Suport Pregatire Rezolvari Anul 2 Si 3

Filiala Gorj

Suport de curs Pregătire tehnică disciplina Contabilitate

Stagiu anii 2 și 3

Lector formator: Conf.univ.dr.Ştefan Bunea

ASE BucurestiDirector INDPC CECCAR

Tîrgu Jiu, martie 2010

1

5.Se cunosc următoarele informaţii privind activele şi datoriile societăţii ALFA, în exerciţiile N+1 şi N+2:

u.m.Active şi datorii Situaţia la

31.12.N+1Situaţia la 31.12.N+2

Cheltuieli de dezvoltare (1)Imobilizări corporale (2)Clienţi(3)Cheltuieli înregistrate în avans(4)Alte active (5)

18.000640.00020.000

5.00020.000

12.000500.00015.000

4.00025.000

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (6)Amenzi de plătit (7)Donaţii (7)Alte datorii (5)

4.000

2.000

400.000

3.000

2.000300.000

(1)La inceputul exerciţiului N, s-au angajat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 30.000 de lei, care au fost capitalizate în conformitate cu prevederile normei IAS 38. Managerii au decis amortizarea acestora prin metoda lineară, pe o durată de 5 ani. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile de dezvoltare au fost deductibile în anul angajării lor (N).

(2)Imobilizările corporale cuprind clădiri şi utilaje. Clădirile au fost achiziţionate, la începutul exerciţiului N, la un cost de 700.000 um şi sunt amortizate contabil în 7 ani. Durata de amortizare fiscală este de 10 ani. La sfârşitul exrciţiului N+1, clădirile sunt reevaluate în conformitate cu IAS 16 la 600.000 um. Reevaluarea nu este recunoscută fiscal. Utilajele au fost achiziţionate, la începutul exerciţiului N-1, cu 100.000 um. Durata de amortizare contabilă este de 5 ani, iar cea fiscală de 4 ani. (3)La 31.12.N+1, creanţele clienţi aveau o valoare brută de 25.000 um şi un provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal. Provizionul este reluat la venituri în exerciţiul N+2 . (4)Cheltuielile înregistrate în avans reprezintă o chirie plătită pe 5 ani ulteriori exerciţiului N+1, deductibilă atunci când are loc fluxul monetar.

(5)Pentru posturile "alte active" şi "alte datorii" nu există diferenţe între contabilitate şi fiscalitate.

(6)În cursul exerciţiului N+1, ALFA se află în litigiu cu un client. Managementul estimează, la sfârşitul exerciţiului, că despăgubirile ce vor fi plătite de ALFA se ridică la 4.000 u.m. pentru care constituie un provizion nedeductibil fiscal.

(7)Amenzile şi donaţiile nu sunt deductibile fiscal. Cheltuielile cu amenzile au fost, în exerciţiul N+1, iar cele cu donaţiile, în exerciţiul N+2. O parte din amenzi au fost plătite în N+2. (8)La începutul exerciţiului N+1, ALFA a imputat contului de profit şi pierdere costurile unui proiect de cercetare în valoare de 20.000 de lei. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile de cercetare se amortizează în 5 ani.

Rezultatul contabil a fost un beneficiu de 154.000 de um, în N+1, şi 247.578 um, în N+2.

Cota de impozit pe profit a fost 25% în N+1 şi 16% în N+2.La deschiderea exerciţiului N+1, exista o creanţă de impozit amânat de 7.500 um şi o

datorie de 8.500 um.Să se determine şi să se contabilizeze impozitele amânate şi exigibile pentru cele două exerciţii şi să se prezinte informaţiile aferente.

2

RezolvareCalculul cheltuielii cu impozitului exigibil este redat în tabelul următor:

Elemente N+1 N+2

Rezultat contabil 154.000 247.578

(+)Amortizarea contabilă a clădirilor şi utilajelor

120.000 140.000

(+)Amortizarea contabilă a cheltuielilor de dezvoltare

6.000 6.000

(+) Cheltuielile cu provizionul pentru deprecierea clienţilor

5.000 0

(+)Cheltuielile cu provizionul pentru litigii

4.000 0

(+) Cheltuielile cu amenzile şi donaţiile

2.000 2.000

(+)Cheltuielile de cercetare 20.000 0

(+)Imputarea cheltuielilor în avans asupra cheltuielilor cu chiria

0 1.000

(-)Amortizarea fiscală a clădirilor şi utilajelor

95.000 95.000

(-)Amortizarea fiscală a cheltuielilor de cercetare

4.000 4.000

(-)Cheltuielile în avans 5.000 0

(-)Veniturile din reluarea provizionului pentru deprecierea clienţilor

0 5.000

(-)Veniturile din reluarea provizionului pentru litigii

0 1.000

(=)Rezultatul impozabil 207.000 291.578

Cota de impozitare 25% 16%

Impozitul exigibil 51.750 46.652,48

3

Determinarea impozitului amânat:

Elemente Valoare contabilă

Baza fiscală

Diferenţă temporară impozabil

ă

Diferenţă temporară deductibil

ă

31.12.N+1

Cheltuieli de cercetare

0 16.000 - 16.000

Cheltuieli de dezvoltare

18.000 0 18.000 -

Clienţi 20.000 25.000 - 5.000

Clădiri 600.000 560.000 40.000 -

Utilaje 40.000 25.000 15.000 -

Cheltuieli în avans

5.000 0 5.000 -

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

4.000 0 4.000

Amenzi de plătit

2.000 2.000 - -

TOTAL 78.000 25.000

31.12.N+2

Cheltuieli de cercetare

0 12.000 - 12.000

Cheltuieli de dezvoltare

12.000 0 12.000 -

Clienţi 15.000 15.000 - -

Clădiri 480.000 490.000 - 10.000

Utilaje 20.000 0 20.000 -

Cheltuieli în avans

4.000 0 4.000 -

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

3.000 0 - 3.000

Amenzi de plătit

1.000 1.000 - -

Donaţii 2.000 2.000 - -

4

TOTAL 36.000 25.000

La 31.12.N+1, trebuie să existe o creanţă de impozit amânat de 25.000 um x 25 % = 6.250 de lei şi o datorie de 78.000 um x 25 % = 19.500 um. La începutul exerciţiului, există o datorie de impozit amânat de 8.500 um şi o creanţă de 7.500 um.

Contabilizarea impozitului amânat la 31.12.N+1:

-datoria de impozit amânat:

%Cheltuieli cu impozitul amânatRezerve din reevaluare

= Datorie de impozit amânat 11.000

(14.000)

25.000

-diminuarea creanţei de impozit amânat:

Cheltuieli cu impozitul amânat

= Creanţă de impozit amânat 1.250

Creanţa de impozit amânat ce trebuie să existe la 31.12.N+2 = 25.000 um x 16 % = 4.000 lum. Datoria de impozit amânat ce trebuie să existe la 31.12.N+2 = 5.760 um;

Ajustarea creanţei iniţiale privind impozitul amânat ca urmare a reducerii cotei de impozitare cu 9 %: 25.000 lei x 9 % = 2.250 lei.


= Creanţă de impozit amânat 2.250

Creanţa ce trebuie înregistrată în exerciţiul N+2: 4.000 lei -(6.250 lei - 2.250 lei) = 0 lei;

Ajustarea datoriei iniţiale privind impozitul amânat ca urmare a reducerii cotei de impozitare cu 9 %: 78.000 lei x 9 % = 7.020 lei, care este imputată rezervei din reevaluare şi contului de profit şi pierdere în funcţie de sursa care a generat diferenţa temporară:

%Cheltuieli cu impozitul amânatRezerve din reevaluare

= Datorie de impozit amânat (7.020)

1.980

(9.000)

-Datoria aferentă exerciţiului N+2: 5.760 lei - (19.500 lei -7.020 lei) = - 6.720 lei.

Reluarea la venituri a unei părţi din datoria cu impozitul amânat:

Datorie de impozit = Venituri din impozitul 6.720

5

amânat amânat

Potrivit IAS 12.80 entitatea trebuie să prezinte următoarea informare:

Elemente N+1 N+2

Cheltuiala cu impozitul exigibil

(+)Cheltuiala cu impozitul amânat

(+)Ajustarea cheltuielii cu impozitul diminuarea cotei

(-)Venitul din impozitul amânat

(-)Ajustarea venitului din impozit prin diminuarea cotei

51.750

(12.750)

46.652,48

0

4.230

6.720

(=)Cheltuiala totală cu impozitul

39.000 44.162,48

Potrivit IAS 12.81 entitatea trebuie să prezinte impozitul exigibil şi amânat aferent elementelor imputate direct capitalurilor proprii.

N+1 N+2

Datoria de impozit amânat aferentă reevaluării clădirii

25.000 16.000

IAS 12.81 permite două metode alternative de explicare a relaţiei dintre cheltuiala cu impozitul şi profitul contabil:

-reconcilierea numerică între cheltuiala cu impozitul şi produsul între rezultatul contabil şi cota de impozit pe profit.

Elemente N+1 N+2

Rezultat contabil

Rezultat contabil x cota de impozit

(+)Efectul fiscal al diferenţelor permanente

154.00038.500

247.57839.612,48

6

Amenzi

Donaţii

(+)Diminuarea impozitului amânat ca urmare a reducerii cotei

500

320

4.230

(=)Cheltuiala totală cu impozitul pe profit

39.000 44.162,48

sau

-reconcilierea între cota medie de impozit şi cota de impozit utilizată:

Potrivit IAS 12.81 (d) entitatea efectuează următoarea informare:“În N+2 guvernul a stabilit o modificare a cotei de impozitare a profitului de la 25% la 16%.”Conform IAS 12.81 (g) entitatea prezintă:

N+1 N+2Cheltuieli de cercetare imputate contului de rezultat deductibile fiscal în 5 ani

4.000 1.920

Ajustarea creanţelor clienţi nedeductibilă

1.250 0

7

Elemente N+1 N+2

Cota utilizată

(+) Efectul fiscal al diferenţelor permanente

Amenzi

Donaţii

(+)Diminuarea impozitului amânat ca urmare a reducerii cotei

25%

0,3247%

(500 /154.000)

16%

0,12925%

(320 /247.578)

1,70855%(4.230/247.578)

(=) Cota medie de impozit

25,3247% 17,8378%

Cheltuiala totală cu impozitul pe profit (rezultat contabil x cota medie)

39.000 44.162,48

fiscalProvizioane pentru litigii nedeductibile fiscal

1.000 480

Amortizarea fiscală a clădirilor diferită de cea contabilă

1.600

Soldul creanţei de impozit amânat

6.250 4.000

N+1 N+2Cheltuieli de dezvoltare capitalizate deductibile fiscal la angajare

4.500 1.920

Cheltuieli înregistrate în avans deductibile fiscal la angajare

1.250 640

Utilaje pentru care durata de amortizare fiscală este mai mică decât cea contabilă

3.750 3.200

Clădiri reevaluate amortizate fiscal pe o altă durată decât cea contabilă (reevaluarea un este recunoscută fiscal)

10.000

Soldul datoriei de impozit amânat

19.500 5.760

6.Un grup prezintă următoarea organigramă:M N

70% 60%A B 50% 50%

40% 40% 25%

C D E

Să se calculeze procentele de control și de interes ale societății M în societățile în care are participații.

8

Relatia Procent control Procent interes Metoda de consolidare

M-A 70% 70% Integrare globalăM-CM-C prin ATotal M-C

40%+40%80%

40%+70%x40%68%

Integrare globală

M-B 60% 60% Integrare globalăM-D 25% 60%x25% Punere în echivalențăM-E 50% 50% Integrare

proporțională

7. Societatea M deţine 40% din acţiunile A de la data constituirii acesteia. Bilanţurile celor două societăţi se prezintă astfel:

Bilanţul societăţii MActive Capitaluri proprii şi datorii

Active imobilizate 20.000Titluri A 4.000Active circulante 16.000

Capital social 17.000Rezerve 5.000Rezultat 3.000Datorii 15.000

Total 40.000 Total 40.000

Bilanţul societăţii AActive Capitaluri proprii şi datorii

Active imobilizate 16.000Active circulante 10.000

Capital social 10.000Rezerve 5.000Rezultat 1.000Datorii 10.000


Cazul A. M are un pact cu un acţionar care deţine 20% din drepturile de vot pentru a avea sprijinul acestuia în luarea deciziilor.Cazul B. M controlează societatea A împreună cu societatea N care deţine tot 40% din drepturile de vot.Cazul C. Societatea P deţine 60% din drepturile de vot ale societăţii A.

Cum se prezintă bilanțul consolidat în cele 3 cazuri?

Cazul A. Datorită pactului, M exercită controlul exclusiv asupra societăţii A şi va aplica metoda integrării globale. Aceasta presupune cumul conturilor şi partajul capitalurilor filialei între societatea mamă (cu eliminarea titlurilor) şi minoritari. Partajul capitalurilor se prezintă astfel:

9

Capitaluri Total Partea M (40%) Partea minoritarilor (60%)Capital social 10.000 4.000 6.000Rezerve 5.000 2.000 3.000Rezultat 1.000 400 600Total 16.000 6.400 9.600

În contrapartida părţii M în capitalurile filialei se elimină titlurile, iar partea societăţii M în rezerve şi rezultat se regăseşte la rezerve consolidate şi rezultat consolidat. Partea minoritarilor se regăseşte la postul de capitaluri proprii interese minoritare.

Bilanţul consolidat se prezintă astfel:Active Capitaluri proprii şi datorii


Capital social 17.000Rezerve consolidate 7.000Rezultat consolidat 3.400Interese minoritare 9.600Datorii 25.000


Cazul B. Deoarece M exercită un control comun asupra societăţii A, va aplica metoda integrării proporţionale. Aceasta presupune cumul conturilor prin preluarea de la A doar la nivelul participaţiei (40%). În contrapartida părţii preluate de M din capitalul social se elimină titlurile, iar partea societăţii M în rezerve şi rezultat se regăseşte la rezerve consolidate şi rezultat consolidat.

Bilanţul consolidat se prezintă astfel:Active Capitaluri proprii şi datorii


Capital social 17.000Rezerve consolidate 7.000Rezultat consolidat 3.400Datorii 19.000


Cazul C. Deoarece M exercită o influenţă notabilă asupra societăţii A, va aplica metoda punerii în echivalenţă. Aceasta presupune evaluarea titlurilor la nivelul cotei-părţi în capitalurile proprii (40% * 16.000 = 6.400 u.m.) şi evidenţierea cotei-părţi în rezervele şi rezultatul generate după achiziţie la rezerve consolidate şi rezultat consolidat.

Bilanţul consolidat se prezintă astfel:

Active Capitaluri proprii şi datoriiActive imobilizate 20.000Titluri puse în echivalenţă 6.400Active circulante 16.000

Capital social 17.000Rezerve consolidate 7.000Rezultat consolidat 3.400Datorii 15.000


10

8. Situaţiile financiare ale societăţii X, filială a societăţii M, se prezintă astfel:

Bilanţ:Elemente ValoriImobilizări necorporale 20.000Instalaţii 60.000Utilaje 40.000Mărfuri 80.000Clienţi 70.000Disponibil 30.000Total active 300.000Capital social 100.000Rezerve 40.000Rezultat 6.000Datorii 110.000Impozite amânate 0Furnizori 44.000Total capitaluri şi datorii 300.000

Situaţia veniturilor şi cheltuielilorElemente ValoriCifra de afaceri 500.000Cheltuieli cu mărfuri 400.000Cheltuieli cu amortizări, deprecieri 35.000Alte cheltuieli 58.000Rezultatul exerciţiului 7.000Cheltuiala cu impozitul 1.000Rezultat net 6.000

Între politicile contabile ale celor două societăţi există anumite diferenţe şi anume:- societatea X utilizează amortizarea degresivă pentru instalaţii, în timp ce societatea M utilizează amortizarea lineară. Cheltuiala exerciţiului trebuie să fie cu 2.000 u.m. mai mică;- pentru utilaje valoarea recuperabilă este 39.000 u.m., însă societatea X nu a contabilizat deprecierea;- societatea X a utilizat pentru evaluarea stocurilor metoda LIFO, în timp ce grupul utilizează CMP; conform acestei metode, stocul ar fi avut valoarea de 85.000 u.m.Cota de impozitare este 16%.

Care sunt corecțiile de omogenizare ce trebuie efectuate în vederea consolidării?

a) amortizareaDiferenţele între metodele de amortizare conduc la contabilizarea unei reduceri a cheltuielii de 2.000 u.m.

Amortizarea instalaţiilor

= Cheltuieli cu amortizarea 2.000

11

Operaţia conduce la creşterea rezultatului cu 2.000 u.m. şi la creşterea valorii contabile a instalaţiilor cu 2.000 u.m. Această creştere a valorii contabile generează o diferenţă temporară impozabilă de 2.000 u.m. şi presupune contabilizarea unei datorii de impozit amânat de 2.000 * 16% = 320 u.m.


= Datorii cu impozitul amânat 320

b) depreciereaTrebuie contabilizată o pierdere din depreciere pentru utilaje.

Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea utilajelor

= Ajustări pentru deprecierea activelor

1.000

Operaţia conduce la scăderea rezultatului cu 1.000 u.m. şi la scăderea valorii contabile a utilajelor cu 1.000 u.m. Această scădere a valorii contabile generează o diferenţă temporară deductibilă de 1.000 u.m. şi presupune contabilizarea unei creanţe de impozit amânat de 1.000 * 16% = 160 u.m.

Creanţe de impozit amânat

= Venituri de impozit amânat 160

c) evaluarea stocurilorDiferenţa dintre metodele de evaluare a stocurilor de mărfuri antrenează contabilizarea unei creşteri a stocurilor pentru 5.000 u.m.

Mărfuri = Cheltuieli cu mărfuri 5.000

Operaţia conduce la creşterea rezultatului cu 5.000 u.m. şi la creşterea valorii stocurilor cu 5.000 u.m. Această creştere a valorii contabile generează o diferenţă temporară impozabilă de 5.000 u.m. şi presupune contabilizarea unei datorii de impozit amânat de 5.000 * 16% = 800 u.m.


= Datorii cu impozitul amânat 800

Sinteza acestor retratări pentru omogenizare, precum şi valorile din situaţiile financiare omogenizate (care vor fi preluate în procesul de consolidare) se prezintă astfel:Bilanţ

Elemente X Corecţii omogenizare Valori în urma retratărilor de omogenizare

Imobilizări necorporale 20.000 20.000Instalaţii 60.000 +2.000 62.000Utilaje 40.000 -1.000 39.000Mărfuri 80.000 +5.000 85.000Clienţi 70.000 70.000Disponibil 30.000 30.000

12

Total active (total) 300.000 +6.000 306.000Capital social 100.000 100.000Rezerve 40.000 40.000Rezultat 6.000 +2.000-320-1.000

+160+5.000-80011.040

Datorii 110.000 110.000Impozite amânate 0 +320-160+800 960Furnizori 44.000 44.000Total capitaluri şi datorii (total)

300.000 +6.000 306.000

Situaţia veniturilor şi cheltuielilorElemente X Corecţii omogenizare Valori în urma

retratărilor de omogenizare

Cifra de afaceri 500.000 500.000Cheltuieli cu mărfuri 400.000 -5.000 395.000Cheltuieli cu amortizări, deprecieri

35.000 -2.000+1.000 34.000

Alte cheltuieli 58.000 58.000Rezultat brut 7.000 +6.000 13.000Cheltuiala cu impozitul

1.000 +320-160+800 1.960

Rezultat net 6.000 +2.000-320-1.000+160+5.000-800

11.040

9.Societatea M deţine 80% din acţiunile Alfa şi a realizat următoarele tranzacţii cu aceasta:a) M a acordat societăţii Alfa la sfârşitul exerciţiului un împrumut în sumă de 5.000 u.m.;b) M a vândut mărfuri societăţii Alfa în sumă de 2.000 u.m., sumă nedecontată până la închiderea exerciţiului 500 u.m.;c) Alfa a vândut mărfuri societăţii M la preţ de vânzare de 1.200 u.m., realizând un profit de 200 u.m.; acestea nu au fost revândute de M (sumele au fost decontate);d) Alfa a distribuit dividende către M în sumă de 300 u.m.

Ce retratări trebuie efectuate în vederea consolidării?

a) Acordarea împrumutului se regăseşte într-un cont de creanţe la societatea M şi un cont de datorii la Alfa. Acestea sunt conturi reciproce şi trebuie eliminate.

Datorii = Sume datorate de entităţile afiliate 5.000

b) Stocul de mărfuri a fost revândut în cursul aceleiaşi perioade, însă trebuie reduse veniturile şi cheltuielile pentru sumele aferente tranzacţiei interne:

Venituri din vânzarea mărfurilor

= Cheltuieli cu mărfuri 2.000

13

Sumele nedecontate reprezintă creanţe, respectiv datorii ale unei societăţi din grup faţă de o altă societate din grup, prin urmare trebuie eliminate:

Furnizori = Clienţi 500

c) Stocul nu a fost revândut, prin urmare încorporează un profit intern de 200 u.m. Trebuie reduse şi cheltuielile şi veniturile contabilizate în urma tranzacţiei interne.

Venituri din vânzarea mărfurilor

= % Cheltuieli cu mărfuri Mărfuri

1.2001.000 200

Ajustarea valorii stocului generează o diferenţă temporară deductibilă şi conduce la contabilizarea unei creanţe de impozit amânat de 200 * 16% = 32 u.m.

Creanţe de impozit amânat

= Venituri de impozit amânat 32

d) Distribuirea de dividende generează la M contabilizarea unui venit, iar la Alfa o distribuire de rezultat.

Venituri din dividende

= Rezultat reportat (Rezerve) 300

10. Pe 30.12.N, societatea F a achiziţionat o imobilizare corporală în următoarele condiţii: preţ de cumpărare 90.000.000 u.m., cheltuieli cu transportul şi instalarea facturate de furnizor 4.000.000 u.m.

Politica grupului din care face parte F este de a include în costul imobilizărilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu demontarea imobilizării este de 25.000.000 u.m.

În contabilitatea lui F:2131=404 94.000.0000Valoarea contabilă la 31.12.N = 94.000.000

La nivel consolidat se face retratarea de omogenizare:2131=1513 25.000.000

Valoarea contabilă în bilanțul consolidat = 119.000.000Baza fiscală = Valoarea contabilă din bilanțul lui F = 94.000.000Rezultă o diferență temporară impozabilă de 25.000.000Se constată o datorie de impozit amânat:

Cheltuială cu impozitul amânat = Impozit amânat 25.000.000x16% = 4.000.000

14

11. În cursul exerciţiului N, societatea F a capitalizat cheltuieli de cercetare în valoare de 20.000.000 u.m., acestea urmând să se amortizeze linear, începând cu 1 ianuarie N+1, pe o perioadă de 5 ani.

Politica grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile de cercetare cheltuieli ale perioadei.

În contabilitatea lui F:Cheltuieli de cercetare=Venituri din producția de imobilizări necorporale 20.000.000Valoarea contabilă la 31.12.N = 20.000.000

La nivel consolidat se face retratarea de omogenizare:Venituri din producția de imobilizări necorporale = Cheltuieli de cercetare 20.000.000

Valoarea contabilă în bilanțul consolidat = 0Baza fiscală = Valoarea contabilă din bilanțul lui F = 20.000.000Rezultă o diferență temporară deductibilă de 20.000.000Se constată o creanță de impozit amânat:

Impozit amânat = Venit de impozit amânat 20.000.000x16% = 3.200.000

12.Societatea F deţine construcţii achiziţionate la un cost de 600 mii u.m. şi amortizate pentru suma de 150 mii u.m.

Politica grupului din care face parte F este de evalua clădirile la o valoare reevaluată. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi la 31.12.N este de 675 mii de lei.

În contabilitatea lui F:Valoarea contabilă la 31.12.N = 600 – 150 = 450 mii lei

La nivel consolidat se face retratarea de omogenizare:

Cazul 1: Dacă se reevaluează valoarea brută și amortizarea cumulată:Coeficient = 675/450 = 1,5

Valoarea brută reevaluată = 600x1,5=900 mii leiAmortizarea cumulată reevaluată = 150x1,5 =225 mii lei

212 = % 300 2812 75 105 225

Cazul 2:Dacă se reevaluează valoarea rămasă:2812 = 212 150212=105 225

Valoarea contabilă în bilanțul consolidat = 675 mii leiBaza fiscală = Valoarea contabilă din bilanțul lui F = 450 mii leiRezultă o diferență temporară impozabilă de 225 mii leiSe constată o datorie de impozit amînat care se impută prioritar elementului de capital

propriu care a generat-o:

15

Rezerve din reevaluare = Impozit amânat 225x16% = 36 mii lei

13.Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă, în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. Filiala achiziţionase astfel de utilaje, la 1.01.N, la un cost de achiziţie de 300.000.000 u.m. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utilitate de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%, normă de amortizare degresivă = 30%).

În contabilitatea lui F:6811=2813 300.000.000x30% = 90.000.000Valoarea contabilă la 31.12.N = 210.000.000

La nivel consolidat se face retratarea de omogenizare:2813 = 6811 30.000.000

Valoarea contabilă în bilanțul consolidat = 240.000.000Baza fiscală = Valoarea contabilă din bilanțul lui F = 210.000.000Rezultă o diferență temporară impozabilă de 30.000.000Se constată o datorie de impozit amânat:

Cheltuială cu impozitul amânat = Impozit amânat 30.000.000x16% = 4.800.000

14.Societatea F deţine un utilaj achiziţionat la începutul exerciţiului N, la un cost de 700.000 u.m.. Durata de utilitate a fost estimată în momentul achiziţiei la 10.000 de ore de funcţionare. În cursul exerciţiului N, utilajul a funcţionat 1.000 de ore. Politica grupului din care face parte F este aceea de a aplica prevederile normei IAS 36.

La sfârşitul exerciţiului N, există indicii că utilajul s-a depreciat. Managerii estimează că, în fiecare dintre următorii 4 ani, utilajul va funcţiona câte 2.250 de ore. Numărul de produse realizate va fi de 4 bucăţi pe oră. Fluxurile de trezorerie nete, pe care le va obţine întreprinderea din vânzarea unui produs, sunt estimate la 15 u.m./buc. Rata la care se actualizează fluxurile de trezorerie este de 10%.

Presupunem că există o piaţă activă pe care utilajul poate fi tranzacţionat. Preţul de vânzare ar fi de 610.000 u.m., iar cheltuielile determinate de ieşire ar fi de 10.000 u.m.

În contabilitatea lui F:6811=2813 700.000x 1.000h/10.000h = 70.000 leiValoarea contabilă la 31.12.N = 630.000 lei

La nivel consolidat se face retratarea de omogenizare:Se efectuează testul de depreciere:Valoarea contabilă preluată din bilanțul lui F = 630.000 leiValoarea justă minus costurile de cesiune = 600.000 leiValoarea de utilitate = (2.250hx4buc/hx15lei)/1,1 +....(2.250hx4buc/hx15lei)/1,14 =

427.931,835 leiValoarea recupoerabilă = max (600.000; 427.931,835) = 600.000 lei

16

Pierderea de valoare = 630.000 – 600.000 = 30.000 lei

6813 = 2913 30.000 lei

Valoarea contabilă în bilanțul consolidat = 600.000 leiBaza fiscală = Valoarea contabilă din bilanțul lui F = 630.000 leiRezultă o diferență temporară deductibilă de 30.000Se constată o creanță de impozit amânat:

Impozit amânat = Venit de impozit amânat 30.000x16% = 4.800 lei

15.Societatea F deţine un teren cumpărat în exerciţiul N-4, la un cost de 390.000 u.m. Terenul a fost reevaluat, în exerciţiul N-2, la 540.000 u.m. Între timp (din N-2 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nici o modificare. Politica grupului din care face parte F este aceea de a aplica prevederile normei IAS 36.

La sfârşitul exerciţiului N, există indicii că terenul s-a depreciat. Valoarea reală a terenului, considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă, este de 350.000.000 u.m.

În contabilitatea lui F:Valoarea contabilă la 31.12.N = 540.000

La nivel consolidat se face retratarea de omogenizare:Se efectuează testul de depreciere:Valoarea contabilă preluată din bilanțul lui F = 540.000 leiValoarea recupoerabilă = 350.000Pierderea de valoare = 190.000

% = 2911 190.000105 150.0006813 40.000

Valoarea contabilă în bilanțul consolidat = 350.000 leiBaza fiscală = Valoarea contabilă din bilanțul lui F = 540.000 leiRezultă o diferență temporară deductibilă de 190.000 leiSe constată o creanță de impozit amânat:

Impozit amânat = % 30.400 105 150.000x16%=24.000 Venit de impozit amânat 6.400

16. Societatea F îşi evaluează stocurile la ieşire prin metoda LIFO. Politica grupului din care face parte F este de a utiliza metoda FIFO

La sfârşitul exerciţiului N, în situaţiile financiare individuale ale societăţii F stocul de mărfuri este evaluat la 250.000 u.m. Dacă s-ar fi utilizat metoda FIFO, acelaşi stoc ar fi avut o valoare de 220.000 u.m.

În contabilitatea lui F:Valoarea contabilă a stocului conform LIFO la 31.12.N = 250.000 lei

17

La nivel consolidat se face retratarea de omogenizare:Valoarea care trebuie preluată în bilanțul consolidat este cea calculată conform FIFO =

220.000 leiSe efectuează ajustarea stocului:607=371 30.000 lei



17. Societatea F are ca obiect de activitate vânzarea de mărfuri. La 31.12.N, ea deţine în stoc următoarele articole:

Articole Cost de achiziţie(în u.m.)

Mărfuri M1 100.000Mărfuri M2 90.000Mărfuri M3 300.000Mărfuri M4 50.000Total 540.000

Politica grupului din care face parte F este de a evalua stocurile la inventar la minimul dintre cost şi valoarea netă de realizare.

În bilanţul individual al societăţii F stocurile sunt evaluate la 540.000 u.m.Valoarea netă de realizare a fost stabilită de un evaluator profesionist:

Articole Valoare netă de realizare(în u.m.)

Mărfuri M1 95.000Mărfuri M2 93.000Mărfuri M3 310.000Mărfuri M4 46.000Total 544.000

În contabilitatea lui F:Valoarea contabilă a stocului la 31.12.N = 540.000 lei


Sortiment Min (cost; valoarea realizabilă netă)

18

M1 95.000M2 90.000M3 300.000M4 46.000Total 531.000

Se face ajustarea:6814=397 9.000



18.La începutul exerciţiului N-1, societatea F a demarat construirea unui depozit pentru nevoi proprii. Managerii au decis capitalizarea dobânzilor generate de împrumuturile relative la această construcţie. Dobânzile în cauză au fost de: 2.800 u.m., în exerciţiul N-1, şi 3.000 u.m., în exerciţiul N.

Politica grupului din care face parte F este de a considera dobânzile cheltuieli ale perioadei.

În contabilitatea lui F:666 = 5121 2.800232 = 722 2.800

Valoarea contabilă a activului la 31.12.N = 2.800 lei

La nivel consolidat se face retratarea de omogenizare:722 = 232 2.800

Valoarea contabilă în bilanțul consolidat = 0 leiBaza fiscală = Valoarea contabilă din bilanțul lui F = 2.800 leiRezultă o diferență temporară deductibilă de 2.800 leiSe constată o creanță de impozit amânat:

Impozit amânat = Venit de impozit amânat 2.800x16% = 448 lei

19. La 30.06.N, societatea F a achiziţionat un utilaj în valoare de 200.000 u.m. Utilajul a fost subvenţionat în proporţie de 80%.

În contabilitatea sa individuală, societatea F a amortizat utilajul conform reglementărilor fiscale în vigoare: metoda lineară, durata de amortizare 5 ani. Subvenţia pentru investiţii a fost recunoscută iniţial la venituri în avans şi a fost virată la veniturile exerciţiului curent în acelaşi ritm cu amortizarea utilajului.

Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear această categorie de utilaje, pe 4 ani.

În contabilitatea lui F:

19

2131 = 404 200.0005121 = 475 160.0006811=2813 40.000475=7584 32.000

Valoarea contabilă a activului la 31.12.N = 160.000 leiValoarea contabilă a datoriei = 128.000 lei


Dacă s-ar fi aplicat politica grupului, F ar fi venit la consolidare cu următoarele valori:

Valoarea amortizării = 50.000 leiPrin urmare se ajustează amortizarea pentru diferență:6811=2813 10.000 lei

Valoarea subvenției reluată la venit ar fi fost de 40.000 lei.Prin urmare se face ajustarea:475 = 7584 8.000 lei

Aceste ajustări duc la o diferență temporară deductibilă pentru activ de 10.000 lei și la o diferență temporară impozabilă pentru datorie de 8.000 lei.

Se va recunoaște un activ de impozit amânat pentru diferența de 2.000 lei x 16% = 320 lei

Impozit amânat = Venit de impozit amânat 320

20.Cu ocazia lucrărilor de închidere ale exerciţiului N, se constată existenţa următoarelor evenimente ulterioare:

a)Societatea ALFA vinde utilaje societăţii BETA. În noiembrie N, ALFA i-a vândut întreprinderii BETA un utilaj în valoare de 500.000 de lei şi până la 31.12.N BETA nu şi-a achitat datoria. În ianuarie N+1, managementul societăţii ALFA a aflat că societatea BETA a intrat în faliment şi că va fi incapabilă să-şi plătească datoria.

b)Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 100.000 de lei. La 31.12.N societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90.000 de lei şi a înregistrat un provizion pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 10.000 de lei. Pe 15 ianuarie N+1, societatea a vândut stocul de mărfuri la 80.000de lei.

c)Societatea BETA este producătoare de produse cosmetice. Pe 15 octombrie N, o clientă a deschis acţiune în justiţie împotriva societăţii, ca urmare a unei reacţii alergice suferite în urma utilizării unei creme produse de BETA. La 31.12.N, în urma discuţiei cu avocatul societăţii, managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 50.000 de lei. Pe data de 24 februarie este pronunţată sentinţa potrivit căreia societatea ALFA trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 75.000 de lei.

d)Pe 15 ianuarie N+1, auditorul societăţii ALFA descoperă că stocul de materii prime este supraevaluat, deoarece există lipsuri la inventar care nu au fost înregistrate în contabilitate şi recomanda, în consecinţă, ajustarea situaţiilor financiare. Contabilul, în urma

20

analizării listelor de inventar, ajunge la concluzia că, din cauza unor erori de calcul, nu a fost înregistrată o lipsă la inventar în valoare de 2.500 de lei.

e)Societatea GAMA S.A. îşi încheie exerciţiul financiar la 31 decembrie N. În timpul anului, a intentat un proces împotriva societăţii BETA S.A. pentru vicii la unul din produsele achiziţionate. Sentinţa cazului nu este cunoscută la sfârşitul anului. În urma discuţiei cu avocaţii firmei, GAMA prezintă un activ contingent estimat la 250.000 de lei.

Conflictul dintre GAMA şi BETA este soluţionat la 12 martie N+1, iar conturile sunt semnate pe 14 aprilie N+1. Instanţa a decis în favoarea lui GAMA şi a obligat BETA să plătească daune de 100.000 de lei lei.

f)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Pe 25 ianuarie N+1 are loc un accident pe un teren al unui client. Unul din camioanele ALFA descărca acid sulfuric în rezervorul clientului. Sub presiune, pompele au cedat şi acidul sulfuric a infestat terenul proprietatea clientului. Costurile de curăţare sunt estimate la 200.000 de lei. Nu se cunoaşte încă cine va fi declarat vinovat de incident.

g)Societatea ALFA SA emite 2.000 de acţiuni pe 16 februarie N+1. h)Societatea BETA S.A deţine acţiuni la societatea GAMA, evaluate în bilanţ la

100.000 lei. Ca urmare a unui scandal financiar în care este implicată societatea GAMA cursul la bursă al acţiunilor sale scade cu 90% în luna februarie N+1.

i) Societatea ALFA produce pantofi. Ca urmare a succesului pe care l-au avut în anii 90 pantofii din GAMA “Z”, ALFA a deschis o fabrică specializată exclusiv în producerea acestora. Însă, de câţiva ani, ca urmare a noilor tendinţe în modă, vânzările la pantofii GAMA “Z” au scăzut substanţial. Pe 26 februarie N+1, societatea ALFA a anunţat ca va închide fabrica de pantofi “Z”. Situaţiile financiare ale exerciţiului N nu au fost încă autorizate spre emitere.

j)Pe 21 ianuarie N+1, grupul G a realizat achiziţia societăţii ALFA, înfiinţată în N-4, care comercializează produse farmaceutice. Grupul a achiziţionat 100 % acţiunile BETA cotate la BVB Bucureşti.

k)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Adunarea Generală a societăţii ALFA a propus pe 30 aprilie N+1 dividende în valoare de 150.000 de lei.

l)La 31.12.N societatea ALFA are datorii faţă de un furnizor german în valoare de 10.000 de euro. Datoria este actualizată la cursul de închidere de la 31.12. În luna martie N+1 cursul euro/leu creşte semnificativ.Trebuie să ajusteze ALFA datoria în valută ?

Se cere:1.Care sunt prevederile OMFP 3055/2009 în aceste cazuri?2.Ce informaţii trebuie prezentate în fiecare caz în parte?

a)Societatea ALFA vinde utilaje societăţii BETA. În noiembrie N, ALFA i-a vândut întreprinderii BETA un utilaj în valoare de 500.000 de lei şi până la 31.12.N BETA nu şi-a achitat datoria. În ianuarie N+1, managementul societăţii ALFA a aflat că societatea BETA a intrat în faliment şi că va fi incapabilă să-şi plătească datoria.

Falimentul societăţii BETA este un eveniment care determină ajustarea situaţiilor financiare ale societăţii ALFA. BETA a intrat în faliment în ianuarie N+1, deci avea dificultăţi financiare înainte de a se încheia anul N. ALFA trebuie să înregistreze un provizion pentru deprecierea creanţei faţă de BETA.

21

b)Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 100.000 de lei. La 31.12.N societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90.000 de lei şi a înregistrat un provizion pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 10.000 de lei. Pe 15 ianuarie N+1, societatea a vândut stocul de mărfuri la 80.000de lei.

Vânzarea stocurilor, ulterior datei bilanţului, cu 80.000 de lei reprezintă o probă cu privire la valoarea realizabilă netă a acestora. Prin urmare, ALFA înregistrează o ajustare suplimentară de 10.000 de lei:

6814 = 397 10.000Cheltuieli de exploatare

privind ajustările pentru

deprecierea activelor circulante

Provizioane pentru

deprecierea mărfurilor

c)Societatea BETA este producătoare de produse cosmetice. Pe 15 octombrie N, o clientă a deschis acţiune în justiţie împotriva societăţii, ca urmare a unei reacţii alergice suferite în urma utilizării unei creme produse de BETA. La 31.12.N, în urma discuţiei cu avocatul societăţii, managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 50.000 de lei. Pe data de 24 februarie este pronunţată sentinţa potrivit căreia societatea ALFA trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 75.000 de lei.

Pronunţarea sentinţei şi stabilirea mărimii despăgubirii confirmă mărimea provizionului pentru litigii ce trebuie înregistrat. Acest eveniment determină ajustarea provizionului cu 25.000 de lei. ALFA efectuează înregistrarea:

+Ch; +D6812 = 1511 25.000

Cheltuieli de exploatare

privind provizioanele

pentru riscuri şi cheltuieli

Provizioane pentru litigii

d)Pe 15 ianuarie N+1, auditorul societăţii ALFA descoperă că stocul de materii prime este supraevaluat, deoarece există lipsuri la inventar care nu au fost înregistrate în contabilitate şi recomanda, în consecinţă, ajustarea situaţiilor financiare. Contabilul, în urma analizării listelor de inventar, ajunge la concluzia că, din cauza unor erori de calcul, nu a fost înregistrată o lipsă la inventar în valoare de 2.500 de lei.

Descoperirea unor erori după data bilanţului, care arată că situaţiile financiare au fost incorecte, determină ajustarea acestora. ALFA efectuează înregistrarea lipsei materii prime la inventar omise din cauza unei erori:

+Ch; -A

601 = 301 2.500Cheltuieli cu Materii prime

22

materiile prime

e)Societatea GAMA S.A. îşi încheie exerciţiul financiar la 31 decembrie N. În timpul anului, a intentat un proces împotriva societăţii BETA S.A. pentru vicii la unul din produsele achiziţionate. Sentinţa cazului nu este cunoscută la sfârşitul anului. În urma discuţiei cu avocaţii firmei, GAMA prezintă un activ contingent estimat la 250.000 de lei.

Conflictul dintre GAMA şi BETA este soluţionat la 12 martie N+1, iar conturile sunt semnate pe 14 aprilie N+1. Instanţa a decis în favoarea lui GAMA şi a obligat BETA să plătească daune de 100.000 de lei lei.

Societatea GAMA prezintă în note activul contingent la valoarea de 100.000 de lei. Activul şi venitul corespunzător sunt din acest motiv recunoscute în situaţiile financiare pentru sfârşitul exerciţiului financiar cu închidere la 31 decembrie N+1.

f)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Pe 25 ianuarie N+1 are loc un accident pe un teren al unui client. Unul din camioanele ALFA descărca acid sulfuric în rezervorul clientului. Sub presiune, pompele au cedat şi acidul sulfuric a infestat terenul proprietatea clientului. Costurile de curăţare sunt estimate la 200.000 de lei. Nu se cunoaşte încă cine va fi declarat vinovat de incident.

Condiţia (deversarea acidului sulfuric) a apărut după data bilanţului. Costurile de refacere sunt semnificative pentru situaţiile financiare ale lui ALFA. Există o datorie contingentă (definită în prima parte a capitolului) care trebuie sa fie publicată în notele explicative.Societatea ALFA va efectua în anexă următoarea informare narativă :

“ Pe 25 ianuarie N+1 a avut loc o deversare de acid sulfuric pe un teren al unui client în care a fost implicat un mijloc de transport al societăţii ALFA. Costurile pentru curăţarea terenului sunt estimate la 200.000 de lei. Datoria este condiţionată de decizia autorităţilor de a declara societatea ALFA vinovată sau nu de acest incident.”

g)Societatea ALFA SA emite 2.000 de acţiuni pe 16 februarie N+1.

Nu se face nici o ajustare, deoarece reflectă o condiţie apărută ulterior închiderii exerciţiului N. Dacă impactul acestei decizii este semnificativ, face obiectul informării în note.

h)Societatea BETA S.A deţine acţiuni la societatea GAMA, evaluate în bilanţ la 100.000 lei. Ca urmare a unui scandal financiar în care este implicată societatea GAMA cursul la bursă al acţiunilor sale scade cu 90% în luna februarie N+1.

Scăderea cursului la bursă apare ca urmare a unor condiţii ulterioare datei bilanţului, deci ALFA nu trebuie să înregistreze un provizion pentru deprecierea investiţiei.Datorită faptului că evenimentul afectează semnificativ situaţiile financiare ale societăţii ALFA, trebuie să facă obiectul publicării în note.

i) Societatea ALFA produce pantofi. Ca urmare a succesului pe care l-au avut în anii 90 pantofii din GAMA “Z”, ALFA a deschis o fabrică specializată exclusiv în producerea acestora. Însă, de câţiva ani, ca urmare a noilor tendinţe în modă, vânzările la pantofii GAMA “Z” au scăzut substanţial. Pe 26 februarie N+1, societatea ALFA a anunţat ca va închide

23

fabrica de pantofi “Z”. Situaţiile financiare ale exerciţiului N nu au fost încă autorizate spre emitere.

Societatea ALFA a anunţat închiderea fabricii pe 26 februarie N+1, deci condiţiile nu existau în exerciţiul N. Societatea nu va recunoaşte un provizion pentru restructurare în situaţiile financiare ale exerciţiului N. Anunţul a fost făcut după data bilanţului iar, la 31.12.N nu exista un plan de restructurare. Decizia conducerii de a închide fabrica poate fi un indiciu că activele acesteia ar putea fi depreciate. Managementul va trebui să determine valoarea lor recuperabilă şi să înregistreze (sau să ajusteze) un provizion pentru depreciere dacă este cazul.

Societatea ALFA va trebui sa publice în note:“Pe 26 februarie N+1 societatea a anunţat închiderea fabricii de pantofi din GAMA

“Z”.

j)Pe 21 ianuarie N+1, grupul G a realizat achiziţia societăţii ALFA, înfiinţată în N-4, care comercializează produse farmaceutice. Grupul a achiziţionat 100 % acţiunile BETA cotate la BVB Bucureşti.

Decizia de achiziţie a filialei are loc în exerciţiul N+1, deci situaţiile financiare ale exerciţiului N nu vor fi ajustate. În note va fi efectuată o informare narativă referitoare la această achiziţie.

k)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Adunarea Generală a societăţii ALFA a propus pe 30 aprilie N+1 dividende în valoare de 150.000 de lei.

Dacă dividendele sunt propuse şi declarate după data bilanţului, o întreprindere nu trebuie să recunoască această datorie în situaţiile financiare. Valoarea lor trebuie prezentată în notele explicative. ALFA va recunoaşte dividendul ca datorie în exerciţiul N+1.

l)La 31.12.N societatea ALFA are datorii faţă de un furnizor german în valoare de 10.000 de euro. Datoria este actualizată la cursul de închidere de la 31.12. În luna martie N+1 cursul euro/leu creşte semnificativ.Trebuie să ajusteze ALFA datoria în valută ?

Nu, deoarece creşterea cursului este determinată de condiţii care au survenit după data bilanţului. În cazul în care efectul creşterii cursului este semnificativ, acest lucru trebuie sa facă obiectul publicării în notele explicative.

21. Societatea X vinde produse însoţite de un certificat de garanţie pe o perioadă de un an. Ţinându-se cont de experienţa trecută, se estimează valoarea cheltuielilor cu reparaţiile în perioada de garanţie la 1% din cifra de afaceri. În cursul exerciţiului N, cifra de afaceri a fost de 500.000.000 um. Vânzările au fost repartizate constant pe cele două semestre ale exerciţiului N.

Care sunt consecinţele asupra situaţiilor financiare, la sfârşitul exerciţiului N ?

Deoarece, la sfârşitul exerciţiului N, există o obligaţie curentă asumată prin contractul de garanţie, obligaţie ce este generată de un eveniment trecut (vânzarea produselor), societatea X va trebui să contabilizeze un provizion pentru riscuri şi cheltuieli. Dacă presupunem că vânzările au fost repartizate constant pe cele două semestre ale exerciţiului N, a mai rămas, în medie, o jumătate de an de garanţie. Astfel, valoarea provizionului, care

24

trebuie să fie contabilizat la sfârşitul exerciţiului N, este de: 500.000.000 um x 1% x ½ = 2.500.000 um.

Cheltuieli de exploatare privind provizioanele

= Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor

2.500.000

22. Societatea X, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul petrolier, a poluat un teren cu produse petroliere. Ea va întreprinde acţiuni pentru refacerea terenului, dacă acest lucru este impus de legile ţării în care îşi desfăşoară activitatea. În una din ţările în care îşi desfăşoară activitatea, nu există o lege prin care societatea să fie obligată la refecerea terenului poluat, dar, la sfârşitul exerciţiului N, este aproape sigur că, la începutul exerciţiului N+1, va fi promulgată o lege prin care ea va fi obligată să depolueze terenul. Cheltuielile pentru refacerea terenului sunt estimate la 20.000 um.

Se va recunoaşte un provizion, la sfârşitul exerciţiului N ? Dacă da, cum se contabilizează acesta ?

La 31.12.N, obligaţia curentă generată de un eveniment trecut (poluarea terenului) nu este evidentă. Însă, la data bilanţului, existenţa obligaţiei curente este mai mult probabilă decât improbabilă, deoarece este aproape sigur că va fi promulgată o lege care să oblige societatea să depolueze terenul. Astfel, la 31.12.N, se va înregistra în contabilitate un provizion pentru suma estimată a cheltuielilor în valoare de 20.000 um.


= Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

20.000

23. La sfârşitul exerciţiului N, societatea X este dată în judecată de societatea Y pentru folosirea abuzivă a unui procedeu de fabricaţie. Avocaţii societăţii X precizează că există şanse foarte mari ca societatea să piardă procesul şi să plătească despăgubiri în valoare de 1.000.000 um şi, în plus, în următorii 5 ani, să plătească societăţii Y 0,5% din cifra de afaceri anuală. În exerciţiul N+1, se estimează o cifră de afaceri de 10.000.000 um, iar în anii următori aceasta va creşte cu 5%.

La 31.12.N, care este valoarea provizionului ce trebuie recunoscut şi cum se înregistrează acesta în contabilitate ?

La 31.12.N, obligaţia curentă generată de un eveniment trecut (folosirea abuzivă a unui procedeu de fabricaţie) nu este evidentă. Însă, deoarece avocaţii societăţii X precizează că există şanse foarte mari ca societatea să piardă procesul, este mai mult probabil decât improbabil ca această obligaţie să existe. Astfel, societatea X va trebui să recunoască un provizion pentru riscuri şi cheltuieli în valoare de 1.000.000 um. Însă, pentru vânzările viitoare, nu se va recunoaşte un provizion.



1.000.000

25

24. Din cinci în cinci ani, sistemul de alimentere cu apă al societăţii X trebuie să facă obiectul unor revizii. Ultima revizie a fost efectuală la sfârşitul exerciţiului N-3, costul acesteia viind de 20.000 um. La sfârşitul exerciţiului N+2, societatea X va trebui să efectueze o nouă revizie, costul acesteia fiind estimat la 22.000 um.

Ce va trebui să facă societatea X, la sfârşitul exerciţiului N ?

Pentru reparaţiile viitoare, nu trebuie să se înregistreze în contabilitate provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, deoarece nu există o obligaţie actuală care să decurgă dintr-un eveniment trecut. În exemplul prezentat, revizia s-ar putea să nu se efectueze, deoarece sitemul de alimentare cu apă ar putea să fie abandonat. De fapt, cheltuielile cu revizia, trebuie să se contabilizeze ţinându-se cont de tratamentul imobilizărilor (în funcţie de situaţie, acestea ar putea să fie sau nu incluse în valoarea sistemului de alimentare). Astfel, la sfârşitul exerciţiului N, în contabilitatea societăţii X, nu este recunoscut un provizion pentru riscuri şi cheltuieli.

25. În luna decembrie a exerciţiului N, un atelier al societăţii X a fost afectat de un incendiu. Pentru continuarea activităţii societatea este obligată să refacă atelierul, estimându-se cheltuieli în valoare de 100.000 um. Pentru refacerea atelierului societatea X va primi de la o societate de asigurări o indemnizaţie (despăgubire) în valoare de 60.000 um.

Care sunt consecinţele asupra situaţiilor financiare, la sfârşitul exerciţiului N ?

La 31.12.N, societatea X va trebui să contabilizeze simultan un provizion în valoare de 100.000 um şi un activ în valoare de 60.000 um.

-contabilizarea provizionului pentru riscuri şi cheltuieli:Cheltuieli de exploatare privind provizioanele


100.000

-contabilizarea indemnizaţiei de încasat:Debitori diverşi = Venituri din indemnizaţiile

de asigurare60.000

Deşi s-a înregistrat atât o cheltuială cât şi un venit, în contul de profit şi pierdere, se va prezenta o cheltuială cu provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli în valoare de 40.000 um (100.000 um – 40.000 um).

26.La începului exerciţiului N-1, societatea X a început exploatarea pietrişului dintr-o carieră. Societatea X s-a angajat, printr-un contract, faţă de autorităţile locale, ca, la sfârşitul duratei de exploatare, la 31.12.N+3, să refacă zona din care se exploatează pietrişul. Cheltuielile cu refacerea zonei au fost estimate la 10.000 um. Rata de actualizare a este sestimată la 6%.

Ce înregistrare se efectuează în contabilitatea societăţii X, la 31.12.N ?

La sfârşitul exerciţiului N, ca de altfel şi la sfârşitul exerciţiului N-1, există o obligaţie actuală legală (aceasta a fost stabilită prin contract). În aceste condiţii, este necesară constituirea unui provizion care, la sfârşitul fiecărui an, trebuie să fie evaluat la valoarea actualizată a cheltuielilor estimate cu refacerea zonei.

La 31.12.N-1, valoarea actualizată a provizionului este de: 10.000 um x = 7.921 um.

26

La 31.12.N, valoarea actualizată a provizionului este de: 10.000 um x = 8.396 um.

Creşterea provizionului de 475 um este explicată prin trecerea timpului şi se contabilizează sub forma unei cheltuieli financiare. Astfel, la 31.12.N, se efectuează următoarea înregistrare contabilă:

Cheltuieli financiare privind provizioanele


475

27. La începului exerciţiului N-1, societatea X a achiziţionat un utilaj al cărui cost de achiziţie a fost de 100.000 um. Durata de utilitate a utilajului este estimată la 5 ani, iar la sfârşitul acesteia (31.12.N+3), se estimează că se vor efectua cheltuieli în valoare de 10.000 um pentru demontarea şi refacerea zonei în care acesta a fost instalat. Rata de actualizare este de 6%.

Se va înregistra un provizion pentru riscuri şi cheltuieli ? Dacă da, care sunt înregistrările ce se vor efectua cu privire la acest provizion, în exerciţiile N-1 şi N ?

La începutul exerciţiului N-1, trebuie să fie recunoscut un provizion pentru suma actualizată a cheltuielilor estimate a se efectua cu demontarea şi refacerea zonei în care este instalat utilajul: 10.000 um/(1 + 0,06) = 7.473 um. Această sumă nu se înregistrează sub formă de cheltuială a exerciţiului N-1, ea incluzându-se în costul activului, conform IAS "16 Imobilizările corporale" (IAS 16.16). În consecinţă, la începutul exerciţiului N-1, se includ în costul utilajului cheltuielile estimate cu demontarea şi refacerea zonei:

Utilaje = Provizioane pentru dezafectare de imobilizări corporale

7.437

La 31.12.N-1, provizionul trebuie să fie evaluat la suma de 10.000/(1 + 0,06) = 7.920 um. Suma de 483 um (7.920 um – 7437 um) se explică prin trecerea timpului şi se înregistrează sub formă de cheltuială financiară.



483

La 31.12.N, provizionul trebuie să fie evaluat la suma de 10.000/(1 + 0,06)= 8.396 um. Suma de 476 um (8.396 – 7.920) se explică prin trecerea

timpului şi se înregistrează sub formă de cheltuială financiară.



476

28.Un contract de construcţii, început pe data de 01.07.N, este în curs de derulare la 31.12.N. Până în prezent, societatea X a efectuat cheltuieli în valoare de 30.000 um şi se mai estimează cheltuieli în valoare de 50.000 um. Suma ce va fi facturată de societatea X, în contul acestui contract, este de 77.000 um. La societatea X, contractul de construcţii este contabilizat pe baza metodei avansării lucrărilor.

Care este valoarea provizionului, la 31.12.N, şi cum se contabilizează acesta ?

27

Cheltuielile aferente exerciţiului N: 30.000 um;Veniturile recunoscute în exerciţiul N: 77.000 x 30.000/(30.000 + 50.000) = 28.875 umPierdere aferentă exerciţiului N: 30.000 um – 28.875 um =1.125 umPierdere totală estimată: 10.000 um – 7.000 um = 3.000 umPierdere estimată pentru exerciţiile următoare: 1.875 um.Deoarece este vorba de un contract deficitar, pentru pierderea aferentă exerciţiilor următoare, se va înregistra un provizion pentru riscuri şi cheltuieli.



1.875

29. Pe data de 10 decembrie N, consiliul de administraţie al societăţii X a decis să închidă una dintre ramurile sale de activitate. Pe data de 15 decembrie N, un plan detaliat de restructurare a fost acceptat de consiliul de administraţie. De asemenea, clienţii şi salariaţii afectaţi de restructurare au fost anunţaţi de către societatea X. Pentru închiderea acestei ramuri se estimează următoarele cheltuieli cu:-indemnizaţiile pentru concediere unei părţi din salariaţi: 10.000 um;-recalificarea personalului ce nu este concediat: 20.000 um;-renunţarea la utilizarea în procesul de producţie a anumitor materii prime, care vor fi vândute la preţul de 5.000 um, costul de achiziţia al acestora fiind de 15.000 um;-dezvoltarea reţelei actuale de distribuţie: 3.000 um.

Trebuie să fie recunoscut un provizion pentru restructurare, la sfârşitul exerciţiului N ? Dacă da, care este valoarea acestuia şi cum se contabilizează ?

Deoarece societatea X dispune de un plan de restructurare acceptat de consiliul de administraţie, iar comunicarea acestuia către clienţii şi salariaţii afectaţi a creat o obligaţie implicită, la sfârşitul exerciţiului N, trebuie să se recunoască un provizion pentru restructurare. Acest provizion se va constitui numai pentru cheltuielile care au legătură directă cu restructurarea, respectiv idemnizaţiile pentru concedierea unei părţi din salariaţi (10.000 um) şi pierderile generate la renunţarea utilizării anumitor materii prime în cadrul procesului de producţie (15.000 um – 5.000 um).


= Provizioane pentru restructurare

20.000

Cheltuielile cu recalificarea personalului şi dezvoltarea reţelei actuale de distribuţie contrubuie la dezvoltarea activităţii viitoare a societăţii şi, în consecinţă, acestea nu sunt cheltuieli ce vor fi luate în calcul la evaluarea provizionului pentru restructurare.

30. Pe data de 01.07.N, societăţii X i se aprobă o subvenţie în valoare de 50.000 um, pentru un utilaj achiziţionat pe data de 30.06.N. Utilajul, al cărui cost de achiziţie este de 200.000 um, se amortizează linear pe o durată de 5 ani. Pe data de 15.07.N, societatea X încasează subvenţia. Deoarece nu a îndeplinit anumite condiţii pentru care subvenţia a fost acordată, societatea X, la 31.12.N+2, restituie 30.000 um din subvenţie.

Care sunt înregistrările contabile ce se vor efectua în exerciţiile N, N+1 şi N+2 ?

28

a)Contabilizarea subvenţiei pentru active sub formă de venituri amânate 1)Achiziţionarea utilajului (30.06.N):

Echipamente tehnologice (utilaje)

= Furnizori de imobilizări 200.000

2)Înregistrarea subvenţiei de încasat (01.07.N) :Subvenţii de încasat = Subvenţii pentru investiţii

(venit în avans)50.000

3)Încasarea subvenţiei (15.07.N):Conturi la bănci în lei = Subvenţii de încasat 50.000

4)Înregistrarea amortizării utilajului (31.12.N) : 200.000 um x 1/5 x 6/12 = 20.000 umCheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

= Amortizări privind imobilizările corporale

20.000

5)Virarea unei părţi din subvenţia pentru active la venituri proporţional cu amortizarea înregistrată (31.12.N) : 50.000 um x 1/5 x 6/12 = 5.000 um

Subvenţii pentru investiţii (venit în avans)

= Venituri din subvenţiile pentru investiţii

5.000

6) Înregistrarea amortizării utilajului (31.12.N+1) : 200.000 um x 1/5 = 40.000 umCheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor


40.000

7)Virarea unei părţi din subvenţia pentru active la venituri proporţional cu amortizarea înregistrată (31.12.N+1) : 50.000 um x 1/5 = 10.000 um


= Venituri din subvenţiile pentru investiţii

10.000



40.000

9) Virarea unei părţi din subvenţia pentru active la venituri proporţional cu amortizarea înregistrată (31.12.N+2) : 50.000 x 1/5 = 10.000 um


= Venituri din subvenţiile pentru

10.000

29

investiţii

10)Societatea X restituie din subvenţie 30.000 um (31.12.N+2) :%Alte cheltuieli de exploatareSubvenţii pentru investiţii

= Conturi la bănci în lei 30.0005.000

25.000

b)Contabilizarea subvenţiei sub formă de diminuare a costului activului

1)Achiziţionarea utilajului (30.06.N):Echipamente tehnologice (utilaje)

= Furnizori de imobilizări 200.000

2)Înregistrarea subvenţiei de încasat (01.07.N) :Subvenţii de încasat = Echipamente tehnologice

(utilaje)50.000

3)Încasarea subvenţiei (15.07.N):Conturi la bănci în lei = Subvenţii de încasat 50.000

4)Înregistrarea amortizării utilajului (31.12.N) : 150.000 um x 1/5 x 6/12 = 15.000 umCheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor


15.000



30.000



30.000

7)Societatea X restituie din subvenţie 30.000 um (31.12.N+2) :

Echipamente tehnologice (utilaje)

= Conturi la bănci în lei 30.000

30

9)Înregistrarea unei amortizări suplimentare astfel încât valoarea activului să fie egală cu cea din situaţia contabilizării subvenţiei sub formă de venit amânat :

Valoarea contabilă a activului, după restituirea subvenţiei, în condiţiile contabilizării iniţiale a subvenţiei sub formă de venit amânat : 100.000 um :Valoarea contabilă a activului, după restituirea subvenţiei, în condiţiile contabilizării iniţiale subvenţiei sub formă de diminuarea a costului activului : 105.000 um.Amortizarea suplimentară ce trebuie înregistrată, la 31.12.N+2 : 5.000 um.

Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor


5.000

Indiferent de modalitatea de contabilizare a subvenţiei, valoarea rămasă de amortizat, în exerciţiile N+3, N+4 şi N+5, este de 100.000 um.

31

Documents

Suport Pregatire Rezolvari Anul 2 Si 3