1.Senzatiile si perceptiile.Tulburarile predominant cantitative ale senzorialitatii:Senzatiile =Act psihic elementar “monomodal” de realizare a imaginii singulare a unor însusiri ale obiectelor si fenomenelor lumii materiale asupra organelor de simt-Excitatie ? Analizatori: intero-, extero-proprioceptivi ? Scoarta cerebrala = senzatie-Este instrument de reflectare nemijlocita a lumii materiale -Reprezinta reflectarea pe plan ideal a proprietatilor separate ale obiectelor si fenomenelor concretePerceptiile =Procese senzoriale elementare, care se disting prin sintetism, unitate si integritate, ele redând realitatea obiectuala în imagini de ansamblu-Multimodala – însusiri multiple ale obiectelor lumii externe.-Modificari:Cantitative: hipo-, hiperestezia.;Calitative: iluzii, halucinatii. HIPERESTEZIE: cresterea intensitatii senzatiilor si perceptiilor-Surmenaj, debutul unor boli infecto-contagioase, afectiuni psihice, b. Basedow.-Cenestopatiile: senzatii penibile difuze, cu sediu variabil, care apar fara o modificare organica evidentiabila.HIPOESTEZIA:Stari reactive acute, isterie, oligofrenii, sch, tulburari de constiinta.

2.Iluziile.Definitie,clasificare si exemplificare clinica:Definiţie: tulburări calitative ale percepţiei (percepţii deformate, false, ale unor obiecte reale); orice eroare cognitiva sau perceptivaClasificare şi exemplificare clinică:a. fiziologiceb. patologice: veridice, interpretare deliranta, generate de un excitant real.1) Iluzii exteroceptive:a) vizuale (metamorfopsii): - macropsie: obiectele par mai mari - micropsie: obiectele par mai mici - dismegalopsii: obiectele sunt asimetrizate, lărgite sau alungite - poropsie: distanţa faţă de un obiect este modificată - falsele recunoaşteri: dejà vu, jamais vu (în manie, demenţă, stări confuzive, epilepsie temporală), - iluzia sosiilor (bolnavul substituie o persoană cu altă; apare în psihozele discordante).b) auditivec) gustatived) olfactive (parosmie)2) Iluzii interoceptive: percepţia falsă, eronată, a funcţionării unor viscere (în nevroze)3) Iluzii proprioceptive: percepţii false asupra mărimii, formei, greutăţii sau poziţiei propriului corp (în schizofrenie, în intoxicaţii cu LSD, cocaină).

3.Halucinatiile.Definitie,clasificare si exemplificare clinica:Halucinaţiile: percepţii false, fără obiectul percepţiei.Clasificare şi exemplificare clinică:a) după gradul de calitate al percepţiei: - halucinaţii funcţionale: perceptia unor excitanti obiectivi determina aparitia unor perceptii false; sunt percepute atat timp cat exista excitantul real; ex: zgomotul rotilor de tren perceput ca voce amenintatoare - halucinoidă: fen psihopatologice cu aspect halucinator situate intre reprezentari vii si halucinatii vagi; nu izbutesc sa convinga pe deplin bolnavul asupra existentei lor reale - imagini eidetice: reproiectari in exterior ale imaginilor unor obiecte, fiinte care au o forta receptiva deosebit de vie, legate de trairi afective intense si apropiate de prezent ca desfasurare in timp; fiziologice la copii; (hipnagogice: apar înaintea instalării somnului, hipnacombice: apar la trezirea din somn). - halucinoză: halucinatii a caror semnificatie psihopatologica este recunoscuta de bolnav; cauta sa le verifice autenticitatea; atitudine critica; halucinoza pedunculara, intox cu alcool, barbiturice, encefalita epidemica. - halucinaţia propriu-zisă: percepţie fără obiect, dar de care bolnavul este convins că este reală. - pseudohalucinaţia: stimulul invizibil este în interiorul corpului. Se petrec în mintea bolnavului, impuse din afarăb) după analizatorul interesat:

- halucinaţii vizuale: elementare (post-traumatic), complexe (în delirum tremens), statice / dinamice. Apar normal la trecerea ceghe- somn. Apar in surmenaj, neurastenie, afectiuni oftalmologice, neurologice. - halucinaţii auditive: elementare, complexe. In afectiuni ORL, b. Neurologice, stari confuzionale, deliruri toxice si infectioase, depresie, schizofrenie, parafrenie, aura epileptica - halucinaţii gustative si olfactive: in epilepsie, tumori, leziuni lob T, stari delirante, stari confuzionale c) – exteroceptive - interoceptive: senzatia existentei unei fiinte in corp sau a schimbarii poz unor organe. In schizo paranoida - proprioceptive: H motorii sau kinestezice: impresii de miscare sau de deplasare a unor segm sau ale corpului in intregime.

4.Atentia si tulburarile de atentie:Atenţia: focalizarea întregii activităţi psihice, datorită unei motivaţii.Tulburările de atenţie (disprosexii): a) hipoprosexia = scăderea atenţiei: apare în stres, oboseală, neurastenie, nevroza anxioasă, schizofrenie, depresii. b) hiperprosexia = creşterea atenţiei, localizată (nu poate fi generalizată) în urmărirea unei idei. Apare în patologia indusă de droguri, surmenaj, sevraj, manie, epilepsie.

- obsesie: idee parazitară; bolnavul luptă să scape de ea- delir: idei absurde; bolnavul luptă să le îndeplinească.

c) aprosexia = abolirea atenţiei. Apare în stările de întunecare a conştienţei (sdr. confuzional, epilepsie, schizofrenie catatonică, lipotimii).

5.Memoria si clasificarea tulburarilor de memorie:Memoria: este un proces psihic complex care constă în concentrare, stocare şi redare a informaţiei primite.Clasificarea tulburărilor de memorie (dismnezii):a) modificări cantitative: - hipermnezia - hipomnezia - amneziab) modificări calitative: - ale memoriei imediate: criptomnezia, iluzia de nerecunoaştere - ale memoriei de lungă durată: confabulaţia, ecmnezia, acneferia, pseudoreminescenţă.

6.Gandirea.Definitie si clasificarea tulburarilor de gandire:Gândirea: proces psihic complex de analiză, sinteză, comparare şi informare din mediul intern şi extern. Reprezintă ansamblul proceselor asociative prin care se distinge esenţialul de fenomenal.Clasificarea tulburărilor de gândire:a) modificări cantitative: fuga de idei, lentoarea ideatică, blocaj mental, anideaţia, verbigeraţia.b) modificări calitative: ideea dominantă, obsesia, compulsiunea, fobia, ideea prevalentă, ideea delirantă.

7.Ideile delirante.Clasificare si exemplificare clinica:1) Idei delirante expansive: - idei de mărire şi bogăţie: apar în manie, paranoia, schizofrenia paranoidă. - idei delirante de reformă (morală, religioasă, politică). - idei delirante de filiaţie. - idei eroto-maniace2) Idei delirante depresive: - idei de persecuţie şi de relaţie. - idei de revendicare. - idei de gelozie. - idei de vinovăţie şi autoacuzare. - idei hipocondrice. - idei de transformare şi posesiune: în schizofrenia paranoidă, demenţă. - idei de negaţie: în melancolie, demenţă.3) Idei delirante mixte.

8.Procesele afective.Descriere si clasificare:

9.Vointa si tulburarile de vointa:Voinţa = latura dinamizatoare a omului care duce la îndeplinirea scopului propus. Instinct necesitate biologică trebuinţă voinţă.Tulburări ale voinţei:1) hipobulia = scăderea voinţei. Apare în nevroze, în patologia cr. cu multă suferinţă.2) hiperbulia = creşterea voinţei. - momentană: apare în starea de afect patologic. - de durată: apare în delirul cr. sistematizat.3) disbulia = dificultatea trecerii la acţiune. Apare în neurastenie, schizofrenie.4) parabulia = deficitul voinţei, asociat unor pulsiuni, dorinţe sau acte, care în manifestarea lor paralelă agravează acest deficit. Desfăsurarea simultană a 2 activităţi fără a se focaliza pe o singură activitate (în schizofrenie). Începerea unei activităţi fără a o putea finaliza (în depresie, nevroze, surmenaj).

10.Comportamentul in bolile psihice si psihodiagnosticul expresiei:Psihodiagnosticul expresiei:-atitudine= cooperanta, indiferenta, preocupata, schimbatoare-tinuta vestimentara= ingrijita sau nu, excentrica-privirea= fixa, atenta, vioaie, mirata-vocea= joasa, monotona, cu tonalitate inalta, tare-mimica= mobila, fixa, anxioasa, indiferenta.

11.Tulburarile nevrotice.Definitie,clasificare :Nevroze: tulburări ce au la bază un conflict intern.Epidemiologie: 70% din pacienţii care trec prin spitalele de psihiatrie şi 15-30% din totalul afecţiunilor psihiatrice.Clasificare:1. neurastenia: tulburare psihică caracterizată prin oboseală, fatigabilitate nervoasă din cauza unei suprasolicitări continue şi difuze.2. atacul de panică: tulburare psihică caracterizată prin anxietate paroxistică, cu maximum la 4 minute.3. nevroza anxioasă: tulburare psihică caracterizată prin anxietate permanentă cu o stare de contractură generalizată.4. nevroza fobică: tulburare fobică caracterizată prin frica faţă de ceva (obiecte, persoane, situaţii) în exces.5. nevroza obsesiv-compulsivă: tulburare psihică caracterizată prin imagini, cuvinte sau impulsuri recurente care parazitează psihicul persoanei şi acte ritualice prin care persoana caută să scape de obsesie.

12.Neurastenia.Simptomatologie si forme clinice:Neurastenia: nevroza astenică.Forme clinice:a) forma simplă: obosealăb) forma anxioasă: anxietate, nervozitatec) forma depresivă: tristeţed) forma cenestopată: acuze diverse din partea diverselor organe, cu caracter ciudat.Simptomatologie:-debut: stare de oboseală psihică traită penibil şi cu teamă, se concentrează mai greu, uită repede, îşi aminteşte greu unele date, nelinişte, iritabilitate şi labilitate emoţională.-perioada de stare: cefalee fronto-occipitală difuză, surdă, astenie, fatigabilitate, scăderea voinţei (hipobulie), insomnii de adormire, somn superficial şi puţin odihnitor, populat cu puţine vise, fond de iratabilitate (HTA labilă, palpitaţii, înţepături epigastrice), iritabilitate prin acumulare de stres pe latură somatică.

13.Nevroza obsesivo-fobica.Simptomatologie si forme clinice:

14.Nevroza isterica.Simptomatologie si forme clinice:*Pierderea parţială sau totală a integrării normale dintre amintiri, conştiinţa identităţii, a propriilor senzaţii, a controlului mişcărilor*Origine psihogenă, asociată cu psihotraume*Ex. fizic - normal*Atenţie! O posibilă afecţiune somatică.

15.Tulburarile de anxietate:Tulburarile fobic-anxioase•Un grup de tulburari•Anxietatea – în situatii bine precizate, nepericuloase•Situatiile sunt evitate sau greu suportate•Palpitatii, senzatie de lesin, frica de moarte, pierderea controlului sau nebunie•Anxietate anticipatorie##Agorafobia=•Frica de a parasi locuinta, magazine, locuri aglomerate, spatii publice, tren, autobuz, avion•Panica•+/- Simptome depresive si obsesionale•Evitarea situatiei##Fobia sociala=•Frica de a fi observat de alte persoane – evitarea situatiilor sociale•Deprecierea propriei persoane, frica de critica•Înrosirea fetei, tremor mâini, greturi, senzatia de mictiune imperioasa•Simptomele progreseaza pâna la panica –Antropofobia–Nevroza sociala ##Fobiile specifice (izolate)•Fobii - în situatii restrânse•Anumite animale, înaltimi, tunet, întuneric, zbor, spatii închise, toalete publice, anumite mâncaruri, dentist, sânge, rani–Acrophobia –Zoofobia –Claustrofobia –Aihmofobia etc.ALTE TULB ANXIOASE:•Anxietatea este simptomul dominant•Nu sunt legate de situatii particulare•Pot fi simptome depresive si obsesionale##Tulburarea de panica (anxietatea paroxistica episodica)•Atacuri recurente de anxietate severa (panica)•Nu sunt restrânse la situatii particulare (impredictibile)•Debut brutal:PalpitatiiDureri precordialeSufocareAmeteliDepersonalizare, derealizareSenzatie de moarte iminentaPierderea controluluiLesin iminentPierderea mintilor##Tulburarea anxioasa generalizata•Anxietate generalizata si persistenta ("free-floating")•Nervozitate, tremuraturi, tensiune musculara, transpiratii, “cap gol”, palpitatii, ameteli, disconfort epigastric•Îngrijorare, presimtire legata de sine sau o ruda##Tulburarea mixta anxioasa si depresiva•Simptomele de anxietate si depresie sunt prezente concomitent•Niciunul nu este predominant•Diagnostic diferential – comorbiditatea depresie/anxietate.

16.Episodul depresiv sever.Simptomatologie:1. indispoziţie depresivă (la copii şi adolescenţi, ea poate fi iritabilă) cea mai mare parte a zilei aproape în fiecare zi, relevată, fie de relatarea subiectivă, fie de observarea altora; 2. diminuarea evidentă a interesului sau plăcerii pentru toate, sau aproape toate activităţile, în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi (exprimată subiectiv sau observarea apatiei de către alţii, în majoritatea timpului);3. pierderea sau creşterea ponderală în absenţa unei diete (de exemplu, peste 5% din greutate într-o lună), ori scăderea sau creşterea apetitului, aproape în fiecare zi, la copii se consideră incapacitatea de a câştiga în greutate plusul expectat; 4. insomnie sau hipersomnie, aproape în fiecare zi; 5. agitaţie sau lentoare psiho-motorie, aproape zilnic, observată de alţii şi nu simplul sentiment subiectiv de nelinişte sau lentoare; 6. oboseală sau pierderea energiei, aproape zilnic;7. sentimente de devalorizare sau de culpă excesivă sau inadecvată (ce poate fi delirantă) aproape zilnic (nu numai autoreproşul sau culpa de a fi bolnav);8. diminuarea capacităţii de a gândi, de a se concentra şi indecizia aproape în fiecare zi (exprimată subiectiv sau observată de alţii); 9. idei recurente de moarte (nu frica de a muri), idei sau preocupări suicidare recurente fără un plan anume, sau o tentativă de suicid ori un plan anume pentru realizarea suicidului. !!Nu sunt efectele directe psihologice ale substanţelor (drog, abuz de medicamente) sau condiţii medicale generale (ex. hipotiroidism). !!Nu se datorează unor pierderi mari (pierderea unei persoane iubite).

17.Mania.Simptomatologie:• autostimă crescută/grandoare• scăderea nevoii de somn• logoree• distractibilitate• productivitate crescută• agitaţie psihomotorie• implicarea excesivă în activităţi riscante

18.Schizofreniile.Definitie si formele de debut:Schizofrenia: grup de tulburări psihice caracterizate prin pierderea concordanţei sau a congruenţei dintre diverse componente psihice ale omului sau între el şi mediul înconjurător (disociaţie ideo-afectivă).Forme de debut:a) debut acut:+ episod psihotic acut bufeu halucinator delirant

- halucinaţii plurisenzoriale, auditive, vizuale, psihotice- deliruri vii, floride, cu agitaţie psiho-motorie, cu auto- şi heteroagresivitate- bolnavul se simte invadat de senzaţia unei înstrăinări faţă de realitate (derealizare) şi de impresia

unei transormări corporale şi psihice (dezanimare, desomatizare)- cedează în 10-30 zile

+ episod pseudo-maniacal-euforie, râs nejustificat, bună dispoziţie prostească (ca în mânie)

+ episod pseudo-depresiv- tristeţe, plâns nemotivat, tentativă autolitică (ca în melancolie)

+ acţiuni cu implicaţii medico-legale- crimă, tentativă de crimă- viol

b) debut insidios:- izolare progresivă faţă de cei din anturaj (forma neuroastenică)- pierderea interesului faţă de cei din jur (forma pseudoisterică)- invazia progresivă a delirului (forma pseudo-obsesivă).

19.Forme clinice ale schizofreniilor:1) schizofrenia paranoidă: halucinaţii din exterior (voci unice sau multiple, comentatoare, poruncitoare), pseudohalucinaţii (voci interioare sau sonorizarea propriilor gânduri), halucinaţii vizuale (omuleţi, spiriduşi ascunşi în cap), idei delirante, neasamblate, delir nesistematizat paranoid, tulburări de gândire (exprimare circumstanţială, metaforică, nu distinge între sensul propriu şi cel figurat al cuvintelor, echivocitate).2) schizofrenia hebefrenică:- halucinaţii la nivel latent, neconcludente- simptome de deficit grupate în jurul sdr. autist- personalitate detaşată, izolată, abulică (lipsită de voinţă)- tocire afectivă (scăderea afectivităţii), autoviolenţă afectivă, inversare afectivă- comportament dezintegrat (incoerenţa persoanei în totalitatemimică inexpresivă, atitudine placidă, gesturi fără sens, grimaşe)- regresia la stadiul de copil mic (evoluează ca o boală degenerativă)3) schizofrenia catatonică: simptome grupate în jurul sdr. catatonic, stereotipii de atitudine (posturi păstrate timp îndelungat), stereotipii de mişcare (repetarea unor gesturi la infinit), negativism total (nu se mişcă stupoare), parţial (refuză alimentaţia) sau relativ (face comanda care i se dă exact invers), flexibilitate ceroasă („omul de plastilină”)4) schizofrenia nediferentiata: combinaţii între simptomele din schizofrenia paranoidă, hebefrenică şi catatonică..5) reziduala.

20.Demente.Simptomatologie:Demenţa: stare de deteriorare cognitivă (memorie, atenţie, gândire) şi afectivă.Simptome şi diagnostic:a) demenţa corticală funcţie motorie păstrată, funcţie instrumentală pierdutăb) demenţa subcorticală funcţie motorie pierdută, funcţie instrumentală păstratăc) demenţa infecţiosă persoane tineri, factori exogeni clari (sifilis, SIDA)d) demenţa pre- / senilă vârstnici, tulburări psihice de involuţiee) boala Alzheimer:f) demenţa vasculară:g) demenţa Pick:+ afazie, agnozie, anxietate

21.Alcoolismul cronic.Simptomatologie si evolutie: Are trei stadii:

a. Stadiul consumului abuziv - întreruperea nu declanşează simptome de dependenţă nici psihice, nici organice (sevraj);

b. Dependenţei psihice; c. Ultimul stadiu este cel al dependenţei organice, tot mai accentuate .• astenie marcată• facies obosit• tremurături spontane ale mâinilor, dar mai ales la emoţii minime• transpiraţii• tegumente având un aspect carenţial şi eritematos• teleangiectazii faciale (acnea rosacea)• faciesul eritematos (un nivel crescut al estrogenilor)• congestia conjunctivelor• inapetenţă, cu scădere în greutate• labilitate emoţională, iritabilitate, hipoprosexie, hipoestezie senzorială şi hipomnezia • depresie, anxietate• metamorfozarea personalităţii • incapabili sexual - deliruri de gelozie• decădere socială.

22.Sindromul de sevraj etanolic.Simptomatologie si evolutie:-Oprirea/ reducerea unui consum excesiv si indelungat

-Simptome care apar la ore/zile:*hiperactivitate autonoma: transpiratii, puls accelerat, HTA*tremor extremitati - 6-8 h*insomnie *Greata, voma, stare de rau*cefalee*iluzii, halucinatii tranzitorii, vizuale, tactile, auditive - 8-12 h*agitatie psihomotorie*anxietate*convulsii (grand mal) 12-24 hCu sau fara delirium (vezi criterii) 72 h->fact agravanti:epuizare;malnutritie;boli somatice;depresie.