Suflet de copilPROIECT TEMATIC

1 SĂPTĂMÂNĂ

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?NIVEL/GRUPĂ: I/Mijlocie

INVENTAR DE PROBLEME

CE ŞTIU COPIII• Unii copii sunt veseli, alţii sunt

trişti;• Orice copil e trist, când e bolnav

sau se loveşte sau îi ia cineva jucăria;

• Unii copii sunt furioşi, când le ia cineva jucăria;

• Când copiii sunt trişti sau furioşi, se vede după feţele lor sau după cum se poartă;

• Copiii furioşi îi lovesc sau îi împing pe alţi copii.

CE DORESC SĂ AFLE• Ce este sufletul?• Cine are suflet?• Cum să facem să nu lovim

când suntem furioşi?• Cum să facem să nu îi

înfuriem pe copii sau pe adulţi?

• Cum să cerem scuze?• Cum să aducem bucurie în

sufletul celorlalţi?

DIRECŢII DE DEZVOLTARE

Faţă de copiii

ceilalţi

Faţă de adulţi: părinţi, bunici,

educatoare

Manifestareasentimentelor

Suflet de copil

Cum ne comportăm, când greşim?

JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI ALESEBIBLIOTECA• Chipuri vesele, serioase,

triste, furioase- lecturi de imagini

ARTĂ• Chipuri vesele, serioase,

triste- modelaj• Chipul meu, azi!, Chipurile

părinţilor mei!- desenCONSTRUCŢII• Grădiniţa mea • Parcul copiilor

ŞTIINŢĂ• Grupează jetoanele după

expresia feţei!• Formează grupe cu

desenele chipurilor copiilorJOC DE MASĂ• Puzzle• Teatru de masăNISIP ŞI APĂ• Desenează cu degetul, pe

nisip, chipuri vesele, serioase, triste!

IMAGINI DIN TIMPUL JOCURILOR ŞI ACTIVITĂŢILOR ALESE

PRODUSELE TEMATICE ALE ACTIVITĂŢII COPIILOR

ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ

SALUTUL• Bună dimineaţa copii veseli,

serioşi, trişti…!• Salutul mimatÎMPĂRTĂŞIREA CU CEILALŢI• Ce mă face vesel, fericit?• Ce mă face trist, nefericit?• Eu vreau, eu ştiu, eu pot!• Nu vreau, nu ştiu, nu pot!

ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE

LUNIACTIVITATE INTEGRATĂ• DEC- Chipul meu,

astăzi!- desen• DLC- Ce exprimă chipul

meu?- convorbire cu suport ilustrativ (chipurile desenate de copii în etapa de dimineaţă)

TIPURI DE INTEGRARE

• Conţinuturile au fost articulate în jurul unui nucleu de integrare curriculară, care a început cu Întâlnirea de dimineaţă, a continuat cu activităţile din prima etapă, atunci când copiii au desenat propriile chipuri, în raport de starea lor de spirit şi a continuat cu activitatea de convorbire, având ca suport ilustrativ chiar desenele realizate de ei. Pe baza acestora, fiecare copil a explicat semnificaţia expresiei de pe chipul desenat de el: vesel- de ce?; trist- de ce?; serios- de ce?; furios- de ce?

MARŢIACTIVITATE INTEGRATĂDŞ- Chipuri vesele, triste,

serioase, ce ne spun ele?- lecturi de imagini

Elemente din DLC- joc didactic

TIPURI DE INTEGRARE

• Activitate didactică, de sine stătătoare (DŞ), care a articulat şi conţinuturi specifice DLC. Copiii au analizat diferite expresii ale chipului uman şi au enunţat posibile motive pentru fiecare trăire: veselie- copilul se bucură că a venit la grădiniţă, că a primit o jucărie nouă etc.; tristeţe- copilul nu se simte bine, prietenul lui nu e la grădiniţă, îi e dor de mama etc.; furie- un alt copil i-a luat jucăria preferată, doamna nu i-a dat voie să se uite la Scooby doo etc.

• Copiii au fost împărţiţi în 3 echipe, au primit jetoane ilustrând copii ale căror chipuri exprimau diferite trăiri. Fiecare echipă a trebuit să aleagă un jeton, să identifice expresia de pe chipul copilului de pe jeton şi să-şi compună, pe chipuri, aceeaşi expresie. Celelalte echipe trebuie să identifice şi să numească expresia. Se repetă sarcina, de data aceasta educatoarea este cea care ghiceşte. În acest din urmă caz, copiii trebuie să se organizeze singuri, fără ajutorul educatoarei. Dacă nu colaborează, dacă sunt prea gălăgioşi, riscă să piardă punctul câştigat după rezolvarea primei sarcini.

MIERCURIACTIVITATE INTEGRATĂ• DŞ- Formăm scara

numerică, de la 1 la 3!- joc didactic matematic- concurs pe echipe

• Elemente din DŞ (cun. mediului)

TIPURI DE INTEGRARE

• Conţinuturile au fost articulate în jurul unui nucleu de integrare curriculară, care a început în etapa I, la sectorul Ştiinţă, când copiii au format (folosind, din nou, desenele realizate de ei) grupe după culoarea părului, a ochilor, după expresia chipului, au format perechi, au numărat. La acest moment am evidenţiat care sunt elementele care-i diferenţiază pe copii (culoarea părului, culoarea, mărimea şi forma ochilor- elemente ale lumii înconjurătoare/fiinţa umană). Cu aceleaşi materiale şi uzând de aceleaşi conţinuturi, au alcătuit scara numerică, la activitatea matematică (de sine stătătoare).

JOIDOS- Întâmplări cu iepuraşi- povestirile

educatoarei şi ale copiilor- metoda predicţieiDEC- Azi, Grivei e mânios!- cântec, învăţare Ghicitoare muzicală- joc cu text şi cânt, repetare

METODA PREDICŢIEI

• Educatoarea expune fragmentul de început al povestirii, se opreşte şi le cere copiilor să continue povestirea. Scrie, pe o coală de hârtie, varianta (variantele) expuse de copii. Educatoarea continuă expunerea cu un nou fragment al povestirii, după care se opreşte şi le cere, din nou, copiilor să continue povestirea, notând varianta acestora. Se continuă, în felul acesta, până la sfârşitul povestirii. La final se repovestesc ambele variante.

Se expun ambele variante. După încheierea activităţii copiii discută liber, privind imaginile ilustrate ale variantei expuse de

educatoare

VINERIDPM- Ne mişcăm în ritmul muzicii!- repetarea

variantelor de mers şi alergare- educarea capacităţii de a reacţiona motric (comportamental), ca răspuns la diferiţi stimuli (ritmuri diferite- alert, lent)