Sudarea in Mediu de Gaze_Procedeul MIG&MAG

7/28/2019 Sudarea in Mediu de Gaze_Procedeul MIG&MAG

1/34

Capitolul 18 tanaviosoft 2013

1

Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Procedeul MAG/MIG


2/34


2


18.1.GENERALITATI

18.1.1.CLASIFICAREA PROCEDEELOR DE SUDARESudarea n mediu de gaze poate fi clasificat dup mai multe criterii:

Dup tipul electrodului:

sudare cu electrod fuzibil;

sudare cu electrod nefuzibil.

Dup natura gazuluide protecie, sudarea se poate desfura:

n gaz inert;

n gaz activ;

n amestecuri de gaze.

Dup forma arcului: sudare cu arc electric liber;

sudare cu arc electric constrns (plasma).Dup felul aportului materialului de adaos:

sudare fr material de adaos;

sudare cu material de adaos.

Sudarea cu material de adaos poate fi realizata prin:

introducerea acestuia din exterior;

introducerea acestuia prin arc (electrod al arcului).

Dup felul srmei electrod folosit la sudare distingem:

sudare cu srma plin;

sudare cu srma tubular;

sudare cu srma plin i flux magnetizabil.

Fig.18.1.1.Clasificare


3/34


3


Sub aspect tehnic posibil i economic aceste variante se grupeaz n patru proce-dee principale de sudare n mediu protector de gaze:WIG - wolfram inert gaz;

MIG - metal inert gaz;MAG - metal activ gaz;

PL - cu plasm.

Fig.18.1.2.Procedee de sudare in mediu protector de gaze

Sudarea MIG realizeaz arcul electric ntre srma electrod i materialul de baz,srma electrod trecnd prin piesa de contact, mpins de un mecanism de avans cu role.Gazul inert sau gazul activ asigur protecia arcului.Procedeul de sudare MIG (Metal Inert Gas) este o metod bine cunoscutazi care ofernumeroase avantaje fa de alte metode de sudare, unul din acestea fiind economisireatimpului.

n sudarea MIG o srm fuzibil- electrod este alimentat n mod automat n baia

de sudur cu o vitez prealeas i care determin curentul de sudare. In acest procedeunveliul de zgur protectoare care la sudare cu electrozi nvelii asigur stabilitatea arcu-lui, e nlocuit de o ptur de gaz inert, care e dirijat ctre arc printr-un bec. Sudarea MIGproduce mbinri uniforme n orice metale n uzulcomun n ateliere de producie n oricegrosimi de tol.


4/34


4


18.1.2.GAZE UTILIZATE LA SUDARE

Dintre gazele inerte cele mai folosite sunt argonul i heliul. Dintre gazele activecele mai folosite sunt dioxidul de carbon, hidrogenul i uneori acestea ncombinaii cuazotul i oxigenul. Densitatea fa de aer i potenialul de ionizare sunt date n acelaitabel. Se constat ca heliul este cel mai uor gaz folosit la sudare.

Din acest motiv asigurarea proteciei bii cu ajutorul heliului trebuie fcut cuun debit de heliu aproape dublu dect debitul necesar proteciei cu argon, ntructacesta are tendina de a se ridica de la locul sudrii n condiiile n care sudura seexecutn plan orizontal.

Potenialul de ionizare al heliului fiind mai mare dect al argonului, acestanecesit

o tensiune mai mare a arcului pentru asigurarea stabilitii procesului.Tensiunea mai mare a arcului atrage pn la urma o putere a arcului electric mai

mare. Arcul arde mai linitit n argon dect n heliu. Hidrogenul nu se folosete la sudareaaliajelor de aluminiu, cupru, magneziu fiindc se dizolv n cantiti marin baia de sudu-r formnd pori i fisuri n mbinare.

De asemenea, hidrogenul nu se folosete nici n amestecuri cu alte gaze la sudareaacestor materiale. El poate fi folosit la sudarea tuturor materialelor metalice,n afara ce-lor enumerate, prin procedeul atom arc sau cu hidrogen atomic.

Dioxidul de carbon este un gaz activ avnd efect oxidant asupra unor materialedin baia de sudur.

Tabelul 18.1.1.

n tabelul 18.1.2 se dau principalele gaze sau amestecuri de gaze pentru sudare idomeniul lor de folosire:


5/34


5


Tabelul 18.1.2.

18.1.3.SRME DE SUDUR

Srmele folosite au diametrele: 0,6; 0,8; 1,2; 1,6; 2,5 i 3 mm.Valorile intensitii curentului care face trecerea de la o variant de sudare la altasunt date n tabelul 18.3.1.

Tabelul 18.1.3.

Fig.18.1.3.Srme de sudare


6/34


6


18.2.ECHIPAMENTUL DE SUDARE

18.2.PROCEDEUL DE SUDARE MIG/MAG

18.2.1.GENERALITI

Procedeul de sudare MIG/MAG a inceput sa se dezvolte incepand cu anul 1947,

cand pe piata din SUA au aparut primele instalatii destinate acestui procedeu. Pe atunci

se numea sudare S.I.G.M.A, care era prescurtarea de la Shielded Inert Gas Metal Arc(poate fi echivalata cu sudarea MIG).

In anul 1952, inginerii rusi au folosit pentru prima data CO2 (dioxid de carbon) la

sudare, astfel a luat nastere procedeul cunoscut astazi ca si sudarea MAG. In scurt timp,

acest procedeu s-a raspandit cu repeziciune in Europa vestica pentru sudarea otelurilornealiate si slab aliate.

Totusi, odata cu scaderea pretului la argon in anii `60, a inceput sa se utilizeze si

amestecuri de gaze, iar utilizarea acestora s-a extins tot mai mult de-a lungul anilor. In

prezent este posibila sudarea MIG/MAG la standarde de calitate superioare si cu

productivitate ridicata.

In decursul ultimilor ani, sudarea MIG/MAG a castigat o importanta tot mai mare,

nu doar pentru sudarea otelurilor de constructii nealiate si slab aliate, ci si pentru suda-

rea aluminiului si a otelurilor inalt aliate datorita tehnologiei arcului electric pulsat.Datorita caracteristicilor speciale, cum ar fi: rata ridicata de depunere, patrundere

adanca, rentabilitate mare, manevrare usoara, mecanizare completa etc., sudarea

MIG/MAG ofera multe avantaje fata de alte procedee de sudare.

18.2.2.PRINCIPIUL SUDARII MIG/MAG.

Arcul electric arde intre un electrod care se topeste (si care este in acelasi timp ma-

terial de adaos de sudare) si piesa de sudat. Gazul de protectie este fie inert (MIG de ex.

argon, heliu si amestecuri ale acestora), fie activ (MAG CO2, sau amestercuri Ar cuCO2, si/sau O2) .

Se pot folosi si amestecuri de gaze cu 2, 3 sau 4 componente, ca de ex. dioxid de carbon,

argon, heliu si oxigen. De asemenea, se poate folosi chiar si dioxid de carbon pur.

Schita prezinta principiul procedeului. Sarma electrod vine de la bobina si este

condusa prin rolele de antrenare la duza de curent. In marea majoritate a cazurilor polul

pozitiv este la sarma. Capatul liber al sarmei este scurt, astfel incat se pot utiliza

intensitati ridicate de curent, cu toate ca electrodul este subtire.

Gazul de protectie iese dintr-o duza de gaz, care inconjoara electrodul concentric si

protejeaza arcul electric de actiunea atmosferei.


7/34


7


Fig.18.2.1.Principiul de sudare

18.2.3.INSTALAIA DE SUDARE MIG/MAG

Fig.18.2.2.Instalatia de sudare MIG/MAG


8/34


8


Fig.18.2.3.Instalatia de sudare

1. Sursa de curent de sudare

2. Dispozitivul de avans la sarmei

3. Pachetul de furtune de legatura

4. Pistoletul de sudare manuala

5. Sistemul de racire

6. Butelia de gaz

18.2.3.1.VARIANTE CONSTRUCTIVE

Sistem compact

dispozitivul de avans al sarmei este incorporat in

sursa de sudura;

distanta de la sursa la locul de munca este limitata

de lungimea pistoletui;

sarma este impinsa.


9/34


9


Fig.18.3.4.

Sistem cu derulator separat

dispozitivul de avans al sarmei este exterior sursei de sudura;

distanta de la sursa la locul de munca este data de

lungimea pachetului de furtune dintra sursa si DAS si de lungimea pistoletui;

sarma este impinsa

Sistem Push-Pull

sarma este trasa si impinsa lungimea pistoletului poate fi mult mai mare exista si in varianta compacta si in va-

rianta cu derulator separat

Fig.18.2.5.


10/34


10


18.2.4.SURSE DE CURENT PENTRU SUDAREA MIG/MAG

Doar surse de curent continuu sunt utilizate la sudarea MIG/MAG, cu polul puls la

sarma - electrod (in care se folosesc sarme tubulare, la anumite tipuri de sarme este ne-cesar ca polul negativ sa fie la sarma).

Sursa de curent trebuie sa permita o reglare fina, pentru a permite obtinerea unui set

parametri optimi pe intregul domeniu de. In cazul unei instalatii cu reglaj in trepte, pasul

trebuie sa fie adaptat domeniului de curent corespunzator instalatiei(de ex. 18 36 trep-te la o instalatie de 300A). In cazul surselor de curent mai sofisticate (cum ar fi sursele de

curent cu invertor), puterea poate fi reglata continuu (adica, fara trepte) cu ajutorul unui

potentiometru.

La alegerea unei instalatii de sudare in mediu de gaz protector este important ca sursa

de curent sa aiba o putere de iesire suficienta. Pe placuta indicatoare sunt prezentatedatele tehnice ale instalatiei.

Durata activa (DA) a unei surse de curent este data in procente. In mod normal, pe

placuta indicatoare este data intensitatea permisa a curentului si tensiunea

corespunzatoare pentru o durata activa de 100% si respectiv 60%. La interpretarea

informatiilor trebuie tinut cont de durata ciclului care poate fi 5 sau 10 min si de tempe-

ratura mediului ambiant care poate fi 25 sau 40 C. La susele FRONIUS informatiile serefera la o durata a ciclului de 10 min. la o temperatura a mediului inconjurator de 40C.Sursa de curent a carei placuta indicatoare indica 450A poate fi utilizata 100% la 360 A.

18.2.5.DISPOZITIVUL DE AVANS AL SRMEI

Pentru un proces de sudare de calitate, un factor esential il constitue alimentarea

constanta si cu viteza uniforma cu sarma de sudare.

Motoarele utilizate la dispozitivele de avans sarma sunt motoare in curent continuu fie

cu stator bobinat fie cu cu magnet permanent (cele cu magnet permanent sunt mai des

folosite) sau motoare cu rotor disc. Aceste motoare se caracterizeaza printr-o durabilitateridicata.

In practica, se folosesc sisteme de antrenare cu 2 si 4 role. Sistemele cu 4 role

prezinta avantajul ca asigura alimentarea fara probleme chiar si in cazul in care se folo-

sesc aliaje de aluminiu sau sarme tubulare.

Viteza de avans a sarmei trebuie sa fie reglabila intre 1 si aprox. 22 m/min.


11/34


11


Fig.18.2.6.Dispozitivul de avans

Alimentarea corespunzatoare cu sarma este generata de diferite elemente alesistemului de alimentare.

Presiunea de apasare a rolelor de avans trebuie astfel reglata, incat sarma -

electrod sa nu se deformeze si/sau exfolieze, si totusi sa garanteze alimentarea

ireprosabila cu sarma.

Trebuie sa se utilizeze role de avans cu canal corespunzator diametrului sarmei.

Diferite materialele de adaos necesita role de antrenare cu forme diferite ale

canalului:

Canal trapezoidal neted:

Fe

CrNi

sarme pline din otel nealiat, slab aliat sau inalt aliat

Canelura semicirculara, neteda:

Aluminiu si aliajele sale

CuSi3

sarme din bronz

Canelura semicirculara, striata (randalinata):sarme tubulare din diferite aliaje

18.2.6.PISTOLETUL DE SUDARE

Este componenta instalatiei de sudare cu care lucreaza efectiv operatorul sudor,

din aces motiv poate fi definit ca interfata cu instalatia de sudare. Multe defecte si eroriaparute in timpul sudarii sunt cauzate de pistoletul de sudare. Manuirea cu grija a pisto-

letului garanteaza o functionare sigura a instalatiei de sudare si reduce costurile de ex-

ploatare.


12/34


12


O distinctie fundamentala exista intre pistolete de sudare manuale si cele mecani-

zate.

Pentru cabluri ale pistoletelor de pana la aprox. 4,5m, sarmele sunt impinse, iar pentru

lungimi mai mari ale cablurilor de legatura se utilizeaza pistolete Push-Pull.In cazul pistoletelor de sudare manuala, se face distinctie intre pistoletele cu racire

cugaz si cele cu racire cu lichid de racire. In functie de domeniul curentului de sudare si

de durata activa, se alege tipul de racire necesar. Pentru intensitati de curent de peste

300 A se recomanda utilizarea pistoletelor de sudare racite cu lichid de racire (pentru o

durata de viata mai mare, si un necesar mai mic de consumabile).

La sudarea cu arc electric pulsat, se folosesc in marea majoritate a cazurilor pistolete de

sudare racite cu lichid de racire.

Fig.18.2.7.Pistoletul de sudare


13/34


13


18.3.TEHNOLOGII DE SUDARE

18.3.1.INSTALATII DE SUDARE MIG/MAG CU REGLARE IN TREPTE

Fig.18.3.1.Schema instalatiei

Transformator cu comutator de tensiuneTransformatorul converteste tensiunea inalta a retelei (400 V) intr-o tensiune mai

joasa (max. 100V), la un o intensitate a curentului de mult mai mare.

Transformatorul este format dintr-un miez de fier si 2 bobine (bobina primara si

bobina secundara). Diferenta dintre numarul diferit de spire stabileste raportul dintre

tensiunea de intrare si cea de iesire. Cu ajutorul comutatorul de tensiune, se poate regla

tensiunea de iesire, prin diferite racorduri la bobina primara.

Redresor

Redresorul are sarcina de a transforma curentul alternativ monofazat sau trifazat

in curent continuu rectificat, necesar pentru sudarea MIG/MAG. Transformarea se faceprintr-un montaj corespunzator de diode.

Diodele sunt elemente semiconductoare, a caror rezistenta electrica depinde de directia

curentului. In directia de curgere, curentul electric este lasat sa treaca (rezistenta electri-

ca tinde spre 0), in timp ce in directia opusa, trecerea curentului electric este blocata (re-

zistenta electrica tinde spre infinit).

Bobina de inductanta

Bobina de inductanta are sarcina de a atenua varfurile intensitatii curentului. Efec-tul acestei atenuari este reducerea stropilor si imbunatatirea stabilitatii arcului electric.


14/34


14


Bobina de inductanta este construita din spire de sarma izolate in jurul unui miez de fier.

Campul magnetic generat contracareaza fluctuatiile puternice si are un efect atenuator.

18.3.2.PRINCIPIUL SUDARII IN CURENT PULSANTSursa de curent cu tranzistori in circuitul primar - cu invertor

Caracteristica surselor de curent cu invertor este aceea ca transformatorul de su-

dare poate fi aranjat abia dupa transistorul de comutare. Motivul pentru aceasta este

faptul ca greutatea si volumele transformatoarelor, depind de frecventa la care lucreaza

acestea.

Sursele de curent cu invertor beneficiaza de avantajul acestei corelatii intre volum

si frecventa. Din aceasta cauza sursele de curent cu invertor au o greutate si dimensiune

mica, fara a pierde din acesta cauza din putere. Astfel ele sunt usor de transportat.Acest lucru este important pentru utilizarea lor pe santiere. Apoi datorita volumului lor

mic invertoarele pot fi amplasate pe suprafete mici.

Un alt avantaj este gradul ridicat de eficienta electrica (pana la 90%).

Pentru a putea fi utilizata o frecventa inalta, trebuie ca tensiunea alternativa a retelei sa

fie redresata. De aici si denumirea de sursa de curent cu invertor (a transforma aconverti). Tensiunea existenta va fi transformata intr-o frecventa inalta cu comutatorul

cu transistori. Tensiunea de iesire a transformatorului va fi in cele din urma inca odata

redresata.

Sudarea in impulsuri se utilizeaza tot mai mult la o multime de materiale ( materia-le nealiate si slab aliate, oteluri inalt aliate cat si la aliaje pe baza de nichel)

Avantaje:

Sudare fara stropi sau cu stropi extrem de putini cu stropi putini in intregul dome-

niu de viteza de avans a sarmei

Nu exista zona arcului tranzitoriu

Extinderea domeniului de lucru (pot fi sudate materile pana la o grosime de 0,8

mm)

Controlul patrunderii

Posibilitatea sudarii tablelor subtiri cu sarme de diametru mai mare

Dezavantaje:

Preturi de achizitie mai ridicate.

Sudarea in impulsuri se caracterizeaza printr-o topire, stabila si lipsita de stropi sau cu

stropi foarte putini, a materialui de adaos.


15/34


15


18.3.3.SURSE DE CURENT PENTRU SUDAREA IN CURENT PULSANT

Odata cu dezvoltarea electronicii si utilizarii ei tot mai mult in technologia

costructiei echipamentelor de sudare uu fost dezvoltate asa numite sisteme de reglare inbucla inchisa, care mentin curentul si tensiunea de sudare constanta fara ca acesti para-

metri sa depinda de modificarea tensiunii retelei si a lungimii cablului de alimentare.

Un alt avantaj al surselor de sudare cu invertor este si faptul ca tipul transformato-

rului si/sau al droselului de iesire nu influenteaza caracteristicile de sudare.

Aceste aspecte deschid de fapt posibilitati nelimitate de a influenta calitatea procesului

de sudare chiar din proiectarea si constructia echipamentului de sudare.

18.3.4.GAZE DE PROTECTIE

Gazul de protectie trebuie selectat in functie de material si de specificul aplicatiei.Compozitia si calitatea gazului de protectie influenteaza:

Starea arcului electric

Transferul materialului de adaos

Rata de depunere

Forma baii de sudare

Adancimea patrunderiiCompozitia chimica a baii de sudareCaracteristicile mecanice ale cordonului sudat.

18.3.5.REGLAREA DEBITULUI GAZULUI DE PROTECTIE

Alimentarea cu gaz de protectie se face fie din o butelie sau baterii de butelii fie din

stocator. Indiferent de modalitatea de stocare a gazului este necesara in prima faza redu-

cerea presiuniii de la presiunea de stocare la presiunea de lucru, si apoi reglarea debitului

de gaz.

Dupa elementul de reglare al debitului, gazul ajunge prin furtunul de legatura la electro-valva care comanda deschiderea si inchiderea gazului din sistemul de avans sarma. Mai

departe gazul de protectie este condus prin pachetul de furtune al pistoletului de sudare,

pina virful acestuia, in duza de gaz.


16/34


16


18.3.6.POZITII DE SUDARE

Fig.18.3.2.Pozitii de sudare

18.3.7.TIPURI DE ARC ELECTRIC(MIG/MAG)

Transferul materialului de adaos

In functie de densitatea curentului, de puterea arcului electric si de gazele de

protectie utilizate se pot distinge tipuri diferite de transfer al materialului, care se

caracterizeaza fiecare printr-un tip special al arcului electric.

Fig.18.3.3.Tipuri de arcuri electrice


17/34


17


Tabelul 18.3.1.

18.3.8.MNUIREA PISTOLETULUI DE SUDARE

Chiar daca nu se modifica setarile instalatiei (tensiune si viteza de avans a sarmei),

orientarea pistoletului fata de directia de sudare influenteaza procesul de sudare si

forma cordonului de sudura. Se deosebesc 3 pozitii pentru pistoletul de sudare:

Pistoletul de sudare este tinut vertical fata de directia de deplasare

Tras - Pistoletul de sudare impinge baia de sudare


18/34


18


Tras - Pistoletul de sudare trage baia de sudare

18.3.9.SARMA ELECTROD(MIG/MAG)

Exista doua tipuri de sarma electrod:

Fig.18.3.4.Tipuri de sarma-electrod


19/34


19


18.3.10.TIPURI DE ROSTURI LA SUDAREA MIG/MAGCand se alege tipul arcului electric, trebuie sa se tina seama si de rostul la sudare al

aplicatiei. Tipul imbinarii (adica pozitia relativa a sudurii) si forma rostului rezulta din

tipul cordonului sudat.

Cusaturile de colt (7) sunt imbinari de sudare la care piesele sunt perpendiculare una

pe alta in doua plane.

Cusatura cap In cap (1-6) este considerata ca fiind imbinarea de sudare la care piesele

de imbinat se afla in acelasi plan.

Fig.18.3.5.Tipuri de rosturi de sudare

18.3.11.DEFECTE LA SUDAREA MIG/MAG1.Defecte la sudare datorate gazului de protectie necorespunzator

Insuficient gaz de protectie in baia de sudare duce la reactii intre aer si baie de sudare si

la cusaturi sudate cu pori cu stabilitate insuficienta.


20/34


20


2.Defecte de topire

Doar arcul electric (nu baia de sudare) are suficienta energie pentru a topi

suprafata de imbinat si de a realiza o imbinare stabila. Pentru a evita defectele de topire,

trebuie ca imbinarea de sudat sa fie pregatita si prelucrata corespunzator.


21/34


21


Unghiul de deschidere e prea micCorect: 40 pana la 60

Inaltimea radacinii e prea mareDeschiderea radacinii e prea mare

Abaterea de la aliniere e prea mare

Suprasudarea cordoanelor puternic ranforsateCorect: inainte de suprasudare, cordonul deradacina trenuie sudat astfel incat sa aibe formacorespunzatoare


22/34


22


Viteza de sudare este prea Sudare in pozitie vertical - Impingere excesiva a un-

scazuta. descendent ghiului pistoletului

Pistoletul nu este tinut Pistoletul este prea inclinat spre o Pozitie incorecta a pistole-

pe mijloc margine tului

18.4.LUCRAREA DE LABORATOR


23/34

tanaviosoft 2013


24/34


25/34


26/34


27/34


28/34


29/34


30/34


31/34


32/34


33/34


23


18.5.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA SUDAREA

MIG/MAG.

Siguranta locului de munca

La sudare trebuie sa se tina seama de urmatoarele pericole:

incendii datorate imprastierii scanteilor;

materiale nocive;

zgomot;

radiatie optica;

soc electric;

manipulare incorecta.

Pericole datorate zgomotului si radatiei optice

Intensitatea acustica peste 85dB(A) poate conduce la perturbari de auz. De asemenea,

zgomotul dauneaza si sistemului nervos la omului.

Caldura/ Lumina /Raze ultraviolete.

Ochii: opacitate/ orbire/ fulgerare

Piele: ardere

Masuri de protectie

Selectarea unor procedee care sa faca un zgomot cat mai mic posibil. Izolarea acustica a sursei de zgomot;

Peste 85dB(A), protectie personala de auz;

Ochelari de sudura conform standardelor (DIN EN 169)

Scut de protectie;

Masca de protectie.

Cauzele si efectele ale radiatiei optice radiatia ultravioleta

Arcul electric si baia de sudare emit radiatie vizibila si invizibila. Intensitatea acestor

radiatii depinde de: Energia liniara;

Dimensiunea arcului electric;

Temperatura arcului electric;

Distributia temperaturii.

Efecte:

Radiatia ultravioleta este cea mai periculoasa pentru ochi.

Fulgerarea sudorului poate produce dureri de ochi, lacrimare, fobie de lumina siumflarea ploapelor. Conjunctiva ochilor si in unele cazuri si cornea sunt atinse.


34/34


Pericole datorate circuitelor electrice

1. Racord de retea defect (de ex. priza este scoasa / racord slabit);

2. Sursa de curent defecta (lipseste comutatorul sau capacul);

3. Cablu de curent, respectiv furtunul de legatura sunt defecte;4. Sarma-electrod;

5. Clema de masa defecta;

6. Cablu de retur a curentului de sudare defect.

Toate lucrarile de intretinere trebuie efectuate pe surse de curent deconectate, cu

toate componentele descarcate electric, de catre persoane calificate pentru aceasta!

Masuri de protectie:

Reparatiile la racordurile de retea defecte sau la sursele defecte trebuie facute

doar de un electrician specialist.

Lucrarile de intretinere cat si reparatile simple trebuie efectuate doar de un sudorcalificat.

Echipament de protectie si primul ajutor

La lucrarile de sudare trebuie sa purtati imbracaminte care acopera corpul suficient si

care nu sunt murdarite cu materiale inflambile sau usor inflamabile.

Fara imbracaminte din fibre usor fuzibile, cum sunt nylonul sau perlonul!

Chiar daca urmati instructiunile de protectie se poate intampla sa aiba loc mici

accidente. De accea fiecare trebuie a fie informat despre masurile speciale de la locul

accidentului pentru acordarea primului ajutor!

Documents

Sudarea in Mediu de Gaze_Procedeul MIG&MAG