Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA ”VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂUFACULTATEA DE INGINERIEPROGRAM DE STUDIU: IPMI
STUDIUL IMPACTULUI ECOLOGIC II
-PROIECT-
COORDONATORI: STUDENT: S.L.DR.ING.PANAINTE MIRELA BARCACEANU BEATRICE ASIST. DR .ING. TOMOZEI CLAUDIA GRUPA : 331
Bacău, 2012
1
EVALUARE DE IMPACT
LA S.C ROMFIBRA S.R.L
2
CUPRINS
A. Încadrarea proiectului
I. Date generale
1.1. Denumirea unităţii.........................................................................................................pag. 6
1.2. Amplasament,suprafaţa ocupată...................................................................................pag. 6
1.3. Profilul de activitate......................................................................................................pag. 6
1.4. Forma de proprietate.....................................................................................................pag. 6
1.5. Regimul de lucru...........................................................................................................pag. 6
2. Date specifice activităţii din cadrul obiectivului...............................................................pag. 7
2.1. Activităţi desfăşurate....................................................................................................pag. 7
2.1.1. Situaţia existentă............. ..........................................................................................pag. 7
2.1.2. Activităţi desfăşurate pe timpul dezafectării.............................................................pag. 7-8
2.2. Dotări.........................................................................................................................pag. 8
2.3. Bilanţul de materiale...................................................................................................pag. 9
2.4. Utilităţi.......................................................................................................................pag. 9
3. Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu...........................................................pag. 10
3.1. Protecţia calităţii apelor................................................................................................pag. 10
3.1.1. Sursele de ape uzate(situaţia existentă,poluanţi)......................................................pag. 10
3.1.2. Staţii şi instalaţii de epurare.......................................................................................pag. 10
3.1.3. Evacuarea apelor.....................................................................................................pag. 11
4. Protecţia aerului..............................................................................................................pag. 11
4.1. Sursele şi poluanţii pentru aer.....................................................................................pag. 11
5. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor..................................................................pag. 12
6. Protecţia solului şi subsolului........................................................................................pag. 12
6.1. Surse posibile de poluare a solului şi subsolului.........................................................pag. 12
7. Protecţia împotriva radiaţiilor........................................................................................pag. 12
8. Protecţia fondului forestier.............................................................................................pag. 13
9. Protecţia ecosistemelor...................................................................................................pag. 13
10. Protecţia peisajului şi a zonelor de interes tradiţional...................................................pag. 13
11. Gestionarea deşeurilor..................................................................................................pag. 13
3
12. Gestionarea substanţelor toxice şi periculoase............................................................pag. 14
13. Încadrarea în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului....................................pag. 14
14. Protecţia aşezărilor umane...........................................................................................pag. 14
15. Protecţia împotriva incendiilor....................................................................................pag. 15
II. Lista de control
2.1. Caracteristicile proiectului..........................................................................................pag. 16
2.2. Amplasarea proiectului..............................................................................................pag. 20
B. Structura raportului la stadiul de evaluare a impactului ecologic
III. Identificarea posibilităţii ca proiectul să aibă efecte asupra mediului
1. Informaţii generale......................................................................................................pag. 23
1.1. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii
energiei necesare asigurării producţiei.........................................................................pag. 23
1.2. Informaţii privind materiile prime, substanţele sau preparatele chimice.....................pag. 25
1.3. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitate
.....................................................................................................................................pag. 27
2. Procese tehnologice......................................................................................................pag. 28
2.1. Procese tehnologice de producţie.................................................................................pag. 28
2.2. Activităţi de dezafectare..............................................................................................pag. 28
3. Deşeuri – generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea.......pag. 30
4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componenţilor mediului şi măsuri de
reducere a acestora................................................................................................................pag. 32
4.1. Apa. Prognozarea. Măsuri de diminuare a impactului..................................................pag. 32
4.2. Aerul. Prognozarea. Măsuri de diminuare a impactului................................................pag. 33
4.3. Solul. Prognozarea. Măsuri de diminuare a impactului.................................................pag. 38
4.4. Geologia subsolului. Măsuri de diminuare a impactului,............................................. pag. 39
4.5. Biodiversitatea. Măsuri de diminuare a impactului.....................................................pag. 40
4.6. Peisajul. Măsuri de diminuare a impactului..................................................................pag. 41
4.7. Mediul social si economic. Măsuri de diminuare a impactului....................................pag. 42
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural..........................................................pag. 43
4
5. Analiza alternativelor.........................................................................................................pag. 43
6. Monitorizarea.....................................................................................................................pag. 44
7. Situaţii de risc....................................................................................................................pag. 46
8. Descrierea dificultăţilor.....................................................................................................pag. 46
9. Rezumat fără caracter tehnic.............................................................................................pag. 46
5
I. Date generale
1.1. Denumirea unităţii
S.C ROMFIBRA S.R.L
1.2. Amplasament, suprafaţa ocupată
Societatea este amplasată pe strada Libertăţii, nr. 45, Sector 2, Bucureşti.
Suprafaţa ocupată este de 16,44 ha
Vecini:
N: teren intravilan;
S: Sc Dedeman S.R.L;
E: Fabrică de confecţii;
V: Parcul Pădurea Verde şi o staţie meteorologică;
Persoana de contact: Barcaceanu Beatrice Ionela, telefon: 0744/132141
1.3. Profilul de activitate
Fabricarea anvelopelor şi a camerelor de aer.
1.4. Forma de proprietate
Societate cu capital privat.
1.5. Regimul de lucru
8 ore/zi, 3 schimburi, cu excepţia week-endului.
6
2. Date specifice activităţii din cadrul obiectivului
2.1. Activităţi desfăşurate
2.1.1. Situaţia existentă
Profilul principal de activitate al societăţii este: producţia articolelor din cauciuc,
respectiv fabricarea anvelopelor şi a camerelor de aer.
Procesul tehnologic constă în: pregătirea amestecurilor incomplete, care sunt amestecuri
de bază, pregătite plecând direct de la materia primă, şi completarea amestecurilor de bază cu
ingrediente care să permită vulcanizarea lor.
În procesul de fabricare se folosesc următoarele ingrediente principale:
cauciuc natural şi sintetic;
sarcini de întărire (negru de fum, siliciu) ;
plastifianţi (uleiuri minerale şi vegetale, răşini, ceară) ;
antidegradanţi;
agenţi de vulcanizare;
acceleratori de vulcanizare;
Materialele folosite sunt măsurate în mod automat şi introduse în malaxoarele închise tip
Bambury, pentru a forma amestecul de cauciuc.
Cauciucul care este depozitat în camere de preîncălzire, este preluat mai întâi cu ajutorul
transportoarelor şi apoi prin intermediul unor benzi rulante este transportat către operaţiile de
tăiere, cântărire pe un cântar special şi aşezarea pe banda de transport.
Manipularea materiilor prime şi a altor materiale se realizează cu ajutorul
transportoarelor electrice.
2.1.2. Activităţi desfăşurate pe timpul dezafectării
Noile construcţii sunt realizate conform standardelor europene în domeniul construcţiilor
industriale pe structura metalică, cu folosirea de materiale uşoare şi fără a fi periculoase pentru
mediu. Se poate dezafecta una din clădirile existente; lucrările de demolare sunt realizate de
7
firme specializate, activitate pentru care s-a obţinut autorizaţia de demolare şi care constau în:
dezmembrarea clădirilor şi valorificarea deşeurilor de construcţii (fier, oţel, materiale de
construcţii cu conţinut de azbest etc) .
2.2. Dotări
În prezent societatea deţine:
hala de amestec pentru materia primă;
depozit de materie primă.;
3 camere de preîncălzire;
recepţie;
arhiva;
băi şi grupuri sanitare;
debara;
laborator;
camera compresoarelor;
camera pompelor sprinkler;
camere de descărcare hidraulică şi mecanică a negrului de fum;
silozuri negru de fum;
rezervoare de ulei;
pompe de ulei;
2 săli de recreere;
casa scării + coridor;
depozit;
5 cabinete electrice;
staţie de joasă tensiune;
sală şedinţe;
2 ascensoare;
8
2.3. Bilanţul de materiale
Materialele folosite în procesul de fabricaţie al anvelopelor şi a camerelor de aer sunt:
Acceleratorii: în număr de 6, cu o cantitate anuală de aproximativ 608840 kg/ an.;
aditivi: aproximativ 545747 kg/ an;
antioxidanţi: 70290 kg/ an;
antiozonanţi: 80620 kg/ an;
negru de fum: 27.459.687 kg/ an;
cauciuc sintetic: 25.896.321 kg /an;
cauciuc natural: 21.127.123 kg/ an;
talc: 2.123.564 kg/ an;
chimicale: 2.374.125 kg/ an;
răşini: 297.990 kg/ an;
polimeri: 52.800 kg/ an;
elastomeri: 119.678 kg /an;
uleiuri: 5.624.657 kg/ an;
parafină: 93.060 kg/ an;
sulfuri: 256.080 kg/ an;
silicaţi: 3.169.650 kg/ an;
2.4. Utilităţi
Alimentarea cu apă se face cu ajutorul a 2 foraje de adâncime, prin extinderea reţelelor de
distribuţie.
Alimentarea cu energie electrică se face pe baza contractului încheiat cu firma ENEL.
Tensiunea de alimentare pentru consumatori fiind de 400/230V, 50 Hz în sistem TNS de
la nivelul transformatoarelor .
Alimentarea cu energie termică şi abur: societatea deţine centrală termică proprie.
Alimentarea cu gaze naturale se realizează prin contractul încheiat cu E.ON GAZ
ROMÂNIA S.A.
9
3. Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu
3.1. Protecţia calităţii apelor
3.1.1. Sursele de ape uzate (situaţia existentă, poluanţi)
Din multe instalații industriale rezultă ape uzate care trebuie purificate înainte de a fi
reintroduse în circuitul natural. Problema acestor ape reziduale nu este simplă deoarece conțin
diverși poluanți solizi, lichizi sau gazoși, în concentrații diferite, dizolvați sau nu, poluanți care
pot interacționa între ei.
Apa se utilizează:
în scop menajer şi igienico-sanitar;
pentru igienizarea spaţiilor;
pentru producerea aburului tehnologic necesar în procesul de amestecare;
pentru asigurarea necesarului de apă de răcire a echipamentelor de producţie;
pentru asigurarea rezervei de apa folosită în cazul incendiilor;
Ca surse de ape uzate se pot enumera:
apele menajere;
ape pluviale;
ape industriale
Deoarece concentrațiile de poluanți din apele uzate sunt reduse, acestea sunt deversate în
rețeaua de canalizare urbană, urmând ca epurarea lor să se realizeze la stația centrală de epurare a
orașului.
3.1.2. Staţii şi instalaţii de epurare
Nu este cazul.
10
3.1.3. Evacuarea apelor
Deoarece concentrațiile de poluanți din apele uzate sunt reduse, acestea sunt deversate în
rețeaua de canalizare urbană, urmând ca epurarea lor să se realizeze la stația centrală de epurare a
orașului
Apele uzate menajere în cantitate de aproximativ 3.1 m3/zi sunt evacuate direct în reţeaua
de canalizare a oraşului conform Contractului de Accept încheiat cu preluatorul avizat din
municipiu.
Apele meteorice provenite de pe acoperişurile clădirilor se deversează în râul Colentina.
4. Protecţia aerului
Pentru a diminua impactul produs de activitatea desfăşurată asupra calităţii atmosferei se
utilizează în mod eficient utilajele de lucru/maşinile, astfel încât să se reducă la maximum
emisiile de gaze de eşapament. Sunt implementate tehnologii performante cu emisii de poluanţi
reduse;
Există filtre (dispozitive) de purificare a emisiilor și sunt folosite pe scară largă surse de
energie recuperabilă, baterii și panouri solare.
4.1. Sursele şi poluanţii pentru aer
Sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de:
utilajele/echipamentele folosite în procesul de fabricaţie, respectiv mijloacele de
transport care tranzitează drumurile tehnologice din incinta fabricii;
emisiile de praf care rezultă din procesele de amestecare a materiilor prime din secţia
de mixare mai ales (coşurile de evacuare);
exhausoarele care sunt prevăzute cu ventilatoare, sunt prevăzute cu un filtru de praf,
în caz de incidente la rezervoarele tampon de negru de fum;
exhaustoarele prevăzute cu ventilator de la grupurile sanitare şi de la camera de
produse chimice;
11
5. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
În procesul de fabricaţie utilajele sunt potenţiale creatoare de zgomote şi vibraţii,
respectiv în zona de amestec a materiilor prime, avem utilajele, respectiv malaxorul.
Pentru protejarea împotriva zgomotului, personalul este dotat cu căşti antifonice. Prin
natura dotărilor, cât şi prin amplasarea spaţiului în care societatea îşi desfăşoară activitatea,
producerea de zgomot şi/sau vibraţii nu are o pondere semnificativă, de aceea nu afectează
populaţia.
6. Protecţia solului şi subsolului
Atenţia se concentrează în zonele de depozitare a deşeurilor, a materiilor prime, a
substanţelor intermediare folosite în procesul tehnologic.
Ca măsuri de protecţie şi prevenire:
separarea spaţiilor de depozitare prin bariere, astfel încât să se evite depozitarea în
acelaşi loc a substanţelor chimice incompatibile;
acoperirea spaţiilor de depozitare;
depozitarea substanţelor chimice se face în camere special amenajate, pe categorii de
substanţe;
6.1. Surse posibile de poluare a solului şi subsolului
În timpul lucrării, solul poate fi poluat local, fie pe zone restrânse cu poluanţi de natura
produselor petroliere sau cu uleiuri minerale provenite de la utilajele de execuţie.
Conţinutul în metale grele (cobalt, cupru, mangan, zinc, cadmiu, nichel, plumb,
magneziu, fier) se încadrează în general în limitele admise.
Depozitarea deşeurilor este luată şi ea în calcul ca şi sursă de poluare a solului.
7. Protecţia împotriva radiaţiilor
12
Nu este cazul.
8. Protecţia fondului forestier
Nu se prevede un impact semnificativ negativ asupra fondului forestier, deoarece limitele
stabilite prin normativele în vigoare nu sunt depăşite, iar concentraţiile rezultate în zonele de
interes sunt mult mai mici decât concentraţiile maxime admise.
Concentraţiile de poluanţi care provin de la societate sunt sub valorile limită impuse
pentru protecţia plantelor.
9. Protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi ocrotirea naturii
Vegetaţia şi fauna sunt reprezentate nesemnificativ, de aceea, activitatea nu duce la
afectarea biodiversităţii şi nici a ecosistemelor existente.
10. Protecţia peisajului şi a zonelor de interes tradiţional
Natura este un sistem complex caracterizat de o bogată diversitate a organismelor pe care
le cuprinde.
Protecţia peisajului are ca obiectiv principal păstrarea nealterată a ecosistemelor naturale
şi a fondului genetic la nivel global şi regional, în vederea asigurării echilibrului între
componentele naturale ale mediului, pe de o parte şi între acestea şi societatea umană, pe de altă
parte.
Peisajul este unul diversificat şi aparţine zonei de câmpie.
Ca şi măsuri de diminuare a impactului se plantează zone de vegetaţie pe terenul liber
din apropierea societăţii şi se păstrează gardurile vii din împrejurimi şi arbuştii.
11. Gestionarea deşeurilor
Deşeurile rezultate în urma activităţii desfăşurate pot fi:
deşeuri menajere;
deşeuri industriale;
13
Deşeurile menajere sunt depozitate controlat, în locuri bine stabilite şi amenajate
corespunzător prevederilor în vigoare şi a unei colectări în pubelele destinate fiecărui tip de
deşeu în parte.
Deşeurile menajere sunt preluate de către S.C EcoClean S.R.L, societate de salubritate
locală, autorizată pentru activităţi precum colectare, sortare, transport şi depozitarea deşeurilor
menajere în locuri special amenajate.
În ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor industriale, în special a uleiurilor uzate şi a
soluţiilor apoase epuizate, ele sunt revalorificate de firme specializate, fiind colectate în
containere metalice. Spaţiul destinat depozitării fiind unul securizat.
12. Gestionare substanţelor toxice şi periculoase
Nu este cazul.
13. Încadrarea în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului
Societatea este încadrată în planul de urbanism, conform Certificatului de urbanism.
suprafaţă desfăşurată 21.653.56 m2
;
înălţimea construcţiei 50 m ;
POT (procent de ocupare) 64 % ;
14. Protecţia aşezărilor urbane.
Ponderea de SO2 care există în atmosferă, este produsă de combustibilii fosili şi este grea
realizarea unei scăderi semnificative a acestora.
Aşezările urbane fiind la o distanţă destul de mare faţă de locul unde societatea îşi
desfăşoară activitatea, nu sunt afectate semnificativ; pe parcurs însă expunerea îndelungată la
SO2 poate avea un efect dăunător.
14
15. Protecţia împotriva incendiilor
Societatea deţine un sistem de detecţie împotriva incendiilor, un sistem de hidranţi,
rezervă de apă pentru incendiu, extinctoare, echipamente de protecţie şi salvare, sisteme de
operare în caz de scurgeri accidentale, deci are pregătirea şi echipamentul necesar în caz de un
eventual incendiu.
Personalul întreprinderii este pregătit pentru situaţii de urgenţă, având la activ 3 exerciţii
de imitare a unui incendiu .
În cazul unui eventual incendiu, persoana care descoperă incendiul trebuie să anunţe
Ofiţerul de serviciu sau agenţii de pază; această persoană apasă butonul de alarmare pentru
incendiu existent în încăpere.
Ofiţerul de serviciu anunţă telefonic Coordonatorul pentru situaţii de urgenţă, pentru ca
acesta să se deplaseze la faţa locului să constate parametrii incendiului şi să ia măsuri de stingere
a acestuia.
15
II. Lista de control
2.1. Caracteristicile proiectului
Tabelul nr. 1. Caracteristicile proiectuluiÎntrebări DA/
NU/ ?/NC
Este posibil ca efectul să fie semnificativ? De ce?
1 2 3Întrebare - Proiectul va implica una din următoarele acţiuni, care vor crea schimbări în zonă ca rezultat al naturii, mărimi, formei sau scopului noii investiţii?1. Schimbare permanentă sau temporară a folosinţei
terenului, modului de acoperire sau topografiei, inclusiv creşterea gradului de folosire a terenului?
NU
2. Eliberarea terenului existent de vegetaţie şi clădiri? NU3. Noi folosinţe a terenului? NU4. Investigaţii preliminare fazei de construcţie (ex.
teste de sol, foraje)?NU
5. Lucrări de construcţii? NU6. Lucrări de demolare? NU7. Amplasamente temporare folosite pentru lucrările
de construcţii sau locuinţe pentru constructori?NU
8. Construcţii supraterane, structuri sau lucrări de terasament, inclusiv excavaţii?
NU
9. Lucrări subterane inclusiv mine sau tunele? NU10. Lucrări de îmbunătăţiri funciare? NU11. Dragare? NU12. Structuri costiere (ex. diguri maritime) NU13. Structuri marine? NU14. Procese de producţie şi fabricaţie? DA Nesemnificativ15. Construcţii pentru depozitarea mărfurilor şi
materialelor?DA Nesemnificativ
16. Instalaţii pentru tratarea sau eliminarea deşeurilor solide sau a efluenţilor lichizi?
NU
17. Construcţii pentru adăpostirea muncitorilor pe durate mari de timp?
NU
18. Intensificarea traficului de orice fel în timpul etapei de construcţie sau funcţionare?
NU
19. Rute noi sau modificate de drumuri, căi ferate, aeriene, căi de transport pe apă sau alte infrastructuri, inclusiv staţii, porturi, etc.?
NU
20. Închiderea sau devierea rutelor existente de transport sau infrastructuri conducând la modificări de trafic?
NU
21. Linii de transport electric sau conducte, noi sau NU
16
modificate?22. Îndiguire, barare, desecare, regularizare sau alte
schimbări în hidrologia cursurilor de apă sau a acviferelor?
NU
23. Traversări de râuri? NU24. Prelevarea sau transferul apei din subteran sau din
ape de suprafaţă?NU
25. Modificări de cursuri de apă sau teren afectând drenarea sau scurgerea apei?
NU
26. Transportul de persoane sau materiale necesare în timpul fazelor de construcţie, funcţionare sau dezafectare?
DA Nesemnificativ
27. Demontarea sau scoaterea din funcţiune pe perioade mari de timp, sau lucrări de restaurare?
NU
28. Activităţi care continuă pe parcursul scoaterii din funcţiune şi care pot avea un impact asupra mediului?
DA Nesemnificativ
29. Aflux permanent sau temporar de populaţie? NU30. Introducerea de specii neautohtone? NU31. Pierderea unor specii native sau a diversităţii
genetice?NU
32. Orice alte acţiuni? NUÎntrebare - Proiectul va folosi una din următoarele resurse naturale, sau orice alte resurse care sunt negenerabile sau există în cantitate mică?33. Terenuri, în special terenuri aflate în stare naturală
(virgine) sau terenuri agricole?NU
34. Apă? DA Nesemnificativ35. Minerale? NU36. Agregate/compuşi? DA Nesimnificativ37. Păduri şi material lemnos? NU38. Energie, inclusiv electricitate şi combustibil? DA Nesemnificativ39. Orice alte resurse? DA NesemnificativÎntrebare - Proiectul presupune folosire, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substanţe sau materiale care pot fi dăunătoare sănătăţii populaţiei sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un risc pentru sănătatea populaţiei?40. Proiectul implică folosirea de substanţe sau
materiale care sunt riscante sau toxice pentru sănătatea populaţiei sau pentru mediu (flora, fauna, alimentări cu apă)?
NU
41. Proiectul va modifica incidenţa bolilor sau va afecta vectorii (ex. boli generate de insecte sau de apă contaminată sau poluantă)?
NU
42. Proiectul va afecta bună starea populaţiei (ex. prin schimbarea condiţiilor de viaţă)?
NU
17
43. Există grupuri de populaţie vulnerabile în mod special, care pot fi afectate de proiect (ex. pacienţi spitalizaţi, bătrâni)?
NU
44. Orice alte cauze? NUÎntrebare - Proiectul va produce deşeuri solide în timpul construirii, funcţionării sau încetării activităţii?45. Materiale excavate, steril sau deşeuri de mină? NU46. Deşeuri orăşeneşti (menajere şi/sau comerciale)? DA Nesemnificativ47. Deşeuri periculoase sau toxice (inclusiv deşeuri
radioactive)?NU
48. Alte deşeuri din procese industriale ? DA Semnificativ,resturi de cauciuc,negru de fum
49. Surplus de produse ? NU50. Nămol de canalizare sau din staţia de epurare ? NU51. Deşeuri provenite din construcţii sau demolări ? NU52. Maşini sau echipamente care nu mai sunt utilizate ? NU53. Soluri sau alte materiale contaminate? NU54. Deşeuri din agricultură ? NU55. Orice alte deşeuri solide ? NUÎntrebare - Proiectul va avea ca efect emiterea în aer de poluanţi sau orice substanţe periculoase, toxice sau nocive?56. Emisii de la arderea combustibililor fosili, din
surse staţionare sau mobile ?DA Semnificativ,
Eliminarea în aer a noxelor
57. Emisii din procesele de producţie ? DA Semnificativ,emisii de substanțe in aer
58. Emisii de la manevrarea materialelor, inclusiv depozitarea sau transportul acestora ?
DA Semnificativ,emisii de noxe,resturi menajere
59. Emisii din activităţi de construcţie, inclusiv din instalaţii tehnice şi echipamente aferente ?
NU
60. Praf sau mirosuri din manevrarea materialelor, inclusiv materiale de construcţie, ape uzate şi deşeuri?
DA Nesemnificativ
61. Emisii de la incinerarea deşeurilor ? NU62. Emisii din arderea deşeurilor în aer liber (ex.
resturi de la operaţiunile de tăiere sau din activitatea de construcţii)?
NU
63. Emisii din orice alte surse? NUÎntrebare - Proiectul va cauza zgomote şi vibraţii sau va avea ca efect termica sau alte forme de radiaţii electromagnetice?64. Din exploatarea echipamentelor ca de ex.
motoare, instalaţii tehnice de ventilare, concasoare ?
DA Nesemnificativ
65. Din procese industriale sau similare acestora ? DA Nesemnificativ
18
66. Din construcţii sau demolări? NU67. Din explozii sau folosirea acumulatorilor electrici NU68. Din traficul generat de lucrările de construcţie ? NU69. Din sisteme de iluminare sau răcire ? NU70 Din surse de radiaţii electromagnetice
(considerând efectele asupra populaţiei sau asupra eventualelor echipamente sensibile aflate in apropiere)
NU
71. Din orice alte surse ? NUÎntrebare - Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei prin emisiile de poluanţi pe terenuri sau în ape de suprafaţa, ape subterane, ape de coastă sau ape marine?72. Din manevrarea, depozitarea sau deversarea de
materiale periculoase sau toxice ?NU
73. De la descărcarea de ape de canalizare sau a altor efluenţi (indiferent dacă aceştia sunt sau nu epuraţi) în ape sau pe sol?
NU
74. Prin depunerea în ape sau pe sol a poluanţilor emişi in aer?
NU
75. Exista riscul ca. Pe termen lung, poluanţii care provin din aceste surse sa se acumuleze in mediu ?
NU
Întrebare - Există riscul ca, în timpul construirii sau funcţionării proiectului, să existe accidente care pot afecta sănătatea populaţiei sau mediul? 76. Din explozii, deversări, incendii, etc., depozitarea,
manipularea, folosirea sau producerea de substanţe periculoase sau toxice?
NU
77. Din evenimente care se situează în afară condiţiilor normale ale protecţiei mediului (ex. avarierea sistemelor pentru controlul poluării)?
NU
78. Proiectul poate fi afectat de dezastre naturale care conduc la pagube pentru mediu (ex. inundaţii, cutremure, alunecări de teren etc.) ?
NU
Întrebare - Proiectul va conduce la schimbări sociale?79. Schimbări în structura populaţiei: număr, vârsta,
ocupaţie, grupuri sociale, etc.?NU
80. Prin strămutarea populaţiei sau demolarea de locuinţe, localităţi sau utilităţi ale localităţilor?
NU
81. Prin migrarea unor locuitori veniţi din alte localităţi sau prin crearea de localităţi noi?
NU
82. Prin suprasolicitarea utilităţilor sau serviciilor locale, ca de ex. cele pentru locuire, educaţie, sănătate ?
NU
83. Prin crearea de locuri de muncă în timpul fazei de construcţie sau funcţionare sau, invers, prin reducerea locurilor de muncă disponibile cu efecte
DA Semnificativ,creează noi locuri de muncă
19
asupra şomajului şi a economiei ?84. Orice alte cauze? NUÎntrebare - Există alţi factori care pot fi luaţi în considerare ?85. Ca urmare a proiectului, vor fi imperios necesare
dezvoltări ulterioare care ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului, ca de ex. mai multe locuinţe, drumuri noi, unităţi industriale suport sau utilităţi noi, etc.)?
NU
86. Proiectul va conduce la dezvoltarea utilităţilor suport, dezvoltarea industriilor auxiliare sau alte dezvoltări care ar putea avea un impact asupra mediului, ex.: - Infrastructura support (drumuri alimantate cu energie, tratare deşeurilor sau a apei uzate) - Dezvoltarea locuinţelor ? - Industria extractivă ? - Industria pentru furnizarea materiilor prime ? - Altele ?
NU
87. Proiectul ar putea limita modul de folosire ulterioara a amplasamentului astfel încât să existe un impact semnificativ asupra mediului?
NU
88. Proiectul va constitui un precedent pentru o dezvoltare viitoare ?
DA Semnificativ,ajută la dezvoltarea economică a zonei respective și nu numai.
89. Proiectul va avea afecte cumulative datorită vecinătăţii cu alte proiecte existente sau planificate şi care au efecte similare?
NU
90. Proiectul se referă la sistarea definită/dezafectarea unor activităţii? În acest caz, poate există impact post închidere?
NU
20
2.2. Amplasarea proiectului Tabelul nr. 2
Întrebări Da/Nu/?/NC
Este posibil caefectul să fiesemnificativ?
De ce?Întrebare: Proiectul va avea efecte asupra folosinţei existente sau viitoare a terenului?1. Folosinţa existentă a terenului? NU2. Folosinţa planificată sau zonarea în vederea
unei folosinţe viitoare?NU
3. Folosinţa terenului învecinat (cea existentă şi cea propusă)?
NU
Întrebare: Există posibilitatea ca proiectul să aibă efecte asupra unor areale sensibile prin ocuparea totală sau parţială a arealului, prin traversarea acestuia sau prin efectuarea unor lucrări de acest fel în interiorul arealului?4. Areale protejate în scopul conservării valorilor naturale,
peisajului, patrimoniului cultural?NU
5. Zone umede, cursuri de apă sau alte ape importante? NU6. Areale care conţin resurse de apă subterană sau de
suprafaţă, importante pentru alimentarea cu apă?NU
7. Zona de coastă? NU8. Munţi? NU9. Păduri şi terenuri împădurite? NU10. Areale folosite de specii protejate de floră şi faună,
inclusiv pentru reproducere, cuibărire, hrană, adăpostire, hibernare?
NU
11. Areale aflate pe ruta de migraţie a păsărilor (sau altor animale, dacă este cazul)?
NU
12. Areale deja poluate, de exemplu acelea în care standardele de calitate a mediului sunt depăşite sau acelea în care solul sau/şi apele subterane sunt contaminate?
NU
13. Areale dens populate? NU14. Areale cu folosinţe sensibile, exemplu: spitale, şcoli,
lăcaşe de cult? NU
15. Areale de înaltă calitate peisagistică sau decorative? NU
16. Areale care datorită topografiei pot fi foarte vizibile şi care sunt înconjurate de mulţi receptori?
NU
17. Areale importante pentru turism şi recreere? NU18. Areale la care publicul are acces larg? NU
19. Areale care conţin importante resurse istorice, culturale şi arheologice?
NU
21
20. Areale susceptibile la cutremure, prăbuşiri/ alunecări de teren, eroziune sau condiţii climatice extreme sau adverse, de exemplu: inversiuni de temperatură, ceaţă, vânt puternic, etc., care pot afecta proiectul şi determina astfel efecte asupra mediului?
NU
21. Areale cu sol de bună calitate sau situate în zone unde resursa de teren agricol este săracă?
NU
22. Areale rezistente la procesul de regenerare naturală sau artificială?
NU
Proiectul se supune evaluării de impact.
B. Structura raportului la stadiul de evaluare a impactului ecologic
22
III. Identificarea posibilităţii ca proiectul să aibă efecte asupra mediului
1. Informaţii generale
Titularul investiţiei este SC Romfibra SRL, judeţul București, companie înscrisă la
Registrul Comerţului sub nr. J35/1309/10.12.1998, având Cod Unic de Înregistrare:
RO 11269196.
Obiectul principal de activitate îl constituie „Producţia articolelor din cauciuc”, respectiv
„Fabricarea anvelopelor şi a camerelor de aer”, cod CAEN 2511 – vechiul cod/cod CAEN 2211
– noul cod.
Autorul atestat al Studiului de Evaluare a impactului asupra Mediului și al Raportului la
acest studiu este: S.C. RIONVIL SRL.
Sediul Central: str. Henri Coandă nr. 31 Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea;
Punct de Lucru: Bucureşti, Calea Călăraşi, nr. 165;
Persoana de contact: Ing. Dipl. Roxana Teodoru,
Mobil: 0731680292
Tel/fax: 021/3217745â
Durata proiectului: perioadă nedeterminată.
1.1. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul
producerii energiei necesare asigurării producţiei
Procesul de producţie este completat pentru a asigura autonomiei a SC Romfibra SRL
Bucureşti pentru fabricarea anvelopelor.
Capacitatea maximă de producţie a fabricii este în jur de 54.000 anvelope/zi, respectiv
aproximativ 16.000.000 anvelope/an.
În momentul de faţă, fabrica de la Bucureşti produce aproximativ 40.000 anvelope/zi.
Datorită faptului că materia semifinită (numită amestec primar) este adusă din Austria sau
Germania, se înregistrează astfel costuri mari de transport.
Obiectivul principal se rezumă la completarea liniilor de producţie cu echipamente care
oferă posibilitatea prelucrării materiei prime.
23
Secţia de amestec încorporează:
5 linii de mixare în tandem;
un depozit pentru materiile prime;
o zonă de depozitare automată între linia de amestec final şi linia de amestec primar;
24
Tabelul nr. 3
Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energeticeProducţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei
Denumirea Cantitatea anuală
Denumirea (petrol, păcură, gaze naturale, cărbune, benzine, energie electrică, energie termică, motorină, altele)
Cantitatea anuală
Furnizor
Compus final 164000 tone Gaze naturale(Nm
3/tonă compus final)
0,097 E.ON GAZ ROMÂNIA S.A
Energie electrică (kwh/tonă compus final)
129 ENEL
Abur(tonă/produs) 0,016 Centrală termică
1.2. Informaţii privind materiile prime, substanţele sau preparatele chimice
Tabelul nr. 4. Informaţii privind materiile prime, substanţele sau preparatele chimice
Denumirea materiei prime, a substanţelor
sau a preparatului chimic
Cantitatea anuală/ existentă
în stoc
Clasificarea şi etichetarea substanţelor chimice sau a preparatelor chimice *)
Categorie – periculoase/nepericuloase (P/N)
Periculozitate **) Faze de risc **)
ACCELARATORI 179.520 P Xi,N R 31-43-50/53ADITIVI 1.470.150 P N R50/53
ANTIOZONANT 159.060 P Xn, Xi, N R22−43−50/53
ANTIOXIDANT 159.060 P Xn, Xi, N R22−43−50/53NEGRU DE FUM 27.479.760 N - -
CAUCIUC SINTETIC 27.836.490 N - -CAUCIUC NATURAL 21.127.260 N - -
TALC 2.726.130 N - -
25
CHIMICALE 2.372.370 N - -RASINI 297.990 P T, C, Xn, Xi R23,24,25-34-
40-43POLIMERI 215.490 P Xi,N R36/37/38,
51/53ELASTOMERI 119.790 P T, C R24/25, R34INHIBATORI 90.750 P Xi, N R 43, R 50/53
SILICATI 3.169.650 P Xn R20-48-68ULEIURI 5.627.292 P Xn R 65/66
PARAFINA 500.610 N - -SULFURI 481.800 P Xi, N R31-36/37/38-
50
1.3. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitate
Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generală de activitateTabelul nr. 5
Tipul poluării
Sursa de poluare Numărul surselor de
poluare
Poluarea maximă permisă (limita
maximă admisă pentru om şi mediu )
Poluare de fond
Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/ reducer Măsuri de eliminare/reducere a
poluăriiPe zona
obiecti-vuluiPe zone de protecţie/restricţie aferente
obiectivului, conform
legislaţiei în vigoare
Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond
Fără măsuri de eliminare/reducere a
poluării
Cu implementarea măsurilor de
eliminare/ reducere a
poluăriiPoluare fonica
Autovehiculeşi mijloacede transport
materii prime
MotoareleVehiculelor
45 dB(A)
Cz40
65 dB(A)
Cz60
65 dB(A)
Cz60trafic DN
65 dB(A)
Cz60trafic DN
45 dB(A)
Cz40
- nu sunt necesare măsuri
speciale, pentru că poluarea
nu este continuăUtilajele din nu este continuă
Dotare
Motoareleutilajelor
45 dB (A)Cz40
65 dB (A)Cz60
65 dB(A)
Cz60trafic DN
65 dB(A)
Cz60trafic DN
45 dB(A)
Cz40
26
Poluare chimica
Apa pluvială,evacuare în
pârâulBehela
1 NTPA 001/2005pH=6,5-8,5
CBO5=25mg/lCCOCr=125mg/l
NO2-=1mg/l
Azot total=10mg/lFosfor total=1mg/lDetergenţi=0,5mg/lSulfuri si hidrogensulfurat (S2-) = 0,5
mg/l
STAS4706/
1988 cat IIIde calitate
se va încadra in prevederile
NTPA 001/2005
NTPA001/2005
- apa pârâuluinu este
utilizată înscopuri
gospodăreşti
- întreţinereaseparatoarelor dehidrocarburi si
curăţarea anuala abazinului deretenţie ape
- monitorizarea calităţiiconform NTPA
001/2005
Poluare biologica
Ape fecaloidmenajere
1 suspensii totalesolide<80
- CCOCr<160- CBO5<40
- azot amoniacal(NH4) < 15
- azot nitric (N) < 20- azot nitros (N) < 0,6
Val. adm.de NTPA002/2005- 350 mg/l
- 500 mgO2/l- 300 mgO2/l
- 30 mg/l--
- 30 mg/l(Substanţeextractibilecu solvenţi
org.)
- se vaîncadra în
prevederileNTPA
002/2005 şiîn valorile
stabilite princontractulîncheiat cu
RAAQVATIMTimişoara
NTPA002/2005
nu este cazul nu este cazul - monitorizarea calităţiiconform NTPA
002/2005
27
2. Procese tehnologice
2.1. Procese tehnologice de producţie
Procesul tehnologic constă în: pregătirea amestecurilor incomplete, care sunt
amestecuri de bază, pregătite plecând direct de la materia primă şi completarea
amestecurilor de bază cu ingrediente care să permită vulcanizarea lor.
Prepararea amestecurilor de cauciuc ce se utilizează în fazele următoare.
Această operaţie constă în două etape:
pregătirea amestecurilor incomplete, care sunt amestecuri de bază, pregătite plecând
direct de la materia primă;
completarea amestecurilor de bază cu ingrediente care să permită vulcanizarea lor;
În procesul de fabricare se folosesc următoarele ingrediente principale:
cauciuc natural şi sintetic;
sarcini de întărire (negru de fum, siliciu);
plastifianţi (uleiuri minerale şi vegetale, răşini, ceară);
antidegradanţi;
agenţi de vulcanizare;
Ingredientele sunt măsurate în mod automat şi introduse în malaxoarele închise
tip Bambury, pentru a forma amestecul de cauciuc.
Manipularea materiilor prime şi a altor materiale se realizează cu ajutorul
transportoarelor electrice
Cauciucul care este depozitat în camere de preîncălzire, este preluat mai întâi cu
ajutorul transportoarelor şi apoi prin intermediul unor benzi rulante este transportat către
operaţiile de tăiere, cântărire pe un cântar special şi aşezarea pe banda de transport.
3. Deşeuri – generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea
Deşeurile rezultate în urma activităţii desfăşurate pot fi:
deşeuri menajere cum ar fi:
*deşeuri de materiale plastice;
28
*deşeuri de hârtie şi carton;
*deşeuri de sticlă;
deşeuri industriale;
Deşeurile menajere sunt depozitate controlat, în locuri bine stabilite şi amenajate
corespunzător prevederilor în vigoare şi a unei colectări în pubelele destinate fiecărui tip
de deşeu în parte.
Deşeurile menajere sunt preluate de către S.C EcoClean S.R.L, societate de
salubritate locală, autorizată pentru activităţi precum colectare, sortare, transport şi
depozitare.
În ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor industriale rezultate din activitatea
desfăşurată ,colectarea se efectuează în conformitate cu OMS 219/2002, executându-se în
baza contractelor încheiate de prestări servicii cu firma specializată S.C Actis
Distribution S.A.
29
Tabelul nr. 6
Managementul deşeurilorDenumir
ea deşeului
Cantitatea
prevăzută a fi
generată
Starea fizică
(Solid-S,
Lichid-L,
Semisolid-SS)
Codul deşeulu
i *)
Codul privind
principala proprietate periculoas
ă**)
Codul clasifică
rii statistice
***)
Managementul deşeurilor-cantitatea prevăzută a fi generată (t/an)
Valorificată Eliminată Rămasă în stoc
Cantitatea
Modul*2
Scopul*3
Cantitatea
Mijlocul*4
Destinaţia*5
C Tipul*1
Deşeuri menajere
46,10 SS 20.03.01
46,10 colectarea de catre firme
specializate
Deşeuri chimicale
44,90 S 16.03.03*
1C – B40 336,00 revalorificare de catre firmel
e specializate
30
Cârpe şi echip. deprotecţie
115,10 S 15.02.02*
1B - 9 115,10 reciclare
Apă curăţat spaţii
43,20 L 07.01.01*
1B – 2 43,20 prin epurar
eBenzi plastic
31,70 S 15.01.02
31,70 reciclare
Negru de fum
15,40 S 06.13.03
15,40 reciclare
Rebuturi cauciuc
7,50 S 16.01.99
7,50 reciclare
NOTA*1) Tipul de stocare *2) Modul de tratare *3) Scopul tratarii *4) Mijlocul de transport *5) DestinaţiaRM - recipient metalicRP - recipient de plasticBZ - bazin decantorCT - container transportabilCF - container fixS - saciPD - platforma de deshidratareVN - în vrac, neacoperitVA - în vrac, incinta acoperităRL - recipient din lemnA - altele
TM - tratare mecanicăTC - tratare chimicaTMC - tratare mecano-chimicaTB - tratare biochimicaD - deshidratareTT - tratare termicaA - altele
V - pentru valorificareE - în vederea eliminării
AS - autospecialeAN - auto nespecialH - transport hidraulicCF - cale feratăA - altele
DO - depozitul de gunoi al oraşului/comuneiHP - halda proprieHC - halda industriala comunaI - incinerarea în scopul eliminăriiVr - valorificare prin agenţi economici autorizaţiP - utilizare materială sau energetica în propria întreprindereVe - valorificare energetica prin agenţi economici autorizaţiA - altele
*) În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului
nr. 856/2002 (actualizată în martie 2007) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,
inclusiv deşeurile periculoase.
31
**) Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 (actualizată la 21 ianuarie 2007) privind regimul deşeurilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.
**) Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
426/2001.
32
4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componenţilor mediului şi măsuri
de reducere a acestora
4.1. Apa. Prognozarea. Măsuri de diminuare a impactului
Ca element fundamental al apariţiei şi menţinerii vieţii pe pământ, protecţia apei a
început să fie o preocupare majoră a statelor lumii, odată ce s-a constatat deteriorarea periculoasă
a acestei resurse naturale, pe măsura ritmului dezvoltării economico-sociale. Cerinţa continuă a
unor cantităţi din ce în ce mai mari de apă, atât pentru industrie şi agricultură, cât şi pentru
alimentarea unei populaţii în creştere accelerată, precum şi neglijarea adoptării măsurilor de
protejare a calităţii ei, a condus în timp la degradarea multor ecosisteme acvatice, punând în
pericol refacerea circuitului natural al acestei resurse.
Poluarea apei se produce, în primul rând, ca urmare a activităţii umane, putând fi grupată
în: poluare biologică, fizică şi chimică, cea chimică având ponderea cea mai mare şi reprezintă
pătrunderea în apă a unei substanţe chimice diverse, de la cele organice uşor degradabile până la
cele toxice cu persistenţă îndelungată. În această categorie intră şi poluarea cu hidrocarburi,
poluare întâlnită în ultima vreme tot mai frecvent.
Utilizarea apei se va face în vederea îndeplinirii următoarelor necesităţi:
producerea aburului tehnologic;
asigurarea necesarului de apă de răcire a echipamentelor de producţie;
recirculare în proporţie de 95%;
asigurarea rezervei de apă de incendiu;
igienizarea spatiilor;
asigurarea necesarului igienico-sanitar;
Funcţionarea este permanentă: 24 ore/zi, 350 zile/an.
33
Tabelul nr. 7Bilanţul consumului de apă (mc/zi)
Proces tehno-logic
Surse de apă
(furnizor)
Consum total de apă
Apă prelevată din sursă Recirculată/ reutilizată
Comentarii
Total
Consum menajer
Consum industrial Apă de la propriul obiectiv
Apă de la alte obiective
Apă subterană
Apă de suprafaţă
Pentru compensarea pierderilor în sistemele cu circuit închisApă subterană
Apă de suprafaţă
Secţia deAmestecare
Surse deadâncime
1400 - 792 - - - 608 -
Reţea 14.45 14.45
- - - - - -
Tabelul nr. 8Bilanţul apelor uzate
Sursa apelor uzate, proces tehnologic
Totalul apelor uzate generate
Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre reutilizare/recirculare
Comentarii
mc/zi
mc/an Menajere Industriale
Pluviale În acest obiectiv
Către alte obiective
mc/zi mc/an
mc/zi
mc/an
mc/zi
mc/an
mc/zi
mc/an mc/zi
mc/an
Secţia deamestec
624,11
206915 11,56 4.046 0 0 4.55 405 608 202464
- -
4.2. Aerul. Prognozarea. Măsuri de diminuare a impactului
Climatul caracteristic continental, caracterizat prin veri calde, uscate și ierni reci. Datorită
poziției sale pe Campia Română, în timpul iernii pot apărea vânturi foarte puternice, însă
majoritatea curenților de aer pierd din intensitate datorită gradului de urbanizare.
34
Temperaturile din timpul iernii sunt adesea sub 0°C, foarte rar ele pot ajunge sub -10°C.
Vara, temperatura medie este de aproximativ 23°C (media pentru iulie și august), însa ea poate
urca și până la 35-40°C la mijlocul verii în centrul orașului.
Deși în timpul verii, media precipitațiilor și a umidității este scăzută, pot apărea, în mod
sporadic, furtuni puternice, adesea violente. În timpul primăverii și toamnei, temperaturile
variază între 18-22°C, iar precipitațiile în această perioadă tind să fie mai ridicate decât în timpul
verii, cu ploi mult mai frecvente, dar și mult mai blânde.
exhaustor 0 m şi 7 m, prevăzut cu un ventilator, utilizat pentru ventilaţia aerului de la
parter şi etajul1;
coșul de evacuare aer de la amestecul primar, care reprezintă aer de racire pentru
produsul finit;
exhaustoare prevăzute cu ventilatoare de la grupurile sanitare (3 ventilatoare);
exhaustor de la camera de produse chimice – prevăzut cu un ventilator și echipat cu
un filtru de particule în caz de accidente de manipulare a sacilor cu chimicale.
surse mobile de emisie: mijloace de transport care vor tranzita drumurile tehnologic
din incinta obiectivului; funcţionarea nepermanentă cu intermitenţe, legată de intrarea
şi ieşirea de la program a autoturismelor angajaţilor
35
Tabelul nr. 9Surse staţionare dirijate
Denumirea sursei Poluant
Debitmasic(g/h)
Debit gaze/ aer impurificat (Nmc/h, mc/h)
Concentraţia în emisie (mg/Nmc, mg/mc)
Prag de alertă (mg/Nmc, mg/mc)
Limita la emisie=prag de intervenţie (mg/Nmc, mg/mc)
Vulcanizare
12 Tiraj forțat
SO2 190.5090
55220
3.45 350 500
NO2 73.4426 1.33 350 500pulberi 5.5772 0.101 35 50CO 64.0552 1.16 - -COV 267.8170 4.85 - -
Vulcanizare 72 tiraj natural
SO2 14.4583
3994
3.62 350 500NO2 6.0709 1.52 350 500pulberi 1.9291 0.483 35 50CO 9.2661 2.32 - -COV 59.9100 15 - -
Preparare 1duplex
SO2 91.4934
34396
2.66 350 500NO2 71.8876 2.09 350 500pulberi 3.2332 0.094 35 50CO 79.7987 2.32 - -COV 163.2090 4.745 - -
2Rollerhead
SO2 91.4934
34396
2.66 350 500NO2 71.8876 2.09 353 500pulberi 3.2332 0.094 35 50CO 79.7987 2.32 - -COV 163.2090 4.745 - -
4Triplex
SO2 91.4934
34396
2.66 350 500NO2 71.8876 2.09 350 500pulberi 3.2332 0.094 35 50CO 79.7987 2.32 - -COV 163.2090 4.745 - -
Compus
final 3 coșuri
SO2 45.74632.
17198
2.66 350 500NO2 32.6762 1.9 350 500pulberi 0.5847 0.034 35 50CO 19.9497 1.16 - -COV 8.8449 0.1543 - -
36
Tabel nr. 10Surse staţionare de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi emişi
Denumirea activităţii sectorului, procesului tehnologic,
codul activităţii *)
Surse generatoare de poluanţi atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor evacuateDenumire Consum/
producţieTimp de
lucru anual(ore)
Poluanţi generatori
Poluanţi anticoduri, după caz
Cantitate de poluanţi
generaţi(t/an)
Denumire
Înălţime
(m)
Diametrul interior la
vârf al coşului(m)
Viteza (m/s)
Temperatura (0C)
Debit volumic/debit masic (mc/s,
g/s)
Fabricarea anvelopelor
şi a camerelor
de aer
vulcanizare
2640
NO2 - 22932,74 coșuri 24,5 1,26 13,41 41 55220
preparare SO2 - 1180,16 1duplex
9,4060
16,9040
34396
CO - 2964,92 2rollerhead
9,60 16,90 34396
COV - 469,67 4triplex
9,60 33,81 34396
amestec final
Particule în
suspensii
-6,92
coșuri 25 0,5 24,34 40 17198
Centrala termica
coșuri 30,5 0,60 0,24 140 370,373
37
Tabelul nr. 11Surse mobile de poluare a aerului
Denumirea sursei Poluanţi şi debite masice (g/h)
Mijloacele de transport
CO - 15,6Nox - 87,4N2O - 0,698
hidrocarburi cancerigeneCH4 - 1,3
Tabelul nr. 12Instalaţii pentru controlul emisiilor şi măsuri de prevenire a poluării aerului
Denumirea sursei de poluare
Denumirea şi tipul instalaţiei
de tratare
Poluanţi reţinuţi
Efiecienţa instalaţiei, în
concordanţă cu documentaţia
tehnică de proiectare
Alte măsuri de pevenire a
poluării
Linia de amesteccu SiO2
Instalaţia de arderedin CT
Etanol (C2H5OH
95,5% Filtre de reţinere a
particulelor in suspensie
Liniile de amestec
cu negru de fum
Filtre de particule
Particule insuspensie
Peste 95% -
38
4.3. Solul. Prognozarea. Măsuri de diminuare a impactului
Solul este un fragil ecosistem afectat și de ceilalți factori de mediu: apa și aerul.
Căile de transport rutier și benzile transportoare pot avea un impact negativ asupra
peisajului.
În timpul perioadei de funcționare se poate produce o poluare a solului prin depozitare
necontrolată a deșeurilor și prin scurgerile accidentale de produse petroliere și uleiuri provenite
de la autovehiculele care traversează incinta amplasamentului studiat.
Reziduurile menajere și industriale afectează solul și apele subterane prin poluare
biologică și fizică.
De asemenea, proasta manevrare a materiilor prime, precum și depozitarea necontrolată a
acestora poate constitui o sursă majoră de poluare a solului, mai ales, dacă se ține cont de
aspectul periculos pe care aceste substanțe îl prezintă.
Diminuarea impactului asupra subsolului
În timpul funcționării unității, în vederea protejării solului și a subsolului, atenția se va
concentra asupra zonelor de depozitare a deșeurilor, a materiilor prime, a substanțelor
intermediare folosite în procesul tehnologic, respectiv asupra traseelor tehnologice din incinta
fabricii.
În acest sens se vor lua următoarele măsuri:
identificarea clară, betonarea și bordurarea spațiilor de depozitare a deșeurilor;
separarea spațiilor de depozitare prin bariere, în așa fel încât să se evite
depozitarea în același loc a substanțelor chimice incompatibile;
acoperirea spațiilor de depozitare;
construirea lor este făcută astfel încât să se prevină împrăștierea deșeurilor din
cauza vântului.
În aria folosită pentru depozitarea reziduurilor lichide (rezervoare, containere etc) se va
ține cont de următoarele:
39
în spațiile de depozitare trebuie este construit un sistem de colectare a scăparilor
accidentale.
sub rezervoarele colectoare exista o basa de dimensiuni corespunzătoare;
înclinarea pavajului are un gradient adecvat (min. 1,5 %) pentru a direcționa
eventualele scăpări de lichide spre bazinul de colectare;
pavarea este făcută din materiale impermeabile și compatibile cu reziduurile
depozitate în acea zonă;
în interiorul ariei de depozitare a deșeurilor nu sunt executate drenaje sau guri de
evacuare conectate spre sistemul central de drenaj;
4.4. Geologia subsolului. Măsuri de diminuare a impactului
Caracterizarea rocilor sedimentare din partea superioară a secțiunii de adâncime începe
cu definirea geologică și geomorfologică a arealului în care este situată zona de interes. Este
descrisă succesiunea straturilor sedimentare începând de la fundament și până la partea
superioară, cu roci Cuaternare.
Caracterizarea este continuată prin definirea clasică a acestor roci Cuaternare de la
suprafată, care prin caracteristicile lor geofizice și geotehnice influențează în mod deosebit
undele seismice provenite de la cutremurele puternice de adâncime crustală și intermediară din
zona Vrancea.
Sunt trecute în revistă ultimele cercetări efectuate prin măsuratori directe, în situ asupra
proprietăților geofizice ale acestor roci, conform carora ele se situează în categoria C din
standardul romanesc de construcții P100/2006. Aceste proprietăți influențează direct capacitatea
de a amplifica anumite frecvențe ale unei mișcări seismice puternice, amplificarea fiind diferită
de la o locație la alta, și contribuie la accentuarea efectului seismic local (“seismic site effect”).
Un strat Cuaternar de nisipuri, pietrişuri şi argile cu largi variații litologice laterale se
îngroaşă de la 100 m la sud, până la peste 300 m la nord de Bucureşti. Aceeaşi tendință se
păstrează şi pentru cuvertură Neogenă, care vine în contact cu formațiunile mezozoice la cca
600 m la sud şi la cca 1300 m -- 1500 m la nord de Bucureşti. În mod similar se comportă și
fundamentul cristalin cu o coborâre de la sud spre nord.
40
Diminuarea impactului asupra subsolului
Impactul este redus, datorită căilor de acces şi a platformelor din incintă impermeabile
datorită betonării şi prevăzute cu borduri, pante şi rigole de scurgere pentru colectarea apelor
pluviale, eliminându-se astfel posibilele infiltraţii de poluanţi.
De asemenea, reţelele interne de canalizare sunt realizate din conducte PE-HD şi PVC, cu
îmbinări etanşe, eliminându-se astfel exfiltraţiile de ape uzate în subteran.
4.5. Biodiversitatea. Măsuri de diminuare a impactului
Pădurea reprezintă teritoriul ocupat în mod compact de vegetaţie lemnoasă, arbori şi
arbuşti.
Din punct de vedere ecologic, pădurea are o deosebită importanţă, deoarece:
protejează şi stabilizează solul şi climatul local, precum şi regimul hidrologic;
controlează eficienţa ciclului nutrienţilor între sol şi vegetaţie;
este habitatul a numeroase specii de plante şi animale;
Pădurea verde de la București, amplasată în nord-vestul municipiului, a fost plantată în
anii 60 pentru protecţia locuitorilor în momentul în care a început să funcţioneze întreprinderea.
S-au plantat foioase în general, pe o suprafaţă de cca 60 ha. În ultimii ani, pădurea a fost
împrejmuită de primărie cu un gard metalic, pentru a împiedica animalele (vulpi, iepuri, mistreţi)
să ajungă pe şosea.
Flora este alcătuită în principal de arbori din categoria foioaselor (stejar, fag, castan, tei,
salcie în lunca râurilor), pomi fructiferi (pruni, caişi, meri, peri, cireşi, etc) şi arbuşti (prunul
sălbatic, măceşul, porumbarul, măceşul pitic), flori viu colorate şi bogate (muşeţel, mac,
trandafiri, albăstrele, margarete). În parcurile amenajate din interiorul oraşului pot fi întâlnite şi
specii aclimatizate, care nu sunt specifice câmpiei.
Climatul şi relieful din împrejurimile Bucureştiului sunt foarte potrivite pentru
agricultură. Se cultivă cereale, legume şi pomi fructiferi. Pe lângă acestea se dezvoltă o serie de
plante sălbatice, dăunătoare culturilor şi pe care omul încearcă să le distrugă (buruieni). În păduri
cresc o mare varietate de ciuperci, ferigi şi muşchi.
41
Fauna este formată mai ales din animale domestice. Vegetaţia s-a restrâns treptat şi
multe din animalele sălbatice au dispărut (bizonii). În zilele noastre au rămas păsări şi rozătoare
mici, ca veveriţele, în insulele de pădure care mai există.
Fauna pădurilor cuprinde puţine mamifere, reprezentate doar prin câteva insectivore şi
rozătoare. Păsările sunt, în schimb, numeroase, unele având importanţă cinegetică (fazanul).
Fauna de silvostepă şi stepă, deşi mai puţin variată faţă de cea de pădure, prezintă un
număr mai mare de specii de interes cinegetic (iepurele, căprioara, prepeliţa, potârnichea,
fazanul, etc).
În cadrul faunei piscicole, dominantă este specia crapului, alături de care trăiesc plătica, obleţul,
babuşca, sebiţa, ştiuca, suport natural pentru pescuitul sportiv.
Presiunea umană crescândă în spaţiul periurban bucureștean se resimte negativ asupra fondului
faunistic, distrugerea biotopurilor spontane şi înlocuirea lor cu culturi afectează, inevitabil,
biocenozele.
Prin obiectivul urmat nu este prevăzut un impact semnificativ negative asupra florei și
faunei din zona, deoarece nu sunt afectate mlaștini, zone umede sau alte obiective ce fac obiectul
protecției conform prevederilor Legii 137/1995 republicată și modificată;
Din dispersia poluanţilor în atmosferă, se observă că impactul noxelor emise de
obiectivul studiat în orice situaţie meteorologică posibilă, se înscrie în limitele stabilite prin
normativele în vigoare, concentraţiile rezultate în zonele de interes (care trebuie protejate) fiind
mult mai mici decât concentraţiile maxime admise prin reglementările în vigoare.
În consecinţă, concentraţiile de poluanţi proveniţi de la societatea noastra în zona Pădurea
Verde sunt sub valorile limită impuse pentru protecţia plantelor.
4.6. Peisajul. Măsuri de diminuare a impactului
Activitatea ce se desfașoară pe amplasamentul propus nu dăunează cadrului natural.
Aceasta cu atat mai mult cu cât în timpul funcționării se creează un ambient placut ca urmare a
replantării spațiilor verzi, special pentru crearea unui aspect estetic plăcut, a unor tipuri de arbori
și arbuști în majoritate pereni.
42
Tabelul nr. 13
Utilizarea terenului pe amplasamentul alesUtilizarea terenului Suprafaţa (ha)
Înainte de punerea în aplicare a proiectului
După punerea în aplicare a proiectului
Recultivată
În agricultură:- teren arabil- grădini- păşuni
9,12--2,13
----
----
Păduri - - -Drumuri - -Zone construite (curţi, suprafaţa construită)
- 11,75 -
Ape - - -Alte terenuri:- vegetaţie plantată- zone umede- teren deteriorat- teren nefolosit
---5,19
4,69---
----
Total 16,44 ha 16,44 ha -
4.7. Mediul social si economic
Măsuri de diminuare a impactului
Efectele expunerii la diferiţi poluanţi atmosferici pot fi variate, de la simptome acute la
boli şi deces. Aceste boli pot fi caracterizate prin amploarea lor, durata şi reversibilitatea lor.
Influenţa particulelor din aer asupra sănătăţii este foarte puternică, în toate ţările lumii.
Efectele asupra sănătăţii sunt diverse dar predomină efectele asupra sistemului respirator
şi cardiovascular. Toată populaţia este afectată dar sensibilitatea variază cu vârsta. Indicatorul cel
mai des folosit pentru a arăta concentraţia de particule în aer este PM10 şi pentru celelalte
mărimi de particule se consideră un raport faţă de acest indicator. PM10 reprezintă dimensiunea
particulelor ce intră pe tractul respirator, şi cuprinde particulele între 2.5 şi 10 μm, iar particulele
foarte fine se consideră până în 2.5 μm. Aceste particule sunt cele care influenţează sănătatea în
mediul urban.
43
Expunerea la particule fine din aer este asociată cu creşterea mortalităţii şi a morbidităţii
legate de boli cardiovasculare; o creştere a concentraţiei de PM10 de 50 μg/m3 fiind asociată cu o
creştere de 3-8 % a riscului relativ de deces.
Efectele dioxidului de azot sunt dificil de diferenţiat de acelea ale altor poluanţi.
Concentraţiile de NO2chiar şi atunci când sunt de nivel scăzut, au efecte negative asupra
sistemului respirator la copii.
Studii de receptivitate în rândul populaţiei ce suferă de astm bronşic, indică o creştere de
reacţie, la niveluri de la 200 μg/m3 ale concentraţiei de NO2
Absorbţia dioxidului de sulf în membranele mucoase ale nasului şi tractului respirator
superior, se produce ca urmare a solubilităţii sale în mediile apoase. Inhalarea este singura cale
de expunere la dioxid de sulf, care este de interes în ceea ce priveşte efectele sale asupra
sănătăţii.
Pe termen lung pentru 24 de ore valoarea de prag a fost calculată pentru populaţia expusă
la un amestec de poluanţi în care predomină SO2. Cu toate acestea este greu a se obţine valori
ale SO2 sunt combustibilii fosili, aşa că este greu să se realizeze o reducere semnificativă pentru
aceasta.
Din dispersia poluanţilor în atmosferă, se observă că impactul noxelor emise de
obiectivul studiat în orice situaţie meteorologică posibilă, se înscrie în limitele stabilite prin
normativele în vigoare, concentraţiile rezultate în zonele de interes (care trebuie protejate) fiind
mult mai mici decât concentraţiile maxime admise prin reglementările în vigoare.
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniu cultural
În cadrul localității există 5 obiective cu importanță istorică și arheologică conform PUG-
ului ,dintre acestea în zona de desfășurare a activității nu este prezent decât un obiectiv, pe
urmatoarea stradă: Strada Mihai Eminescu, nr 1, care se află în vecinătate. Însă obiectul de
activitate al intreprinderii nu afectează condițiile etnice și culturale din zonă.
5. Analiza alternativelor
Alegerea alternativei propuse este dată de faptul că se înregistrează costuri mari din
următoarele cauze:
materia semifinită este adusă din Austria;
44
capacitatea redusă de mixare;
principalele componente ale amestecului (negru de fum şi siliciu) sunt furnizate de
către fabricile localizate în Traiskirchen-Austria şi Stoecken-Germania;
În urma analizelor făcute s-a luat hotarârea de a accepta oferta unui furnizor din cadrul
țării și astfel să se renunțe la colaborarea cu Austria, rezultând reducerea costurile de
transport. Un alt avantaj ar fi și faptul că s-ar economisi mai mult timp.
6. Monitorizarea
Planul de monitorizare este realizat pentru evaluarea eventualelor perturbări aduse
mediului.
Prevederile privind monitorizarea mediului vor consta în efectuarea de măsurători şi
determinări periodice ale poluanţilor caracteristici unui astfel de tip de obiectiv pentru factorii de
mediu.
Monitorizarea va implica utilizarea la maxim a informațiilor culese pe canalele deja
existente, din motive de eficiență a resurselor și pentru a nu supraîncărca organizațiile care se
ocupă cu gestionarea datelor.
Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de
afectare a calităţii factorilor de mediu, sunt analizate de laboratoare acreditate.
Frecvenţa, metodele și scopul monitorizării, prelevării și analizelor, aşa cum sunt
prevăzute în prezentul studiu, pot fi modificate în funcţie de cerinţele Agenţiei de Mediu, sau de
câte ori este necesar.
Titularul investiţiei înfiinţează un Registru de evidenţă a monitorizării factorilor de mediu
şi va păstra Rapoartele de încercări referitoare la factorii de mediu monitorizaţi emise de
laboratorul autorizat.
45
Tabelul nr. 14MONITORIZAREA
Nr.crt.
FACTOR DE
MEDIU
TIP DE MONITORIZ
ARE
PUNCT DE CONTROL
INDICATOR DE MEDIU
CERINŢA LEGALĂ CARE IMPUNE
MONITORIZAREA
FRECVENŢA DE
MONITORIZARE
TERMENE DE PLANIFICAR
E
RESPONSABIL MONITORIZAR
E
1. AER discontinuu Liniile de mixare
NO2, NOx, SO, SO2,
CO, COV, NH3,
pulberi în suspensie
Ord. 592/2002
semestrială 08.05.2011-05.10.2011
RMSSO
2. APA discontinuu Conducta de evacuare
Zn,Cu,Ni,pH,PbNTPA 001/2005
lunară 12.07.2012-13,08,2012
RMSSO
3. DEȘEURI discontinuu Locurile de depozitare
cantitateaLegea nr. 211/2011
lunară 15.06.2013-16.07.2013
RMSSO
4. SOL discontinuu Suprafețele din jurul zonei
de mixare
hidrocarburiHG nr. 100/2002
semestrială 11.04.2013-15.08.2013
RMSSO
5. ZGOMOT discontinuu Zona de lucru dB HG nr. 1756/2006 privind limitarea
nivelului emisiilor de zgomot în mediu
produs de echipamente
semestrială 20.02.2013-8.06.2012
RMSSO
46
7. Situaţii de risc
Riscuri naturale
În cazul de faţă, riscul poate apărea din cauza unor cutremure. zona se încadrează în zona
„D” de intensitate macroseismică – perioada de colţ Tc = 1,0 sec, corespunzător gradului 7
seismic).
Accidente potenţiale:
Deversări de substanțe periculoase;
Incendiu;
Planul de măsuri și acțiuni în vederea prevenirii poluărilor accidentale
Planul de acțiune pentru situații de urgență conține responsabilități și pașii ce trebuie
urmați pentru fiecare situație în parte, implicarea unor organisme externe organizației (pompieri
militari, contractori specializați), referiri la sistemele și echipamentele necesare, modul de
raportare, analiza evenimentului și stabilirea acțiunilor corective și preventive ce trebuie luate.
Unele situații de urgență se rezolvă prin contractarea și activarea în intervalul stabilit de
contractorii specializați sau prin intervenția pompierilor militari. De asemenea, poate apărea
necesitatea contractării unor servicii de întreținere pentru sistemele și echipamentele specifice.
8. Descrierea dificultăţilor
Nu au existat dificultăți tehnice sau practice în timpul evaluării impactului asupra
mediului beneficiarul punând la dispoziţia întocmitorului toate datele și informatiile necesare.
9. Rezumat fără caracter tehnic
Amplasamentul este situat pe strada Libertăţii, nr. 45, Sector 2, Bucureşti.
În momentul de față, fabrica de la București produce aproximativ 40000 anvelope/zi.
Obiectivul principal este completarea liniilor de producție cu echipamente care oferă
posibilitatea prelucrării materiei prime.
47
Alimentarea cu apă a unității de producție se face din sursele existente pe amplasament: 2
foraje de adâncime și racord la rețeaua de alimentare cu apa a orașului, prin extinderea rețelelor
de distribuție și menținerea rețelelor de aducțiune și înmagazinare .Apa va fi folosită în scop
menajer și tehnologic pentru suplimentarea necesarului de apă de racire a echipamentelor.
Igienizarea spațiilor de producție se realizează cu echipamente special destinate acestui
scop, cu consum limitat de apă și detergenți, așa cum se utilizează și în prezent.
Pentru diminuarea încărcării apelor menajere cu poluanți se utilizează produse
biodegradabile, existente pe piață intr-o largă varietate. De asemenea pentru a minimiza
încarcarea apelor rezultate în urma igienizării spațiilor de producție (mixare), se va utiliza ca
tehnologie de curățare întâi aspirarea spațiilor și apoi spălarea acestora.
Apele pluviale sunt colectate prin sistem de canalizare exterior. De aici apa pluvială este
deversată controlat râul Colentina. Apele pluviale de pe platformele betonate (zona parcării, alei
de circulație) sunt colectate și trecute printr-un separator de hidrocarburi înainte de deversare în
râu.
Principalele surse de poluare a aerului pe perioada de funcționare sunt
Utilajele/echipamentele cu care se execută lucrările – emisii specifice arderilor
motoarelor cu combustie internă.
Surse punctiforme datorită procesului tehnologic: secția de mixare
Surse mobile de emisie: mijloace de transport care vor tranzita drumurile tehnologice
din incinta obiectivului; funcționarea nepermanentă cu intermitente, legată de intrarea
și ieșirea de la program a autoturismelor angajaților;
Prin măsurile de protecţie a muncii şi mediului, obiectivul nu se va constitui în sursă de
poluare ce ar putea afecta mediul social şi economic din zonă.
În concluzie, impactul socio- economic al noii investiții este pozitiv.
Menţionez că SC Romfibra SRL este certificată ISO 14001,astfel încât, întregul proces va
fi menținut în parametrii optimi de funcționare și îmbunătațit în permanență.
Ca urmare a evaluarii impactului asupra mediului, putem spune, activitatea desfășurată de
societatea S.C Romfibra S.R.L are un impact redus asupra calității factorilor de mediu.
48
Bibliografie
1. Mirela Panainte ,V.Nedeff, Bogdan Măcărescu, E. Moșneguțu – studiul impacului ecologic (suport curs), editura Alma Mater, Bacău 2007
2. *** - OUG 195/2005 Legea Protecţia mediului aprobată prin Legea nr. 265/2006 și modificată și completată prin OUG 164/2008;
3. ***- Legea nr. 107/1996 - Legea Apelor – modificată şi completată prin Legea 310/2004 şi prin Legea 112/2006;
4. *** - Ordinul MAPPM nr. 863 /2002 - Ordin pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicate etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
5. Ordinul MAPPM nr. 860 /2002 – Ordin pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu;
6.http://www.didactic.ro/materiale-didactice/130089_lectie-monitorizarea-regimuli-deseurilor-din-sectorul-gospodaresc-si-public
7. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=45&idb=8. http://arpmtm.anpm.ro/pages/help9. http://www.referat.ro/referate_despre/fabricarea_cauciucului.html
49
