Anul XV. Arad, Joi, 28 Iulie v. (10 August n.) 1911 Nr. 164

I ABONAMENTUL 28 Cor. im an

in jum. i a lună

14 2.40

mărul de zi pentru Ro­ma şi străinătate pe

an 40 franci.

fcfon pentru oraş comitat 502.

IREDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢ1UNILE

se primesc la administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază

[Sufragiul un i ve rsa l . }e Іа î n c e p u t u l seco lu lu i t r e c u t s p u n e a aratul F r a n c i s e T d e s p r e a l c ă t u i r e a

ii de n e f i r e a s c ă şi c o m p l i c a t ă , c a r e e r a iperiul s ă u : „Mein Reich ist wie ein mtticKiges Haus." Ş i a v e a d rep ­te să-şi ca rac te r izeze^ .ae t fe l î m p ă r ă ţ i a , 1 când for ţe le p o p o a r e l o r fe lur i te , clin i se c o m p u n e a , s t ă t e a u î n c ă t u ş a t e de fericitul s i s t e m al lui M e t t e r n i c h , c a r e amăgea, c ă v a r e u ş i s ă p u n ă z ă g a z cu­iului p u t e r n i c de v i a ţ ă c o n s t i t u ţ i o n a l ă lă apere p o p o a r e l e i m p e r i u l u i h a b s b u r -de a c e a s t ă c o n t a g i u n e , c o n s i d e r a t ă de •ă r e p r e z e n t a n ţ i i a b s o l u t i s m u l u i ca un

mejdios morbus democraticus. Iar t o c m a i a ces! morbus democraticus I să î n s e m n e z e m a i t â r z iu î n s ă n ă t o ş i ­şi p rogresu l m o n a r o h i e i h a b s b u r g i c e , ănţuind energ i i l e î n c ă t u ş a t e , a l imon-

sen t imen tu l de a l ip i re al t u t u r o r po­arelor c ă t r ă d i n a s t i e şi d â n d p u t e r n i c

în d e s v o l t a r e a v ie ţ i i pub l i ce , pe late t e rene le . : .Fireşte, c ă t o a t e a c e s t e a a u fost cu pu.-K m m a i d u p ă ce p o p o a r e l e m o n a r h i e i latfficut p e s t e c r i ze le î n f r i coşa t e d in an i i Ж - 9 , c a r i a u î n m o r m â n t a t pe vec i în-épei un ea şi d u p ă ce t â n ă r u l m o n a r h , Éld t r o n u l î n a i n t a ş i l o r să i , îşi f ixase ca jncipiu de c â r m u i r e : egala îndreptăţire a vor popoarelor de sub sceptrul hab-p c . Ceice a u î m p i e d e c a t m a i m u l t r ea l i za -i acestei f ă g ă d u i n ţ e î m p ă r ă t e ş t i , a u fost

prehi i m a g h i a r i , c a r i a u r e u ş i t a se vî r î

în a p r o p i e r e a t r o n u l u i şi a z ă d ă r n i c i pr in i n f l u e n ţ a lor n e f a s t ă î n f ă p t u i r e a ega le i în­d r e p t ă ţ i r i p e n t r u p o p o a r e l e , ca r i a u t â n j i t şi t â n j e s c în p a r t e a de d i n c o a c e de L a i t a a m o n a r h i e i . Deş i l up t e l e n a ţ i o n a l e î n t e ­ţ i t e s ' au d e s f ă ş u r a t şi se v o r m a i desfă­şu ra încă* şi în ţ ă r i l e A u s t r i e i , p o p o a r e l e de aco lo s ' au b u c u r a t î n s ă t o t d e a u n a de m a i m u l t ă l i b e r t a t e , d e c â t cele d in U n g a ­r ia , fiindu-le d a t ă posibi l i ta , tea de a se des­volta, l i be r şi f i indu-le r e c u n o s c u t ă ex i s ten­ţa n a ţ i o n a l ă d e o s e b i t ă , pe c a r e l e g e a d e n a ţ i o n a l i t ă ţ i a U n g a r i e i o c o n t e s t e a z ă , în cuprinsul a ces t e i ţ ă r i , t u t u r o r p o p o a r e l o r , car i nu p o t şi n u v o r să m ă r t u r i s e a s c ă pe Árpad or i pe A t i l a ca î n t e m e i e t o r al lor .

In a m u r g u l v ie ţ i i şi s t ă p â n i r i i sa le a m a i făcu t a c t u a l u l m o n a r h p o p o a r e l o r d in Aus t r i a u n d a r î n s e m n a t i n t r o d u c â n d a-cólö suf rag iu l u n i v e r s a l şi l ă rg ind , pr in a-c e a s t a , în m o d a t â t de b i n e f ă c ă t o r a lv ia v ie ţ i i de s t a t .

N u e r a d e c â t n e c e s a r şi f iresc, c a d a r u l f ă c u t p o p o a r e l o r sa le d in p a r t e a de v e s t a i m p e r i u l u i , să-1 e x t i n d ă m o n a r h u l şi asu­pra p o p o a r e l o r d in p a r t e a de os t , d i n c o a c e de L a i t a .

D o r i n ţ a lu i s 'a î n t â l n i t în p u n c t u l ace­s t a cu d o r i n ţ a p o p o a r e l o r de s u b C o r o a n a S t . Ş t e f a n . D a r în c a l e a r ea l i ză r i i a c e s t o r d o r i n ţ e şi p o s t u l a t e j u s t e s ' au i cu i t s t ân ­cile c a r i b d i c e a le t ru f i e i şi î n c ă p ă ţ i n ă r i i n e m e ş e ş t i , c a r e c o n s i d e r ă ţ a r a c a o p r a d ă p e n t r u s ine , i a r p o p o a r e l e ei a r do r i să le ţ i n ă în r o b i e şi n e ş t i i n ţ ă p e r p e t u ă .

E u ş o r de în ţ e l e s , c ă suf rag iu l un ive r ­sa l e n e c e s a r n u n u m a i ca o g a r a n t ă pu­t e r n i c ă a l i b e r t ă ţ i i po l i t i ce , ci şi c a u n in­

s t r u m e n t de e d u c a ţ i e a m a s s e l o r p o p u l a r e , ca un mi j loc de t r ez i r e a p o p o r u l u i î n t r e g la c o n ş t i i n ţ a d r e p t u r i l o r şi d a t o r i n ţ e l o r sa le c e t ă ţ e n e ş t i . O b i e c ţ i u n e a , c ă p o p o r u l n ' a r fi î n c ă des tu l de m a t u r p e n t r u exerc i ­t a r e a a c e s t o r d r e p t u r i şi c ă î n a i n t e de a i-se a c o r d a suf rag iu l un ive r s a l , t r e b u i e s ă t r e a c ă u n t i m p m a i î n d e l u n g a t de p r e g ă t i r e şi l u m i n a r e , î n s e m n e a z ă o sof i s tă r ie din cele m a i c o n d a m n a b i l e şi u n c e r c v i ţ i o s r id ico l . D a c ă e m a t u r de a juns p e n t r u pur­t a r e a sa rc in i lo r , d in a n în a n t o t m a i gre le , t r e b u i e să a i b ă şi p u t i n ţ a de a-şi e-x e r c i t a d r e p t u r i l e , ce i-se c u v i n în c a d r e l e v ie ţ i i de s t a t . C ă c i al tfel , în o r d i n e a m o ­r a l ă a luc ru r i lo r , o r i ce d a t o r i n ţ ă i m p u s ă cu iva f ă r ă e c h i v a l e n t u l de d r e p t c o r ă s p u n -z ă t o r — p r e c u m şi o r i ce d r e p t f ă r ă c o n t r a b a l a n s a de d a t o r i n ţ ă — î n s e m n e a z ă o in-m o r a l i t a t e ! Ş i v i a ţ a u n u i s t a t , d a c ă se în­t e m e i a z ă pe as t fe l de j ign i r i a le o rd in i i m o r a l e , e în c o n t i n u ă p r i m e j d i e şi a m e n i n ­ţ a t ă de c r ize n e î n t r e r u p t e , c u m v e d e m , c ă e s t e de fap t v i a ţ a s t a t u l u i n o s t r u , c a r e p â n ă a c u m a a c o r d a t u n o r a d i n t r e c e t ă ţ e ­ni i să i ce lor , ,de c l a sa I " n u m a i d r e p t u r i fă­r ă d a t o r i n ţ e , i a r pe ce i d e s m o ş t e n i ţ i , p e cei , ,de c lasa I l - a " i-a î n c ă r c a t n u m a i cu po­v a r a d a t o r i n ţ e l o r f ă r ă d r e p t u r i .

i n ce p r ive ş t e p r e g ă t i r e a p o p o r u l u i p e n t r u a se face v r e d n i c de suf rag iu l un i ­ve r sa l , e s igur c ă a c t u a l e l e c â r m u i r i ol igar­h ice , c a r i p r e f a c o r ice a l ege re î n t r ' o s t r a ş n i c ă b ă t ă l i e , î n t r ' u n a d e v ă r a t bellum omnium contra omnes, d a c ă a r fi d u p ă g â n d u l lor, t i m p u l a c e s t a de p r e g ă t i r e l-ar î n t i n d e p â n ă în vec ie , şi p o p o r u l a r r ă m â ­n e a t o t n e l u m i n a t , c e t ă ţ e n i i a r r ă m â n e a

FOITA Z U 1 Ü L Ü 1 „ T R I B U N A "

Prinkipo. De G h . D . M u g u r .

Hoinar ca o pasăre . M 'au adus aici doi pes-i din Asia, î n t r ' o felucă turcească. U n vânt œiresme sufla în pânzele de l u m i n ă ale l u n t r i i Iitmid-ul a lbas t ru şi s t răveziu ca o cupă de nr, l-am t recut în t r ' o l egănare uşoară, ca pe bile unei pasăr i . Ko zi caldă. [Copii desculţi, buchet iere , pescui tor i de măr­fare şi dc bacşişur i , l evan t in i şi oameni d in m. măgăruşi în căpest re de mărge le şi t ră-

trestie cu coper işur i de pa lanchino , aş-Bpiiii portul acestei insule de a lbum, sosirea,

ipnlui din Galata . rea, goelanzii, vilele cochete, g r ăd in i l e , p i ­

áé mare, măsl in i i noduroşi , c ip r i i şi r u ine l e Kamarai par 'că sunt p ic ta te de I l i l d e b r a n d t . rinse într 'o r a m ă scumpă, ai vrea să le duci

tme.

un cer de acuarelă se deschide ca o umbrelă >trăpeste această insulă de poezie, u n d e p r in -e din Blaquerne şi Hebdomen îşi petreceau

i surghiunul, pe vremea t raged i i lo r cesariene. Loc de linişte şi de med i t a r e , în care A n a ţeua scria versuri safice, insu lă bucolică răsă-І par'că din cărţ i le lui V i r g i l , p ă m â n t singu-K, în care sufletul se armonizează cu n a t u r a , itraeşte ca cerul şi ma i uşor decât a r i pa bo-uare scutură foile rozelor de pe arcade , se

îna l ţ ă ad i ind ca un cântec de ciocârlie, în l u m i n a ar te i .

L u n t r e a cu care am venit , t r e m u r ă în spuma caldă a ţ ă r m u l u i . Pesca r i i obosiţi se odihnesc la soare pe lespedele de g r a n i t ale por tu lu i , L â n g ă ei, o fată săracă cârpeşte niş te mre je pescăreşt i .

L a K a m a r a i în umbra unei r ămăş i ţ e de zid. O l in iş te adâncă ca aceea d in sufletul unu i pust­nic. Marea pa re o g r ă d i n ă a lbas t ră pe care înflo­resc pânzele albe ale lun t r i lo r pescăreşt i . O cupă ur iaşă dc lumină , varsă apele cerului peste acest buchet de verdeaţă p r i n s la s ămd măr i i .

Amiaza e caldă. F l u t u r i i ca niş te flori scânteie­toare de brocar t , t r e m u r ă în aer . Nic i u n om în p rea jma z idur i lor .

S t răvechia m ă n ă s t i r e a î m p ă r a t u l u i I u s t i n e ca un decor în r u i n ă t ln i t r ' o d r a m ă romant ică . J c r b i i de roze sălbatice şi tufe armonioase de ma­stic a t â rnă pc z idur i le chinoviei , în care împără ­teasa I r e n a s u r g h i u n i t ă de fiul oi, ţesea aici fi­rele une l t i re i împot r iva t i r anu lu i copil, pe caro şi mai t i r ana mamă isbuti să'l omoare, luându-i de pe umer i p u r p u r a cesar iană şi punând-o pc ai săi. Ş i fata cea frumoasă a lui Cons tan t in Po r f i -rogeni tu l şi nepoata I r e n e i şi B r y e n a cea învă­ţa tă şi a tâ tea Comnene d in lumea basmelor bizan­t ine, au lăc rămat aici , t ân j ind după p u r p u r a îm­părătească a B izan ţu lu i .

L e văd par ' că , în u m b r a por t icu lu i , une le ţe-sând vre-o c ingă toare ca în Odisoa, al tele mân­gâ ind s t rune le melodioase ale u n u i psa l ter ion , iar B r y e n a cea învă ţa tă scr i ind versur i în, car i

amesteca marea , lumina , r îndune le le cerului , cu fastul şi poezia desfr îu lu i d in lumea aceea.

Lacrămi le lor î ţ i p i cu ră în in imă. Ceva d in sufletul acelui t recut depă r t a t se lasă

peste ru ine , p ă t r u n d e în g â n d u r i , adie pe mare , se îna l ţ ă ca un fum de j e r t f ă sub cupola bizan­t ină a cerului şi o car te î n t r eagă îşi în toarce foile de l u m i n ă în mister ioasa tăcere a suf letului . E t r aged ia b izant ină delà Bel izar ie până la ul­t imul Paleolog.

I n t â rgu l insulei . Mai mul t o pia ţă de flori ca în vechile oraşe i ta l iene. P r i n k i p o e insula f lori lor. O g r ă d i n ă dc t r anda f i r i . Albi ca o vir­g ină , ga lbeni ca cerul de seară, roşii ca p u r p u r a , ap r inş i ca sângele, înf lăcăra ţ i ca o in imă . I n co­şur i , în vase de lut , în cenacur i turceşt i , în j c rb i i ori în buchete, împodobesc p ia ţa rus t ică a t â rgu lu i cu colori car i ar înebuni pe un pictor.

U n popor de t r anda f i r i . Răsăd i ţ i aici d in s t r a tu r i l e cine ştie cărui legendar Ef rasyab , se împletesc în arcade, a t â rnă pe z idur i , zâmbesc d in balcoane, şerpuesc în arabescur i p e coloanele port icclor, îmbracă un kiosk, visează în pot i re regeşt i , se scu tură în p ă r u l unei fete, luminează po mormin te , sângeră ca o r a n ă pe p i ep tu l une i femei, s trălucesc dc bucur ie la fe reas t ra unu i sărac, îmbălzămează un cămin de dragoste, se vestejesc pc covoarele unei cadâne, umple de mi­ster o pag ină d in , ,Hours of id leness" ale în t r i s ta ­tului cân tă re ţ b izant in şi mângă ic sufletul unu i poet.

F lo r i , n u m a i f lo r i ! P ă m â n t u l n ' a r e ce a ră ta mai f rumos!

Pag. 2

t o t f ă r ă d e p r i n d e r e a de a cugeta şi voi prin ei înşişi. A c o r d a ţ i p o p o r u l u i d r e p t u r i şi se v a l u m i n a c â t m a i c u r â n d , sp r e a se ş t i folosi de ele, sp r e b ine l e s ă u !

D a r n u n u m a i sp re b ine le său , ci şi sp re b ine le s t a t u l u i . C ă c i n e g r e ş i t v i a ţ a de s t a t v a p u t e a s ă prof i te m a i m u l t d i n t r ' o r ep re ­z e n t a n ţ ă i e ş i t ă cu a j u t o r u l v o t u l u i un ive r ­sal d in t o a t e p ă t u r i l e s o c i e t ă ţ i i şi expr i ­m â n d în m o d fidel v o i n ţ a ţ ă r i i şi a p o p o a ­relor , d e c â t d in cele a l c ă t u i t e p â n ă a c u m în m o d f o r ţ a t şi ne leg iu i t , cu a j u t o r u l ba­ione te lo r şi p r in cele m a i î n f i o r ă t o a r e a c t e de b r u t a l i t a t e din p a r t e a a d m i n i s t r a ţ i e i , c a r e se face l u n t r e p u n t e ca să s c o a t ă din u r m ă n u m a i o a m e n i de a i g u v e r n u l u i . Л -c e ş t i a f i reş te că n u p o t fi c o n s i d e r a ţ i ca r e p r e z e n t a n ţ i i p o p o r u l u i ; p r i m a lo r d a t o ­rie e s t e r e c u n o ş t i n ţ a c ă t r ă p u t e r e a , c a r e i-a a les şi i n t r o d u s în i n c i n t a p a r l a m e n t u ­lui. P e n t r u p o p o r ei n u d a u n ic i o g a r a n t ă , că, v o r face s ă i a s ă la i v e a l ă şi să î n v i n g ă v o i n ţ a lu i s u v e r a n ă . I a r în l ă u n t r u l pa r l a ­m e n t u l u i , a c e s t o r d e p u t a ţ i a leş i de a d m i ­n i s t r a ţ i e la o rd inu l g u v e r n u l u i , le l ipseş te i n d e p e n d e n ţ a dep l ină , c a r e e s te p r i m a cond i ţ i e a o r i c ă r e i a u t o r i t ă ţ i m o r a l e . As t ­fel p r inc ip iu l c a r d i n a l al v i e ţ i i c o n s t i t u ţ i o ­n a l e : s u v e r a n i t a t e a p o p o r u l u i dev ine , în r e a l i t a t e , o m a r e şi s f r u n t a t ă f i c ţ iune! . . . .

P e c â n d suf rag iu l u n i v e r s a l a r d a ţ ă r i i a d e v ă r a ţ i r e p r e z e n t a n ţ i a i p o p o r u l u i şi a i vo in ţ i i obş t e ş t i , c a r i s ă n u a i b ă î n d a t o r i r i d e c â t c ă t r ă p o p o r u l şi c ă t r ă ţ a r ă , m a n d a ­t a r i c a r i să n u a t â r n e d e c â t de s ingur i i lo r a l e g ă t o r i , c o n t r o l o r i c a r i s ă fie s u p e r i o r i min i ş t r i l o r , o a m e n i capab i l i de i n i ţ i a t i v e şi a c ţ i u n i fo los i toa re , c â n d ce r e t r e b u i n ţ a , ca şi de r e s i s t e n ţ ă n e î n d u p l e c a t ă c o n t r a m ă s u r i l o r , c a r i n u ţ i n t e s c la p r o m o v a r e a b ine lu i de o b ş t e şi la a p ă r a r e a i n t e r e s e l o r poporu lu i .

A s e m e n e a r e p r e z e n t a n ţ i n u v o r spr i j in i d e c â t g u v e r n e l e , c a r i r e s p e c t e a z ă depl in şi e x p r i m ă fidel v o i n ţ a p o p o r u l u i şi a ţ ă r i i , g u v e r n e , c a r i se îngr i j e sc de e d u c a ţ i a ce­t ă ţ en i l o r , l u rn inându- i a s u p r a d r e p t u r i l o r

I n mijlocul vostru nepre ţu i t e d a r u r i cereşti , i n ima omului se ump le de iub i re şi de nobilele sent imente ale ar te i . N i m e n i ca voi nu ştie să mângâie şi să împace ma i b ine sufletul omeni-rei î n t r eg i .

Chris tos va semănat în e ternele şi divinele lui parabole . •

* * I n p l imbare . I n O r i e n t d r u m u r i l e pe locuri

îna l te se fac cu măgăruş i i . Că la re pe o as ină ca u n p a t r i a r h musu lman am plecat de d iminea ţă . O pr iveghie toare îşi sfâşie p iep tu l în boschetul une i vile. î m i cântă de plecare. G r ă d i n a r i i t u rc i t rec la t â r g cu za rzava tur i şi cu f lori . Ş i r u r i de ca târ i se ţ in după ei. Fe res t re le vilelor sun t des­chise. I n g r ă d i n i , f ân tân i melodioase, p i c u r ă lu­mină . Marea se în t revede p r i n t r e c rengi , l i că r ind ca o p i a t r ă a lbas t ră de inel .

U n adevăra t d r u m d in Giil istan. Vi le k ioskur i , f ân tân i , s ta tu i de p ia t r ă , arcade,

boschete de lămâi , p ie t re scumpe î n t r ' a r i p a t e , cer şi mare , toată u n u i peisagiu aîeve e în farmecul acestei insule de acuarelă.

S 'aude o t a m b u r ă bască. As ina sa]ită ,în t r a p m ă r u n t , t r e m u r î n d u ' ş i

mărgelele de pe căpăs t ru . I n sune tu l a r g i n t i u al clopoţeilor b lândul an imal , coboară în t â r g în veselia d imine ţe i de p r imăva ră .

Aici e i n i m a sa tului . U n sat p a t r i a r h a l d in Or ien t .

P i a ţ a e p l ină de leguma şi de flori . E o b i f i f c vanljiniljtm1 ise gâlcevesc cu pac in ic i i g r ă d i n a r i ai insulei . Greci , A r m e n i , Curzi pu te rn ic i , zaraf i turc i , copii săraci , milogi , t recă tor i a rab i , tu rc i

„ T E I B O N A " ,| i j j , II II l i . . . . . . .—.

c o n s t i t u ţ i o n a l e şi î n d e m n â n d u - i a e x e r c i t a cu î n ţ e l e p c i u n e a c e s t e d r e p t u r i sp re folo­sul lor şi sp re b ine le ţ ă r i i .

C u m p ă n i n d deci a v a n t a j e l e , ce pre­z i n t ă suf rag iu l u n i v e r s a l f a ţ ă do scăde r i l e , n e d r e p t a t e a şi i m p e r f e c ţ i u n e a a c t u a l u l u i s i s t e m e l e c t o r a l din U n g a r i a , v o m în ţ e l ege a d e v ă r u l c u v i n t e l o r r o s t i t e de arhiducele F r a n c i s e F e r d i n a n d , m o ş t e n i t o r u l t r o n u l u i h a b s b u r g i c , că ch i a r d a c ă a r fi fost de pri­sos v o t u l u n i v e r s a l în A u s t r i a , în Ungaria, d i m p o t r i v ă el t r e b u i e n e c o n d i ţ i o n a t i n t r o ­dus (..Es i s t mög l i ch , dass d a s a l l g e m e i n e W a h l r e c h t in Österreich über f lüss ig w a r : — in Ungarn dagegen nuiss es unbedingt geschaffen werden"). ѣ

împo t r iva obst rucţ ie i . Guvernu l se îngr i jeş te ca peste tot locul unde a re aderenţ i să producă mani fes ta ţ i i împot r iva obstrucţ iei , care se vede că îl s t r îmtorează cu succes. Mai mul te oraşe şi congregaţ i i comitatense s'au p ronun ţ a t până acum şi se anun ţ ă şi altele car i vreau să con­damne tactica opoziţiei. La Oradea-mare opoziţia va face şi ea obstrucţ ie împot r iva p ropune r i i ce o va prezenta prefectul , de a se vota încredere guve rnu lu i p r i n o adresă în care să se ceară vota­rea reformelor mi l i t a re .

*. Pol i t ica jus thiş t i lor . „Neues W i e n e r Tag-

b la t t " de ieri aduce un art icol de in formaţ ie asu­p r a in tenţ i i lor pa r t i du lu i jus th i s t . Z ia ru l vicnez susţ ine că jus th i ş t i i nu fac obstrucţ ie f i indcă nu s'ar s imţ i aplecaţi să voteze reformele mi l i t a re , ci f i indcă ei vor să t r în tească guve rnu l actual , ca pe u r m ă să formeze ei guve rn cu Lukács în f run te . I n p r i v i n ţ a aceasta, zice „ N . W. T." , J u s t h a şi avut t r a t a t ive cu cabinetul A. Sale F ranc i s e F e r d i n a n d . J u s t h a desminţ i t însă p r i n o tele­g r a m ă a f i rma ţ iun i l e z ia ru lu i viciiez.

M

Din Cameră . Şedin ţa de azi a avut u n ora tor la reformele mi l i t a re , pe depu ta tu l sas Schuller , care a p r i m i t reformele.

î n a i n t e de acest discurs au avut loc obişnui­tele votări nominale . P e n t r u var ia ţ ie , s'a înscenat şi o mică fu r tună . Opoziţ ia a observat a n u m e că un i i d i n t r e depu ta ţ i i guvernamenta l i votează şi p e n t r u tovarăşi car i nu sunt de faţă. A fost sgo-mot mare , ţ ipete , pro tes tă r i .

La sfârş i tul şedinţei s'au desvoltat mai mul te in te rpe lă r i .

bă t r î n i , iman i se întâlnesc la olaltă î n t r ' u n ferme­cător tablou de p ia ţ ă or ienta lă .

I n j u r u l albei S iami i , porumbei i sboară ne­l in i ş t i ţ i ca u n stol de suflete ră tăc i te . Soarele e vesel. Cerul pâ lpăe ca o u r i a şă f lacără a lbastră .

U n pâlc de capre la m a r g i n e a sa tu lu i trece d r u m u l şi coboară la păscut cu c impoiul păstoru­lui , pe l ivadea d in j u r u l c imi t i ru lu i l a t in . As ina se s t recoară p r i n t r e ele şi u rcă încet la deal pe d r u m u l de cremene al insulei . P e povârnişu l ei cresc în l iber ta te p in i m ă r u n ţ i şi tufe de par-fumur i .

O insulă balzamică ca vechiul vin de Safet. Că ldu ra c rudă a soarelui dc miazăzi , înf ier­

bân tă aeru l . Coasta de sub d r u m o mai mul t deschisă şi

lunecă spre m a r e cu c rame vi i , adăpost i te sub umbrele le c ipr i lor .

P u ţ i n e pr ive l i ş t i în lume se pot asemăna cu cele ce se văd de aici , d in şerpui toru l d r u m de p i a t r ă ce înc inge insula ca o baeră albă. Sub bor­dul sombrerei ochii se ump le de vis. Văd un spa­ţ iu imens de colori ; S t ră luc i rea unei l umi aieve. La picioarele mele, sub coasta aspră a povârni ­şului cu umbre le de c ipr i i şi livezi balzamice, poe­zia scheley-ană a măr i i , goelanzii , pânzele coră­bii lor greceşt i , apoi p ă m â n t u l de verdeaţă al lu-mei vechi, satele panoramice ale ţ ă rmu lu i , Mal-tepé cel p l in de amin t i r ea v isului u r i a ş al sulta­nu lu i cuceri tor şi a lbur iu l K a r tal , m u n ţ i i de căr­bune ai B i t in i e i , O l impul cel îna l t , nedesluş i ta zare a Troade i şi depar te în înch ipu i re , fundu l în tuneca t al Asiei , cu lumea ei de mis te re şi le-gerície mi lena re .

Asjna e obosită. Fe l ahu l care o m â n ă d in u r m ă

\

10 August n Щ

D o u ă Glasuri , „Românul" şi „Tribuna",!

Broşura , de t r i s t ă celei i r i t a t e a dlui All x a n d r u - V a i d a - V o i e v o d e d e s g r o p a i ä j i de-aeolo u n d e se c u f u n d a s e fulgerată! m â n i a a d e v ă r u l u i şi duhul ei înăcrit I p a t i m ă t r e s a r e la o n o u ă v i a ţ ă iu nelJ c i te le c o l o a n e ale , , R o m â n u l u i " . L u i r o m â n e a s c ă a s c u l t ă azi iarăşi ţipetel] r ă g u ş i t e şi-i p r iveş te cu înf iorare scâm i'ile s in i s t re , a s e m ă n ă t o a r e cu flăcăi c o m o r i l o r u i t a t e şi p ă r ă s i t e , ca r i ispit-min ţ i l e p r i m i t i v e şi s u p e r s t i ţ i o a s e .

S u n t e m î n c r e d i n ţ a ţ i c ă t o a t e olema fele de v a l o a r e r o m â n e a s c ă în viaţa oi s t r ă pub l i c ă sun t depl in edi f ica te asii r o s tu lu i a c e s t e i e x h u m ă r i , sun tem c« vinşi c ă t o a t e c a r a c t e r e l e c ins t i t e vorÍ ce rca i a răş i u n a d â n c d e s g u s t la aceşti spec t aco l s c a n d a l o s şi s u n t e m siguri s fo r ţă r i l e d e s n ă d ă j d u i t e a le cioclilor, î n s e m n a p e n t r u t o a t e m i n ţ i l e clare a to iu l final în d e s f ă ş u r a r e a „Ţiganiai n a ţ i o n a l e pe c a r e ne -au j u c a t ' o autorizai

D a r deşi t ă r i a p ro fe t i că a glasului j ( ioga şi deşi a v â n t u l din ce în ce mai t e r n i e al a c e s t u i z i a r a u i z b u t i t Sel spi b e r e nor i i de praf ce a u s t â r n i t în preş n o a s t r ă o c e a t ă de t ă t a r i şi de caţaonisu c o m a n d a H a n u l u i G'oldiş, ne permin t o t u ş i , — de d r a g u l inconmensurabik c o n t r a s t d i n t r e a t i t u d i n e a n o a s t r ă celor car i au î n t r o n a t t i că loş i a în co nelc lor. — să m a i î n c e r c ă m oda tă ii m â n a r e a . cea mai b i z a r ă cu putinţă, g lasu lu i n o s t r u cu cel i n sp i r a t de Tutui c i m e a S a S c a r a o ţ c h i al pol i t ice i noasc de d. Go ld i ş .

S ă î n c e r c ă m deci :

„Românul" ( în p r i m u l său art icol dc azi t i tu la t „Dupl ic i ta tea „ T r i b u n e i " ) : Cunoscăt iţelor încurca te ale politicei z i a ru lu i „Trib

îi ş terge spuma de sub h a m u r i cu haina di el. U n popor generos cu animalele . Măgăruşii cu osebire sunt în nepre ţu i t ă cinste la musulra pen t rucă P ro fe tu l s'a sui t la cer, călare pe asin — legendaru l Borak — însoţi t numai a r i pa ocrot i toare a î nge ru lu i Gabriel . Cătrăt ful insulei , o las slobodă. B lându l animal i loc să pască, r u p e frunzele lăs tar i lor , apoi m la deal în sunetul a r g i n t i u al clopoţeilor. Dop rea soarelui pâ rgueş te insula . F l u e r e de pinii umple pădurea de un farmec arcadian. Nu cine cântă, mier le le d in c r îng , ori sufletul 1 t ine .

S t r ăba t o p ă d u r e de idilă.. . Su ind mereu poteca pie t roasă a muntelui

balsam de terebenţ i , a jungem în vârful insul S u n t e m în t r ' o poiană verde, deschisă în fi

spre l a rgu l Helespontu lu i în t r ' o r îpă prăpăstii p l ină de cu ibur i le pasăr i lor de mare.

I n mijlocul poenei e mănăs t i rea greceasc sfântului Gheorghe. La uşa vechiului arhond doi măgă ruş i cu t a rha tu l în spinare, un roi cânele gâfâ ind la scara p r agu lu i , o sclavă a ciorul pe u m e r i şi c ia lmaua roşie a unui nş tor ismael i t , amintesc vesti ta epopee a lui fi b r a n d t „ S a m a r i n e a n u l milos". E o scenă vie,i tent ică, p ă t r u n s ă de acea lumină evangheliei care mare le mis t ic al Olandei a purtat-o iu fletul său, în atmosfera de nelinişte religiei a vremei dc a tunci .

î n ă u n t r u biserica e veselă, plină de иш. şi de cer.

E î n d u n e l e l e sf inte sboară sub cupola а Ы в săvârş ind în ta ină l i t u rg ia mistică a tăcerii. Щ

10 August n. 1911 „ T R I B U N A " Pag. 3

MÛ constatat în repeţ i te r î n d u r i , mai de cur înd • 'üti mai demult, că adevăra ţ i i i n sp i ra to r i ai ace-• »rgan aşazis „ i n d e p e n d e n t " sun t maieşjtrii • idei mai îndrăzneţe şi celei mai condamnabi le • duplicităţi. Poli t ica i n t r ans i nge n t ă — în vorbe — Ieste pentru dânşi i n u m a i mijlocul de-a înşela I judecata mulţi mei. Iu fond, faimoasele „punc te I de orientare" ale dlui E u g e n Bro te p e n t r u o po­litică oportunistă încân tă şi astăzi pe smerenia • я călugărul Komán Ciorogar iu , duhul ta in ic al I.Tribunei*". Al tmin te r i nu s'ar putea explica nici • (rietenia s tatornică a preacuviosului că lugăr cu •varul contelui Tisza „con l i tu rg i s i to ru l " Vasi le • iuigra, nici campan ia „ T r i b u n e i " în contra co-• litctului si pa r t i du lu i na ţ ional .

У<іі: Politicii noas t ră pluteşte în cele • mai dare unde ale aspiraţiilor noastre na-• tiunnle, căci inspiratorii ei sunt conştiin-Bele alese ale neamulu i : scriitorii, aceşti • crainici cu predestinaţiune ai regenărări i • noastre naţionale. Ei sunt inspiratorii a-I restéi politici, ai curentului propovăduit Iile „Tribuna" — şi ei se recrutează din •generaţia cea tnai idealistă şi în acelaş •mp cea mai cultă şi mai naţionalistă a •tregului pământ românesc. Ia r cei cari [patronează prin vrâsta lor mai înainta tă [propaganda vestitorilor unei nouă vieţi na­ţionale şi-au creiat cel mai frumos titlu ide mândrie, căci întovărăşindu-se cu si-•Dţele progresiste, s'au ştiut ridica la înălţimea vremilor nouă. în t rebăm, nu |o criminală temeri ta te a afirma, că pro­pagând;! valorilor celor mai selecte alo unei generaţii întregi, o meni tă să înşele plecata mulţimii? Ce avem noi cu ..punc­tele de or ientare" ale dlui Eugen Brote, rare tocmai de ploaia săgeţilor noastre s'a prăvălit în prăpastia necinstei naţio­nale? Şi nu e oare culmea absurdului să-i «iun părintelui Ciorogariu relaţii prie-tini'şt i cu Mangra şi ou Brote, când părin­tele Ciorogariu. nici chiar după campania fără seamăn de u râ tă şi de neomenoasă rare s'a deslănţuit asupră-i şi care l'a mâhnit cum n'a mai fost mâhnit om în viatn noastră publică, nici chiar — repe­tam — după formidabila campanie de ex­terminare ce a îndurat din par tea duşma­nilor lui pripăşiţi supt aripa comitetului,

O divine p a s ă r i ! Va veni o vreme — şi nu emult până a tunci — când sufletul vostru tăcut va înlocui g ra iu l preoţ i lor noştr i , pe cari lumea nu-i niai ascultă, pen t rucă numa i voi sunteţ i cu­rate şi numai voi păs t ra ţ i în sufletul vostru dul­cea nevinovăţie a ceru lu i . Destul au g r ă i t celor ilvepţi şi huni, l imbele o t răvi te ale fă ţarn ic i lor . Divina evanghelie a celui ce a visat î n t r e pasă r i şi flori, voi o veţi propovădui dc acum îna in te , voi ce tăceţi, voi ce pur ta ţ i în sufletul vostru eterna, dumnezeiasca tăcere.

Afară e o l umină de r a i . Brizele mări i adie în suflet. Obosit, mă odihnesc pe iarbă in dulcea priete­

nie a florilor. Măslinul sfânt îşi cerne crengi le [este mine. O porumbi ţă albă, s'a lăsat d in sbor |i se uită ţintă in ochii mei.

Doamne câtă bună ta te , ce iubi re şi tăcere ai pus în toate ale ta le ! P e n t r u ce nu ştim să te iubim V.

0 lume curată de visuri în car i se amestecă iarba, florile, pasăr i le , cerul... se ţese în tăcerea de biserică a suf le tului . Simt în mine viaţa pal iriarbală a celor dc demul t .

Marea ea un lac de poezie îşi despleteşte un­dele in soare. O ploaie dc miresme se cerne d in ramuri. Cerul zâmbeşte. D i n vale suie dulce un cantor de fluer. O sclavă frumoasă ca samari -neanoa din parabolă, scoate apă d in c is te rnă şi nun paşte usina iarba de a lă tu r i şi cerul se um­ple de rîndunele, îmi parc că t răesc o pag ină d in Biblic.

n'are d e c â t c u v i n t e do c e a m a i c a t e g o r i c ă î n f i e r a r e l a a d r e s a j a l n i c i l o r i r o z i a i g u ­v e r n u l u i ? C r e d e m h o t ă r â t c ă f o a r t e , d a r f o a r t e p u ţ i n i b ă r b a ţ i d e l à f r o n t u l p o l i t i c e i n o a s t r e ar p u t e a s ă d e a a c e a s t ă f r u m o a s ă d o v a d ă a t ă r i e i d e c a r a c t e r , m a i a l e s d a c ă n'ar fi. c u m n u c n i c i p ă r i n t e l e C i o r o g a r . .duhu l t a i n i c " or i n e t a i n i c al , , T r i b u n e i " . I). ( i o l d i ş . fără î n d o i a l ă , n 'ar p u t e a s ă o d e a . D - s a . c a r e a s l u j i t t o t d e a u n a i n t e r e -

' s u l u i v e r o s : d-sa . c a r e a r e l a d o z a r a c t e d e s e r v i l i s m în f a ţ a c o n t e l u i A p p o n y i ; d - sa c a r e i -a a r ă t a t s e m n e d e - o d r a g o s t e e f u s i v ă lui B u r d e a la o d e s b a t e r e d e l à t r ibu­n a l u l a r a d a n ; d-sa , c a r e ş i -a r o s t i t î n ca ­m e r ă f a i m o s u l d i s c u r s d e s p r e , , a l c o o l i s m " î n t r ' o v r e m e c â n d d a t o r i a i -ar fi p o r u n c i t s ă s e e x p u i e p e n t r u m a r i ş i a c t u a l e d u r e r i r o m â n e ş t i , c â n d d e c i . d e ş i , , s a t u l a r d e a " e l a pre fer i t . . să s e p i e p t i n e " s p r e g a u d i u m u l c o n t e l u i A p p o n y i : d-sa , c a r e a f o s t d o v e ­dit în r e c e n t e l e h ă r ţ u i e l i c e a î n s c e n a t , u n c a r a c t e r p e r v e r s ş i m i n c i n o s , c a r e s'a de--g a j a t de p ă c a t e l e s a l e p o l i t i c e a t â r n â n -d u - l e în c â r c a a l t o r a ; d-sa , c a r e a r e o con- l ş t i i n ţ ă a t â t d e e l a s t i c ă î n c â t p o a t e s ă su ­p o r t e î n f r u n t ă r i l e u n u i n e a m î n t r e g f ă r ă să r o ş e a s c ă — d-sa n u s e v a p u t e a a v â n t a n i c i o d a t ă la î n ă l ţ i m e a m o r a l ă a p ă r i n t e l u i C i o r o g a r u . S ă n u n o m i r ă m d e c i c ă d- sa r e p e t ă la in f in i t î m p o t r i v a n o a s t r ă a c u ­z a ţ i a , c ă a m fi p o r n i t o c a m p a n i e î n c o n t r a c o m i t e t u l u i ş i a p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l ş i c ă a m a v e a d r e p t ţ i n t ă d i s t r u g e r e a a u t o r i t ă ţ i i c o m i t e t u l u i ş i n i m i c i r e a p a r t i d u l u i n o s t r u . T o ţ i coi c e v o r p u t e a s ă s e f e r e a s c ă d i n c a l e a p ă i n g i n i ş u r i l o r o t r ă v i t e a l o d l u i G o l ­d i ş v o r şt i s ă f a c ă d i s t i n c ţ i a e l e m e n t a r ă î n t r e c r e d i n ţ e l e n o a s t r e şi d i r e c ţ i a d l u i ( J o l d i ş . T o ţ i c e i î n z e s t r a ţ i c u o j u d e c a t ă r ă s p i c a t ă şi c ' u n s u f l e t c o n ş t i e n t r o m â ­n e s c , v o r z i c e c ă n u n o i u r m ă r i m a c e s t e ţ i n t e n e f a s t e , ci t o c m a i p r o p a g a n d a t e ­m e r a r ă a d l u i G o l d i ş , c ă c i d-sa d a c ă ar reuş i în c e l e d in u r m ă s ă a m u ţ e a s c ă p e v e s t i t o r i i c e i m a i c o n ş t i e n ţ i a i u n o r v r e m i de î n ă l ţ a r e a n e a m u l u i n o s t r u , d a c ă v a iz­b u t i să c a ş t e t o t m a i m u l t a b i z u l f a t a l î n t r e rându l d e o a m e n i c a r i s e d u c ş i î n t r e r â n d u l do o a m e n i c a r i v i n î n n u m e l e v i i t o ­r u l u i v a s f ă r â m a d e b u n ă s e a m ă t o c m a i l e g ă t u r i l e c e l e m a i v i t a l e a l e a d e v ă r a t e i s o l i d a r i t ă ţ i n a ţ i o n a l e , c a r e - ş i g ă s e ş t e e x ­pres ia în tr 'o c o n t i n u ă î m p r o s p ă t a r e şi re ­f a c e r e a a r m e l o r d c l u p t ă , aşa d u p ă c u m o c e r e x i g e n ţ e l e p r o g r e s u l u i . '

D a r să l ă s ă m s ă - ş i u r m e z e p o v e s t e a g l a s u l î n t r a r i p a t al o r g a n u l u i a u t o r i z a t :

„Românul" ( con t inuând) : D a r însăşi o rgan i ­zaţia in te rnă , însăşi f i in ţa „ T r i b u n e i " e c lădi tă pe duplicitate. P a t r o n i i acestui ziar , când vor­besc opinie i publice, declară că „ T r i b u n a " şi casa ei sunt „avere na ţ ională" . A r u r m a de aci, că nu­mai comitetul şi pa r t idu l naţ ional , organele au­tor izate ale vieţ i i noast re publice, pot d i spune de această „avere na ţ iona lă" . De fapt însă, dupjă le­gi le comerciale, „ T r i b u n a " nu este nici decât o „ ins t i tu ţ i e na ţ iona lă" , ci o s implă „societate în comandi tă" , — î n t r e p r i n d e r e pa r t i cu l a r ă a unor domni cari nu vor să aibă nici un fel de răspun­dere faţă de organele conducătoare ale p a r t i d u l u i na ţ ional . Această confuzie in ten ţ iona tă , pe care o fac oamenii „ T r i b u n e i " în t r e interesele lor par­t icu lare şi interesele naţ ionale , caracter isează per­fect dupl ic i ta tea lor. Tn gându l pa t ron i lor „ T r i ­bune i" , casa lor, t ipogra f ia lor, z i a ru l lor, ne­voile şi asp i ra ţ i i l e lor înseamnă mai m u l t decât pa r t idu l na ţ ional şi necesităţ i le poli tce ale nea­mului nost ru . De aci scamatoria cu „averea na­ţ iona lă" care nu-i decât averea dlor Oncu, Cioro­ga r iu , Bocu şi a celorlalţi tovarăşi de în t r ep r in ­

der i . P r i n t r e aceştia e ra — la locul de onoare — şi v icarul Vasi le M a n g r a . P â n ă astăzi n u se ştie precis , dacă dânsul nu se va fi socotind — după legea comercială şi d u p ă p r ie ten ia cu pă r in te l e Ciorogar iu —tot pă r t a ş la p ropr ie ta tea „Tr ibu ­ne i" . I n or i ce caz, pol i t ica acestui ziar p e n t r u compromi te rea comitetului şi desbinarea pa r t idu­lui poate satisface depl in atât pe vicarul Mangra , cât şi pe bunu l său protector , contele Tisza. Bro­şura dlui D r . Al . Vaida-Voevod, pe care d. I . L. Carag ia le a numit -o foar te n imer i t „o lovi tură de măc iucă" pe capul oameni lor cu două feţe ai „ T r i b u n e i " , a dat dovezile complecte ale politicei an t ina ţ iona le ce s'a făcut şi se mai face în coloa­nele z i a ru lu i „oţel i ţ i lor" . P e fa ţă „ T r i b u n a " n 'a î n d r ă z n i t să aprobe şi să p ropage poli t ica lui M a n g r a . Dacă ar fi procedat astfel, n ' a r ma i e-x is ta astăzi. Ar fi distrus-o chiar a tunci indig­na rea opinie i noas t re publice, de care „ T r i b u n a " se teme ca ori şi care ziar comercial . D impot r ivă , pa t ron i i „ T r i b u n e i " au da t voie poetului Goga să condamne cu aspr imea cuveni tă poli t ica t ră­dă toare a v icaru lu i M a n g r a şi rolul desgustător al domnilor Bro te şi Slavici . I n acest chip popular i ­ta tea „ T r i b u n e i " a fost pusă la adăpost p e n t r u o vreme. I n schimb, Machiavelul „ T r i b u n e i " prea cuviosul p ă r i n t e Ciorogar iu , a da t d r u m u l în co­loanele „ T r i b u n e i " t u tu ro r duşmani lor comitetu­lui şi p a r t i d u l u i na ţ ional . Dacă vicarul M a n g r a nu putea fi a p ă r a t pe faţă, t r ebu ia combătuţ i şi d iscredi ta ţ i cel pu ţ in adversar i i lu i , membr i i co­mi te tu lu i . Rezul ta tu l , dacă odioasa campan ie a „ T r i b u n e i " ar fi reuşi t , avea să fie acelaş: t r i um­ful ana rh ie i în p a r t i d u l na ţ iona l şi d i s t rugerea organiza ţ ie i noas t re polit ice. D u p ă această is­p ravă pu tea veni şi potopul poli t icei guverna­menta le româneş t i , care ne-ar fi dă ru i t cu toate bună tă ţ i l e f ăgădu i te de contele Tisza. Dupl ic i ­tatea „ T r i b u n e i " s'a văzut şi în t impu l crizei pro­vocate de r ă sv ră t i r ea dlui B i r ă u ţ i u şi a „ L u p t e i " în contra comitetului naţ ional . Atunc i „ T r i b u n a " p re t indea „ L u p t e i " — foar te corect — să se su­p u n ă au to r i t ă ţ i i comite tului . Când însă „ T r i ­

b u n a " însăşi s'a r id i ca t în contra comitetului şi p a r t i d u l u i na ţ ional , ea n ' a mai vroi t să audă de necesitatea discipl inei , de au tor i ta tea comitetului , pen t ru car i pledase în contra „ L u p t e i " răsvră t i t e , deşi „ L u p t a " nu se făcuse nici pe depa r t e aşa de vinovată ca „ T r i b u n a " faţă de interesele solidari­tă ţ i i naţ ionale . P e t impu l t ra ta t ive lor d lui Ion Mihu , aceeaşi dupl ic i ta te se putea observa în co-laonele „ T r i b u n e i " . P e de o pa r t e , pa t ron i i z iaru­lui apă r au pe d. Ion Mihu , fa ţă de comitetul na­ţional, acuzând pe membr i i comitetului , că n 'au da t î n t r egu l lor concurs dlui Mihu , ba chiar au zădărn ic i t t ra t ive le şi au spulbera t speranţe le de „pace". De al tă pa r t e , aceiaşi oameni combăteau ideile modera te ale dlui Mihu , bănu iau pe mem­br i i comitetului că ar vroi pacea cu guve rnu l şi se lăudau că „ T r i b u n a " r ep rez in tă „ a r i p a s t ângă" şi „poli t ica i n t r a n s i g e n t ă " a pa r t i du lu i na ţ iona l ! Dar toate l uc ru r i l e au un sfârş i t în lumea asta. T rebu ia să i-se înfunde odată şi „ T r i b u n e i " cu dupl ic i ta tea sa. Campania ana rh ică a pre t inş i lor „oţe l i ţ i " în contra comitetului şi p a r t i d u l u i na­ţ ional , în cont ra claselor noas t re conducătoare, în contra p r i nc ip iu lu i au to r i t ă ţ i i , f ă ră de care nu poate exista nici un fel de societate, - - acea­stă campanie de t r i s t ă a m i n t i r e a deschis ochii t u tu ro r oameni lor cu d reap tă judeca tă asupra mare i p r ime jd i i ce ne venea d in pa r t ea o rganu lu i cu două feţe, care-şi scăpase p r i n t r e r î n d u r i măr­tu r i s i r ea că poate veni o vreme când „ ideia na­ţ iona lă" va t rebu i apă ra t ă în contra p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l ! " „ T r i b u n a " , condamnată do comitetul naţ ional şi de f runtaş i i p a r t i d u l u i , în unan imi ­tate, a fost descoperi tă def ini t iv . Astăzi ştie toată lumea ce rost a re acest o rgan suspect, pe care-1 editează o „societate în comandi tă" , o î n t r e p r i n ­dere negustorească, a câtorva pa r t i cu l a r i . D . N . Oncu n u mai poate acoperi cu au tor i ta tea dsale „ T r i b u n a " , pen t ru că dânsul şi-a compromis de­f in i t iv această au tor i t a te , sol idarizându-se cu răs-v ră t i ţ i i şi r e t răgându-se d in comitetul na ţ ional . P ă r i n t e l e Ciorogar iu , care s'a fe r i t în to tdeauna de-a fi membru în comitetul na ţ iona l şi de-a lua p a r t e la faptele poli t ice ale p a r t i d u l u i , mul ţu-mindu-sc cu rolul de insp i ra to r ocult al „ T r i ­bune i" , nu poate avea p re ten ţ i a u n u i credi t în chesti i le polit icei naţ ionale . Locul dsale şi-l'a ales s i n g u r : a lă turea de vicarul M a n g r a , în umbră .

Noi: C a s ă s e v a d ă c u m , , o a m e n i i . .Tri­b u n i i " f a c o c o n f u z i e i n t e n ţ i o n a t ă î n t r e

Pag. 4 10 August n, 1911

i n t e r e se l e lor p a r t i c u l a r e şi î n t r e in t e re ­sele n a ţ i o n a l e " şi c a s ă se e v i d e n ţ i e z e în­c o d a t ă f a i m o a s a n o a s t r ă „ d u p l i c i t a t e " , re ­t i p ă r i m a ic i î n c o d a t ă o p a r t e d in a c t u l de fondare a z i a ru lu i n o s t r u . I a t ă - o :

„Nainte de toate constatăm cu unanimitate şi declarăm, că noi prin formarea acestei socie­tăţi absolut nu avem în vedere nici un fel de in­teres particular, nersonal sau familiar al nostru sau al urmaşilor noştri legali sau societari, ci ur­mărim exclusiv numai un scop cu totul imper­sonal, la care nu încape şi nu va putea să încapă niciodată nici un fel de interes particular al ni-măruia, Considerînd scopul public national, pen­tru care se întemeiază această, societate, cu acest institut, cu ziarul „Tribuna", şi totodată condu­cerea, susţinerea şi controlarea acestei institu-ţiuni comerciale şi naţionale, prin aceasta se in­stituie un comitet executiv, al cărui scop princi­pal este îngrijirea şi controlul, ca întreaga avere de faţă şi fiitoare a societăţii să rămână pentru totdeauna intactă, şi întru toate să se folosească esclusiv numai pentru scopurile pentru cari s'a întemeiat acest institut, în virtutea acestui con­tract, Membrii externi şi respective membrii co­mitetului executiv, nici acum şi nici pe viitor nu vor primi şi nu vor avea dreptul să ceară nici un fel de salar sau remuneraţiune pentru lucrările, serviciile şi ostenelile lor, fiindcă întreaga lor po­ziţie şi activitate la institutul tipografic şi la ziar este şi va rămânea pentru totdeauna numai un ..officium nobile" — fără nici un fel de plată. In caz de de disolvare a societăţii, din cauze inde­pendente de voinţa noastră şi următorilor noştri în societate, întreaga avere a societăţii va trece în proprietatea şi sub administrarea „Asociaţiunei naţionale române din Arad", cu acel adaus, ca să se administreze acolo în cont separat de alte a-veri de ale „Asociaţiunei"; iar în caz, dacă atunci nu ar exista nici „Asociaţiunea" sau docă eventual, după, aceea, s'ar desfiinţa şi ar înceta, de-a func­ţiona şi „Asociaţiunea", în acel caz întreagă ave­rea societăţii noastre va trece în proprietatea şi in administrarea diecezei gr.-ort. române din

Arad, în ambele cazuri sub numirea, de funda-ţiunea „Tribunei" şi totodată sub aceea condiţie, ca venitele acestei fund.aţiuni să se folosească pen­tru toate timpurile, şi în general pentru scopu­rile culturale ale neamului nostru românesc".

I a t ă c a r e e „ s c a m a t o r i a cu a v e r e a na ­ţ i o n a l ă " şi c a r e e . . d u p i c i t a t e a " n o a s t r ă . F i r e ş t e , n u v o i m s ă r i s c ă m o a t i t u d i n e ri­dicolă , î n ş i r â n d î n c o d a t ă l u m i n o a s e l e do­vezi a le f ap te lo r n o a s t r e , dovezi le c u p r i n s e iu m ă n u n c h i n e p e r i t o r în sp lend ida se r ie de a r t i co l e ale dlui Goga , c a r i s i n g u r e v o r pu t ea să r ă m â i e i m a g i n e a a d e v ă r a t ă a v remi lor n o a s t r e de f e r m e n t a ţ i e . R e î m ­p r o s p ă t ă m n u m a i c e t i t o r i l o r n o ş t r i j e r t ­fele e n o r m e cu c a r i s'a î n ă l ţ a t şi î n t ă r i t f o r t ă r e a ţ a a c e a s t a n e p e r i t o a r e , c a r e e s t e „ T r i b u n a " . — jerfele ca r i a u r e c l a m a t şi m a i r e c l a m ă î n c ă t o a t ă a g o n i s e a l a u n o r a din p r o p r i e t a r i i n o m i n a l i ai z i a r u l u i no ­s t r u . Cei ce ş t iu s ă f acă o as t fe l de in te r -p r inde re n e g u s t o r e a s c ă , s u n t v r edn i c i do r e c u n o ş t i n ţ a u n u i n e a m î n t r e g .

C â t p r i v e ş t e i n s i n u a ţ i a m a i n o u ă , că M a n g r a s ' a r p u t e a soco t i şi a s t ă z i î n t r e soc ie t a r i i „ T r i b u n e i " , m ă r t u r i s i m că ne î n c r e m e n e ş t e conde iu l în f a ţ a ei . A t â t a te­m e r i t a t e , a t â t a o rb i r e a p a t i m e i no înspă i ­m â n t ă şi n u g ă s i m c u v i n t e să-1 s t r i v i m d u p ă c u v i i n ţ ă pe d e s c r e e r a t u l c a ro a col m i s ' o . l n t r ' a d e v ă r n u n e - a m m i r a d a c ă cel ce a d e b i t a t a t â t e a i n s i n u a ţ i i l a a d r e s a n o a s t r ă , n ' a r u r m ă r i a l t ă ţ i n t ă , d e c â t a c e a

de-a le s ă v â r ş i s ingur , căc i a d a o o t r a v ă a t â t do l e t a l ă c o n ş t i i n ţ e i n o a s t r e pub l i ce , î n s e m n e a z ă a o p r e g ă t i p e n t r u t o a t e t i că ­loşii le ou p u t i n ţ a .

Ş i n u e o a r e s e m n i f i c a t i v ă a t i t u d i n e a r e c e n t ă a dlui Gold i ş f a ţ ă cu c a z u l de ade ­r e n ţ ă delà O r a d e a - m a r e ? N ' a r e f ă c u t el a c e s t f ap t şi n u ne -a f ăcu t n o u ă o v i n ă c h i a r p e n t r u c ă o c u p â n d u - n e cu el a m sem­n a l a t p r i m e j d i a î n g r i j i t o a r e a m a n g r i z -m u l u i ? P r i m e j d i a a m e n i n ţ ă d o a r c h i a r p a r t i d u l n a ţ i o n a l şi m a i m u l t c a or i şi c â n d d. Gold i ş t r e b u i a s 'o p r e v i n ă p r i n t r ' u n f u l m i n a n t a r t i co l a u t o r i z a t . E r a d o a r u n m o m e n t p o t r i v i t p e n t r u ca d. Gold i ş s ă se a f i rme în c a l i t a t e a sa de s o l d a t al soli­d a r i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e . N ' a f ă e u t ' o . ci a pre­ferit s ă t r e a c ă sup t t ă c e r e o p r i m e j d i e r e a l ă c a r e se î n t i n d e m e r e u . D a r n ' a u fă­e u t ' o n ic i ce le la l t e z i a r e a t â t de „ s o l i d a r e " şi a a d o r m i t , u n d e v a p r in c r â n g u r i l e t e re ­nu lu i s ă u de o p e r a ţ i u n i n a ţ i o n a l i s t e , şi m u l t î n c e r c a t u l p â n d a ş al l u p t e l o r noa ­s t re . . . A t r e b u i t s ă v e n i m noi în a p ă r a r e a so l ida r i t ă ţ i i a d e v ă r a t e , c a r e r e c l a m a de d a t a a s t a o d o v a d ă e c l a t a n t ă .

D a r nu de s o l i d a r i t a t e şi nici de disci­pl ină le arde a c e s t o r a u t o r i z a ţ i a i n o ş t r i . — sun t principii t r a n s c e n d e n t a l e a c e s t e pen­t ru m i n t e a l o r . Do s o l i d a r i t a t e a şi dé dis­c ip l ina p r o p o v ă d u i t ă de ei, s ă a p e r e Dum­nezeul p o p o a r e l o r a c e s t n e a m n e n o r o c i t , căc i d a c ă vor m a i b â n t u i m u l t ă v r e m e în s ânu l n o s t r u — o reculegere nu no v a m a i fi cu p u t i n ţ ă n i c i o d a t ă . . . Căc i u n d e s'a m a i v ă z u t o i n t e r p r e t a r e a t â t do p a r a ­d o x a l ă şi de fr ivolă a a c e s t o r sf inte prin­cipii do l u p t ă d e c â t la noi , do c â n d cu e r u p ţ i a a c e s t e i e p e c e go ld iş i s to în v i a ţ a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă . Azi s o l i d a r i t a t e şi dis­c ip l ină î n s e n i n e a z ă să î nv ră jbeş t i de m o a r ­t e t r e c u t u l cu v i i to ru l , s ă pus t i e ş t i în con­ş t i i n ţ a pub l i c ă colo m a i f r u m o a s o spe­r a n ţ e . — s p e r a n ţ e l e ce t r e b u i e s ă a v e m în cei ce sun t expres ia c ea m a i n o u ă şi cu­r a t ă a evo lu ţ i e i u n u i n e a m : în sc r i i to r i i şi c u g e t ă t o r i i n e a m u l u i . Azi s o l i d a r i t a t e şi d i sc ip l ină î n s e m n e a z ă să s a m e n i a d â n c zav i s t i a şi u r a p r e t u t i n d e n i , u n d o p r o g r e ­sul nos t ru social a p u t u t s ă fort if ice u n c e n t r u r o m â n e s c do a p ă r a r e , ca de pi ldă în A r a d . Azi s o l i d a r i t a t e şi d i sc ip l ină în­s e m n e a z ă să p e r v e r t e ş t i r e a l i t a t e a în m o ­dul cel m a i c inic şi s ă t o l e r e z i f ă r ă împo-^ t r iv i r e ca s t r a t u r i l e cele m a i s c u m p e în v i a ţ a n o a s t r ă r o m â n e a s c ă , să fie n ă p ă d i t e de urz ica m i n c i u n e i .

Şi m a i î n s e m n e a z ă , în sfârş i t , să dai un n ă p r u z u i c a s a l t î m p o t r i v a . . T r i b u n e i " şi să nu te h o d i n e ş t i p â n ă n u ve i i zbu t i s 'o faci praf şi c e n u ş ă , ca p e a t r ă po p e a t r ă s ă nu r ă m â i e din a c e a s t ă f o r t ă r e a ţ ă n a ţ i o ­na l ă , cu z idur i le înogr i to de a t â t foc v ră ş ­m a ş de là po t r ivn ic i i n o ş t r i ai t u t u r o r .

D e m u l t n e a m u l a c e s t a n e n o r o c i t n ' a î n d u r a t un b les tem ma i în f r i coşa t d e c â t b l e s t e m u l a c e s t a ai so l i da r i t ă ţ i i şi disci­plinei autorizate. B u n c însă D u m n e z e u şi n e va s c ă p a o d a t ă şi de el.

D a r op in t i r i l e sisifice ce se fac pentru n i m i c i r e a „ T r i b u n e i " t r ă d e a z ă doar toc­m a i p u t e r e a ei de v i a ţ ă , neseca tă . Şi o/ do c â t e or i so v o r a p r o p i a apostolii c iune i do m e t e r e z e l e a c e s t e ei vor fi tic­ni ţ i de ghiu le le le n o a s t r e şi prăvăliţi in a d â n c i m i l e din c a r i se r id i că de-atâta v r e m e fă ră a s t â m p ă r şi p o p a s . Puteri n o a s t r ă e p u t e r e a a d e v ă r u l u i şi e însăţi p u t e r e a de v i a ţ ă a n e a m u l u i . Glasul nost s t r ă b a t e c h e m ă t o r t o a t e p la iur i le io n e ş t i şi din t o a t e ungh iu r i l e pământ r o m â n s c se r e c r u t e a z ă a r m a t a noaeţ a c e s t a n e î n v i n s ă a r m a t ă a viitorului s t ru de p rogres şi î n ă l ţ a r e . Glasul noştri o a s c u l t a t p r e t u t i n d e n i de in imi le cu a văraf r o m â n e ş t i şi a r m a t a n o a s t r ă e a~ t a ce lor bun i a i n e a m u l u i . V o r veni od şi pot r ivnic i i noş t r i de azi să s ă r u t e ci f laimirci n o a s t r e şi să j o a r e ' în iiumel c r e d i n ţ e l o r n o a s t r e , p â n ă a t u n c i însă r ă b d ă m în t ă c e r e r ă t ă c i r e a lor fa ta lă , să î n t o a r c e m privirea- delà fap te le lor şi să ne a s t u p ă m u rech i l e or i de câte á r ma i încerca să se infiripe glasul ;w„ ftizie din co loane le m u c e d e ale „Ron n u l n i " . S ă le i e r t ăm şi nepr icepu te le I ch i ţ ibuşe r i i cu . . a b o n a ţ i i " şi cu „cvarti lu r i le" , — noi nu t r e b u i e să ne cobora la acide a d â n c i m i , ci ma i v â r t o s să ne str du im a-i ridica pe z idur i l e fo r tă re ţe i noa­s t re , căci n u m a i a v â n d p e r s p e c t i v a laiţ a înă l ţ imi i n o a s t r e vor p u t e a să-şi vai r ă t ă c i r e a şi să î n ţ e l e a g ă că nu noi, ci tot m a i ei sun t cei ca r i fac a s t ăz i t reb i le „n lit icei g u v o n i a m e n a l e " şi pe cele ale Ir d a t o r u l u i n e n o r o c i t M a n g r a .

Aprop i i ndu - se de noi cu dinadinei yor pu tea să c i t e a s c ă şi ei l i ter i le de air de pe f l a m u r a n o a s t r ă , v o r p u t e a să-şi M t e l e a g ă r ă t ă c i r e a şi să so î n d r e p t e spre d r e a p t a lor m ă r i r e , cu noi î m p r e u n ă măr­tu r i s ind c ă :

„Ziarul „Tribuna" e menit să lucreze pentru apărarea şi reintegrarea naţiuni româneşti în drepturile ei istorice p acest pământ străvechiu românesc, pei tru isbânda deplină şi finală a cauze sale şi pentru stăpânirea desăvârşiţi şi de veci a limbei, culturei şi naţio, nalităţii româneşti în aceste părţi ä locuri".

C ă a m conven i t să î n c u n j u r ă m în I cos te r â n d u r i un r ă s p u n s la invect ivele vul­g a r e cu car i la sfârş i tu l a r t ico lu lu i său . . R o m â n u l " ţ ine să d i s t r eze iarăşi pe m t Horii săi şi c ă am prefer i t să nu împros­p ă t ă m d e b a n d a d a b i r ă u ţ i s t ă — cetitorii noş t r i ne vo r a p r o b a . P r o v e n i e n ţ a acestor a r m e de m u c a v a o c u n o s c u t ă şi publici] r o m â n e s c nu se m a i p a s i o n e a z ă nici depo ves t ea cu --ciupii — şi eohivo-citatea", tâ lcu l ei l ă m u r i n d de a c u m purtarea au­t o r i z a ţ i l o r noş t r i .

Dr. Balázs Emil Institut pentru consultaţiuni medicale, T I M I Ş O A R A , V á r o s f a á z - n t c z a 1 4 ,

Operează şi vindecă bol i de p ie le şi s exua le cu razele Röntgen. Operarea polipilor şi аг formaţiuni cu aceleaşi raze. Electroliză Metode electrice de v indecare . Massage electrice. Vin­

decarea bo l i lor de beş ică prin electricitate.

Consultaţ iuni pentru operare şi bol i de pie le de là 8—9 ore a. m. şi delà 2 - 5 p. m Pentru bol i cronice separat. (Curarisire specifică), consultaţiunii delà 10—12 ore a. m. Cori-— — — — — — sultaţiunile le execută Dr. Kálmán Roth. - — — — -Celor din provincie, cărora se recere îngrijire mai îndelungată, le stă la dispoziţie camere confortate anume I

Р-.-П ігюі .Л Ol 10 August n. 1911

Pentru „ R o m â n u l " * ) . „Românul" ni răspunde că, nu aprobă

ţircrilc colaboratorului său bucureştean, care vorbi a de ura împotriva ţăranilor şi dte porniri nobile.

Răspundem şi noi cu aceste cuvinte ie dlui Cuza, scoase dintr^un articol cu ută menire : „Dar aceasta ar putea oare să mcşorcze răspunderea editorilor foii, cari măresc asemenea nemai pomenite insul-] m (v. p. 1301.)

Şi „Românul" adauge că, acel colabo­rator fiind om dc talent, îi va publica ori ce, chiar dacă nu se potriveşte de loc cu ceia-ce crede, cu ceia-ce, faţă de această iiată naţie călcată în picioare de atâta, trufaşă ciocoime, străină şi indigenă, e dator să creadă.

Să ni-se dea voie a găsi teoria cel pu­ţin ciudată.

In adevăr oare ce este o foaie politică k luptă?

E ea adunarea contribuţiilor literare tau pseudo-literare ale oamenilor de ta­hit, despre cari oricine poate spune — Ы unii şi dovedi — că nau fost, nu sunt mm pot fi oameni de talent? A contri­buţiilor acestora, cu anume, scopuri, uşoa­re dc văzut, chiar când în spusele colabo-ratondui „de talent" sc cuprind vederi opuse foii? Dar pentru ce există foaia iecât pentru a combate asemenea vederi mşite şi pentru a răspândi vederile sale, Io natură CAI totul alta?

Cum, adecă, aici la, noi am putea da ргога lui Max NordßU despre zionism ftntru că Max Nordau e un „om de ta­lent" ? Am putea tipări, articolele unui na­ţionalist anti-democrat, precum, e d. Aurel Popovici, pentru că d-sa e, în adevăr, un om de talent ?

Nn, astfel de lucruri nu se pot admite. 0 foaie politică nu tipăreşte în coloanele e i decât ce aprobă. Şi, trecând la cealaltă neîngăduită ospitalitate, o foaie, politică Ы poate da un material literar în care. se combat ideile care sunt raţiunea ei de a fi. faşă literatura de ciocoiaşi literari pe care. 0 importează „Românul", clin România, literatura, pe lângă celelalte, de o calitate foarte proastă, e o continuă jignire pentru sentimentele celor mai. mulţi din cetitorii Щѵтапиіиі" şi o continuă desminţire a Ţopriilor afirmaţii, solemne, festive, ale „Românului".

Ori poate d. Goldiş a fost încredinţat k universalul june bucureştean d. Lovi-nescu că a închinat un număr de recunoş-t j n j ă naţională unui adunător de docu­mente din care alţii sunt chemaţi a da o 'mtesă! A oferit o coroană de lauri unui limplu salahor spre care se pot uita astfel k scriitori cu un aristocratic despreţ de 1 piedestalul călcâielor dumnealor?

Apărător al unor principii nestrămu­tate, apărător împotriva oricui, nici o laudă, nu mă va împiedeca vre-odată de a urmări ceia-ce în politica şi literatura, adtura românească e stricător şi necorect.

Insă „Românul" e de un timp tot mai mult — din simplul motiv al concurenţei c u „Tribuna" — adăpostul unei literaturi

*) Reproducem d in „ N e a m u l Românesc" a-cest articol al d lui N . I o r g a . Ce t i to r i i noş t r i vor găsi în el o conf i rmare a t u t u r o r scriselor noas t re ţi o apreciare j u s t ă a z i a ru lu i au tor iza t , care se

I lupta cu orice mij loace împo t r iva noas t ră .

„ T R I B U N A

tendenţioase ale carii scopuri nicăiri nu sunt mai puţin admisibile decât în Ardeal, unde un popor nu înseamnă, „poporul cult" al sciivisiţilor şi rafinaţilor de orice speţă, ci buna naţie muncitoare, plină de omenie şi de înţelepciune.

Deci, die Goldiş, a doua oară: mătură redacţia. N . I o r g a .

Scrisoare din Viena. — Căderea baronului Schönaich. —

Viena, 8 Augus t .

D e s m i n ţ i t ă de câte ©ri £'a publ ica t , ş t i rea despre demis ia m i n i s t r u l u i comun de răsboi , ba­ronu l Schönaich, r eapa re d i n nou în presa d in Viena , f ă ră ca dc data aceasta să fie desmin­ţ i tă .

î n l o c u i r e a m i n i s t r u l u i comun de răsboi , p r ie ­ten al a sp i ra ţ i i lo r ungure ş t i , este deci fap t îm­p l i n i t şi publ icarea demisiei şi n u m i r e a noului m i n i s t r u do răsboi e numa i chestie de t imp . Une le z ia re p r e t i n d chiar a şti că demis ia se va pu­blica î nda t ă d u p ă ziua de 18 Augus t , z iua na ta lă a M a i . Sale. Toată presa convine însă a supra fap tu lu i că manevre le genera le delà toamnă nu-1 vor mai găsi pe baronu l Schönaich în fotoliu de m i n i s t r u comun de răsboi.

N ic i chiar cercur i le oficioase n u ma i încearcă să dea de smin ţ i r e acestei ş t i r i , ci se mărg inesc a căuta motive şi pre texte , car i să dea demisie i u n caracter onorabi l . F i r e ş t e , în r î n d u l î n t â i se re­feră la „sănăta tea sdrvmcinată" a ba ronu lu i Schö­naich.

Motivele adevăra te car i d e t e r m i n ă schimba­rea aceasta sunt b ine cunoscute şi au la temel ia lor nemul ţ ămi rea moşten i toru lu i de t ron , a vii to­ru lu i mona rh . I n repe ţ i t e r î n d u r i a fost vorba în presa vieneză (am s tă ru i t şi eu în scr isori le mele asupra acestui fap t ) că moş ten i toru l de t ron e adânc nemul ţumi t cu a t i t ud inea p r ea preveni ­toare ce-a manifestat-o ba ronu l Schönaich faţă de guve rnu l unguresc . Confl ictul acesta d i n t r e m i n i s t r u l comun de răsboi şi moş ten i toru l de t ron e de da tă mai veche. Dacă , cu toate aceste, conflictul abia acum are ca u r m a r e demis ia baro­nulu i Schönaich, amâna rea aceasta este a se a t r i ­bu i ho tă r î r i i M a j . Sale, pc l ângă care ambele guve rne au depus s t ă r u i n ţ ă să n u agraveze si tua­ţ ia guverne lor p r i n în locuirea m i n i s t r u l u i comun de răsboi .

Câtă vreme contele K h u e n - í l é d e r v á r y ma i avea năde jde să î n f r î n g ă obs t ruc ţ ia şi să i m p u n ă p a r l a m e n t u l u i unga r votarea reformelor mi l i t a r e , a r fi fost î n t r ' adevă r o greşa lă — d in p u n c t u l de vedere al g u v e r n u l u i unguresc — ca m i n i s t r u l de răsboi să fio înlocuit . Demis ia aceasta ar fi da t for ţe n*uă obstrucţ ie i , r i d i când mora lu l ob-s t rucţ ioniş t i lor . S t ă ru in ţ e l e contelui K h u e n - l l é ­de rvá ry au găsi t , deci, r ă sune t la M a j . Sa şi de­mis ia a n u n ţ a t ă tot de atâ tea or i a fost desmin ţ i t ă .

S i tua ţ i a s'a schimbat , însă. Guve rnu l u n g a r s'a convins că n u poate î n f r î n g e obst rucţ ia şi că demis ia m i n i s t r u l u i comun de răsboi n u m a i poate avea nici o in f luen ţă a sup ra lup te i p a r l a m e n t a r e d i n Budapes ta . I n cercur i le pol i t ice b ine infor­ma te se a f i r m ă ch ia r că în u l t imele aud ien ţe acordate de M a j . Sa celor doi şefi de guve rn , contelui K h u e n - I I é d e r v á r y şi ba ronu l Gautsch , M a j . Sa a cerut avizul sfetnici lor săi şi n u m a i dupăce amândoi au declara t că demis ia aceasta n u mai poate in f luen ţa soar ta reformelor mi l i t a r e , — s'a ho tă r î t să împl inească cererea moşteni toru­lu i de t ron de a înlocui pe m i n i s t r u l comun de răsboi .

Cei car i judecă l u c r u r i l e serios şi ş t iu să facă p r e m e n i r e şi să t r a g ă concluzii n ' a u motive să se îndoiască că l u c r u r i l e î n t r ' a d e v ă r s'au pe­t recu t aşa. D a r va t r ebu i să a j u n g ă şi la o nouă concluzie.

î n v o i r e a guve rnu lu i ungure sc la în locui rea p r i e t enu lu i d in fotoliul m i n i s t r u l u i comun de răs­boi ascunde şi o năde jde t ă inu i t ă . Demisia aceasta va putea servi, la nevoie, şi ca pretext guvernu­lui unguresc de a se retrage, în aparenţă, în mod onorabil aruncând vina pe „împrejurări..."

Ce-i d rep t , aceleaşi z ia re car i conf i rmă demi­sia ap rop i a t ă a ba ronu lu i Schönaich grăbesc să adaoge că demisia n u va impl ica şi o schimbare

Pag. 5

„de s i s tem" şi că v i i to ru l m i n i s t r u de răsboi va u r m a t r ad i ţ i i l e vechi. Se şt ie însă că ch ia r şi cer­cur i l e m i l i t a r e super ioare , ca r i î n in te resu l mo­na rh i e i apă ră cu gelozie un i t a t ea a rma te i , a t i tu­d inea baronulu i Schönaich de a î ngădu i guvernu­lui unguresc in t roducerea politicei şi în a rma tă , a fost î n t i m p i n a t ă cu văd i tă desaprobare .

Or ice comentar i i ar face acestei demis i i p resa servi lă guverne lor u n g u r e ş t i , u n fapt e ce r t : de­mis ia ba ronu lu i Schönaich va avea ca u r m a r e şi o s lăbire a s i tuaţ ie i g u v e r n u l u i contelui K h u e n -H é d e r v á r y .

Şi cine, dincoace şi dincolo de Le i tha , iubeşte un i t a t ea monarh ie i , a r pu tea să nu se bucure de acest fap t ? Austriacus.

Scrisori din Bucureşti. U r a c i o c o i l o r . — V o c i d e p r e s ă . — Clăcaşuf .

Bucureşti, 26 Iu l i e v.

Nu-mi aduc amin te numele e roulu i e te rn iza t de Cehov în t r ' o scur tă , da r sp i r i tua lă nuvele tă . E vorba de u n t ână r , care nu-şi mai află locul de bucur ie că ziarele vorbesc despre el. A l e a r g ă pe la to ţ i p r ie ten i i , pe la toţ i cunoscuţ i i , îşi freacă mani le sa t is făcut , ch ipul lui rad iază de fer ic i re . Scoate z iarele din b u z u n a r şi ceteşte ar­t icolul , în care e vorba de dânsul .

— Ce no roc ! Ce fe r i c i r e ! Mâne Rus i a în­t r eagă îmi va şti de n u m e !

Adică despre ce e ra vorba în ar t icol? Să spu­nea nici mai m u l t nici mai pu ţ in că e rou l no­st ru , fi ind t u r m e n t a t de beu tu ră , a căzut în s t ra­dă, unde e ra să fie s t r iv i t de o t r ă s u r ă de p ia ţă , dacă oameni i n u l-ar fi r id icat la v reme .

— E s a c t ! Chia r aşa s'au pe t r ecu t lucrur i le . M â n e va şti Rus i a î n t r e a g ă ! O ţ a r ă î n t r e a g ă îmi va pomeni numele . Ce fer ic i re! . . .

Aşa esclamă eroul şi dă fuga la ceilalţ i p r i e ten i să le povestească fer ic i tu l eveniment .

Poves tea îmi vine în m i n t e acum, ci t ind no­t i ţa , p r i n care „ R o m â n u l " în reg i s t rează cu a t â t a sat isfacţ ie f ap tu l că presa d in ţ a ră a r ep rodus ar t icolu l d-lui Zamfirescu. Mai mul t chiar . Au­tor iza tu l nos t ru aduce viile sale m u l ţ u m i r i prese i din r ega t p e n t r u acest fapt . D i r ec to ru l lu i p a r e foar te sa t is făcut c'a pus în c i rcula ţ ie măr tu r i s i ­r i le pre ţ ioase din punc t de vedere patologic ale i lus t ru lu i său colaborator . Ind i r ec t ne a r a t ă că le aproabă , se făleşte c'a făcut această i spravă . S i tua ţ i a este ana loagă cu cea în t â ln i t ă în nuve­leta scr i i to ru lu i rus . Acolo însă eroul se b u c u r ă de u n fapt ce-1 pr iveş te personal , aici păca tu l es te însă mai îngroz i tor . D i rec ţ i a au to r i za tu lu i se bucură c'a avu t norocul să publ ice u n ar t icol p l in de venin la adresa mil ioanelor de f ra ţ i . A-vem deci a face cu o dureroasă man i fes t a re de pe rve r t i r e sufletească.

* Da. Ar t i co lu l d-lui Zamfirescu a fost r ep rodus

de z iare le din rega t . N u spre l audă însă, ci ca u n document t r i s t al gândur i lo r , de cari sunt stă­pân i ţ i anumi ţ i oameni . A fost r ep rodus ca u n document patologic . A fost comenta t după cum se cuvenea. Şi, spre a fi complet , „ R o m â n u l " ar face bine să r ep roducă aceste comentar i i . Cred că p â n ă acuma a ajuns în mani le ce t i tor lor d in A r ­deal ar t icolu l d-lui Io rga , art icol , pe caro directo­r u l au to r i za tu lu i şi-1 poa te p u n e în r amă .

P e n t r u edif icarea opiniei publ ice delà noi , cred in t e re san te observăr i le pe car i le face d. M. D . Cocea. I a t ă aceste observăr i : R e p r o d u c â n d pa­sajul p r iv i to r la răscoale, u rmează comenta­r i i le :

— „ U n d e a a p ă r u t această pag ină de u r ă şi de ruş ine? Cine a îndrăzn i t să facă astfel i s tor i ­cul dure roase lo r răscoale ţ ă răneş t i d in 1907 ?! Cine a avut ignobi lu l cura j să se r idice pe mor­minte le abia închise şi să vorbească de u r a popo­ru lu i „ cu l t " al acestei ţ ă r i împot r iva ţ ă ran i lo r , împo t r iva „mizerabi l i lor" , împot r iva „degenera­ţ i lo r " car i au m u r i t de g loan ţe p e n t r u c ă în desnă-dejdea lor sumbră şi cumpl i tă n ' au mai avut r ă b ­da re să moară cu înce tu l de mizer ie şi de foame.

„Cine e omul, — ier ta ţ i -mi eufemizmul , —' cine e best ia care îndrăzneş te să insu l te cu a t â t a cruzime conşt ientă şi rece, sufer in ţe le şi în f rân­gerea poporu lu i român .

„ E vre-un m a r e p r o p r i e t a r neş t iu to r de car te de pe câmpii le B ă r ă g a n u l u i ? E vre-un cârciumar,

Pag, б T R I B Ü N E 10 August n. Ш

abru t i za t de g răs ime şi de alcool? E vre-o b r u t ă de mercenar p lă t i t să apere cu î n ju r ă tu r i averea s t ăpânu lu i ?

„ N u . E u n l i t e r a t cu p re t en ţ i i de sub t i l i t a t e ; e un fost şi ac tua l slujbaş al S t a t u l u i ; e u n aca­demician şi u n om cu vele i tă ţ i de e leganţă , e domnul Dui l iu Zamfirescu, poet în ceasuri le li­bere , d ip lomat de meser ie şi angros is t de v i n u r i din necesi tă ţ i le vieţei .

„Ah , ştiu b ine că această u l t imă îndele tn ic i re jus t f ică până la u n punc t u r a oarbă a cârciuma-ru lu i Dui l iu Zamfirescu împot r iva ţă ran i lo r . î n ­ţe leg duşmănia exp loa ta to ru lu i de m u n c ă ţără­nească împot r iva acelora cari , la u n momen t dat , pu teau să-i puie în pr imejdie s igu ran ţa butoae-lor cu vin.

„ D a r ceeace n u în ţe leg şi ceeace nu se poa te admi te , e ca u n slujbaş al s t a tu lu i să-şi pe rmi t ă să vorbească nepedepsi t de „ u r a " claselor noas t re conducă toare împot r iva ţ ă răn imei .

„ E t r i s t f ap tu l că d in cele câteva mii sau mă­car su te de democra ţ i câ ţ i o fi n u m ă r â n d ţ a r a asta, nu s'a găs i t u n u l s ingur care s 'apuce de gu le r şi să sgâl ţ ie b ine pe ciocoiul Dui l iu Zam­firescu p â n ă ce l 'o face să în ţe leagă că în ţ a r a noas t ră u r a ciocoiască t rebu ie să aibă o m a r g i n e şi un capăt" . . .

E i , apoi, cum să nu se bucure „ R o m â n u l " de succesul pe care 1-a avut , publ icând ar t ico lu l i lus t ru lu i său colabora tor . N u m a i cât această m â n d r i e este u n act de inconşt ienţă , p e n t r u care nu există pedeapsă destul de aspră . Şi cred că poporu l r omân sf idat în chip diabolic va şt i să pedepsească acest păcat .

* Şi, scr i ind aceste r î ndu r i , îmi vine în m i n t e

un tablou, în fa ţa că ru ia m ' a m c u t r e m u r a t , căci mi-a adus amin te de clăcaşii c ân t ă re ţu lu i pă t imi-rei . La o marg ine de sat ol tenesc. I n t imp ce ho ra se învâ r t ea veselă, ochii mi-s 'au opr i t a sup ra u n u i copil ca de p a t r u ani , care adormise la u m b r a u n u i cireş. D o r m e a l iniş t i t , îmbrăca t în hăinu­ţele lui ţ ă răneş t i , a lbe ca zăpada, cu p iep tă raşu l împodobi t de ş i re tur i , cu b râu l roşu încins pes te cămaşa, cc-i t recea de genunchi . D o r m e a cu fa ţa în sus, cu mani le sub cap, aşa cum dorm lucră­tor i i neobosi ţ i ai p ă m â n t u l u i î n cl ipele lor de repaos. D o r m e a şi adierea vân tu lu i de după a-miazi îi c lă t ina f irele de pă r b lond ca ia rba câm­pu lu i în v r e m u r i de secetă. D o r m e a pe p ă m â n t u l gol, î n f ră ţ i t pa r ' că cu glia. O b ă t r î n ă în ha ine negre-i s t ră ju ia l in iş tea somnului .

N u şt iu de ce m 'am înf iora t la vederea p run­cu lu i care dormea în această didce în f ră ţ i r e cu pămân tu l . Vedeam în el pe v i i toru l munc i to r , ca re poate nici oda tă n u va mai avea pa r t e de clipa asta dulce de odihnă, pe care-1 va ba te vân­tul , îl va pâr l i soarele şi-1 va încovoia u r a par­veni tu lu i . Şi dacă i-am pus la p iep tă raş o f loare , a m făeut-o ca să aduc un pr inos măre ţ e i sufe-r in ţ i , în mij locul căre ia s'a născut , şi creş te el, ca re oda tă va şti să moară cu vrednicie p e n t r u ţa ra lui . Corespondent.

Cursurile de vară din Vălenii de Munte.

Conferinţa d-luî Iorga despre literatura româ­nească.

Văleni, 23 Iu l i e v.

(Urmare . ) Admi tem dar că orice p roduc t sufletesc cu

t end in ţe de f rumos poate face pa r t e d in is tor ia l i t e ra tu re i . I n cea d in tâ i fază a l i t e r a tu re i noa­s t re însă — care înfăţ işează t ip izmul —- n u vom în tâ ln i nici o persona l i t a te marcan tă . Aceas tă fază de t ip izm exage ra t a ţ i nu t la noi până la 1600 şi formează s inguru l mijloc de mani fes ta re sufletească la noi, şi vom căuta zadarnic u n poet sau un istoric care să nu-ş fi făcut ac t iv i ta tea după un anumi t t ipic în s lavoneşte . Mul ţ i d in t r e noi şi chiar con temporan i i d i spre ţu iau l i tera­t u r a slavonă, da r aceasta nu e altceva decât faza din u r m ă a bogatei l i t e r a tu r i b izan t ine , for­mată din tă lmăci rea sf intei scr ip tur i , d in predici , că r ţ i teologice ,scrieri is torice car i pe a tunc i e rau înlocui te de cronici şi elogii car i se cân tau la adresa împăra ţ i lo r b izant in i , f iecare d in t r e acestea îşi are însă ca rac te ru l său pa r t i cu la r . E i

bine, cerce tând după efectele ce le avea aceas tă l i t e r a tu r ă la poporul românesc , vom vedea că li­t e r a t u r a s lavonă era ci t i tă numa i de clerici , mai r a r de boieri , pe când poporu l n 'o ci tea de loc ; şi la ce-ar fi cetit-o n'o pu tea în ţe lege.

D a r a l ă tu r i de această l i t e r a tu r ă s lavonă a claselor de sus, se începe un curent de l i t e r a t u r ă neaoşă românească a s t r a tu r i l o r de j o s ; tocmai cu p a t r u veacur i mai t â rz iu ca în apus , unde cu peana lui D a n t e de pe la o mie două sute , l imba îşi r ecapă tă d rep tu l ei. I n această epocă cade t rez i rea an tagon i smulu i î n t r e cele două clase delà noi . F i reş te , an tagonismul d in t r e clasele sociale din Apus n u se poate compara cu cel delà noi, căci poporu l românesc îşi a re nota lui indivi­duală şi cântece asemănă toare cu doinele româ­neşt i nu vei găsi la Apus , decît cel mul t în Or ien t . Şi dacă, cu toa te acestea în Moldova vom găsi cronici s lavoneşt i — din 1400—500 — car i să p reamărească isbândelc lui Ştefan, numele lui se cân tă mu l t ma i f rumos în poezia popu la ră a ţă­răn imi i . I n doine vom recunoaş te mai g reu fo rma lor or ig inală , pe când baladele ni-s 'au păs t r a t aşa cum e rau ele de fapt , po t r iv i te cu f irea poporulu i , şi e incontes tabi l că ni-s'a păs t r a t poezia origi­na lă , aşa cum e ra în veacul al (unsprezecelea. Vedem da r că l i t e r a tu r a românească a l ă tu r i de cea slavonă, începe să p r indă şi în p o p o r , da r mai ales a ju ta tă de an tagonismul celor două s t r a t u r i sociale.

P e l ângă acest an tagon ism social mai avem însă si al tceva din eooca t ipică slavonă, care a-j u t ă l i t e ra tu ra românească şi aceasta e slujba bi­sericească. S'a î n t âmpla t anume că poporul stând mut la rugăc iune în fa ţa a l t a ru lu i cu icoanele lui sumbre , şi î ncun ju ra t de fastul t ea t ra l , de pompa slujbei, a s imţi t şi el nevoia să în ţe leagă ce le spune preo tu l din car te . Şi s'a î n t âmpla t în tocmai ca la catolici cu H u s s în veacul al XVf-lea , că un preo t din M a r a m u r ă ş , mâna t de nevoia înţelege­r i i , a t r adus la 1400 Psa l t i r ea , evanghel i i le şi fap­tele apostol i lor crezând că dacă e să laude pe Dumnezeu , de ce nu l-ar lăuda în limba româ­neasca. H u s s însă a fost ars pe r u g de in to le ran ţa la t ină , da r r ugu l pe care s'a s t îns el, înseamnă apoteoza u n u i v i i tor rel igios în biserica catolică, în tocmai cum la noi t r aducer i l e îna in taşe ale popii d in M a r a m u r ă ş , ca început de l i t e r a tu ră românească , însemnau fo rmarea unu i popor care în u r m a sufer in ţe lor sale e ra des tu l de nobil pen t ru a p r imi dogmele acestei l i t e ra tu r i . Ace­ste t r aducer i e rau destul de lă ţ i te şi faptul că n u ne-au r ămas decât două exempla re d in t r înse le se expl ică p r in pus t i i rea turcească care a p r ă d a t şi a ars ţ a ra delà un colţ până la a l tu l .

A l doilea fel de l i t e r a tu r ă din această epocă este l i t e r a tu ra supers t i ţ i i lor i n a u g u r a t ă de Bogu-mil care a crea t un curen t ce-şi avea l i t e r a tu r a lui p ropr ie , în tocmai cum şi-o avea şi creşt inis­mul . D i n această epocă datează basmele cu smei — fiind ele o c rea ţ iune esclusiv a poporu lu i , după ce supers t i ţ ia in t rase în spi r i tu l său — le­gendele eu s fânta Viner i , s fânta D u m i n e c ă ş. a. car i nici u n a nu-s rămăş i ţe delà R o m a n i ci sun t supers t i ţ i i , cea mai m a r e p a r t e de or ig ine din Azia.

A l pa t ru l ea cu ren t din epoca t ip izmului este corespondenţa d in t r e oameni i eu o v ia ţă socială mai îna in ta t ă , cum e u n act la t inesc ce ni-s,a pă­s t r a t din v remea lui Ş te fan cel M a r e în care se spune că a fost t r adus după însemnăr i valahice. Cea mai veche scrisoare ce ni-s 'a p ă s t r a t d in e-poca aceasta e delà 1521 şi e a unu i spion ce scr ia la Braşov despre ce fac Turc i i pe D u n ă r e . Scr i soarea aceasta e b ine făcută , în t r ' o l imbă de­stul de aleasă ceeace dovedeşte că au to ru l ei nu scria p e n t r u în tâ iada tă româneş te ci vorba ro­mânească se folosea în corespondenţă de decenii î n t r eg i sau de secole chiar , căci oamenii şi-au scris în to tdeauna , câ tă v reme au t r ă i t în con tac t un i i cu al ţ i i — fie poli t ic fie negus toresc — şi aceasta a r fi s ingura ipoteză, deoarece c i rcula ţ ie sau v ia ţă in tensă în t r ' o ţ a r ă nu se poate .

Vedem dar că p e n t r u începutu l l i t e ra tur i i ro­mâneş t i avem p a t r u faze:

Deopa r t e nevoia de a se cân ta şi a se pomeni fapte le vi tejeşt i , a l ă tu r i de nevoia în ţe leger i i slujbei din b i se r ic i : iar de a l ta bogomil ismul şi corespondenţa î n t r e oamenii cu o via ţă socială mai î na in t a t ă .

Delà Asociatîune. »

— Programul adunării delà Blaj. —

In sensul §§-/or 2-'> şi 2!+ din sie,hk\ membrii „Asociaţkinii pentru Hteralunt română şi cultura poporului român" sel eoni: o cată la

Adunarea generală ordinară

ce se va ţinea în Blaj, în zilele de 28 şiM August ». 19ii.

P R O G R A M U L A D U N Ă R I I :

Ş e d i n ţ a I . Luni, în 28 August n„ la orele 11 a. m., în bit I

rica catedrală.

( ) r d i n Ѳ a d e z i : 1. Deschiderea adunării generale. 2. Înscrierea delegaţilor prezenţi el

despărţămintelor. 3. Raporhd general al comitehdui m\

trai. If. Alegerea comisiilor pentru:

a) examinarea raportului generalA b) censurarea socotelilor anului 1Щ

şi a proiectului de budget pe ani 1912;

c) înscrierea membrilor. Г). Alegerea unei comisii pentru întn\

girea prezidiului. (>. Prezentarea eventualilor prom

n cri.*) Ş e d i n ţ a I I .

Marţi, în 29 August n. Ia orele 4 p. m. Marţi, în 29 August n. a. c. la orele 10 ' / 2 a. a

1. Raportul comisiei pentru examim rea raportului, general şi. propunerile I cestei comisii.

2. Raportul comisiei pentru censuram socotelilor pe anul 1010, a, proiectului m budget pe anul 1912 şi propunerile, acestei comisii.

S. Raportul comisiei pentru mscrierei de membrii.

Alegerea prezidenhdui. 5. Fixarea locului pentru adunarea m

nerală viitoare. 0. Dispoziţii pentru verificarea prom

sului verbal. I 7. închiderea adunării generale. ţ M a r ţ i . în '29 A u g u s t n . a. c . l a orele II

jurrí. a. iu . va avea loc şedinţa festivă a secţiilor ştim ţifice 'literare. D. Dr. Iosif Popovici щ ţinea o conferenţă comemorativă, «Vspre Ioan Maiorescu, iar d. Octavian Goga des­pre literatura ardeleană în veacul i\ XlXdea.

S ib ii u, din şedinţa comitetului cen­trai al „Asociaţiunii pentm literatura ro-mână şi cultura poporului român'", ţinulil la 19 Iulie 1911.

A. B â r s e a n u m . p . . v.-preşedinte.

O c t . C . T ă s l ă u a n u m . p. I secretar .

* Concurs.

„Asoe ia ţ iunea pen t ru l i t e ra tu ra română ţjl cu l tu ra poporu lu i r o m â n " publ ică concurs pentml două burse de câ te 400 de cor. şi pentru e burai de 700 cor. din E u n d a ţ i u n e a Teodor Sandul ál u rmă toa re l e condi ţ iun i :

A) Burse le de câ te 400 cor. se dau tinerilorI români , car i u rmează vre-o şcoală specială dt I

*) Even tua l e p ropuner i au să fie înaintatei! scris, prezidiului „Asoc ia ţ iun i i " (Sibiiu, str. Şt guna , Nr.ti) cu 8 zile îna in te de adunarea ger* rală.

10 August n. 1911 T R I B U N A " Pag. 7

àatrie (cum sun t : şcolile de l emnăr i e şi raeta-irie din Aiud, Clu j , Murăş -Oşorhe iu şi Timi-iára, şcoala pen t ru indus t r i a l emnulu i din Bra ­nşau şcoala de ceramică din Zla tna sau şcolile f ţesătoric din K é s m á r k şi Cisnădie l ângă Si-îu). Dacă nu se vor găsi concurenţ i , ca r i u rmează asemenea şcoli, burse le se vor da t ine r i lo r

• urmează la vre-o şcoală in fe r ioa ră de agr i -tură sau r amur i l e ei (cum sun t : şcolile d in

Ijoj, Sunmiclăuşul-mare, Ş imleu şi Mediaş , ijcoala de g răd ină r i t din Budapes t a sau şcoala • ţe le r i din A iud ) .

I) Bursa de 700 cor. se dă t ine r i lo r români , urmează la vre-o şcoală super ioară de in­

itie (cum sun t : şcolile de indus t r i e din Buda-№ şi Caşovia). ; Dacă nu se vor găsi concurenţ i , car i u rmează asemenea şcoli, bu r sa se va da t iner i lor , car i mează la vre-o şcoală super ioară de ag r i cu l tu r ă am sunt: şcolile din Magya róvá r , Caşovia, De­tern şi Cluj) . C) Toţi concurenţ i i i delà şcolile de indus t r ie [agricultură, car i doresc să obţ ină una d i n t r e ie trei burse mai sus înş i ra te , au să-ş i- înainteze й la 1 Sep temvr ie nou 1911, comi te tu lu i cen-i la Asociaţiunii (S ib i iu—Nagyszeben , S t r . ţii fir. 6) cerer i le însoţ i te de u r m ă t o a r e l e

r 1. certificat de botez, 2. certificat de avere a lor şi a păr in ţ i lo r , 3. certificat dc mora l i t a t e , 4. certificat de s ănă t a t e . 5. certificat despre p r a x a şi s tudi i le făcute , 6. eventual u n act p r i n care să-şi dovedească

drndirea cu funda to ru l . Dintre concurenţ i cei în rud i ţ i cu funda to ru l

ir fi preferiţi, dacă vor fi egal i cu ceilal ţ i în ce priveşte pu r t a r ea mora lă şi cval if icaţ ia şcolară.

Toţi burs ier i i vor avea să se oblige în scris după t e rminarea s tudi i lor se vor s tabi l i în Un-

гагіа pe t e r i to ru l locuit de R o m â n i , ia r dacă n u jBputea împlini această condi ţ ie , vor avea să înapoieze Asociaţ iuni i i , în curs de 15 ani după tamiimrea s tudi i lor , suma ce-au pr imit-o ca bu r să <feitadaţiunea Teodor Sandul . Aceas tă obliga-fiiinfia fi semnată şi de păr in ţ i i sau tu to r i i bur­sierilor. Bursele votate se vor m a n d a t a d in pa r t ea Asocia-

iiimii numai a tunc i când burs ie r i i vor dovedi printnni cert if icat că sunt p r i m i ţ i la vre-o şcoală à meserii sau ag r i cu l tu ră .

Cererile in t ra te după t e rminu l de 1 Septem-| tn. 1911, nu vor fi lua te în cons iderare .

Din şedinţa comi te tu lu i cent ra l , ţ inută la 19 klie 1911. IBârseanu m. p.. Oct. C. Tăslăuanu in. p . ,

prezident. secre tar .

Tache Protopopescu*). Vestea morţ i i lu i Tache Protopopescu a t r ebu i t zguduie sufletul ori că ru i român cunoscător al :ţii românilor din Rega t . U n om de valoarea

iposatii 1 ii í f run ta ş pol i t ic al nos t ru t r ebu ie cu-ssfut de românii de p r e t u t i n d e n i , căci v ia ţa lu i lebtiio sîi slujească ca o p i ldă vie pen t ru toate impurile.

Tache Protopopescu s'a născut în comuna 'oborn judeţul Olt la 6 I a n u a r i e 1850 şi moare a etate de 61 an i . S tud i i l e secundare şi-le-a f a ­ut în ţară pe lângă o creştere pă r in tească cu ra tă imimă şi p l ină de evlavie, ia r cele un ive r s i t a r e (\Paris de unde s'a în tors l i cen ţ ia t în d rep t .

Ajuns în ţ a ră dorn ic de muncă şi cu vederi iţi, intră în m a g i s t r a t u r ă ca supleant şi apoi lecător de şedinţe la t r i buna lu l Buzău (1876-77) tunde trece ca p reşed in te al t r i b u n a l u l u i Ia lo-

*) Primim acest articol asupra lui Tache Protono­dra, regretatul bărbat politic al fraţilor noştri din «sat. 11 publicăm cu plăcere, căci în el se găseşte e x ­piai pe larg întreaga viaţă laboriasă a românului în-«fleţit care a fost.

mi ţa p â n ă la 20 M a i u 1878 lăsând în u r m a sa a m i n t i r e a unu i în ţe lept mag i s t r a t şi p l in de d rep ­ta te . *

Văzând s tarea f i nanc ia ră a ţ ă r i i cât e de şu­b redă în r a p o r t cu a al tor ţ ă r i , se r e t r a g e d in ma­g i s t r a t u r ă şi f i ind chemat , ocupă postul de direc­tor al vămilor şi con t r ibu ţ iun i lo r indi rec te , d i n min i s t e ru l de f inan ţe , apoi t rece ca secretar ge­ne ra l al acehiiaş min i s t e r , punându-1 pe baze so­l ide şi făcând o a d m i n i s t r a ţ i e demnă de toată lauda. F i i n d o f i r e independentă , d u p ă denunţa ­rea convenţiei de comerţ cu Austro-TJngaria şi dec lararea răsboiu lu j vamal , a prez ida t la apl i ­carea noului t a r i f vamal .

I n toamna a n u l u i 1888 la a leger i le genera le de sub guve rnu l Th . Rose t t i , candidează la colegiul I de cameră d in j u d e ţ u l Ol t u n d e a fost ales cu u-nan imi ta t e şi apoi încon t inuu reales şi în opoziţie, r e t răgându-se la 1895 cu î n t r eaga opoziţie l ibera lă ca semn de p ro tes ta re în cont ra legei minelor .

L u m e a convinsă deja de pu te rea lu i de ad­m i n i s t r a r e îi solicită a ju toru l său in te lec tual şi mai mu l t e societăţi îi încrednţează conducerea lor admin i s t r a t i vă . Delà 1895—1897 conduce cu în ţe lepc iune reg ia monopolur i lor s ta tu lu i şi se­c re t a r i a tu l gene ra l al min i s t e ru lu i de f inan ţe în care t i m p a lua t p a r t e activă la încheierea t ra ta ­tu lu i Comercial cu T u r c i a şi la rea l izarea conver-s iunei d in 1898 a unei pă r ţ i d in da to r i a pu­blică.

I n luna M a r t i e 1897 e n u m i t ca sub-director al Cred i tu lu i F u n c i a r R u r a l , de unde s'a r e t r a s la 1901 r ă m â n â n d ca membru în consil iul de ad-admin i s t r a ţ i e , în care an a fost ales l a colegiul I I de Olt ia r î n Cameră ca vice-preşedinte ; apoi la 1905, 1907 p recum şi în l eg i s l a tu ra actuală a fost reales ca senator al colegiului I de Olt .

Ce a p i e r d u t p a r t i d u l l ibera l p r i n moar­tea defunctu lu i n u se ma i poate înlocui . O m cu sp i r i t l a rg de o rgan izare , p rac t i c şi cu exper ien ţă , ho tă r î tor şi pl in de cu ra j , dedea decisiva în par­t id.

l o a n B r ă t i a n u care i-a cunoscut for ţa intelec­tua lă , i-a înc red in ţa t ro lu r i impor t an t e şi î i e ra u n bun sfetnic, iar după moar tea acestuia a ră­mas credincios famil ie i lui p e n t r u care f ă r ă pa­t imă şi cu totul des interesat s'a sacrif icat , adu-cându-i odraslele la g lor ia n e m u r i t o r u l u i t r i bun . P o p u l a r d in f i re , Tache Protopopescu a l ina du­re r i l e şi satisfăcea cerer i le t u tu ro ra , f ă ră deose­b i re de culoare poli t ică car i a le rgau cu toţi la el d in toate păr ţ i l e . I a t ă deci p ie rde rea ce o sufere ţ a r a în t reagă . P l i n de dragostea u n u i pa t r i o t lu­mina t , n u t r e a ideia fe r ic i tă visând „O R o m â n i e mare" . P r o p r i e t a t e a m a r e la noi e ra zi lnic lovită de cu ren te d i s t rugă toa re şi g r a ţ i e în ţe lepc iun i i lu i , a fost salvată, organizându- i un scut a t â t de pu te rn i c în in s t i tu i r ea c red i tu lu i .

La noi f i ind o ţ a ră agricolă, p rogresu l ei î l da tora n u m a i u n u i p rogres economic a ţ ă r ă n i m i i noast re , căci s ta tu l român, zicea el, va sta a tâ ta vreme pe temel i i şubrede, câtă v reme ţ ă r ă n i m e a va zăcea în gh ia re le feuda l i smulu i .

S'a ocupat a tâ t de mul t de clasa ţă rănească , i-a s tud ia t felul de viaţă , pu te rea de muncă şi a căuta t mijloacele re fe r i toare la î năbuş i r ea cămă­tăr i i lor care s tăteau ca o p lagă încă tuş ind or i ce mişcare a ţ ă r a n u l u i nos t ru şi d i s t r u g â n d or i ce e lement de progres . M a r e sus ţ ină tor al sp i r i t u lu i de asociaţie, Tache Protopopescu a p r o p a g a t î n s înu l clasei ţ ă răneş t i ideia u n i r i i . P r i n confer in ţe , s fa tu r i şi tot felul de a ju toare î n d e m n a pe ţ ă r a n i la fo rmarea de obştii ţ ă răneş t i , car i au l ua t o desvol tare în semna tă pr iv indu-1 d rep t călăuză pe mare le apostol care a fost Tache Protopopescu.

P r o g r e s u l ţ ă r ă n i m e i pe toate că ră r i l e e ra mân­gâ ierea lui sufletească. P e n t r u a duce la îndepl i ­n i r e această operă, tot el a făcut şi legi le refer i ­toare creând apoi o mul ţ ime de bănci cu sucur­sale în a tâ tea j ude ţ e ale ţ ă r i i .

E r a impună to r , da r suflet drept, şi fără pa­t imă , a ju toru l e ra egal p e n t r u tot ce e român şi azi nu sunt. pu ţ in i de aceia a căror s i tua ţ ie şi exis tenţă o datoresc n u m a i lui Tache Pro topo­pescu.

C u r e n t u l p o r n i t de el pen t ru î n f i i n ţ a r ea băn­cilor provincia le a mişcat şi pe al ţ i i car i au t r ä -

"bit şi ei o rgan izând pe ici-colea bănci car i toate au da t rezul ta te f rumoase, p u n â n d la dispoziţ ia ţ ă r a n u l u i român capi ta lu l care să-1 scoată d in gh ia re le cămătar i lo r .

A tunc i când la noi în ţ a ră se părea imposibi la c rearea ins t i tu ţ iun i lo r româneş t i de bancă şi ee aş tepta totul d in in i ţ i a t iva s t ră in i lo r , Tache P r o ­topopescu a pus bază î n f i i n ţ ă r i i une i bănci , c a r r a î n t r ecu t aş tep tă r i le t u tu ro ra , cu capi ta l româ­nesc ce poa r t ă numele „Banca Românească". Cea m a i fa ln ică i n s t i t u ţ i une românească de bancă la noi în ţa ră , a fost deci o rgan iza tă de el, p r i n eco­nomi i le româneş t i , concret izând în s înul ei oa­meni aleşi, dorn ic i de muncă şi f ă r ă cea mai ele­m e n t a r ă no ţ iune de scopuri poli t ice.

E r a în cea m a i p l i nă ac t iv i ta te de concepţii pe t e r enu l f inanc ia r , când în faţa lu i l icărea scân­te ia p rogresu lu i economic, vedea deş teptarea ţă­r ă n i m i i noas t re şi u n vi i tor f rumos economiilor noas t re na ţ iona le , când moarjtca nemiloasă i-a r u p t f i ru l vie ţ i i .

Tache Pro topescu neu i t a t de sufletul a tot co e român, este deplâns dc î n t r eaga ţ a ră şi ma i a le-de ţ ă r ă n i m e a noas t ră cărei i-a fost cel mai m a r e binefăcător .

Giurgiu. Aurel Lwpşan, di r . de bancă.

I N F O R M A Ţ I I . A R A D, 0 August n. 1911.

— Bulet in meteorologic. I n s t i t u t u l meteoro­logic a n u n ţ ă vreme neschimbată , caldă, f ă ră ploi .

T e m p e r a t u r a la amiazi a fost de 27.2° în Budapes t , de 31°Celsius în Arad .

— „Fondul cultural Tache Protopopescu". D i n Bucureş t i ni-se sc r ie : I n t r u n i n d u - s e L u n i u n comitet al reprezen tan ţ i lo r băncilor ce au fost p rez ida te de d. Protopopescu, s'a ho tă r i t ca în loc de coroane cu f lori să se doneze p e n t r u înf i in­ţa rea u n u i fond cu l tu ra l „Tache Protopopescu"' p e n t r u care s'a şi subscris de băncile sale şi mem­br i i d in consil iu imed ia t 80.000.

Subsc r ip ţ i a cont inuă. — Inaugurarea noului local al casinei din

Blaj . Cet im în „ U n i r e a " că D u m i n e ă s'a inaugu­r a t noul local al Casinei române şi al Reuniunea meser iaş i lor d in B l a j . La i n a u g u r a r e a lua t p a r t e şi I . P . S. Sa Mi t ropo l i tu l Miha l i ţ i nând o cu­vân ta re . Deasemenea a vorbi t şi d. A. C. Domşa şi d. D r . I . Man iu . V r e d n i c u l profesor şi prezi­dent al R e u n i u n e i meseriaşi lor d. G. P r e c u p a spus în cadru l vorbi re i sale niş te s fa tu r i p e n t r u meser iaş i , d i n t r e car i ţ inem să reproducem şi noi o pa r t e .

„Ală tu rea de casină e localul societăţi i mese­r iaş i lor , e b ine aşa. Se cuvine, ca in te lectual i i no­s t r u să steie în l egă tu ră cât ma i s î r însă cu clasa noas t ră de mijloc, — doar t ră im în e ra demo­cra ţ ie i . D a r asta n u înseamnă că in te lectual i i să. f ra ternizeze cu meser iaşul , i ndus t r i a şu l să fie i ndus t r i a ş şi să se ferească de g ă r g ă u n i i domnie i , să nu caute p r i e t en i a domnilor , pen t ru că aceea e cam scumpă. Meser iaş i i şi negus tor i i noş t r i t re­buie să recucerească p ia ţa Bla ju lu i , — p r i n muncă c ins t i tă , punctuos i ta te , cumpă t şi c ru ţ a r e să rn-f r î n g ă concurenţa s t ră ină . Dacă in te lectual i i au î n d a t o r i r e a mora lă să-i spr i j inească, în schimb, şi meser iaş i i şi negus tor i i noş t r i au obl igamentul de-a face tot asemenea. T i t l u l de meser iaş român încă nu-1 îndrep tă ţeş te nici pe u n u l la reclamarea sp r i j i nu lu i , — fă ră a munci b ine , la t i m p şi cu p r e ţ u r i c ins t i te" .

— Liberalismul contelui Zichy. Se şt ie că contele Zichy l ibera lu l nos t ru m i n i s t r u al culte­lor a o rdona t u n u i învă ţă tor care redac ta z iaru! oficios al Societăţ i i regnicolare a învă ţă tor i lo r u n g u r i f ă r ă deosebire de confesiune, să sisteze a p a r i ţ i a acelui ziar . I n l egă tu ră cu această po-

Y K T I S I I , V I N C E înainte : KAROL ELI3CHER

«xport de eăpimri afumate , câpnaţăriî щ\ sa lam.

CAŞOVIA-KASSi F M c a 8o. Serviciu prompt. — Cataloage trimitem gratuit şi franco.

Рщ. 8 ,.тh 1 BU N A" 10 August n

runcă , se află acum, că contele Zichy a ordonat şi ín t rge i societăţi care edi ta acest ziar , să nu mai cr i t ice dispozi ţ i i le min i s te r i a le , nici î n d r u m ă r i l e au tor i t ă ţ i lo r şcolare, căci în caz cont ra r o va sili să-şi sisteze act ivi ta tea ei. L ibe ra l i smul contelui Zichy, faimosul p ropaga to r al cul ture i ungu re ş t i , es te n imer i t pecetlui t cu această o rdonan ţă ile-irala. Depu ta tu l Vázsonyi va in te rpe la în chestie, da r suntem s igur i că min i s t r u l va r ă m â n e a con­secvent în tunecate i lu i concepţii a supra l iber tă ţ i i .

— Temeri de noui inundaţii în România. Mol­dova do sus încă nu s'a recules de enormul deza­stru dc acum două săp tămâni , şi ş t i r i a l a r m a n t e vin d in pă r ţ i l e i nunda te .

I n u r m a ploilor căzute, apele amenin ţa , să se reverse d in nou.

I a t ă de altfel ş t i r i le sosite d in N o r d u l Mol­dovei :

Din cauza mar i lo r ploi car i au p r i c i n u i t inun­daţ i i le recente în Bucovina, r î u r i l e Moldova şi firetul au crescut cu mult peste nivelul lor o-bişnui t .

P o d u l peste Moldova dela Cotu-Vameş, care ile abia a fost res tabi l i t , a fost ia răş i s t r icat . D i n «ceasta cauză comunicaţ ia nu se poate face p r i n ; cest punct .

La Lutea, podul peste Ş i re t a fost r id i ca t ca măsură prevent ivă , dar a fost pus în u r m ă la loc. Locuitori i de p r i n locuri le amen in ţa t e sun t p re ­gă t i ţ i p en t ru ori ce eventual i ta te de a pă ră s i casele.

Prutul a veni t cu m a r e fur ie şi în câteva ore a i n u n d a t ma i mul te semănă tu r i ale săteni lor de pe t e r i to ru l Ştefăneşt i lor .

Grăn ice r i i şi func ţ ionar i i vămei s'au r e t r a s î n Tg.-Ştefăneşt i , căci apa venind m a r e a i n u n d a t locuinţele.

D i n vamă apa a lua t 400 saci goi şi 16 p l in i cu po rumb p ropr i e t a t ea d lu i Leiba B u t şi Scha-pira .

S'au luat m ă s u r i «a locui tor i i şi vitele să se r e t r a g ă pe dea lur i .

De cinci zile în Botoşani plouă încont inuu . — Nou advocat român. D . D r . Octavian Bo-

ronea şi-a deschis cancelar ie advocaţială în Bise­r ica-Albă (str . g ă r i i n r . 18, casa p r o p r i e ) .

— Descoperiri arheologice în România. „ I I -n ive r su l " află d in B r ă i l a că serviciul h id r au l i c a da t peste n iş te r ămăş i ţ i de stâlpii ai u n u i pod ce s'ar fi d u r a t cândva în d rep tu l Măc inu lu i la lo­cul zis Vadul Mormin te lo r . Dese or i , când apele sunt scăzute, s'a î n t â m p l a t de s'au ivi t de acele p ic ioare de pod ascunse sub apă.

U n b ă t r î n spune că, sunt acum 60 de ani , a fost cu p r i e t en i i , în ziua lu i Sf. Gheorghe , de a

mânca t miel f r ip t pe o z idă r i e în mij locul Du­n ă r i i la locul zis V a d u l * B u d u r u l u i , Vadu l Mor­minte lor de azi.

Mai spunea moşneagul că erau cărămizi în totul la fel cu cele de Ig l i ţ a (Troesmis ) , deci romane .

I n 1883 ing ine ru l B iga l a dat peste z idăr i i pe t e renul dobrogean al D u n ă r i i — deci peste capul podulu i . P e la 1856 e rau puse g e a m a n d u r e pe acele p ic ioare de pod, căci se izbeau vasele de ele.

Se fac cercetăr i .

— Bande de hoţi în România. Ci t im în „Uni ­v e r s u l " : D u p ă te ror iză r i l e bandi teş t i d in Boto­şani , v in acum acelea d in jude ţu l Suceava, care credem că vor p u n e pe g â n d u r i au tor i t ă ţ i l e res­pective, nevoie m a r e f i ind de măsu r i g rabn ice pen t ru res tabi l i rea l in iş te i şi s igu ran ţe i locuito­r i lor d in Moldova de sus.

J o i , că t ră miezul zilei , o bandă de tâ lha r i a acostat un landou închis în care se aflau doi pro­p r i e t a r i d in nordul Moldovei şi care făceau dru­mul dela Agap ia sp re Paşcan i ca să vină la Bu­cureşt i .

P e la orele 11 j u m . d im. landoul t r ebu ia să s t răba tă p r i n cupr insu l unei pădu r i .

O ploaie to ren ţ ia lă se revărsase p r i n acele lo­cur i i a r cerul e ra p lumbui t de nor i v ine ţ i , în t re ­tă ia ţ i la in terva le scur te de fulgere, u r m a t e de puternice descărcatur i electrice.

L a u n moment dat , landoul e opr i t brusc î n loc de t re i indiviz i , îmbrăca ţ i ţă răneş te , ia r u n al pa t ru l ea încearcă să deschidă landoul care e ra închis pe d i n l ă u n t r u .

I n vehicul se aflau dn i i J e a n Gheorghiu-Cris teş t i şi Policof. Cel d in tâ i t r a g e geamul lan-doului , î n t r ebând :

— Ce pofteşti ? — Sun tem o poteră şi vrem să facem cerce­

tare. . . — Aveţi ac te? — Ce acte, mul... şi bandi tu l îşi subliniază

vorbele cu niş te g ra t i f i ca tu lu i foarte p u ţ i n mă­gulitoarei la adresa celor doi călători .

Dându-şi seama de s i tua ţ ie , d. Gheorghiu-Cr is -teşti scoate revolverul şi t r age mai mul te focuri spre cei t r e i band i ţ i car i ţ ineau , caii de h a m u r i . Aceştia o r u p la fugă pe când b i r j a ru l mână , ia r landoul o porneş te în goana, u r m ă r i t de proecti-lele bandi ţ i lo r până la o dis tan ţă destul de mare .

N u m a i g r a ţ i e f ap tu lu i că cei d i n landou au stat p rea p i t i ţ i în t r ă s u r a lor, au p u t u t scăpa cu v ia ţă d in această aven tu ră neaş tepta tă .

Landoul e c iu ru i t de gloanţe. D. J e a n Gheorghiu-Cr is teş t i ne mai poves­

teşte că popula ţ i a d in jurul Agap ie i nici n u se

poate aven tu ra pe d r u m u r i după orele 10« ia r mul ţ i p r imesc scrisori de ameninţări pj car i li-se cer sume m a r i de ban i , până la câteЯ lei, dacă vor să scape cu viaţă .

E o adevăra tă bandă de tâlhar i şi carep să fie condusă de vest i tul b a n d i t Pantelimoi deajuns de cunoscut p r i n acele locuri.

— Cardinali noui. Se a n u n ţ ă că la serbăr i lor j t iu i lare ale I t a l i e i , în prima şeii a conclave-ului, care va fi în Ianuar ie 191* vor n u m i 48 ca rd ina l i noui . I n t r e aceştiaţ şi nunc iu l papal d in Viena , Gran i to di Belm şi episcopii de Bologna, P a r i s şi Londra, g ă t u r ă cu aceasta se acredi tează mai mult şi că papa P i u X-lea se s imte d iu ce în ce m aşa încâ t nu peste mu l t va t rebui să fie o ntii legere de papă, Se a f i r m ă că u rmaşu l Ini Pil fi c a rd ina lu l Ranipol la , dacă nu va reuşind! ca rd ina l i să i m p u n ă un s t ră in , nu italian.

— Luptă în biserică. I n Por tugal ia seil p e toată l i n i a i nven ta r iu l biserici lor . Poponi| împot r iveş te însă în mul te pă r ţ i . Aşa de p i Sao-Clemente ţ ă r a n i i s 'au răsculat nelăsânl i n t r e în biser ică n imen i . Au to r i t ă ţ i l e au ehe în sp r i j i nu l lor pol i ţ ia şi a rma tă , dar ujj d u p ă o lup tă înve r şuna tă şi după ce ţărani lăsat mai mul ţ i mor ţ i pe teren s'a pu tu t ри la facerea i nven t a ru lu i .

— Un furt îndrăsneţ. La s ta ţ iunea deli torai j au j hely s'a săvârşi t u n fu r t îndrăzni d i spă ru t un sac în care e rau 17 scrisori devii C U vre-o 35.000 coroane.

Doi servi tor i , bănuiţi ca au săvârşit au fost ares ta ţ i .

Dr. V I C T O R GHAURj Med!.1! universal, medic şcolar calificat, profesor @Vi

Institut de dantistică. A r a d , Andrássy-tér Nr. 22 . — ЕЦ In faţa palatului administrativ (comită!

POŞTA REDACŢIEI.

M. ( T â r g u l - M u r â ş u l u i ) . Colaboratorii biceiu sun t p lă t i ţ i p e n t r u art icolele ce lei D e p i n d e deci dela în ţe legerea ce se face. genera lă nu există.

Redac tor responsabi l : Iuliu Giurgiu, „ T r i b u n a " ins t i tu t t ipograf ic , Nichin şi I

L e o n Tolstoi. SO

RASBOIU ŞI FACE. ROMAN.

Trad. de A. C . C o r b u l .

(Urmare).

— Nu te aş t ep tam pe ziua de azi, spuse Bor is . Abea ieri ţ i -am trimis bi leţelul p r in t r 'un amic al meu, pr in ţu l Bolkonsky . Nu-mi închipuiam să'l pr imiţ i a ş a ctirînd... E i bine, ai primit şi tu botezul focului?

Rostow îşi izbi crucea Sf. Gheorghe pe care o pur ta la pept , şi a ră tându ' ş i b ra ţu l în e şa rpă :

— Yezi b ine! — Şi noi am făcut o campanie excelentă . Ştii tu că

ţarevie iul nici n 'a părăs i t reg imentu l nost ru şi că n i ­mic nu ne -a lipsit"? Ce dineuri , ce recepţ iuni , ce baluri n i -s 'au oferit în Polonia !

Şi cei doi amici îşi poves t i ră : unul incidentele de pe câmpul de bă ta ie şi orgiile de husar i , celălal t avan -tagiile serviciului sub comanda înal telor personagi i .

— Oh! g a r d a ! făcu Rostow. Ei bine, porunceş te să ni -se aducă vin.

Boris făcu o s t r îmbătură . — Dacă tu a şa de mult... El se apropie de pat, îşi t r ase punga de sub pe rnă

şi de te porunca să se aducă vin. — Şi acum, ţ ine banii şi scr i soarea pen t ru t ine,

adaogă el. Rostow luă scr isoarea şi a runcând banii pe divan,

se răz imă cu coatele de masă şi începu să cetească . Dar abea ceti câ teva r îndur i şi-i a runcă lui Berg o cău­tă tură ur î tă .

— Dar ce mul ţ i bani ţ i -s 'a t r imis ! s t r igă Berg p r i ­vind la punga umflată care se adâncea în pelea d iva­nului . Noi ceşt ia lal ţ i abea de o putem încropi cu solda noas t ră .

— Ştii d- ta d ragă Berg , îi zise Rostow, că dacă t i - sa ' r în tâmpla să pr imeşt i veşti de acasă şi de-ai întâlni în aceiaş timp pe cineva care a r dori să afle ştiri desp re păr in te le d-tale, eu unul m'aş r e t r a g e numai decât , ca să nu te s tânjenesc . Te rog să'mi faci p lăce rea de a te duce dracului! . . .

Şi luându-1 pe B e r g de umeri în vreme ce-1 p r ivea pr ie teneş te în ochi ca să îndulcească efectul cuvintelor sale, Rostow a d a o g ă :

— înţe legi că nu trebuie să te superi , scumpul meu, ţ i -am spus a s t ea fără ocol ca unui pr ie ten al casei.

— .Mergi la gazda noas t ră , zise Boris , eşti invi tat la ei.

Borg îşi puse o manta nouă îşi ridică în faţa oglin-zei păru l de pe tâmple ca să semene cu împăra tu l Alexandru , apoi convins de pr iv i rea lui Rostow că buna sa ţ inută fusese r emarca tă , el eşi din odae.

— Ali! ce animal sunt! strigă Rostow pe când ce­tea scr isoarea .

— Dar de ce? — Ah! sunt un adevăra t porc! Nu le-am scris o

s ingură dată şi ei sunt îngr i ja ţ i de mine. Ei bine, ai spus oare să ni-se aducă vin?

După sfatul Anei Mikhailpvna păr inţ i i lui Xicolae îi t r imiseseră o scr isoare de recomanda ţ i e pent ru pr in ­ţul Bugrat ion , dar el o aruncă sub masă.

— Ce pros t ie ! exclamă el, ce să fac eu cu ea? — Ce arunci acolo? în t reba Boris . — B a h ! o scr isoare de r ecomanda ţ i e — ce dracu

să fac cu d â n s a ? — Cum ce să faci cu dânsa? spuse Boris r idicând

scr i soarea şi cetind adresa . Scr i soarea asta poate| fie foarte folositoare.

— Nimic nu'mi poate fi folositor, fiindcă nu i să devin aghio tantu l nimănui .

— Şi de ce nü? în t rebă Boris . — Fi indcă postul aces ta e un post de lacheu. — Ah! văd eu că t răeş t i tot în fumuri, ca im

deauna . — Şi tu ai r ămas tot un diplomat. Ei bine, Ціщ

bine car iera .

— Da, des tu l de bine, cu toate acestea mărturia că aş prefera să părăsesc r îndur i le şi să mă fac щ tant .

— De ce? — Pen t rucă , de vreme ce am ales cariera

doresc ca ea să fie cât de străluci tă cu putinţă,| zici dacă aş t r imete să'l cheme pe Berg, ca să bei t ine? Eu .nu pot bea !

— Tr imete , tr imete. . . Cum îi merge neamţului ăs| făcu Rostow cu un zâmbet dispreţuitor.

— E un băia t cinstit , de t reabă şi foarte plăcut,! Bor is .

Rostow îl privi încă odată pe Boris şi suspină.! se în toarse şi tot gus tând din vin ofiţerii intrării tr 'o conversa ţ iune animată . Boris îl rugă pe Roii să-i poves tească împre jurăr i le în care a fost rii P r o p u n e r e a aceas ta fu foarte plăcută lui Nicolae|j el îşi începu povest i rea , an imându-se din ce în cea mult .

In t imp ce vorbea pr in ţu l Andrei intră în odae. P r in ţu lu i Andrei îi plăcea să protejeze pe tins

şi cum e ra bine dispus faţă de Boris pe care-l întâia în ajun, el se grăbi să răspundă invitaţiei acestiij El nădă jdu ia să ' l ' găsească singur, dar văzându-l ) husar , care 'ş i povestea vitejiile — lucru ce uu-i plini

NY 164 — 191.1 T M I Ü 0 K

f i l m'A m k

M I K S A

i n

h a d e a - m a r e - N a g y v á r a

kim Rákaczi-ut Na 14 (Lângă -A-poioJ.

( P l

G R Ü B E R D E Z S Ő magazin de pălării şi articole

de modă pentru bărbaţi. 0 1 u j—KL o 1 o s vâr , Coltul străzii W e s s e l é n y i şi S z é p ,

vis-à-vis cu hotelul »Feszl«

Noutăţi în pălării de domni şi copii, albituri, cravate şi totfelul

de articole.

íj P r e ţ u r i s o l i d e !

\ж SÜT*! Serviciu conşt i inţ ios! j "

C a s e d e c u m p ă r a t Vârşeţ cu preţul delà 2000 până

iOOO coroane. Doritorii să se adreseze Jivu Л S i i i .

Vârşeţ (Versec) Fonó-u.

1

i

Licitatiune m i n u e n d ă . 1

în conformitate cu concluzul Ven. Con­sister Nr. 4053 1911, se publică licitatiune minuendă pentru repararea şi renovarea sf. Biserici gr. or. române din Bonţeşti (Bonca-

falva) cu terminul pe 2115 August 1911, înainte de ameaz la 9 ore în şcoala con­fesională din loc.

Preţul de esciamare 7076 de coroane şi 60 fileri.

Reflectanţii au să depună înainte de lici­tatiune vadiul de 10°/,, din preţul de escia­mare.

Pentru participare la licitare, reflectanţii nu pot forma nici o pretenziune.

Preliminarul de spese se poate vedea la oficiul parochial — Condiţiunile se vor pu* blica înainte de ţinerea licitaţiunei.

Comitetul parochial îşi rezervă dreptul de a da lucrarea în întreprindere, fără privire la rezultatul licitării, acelui reflectant, în care are garanţia materială şi morală mai multa.

Din şedinţa comitetului parochial gr. or. român d n Bonţeşti (Boncafalva) ţinută la 24 Iulie (6 August) 1911.

Corne! S a b á u , prez. corn. par.

Virgil Frenţ, notar adhoc.

In conţelcgere cu : Inliu Bodea, adm. prot.

A IX" U IV ' T -

O damă română în etate de ' 2 0 - 3 0 de ani caută îoc de

la lui

13.

în casa unui preot sau funcţionar român văduv şi fără familie. — Ofertele serioase

; să se trimită sub adresa »E. P. 25.« Te-I mesvár, Postrestante.

ïBolkonsky — el ii zâmbi pr ie teneş te lui Boris, .şi àâinlu-1 abea pe Rostow, luă loc pe divan cu un

le oboseală şi de nepăsa re . părea rău că se găseş te într 'o aşa tovărăş ie . Ro­

tor il înţelese şi se roşi. Ati tudinea pr in ţu lu i Andrei in cu toate aces tea indiferentă, de oarece era un irăin pentru dansul . Dar u i tându-se la Boris băgă de Ini că şi acestuia ii era ruşine de a fi fost găsi t în itietatca lui. Boris întrebă ce veşti s'au mai aflat la statul

p t . - Probabil că vom merge 'mainte, r ăspunse prinţul drei, care nu dorea să spună mai-mult fată de s t ră ini . Berg profită de ocazie ca să'l în t rebe cu un respect

land daca era adevă ra t că şefii de companie vor № solda dublă pentru furaj. Prinţul Andrei răspunse cu un zâmbet că nu era prent cu aceste chestiuni g rave şi B e r g isbucni tis. - Cât despre afacerea d- tale . îi zise p r in ţu l An­

i n Boris, vom vorbi mai târziu de ea, şi-1 privi jBostow a cărui confuziune copilăroasă începuse M schimbe in manie, - Povesteai tocmai, dacă nu mă înşel, a facerea

Hjchoengraben, îl întrebă pr inţul Andrei . Ai luat n!-ta iui rte la dânsa 'i Da, răspunse Rostow cu necaz, ca şi cum ar fi

Üäjduit să-1 insulte astfel pe aghiotant . Bolkonsky băgă de seamă s ta rea sufletească a lui

ptoke si asta îl amuza . -Da, umblă multe svonuri a supra acestei afaceri . -Da. svonuri, str igă Nicolae privind cu ochii furioşi Boris şi pe prinţul Andrei , mul te svonuri . Dar svo-

mile noastre, cari am luat pa r t e la răsboi , mer i tă mai «lt să fie crezute decât ale tipilor delà s ta tul major «primesc decoraţiuni numai pent rueă şi-au încruci­

şat bra ţe le pe piept!.., — iii în număru l cărora mă socoteşti de sigur şi

pe mine, în t rebă pr inţul Andrei cu uri zâmbet . Rostow simţi odată mai mult un sent iment de mâ­

nie şi de respect faţă de calinul omului acesta . — Nu vorbesc ile d-ta, răspunse el, nu te, cunosc

şi măr tur i sesc că nici nu doresc să te cunosc. Vorbesc I în general . . .

— Ei bine, să ' ţ i spun şi eu ceva, zise pr in ţu l Andrei cu aceea.ş voce linişti tă. Doreşti să mă ofensezi, şi măr tur i sesc că ai răuşi s'o faci, dacă ai lipsă de r e s ­pect faţă ile d-ta însut i . Dar admi te că ai ales foarte rău locul şi momentul . In câteva zile vom lua par te cu toţii la un duel mai ser ios ; şi apoi, Drubetzkoi , care-mi spune că e prietenul d-tale din copilărie, nu e responsabi l că mutra mea nu'ţ i este simpatică. In tot cazul , adaogă el r id icându-se , ştii cine sunt şi unde să mă găseşti . . . Nu uita însă că sunt de pă re r e că nici d-ta nici eu n 'a vem cal i tate de ofensaţ i , şi că te -aş sfă­tui să nu dai nici o u rmare acestei afaceri . La reve ­dere pe Vineri , după. revistă, Drubetzkoi , la revedere .

El salută şi se re t r a se . Abea după plecarea pr inţului Andre i , Rostow se

gândi la ce i-ar ii putut r ăspunde , şi faptul aces ta îl mânia şi mai t a re . El îşi ceru calul, îşi luă rămas bun Cu răceală delà Boris, şi o porni spre t abă ra sa.

LIV.

In ziua u rmătoare , cei doi împăra ţ i t recură în r e ­vistă a r m a t a al ia tă de 80.000 oameni .

Dis de dimineaţă , t rupele scântee toare de cură ţen ie se adunară pe esplonadă în faţa fortului. La ceasur i le zece înainte de amiază, toate erau în ordine. Toată a r m a t a ora aşeza tă pe trei r î ndur i ; cavaler ia în faţă, ar t i ler ia şi infanteria în dosul ei.

(Va urma.)

C O R V I N E A N A institut de credit şi d e e c o n o m i i soc ie tate

p e acţii în Hunedoara (Vajdahunyad?.

Direcţiunea institutului de credit şi de eco­nomii, societate pe acţii »Corvineana« din Hunedoara, prin aceasta publică concurs pentru ocuparea postului

a) de director executiv, b) de cassar,

cu termin de 15 Septembre st. n. 1911, cu următoarele condiţiuni:

1. Recurenţii la postul de director au să dovedească că sunt bărbaţi de specialitate şi că au absolvat academia comercială sau o şcoală comercială superioară,

2. Recureţii la postul de cassar au să dovedească că sunt versaţi în afacerile de bancă. Cei cu şcoala comercială vor fi pre­feriţi.

3. Aleşii acestor două posturi nu pot avea altă ocupaţiune şi trebue să depună o cauţiune de câte K. 5000* - în bani gata, effecte sau realităţi. Cauţiunea e a să de­pune în 15 zile delà alegere.

4. Beneficiile să statoresc : a) la director: K. 2400"— salar anual,

K. 500 bani de cuartir şi tantiema statutară. b) la cassar: K. 1600 — salar anual, K.

400*— bani cuartir şi tantiema statutară. 5. Instituirea să face deocamdată provizor

pe un an ; după un an de probă aleşii vor fi definitivaţi, şi vor întră şi la fondul de penziune.

H u n e d o a r a , 1 August 1911. Direcţiunea.

MAGAZIN DE MOBILE

timpi ar artistic pentru edificii şi mobi le , în

Sibiiu —N.-szeben, EHsabetg. 2 0 .

Primesc o r i ce lucrări pentru aranjamente de s c o a l e , b i s e r i c i , m a g a z i n e , b i r o u r i şi l o c u i n ţ e , deasemenea pentru clădiri, lucrăr în cel mai m o d e r n st i l , pe lingă liferare promptă preturi moderate şi din material uscat. Desemne şi proiecte fac grabnic şi gratuit.

I

f I

шщтшшшштФШшшштшшшш I Ciobotari, ÄTENTiöNE! Pantofari S # ш

і A U R E L B R I N Z A Y : f fabricant de unelte, # S BUDAPEST, YIIL, Losoncy-utca 18 î Ш щ W Pregăteşte totfelul d e Ш m unelte pentru c i o b o - Щ g t ă r i e şi p a n t o f ă r i e . •

Catalog trimit gratis. S

Pag. 10 „ T R I B U N A " Nr. 164 - 1911

A . S l e p á k , Marosvásáihely, Széchenyi-tér 43. sz.

G I U V A E R G I U ŞI

C E A S O R N I C A R

Mare asortiment în ceasuri de buzunar de aur, argint şi nickel, în ceasuri de părete. Giuvaericale fine, cu briliante, obiecte de lux în argint şi articole optice. In atelierul meu se reparează ca nouă, lucrurile vechi, anume giuvaericale şi ceasuri, pe lângă garantă

Preţuri s o l i d e ! — Serviciu p r o m p t !

Géante moderne pentru dame (Ridikiil)

precum şi portmoneuri, portofolii şi portţigarete în diferite calităţi

delà cele mai simple până la cele mai fine, se pot cumpăra pelângă preţur moderate şi serviciu conştiinţios la:

Q Y Ö R G Y G E R G E L Y

primul atelier de obiecte din piele de lux Marosvásárhely. Piaţa Széchenyi-tér.

N u m a i p. fu i cari cu cons iderare ţin la sănătatea ior dau zi lnic câte 1—2 fii. mai mult :

Specialitate de club 1 2 0 foiţe 2 0 fii.

• 70 „ 1 2 „

O cutie de tuburi ( 1 0 0 buc.)

70 fii. Marcă de scutire.

Se capătă pretut indenea. Cine trimite adresa la

Halász Ferencz, Budapesta Strada Nefe le j t s N o 4.

primeşte două cărticele gratuit. ter La sfaturile medicale, foiţele nu sunt imprimate, dar cu toate aceste au o marcă de scutire şi apoi sem­nătura fabricantului „MODIANO".

un apotecar român diplomat care ar fi aplicat a cumpăra respective a lua în arândă pe vre-o 5—6 ani apotecă aranjată modern din o comună fruntaşă curat românească din apropierea Aradului. Dacă respectivul e încă necăsătorit are şanse de a se şi căsători bine. — Cu pro­specte detailate serveşte Iancu Petroviciu din comuna Sajtény (comitatul Csanád).

Gele mai ecs-celente instru­mente pentru săparea de •:

f â n t â n i a r t e z i e n e le pregăteşte şi expediază

V A r A D Y L A J O S

fabrică de instrumente în

H.-M.-Vásárhely, VI., Ferenez-utca Nu trebuiesc anteprenori; domenii le , comunele , singuraticii : singuri pot face săparea cu instrumentele sale. P R I M L U C R Ă T O R MIJLOCEŞTE.

Recomandă şi maşini pen­tru împletitul de sârmă.

Catalog de preţuri gratuit şi frsnco. P R E M I A T L A Ş A S A EXPOZIŢII .

fi".;

1

m щ л m

S m _;

% №

m

I щ m î> A 2? t A

1

I o s i f M e n d e l fabricant de mobile în Alba-Iulia

Recomandă în atenţia Onoratului public magazinul său bogat asortat

Serviciu prompt, preţuri ieftine, garantă deplină.

jYi. Scb ro tn m ehanic

B r a ş o v — B r a s s l H o s s z ú - u t c a No.

R e : o m a n d ă în atenţiunea onor. pu din loc şi jar

marele său atelier mehanic aranjat în Braşov, H o s s z ú utca 27, unii se efeptuiesc tot-felul de lucrări atingi to ire în aceasta branşă, precum :

maşini de cusut, biciclete, gramofoane şi apaducte,

pe largă preţurile cele mai convenais şi execuţie solidă şi punc tua lă .

A n u n ţ u r i primeşte admi -nistraţia »Tribu­n e n , pe lângă : preţurile cele 1

mai moderate.

H . M i k l ó s J . ciasornicar,

Sibiiu — Nagyszeben, Reispergasse Cea mai ieftină sursă de cumpărat a totfelul de

de buzunar şi de părete şi ciasornice deşteptătoare, p recum şi articli optici. Piăvălie de obiecte de aur şi argint signale

oficios. Toate reparaturile se exe­cută prompt şi cu garantă, j

Institut de pictură bisericească în Sighetui-Maramureşului. (Templomfestészeti Müintézet, Mármarosszigeten).

C a n c e l a d a i Piaţa E r z s é b e t - f ő t é r N o . 11, uşa 18. _ _ _ _ _ _ _ _ _ 0 ~ — ,

р я № angajăm pentru pictarea în stil modern şi foarte щ ц ШШ a r ^ s ^ c a internelor bisericilor, icoane pe cerime, ^ « S

fresco, icoane pe altar, altare construir de iconos- ® ® tase, auritură, pictarea icoanelor de iconostas, crucifixe, icoane la încrucişarea drumurilor, pictarea icoanelor sfinte şi a ori-ce - soiu de icoane bisericeşti. = = = = = Renovăm foarte frumos iconostase şi altare vechi, iar pictarea, abducerea cu marmoră şi auritura lor o executăm cu cea mai

mare artă şi cu preţuri convenabile, — parohiilor ШШ mai sărace eventual şi pe lângă plătirea în rate. S BS 9SI Examinarea bisericilor, măsurarea, înţelegere i mai amănunţita - la

fata locului o facem gratis, cu planuri şi prospecte servim cu plăcere.

„ T E I B Ü N A " Pag. 11

Friederich Schintzel fabrică de mizeluri, salamă şi cârnăţărie

Nagyszeben—Hermannstaut J u n g e r w a l d - S t r a s s e N r o . 3.

îşi recomandă diferitele speciali­tăţi de cârnaţi de cea mai fină calitate,f'şunci, salamă, pariser, cârnăţei de hrean şi Frankfurt, caş de ficat, sarfaladă, etc Slă­nină albă şi pipărată, unsoare curată de porc. — Liste de pre­ţuri gratuit. Vânzătorii primesc rabat. Comandele din provincie se efeptuiesc prompt, atât la ex­pediţia cu poşta cât şi cu trenul.

S T E I N M I K L Ó S • f a b r i c ă « i e t ă . i a . t p i l e

Oradea mare - Nagyvárad. Fabrica: DAMJANICS-u. 30. Magazin: Teleki-u. 33.

Recomandă fierarilor şi comer­cianţilor atelierul său de tăiat pile bine aranjat, unde se pregătesc pile mici şi mari din oţel vărsat de prima calitate etc. Primeşte spre scobire pile mici şi mari vechi cu preţuri ieftine.

Urmaşul lai Francise Mirko Д Щ р L O G O F E T Timişoara-Josefin, Str. Fröbel N o 16.

Primeşte spre efectuire totfelul de lucrări de І А Ъ Г - І С А Г І de cSLtrxxţG П В Ч

pelângă serviciu culant şi execuţie

promptă. Mai departe

execută tot-felul de lucrări d e şelar, lustru­itor, faur şi

rotar etc. pelângă preturile cele mai ieftine.

• V • Y ? ¥

w •

V •

= A t e l i e r u l d e f o t o g r a r a f i a t a l u i =

O i z b c g y i S á n d o r

Gluj—Kolozsvár, Piaţa Mátyás király-tér Nr. 26. •—m ( I ^ i t ï i g A f a r m a c i a l u i H i n t z ) , o m

Aici se fac şi se măresc cele mai frumoase foto­grafii, deasemenea acvarele, picturi în olei, specialităţi în pânze ori mătase, cari prin spă­lare nu se strică. La firmă fiţi cu băgare de seamă n'o confundaţi, Cluj—Kolozsvár, Piaţa Mátyás király tér N o 26, lângă farmacia lui Hintz. Referindu-vă la acest ziar veţi avea favor în preţuri.

•

• A •

Fabrica de p r ă j i t o a r e de cafea şi căminar i brevetate a lăcătaruluî :: ::

I f j . F a z a k a s F e r e n c z

Szepszíszentgyörgy, Gróf Mikó-ii. 18. i i t o a r e 1 e de cafea Recomandă on. public p

brevetate şi c ă m i n u r i l e (şparhert) recunoscute de cele mai bune, dintre cari până acum s'au eoni peste 400 bucăţi.

Primesc şi ecsecut pelângă preţuri moderate orice lucrări de strungărie în fier, repararea ma-şinelor şi mechanismelor de fier, a casselor etc. pelângă garanţie.

Trimite franco fiecăruia care se referă la ziarul acesta preţ-curent despre prăjitoarele şi că­minurile sale brevetate.

landat

1

( 2 V

M i c h a i l M a n c h e n vărsător de clopote (campane) de construcţie mai nouă cu sul sucitor

Sighişoara—Segesvár, Piaţa de Sus Nr. 168. Firma aceasta există delà anul 1822 şi să bucură de un renume bun ; se re­comanda deci tutu­ror comunelor bise­riceşti pentru

â (ifera şi re­para c l o p o t e de toată mărimea cu coroane de ste­JAR OH fer legat ; face şi s raune de clopote dit IER bătut PTNTÎU unui sau mai multe CLOOOTE pe lângă preţurile cele mai convenable. — Clopote mai mici sunt totdeauna gata. Solviri şi în rate.

Cornel Tunner indus tr ie de m a r m o r ă şi granit în

Timişoara-Fabrik, Andrássy-ut No 22. şi Timişoara-Josefin, Hunyadi-utcza No 4.

îşi recomandă magazinul său bogat asortat cu

p i e t r i i m o n u m e n t a l e

table de marmoră , s ta tui , etc., fabricaţie proprie în executare

de gust frumos şi preţ moderat Având un magazin bogat, l iferează — mai ieftin ca or i ce concurenţă . — Recomandându-se on. public roagă cercetarea binevoitoarelor comande:

C o r n e l T u n n e r , măiestru de sculptură în piatră.

Pag. 12 „ T E Í B Ü N Á " Nr. 164 — IO!!

S c h w a l b A d o l f f i a V i l m o s tinichigiu şi arămier.

Budapest, V IL Verseny-u. 8. c # j străzii Murányi.

Pregăteşte totfelul de lucrări de tinichigiu, articole pentru bucătărie şi gospodărie, unelte pentru stupărie,-vase pentru miere. Fabricate de specialitate: măsuri de litru din tinichea albă ori nickel, cane pentru olei, lack ori petroleu, facle, lămpi de carbid şi alte articole technice.

Cassete pentru bani.

Catalog gratuit şi franco.

Invenţie senzaţională,

Jborvényilee védve 141.

R M T I C O L * In atenţia prăsitorilor de vite !

Brevetat sub No 3956.

Scutit prin lege sub No 141.

M T I C O L U L e de un efect uimitor î n contra : C O L I C E I

Experienţa de doi ani la regimentul I. de husari arată că în contra colicei nu există un alt leac mai cu efect decât ANTICOLUL, deoarece în toate cazurile şi un prav ajunge ca să producă efectul aşteptat. La cai în cazurile cele mai grave e destul un prav, vindecare la l^a ore.' La vite cornute 1 eventual 2 pravuri, vindecarea 1 oră In propriai interes comandă o cutie, ca să o ai în caz de

lipsă, costă 4 coroane (2 pravuri). Se poate comanda la :

L A B O R A T O R U L A H T I C O L Mayer Ignácz, meu. veterinar şef reg. Braşov,

C o d i f i c a t . Kaiser!, und König). Husaren-Regiment Kaiser No 1.

Subsemnatul am folosit preparatul dlui Mayer Ignácz, medic ve­terinar de stat, la boala aşa numită colică, atât a cailor mici cât şi la ai regimentului, cu un rezultat uimitor, pentru care, precum şi pentru forma uşor de usât îl recomand cu căldură orişicui.

B r a ş o v , 21 Aprilie 1896. (L. S.) ss . Lütke, colonel.

Ceice doresc a p a d u c t e i e f t i n e sà se adreseze la a n t e p r i z a Iul

Balázs Mihály, Marosvásárhely, g f f l s = Primeşte ţielângă garantie orice lucrări din acest ram ca i n t r o d u c e r e a de apad in te şi canal izare trebuincioasă peniru castele, comune, spitale, casăm! şi şcoaie. — Specialist în sondaj. — Primeşte pe lângă condiţii avantajioase tinerea :n ordine ş! repararea caselor în cursul unui an. — Prospecte gratuit Se angajează pe. anul întreg pentrn tinerea în bună rinduialá a caseior şi pen­tru repararea bazinului closetului. Oferă aparatul pentru clătirea closetelor — noul care nu reclamă spese şi de fiecare bucată dă garantă d e 3 ani . —

mc

Nr. ţelef, pentm ®тщ şl comitat 609

A N I щ moşi! ş i c a s a d a închiriat din A r a d

su o i c r t i î a ţ i e de 10—70 &ni

йща m ă r i m e » ramei tmpramntate eu 4, 4V 4 , 4 8 / 4 şl 5%. pe i t e g ä df\*«endä do mijlocire şi amortiiatk de bterefle corftspunsfttoare p&nft ia valoarea cea mal mare.

Spese anticipative nu anat, la dorinţă anticipe» spe­sele de tntabnlare. ооя vertes datoriile de interese mari.

— ? здіѵаге grabnica, serviciu prompt =

S Z Ű C S F . V I L M O S Repräsentant* pentra mijlocirea de împramuturi a

Institutului pentru credit íonciar din Sibiiü 9 tsritora éqmrtotnlni Araä, oraşului Arad, oomlt&taím

Bichls, Gyula, Ciaba,

JàâlX K a r o l i a a - n t e z a 8, (Casa proprie.) (Lângă filiala Poştei.)

Pris . c pe Шща onorar aenialtorl de afaceri ăbffl şi demni ißöredere.

Societate acţ. de maşini agricole şi mehanice ( M e z ő g a z d a s á g i é s m ű s z a k i R . T . )

a g y v à p a d , Ü i m a a . ó e z y - u . 1 .

M a r e d e p o i i l іш i i a s i a i a g r i c o l e s i m e n a n i c e . Liferează ; maşini agricole şi industriale, unelte, aranja­

mente de mori, maşini de abur, motoare cu olei, benzin şi gaz. A u t o m o b i l e , articole calofornice, curcubete, pentru vin,

bere şi apă. Olei pentru maşini şi cilindre.

Totfelul de unsori pentru maşini, saci, ponevi, valtrapuri, ştreanguri şi pălămare ; curele pentru maşini, pumpe, maşini pentru vin şi viticultură precum şi utensilii ; stropitoare, îngră­dituri de sârmă, cu m pene, desinfectorii şi dulapuri de salvare.

Secţie de electricitate şi maşinării.

» TRIBUNA « INSTITUT TIPOGRAFIC NICHIN ŞI CÖNS., ÁRAD.