Colegiul Economic ION GHICA Bacu. Profil : Servicii Specializare
: Economic Calificare : Tehnician n activitai financiare i
comerciale
PRIVIND CERTIFICAREA DE COMPETENE PROFESIONALE NIVELUL III
Profesor coordonator: VOICU CORNELIA
Elev: BETA ANDREEA CLASA a-XIII-a B (IFR)
Anul colar 2010-2011
SURSE PROPRII IN FINANTAREA UNEI AFACERI
CUPRINSARGUMENT.............................................................................................
CAPITOLUL 1: : SISTEMUL DE FUNCIONARE A UNEI FIRME SI MODALITATI DE
FINANTARE...........................................................
CAPITOLUL 2: SURSE PROPRII DE FINANTARE A UNEI
AFACERI2.1 Avantaje si dezavantaje ale finantarii
interne...................................... 2.2 Program financiar
pentru susinerea unei afaceri proprii.................. 2.3
Estimarea cerintelor financiare necesare initierii
afacerii.................... 2.4 Capitaluri proprii, rezerve,
profit..........................................................
2.5. Surse de obtinere a
fondurilor...............................................................
2.6. Modalitati de autofinantare.
CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ: SURSE DE FINANTARE
LA
S.C. MILENIUM S.A
3.1. Descrierea firmei,serviciilor acesteia, piata pe care
actioneaza si solicitarile
firmei............................................................
3.2.Descrierea ideii de afacere-strategia
afacerii....................................... 3.3. Descrierea
produselor si serviciilor pe care le comercializam 3.4.
Managementul
afacerii........................................................................
3.5. Planul de marketing al
societati...........................................................
BIBLIOGRAFIE
...........................................................................................
ARGUMENTUnul din cele mai mari obstacole, adesea de netrecut, pe
care le intalneste un intreprinzator potential il constituie
obtinerea fondurilor necesare pentru initierea sau cumpararea unei
afaceri. Desi acesta poate avea inventivitate si talent pentru
initierea sau conducerea unei afaceri, daca nu are stiinta si
abilitatea de a convinge potentialii creditori si investitori, nu
va putea obtine banii necesari. Priceperea intreprinzatorului si o
piata atractiva nu sunt deci suficiente pentru succesul afacerii.
Pentru a face bani este nevoie de bani. Daca ingeniozitatea
intreprinzatorului si uneori norocul pot mentine afacerea pe linia
de plutire, pentru cresterea si supravietuirea ei pe termen lung
este nevoie de o baza financiara solida. Pentru a intra in afaceri
este nevoie de resurse financiare si o buna gospodarire a acestora,
in asa fel incat afacerea sa-si atinga potentialul deplin. Destui
intreprinzatori insa intra in afaceri cu prea putini bani, mergand
"pe incercate". Curand insa ei vor intra in criza financiara,
deoarece furnizorii doresc plata la livrare, echipamentele costa
mai mult decat s-a anticipat sau vanzarile sunt mai mici decat s-a
sperat. Chiar daca nici cele mai bune planuri financiare nu-l vor
pregati pe intreprinzator sa rezolve toate problemele financiare, o
estimare detaliata a cerintelor financiare inainte de inceperea
afacerii va reduce riscul confruntarii cu probleme financiare
insurmontabile si esecul afacerii inca de la inceput. Pentru a
evita acest lucru intreprinzatorul potential trebuie sa se ocupe de
aspectele financiare ale afacerii inca inainte de inceperea ei.
Astfel, el trebuie sa se gandeasca la urmatoarele aspecte: suma de
bani necesara initierii afacerii, sursele de obtinere a acestor
bani, modul de obtinere a lor si posibilitatile de a obtine sume
suplimentare in caz de urgenta. Daca va face acest lucru,
intreprinzatorul va putea obtine mai lesne fondurile necesare si le
va utiliza cu o mai mare eficienta. Procesul de finantare a
afacerii este anevoios. El cuprinde trei etape: alegerea sursei de
finantare, pregatirea pachetului de finantare, prezentarea cererii
de finantare. a. Alegerea sursei de finantare. Gasirea unei surse
ideale de finantare este dificil de realizat.
Totusi, intreprinzatorul trebuie sa discute posibilitatile de
finantare cu cateva surse potentiale. in felul acesta va intelege
mai bine gama posibilitatilor de finantare si va putea gasi o sursa
convenabila de capital. in alegerea sursei de finantare
intreprinzatorul trebuie sa tina cont de urmatoarele criterii: 1.
Experienta sursei de finantare in acordarea de imprumuturi
intreprinzatorilor. Sursa de finantare trebuie sa fie familiara cu
problemele cu care se confrunta intreprinzatorul. 2. Reputatia
sursei de finantare. Succesul intreprinzatorului se bazeaza adesea
pe calitatea relatiilor cu sursa de finantare. De aceea, sursa de
finantare trebuie sa aiba reputatia de onestitate, corectitudine si
dorinta de a lucra cu intreprinzatorul. 3. Asistenta pe care o
ofera. in obtinerea finantarii este important ca sursa de finantare
sa acorde asistenta necesara. Aceasta este cu atat mai important
pentru intreprinzatorii care nu au experienta in anumite domenii
ale afacerii si au nevoie deci de consiliere. 4. Alte servicii. in
unele cazuri, sursa de finantare ofera servicii gratuite sau la
tarife reduse, cum ar fi analiza situatiei financiare, elaborarea
unor proiectii financiare etc. b. Pregatirea pachetului de
finantare. Pachetul de finantare se mai numeste si pachet de
imprumut. Desi cerintele de elaborare a pachetului de imprumut
variaza in functie de sursa de imprumut, cateva elemente vor ramane
comune. c. Prezentarea cererii de finantare. Elaborarea unui pachet
atractiv de finantare mareste semnificativ sansele de obtinere a
imprumutului. Totusi, afacerea este condusa de intreprinzator si nu
de un plan, fie el si bine intocmit. Prin urmare, cei ce acorda
imprumutul vor evalua nu numai pachetul de finantare, ci si
intreprinzatorul in persoana si echipa sa. Modul in care este
prezentat pachetul de finantare va influenta decizia finala de
acordare a imprumutului. Deoarece viitorul afacerii depinde in mare
parte de intreprinzator, decizia finala de acordare a imprumutului
se va baza in mare parte pe discutia personala pe care o va avea
cel ce ofera imprumutul cu intreprinzatorul. Personalitatea,
abilitatea si vivacitatea intreprinzatorului vor fi evaluate cu
atentie. De asemenea, se va avea in vedere realismul
intreprinzatorului, competenta sa, onestitatea si organizarea
prezentarii pachetului de imprumut. intreprinzatorul trebuie sa fie
pregatit sa intalneasca pe cei cei ce ii vor putea acorda
imprumutul si sa aiba idee despre ceea ce doresc acestia sa afle de
la el. O prezentare clara, bine documentata nu numai ca
mareste sansa de obtinere a imprumutului, insa poate duce si la
stabilirea unor relatii pe termen lung cu sursa de finantare.
CAPITOLUL 1: SISTEMUL DE FUNCIONARE A UNEI FIRME SI MODALITATI
DE FINANTAREntreprinderea, privit ca sistem complex, deschis i
dinamic, cu caracter preponderent operaional, n sens generic, este
un grup de persoane organizat, potrivit unor cerine economice,
tehnologice, juridice i sociale care concepe i desfoar un ansamblu
de activiti utile ce se concretizeaz n bunuri i servicii destinate
vnzrii, cu scopul obinerii unui profit ct mai mare. Atingerea
acestui el impune identificarea i satisfacerea cerinelor clienilor
i corelarea activitii ntreprinderii cu schimbrile frecvente i
importante ce au devenit o regul general a mediului de marketing.
De aceea, cunoaterea mediului i a interdependenelor
mediu-ntreprindere constituie o problem de maxim importan care-i
asigur funcionalitatea raional i n final succesul n afaceri. Pentru
orice ntreprindere cunoaterea i analiza mediului ambiant, a
fizionomiei i mecanismului su de funcionare reprezint punctul de
unde ncepe identificarea oportunitilor, dar i a pericolelor, a
ameninrilor ce se prefigureaz la adresa sa. De aceea se impune cu
necesitate cunoaterea coninutului i a cerinelor mediului, precum i
a modificrilor cantitative i calitative care apar n sfera lui,
chiar anticiparea evoluiei viitoare a mediului, astfel nct
ntreprinderea s se poat adapta la noua lui structur. Cunoaterea
caracteristicilor i a mutaiilor intervenite n structura mediului
ambiant este o condiie fundamental a satisfacerii unei anumite
categorii de trebuine de ctre ntreprindere, necesiti aflate n
continu cretere i diversificare, care trebuie s stea la baza
elaborrii unor strategii realiste, bine fundamentate tiinific. De
asemenea, asigurarea resurselor materiale, financiare,
informaionale i umane de care ntreprinderea are nevoie pentru
desfurarea unei activiti n condiii de maxim eficien, solicit
cunoaterea n detaliu a factorilor de mediu care o influeneaz,
factori care constituie o premiz esenial n adoptarea i aplicarea
deciziilor i aciunilor ca expresie a necesitilor i
oportunitilor
prezente i de perspectiv. nsuirea opticii de marketing i
aplicarea ei realist presupune i o anumit capacitate de adaptare a
ntreprinderii la mediu, ntruct modificrile acestuia pot avea i
efecte pozitive i negative. Astfel, mediul de marketing poate
determina oportuniti de sporire a afacerilor cu clienii existeni
sau cu alii noi, sau poate serios deteriora capacitatea de
satisfacere a necesitilor clienilor, prin nepotrivirea cererii cu
oferta. Prin urmare, nu este suficient s cunoti i s te adaptezi la
mediu, ci este nevoie de capacitate de mobilizare i coordonare
pentru adaptarea operativ a activitii la noile cerine. Este foarte
important s se neleag c ntreprinderea nu se afl n opoziie cu mediul
de marketing, ea fiind chiar o component a acestuia care exercit
influen asupra mediului, altfel spus exercit un rol activ asupra
lui. De asemenea, trebuie inut seam de faptul c mediul de marketing
nu este n mod automat ostil, restrictiv, primejdios, ci dimpotriv i
ofer anse, ocazii, favorabile, situaii benefice pentru meninerea
poziiei i chiar accentuarea ei pe pia. Mediul de marketing,
reprezentat de forele externe ale ntreprinderii, influeneaz direct
sau indirect obiectivele, planurile, procedurile, activitile i
rezultatele acestora, jucnd un rol extrem de important n viaa
ntreprinderilor. De aceea, specialitii consider c analiza mediului
i adoptarea unui proces sistematic de identificare a schimbrilor
semnificative sunt foarte importante pentru a prognoza impactul
ce-l poate avea asupra organizaiei (E. Hill & T. OSullivan Op.
cit. p.51). n acest scop, s-au elaborat o serie de metode de analiz
a mediului (se utilizeaz mai muli termeni sinonimi n literatura de
specialitate, cel mai frecvent utilizai fiind: scanare,
previzionare, culegere de date, cercetare extern, control, redarea
informaiilor externe) cele mai cunoscute fiind: managementul
semnalului slab; Quest (Quick Environment Scanning Technique) i
sistemele formale de explorare a mediului. Primul pas este
observarea continu ce d posibilitatea desprinderii n faza iniial a
modificrilor i adoptrii deciziilor corespunztoare. Al doilea pas
este monitorizarea ce presupune colectarea informaiilor ce dau
posibilitatea remarcrii tendinelor care indic oportuniti sau
primejdii. Al treilea pas este prognozarea, prin care se determin
aria, viteza i intensitatea modificrilor cu ajutorul tehnicilor
specifice i se elaboreaz scenarii.
Al
patrulea
pas
este
analiza
posibilelor
consecine
asupra
activitii ntreprinderii. Impactul probabil asupra organizaiei se
poate materializa n patru categorii de rspuns la schimbrile de
mediu, ce impun ca tactic: 1. marketing activ cnd schimbarea este
clar i impactul este semnificativ; 2. planuri pentru orice
eventualitate cnd probabilitatea schimbrii este mic dar impactul
este mare; 3. monitorizare cnd schimbri pot s apar, dar efectele nu
sunt importante; 4. revizuire periodic cnd i posibilitile schimbrii
i impactul sunt de mic intensitate.
-- Categorii de rspuns la schimbri de mediu Preocuparea
specialitilor teoreticieni i practicieni de a analiza mediul este
determinat de faptul c n prezent organizaiile funcioneaz ntr-un
mediu concurenial i foarte dinamic mai ales datorit evoluiei fr
precedent a tehnologiei, un mediu n care apar noi legi, se
utilizeaz strategii concrete de cucerire a pieelor, scade
fidelitatea cumprtorilor mai ales datorit unei accelerate
diversificri a produselor i serviciilor
oferite de productori. De aceea, mediul de marketing trebuie
supravegheat i analizat pentru a intui ct mai corect natura i
dimensiunile potenialelor schimbri ce se prefigureaz, iar n funcie
de acestea s se pregteasc planuri concrete de rspuns, prin care s
se pregteasc extinderea grupurilor int i redefinirea activitilor de
marketing. Studiile efectuate n SUA i Europa au evideniat
importantele avantaje pe care ntreprinderile le pot avea n urma
analizei mediului, ntre acestea cele mai importante ar fi:
contientizarea mai puternic din partea echipei manageriale privind
modificrile survenite n mediul de afaceri; planificarea strategic i
decizii mai eficiente; eficien sporit de conducere; analize
industriale i de pia mai bune; rezultate superioare n activitatea
extern; alocarea mai eficient a resurselor; planificarea mai
eficient a consumului de energie.
De asemenea, studiile respective au tras concluzii interesante i
cu privire la factorii cei mai importani de care trebuie s in seam
orice manager. n concluzie, cunoaterea i anticiparea evoluiei
mediului devine att de important nct analiza mediului trebuie
structurat pentru a satisface nevoile celor care iau decizii cu att
mai mult cu ct exist deja instrumente i tehnici specifice.
CAPITOLUL 2: SURSE PROPRII DE FINANTARE A UNEI AFACERI2.1
Avantaje si dezavantaje ale finantarii interne 2.2 Program
financiar pentru susinerea unei afaceri proprii 2.3 Estimarea
cerintelor financiare necesare initierii afacerii 2.4 Capitaluri
proprii, rezerve, profit 2.5. Surse de obtinere a fondurilor
Principalele instrumente de politic regional vizeaz crearea unor
condiii favorabile pentru atragerea investiiilor private, n
condiiile unor resurse de finanare public redus. Mijoacele
financiare necesare pentru a iniia sau dezvolta o ntreprindere pot
proveni din surse interne sau externe. 1. Sursele interne de
finanare constau din economiile antreprenorului, iar n cazul
ntreprinderilor existente constau n vnzarea produsului realizat. O
finanare realizat numai cu sprijinul unic al surselor interne
prezint o serie de avantaje i dezavantaje. a. Avantajele finanrii
interne: o Un mai mare control i independen asupra ntreprinderii,
actele ntreprinse netrebuind a fi justificate cuiva. o Singurul
cost asociat finanrii interne este pierderea dobnzilor (dac
fondurile fceau obiectul unui plasament pe piaa de capital). o
Fondurile investite nu trebuie s fie rambursate. b. Dezavantajele
finanrii interne: o Fondurile sunt limitate, fapt ce restrnge
capacitatea ntreprinztorului de a realiza beneficii sau de a-i
dezvolta ntreprinderea. o ntreprinztorul va trebui s accepte un
nivel de risc personal ridicat. 2. Finanarea extern este asigurat
de bnci, instituii de investiii, organe ale sectorului public, ct i
cel particular. a. Avantajele finanrii externe :
o Exist o gam variat de finanri; o Investitorii externi sunt, de
regul, mai importani dect sursele interne i pot permite o
dezvoltare mai substanial a ntreprinderii; o Implicarea
investitorilor externi trebuie s garanteze adaptarea unei direcii
raionale a ntreprinderii; o Implicarea investitorilor interesai i
experimentai poate constitui o resurs important pentru
ntreprindere. b. Dezavantajele finanrii externe : o Investitorul
exterior poate dori s participe activ la gestiunea ntreprinderii. o
Obiectivele investitorilor trebuie satisfcute chiar dac aceasta
difer de obiectivele ntreprinderii. n general, mijloacele
financiare obinute reprezint un cumul dintre sursele interne
proprii i cele externe, n funcie de previziunea proprie fcut.
2.2 Program financiar pentru susinerea unei afaceri proprii
n Romnia, ultimii ani au coincis cu o reducere semnificativ a
afacerilor proprii derulate n cadrul unor ntreprinderi mici i
mijlocii. O prim soluie care ar putea redresa funcionarea
I.M.M.-urilor este finanarea acestora de ctre unele bnci
specializate sau de instituii financiare solide. n acest sens
considerm c o revigorare a sectorului I.M.M.urilor n Romnia este
condiionat n primul rnd de atractivitatea programelor de creditare
ce trebuie realizate din surse externe pentru sprijinirea i
dezvoltarea IMM-rilor. Un studiul recent efectuat de Centrul Romn
pentru I.M.M.-uri privind realizarea unor programe financiare
realiste ale acestora, au artat c principalele surse de finanare
pentru susinerea unei afaceri proprii sunt: capitalul propriu;
creditele furnizori; creditele bancare.
Totui, dac facem o inventariere real a surselor de finanare a
I.M.M.-urilor, se constat c n afar de sursele prezentate anterior,
mai sunt i alte surse i anume:
disponibilitile bneti aduse de asociai; creditul asociat unic;
credite acordate n cadrul unor programe internaionale; asisten
financiar nerambursabil n cadrul unor programe internaionale;
leasing; avalizarea biletelor la ordin sau a cambiilor; scrisorile
de garanie; subveniile; acreditivul n lei i/sau n valut;
Capitalul este forma de finanare cea mai ieftin, iar majorarea
capitalului, prin atragerea de aporturi noi, constituie principala
surs de finanare pentru I.M.M.-uri. Creditul furnizor reprezint o
form de finanare foarte des ntlnit, att la intern ct i la extern.
Un manager bun caut s-i finaneze producia / serviciile / comerul
prin aceste credite furnizori, adic s ncaseze la termene mai mici
dect termenele de plat a furnizorilor. Creditele furnizori pot s
fie acordate pe termen scurt sau mediu. Cadrul larg al acestor
credite sunt contractele ncheiate ntre pri, n care sunt stipulate
perioadele de creditare precum i costul acestora. Dac ne referim la
creditele furnizori externi, acestea, de obicei sunt acordate pe
termen scurt, datorit nesiguranei cerute de reglementrile Bncii
Naionale (B.N.R). Creditul furnizor poate fi acordat cu dobnd sau
fr dobnd. n cazul creditului furnizor extern dobnda datorat
constituie un venit al partenerului extern obinut pe teritoriul
Romniei, n conformitate cu reglementrile n vigoare. Creditul
furnizor poate fi o surs important de finanare pentru susinerea
unei afaceri proprii, dar ea poate fi i un factor care n anumite
condiii poate conduce la nregistrarea de pierderi n activitatea
financiar a societii. nregistrarea de pierderi ca urmare a unui
partenerului romn n rambursarea creditului. Beneficiarul de credite
trebuie ns s obin aprobrile legale
credit furnizor este determinat de diferena de curs valutar din
momentul achiziionrii creditului (primirii produsului / serviciului
/ mrfii) i momentul restituirii creditului (efectuarea efectiv a
plii produsului / serviciului / mrfii). Subveniile I.M.M.-urile cu
programe viabile vor avea acces la sumele alocate de la bugetul de
stat. n acest sens prin bugetul de stat s-au alocat sume importante
n vederea: garantrii mprumuturilor contractate de I.M.M.-uri la
bnci; nfiinrii de noi ntreprinderi; sprijinirea activitilor de
marketing i preexport. Un rol important n dezvoltarea I.M.M.-urilor
l-a avut Legea nr. 133/1999 modificat n anul 2000 privind nfiinarea
ntreprinderilor mici i mijlocii.
2.3 Estimarea cerintelor financiare necesare initierii afacerii
Estimarea cerintelor financiare se face dupa ce intreprinzatorul
s-a decis asupra produselor/serviciilor pe care le va realiza/vinde
si asupra amplasamentului afacerii. Estimarea cerintelor financiare
se face in functie de tipurile de capital necesar initierii
afacerii: capital de pregatire a afacerii si capital de incepere a
activitatii. Capitalul necesar pregatirii afacerii reprezinta
investitia care se face inainte de inceperea afacerilor. Cerintele
de capital variaza in functie de natura activitatii, marimea
firmei, amplasament. Pentru verificarea viabilitatii ideii de
afaceri este necesara mai intai elaborarea unui studiu de
fezabilitate. Daca firma doreste sa introduca un produs nou va fi
nevoie de elaborarea prototipului. O mare parte din cheltuielile de
pregatire a afacerii sunt destinate construirii, renovarii sau
inchirierii cladirii. De multe ori intreprinzatorul doreste sa
modifice structura cladirii existente, pentru a corespunde mai bine
ideilor si personalitatii sale. Cumpararea echipamentelor si a unor
obiecte de inventar este un alt domeniu in care trebuie facute
investitii. intreprinzatorul are nevoie de fisete, birouri, scaune,
echipamente
de birou. Uneori sunt necesare utilaje si masini complexe. O
alta categorie de cheltuieli este destinata achizitionarii
stocurilor, inainte de inceperea lucrului. Nu toti furnizorii
acorda credit comercial unei noi afaceri, asa ca plata se face de
multe ori la livrare. In categoria cheltuielilor de pregatire a
afacerii intra si cele referitoare la plata diferitilor
consultanti, cum ar fi avocatii, contabilii, expertii tehnici in
evaluarea cladirii si utilajelor etc. De asemenea, pentru unele
afaceri sunt necesare obtinerea de licente speciale, care trebuie
cumparate inainte de demararea afacerii. Capitalul de incepere a
activitatii reprezinta investitiile care se fac cu putin timp
inainte de inceperea afacerii, in timpul lansarii afacerii si
imediat dupa initierea afacerii. Noua afacere poate atrage clienti
inca de la inceput, insa vanzarile inregistrate nu acopera de multe
ori cheltuielile mari care trebuie facute in aceasta perioada.
Multi clienti potentiali vor trata noua afacere cu suspiciune si
precautie. De aceea, intreprinzatorul trebuie sa se gandeasca la
faptul ca la inceputul existentei sale firma va avea un deficit
financiar. Determinarea capitalului de incepere este necesara si
pentru a asigura firmei o baza solida de crestere. De aceea,
intreprinzatorul trebuie sa identifice costul stocurilor, al fortei
de munca, utilitatilor, asigurarii etc. in felul acesta isi va
forma o imagine asupra dimensiunii firmei si a marimii si sferei
actiunilor viitoare. Estimarea cerintelor de capital necesar
pregatirii afacerii se face prin investigarea preturilor
posibililor furnizori sau a diferitelor firme prestatoare de
servicii. Estimarea capitalului de incepere a activitatii este
cumva diferita intrucat veniturile pot compensa cheltuielile. in
consecinta, estimarea nu se reduce doar la o simpla investigare.
Previziunea vanzarilor este dificil de realizat deoarece nu exista
evidente preccedente. De regula, intreprinzatorul va estima
veniturile dupa evaluarea potentialului pietei si previziunea
volumului vanzarilor concurentilor. Dupa proiectarea volumului
vanzarilor se vor estima cheltuielile necesare. Cea mai buna metoda
o constituie estimarea lor in aceeasi maniera ca si a cerintelor de
capital necesar pregatirii afacerii. Aceasta abordare il forteaza
pe intreprinzator sa ia unele decizii critice privind natura
afacerii: stabilirea numarului angajatilor si a salariului pe care
il va plati, felul asigurarii necesare etc. si prin urmare va fi
obligat sa faca investigatii in acest sens. O alta metoda de
estimare a cheltuielilor este sa se foloseasca mediile din
ramura.
Estimarea este cu atat mai corecta cu cat intreprinzatorul isi
face sperante rezonabile privind veniturile si costurile. Nu de
putine ori insa unii intreprinzatori sunt atat de entuziasti de
ideea afacerii lor incat supraestimeaza veniturile si subevalueaza
costurile. in general, este mai bine sa se faca o estimare
conservatoare a veniturilor si o estimare mai lejera a
cheltuielilor. in felul acesta intreprinzatorul este pregatit
pentru cel mai nefavorabil scenariu al necesitatilor de capital.
Odata realizate proiectiile capitalului necesar si contributia
personala a intreprinzatorului, acesta poate incepe demersurile de
imprumut. 2.4 Capitaluri proprii, rezerve , profit CAPITALUL este,
in esenta, orice forma de bogatie folosita pentru producerea unei
bogatii mai mari a firmei. El se gaseste intr-o afacere sub
diferite forme: numerar; stocuri; utilaje si echipamente. De
exemplu, intr-o afacere producatoare de bunuri materiale, utilajele
si echipamentele sunt folosite pentru realizarea de produse
necesare satisfacerii anumitor cerinte. Venitul obtinut din vanzari
va fi folosit pentru achizitionarea unei cantitati mai mari de
materii prime pentru o posibila extindere a activitatii sau pentru
cumpararea unor echipamente suplimentare. Ciclul continua,
capacitatea intreprinderii (si eventual rentabilitatea) crescand
pana se atinge punctul diminuarii veniturilor marginale. in acest
fel, capitalul initial al patronului a contribuit la obtinerea unei
bogatii suplimentare atat pentru intreprindere cat si pentru
societate in general. Managerii financiari identifica in mod
obisnuit trei categorii principale de necesitati de capital:
capital fix; capital de lucru; capital suplimentar. Capitalul fix
este necesar achizitionarii fondurilor fixe ale intreprinderii.
Aceste fonduri sunt destinate producerii de bunuri si prestarii de
servicii nu si vanzarii. Cladirile, echipamentele, masinile nu sunt
transformate in numerar in timpul derularii afacerii, astfel incat
banii investiti in aceste active fixe tind sa fie "inghetati",
deoarece nu sunt folositi pentru alte scopuri. Cantitatea de bani
necesari nu se rezuma doar la sumele necesare inchirierii unui
magazin, achizitionarii de echipamente si cumpararii stocului
initial. Exista multe alte costuri care cer cantitati considerabile
de bani.
Cele mai multe afaceri nu sunt imediat profitabile,
intreprinzatorii trebuind sa le sustina pana cand vor aduce
venituri. De asemenea, ei trebuie sa finanteze creditele clientilor
pana cand se vor realiza noi venituri. Capitalul de lucru
(circulant, fondul de rulment) reprezinta fondurile temporar
necesar derularii activitatilor pe termen scurt. El poate fi
determinat ca diferenta intre activul si pasivul curent. Necesarul
de capital circulant se datoreaza fluxului de casa neuniform cauzat
de fluctuatiile sezoniere normale. Schimbarile neprevazute ale
cererii, vanzarile pe credit si sezonalitatea sunt cauze frecvente
ale variatiei fluxului de numerar al oricarei firme mici. Fondul de
rulment este folosit in mod normal pentru achitarea notelor de
plata, finantarea vanzarilor pe credit, plata salariilor, precum si
pentru unele situatii neprevazute. Creditorii fondului de rulment
spera ca patronul sa obtina un numerar superior pentru asigurarea
rambursarii imprumutului la sfarsitul ciclului de
productie/vanzare. Capitalul suplimentar este destinat extinderii
afacerii sau modificarii obiectului principal de activitate al
acesteia. Creditorii capitalurilor suplimentare acorda imprumutul
pentru aceleasi motive ca acelea ale capitalului fix.
Intreprinzatorul trebuie sa evidentieze distinct cele trei
categorii de capital in cadrul planificarii financiare. Desi ele
sunt interdependente, fiecare are surse de finantare proprii si
efecte distincte atat asupra afacerii cat si asupra cresterii pe
termen lung a acesteia.
REZERVELE reprezint surse ale societilor comerciale constituite
pe baza rezultatelor pozitive obinute n activitatea de exploatare,
primelor de emisiune, diferenelor din reevaluare, diferenelor din
rscumprarea aciunilor proprii i din alte resurse. Ele se mai numesc
si profituri capitalizate i au rolul de a conserva capitalul
social. Contabilitatea financiar reflect i delimiteaz rezervele
constituite n urmtoarele categorii: rezerve legale, rezerve pentru
active proprii, rezerve statutare i alte rezerve. a) Rezervele
legale se constituie, potrivit legii n vigoare i sunt destinate
protejrii capitalului social. Ele se constituie la sfritul anului,
obligatoriu, n cot de 5% din profitul brut contabil, anual, pn cnd
ating 20% din capitalul social. Se utilizeaz pentru acoperirea
pierderilor precedente.
Rezerva legal constituie deducere fiscal, respectiv se scade din
profitul brut nainte de impozitare (nu se impoziteaz). b) Rezerve
pentru active proprii Ele se constituie la sfritul anului din
profitul net i se utilizeaz n cazul rscumprrii activelor proprii,
pentru a acoperi diferena nefavorabil dintre preul de rscumprare,
mai mare, i valoarea nominal, mai mic. c) Rezerve statutare se
constituie numai dac sunt prevzute n statutul societii sau n
contractul de societate, aplicnd procentul din statut asupra
profitului net. Ele sunt constituite cu scopul de a tempera dorina
acionarilor pentru ncasarea de dividende mari n dauna unor obligaii
mai importante ale societii, sursa lor reprezint profitul net
obinut anual. Se utilizeaz pentru creterea capitalului social. d)
Alte rezerve se constituie facultativ din profitul net pe baza
hotrrilor Adunrii Generale a Acionarilor sau Asociailor, n anii n
care rezultatul exerciiului este pozitiv. Se utilizeaz pentru
acoperirea de pierderi precedente, pentru creterea capitalului
social, pentru finanarea unor investiii de relansare, ct i pentru
acordarea unor dividende n anii n care valoarea profitului este mic
sau unitatea i ncheie activitatea cu pierderi. Se folosesc i pentru
acoperirea unor diferene rezultate din operaii de rscumprare a
aciunilor proprii pentru a fi anulate. Evidena rezervelor
constituite prin capitalizarea beneficiiilor i din alte resurse
stabilite prin lege, se evideniaz prin contul de pasiv 106 Rezerve,
dezvoltat pe 4 conturi sintetice de gradul doi: 1061 Rezerve legale
1062 Rezerve pentru aciuni proprii 1063 Rezerve statutare 1068 Alte
rezerve, ce corespund categoriilor de rezerve pe care le poate
constitui i folosi o societate comercial. n creditul conturilor
menionate se nregistreaz constituirea rezervelor din profitul net
al exerciiilor financiare precedente, din primele de emisiune. n
debitul conturilor se nregistreaz utilizarea rezervelor pentru
mrirea capitalului social.
Soldul creditor al contului reflect rezervele delimitate ca surs
de finanare durabil a activelor patrimoniale. PROFITUL, este in cel
mai restrins sens, venitul pe care il obtin agentii economici, ca
produs al utilizarii capitalului. in sensul cel mai larg, profitul
este cistigul pe care-l obtin agentii economici, ca surplus peste
costul de productie. De aici, rezulta ca profitul este avantajul
realizat in forma baneasca dintr-o actiune, operatie sau activitate
economica. Prin urmare orice agent economic nu poate progresa, nu
se poate dezvolta daca nu obtine profit. Privit ca diferenta intre
pretul de vinzare si costul de productie profitul, mai precis
profitul total are doua componente: profitul normal si profitul
supranormal sau economic. Profitul Profitul normal reprezinta acea
parte a profitului pe care o realizeaza si insuseste
intreprinzatorul (agentul economic) in calitatea sa de proprietar
al factorilor de productie. Ca venit al proprietarului care este si
intreprinzator, profitul normal nu se include in costul de
productie. Acesta corespunde venitului care ar reveni
intreprinzatorului daca el ar inchiria capitalul sau altui
intreprinzator, sau daca ar lucra ca salariat la acesta. Prin
urmare, profitul normal reprezinta minimum de profit pe care o
firma trebuie sa-l obtina pentru a functiona in continuare. in
acest caz, nielul venitului total incasat se identifica cu cel al
costurilor de oportunitate, ceea ce inseamna ca pe baza incasarilor
se poate asigura continuarea activitatilor la aceiasi parametrii
functionali. Profitul Partea de profit ce se obtine ca venit peste
costul de productie indiferent daca acest venit este produs al unor
factori de productie inchiriati sau ca urmare a jocului concurentei
pe piata, reprezinta profitul supranormal sau economic. in timp ce,
profitul contabil reprezinta excedentul de venit net peste costul
contabil, profitul economic reprezinta diferenta dintre venitul
total al firmei si costurile de oportunitate ale tuturor intrarilor
(factorilor) utilizate de aceasta intr-o perioada de timp. Adesea,
teoria generala a profitului are in vedere acest tip de profit.
Profitul normal, indiferent daca se investeste in factori de
productie care intra in proprietatea intreprinzatorului sau
agentului economic, in general are aceeasi natura, este consumat ca
venit personal de catre acesta, facind parte din profitul total,
dar intrind in costul de productie la fel ca orice cost. 2.5. Surse
de obtinere a fondurilor
Dupa ce s-au evaluat cerintele de capital necesare pregatirii si
initierii afacerii, se va determina capitalul pe care
intreprinzatorul il va pune la dispozitie, fata de cel care il va
imprumuta. Este, desigur, posibil ca intreprinzatorul sa aiba tot
capitalul necesar pregatirii si initierii afacerii, insa de cele
mai multe ori este nevoie sa se apeleze la imprumut. Recunoasterea
nevoii de imprumut este deosebit de importanta, intrucat
subcapitalizarea duce de cele mai multe ori la esec. Prin urmare,
intreprinzatorul trebuie sa planifice cu atentie cerintele de
capital ale firmei. Una din sursele principale de capital o
reprezinta resursele financiare proprii. Daca sunt insuficiente, se
va imprumuta de le prieteni, rude sau institutii financiare.
imprumutul este riscant intrucat el trebuie garantat cu bunurile
personale sau cele ale firmei. De aceea, intreprinzatorul trebuie
sa imprumute doar suma care ii este strict necesara. Ca urmare,
finantarea trebuie planificata cu multa atentie. O combinatie
potrivita a capitalului propriu cu cel de imprumut care sa acopere
atat cheltuielile de pregatire cat si cele de lansare este de
dorit. Una din modalitatile cele mai bune de determinare a
finantarii de inceput este de a face trei proiectii: suma minima,
suma maxima si suma cea mai probabila. intelegerea diferitelor
surse de obtinere a fondurilor si implicatiile lor pentru afacere
este o conditie esentiala pentru reusita in afaceri. Exista doua
surse de obtinere a fondurilor: finantarea proprie si
imprumuturile. Avantajul esential al capitalului propriu este ca el
nu trebuie rambursat. Cele mai obisnuite surse de finantare proprie
sunt urmatoarele: 1. Economiile personale. Majoritatea capitalului
necesar initierii unei afaceri este formata din economiile
personale ale intreprinzatorului. Ca regula generala,
intreprinzatorul trebuie sa aiba cel putin jumatate din fondurile
necesare initierii afacerii. Daca el nu va risca, cu atat mai mult
nu vor risca nici alti investitori. De asemenea, imprumutul unei
parti mai mari decat jumatatea capitalului necesar ii va afecta in
mare parte afacerea. 2. Prieteni, rude. Daca intreprinzatorului
nu-i ajung banii, poate apela mai intai la prietenii cei mai buni
si la rudele care doresc sa investeasca in afacere. El trebuie insa
sa-si prezinte sansa de reusita cu sinceritate pentru ca in caz de
esec sa nu-si indeparteze rudele si prietenii. Daca va trata aceste
imprumuturi ca pe oricare altele, se va evita deteriorarea
relatiilor prietenesti si familiale.
3. Partenerii. intreprinzatorul poate sa-si ia un partener
pentru a-si mari baza financiara necesara initierii afacerii.
inainte de a incheia un acord de parteneriat, el trebuie sa ia in
considerare impactul renuntarii partiale la controlul afacerii si
la obtinerea unei parti din profit.
2. 6 . Modalitati de autofinantare Capacitatea de autofinanare
reflecta potentialul financiar de crestere economic a
ntreprinderii, respectiv sursa interna de finanare generala de
activitatea indsutriala i comerciala a acesteia destinata sa
asigure. finanarea unor nevoi ale gestiunii curente; cresterea
fondului de rulment; finanarea totala sau partiala a noilor
investitii; rambursarea imprumuturilor constractate; remunerarea
capitalurilor investite.
Capacitatea de autofinanare se paote determina pe baza
elementelor din contul de profit i pierdere, prin doua modalitati
astfel: a) prin procedeul deductiv, care presupune adaugarea la
rezultatul burt al exploatarii (excedent brut sau deficit brut) a
sumei altor venituri monetare (alte venituri din exploatare, alte
venituri financiare i alte venituri extraordinare) i scazand suma
altor cheltuieli monetare (alte cheltuieli pentru exploatare, alte
cheltuieli financiare, ale cheltuieli extraordinare, participarea
salariatilor la rezultate, impozitul pe profit). Metodologia de
determinare a CAF, potrivit acestei modalitati, se prezinta dupa
cum urmeaza: REZULTATUL BRUT AL EXPLOATARII (excedent brut sau
deficit brut) + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli
pentru exploatare + Venituri financiare* - Cheltuieli financiare**
+ Venituri extraordinare***
- Cheltuieli extraordinare**** - Participarea salariatilor la
profit - Impozit pe profit
CAPACITATEA DE AUTOFINANARE A EXERCITIULUI Capacitata de
autofinanare exprima deci un surplus financiar degajat de
activitatea rentabila a ntreprinderii, care nu are decat n caracter
potential, daca nu este sustinut de mijlaoce financiare efective.
Surplusul monetar degajat prin cresterea trezoreriei nete, adica
cash-flow, dovedeste ca cea mai mare parte a capacitatii de
autofinanare trebuie sustinuta de o trezorerie efectiv disponibila.
b) prin adaugarea la rezultatule exercitiului a categoriilor de
cheltuieli neimplicate, potrivit metodei anterioare (cheltuieli cu
amortizarea i provizioanele) i scaderea veniturilor neluate n
calcul, potrivit aceleiasi modalitati (venituri din provizioane,
venituri din vanzarea activelor i subventii pentru investitii
virate asupra rezultatului) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI(profit
net sau pierdere) + Cheltuieli cu amortizarea i provizioanele ( de
exploatare, financiare i extraordinare) calculate - Venituri din
provizioane (din exploatare, financiare i extraordinare) + Valoarea
neta contabila a elementelor de activ cedate - Venituri din
vanzarea de active - Subventii pentru investitii virate asupra
rezultatului exercitiului CAPACITATEA DE AUTOFINANARE A
EXERCITIULUI astfel:
Se observa ca nici un din cele doua metode de calcul a
capacitatii de autofinanare nu are n vedere masura n care
veniturile corespund incasarilor, iar cheltuielile platilor.
Presupunand ca toate vanzarile sunt incasate pe parcursul
exercitiului i toate cheltuielile (cu exceptia amortizarilor) sunt
platite, se paote calcula capacitatea de autofinanare, identificata
n acest caz cu fluxul net de trezorerie degajat n cursul
exercitiului, sau autofinanarea incasata. n majoritatea cazurilor
practice veniturile realizate i cheltuielile angajate nu sunt
integral incasate, respectiv platite pe parcursul exercitiului. Cu
toate acestea, tinand cont ca fluxurile din decalajele de incasari
i plati sunt n general de scurta durata i sunt compensate de
decalajele exercitiului precedent, se poate face afirmatia ca
marimea capacitatii de autofinanare reflecta aproape exact fluxul
net de trezorerie degajat n cursul exercitiului curent. Capacitatea
de autofinanare nu reprezinta o autofinanare potentiala. Bogatia
creata n mod real se apreciaza dupa deducerea remunerarii
actionarilor. n esenta, capacitatea de autofinanare reprezinta un
indicator care exprima independenta financiar a ntreprinderii,
reflectand un flux de disponibilitati potential sau real. Marimea
sa depinde, pe de o parte, de rentabilitatea ntreprinderii, iar pe
de alta parte, de politica de investitii a ntreprinderii i de
metodele de amortizare a activelor imobilizate. Pe baza capacitatii
de autofinanare, se pot stabili o serie de indicatori utili n
aprecierea independentei financiare a ntreprinderii: a) Capacitatea
potentiala de rambursare a cheltuielilor financiare care reflecta
numarul de ani necesari pentru a asigura rambursarea cheltuielilor
financiare, pe baza capacitatii de autofinanare anuale degajate de
ntreprindere. Ra = b) Cheltuieli _ financiare CAF
Rata de finanare a investitiilor anuale reflecta proportia n
care
ntreprinderea poate asigura finanarea investitiilor anuale pe
seama CAF, n situatia n care intreaga suma ar fi alocata n acest
scop. Rb = CAF 100 Investitii _ anuale
c)
Rata de acoperire a excedentului brut reflecta participarea
fluxului
potential de lichiditati, din activitatea de exploatare, la
formarea fluxului total de disponibilitati al ntreprinderii Rc = d)
CAF 100 RBR
Rata de acoperire a rezultatului exercitiului se determina ca
raport CAF 100 Re zultatul _ exercitiului
intre capacitatea de autofinanare i rezultatul exercitiului
astfel: Rd =
Rezultatul exercitiului luat n calculul capacitatii de
autofinanare nu este n totalitate disponibil pentru autofinanare.
De aceea, se paote afirma ca autofinanarea reprezinta acea parte
din capacitatea de autofinanare ramasa disponibila, dupa
distribuirea dividendelor. Aceasta pune n evidenta aptitudinea
reala a ntreprinderii de a se autofinanta, dupa deducerea
remunerarii actionarilor: Autofinanarea = CAF Dividende distribuite
Autofinanarea constituie o sursa interna destinata acoperirii
nevoilor de finanare ale exercitiului viitor, expresie a bogatiei
create de ntreprindere. Ea este deterinata de cresterea surselor
obtinute din propria activitate a ntreprinderii i care vor ramane n
mod permanent la dispozitia acesteia pentru finanarea activitatii
viitoare. n analiza autofinantarii distingem trei trepte: minima,
de mentinere i de dezvoltare. Autofinanarea minima cuprinde suma
amortizarii i are rolul de a permite capacitatii ntreprinderii.
Datorita inflatiei i evolutiei tehnologice, mentinerea
autofinanarea minima nu este suficienta pentru reinnoirea
imobilizarilor necesare, pastrarii capacitatilor de productie
existente; Autofinanarea de mentinere include sursele care vor
asigura n viitor acoperirea cheltuielilor necesare mentinerii
potentialului productiv i, respectiv, pentru reinnoirea
imobilizarilor i acoperirea riscurilor de exploatare. Principalele
izvoare de formare ale autofinantarii de mentinere sunt:
amortizarile normale (ce corespund pierderii reale din valoarea
imobilizarilor) i provizioanele;
Autofinanarea de dezvoltare cuprinde, pe langa cea de mentinere,
o parte din
rezultatul exercitiului, astfel incat sa permita modernizarea i
cresterea capacitatilor de productie. Importanta autofinantarii
poate fi argumentata prntr-o serie de avantaje pe care aceasta le
ofera ntreprinderii: Reprezinta o sursa independenta i stabila,
respectiv un mijloc sigur de finanare n Confera ntreprinderii
libertatea de actiune, prin aceea ca autonomia financiar anumite
situatii conjuncturale nefavorabile pentru ntreprindere; dobandita
prin autofinanare ii ingaduie acesteia independenta de gestionare
fata de organismele financiare i de credit; Este indispensabila
pentru finanarea investitiilor (de mentinere, de inlocuire, de
Permite franarea indatorarii i, implicit, reducerea cheltuielilor
financiare; Constituie un indicator pe baza caruia se poate masura
randamentul capitalurilor Reprezinta premisa deschiderii accesului
pe piata de capital i n atragerea de capital Prin dimensiunea sa,
autofinanarea degajata de ntreprindere joaca un puternic rol de
semnalizator al performanelor ntreprinderii, sugerand potentialilor
investitori capacitatea acesteia de a utiliza eficient capitalurile
incredintate i de a asigura o remunerare atragatoare. Pentru
creditori, marimea absoluta i relativa a autofinantarii certifica
capacitatea de rambursare de catre ntreprindere a sumelor
imprumutate, ct i nivelul riscului de neplata. n analiza economic,
pe langa evolutia autofinantarii n marime absoluta, se urmaresc i
ratele autofinantarii, i anume: a) Rata autofinantarii
investitiilor anuale: Ra = Autofinantare 100 investitii _ anuale
crestere), cu conditia realizarii unor investitii utile i nu de
irosire a resurselor;
proprii, respectiv rentabilitatea financiar; extern.
b) Rata autofinantarii imobilizarilor corporale i necorporale:
Ra = Autofinantare 100 Im obilizari _ corporale + Im obilizari _
necorporale
c) Rata de finanare a nevoilor globale de finanare: Rc =
Autofinantare Autofinantare 100 = Nevoia _ de _ finantare Active _
imobilizate + Variatia _ NFR
CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ: SURSE DE FINANTARE LA S.C. MILENIUM
S.A
3.1. Descrierea firmei,serviciilor acesteia, piata pe care
actioneaza si solicitarile firmei 3.2.Descrierea ideii de
afacere-strategia afacerii
3.3. Descrierea produselor si serviciilor pe care le
comercializam 3.4. Managementul afacerii 3.5. Planul de marketing
al societati 3.5.1. Descrierea pietei pe care actionam
3.5.2.Segmentul de piata pe care il urmarim. 3.5.3.Strategia de
marketing pe care ne propunem sa o realizam 3.5.4.Cercetarea de
piata 3.5.5.Necesarul de finantare
3.1. Descrierea firmei,serviciilor acesteia, piata pe care
actioneaza si solicitarile firmei SC.Milenium S.A. s-a nfiintat n
15.03.1996, cu un capital social integral privat de 20.000 lei
Obiectul principal de activitate al societtii l reprezint activitti
specifice pentru restaurante si alimentatie public, conform codului
CAEN 5530. pe parcursul activittii sale restaurantul detinut de
societate si-a mrit si consolidat nivelul de clienti, gradul de
utilizare a capacittii sale de deservire evolund de la 45% n anul
1996 la aprox. 75% n anul 2007. n prezent valoarea lunar a cifrei
de afaceri aste de aprox. 14.500 lei, 25% fiind asigurat de
serviciile de catering. Cota de piat a restaurantului este de 5%,
fiind sustinut de serviciile a 29 de salariati. Restaurantul
,,Acasa ofer un meniu cu mncruri si buturi deosebite, cu specific
national sau apartinnd buctriei internationale, clientii si avnd de
ales dintr-o gam larg de preparate. Societatea este renumit pentru
politica stricta de asigurare a calittii seviciilor sale, fcnd din
aceasta un avantaj concurential. Piata: Activitatea societtii se
ncadreaz n sfera alimentatiei publice, focalizndu-se pe segmentul
consumatorilor cu pretentii. Conditia esential de competitivitate
ntr-un astfel
de sector o reprezint satisfacerea exigentelor clientilor
printr-un meniu variat, de o calitate ireprosabile, asigurarea unui
ambient plcut n incita restaurantului precum si promptitudinea
livrrilor pentru serviciile de catering. Ce le mai mari riscuri
provin din posibilitatea intrrii pe piat a unor reprezentanti ai
lanturilor internationale de restaurante si din eventualitatea unor
presiuni din partea Patronatului Crnii. Solicitrile financiare: Ca
urmare a cresterii continue a cererii pentru serviciile
restaurantului n conditiile unei capacitti limitate, s-a hotrt
deschiderea unui nou restaurant care vine n ntmpinarea tendintelor
pietei. Pentru dezvoltarea activittii societatea consider necesar
deschiderea unui nou restaurant, investitie care necesit 300.000
euro. Pentru aceasta se urmreste contractarea unui credit pe trei
ani cu dobnda de 12% pe an. mprumutul va fi garantat printr-un
contrat de gaj si ipoteca asupra activelor societtii. PUNCTE TARI/
PUNCTE SLABE: Puncte tari:-profil de activitate bazat pe
alimentatie cu mancaruri si bauturi diverse care atrag o mare
categorie de consumatori -asigurarea unui climat placut in
restaurant pentru cei mai exigenti clienti
Puncte slabe:- piata pe care isi desfasoara acttivitatea care
presupune o concurenta puternica -imprumutul care trebuie realizat
printr-un contrat de gaj si ipoteca asupra activelor societtii.
3.2.. Descrierea ideii de afaceri-strategia afacerii
Prin intermediul restaurantului ,,ACASA S.C. Milenium S.A.
presteaz servicii de alimentatie public de aprox. 6 ani. n acest
interval de timp, ca urmare a calittii ireprosabile a serviciilor
sale, restaurantul si-a cstigat un renume binemeritat si o cot de
piat confortabil. Calitatea ofertei si preturile accesibile atrag
totusi un numr important de consumatori din zona vestic a
Bacaului.. n prezent, capacitatea de deservire a restaurantului
este utilizat n proportie de 75%. Strategia afacerii: Pe baza
cunostintelor dobndite, succeselor anterioare si tipul serviciilor
oferite, strategia viitoare a afacerii va fi una de diferentiere
calitativ fat de oferta concurentei. Prezentatrea situatiei
actuale: n prezent societatea dispune de un capital social de 62,2
mii lei, reprezentat de un numr de 6.200 de actiuni n valoare de 10
lei/ actiune. Finantarea activittii sale se face predominant din
surse proprii, la data ntocmirii planului de afaceri structura de
finantare a activittii cuprinznd n proportie de 80% capitaluri
proprii si 20% datorii curente ctre furnizori, actionari si
institutii ale statului. La aceast dat, SC Milenium SA si-a
consolidat imaginea si pozitia de piat-tint, valoarea cifrei de
afaceri a anului 2010 ajungnd la nivelul record de aprox 61.000
euro .
Structura actual a cifrei de afaceri lunare este urmtoarea:
Structura lunar a cifrei de afaceri Catering Servicii directe n
incinta
Procent
Valoare lunar (mii lei)
Numr mediu de clienti (zilnic) 172 290
25% 75%
36,2. 108,75
restaurantului Total
1005
145.
462
Cei 172 de clienti ce sunt deserviti zilnic de sectorul Catering
sunt generati de comenzile a 15 companii, iar cei 290 de clienti
directi ai restaurantului se traduc ntr-un numr mediu zilnic de 10
clienti/ mas (la o capacitate a restaurantului de 30 mese aprox.
120 locuri). PUNCTE TARI/ PUNCTE SLABE: Puncte tari: -6 ani in
domeniul alimentatiei publice (experienta) -consolidarea pozitiei
si imaginii pe piata Puncte slabe:-doar 75% din capacitatea
restaurantului functioneaza in present -clientii sunt in prezent
doar dintr-o mica zona a Bacaului.
3.3. Descrierea produselor si serviciilor pe care le
comercializam Obiectivul unittii este de a satisface pe deplin
exigentele gastronomice ale clientilor, avnd n vedere c preocuparea
oamenilor pentru o alimentatie sntoas si hrnitoare este n crestere
n ultimii ani conform studiilor de piat efectuate de Agentie de
monitorizare a tendintelor de consum n anul 2009. Produse si
servicii: Restaurantul a reusit s atrag si s satisfac pretentiile
unor noi clienti prin varietatea produselor culinare si
sortumentelor de buturi disponibile. Actuala structur a ofertei
poate fi urmrit n tabelul urmtor: TIP Produse culinare traditionale
Specialitti ale buctriei Nr. aprox. de sortimente 150 70 Pondere n
CA total 50% 30%
internationale Bauturi
70
20%
Se constat o crestere a interesului consumatorilor fat de
specialittile culinare apartinnd buctriei internationale, n special
fat de buctria italieneasc, frantuzeasc si asiatic. Cu exceptia
buctriei asiatice, firma dispune de ora actual de personal
specializat pentru a satisface pe deplin aceste tendinte de consum.
Servicii oferite: Sunt dou feluri de deservire a consumatorilor: -n
mod direct la una din cele 30 de mese din cadrul restaurantului;
prin livrarea la domiciliu sau la biroul clientului a preparatelor
comandate prin telefon sau fax. Localizarea restaurantelor:
Restaurantul ,,ACASA dispune de un vad comercial deosebit, fiind
amplasat n apropierea intersectiei dintre strzile Bucegi si
Carpati, la parterul unui bloc de locuinte de curnd construite.
Amplasamentul se afl visa-vis de Parcul Cancicov astfel nct ,,ACASA
beneficiaz att de vecintatea unui loc intens circulat, ct ti de
privelistea oferit de vegetatia parcului. Amplasamentul viitorului
restaurant va fi pe strada Orhideelor, nr 10 bis. Aceasta se afl
ntr-o zon usor accesibil, n vecinatatea Cladirii Albastre un
important centru de afaceri din jumtatea vestic a orasului.
Descrirea mediului n care evolueaz afacerea: Serviciile de
alimentatie public au fost si vor fi ntotdeauna o afacere permisiv
si permeabil, deci usor de imitat si deschis competitiei sustinute.
Prin urmare si riscul de faliment este destul de mare.
n acest gen de activitate influentele generate de sistemul
politic, politicile macroeconomice ti sistemul juridic nu au o
important major. Ceea ce conteaz cel mai mult sunt abilittile
managementului de a anticipa si percepe tendintele pietei, de a
satisface dorintele clientilor si de ai fideliza. Dup o bun perioad
de timp n care a existat o preferint general pentru restaurantele
fast-food, se constat o tendint de reconsiderare a restaurantelor
clasice. Fast-food-urile rmn ns preferatele tineretului ti
persoanelor cu venituri modeste, conform cererii de piat ocazionate
de ntocmirea prezentului studiu. PUNCTE TARI/ PUNCTE SLABE: Puncte
tari:-personal specializat pentru satisfacerea celor mai exigenti
clienti -vadul commercial bun in care este localizat restaurantul
Puncte slabe:-lipsa alimetelor specifice bucatariei asiatice
3.4. Managementul afacerii Programul de recrutare si verificare
a personalului se va derula conform precizrilor din planul
operational. Recrutarea personalului se va executa prin colaborare
cu firma de recrutare si plasare a fortei de munc Zenith
Recruitement. ntregul personal va fi angajat cu carte de munc,
remunerarea sa se face prin salariu fix si se vor acorda prime cu
ocazia anumitor evenimente sau obtinerii unor rezultate deosebite.
Evolutia salarial si primele se vor corela cu rezultatele
individuale ale fiecrui angajat.
Politica societtii de management a resurselor umane presupune
programe de pregtire comun a angajatilor celor dou restaurante, mai
ales din perioada de acomodare si verificare a persoanelor nou
angajate. PUNCTE TARI/ PUNCTE SLABE: Puncte tari:-managementul
firmei compus din persoane cu experienta in acest domeniu
-organizarea mixta a afacerii -acordarea de prime angajatilor
-diverse programe de pregatire a angajatilor Puncte slabe:-numarul
relativ mare de angajati pe care-i are in subordine un sef de
restaurant 3.5. Planul de marketing al societatii n concordan cu
rezultatele cercetrii de pia efectuate, clienii-int au din ce n ce
mai puin timp i abiliti s gteasc pentru ei, preocuprile lor
ndreptndu-se n general ctre viaa social i realizarea profesional.
Societatea Milenium i propune s rspund eficace acestor tendine ale
persoanelor ce doresc s serveasc mncruri de calitate, sntoase, la
preuri accesibile. 3.5.1.Descrierea pieei pe care actionam , ne
desfasuram activitatea: n cadrul sectorului teriar serviciile de
alimentaie public ocup locul 14 la nivel naional, vnzrile anuale
fiind de aproximativ 95.000 mii lei (potrivit unui studiu publicat
n Buletinul Static nr. 9/ 2009). n aceste condiii, activitatea
restaurantelor reprezint cca. 90% din totalul activittii de
alimentatie public. Conform cercetrii de pia comandate de
societatea Milenium romnii cheltuiesc n medie 7% din venituri
pentru a lua masa n orat. Potrivit statisticilor oficiale, acest
procent private
a nregistrat o evoluie fluctuant n ultimii 4 ani. n anul 2007
veniturile din activitatea restaurantelor au crescut n termeni
reali, ajungnd la 3% din veniturile sectorului tertiar. Aceasta
tendint este explicat de un raport ntocmit de Agentia de
monitorizare a tendintelor de consum ca fiind efectul schimbrii
stilului de viat, climatului economic si cresterea variettii
ofertei existente de piat. Anual n marile oarase se deschid n medie
de 15-20 restaurante, 90% fiind localizate n zone utor accesibile
ale municipiului. Aceste activitti se dezvolt n special n zone
bune, n apropierea centrelor de afaceri/ spatilor de birouri,
calitatea ofertei scznd n general odata cu deprtarea de zona
central. De asemenea este necesar ca sa se atraga un numar mare de
clienti avand in vedere faptul ca piata pe care actioneaza firma
noastra are o concurenta puternica.Este necesar ca fiecare client
sa fie multumit de calitatea serviciilor si a produselor oferite.
3.5.2. Segmentul de piat pe care il urmarim: Servicile actuale ale
firmei se adreseaz urmtorului tip de clienti: -adulti peste 28 ani,
persoane ocupate, cu un nivel al salariului de minimum 400
euro/lunar cu locuinta sau biroul amplasat n zona de est a
municipiului Bacau. Pentru restaurantul ce se intentioneaz a fi
deschis segmentul-tint va fi reprezentat de: -adulti peste 28 ani,
persoane ocupate, cu un nivel al salariului de minimum 400
euro/lunar cu locuinta sau biroul amplasat n zona de vest a
municipiului Bacau. Trebuie de asemenea ca restaurantul , prin
serviciile si produsule oferite sa atraga un numar din ce in ce mai
mare de clienti si din celelalte zone ale Bacaului ,
consolidandu-si pozitia si imagine ape piata . Trendul pietei: Att
previziunile pe termen scurt, ct si cele pe termen lung indic un
trend cresctor al acestei activitti, n direct corelatie cu evolutia
previzionat a economiei nationale. Acelati studiu publicat de
agentia de monitorizare a tendintelor de consum arat c, persoanele
au venit cel putin mediu vor fi nevoite s serveasc masa n ora din
ce n ce mai des.
Concurenta si alte influente: Concurenta poate fi apreciat ca
fiind foarte intens n acest domeniu, la nivelul capitalei activnd
peste 100 unitati. Din acest motiv S.C. Milenium S.A. incearc s se
diferentieze si vine cu o oferta ct mai variabil la preturi
accesibile, pstrnd standardele de calitate cu care si-a cttigat un
segment cu piat bine definit. 3.5.3. Strategia de marketing pe care
ne propunem sa o realizam S.C. Milenium S.A. si propune s-ti
dubleze cota de piat detinut, prin deschiderea unui nou restaurant
n jumtatea vestic a Bacaului.. n plus conducerea, societtii va
adapta meniul la cerintele variate ce vin din partea consumatorilor
strini. n prima faz sau ales produse specifice buctriilor
frantuzetti, italienesti si asiatice. Dac acest proiect va avea
succesul scontat, se va lua n calcul deschiderea unui al treilea
restaurant n zona rezidential Gheraiesti.. Politica de pret:
Politica de pret nu se va modifica, practicndu-se n continuare un
adaos comercial acceptabil. Meniul pentru 2 persoane (incluznd
felul 1, felul 2, desert si bautur) va costa, n medie 25 lei.
Pentru comenzile de livrare la domiciliu sau la birou, pretul unui
meniu pentru o persoan se va mentine n jur de 7 lei incluznd
transportul. Costul unui astfel de meniu este de aproximativ 4,5
lei, din care costul alimentelor-1,5lei (pentru o distant medie de
5 km.) Strategia de distributie: Se va mentine strategia adoptat pn
n prezent, ce ti-a dovedit eficienta. n continuare se va acorda o
important deosebit satisfacerii cu promptitudine a cererilor de
livrare la domiciliu sau la birou a preparatelor solicitate.
Pentru noul restaurant se vor achizitiona 3 autovehicule. Se
doreste ca durata maxim de distributie a comenzii s fie de 20
minute din momentul n care autoturismul pleac de la restaurant. n
cazul unor aglomerri se va recurge la folosirea matinilor personale
a doi angajati (picoli) ce vor avea aceast sarcin complementar n
situatiile de fort major. Identificarea si analiza riscurilor:
Elemente de risc ce ar putea afecta evolutia activittii societtii
sunt: 1. Calitatea conducerii- pentru aceasta se estimeaz un risc
sczut. Justificarea acestui nivel de risc este dat de respectarea
angajamentelor asumate pn n prezent, preocuparea permanent pentru
mentinerea ti dezvoltarea relatiilor de afaceri ti portofoliul de
clienti, experient profesional, structur organizatoric bun ti
capacitatea mare de influentare. Situatia financiar-prezint de
asemenea un risc moderat, fiind caracterizat de: dublarea cifrei de
afaceri, lichiditatea imediat peste 0.26, indicatori de
rentabilitate pozitivi si grad de ndatorare previzionat n jurul
valorii admisibile-50% (doar n anul N+1 atinge valoarea de 0.64), n
proportie de aproximativ 80% datoriile curente ale firmei sunt ctre
actionarii si, ca urmare a repartizrii profiturilor anilor de
previziune. cazul unor presiuni asupra trezoreriei se poate diminua
programul de distribuire de dividende n anii de rambursare a
mprumutului. n
Puncte tari (Strenghts) - experient n domeniu; - imagine foarte
bun pe piat; - echip de conducere experimentat ti unit; -
amplasament favorabil al restaurantelor; - strategie de marketing
eficient; - servicii variate ti de calitate;
Puncte slabe (Weaknesses) -lipsa spatiilor de parcare proprii;
-suprasolicitarea personalului de deservire; -imposibilitatea de a
prelua comenzi mici de deservire la mai putin de dou zile pn la
data livrrii; -capacitate insuficient de deservire n orele de
- raport pret/ calitate favorabil; - relatii strnse cu un
important post TV
vrf (prnz); -distanta fat de centrul orasului; -traficul
aglomerat al zonelor de amplasare; -limitarea operatiunilor de
amenajare datorit caracteristicilor constructive ale blocului
Oportunitti (Opportunities) - posibilitti de obtinere a unor
granturi Phare; -crettere macroeconomic prognozat; - program de
lucru ncrcat pentru persoanele din segmentul tint; - cadrul
legislativ favorabil pentru IMM; - utilizarea la scar tot mai larg
a internetului (comenzi pentru e-mail); noului restaurant. Analiza
SWOT
Amenintari (Thearts) - extinderea unor lanturi de restaurante cu
renume international; - deschiderea unor restaurante similare n
cadrul centrelor de afaceri; -conflictele dintre Patronatul Crnii
ti Guvern pe baza politicii guvernamentale cu privire la
importurile de carne - ce ar putea influenta
- construirea unui centru de afaceri n apropierea pretul crnii
ti al produselor din carne;
Asadar , conform analizei SWOT trebuie realizat un sistem de
investitii care sa confere unitatii de alimentatie o stabilitate
financiara si nu numai in urmatorii ani. Acest lucru se poate
realize prin : -realizarea unor spatii de parcare proprii avand in
vedere numarul tot mai mare de automobile -crearea unui sistem
destinat special pentru rapiditatea onorarii comenzilor de valoare
mai mica in mai putin de doua zile -marirea spatiului de deservire
care nu este incapator pentru clientela existenta in orele de varf
- trmiterea periodic la cursuri de instruire a personalului
unitatii. 3.5.4.Necesarul de finantare Destinatia fondurilor:
Pentru realizarea proiectului de investitii specificat
societatea indentific un necesar de finantare de 300.000 euro, suma
care se argumenteaz astfel:
Alocri fonduri -achizitie imobil cu destinatia restaurant, din
care: -Teren (300 mp; 80 euro/mp) -Constructie (250 mp; 400 USD/mp)
-amenajri -utilaje de buctrie ti mobilier -autoturisme pentru
livrri (3) Total necesar Acoperit de surse proprii Necesar de
finantare
Suma 124.000 euro 24.000 euro 100.000 euro 110.000 euro 55.000
euro 25.000 euro 314.000 euro 14.000 euro 300.000 euro
Pentru imobilul n care se va amenaja restaurantul, S.C. Milenium
S.A. a pltit deja un avans de 14.000 euro, aproximativ 11.3% din
valoarea sa. Valoarea amenajrilor rezult dintr-un deviz
antecalculat de societatea ce va efectua aceste lucrri. Sumele
necesare achizitionrii utilajelor de buctrie, autoturismelor ti
mobilierului sunt conforme cu rezultatul selectiei de ofert ti
studiilor de piat efectuate.
Modul de finantare: Se intentioneaz ca necesarul de finantare
astfel obtinut s fie acoperit prin obtinerea unui credit din partea
unei institutii specializate. Previziunile financiare s-au fcut sub
premisele obtinerii unui mprumut pe termen lung de 300.000 euro, a
crui rambunsare se va face n 3 ani prin rate egale ti dobnd
calculat la sold. Rata dobnzii creditului n valut ce a fost
utilizat n proiectiile financiare este de 12%. Momentul finantrii:
Datorit timpului scurt n care se va efectua investitia, creditul se
va trage ntr-un singur an, mai exact n primul trimestru al anului
N+l, dup cum urmeaz;
313,5. mii lei n luna ianuarie 313,5. mii lei - n luna februarie
228 mii lei n luna martie Beneficiului finantatorului: Pentru suma
mprumutat (300.000 euro) institutia creditoare va primi o dobnd la
sold de 12% pe an. Conform programului de rambursare a mprumutului,
pn la momentul recuperrii totale a sumelor avansate, finantatorul
va ncasa o dobnd total de 176,13 mii lei (aproximativ 61.800 euro,
pentru un curs al monedei europene de 36.500 lei/euro). n plus, SC
Milenium SA va garanta mprumutul primit printr-un contract de gaj
si ipoteca asupra activelor societtii. Evaluarea acestor active
dovedeste c garantia constituit va fi suficient de
acoperitoare.
BIBLIOGRAFIE1. Baker J. M. - Marketing, Ed. tiinific i Tehnic,
Bucureti, 1996; 2. Bonta D. - Management, Ed. Tehnopress, Iai,
1999; 3. Dubois P. L., Jolibert A. - Marketing, teorie i practic,
Ed. Economic, Bucureti, 1994; 4. Florea R. Tehnici de promovare,
suport de curs, Universitatea George Bacovia, Bacu, 2002; 5.
Florescu C., Balaure V. - Marketing, Grupul Academic de Marketing i
Management, Bucureti, 1996;
6. Kotler Ph., Armstrong G. - Principiile marketingului, Ed.
Teora, Bucureti, 2001; 7. Luca Gabriel P., Verzea I., ,Managementul
logisticii industriale si comerciale, Editura Performantica 8.
Mlcomete P. - Marketing, Ed. Fundaiei Ghe. Zane, Iai, 1993; 9.
Munteanu V. -Marketing, Ed. Fundaiei Chemarea, Iai, 1996; 10.
Niculescu E. - Marketing modern, Ed. Polirom, Iai, 2000; 11. Ni C.,
Popescu M. - Dicionar de marketing i de afaceri, Ed. Economic,
Bucureti, 1999; 12. Prutianu t. - Comunicare i negociere n afaceri
Ed. Polirom, Iai, 1998; 13. Purcrea T., Franc I. V. - Marketing,
Ed. Expert, Bucureti, 1992; 14. Petru ,,Managementul marketingului
Editura Tehnopres; 15. Colecia revistei Tribuna economic, 2000
2004; 16. * * * - Consilier vnzri, Ed. Rentrop & Straton,
Bucureti, 2003.
