Subiecte pentru examen.docx

8/15/2019 Subiecte pentru examen.docx

1/23

Subiecte pentru examen/licen ăț

Disciplina: Pedagogia culturii emoţionale – Zagaevschi Corina

Facultatea Pedagogie, specialitatea PS1. Defniţi conceptul cultura emoţională a cadrelor didactice.

Cultura emoţională a cadrelor didactice constituie o formaţiune dinamică a personalităţii, reectată înunitatea dimensiunilor intrapersonală şi comunicativ relaţională reprezentate într-un sistem de variabile

afective, care sînt elaborate adoptate de profesori pentru ma!imizarea e"cienţei profesionale sociale#e!primate prin competenţe emoţionale, se integrează într-un stil c$arismatic de comunicarepedagogică, catalizator de confort profesional şi valori emoţionale cultura emoţională a cadrului didactic este o însumare de competenţe emoţionale% de a recunoaştepropriile emoţii şi ale altora, de a prognostica reacţiile emoţionale, intensitatea şi orientarea lor, de reacţionareadecvată la oscilaţiile emoţionale speci"ce unei situaţii, de a sc$imba şi reorienta conduita emoţională şiatitudinile faţă de alţii în cazul apariţiei unor reacţii negative, autoregl&ndu-se psi$o-emoţional, de capacităţiperceptive% de a gestiona percepţia emoţională, de a evalua orientarea emoţională în situaţii concrete, de adescifra subte!tul emoţional al e!presiilor nonverbale şi paraverbale în comunicare, de a presupune de la

începutul comunicării direcţia desfăşurării contactului emoţional şi de al întreţine pe toată durata comunicării şide capacităţi expresive, făc&nd apel la calităţile artistice ale unui dascăl'

2. Descrieţi evoluţia termenului de cultură emoţională a cadrelor didactice.Prin urmare, în opinia noastră, cultura emoţională a cadrelor didactice constituie o subcomponentă aculturii profesionale de natură psi$opedagogică, formaţiune dinamică a personalităţii reectată în unitateadimensiunilor intrapersonală cu componentele structurale subordonate: imaginea de

sine (consideraţia de sine şi de alţii, asertivitatea), motivaţional-normativă

(principii, reguli, funcţii alee!presiilor emoţionale didactice), cognitivă

(cunoştinţe şi e!perienţe emoţionale), conotativă (semni"caţii

atribuite conduitelor emoţionale) şi dimensiunea comunicativ-relaţională cucomponentele% discursivă (funcţionalitatea strategiilor discursive aplicate), managerială

(arta gestionăriiemoţiilor), integratoare

(premise ale inteligenţei sociale * aptitudini sociale de autorealizare, autonomie şiinserţie ma!imă), a!iologică

(valori emoţionale pedagogice reectate în comportament)reprezentate într-unsistem de valori emoţionale, elaborateadoptate de profesori pentru ma!imizarea e"cienţeiprofesionalesociale, integrate într-un stil pedagogic, catalizator de confort profesional'

+


2/23

. Descrieţi componentele culturii emoţionale. componenta co!nitivă, ce vizează cunoştinţe despre esenţa şi legităţile dezvoltării vieţii umane, desprefactorii care determină nivelul emoţionalităţii, cunoaşterea modalităţilor de acumulare şi autoreglare ae!perienţelor emoţionale#

componenta empatică, care presupune capacitatea de transpunere afectivă în situaţiainterlocutorului, de recunoaştere a emoţiilor, de înţelegere a cauzelor anumitor stări emoţionale, sensibilitateemoţională şi atitudini de respect în raport cu trăirile afective, tendinţa spre frumos, dorinţa de a bucura pealţii şi, în general, percepţia pozitivă a lumii# componenta re"exivă, ce include capacitatea de a înţelege emoţiile proprii, de a e!plicapropriile atitudini, stările emoţionale şi cauzele apariţiei acestora, capacitatea de a analiza e!presiileemoţionale în funcţie de cunoştinţele, e!perienţele şi particularităţile vieţii sale emoţionale# componenta motivaţională, e!primată în actualizarea trebuinţei de autoorganizare a trăiriloremoţionale, tendinţa spre stabilitate şi e!presivitate emoţională, de"nind conţinutul idealului personalităţii# componenta re!latorie, concretizată în capacitatea de a monitoriza propriile emoţii, de adetermina cauzele di"cultăţilor în unele situaţii e!istenţiale, ce provoacă emoţii negative, capacitate de a

elabora strategii de sc$imbare a conduitei, de a provoca emoţii pozitive, de a determina strategia acţiunilorproprii, ce asigură integritate emoţională'

#. Defniţi termenul valorile culturii emoţionale a cadrelor didacticedispoziţie generală pozitivă şi satisfacţie profesională,capacitatea de a aprecia starea afectivă a elevilor,conştientizarea gradului de implicare emoţională în comunicare,

capacitatea de gestionare a propriilor stări afective,capacitatea de a e!prima într-o manieră culturalizată stările emoţionale#capacitatea de a conştientiza recunoaştediferenţia propriile emoţii şi emoţiile altora#capacitatea de a controla emoţiile şi g$ida conduita didactică într-o manieră afectivă ec$ilibrată#capacitatea de a reprima impulsurile de ordin conictogen#


3/23

capacitatea de a asigurafavoriza interacţiunile optime emoţionalitate-raţionalitate la nivel intrapsi$ic şicomportamental#e!ibilitate emoţională (capacitatea de a trece de la o stare emoţională la alta)#capacitatea de a ma!imiza starea de optimism pedagogic#capacitatea de a comunica clar emoţiilesentimentele#capacitatea de a " empatic#capacitatea de automotivare şi autoinspiraţie#

capacitatea de lua decizii afective#capacitatea de asumare a responsabilităţii pedagogice pentru emoţiile sentimentele e!teriorizate#capacitatea de încredere profesională#ceste valori afective sînt caracteristice dezvoltării multidimensionale optime ale personalităţii' .ezvoltareavalorilor emoţionale la profesori şi elevi asigură calitate serviciilor educaţionaleprestaţiei didacticeactivităţiididactice, "ind totodată e!presii comportamentale care de"nesc cultura emoţională a cadrelor didactice prinstilul de conduită profesională rezultatderivat dintr-o vastă e!perienţă emoţională şi gestionareamecanismelor emoţionale, a reacţiilor afective ale elevilor, în tendinţa umană de perfecţionare continuă apro"lului emoţional'

$. %xpuneţi problematica a&ectivă în comunicarea didacticărezistenţă scăzută la comunicarea emoţională,de"citul de energie emoţională, sc$imbare de dispoziţie,lipsă de e!presivitate şi originalitate emoţională, agitaţie sau apatie,ritm scăzut de adaptare la cîmpul şcolar, analfabetism emoţional,nivel scăzut al culturii emoţionale a elevilor reectată prin dezec$ilibru emoţional,lipsă de sensibilitate şi maturitate afectivă,conicte interpersonale, stres,

rezistenţă scăzută la activitatea de învăţare şi studiu individual,ine!presivitate afectivă, nedezvoltarea competenţei sociale şi comunicative,eforturi minimalizate de autoeducaţie şi evaluare subiectivă,incoerenţă acţională, di"cultatea sau incapacitatea de a descrie propriile sentimente,de a percepe emoţiile altora, de a diferenţia stările emoţionale e!primînd vocabular emoţional limitat,incapacitate de cunoaştere a dispoziţiei emoţionale,

/


4/23

rigidizarea vieţii emoţionale (constricţia),inabilitatea de autoe!aminare şi incapacitatea de autocunoaştere,capacităţi minime de a conştientiza, de a trăi şi de a e!prima sentimentele'0coala este un cîmp de acumularevalidare a e!perienţelor emoţionale unde apar permanent probleme deadaptare la ampli"carea continuă a vieţii emoţionale, stresul "ind un corelat constant al circumstanţeloreducaţionale' 1ulnerabilitatea elevilor şi a profesorilor faţă de bolile psi$ice, surmena2ul intelectualatenţionează asupra necesităţii de a preveni consecinţele acestora şi a menţine viaţa şcolară la parametrii

înalţi' 3n aceste condiţii este dezirabil ca profesorul să bloceze efectele distructive ale stresului şcolardezvoltînd propria conştiinţă emoţională şi a elevilor prin comunicarea didactică e"cientă'

'. Demonstraţi imperativitatea dezvoltării emoţionale în lumea contemporană.

(. Defniţi competenţa emoţională.Competenţa emoţională este%4 rezultanta sporirii 56,4 un sistem de convingeriatitudini privind

importanţa disciplinării comportamentului afectiv,4 spectrul variat al cunoştinţelor despre viaţaafectivă a individului,4 ansamblul de capacităţi ce permit%- gestionareacanalizarea adecvată a energieiemoţionale,- integrarea de succes în orice mediu socialpentru crearea unei cariere de rezonanţă'78% Calitatea competenţelor reectă, nivelul culturii

). *ormulaţi caracteristicile cadrelor didactice marcate de +sindromul epuizării emoţionale.Sindromul epuizării emoţionale a profesorului(semni"cînd consum, ardere de"nitivă)

9


5/23

starea de răspuns la acţiunile psi$otraumatizante speci"ce mediului educa ţional care circumscrie problemepsi$ice rezultate din implicarea afectivă intensă şi de lungă durată în activităţi cu înalt grad de solicitareemo:ională ;i epuizarea resurselor afective interne lăs înd un gol interior greu sau imposibi de recuperat'ani&estărille sindromului de epuizare emoţională sînt:< stări de oboseală cronică< indispoziţie şi lipsă de entuziasm< vulnerabilitate sporită la boli

< refuzul implicării afective< sentimentul nerealizării personale (insuccese pe multiple planuri,instabilitate afectivă (depresie, iritabilitate, an!ietate, frică)< inacceptarea de sine şi de alţii

. Descrieţi consecinţele /sindromului epuizării emoţionale asupra comunicării şi a relaţiiloreducaţionale.

6fectele sindromului arderii profesionale asupra individului sunt dezastruoase' Sunt afectate, în primul r&nd,sănă- tatea "zică şi psi$ică a persoanei, scade stima de sine, iar relaţiile cu ceilalţi devin din ce în ce mai

tensionate' Pe acest fundal scade performanţa muncii, individul trăieşte sentimente de ratare, inutilitate şidepresie' Prin acest articol ne propunem să analizăm efectele şi consecinţele sindromului =ardere profesională>asupra performanţei individuale, în vederea elaborării unor strategii e"ciente de prevenire a apariţiei acestuifenomen'?nstituţiile de învăţăm&nt nu vor să recunoască impactul deplin al epuizării profesionale' .eseori problema esteignorată, p&nă c&nd aceasta devine at&t de gravă, înc&t părinţii şi elevii se pl&ng şi directorul este obligat să iamăsuri' @nii profesori renunţă la predare, la cariera pedagogică în general, cu toate că aceasta a fost p&nă nudemult o sursă de bucurie şi de identi"care personală' ceastă soluţie convine administraţiei, care scapă în aşafel de probleme, ceea ce e!plică e!odul mare al profesorilor din instituţii de învăţăm&nt şi pensionarea mai

devreme'lţi profesori, deşi afectaţi de sindromul arderii emoţionale, continuă să lucreze' 6vident, calitatea muncii lorlasă de dorit' Aata de boală la aceşti profesori este destul de mare, ceea ce duce la absenteism de la serviciu'

Brebuie să distingem între absenţa temporară şi absenţa permanentă' bsenţele temporare, scurte şi repetate,apar mai ales în situaţii de stres, de multe ori în faza de început a burnout-ului' bsenţele continue vorbescdespre arderea emoţională ca proces' 3n concluzie, putem spune că sindromul burnout afectează sănătatea,


6/23

stima de sine, creează tensiuni în relaţiile cu familia, prietenii şi colegii, duce la scăderea performanţei,determină absenteismul de la serviciu şi e!odul din profesie' Costurile "nanciare ale sindromului epuizăriiemoţionale sunt destul de mari' ?nstitu- ţiile de învăţăm&nt c$eltuie sume enorme pentru acoperirea buletinelorde boală şi suplinirea locurilor de muncă' Pe termen lung, costul arderii profesionale a profesorilor se observă lastudenţii care au suportat o predare de calitate proastă' Bocmai de aceea arderea emoţională trebuie prevenităşi nu ignorată, în caz de apariţie'

10. %xplicaţi acţiunea &actorilor ce provoacă sindromul epuizării asupra activităţii efciente acadrelor didactice.Factorii ce provoacă sindromul epuizării emoţionale

nedreptatea socială (dezacordul dintre consumul energetico-intelectual şi recompensa finaciară )activitate profesională cu valoare motivaţională uzată,deficitul de timp ptr familie,sentimentul nerealizării personale,insuccesul profesional (e!tenuareprofundă şi e!igenţe crescînde),insatisfacţie

dificultăţi de autorealizare

pierderea ritmului vieţii profesionale

11. %xpuneţi valorile culturii emoţionale a cadrelor didactice.alorile emoţionale exprimate în conduita comunicativă a pro&esorului pot " următoarele%dispoziţie generală pozitivă şi satisfacţie profesională,capacitatea de a aprecia starea afectivă a elevilor,conştientizarea gradului de implicare emoţională în comunicare,capacitatea de gestionare a propriilor stări afective,

capacitatea de a e!prima într-o manieră culturalizată stările emoţionale#capacitatea de a conştientiza recunoaştediferenţia propriile emoţii şi emoţiile altora#capacitatea de a controla emoţiile şi g$ida conduita didactică într-o manieră afectivă ec$ilibrată#capacitatea de a reprima impulsurile de ordin conictogen#capacitatea de a asigurafavoriza interacţiunile optime emoţionalitate-raţionalitate la nivel intrapsi$ic şicomportamental#

D


7/23

e!ibilitate emoţională (capacitatea de a trece de la o stare emoţională la alta)#capacitatea de a ma!imiza starea de optimism pedagogic#capacitatea de a comunica clar emoţiilesentimentele#capacitatea de a " empatic#capacitatea de automotivare şi autoinspiraţie#capacitatea de lua decizii afective#capacitatea de asumare a responsabilităţii pedagogice pentru emoţiile sentimentele e!teriorizate#

capacitatea de încredere profesională#12. *ormulaţi ar!umentele pro&esorului pentru dezvoltarea culturii emoţionale proprii.

Comunicarea didactică bazată pe cultură emoţională presupune formarea la profesori a unui stil decomunicare c$arismatic' C$arisma pedagogică este o caracteristică a conduitei comunicative prin careprofesorul se face plăcut şi agreabil' Conceptele cu care operează cercetătorii în studiile privind c$arismasînt% magnetismul personalităţii, apropiere afectivă, conduită comunicativă c$arismatică, inuenţăc$arismatică a personalităţii asupra altor persoane, autoritate c$arismatică etc'Personalitatea c$arismatică a profesorului, aureolată de însuşiri individuale deosebite inuenţează şi atrage

elevii' 7e e!primăm acordul în acest sens, faţă de punctul de vedere al unor psi$ologi americani ( E' S'Friedman, A' 6' Aiggio, .' F' Cassela, +GG ) care propun o de"niţie a =c$arismei pedagogice>'3arisma peda!o!ică este conduita bazată pe însuşiri şi structuri de personalitate înăscute sau dobîndite, care sorganizează într-un stil de comunicare emoţională de e!cepţie, şi prin aceasta însueţeşte şi fascinează elevii'3arisma peda!o!ică presupune anumite caracteristici psi$ocomportamentale intraindividuale,particular ierar$izate, însă comparabile interindividual% / categorii de însuşiri ( însuşiri a&ective - capacitateade a comunica trăiri afective, de automonitorizare a conduitei afective, ec$ilibrul afectiv# însuşiri co!nitive -stilul cognitiv interpersonal, percepţia socială, imaginea de sine# însuşiri relaţionale * empatia, e!traversia,orientarea prosocială)'

1. *ormulaţi explicaţia stilului c3arismatic de comunicare peda!o!ică, indic4nd caracteristicilepsi3o-comportamnetale.

6ste maniera de comunicare e!cepţională şi conduită marcată de înalt coe"cient de emoţionalitate,bazată pe însuşiri de personalitate înăscute sau dobîndite prin care profesorul însueţeşte şi fascineazăelevii'

H


8/23

3arisma peda!o!ică presupune anumite caracteristici psi$ocomportamentale intraindividuale,particular ierar$izate, însă comparabile interindividual% / categorii de însuşiri ( însuşiri a&ective - capacitateade a comunica trăiri afective, de automonitorizare a conduitei afective, ec$ilibrul afectiv# însuşiri co!nitive -stilul cognitiv interpersonal, percepţia socială, imaginea de sine# însuşiri relaţionale * empatia, e!traversia,orientarea prosocială)'

1#. Descrieţi emoţiile 5constructive6 recomandabile pro&esiunii didactice.

Aespect de sineSentimentul de integritateCompasiune8unăvoinţă?ubireprietenie

1$. 7umiţi criterii de evaluare a nivelului de cultură emoţională a pro&esorului şi a elevilor.Sintetizînd putem a"rma că profesorul trebuie pregătit prin studii sistematice atît pentru aplicarea coduluicomunicativ şcolar, cît şi pentru valorizareaaplicarea codului afectiv al comunicării, deoarece doar convergenţaacestora asigură e"cienţa circuiturilor comunicative în acţiunea didactică' Caracteristica profesorului e"cace, din

acest punct de vedere, constă în preocuparea pentru operarea cu două tipuri de conţinuturi% şcolar şi afectiv *emoţional'Procesul didactic elaborat şi condus de profesor depinde de şi capacităţile persuasivede receptare ale elevilor'.eci, profesorul are directa funcţie de a diri2a circuitul conţinuturilor şcolare şi de a asigura circuitul conţinuturilorafectiv-emoţionaleatitudinale care se dega2ă în condiţiile interacţiunii cu elevii prin douăcoduri

G


9/23

comportamentale distincte% codul mesa2elor şcolare şi codul mesa2elor emoţionale' 8ernard Aime analizează şia"rmă că e!perienţele emoţionale în comunicare au serios impact cognitiv şi social I+,p' +G

1'. aracterizaţi proflul psi3olo!ic al cadrelor didactice cu nivel înalt de cultură emoţională

1(. Descrieţi &uncţiile culturii emoţionale.

*uncţia prioritară- armonizarea cu sine şi cu alţii%.e comunicare şi relaţionare.e cunoaştere şi evaluare.e adaptare.e motivareprovocareactivare.e sporire a culturii profesionale a corpului didactic.e dezvoltare emoţională a educaţiei.e autoreglare şi perfecţionare a conduitei deontologice.e valorizare personală şi integrare

.e ampli"care a culturii sociale

1). %xplicaţi conceptul mobilitate a&ectivă

Jobilitatea presupune trecerea de la o fază la alta, de la o trăire la alta numai în condiţii de necesitate, atuncic&nd condiţiile o cer'Jobilitatea proceselor afectiveSe refera la doua aspecte%+) trecerea procesului afectiv de la faza de activare la cea de intensitate ma!ima, apoi la stingerea lui') trecerea de la o traire afectiva la alta, in functie de aparitia factorilor afectogeni'


10/23

6c$ilibrul afectiv se manifesta si intr-o mobilitate in functie de situatie, deci mobilitate medie, iar dezec$ilibrulafectiv apare si ca o mobilitate prea ridicata (uctuatie, trecere fara motiv de la o stare la alta) si ca mobilitateprea scazuta (perseverarea afectului)'

Ka copil, dezec$ilibrul apare ca o mobilitate prea mare, mobilitate care se normalizeaza prin maturizare'Jobilitatea afectiva prea ridicata are inuenta negativa asupra atentiei, instabilii afectiv au di"cultati inadaptarea scolara (instabilitatea afectiva este o cauza a di"cultatilor la invatatura)'

1. *ormulaţi traseul curricular al autodezvoltării emoţionale şi a &ormării pro&esionalecontinue.20. 8rezentaţi literatura 5$6 consultată din sursele biblio!rafce recomandate la disciplină21. Determinări psi3opeda!o!ice ale &ormării culturii emoţionale22. *ormulaţi o temă de cercetare la problematica culturii emoţionale !enerate de

problematica lumii contemporane.,,9mportanţa sporirii nivelului de dezvoltare a culturii emoţionale a cadrului didactic. ,,

2. omentaţi importanţa dezvoltării a&ective a personalităţii

2#. Defniţi conceptul de cultură emoţională.e"niţi conceptul de cultură emoţională #?nteligenţa emoţională se referă la mai buna înţelegere a emoţiilor,gestionarea e"cientă a propriilor emoţii, înţelegerea celor din 2ur şi îmbunătăţirea imaginii personale' 6motiilesunt o sursa utila de informatie care ne a2uta sa ne descurcam in mediul social' ?nteligenta emotionala include9 tipuri de abilitati% perceperea emotiilor, utilizarea emotiilor, intelegerea emotiilor si gestionarea emotiilor'

2$. 9dentifcaţi problemele a&ective care pot apărea în situaţii peda!o!ice concrete.de"citul de maturitate emoţională, stres în procesul comunicării didactice, incapacitate de autoreglareemoţională, nedezvoltarea competenţelor sociale şi comunicative, e!tenuare psi$ică şi epuizare emoţională,

rezistenţă scăzută la comunicarea didactică de"citul de energie emoţională, ritm scăzut de adaptare la c&mpuluniversitarşcolar, capacităţi reduse de a percepe şi a diferenţia stările emoţionale (proprii şi ale elevilor),conicte interpersonale, di"cultăţi în asumarea resposabilităţilor etc'

2'. omentaţi valorile culturii emoţionale: empatie, ec3ilibru emoţional, libertate a&ectivă şiresponsabilitate socială, "exibilitate, toleranţă la stres, optimism peda!o!ic, încredere în

+L


11/23

sine, adaptabilitate, dăruire, iniţiativă, diversitate şi expresivitate emoţională, comunicarenonviolentă, mana!ementul con"ictului, conştiinţă emoţională activă şi autorealizarepro&esională.

empatieM?n primul rand, o persoana empatica poate identi"ca usor emotiile celorlalti iar aici ma refer, evident,la emotiile latente, care nu sunt e!primate' Nricine isi poate face o idee despre cum se simte un om careplange dar putini reusesc sa identi"ce faptul ca o persoana sufera atunci cand acea persoana face tot posibilulsa nu o arate, ascunzandu-se dupa o masca' Namenii empatici vad dincolo de masti, cu usurinta'

Defnitia "exibilitătiiFle!ibilitatea este o trasatura de personalitate, reectand gradul in care persoana poategestiona sc$imbarea in diverse circumstante si in care se poate gandi la probleme intr-un mod nou si creativ' Defnitia stimei de sineStima de sine este un termen utilizat pentru evaluarea globala a persoanei privitor lapropria sa valoare' Stima de sine cuprinde credinte (de tipul sunt sau nu sunt competent) siemotii (de genul triumf, disperare, mandrie, rusine)' Stima de sine se poate aplica la oanumita situatie particulara (de e!emplu referitor la profesie) sau are e!tindere globala (sunto persoana buna, sau nu sunt bun de nimic)' Stima de sine este o caracteristica personala

stabila, cu mici variatii in decursul timpului*rustrarea si toleranta la stres Boleranţa la stress include un repertoriu de răspunsuri adecvate la situaţii stressante'Namenii cu toleranţă bună la stress tind să facă faţă crizelor şi problemelor în loc să cedezesentimentelor de nea2utorare şi deznăde2de' n!ietatea care apare atunci c&nd toleranţa lastress nu funcţionează în mod adecvat are un efect supărător asupra performanţelor generalepentru că duce la slăbirea puterii de concentrare, crează di"cultăţi în luarea deciziilor şi ducela probleme de ordin somatic, cum sunt tulburările de somn

2(. Descrieţi proflul psi3oemoţional al pro&esorului ec3ilibratCea mai mare parte din abilitatile care duc la performante sunt competente

++


12/23

emotionale' Se poate trage concluzia ca aceste competente emotionale sunt de doua ori maiimportante ca abilitatile te$nice sau intelectuale, astfel că inteligenta emotionala este ocompetenta cruciala în consilierea scoalară' Capitolul cuprinde e!plicatii teoretice si aplicatiipractice integrative pentru cresterea competentei emotionale si modi"carea modelului deinteractiune cu ceilalti'+' inteligenta emotională' asertivitate/' stima de sine9' managementul stresului

' managementul furieiD' e!ibilitateH' gandire pozitiva

2). 8ropuneţi traseul individual de dezvoltare emoţională2. omentaţi di&erenţele de !en în comunicarea emoţiilor0. %xplicaţi semnifcaţia conceptului de disciplinare emoţională a conduitei pro&esionale a

cadrelor didactice.

1. preciaţi caracterul relaţiilor a&ective în comunicarea pro&esională.

+


13/23

Comunicarea e"cientă dintre profesor ;i elev presupune e!isten:a unor rela:ii de intercunoa;tere, deintercomunicare precum ;i a unor rela:ii socio-afective bazate pe încredere reciprocă' Cei trei parteneri socialiimplica:i în procesul instructiv-educativ(părinte, elev, profesor), trebuie să interac:ioneze, să dorească săcomunice problemele cu care se confruntă ;i apoi să caute solu:ii de interes comun'' '&ectivitatea reectă rela:iile dintre subiect ;i obiect sub formă de trăiri afective' fectivitatea reectăraportul de concordan:ă sau discordan:ă dintre dinamica stărilor interne de necesitate ;i dinamicaevenimentelor, a situa:iilor obiective e!terne'

Brăirile afective pot "% trăiri afective primare, care au un caracter spontan, "ind mai apropiate de instinct, maislab con;tientizate ;i ra:ionalizate, (tonul afectiv al proceselor cognitive, trăirile afective de provenien:ăorganică ;i afectele)# comple!e (emo:iile curente, emo:iile superioare, dispozi:iile afective) ;i superioare,(sentimentele ;i pasiunile)'9' ComunicareaSentimentele noastre ne a2uta sa comunicam cu ceilalti' 6!presia fetei noastre, de e!emplu poate e!prima ogama larga de sentimente' .aca aratam tristi si raniti, le semnalam celorlalti ca avem nevoie de a2utorul lor'.aca suntem mai iscusiti in arta comunicarii verbale, vom " in stare sa e!primam mai mult din nevoile noastreemotionale, avand astfel posibilitatea de a le simti mai bine' .aca reusim sa "m cat se poate de receptivi la

problemele emotionale ale celorlalti oameni, suntem mai capabili sa-i facem sa se simta importanti, intelesi siiubiti'

Aela:ii de intercomunicare Comunicarea dintre profesor şi elevi este prezentă, într-o formă sau alta, în toatecomponentele procesului de învăţare% oferta, receptarea şi evaluarea' ?nteracţiunea profesor-elev descrie orelaţie cu caracter preponderent informaţional, datorat sc$imbului permanent de informaţii între cei doi poli ai

învăţării, dar totodată şi unul formativ, concretizat în formarea şi dezvoltarea continuă a competenţelorcomunicaţionale, fără de care nu se poate imagina comunicarea reală'Aela:ii socio-afective preferenţiale 3n cadrul oricărui grup social, între membrii săi apar în mod inevitabil relaţiide simpatie , relaţii de preferinţă între membrii grupului' semenea relaţii interpersonale apar şi în grupulclasei, ca rezultat al nevoii sc$imbului de emoţii şi sentimente'

+/

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tr%C4%83iri_afective_primare&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tr%C4%83iri_afective_complexe&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tr%C4%83iri_afective_superioare&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tr%C4%83iri_afective_complexe&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tr%C4%83iri_afective_superioare&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tr%C4%83iri_afective_primare&action=edit&redlink=1


14/23

2. Demonstraţi necesitatea învăţării strate!iilor de monitorizare a emoţiilor în menţinerea sănătăţiimentale şi prevenirea bolilor psi3ice.

Difcultăţi în re!larea emoţională- reactivitate emoţională (frică, furie, evitare) la stimuli minori#- di"cultate în a-si reveni sau a-şi gasi ec$ilibrul emoţional#

- tendinţa de a disocia în situaţii stresante#- comportamente auto-distructive (tăiere, ardere)#- coping prin consum e!cesiv de alcool sau droguri';e!larea emoţională * este capacitatea de a a2usta reacţiile emoţionale şi de a le e!prima congruent at&t cu starea noastrăinternă c&t şi potrivit conte!tului social şi interpersonal în care ne aăm' ceste modi"cari determina sc$imbari in functionareaintregului organism' ?n cazul in care intensitatea emotilor este e!agerata, sau incarcata afectiv este negativa, modi"carile careapar in functionarea organismului cresc riscul dezvoltarii diferitelor boli somatice% boli cardio-vasculare, ulcer, cancer etc'Sanatatea emotionala este rezultatul unui set de >9 sau competente emotionale dobandite prin invatare pe parcursulvietii' Sa "i sanatos emotional inseamna sa "i autonom, sa ai abilitatea de a face fata la situatiile cotidiene de stres, sa recunostisi sa e!primi emotiile, sa interactionezi e"cient cu ceilalti, sa "i autoe"cient' ?ata cateva lucruri pe care le putem face pentru a nedezvoltaabilitatile emotionale%?>;>%@99:1. 9dentifca propriile emotii si emotiile celorlaltiA

Brairea emotionala se e!prima prin manifestari "ziologice, compotamente si ganduri' .e e!emplu, Osunt bucuros * inima imi batemai repede, zambesc, ma gandesc ca viata merita traita>, Omi-e frica * imi transpira palmele, merg mai repede, cred ca ceva raumi se va intampla'>' ?n recunosterea emotiilor accepta diferentele individuale in e!primarea emotiei'2. %xprima-ti prin cuvinte emotiilor pozitive si ne!ative.Namenii e!perientiaza foarte multe emotii de intensitati diferite' Pentru a le putea e!prima adecvat este nevoie ca "ecare emotiesa "e recunoscuta si sa aiba un nume' .e e!emplu, cand cineva spune ca se simte bine simte de fapt, bucurie si entuziasm,satisfactie sau incantare' Cand cineva spune ca se simte rau se simte trist sau dezamagit sau ingri2orat sau ii este teama'6!primarea adecvata a emotiilor presupune e!primarea prin cuvinte speci"ce a trairii emotionale din momentul respectiv'

. Bbserva ca avem trairi emotionale di&erite in aceeasi situatie..aca emotiile ar " determinate de stimuli e!terni, atunci toti oamenii in aceeasi situatie, ar avea aceeasi emotie' 6motiile suntdeterminate de modul in care interpretam o situatie si nu de situatia in sine' .e e!emplu, daca un coleg nu ma saluta, iar eugandesc ca ma ignora, voi " indignat' .aca, in aceeasi situatie, gandesc ca este suparat, voi merge sa-l intreb daca are nevoie dea2utorul meu'#. 9ntele!e cauzele emotiilor tale.

+9


15/23

.e e!emplu, OSunt nemultumit ca iubita nu-mi zambeste cand ne intalnim>, nu reprezinta cauza reala a emotiei pentru ca nutoata lumea este nemultumita intr-o astfel de situatie' Cauza reala este faptul ca persoana si-ar dori foarte mult ca iubita sa-izambeasca atunci cand se intalnesc, iar acest lucru nu se intampla' 7umirea adecvata a cauzelor emotiilor ar " OSunt nemultumitatunci cand iubita nu-mi zambeste, pentru ca mi-as dori foarte mult ca ea sa-mi zambeasca atunci cand ne intalnim>$. ccepta atat experienta emotiilor placute, cat si a celor neplacute.

. r!umentaţi că există un specifc al comunicării emoţiilor la di&erite etape de v4rstă.Comunicam e"cient atunci cand suntem atat auziti, cat si ascultati' Pentru a reusi aceasta Operformanta> avemnevoie de capacitatea de a O2ongla> cu diferite stiluri de comunicare adaptate situatiilor cu care ne confruntamsi mai ales oamenilor cu care interactionaCei mai mul:i dintre noi ;tim că o comunicare desc$isă, autentică este esen:ială în construirea unei legăturiafective puternice' Ca, atunci c&nd copiii se simt în:ele;i ;i îndruma:i cu încredere de către părin:ii lor, capătăun sentiment de siguran:ă ;i încredere în for:ele proprii form&ndu-;i astfel bazele sentimentului propriei valori'' C$iar ;i atunci c&nd copilul va începe să vorbească, acest limba2 va răm&ne baza comunicării lui, iar noi,părin:ii, cu c&t în:elegem mai bine acest limba2 cu at&t vom putea răspunde mai prompt nevoilor sale' 3n plus

vom putea să le oferim alinare ;i suport, ;i ne vom folosi de acest mod de a comunica pentru a păstra ;i întărilegătura cu copilul nostru' cesta este un limba2 al emo:iilor, nu al cuvintelor, a;adar c&nd ne dorim să-l a2utămpe copil să facă fa:ă problemelor sale vom folosi alte mi2loace dec&t cuvintele' Ke vom vorbi prin intermediuldesenelor, al pove;tilor, dar mai ales al 2ocului' Comunicarea emo:ională desc$ide calea către inteligen:a emo:ională- conceptul de inteligen:ă emo:ională estedin ce in ce mai utilizat, iar importan:a sa este recunoscută din ce în ce mai mult în toate domeniile, de la via:ade zi cu zi, rela:iile personale, p&nă la mediul de afaceri' .e ce acest lucruM Pentru că a " capabil să î:i e!primisentimentele ;i a în:elege sentimentele celorlal:i, presupune o capacitate ridicată de adaptare ;i o suferin:ă

mai mică în fa:a problemelorComunicarea emo:ională este limba2ul vindecării emo:ionale- a învă:a acest mod de comunicare presupune nudoar să identi"ci ;i să în:elegi problemele cu care se confruntă copilul tău, ci ;i să îl a2u:i să le faca fa:ă ;i să lerezolve' Pătrunz&nd în lumea lui vei putea să găse;ti cea mai potrivită manieră de a te raporta la situa:iarespectivă, ;tiind astfel c&nd e nevoie de un 2oc, de o poveste sau poate doar de o îmbră:i;are pentru a facefa:ă unui moment di"cil

+


16/23

#. 8ropuneţi $ criterii de apreciere a nivelului de dezvoltare a culturii emoţionaleriterii de evaluare a competenţei de comunicare didacticăbazată pe valorile culturii emoţionale1. Prezenţă "zică, corporalitate şi ţinută estetică adecvată conte!tului educaţional'2. Calitatea competenţei de comunicare didactică bazată pe valorile emoţională%

în plan cognitiv% limba2 accentuat terminologic, de"nirea conceptelor, descrierea caracterizarea, argumentarea raţională, repetiţia, demonstraţia, e!empli"carea, reformularea, parafrazarea,ilustrarea, e!punerea'

în plan retoric% corectitudine lingvistică, calitatea vocabularului, respectarea normelor gramaticale, ortoepice,e!presivitatea stilistică, diversi"carea le!icală, convergenţa limba2elor, ameliorarea stilului, culturalizareapara- nonverbală'

în plan motivaţional% dorinţă de comunicare, provocareamenţinerea interesului, sensibilizarea audienţei,generarea situaţiilor educative, abordarea empatică, persuadarea afectivă, e!ibilitatea deontică,stimularedeclanşare, canalizarea emoţiilorsentimentelor spre atingerea scopului comunicării, opţiuni valorice'

în plan conversaţional% ec$ilibru emoţional, ascultare activă, disponibilizare pentru dialog, gestionarea relaţiilorinterpersonale, prevenirea conictelor, menţinerea ampli"carea interacţiunii, dinamizarea sc$imburilorenergetice, transmiterea conţinuturilor afectiv'transpunere didactică% asigurarea repertoriului comun, sincronizarea comportamentelor afectiv şi cognitiv,armonizarea limba2elor verbalparaverbalnonverbal, prevenireaeliminarea barierelor, reducerea distanţei,ampli"carea măiestriei şi tactul'

+D


17/23

retroacţiunea comunicării didactice% (gradul de feed-bacQ% continuu, sporadic, ampli"cat)'. Caracteristici structurale ale comunicării% plan, obiective, strategii de transmitere, logică, coerenţă, caracterştiinţi"c'#. Conştiinţa şi încrederea în sine (prezenţă intelectuală ?5, conştientizarea propriilor emoţii, acceptare şiconsideraţie de sine, independenţă, autorealizare, stil vertical riguros al sinelui)$. Nrientarea emoţională a personalităţii ( orientare prosocială, empatizare)''. Competenţe emoţionale% funcţionalitatea cognitiv-afectivă, capacitatea de a acoperi trebuinţele afective,

capacitatea de a respecta şi a se a2usta la normele de conduită afectivă a grupului'(. .ispoziţia generală% satisfacţie, fericire, carismă, inovare, asertivitate, optimism pedagogic,permanentizarea stării de bine, disponibilitate de e!primare a emoţiilor'). utoreglarea emoţională şi maturitate psi$ică% sensibilitate şi reactivitate emoţională, conştiinciozitate,management emoţional e"cient, constructivism, e!ibilitate, controlul stresului şi regulRimplicare emotionala optimaRactivism emotionalRe!ibilitate emotionalaRmobilitate emotionala

RempatieRcreativitate emotionalaRrezistenta afectiva la stresRe!presivitate emotionala

$. Descrieţi metode de dezvoltare a&ectivă la v4rsta adolescenţeiopiii prezintă zilnic diverse emoţii cum ar f bucuria, tristeţea, teama, &uria etc. 8entru!estionarea lor, au nevoie să fe învăţaţi cum să o &acă.bilitatea copiilor de a-şi identi"ca, accepta şi e!prima emoţiile într-un mod adecvat reprezintă un bunindicator al sănătăţii mentale' Jodul de e!primare a emoţiilor se învaţă din interacţiunea copilului cu ceilalţi

RSă îşi gestioneze furia (învăţ&nd să şi-o conştientizeze şi să folosească metode simple pentru a şi-ocontrola)#

+H


18/23

Gbilităţi necesare pentru a lega prietenii (de e!' cum să se alăture altor copii care se 2oacă, cum să ceară şi să împarta un obiect, cum să ofere a2utor altora, cum să îşi ceară scuze etc')#RSă îşi rezolve problemele apărute în interacţiunea cu ceilalţi (să îşi de"nească problema, să caute şi să aleagăsoluţii adecvate)'' 1orbeşte cu acolescentul în "ecare zi'' scultă ce are de spus în "ecare zi'/' împărtăşeşte cu adolescentul tot ce se petrece în viaţa lui în "ecare zi'

#% ?C ?89 El % ?F *98une-i adolescentului întrebări despre viaţa sa. *oloseşte întrebări cum ar f:♦ Ce se mai înt&mplă pe la şcoală M♦ Cum merge relaţia ta cu M♦ i vreo problerră despre care vrei să discutăm M♦ Spune-mi mai multe despre necazul care te preocupa acum c&teva zile orbeşte-i despre &elul în care speri să decur!ă relaţia voastră. ?pune lucruri ca:

♦ 0tiu că nu ţi-am oferit su"cient din timpul meu, dar aş vrea să sc$imb acest licru, încep&nd c$iar de acum♦ 1reau să mă implic mai mult în viaţa ta'♦ ş vrea să ştiu mai multe despre ceea ce g&ndeşti, ce te preocupă, ce-ţi doreşti'♦ .e acum înainte poţi să vorbeşti cu mine despre orice şi promit că nu te voi 2udeca (Brebuie să respecţiaceastă promisiune, dacă vrei să aveţi o comunicare mai bună')♦0tiu că relaţia noastră n-a fost perfectă, dar aş vrea, cu a2utorul tău, să sc$imb acest lucru încep&nd c$iar dinacest momentGncearcă să-i împărtăşeşti !4ndurile şi problemele tale. ?pune-i lucruri de !enul:♦ ş vrea să-ţi cer sfatul într-o problemă de serviciu'bilitatea de a înţelege şi descrie emoţiile celorlalţi este necesară pentru manifestarea empatiei' C&nd empatiaeste e!primată la un nivel moderat, ea conduce la simpatie'

JetodeR%constientizarea propriilor emotiiRTestionarea emot'-diri2area ,controlareaRmotivarea personala -autocontrolul

+G


19/23

Rempatia-recunoasterea emotiilor in ceilaltiRdiri2area relatiilor interpersonal-comunicare

Comunicarea,e!plicatia, e!emplul, studiul de caz,analizaPrimul pas în dezvoltarea emoţională a copilului este să înţeleagă că emoţii precum cele de bucurie, de tristeţe,de furie sau de teamă sunt absolut normale şi că ele trebuie e!primate, indiferent dacă au conotaţie pozitivăsau negativă'daptarea copiilor la situaţii în care reacţionează prin emoţii negative presupune ca aceştia să-şi e!prime

verbal emoţiile şi să utilizeze strategii de management al stresului'Printre aceste strategii se numără cea de a asculta muzică plăcută, de a merge la teatru, de a vorbi cu cinevasau de a face o plimbare'

'. omentaţi ideile ştiinţifce din afrmaţia: %xprimarea emoţiilor constituie o necesitateumană. 5HIJIKIL M.6

Boate "intele umane traiesc o mare varietate de emotii si, noi toti, avem diferite strategii mai mult sau maiputin e"ciente prin care facem fata emotiilor'fără emo:ii via:a noastră ar " lipsită de sens, de te!tură, bucurie ;i conectare la ceilal:i' 6mo:iile ne transmitinforma:ii despre * nevoile noastre ;i drepturile pe care le avem# * ne motivează să facem sc$imbări, săevadăm din situa:ii di"cile# * c&nd suntem satisfăcu:i'

(. omentaţi afrmaţiile: Disciplinarea comportamentului a&ectiv asi!ură succesul 53arlesanz6

+


20/23

fectivitatea reprezinta ansamblul de reactii psi$ice ale individului in fata unor situatii ocazionate ale vietii, "eca urmare a unor contacte cu lumea e!terna, "e cauzate de unele modi"cari interne ale persoanei' Comportamentul afectiv-emotional reprezinta reectarea prin atitudini si reactii subiective a starilorsi trairilor spirituale'fectivitatea--este o componentă fundamentală a psi$icului uman, la fel de prezentă în comportamentul ;iactivitatea noastră cotidiană ca ;i cogni:ia'emotiile sustin activitatea omului,dar o si pregatesc, o anticipeaza' utoregla2ul emotional trebuie sa

"eadecvat vietii, activitatii # de la resemnare la optimism si perseverentatrebuie sa "e calea de urmat pentru ase implini adaptarea, realizareadeplina' ltfel, se a2unge la inadaptare, la stari emotionale negative si stress'

). omentaţi afrmaţiile: 5a6 ultura emoţională are valoare de componentă a&ectivă aculturii pro&esionale a cadrelor didactice 5NOPQRSLO T.6U 5b6 7ivelul de cultură emoţională apro&esorului in"uenţează calitatea serviciilor educaţionale 5@endron


21/23

cadrelor didactice prin stilul de conduită profesională rezultatderivat dintr-o vastă e!perienţă emoţională şigestionarea mecanismelor emoţionale, a reacţiilor afective ale elevilor, în tendinţa umană de perfecţionarecontinuă a pro"lului emoţional'cultura emoţională a cadrului didactic este o însumare de competenţe emoţionale% de a recunoaşte

propriile emoţii şi ale altora, de a prognostica reacţiile emoţionale, intensitatea şi orientarea lor, de reacţionareadecvată la oscilaţiile emoţionale speci"ce unei situaţii, de a sc$imba şi reorienta conduita emoţională şiatitudinile faţă de alţii în cazul apariţiei unor reacţii negative, autoregl&ndu-se psi$o-emoţional, de capacităţi

perceptive% de a gestiona percepţia emoţională, de a evalua orientarea emoţională în situaţii concrete, de adescifra subte!tul emoţional al e!presiilor nonverbale şi paraverbale în comunicare, de a presupune de la începutul comunicării direcţia desfăşurării contactului emoţional şi de al întreţine pe toată durata comunicării '

. %xplicaţi competenţele emoţionale necesare pentru dezvoltatea pro&esională optimă a cadrelordidactice: activism emoţional, "exibilitate emoţională, mobilitate a&ectivă, orientare emoţionalăpozitivă, compasiune, expresivitate emoţională, rezistenţa a&ectivă la stres, creativitate emoţionalăetc.

Ractivism emotional-in discursul didactic trebuie folosite emotiile corespunzator ',sa pre domine cit mai multeemotii positive ,sa le transmitem si altora '''

R"exibilitatea emotiilor-proprietatea de a se adapta la diferite impre2urari 'capacitatea profesorului de asi e!primaemotiile necesare '''si de ale masca pe cele nedorite'Rmobilitate a&ectiva- Aeac:ie emotivă puternică ;i scurtă Aeac:ie emo:ională, cu desfă;urare puternică ;i relativ descurtă durată' Capacitatea prof de a trece de la o stare de aVect la alta'Rorientare emotional pozitiva- prof 'trebuie sa aiba atit ginduri positive cit siemotii la fel' Brebuie sa credem sis a gindim pozitiv ,sa ne orientam pe noi cit si elevii sa gaseasca si binele atunci cind separe ca totul ester au'Rcompasiune-mila ,compatimire fata de cineva'Rexpresivitatea emotiilor- Calitatea, capacitatea de a " e!presiv# e!primare vie, clară, plastică'Rrezistenta a&ectiva- Care rezistă# nesupus la ac:iuni e!terne' Care suportă (u;or) vicisitudinile vie:ii# în stare sătreacă peste orice di"cultă:Rcreativitate emotional- 3nsu;irea de a " creator# putere creatoare in e!primarea emotiilor ,gestionarea ,'''

+' .e"niţi conceptul cultura emoţională a cadrelor didactice'' .escrieţi evoluţia termenului de cultură emoţională a cadrelor didactice'

+


22/23

/' .escrieţi componentele culturii emoţionale'9' .e"niţi termenul valorile culturii emoţionale a cadrelor didactice' 6!puneţi problematica afectivă în comunicarea didacticăD' .emonstraţi imperativitatea dezvoltării emoţionale în lumea contemporană'H' .e"niţi competenţa emoţională'G' Formulaţi caracteristicile cadrelor didactice marcate de Osindromul epuizării emoţionale>'' .escrieţi consecinţele =sindromului epuizării emoţionale> asupra comunicării şi a relaţiilor educaţionale+L' 6!plicaţi acţiunea factorilor ce provoacă sindromul epuizării asupra activităţii e"ciente a cadrelor didactice'++' 6!puneţi valorile culturii emoţionale a cadrelor didactice'

+' Formulaţi argumentele profesorului pentru dezvoltarea culturii emoţionale proprii'+/' Formulaţi e!plicaţia stilului c$arismatic de comunicare pedagogică, indic&nd caracteristicile psi$o-comportamnetale'+9' .escrieţi emoţiile (constructive) recomandabile profesiunii didactice'+' 7umiţi criterii de evaluare a nivelului de cultură emoţională a profesorului şi a elevilor'+D' Caracterizaţi pro"lul psi$ologic al cadrelor didactice cu nivel înalt de cultură emoţională+H' .escrieţi funcţiile culturii emoţionale'+G' 6!plicaţi conceptul mobilitate afectivă+' Formulaţi traseul curricular al autodezvoltării emoţionale şi a formării profesionale continue'L' Prezentaţi literatura () consultată din sursele bibliogra"ce recomandate la disciplină+' .eterminări psi$opedagogice ale formării culturii emoţionale

' Formulaţi o temă de cercetare la problematica culturii emoţionale generate de problematica lumii contemporane'/' Comentaţi importanţa dezvoltării afective a personalităţii9' .e"niţi conceptul de cultură emoţională' ?denti"caţi problemele afective care pot apărea în situaţii pedagogice concrete'D' Comentaţi valorile culturii emoţionale% empatie, echilibru emoţional, libertate afectivă şi responsabilitate socială,

exibilitate, toleranţă la stres, optimism pedagogic, încredere în sine, adaptabilitate, dăruire, iniţiativă, diversitate şi expresivitateemoţională, comunicare nonviolentă, managementul conictului, conştiinţă emoţională activă şi autorealizare profesională'

H' .escrieţi pro"lul psi$oemoţional al profesorului ec$ilibratG' Propuneţi traseul individual de dezvoltare emoţională' Comentaţi diferenţele de gen în comunicarea emoţiilor/L' 6!plicaţi semni"caţia conceptului de disciplinare emoţională a conduitei profesionale a cadrelor didactice'

/+' preciaţi caracterul relaţiilor afective în comunicarea profesională'/' .emonstraţi necesitatea învăţării strategiilor de monitorizare a emoţiilor în menţinerea sănătăţii mentale şi prevenirea

bolilor psi$ice//' rgumentaţi că e!istă un speci"c al comunicării emoţiilor la diferite etape de v&rstă'/9' Propuneţi criterii de apreciere a nivelului de dezvoltare a culturii emoţionale/' .escrieţi metode de dezvoltare afectivă la v&rsta adolescenţei


23/23

/D' Comentaţi ideile ştiinţi"ce din a"rmaţia% Exprimarea emoţiilor constituie o necesitate umană. (!"!#!$ %.&'. Comentaţi a"rmaţiile% )isciplinarea comportamentului afectiv asigură succesul (*harles +anz&/G' Comentaţi a"rmaţiile% (a) *ultura emoţională are valoare de componentă afectivă a culturii profesionale a cadrelor didactice

(-/01$- 2.&3 (b& 4ivelul de cultură emoţională a profesorului inuenţează calitatea serviciilor educaţionale (5endron 6.&/' 6!plicaţi competenţele emoţionale necesare pentru dezvoltatea profesională optimă a cadrelor didactice% activism

emoţional, exibilitate emoţională, mobilitate afectivă, orientare emoţională pozitivă, compasiune, expresivitate emoţională,rezistenţa afectivă la stres, creativitate emoţională etc'

/

Documents

Subiecte pentru examen.docx