2
Sursele comicului in "O scrisoare pierduta" Pr inc ipa la modalitate de car acteri zar e a per son aje lor si de con str uir e a sit uat iilor in car e sunt pus e il con sti tui e comicu l. Deosebirca dintre comic si umor consta in faptul ca umorul starneste rasul, folosind ironia, fara sa-si propuna sa indrepte defectele oamenilor, adica nu are caracter moralizator; pe cand comicul apeleaza, pe langa ironie, la satira, care deseori este virulcnta, ori la sarcasm, star nind hohote puternic e si prof unde, avand drep t scop stigmatiz area (infier area , conda mnar ea, dezap roba rea - n.n.) si indre ptare a trasaturilor negative ale societatii sau ale oamenilor. De exemplu, in !mintiri din copilarie, "on #reanga relateaza cu umor intamplari hazlii, ca aceea cu pupaza, sau defecte minore ale  personajelor , cum ar fi lenea lui $ica, fara sa-si propuna sa le corecteze. ".%.#aragiale satirizeaza in comedii moravuri grave ale societatii, falsificarea alegerilor politice, sau tare morale esentiale ale oamenilor - demagogia, santajul, prostia, ipocrizia -, cu intentia de a contribui la indreptarea lor, fiind adeptul cugetarii clasice& ridendo castigat mores (rasul indreapta moravurile). #aragiale tnsusi a exprimat aceasta conceptie, fiind convins ca nimic nu arde pe ticalosi mai mult ca rasul. Principalele surse ale comicului in opera ' scrisoare pierduta de ".%.#aragiale sunt& . Comicul de caracter contureaza personaje ridicole prin trasaturi negative, tare morale, starnind rasul cu scop moralizator, deoarece nimic nu indreapta mai bine defectele umane decat rasul. "on %uca #aragiale creeaza tipologii de personaje, dominate de trasaturi morale negative, fapt pentru care arabet "braileanu afirma ca autorul face concurenja starii civile. De exemplu& tipul incornoratului este ilustrat de *a har ia +r aha nac he, tipul par ven itului si al demagogul ui este intruc hipat de $a e #at ave ncu , tipul pr ost ului, de a rf uri di si ranzovenescu, tipul servilului incult, de hita Pristanda, iar !gamemnon Dandanache acumuleaza toate trasaturile negative ale tuturor celorlalte personaje& parvenitismul, demagogia, prostia, incultura, perfidia, ramolismentul. Dar personajele lui #aragiale sunt luate din viata, asa ca, in afara de o tras atura domin anta, ele sunt expon ente tipice ale clase i uman e in orice timp si societate si dife ra prin statut socia l, temperament, intelect sau limbaj. Personajele lui #aragiale sunt actuate si astazi, deoarece natura nu lucreaza dupa tipare, ci-l toarna pe fiecare dupa calapod deosebit& unul e sucit intr-un fel, altul tntr-alt fel, fiecare in felul lui, incat nu te mai saturi sa-i vezi si sa-ti faci haz de ei. (".%.#aragiale ). eferindu-se la personajele caragialiene, criticul Pompiliu #onstantinescu a clasificat urmatoarele tipologii umane& incornoratul - +ra hanache, jupan Dumitrache , #racanel -, junele-prim - #hiriac, ica /e nturiano, 0tefan +ipatescu, $ae irimea -, cocheta adulterina - *oe, *ita, /eta, Didina, 1ita aston -, politicianul demagog - $ae #atavencu, !gamita Dandanache, arfuridi -, cetateanul alegator - conu %eonida, cetateanul turmentat -, functionarul - #atindatul -, confidentul - coana 2fimita -, raisonneurul - $ae "pingescu, ranzovenescu -, functionarul servil si lingusitor - politaiul hita Pristanda. 3. Comicul de nume. 1odalitatea crearii personalitatii unui erou prin semnificatia numelui mai fusese folosita si inainte, in teatrul lui /asile !lecsandri, care insa isi numea eroii in mod transparent& Pungescu, #levetici, azvratescu. #aragiale are un rafinament aparte in alegerea numelor, sugera nd prin ele nu numai o trasatura dominanta, ci chiar un intreg caracter&  Zaharia Trahanache  - zahariseala (ramolisment) si facila modelare a eroului de catre superiorii de la centru, de catre *oe ori de enteres(traha na 4 coca moale);  Stefan Tipatescu  - june-prim, tip. abil, cuceritor de i nimi, amorez (tip); Ghita Pristanda - servil, umil fata de sefi, fara personalitate (pristanda 4 joc popular, asemanator cu braul, ce se danseaza dupa reguli  prestabilite, intr- o parte si alta, confor m strigaturilor si c omenzilor unui conducator de j oc);  Nae Catavencu - ipocrit, demagog (cataveica 4 haina cu doua fete) si palavragiu (cata 4 mahalagioaica); Farfuridi si Branzovenescu - cuplu de imbecilitate, dependenti unul de altul, fiindu-si numai unul altuia de folos (farfuria si branza)&  Agamemnon Dandanache - cons truie ste o adev arata strateg ic a santa jului, urmari ndu-s i inter esul cu orice pret si provo cand nume roas e incur catur i. !g amemnon este numele vite azului razboini c, stra teg si condu cator grec de osti si danda na. care inseamna incurcatura, belea, bucluc; Cetateanul turmentat  - alegatorul anonim, ce traieste abureala alegerilor necinstite, de care bietul om este ametit, avand o unica nedumerire& 2u cu cine votez5. 6. Comicul de limbaj este cu totul remarcabil si un mijloc de caracterizare ce-l individualizeaza net pe #aragiale in intreaga literatura romana. 0criitorul nu construieste fraze ample, suprimand tot ceea ce i se parea de prisos, tot ceea ce ar fi ingreunat receptarea imediata si clara a ideilor exprimate. Pentru imbogatirea limbii, #aragiale foloseste foarte multe neologisme, pe care le alege cu atata pricepere si le imb ina cu ata ta ma ies tri e cu exp re sii le si cuv int ele pop ula re , inc at ele au dev eni t memora bil e si indispens abi le in limba romana. #omicul de limbaj s-ar putea defini prin cateva particularitati& reselile de vocabular se produc din cauza deformarii cuvintelor, mai ales a neologismelor, fie din lipsa de instructie, fie din mimetism (prin imitate - n.n.)  pronuntie gresita (f amelie, renumer atie, plebicist, andrisant , bampir); etimologie gresita (capitalist7 pentru locuitorii capitalei; scrofulos pentru scrupulos); lipsa de proprietate de termenilor (liber-schimbist insemnand cel care promoveaza libertatea comertului, neamestecul statului in treburile mtreprinzat8ruiui capitalist, are pentru #atavencu sensul de flexibil in conceptii); "ncalcarea regulilor gramaticale si a logicii&  polisemia - ne-am racit impreuna ; contradictia in termeni& Dupa lupte seculare care au durat aproape 69 de ani. iata visul nostru realizat7; asociatii incompatibile ca sens& "ndustria romana cste admirabila, e sublima. putem zice, dar lipseste cu desavarsire; la douasprezece trecute fix; nonsensul& Din doua una, ori sa se revizuiasca. primesc, dar sa nu se schimbe nimic, ori sa nu se revizuiasca. primesc, dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo si anume prin partile esentiale. !m zis7 ; truismele (adevarur i evidente)& :n popor care nu merge inainte, sta pe loc, ba mai da si-napoi; ' sotietate fara printipuri, va sa zica ca nu le are; constructii prolixe (confuze, incoerente), anacolutul& "n sanatatea alegatorilor ... cari au probat patriotism si mi-au acordat ... asta ... cum sa zic de7 zi-i pe nume de7... a7 sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt in #amera, si eu ca rumanul impartial, care va sa zica... cum am zite... in sfarsit sa traiasca7; expresii tautologice & intrigi proaste; epetitia obsedanta a unor cuvinte sau sintagme ce duc la ticuri verbale, care evidentiaza saracie de gandire si de vocabular& !i  putintica rabdare; neic usorule, puicusorule; cur at(-murdar , -constitutional) ; dati-mi voie;

Sursele Comicului

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Sursele Comicului

7/23/2019 Sursele Comicului

http://slidepdf.com/reader/full/sursele-comicului 1/2

Sursele comicului in

"O scrisoare pierduta"

Principala modalitate de caracterizare a personajelor si de construire a situatiilor in care sunt puse il constituie comicul.Deosebirca dintre comic si umor consta in faptul ca umorul starneste rasul, folosind ironia, fara sa-si propuna sa indrepte defectele

oamenilor, adica nu are caracter moralizator; pe cand comicul apeleaza, pe langa ironie, la satira, care deseori este virulcnta, ori la sarcasm,starnind hohote puternice si profunde, avand drept scop stigmatizarea (infierarea, condamnarea, dezaprobarea - n.n.) si indreptarearasaturilor negative ale societatii sau ale oamenilor.

De exemplu, in !mintiri din copilarie, "on #reanga relateaza cu umor intamplari hazlii, ca aceea cu pupaza, sau defecte minore alepersonajelor, cum ar fi lenea lui $ica, fara sa-si propuna sa le corecteze. ".%.#aragiale satirizeaza in comedii moravuri grave ale societatii,falsificarea alegerilor politice, sau tare morale esentiale ale oamenilor - demagogia, santajul, prostia, ipocrizia -, cu intentia de a contribui la

ndreptarea lor, fiind adeptul cugetarii clasice& ridendo castigat mores (rasul indreapta moravurile). #aragiale tnsusi a exprimat aceasta

conceptie, fiind convins ca nimic nu arde pe ticalosi mai mult ca rasul.Principalele surse ale comicului in opera ' scrisoare pierduta de ".%.#aragiale sunt&. Comicul de caracter contureaza personaje ridicole prin trasaturi negative, tare morale, starnind rasul cu scop moralizator, deoarece

nimic nu indreapta mai bine defectele umane decat rasul. "on %uca #aragiale creeaza tipologii de personaje, dominate de trasaturi moralenegative, fapt pentru care arabet "braileanu afirma ca autorul face concurenja starii civile. De exemplu& tipul incornoratului este ilustrat

de *aharia +rahanache, tipul parvenitului si al demagogului este intruchipat de $ae #atavencu, tipul prostului, de arfuridi siranzovenescu, tipul servilului incult, de hita Pristanda, iar !gamemnon Dandanache acumuleaza toate trasaturile negative ale tuturor celorlalte personaje& parvenitismul, demagogia, prostia, incultura, perfidia, ramolismentul. Dar personajele lui #aragiale sunt luate din viata,asa ca, in afara de o trasatura dominanta, ele sunt exponente tipice ale clasei umane in orice timp si societate si difera prin statut social,emperament, intelect sau limbaj. Personajele lui #aragiale sunt actuate si astazi, deoarece natura nu lucreaza dupa tipare, ci-l toarna pe

fiecare dupa calapod deosebit& unul e sucit intr-un fel, altul tntr-alt fel, fiecare in felul lui, incat nu te mai saturi sa-i vezi si sa-ti faci haz de

ei. (".%.#aragiale).eferindu-se la personajele caragialiene, criticul Pompiliu #onstantinescu a clasificat urmatoarele tipologii umane& incornoratul -

+rahanache, jupan Dumitrache, #racanel -, junele-prim - #hiriac, ica /enturiano, 0tefan +ipatescu, $ae irimea -, cocheta adulterina - *oe,*ita, /eta, Didina, 1ita aston -, politicianul demagog - $ae #atavencu, !gamita Dandanache, arfuridi -, cetateanul alegator - conu%eonida, cetateanul turmentat -, functionarul - #atindatul -, confidentul - coana 2fimita -, raisonneurul - $ae "pingescu, ranzovenescu -,functionarul servil si lingusitor - politaiul hita Pristanda.

3. Comicul de nume. 1odalitatea crearii personalitatii unui erou prin semnificatia numelui mai fusese folosita si inainte, in teatrul lui/asile !lecsandri, care insa isi numea eroii in mod transparent& Pungescu, #levetici, azvratescu. #aragiale are un rafinament aparte inalegerea numelor, sugerand prin ele nu numai o trasatura dominanta, ci chiar un intreg caracter&

 Zaharia Trahanache - zahariseala (ramolisment) si facila modelare a eroului de catre superiorii de la centru, de catre *oe ori deenteres(trahana 4 coca moale);

 Stefan Tipatescu - june-prim, tip. abil, cuceritor de inimi, amorez (tip);Ghita Pristanda - servil, umil fata de sefi, fara personalitate (pristanda 4 joc popular, asemanator cu braul, ce se danseaza dupa reguli

prestabilite, intr-o parte si alta, conform strigaturilor si comenzilor unui conducator de joc); Nae Catavencu - ipocrit, demagog (cataveica 4 haina cu doua fete) si palavragiu (cata 4 mahalagioaica);

Farfuridi si Branzovenescu - cuplu de imbecilitate, dependenti unul de altul, fiindu-si numai unul altuia de folos (farfuria si branza)& Agamemnon Dandanache - construieste o adevarata strategic a santajului, urmarindu-si interesul cu orice pret si provocand

numeroase incurcaturi. !gamemnon este numele viteazului razboinic, strateg si conducator grec de osti si dandana. care inseamnancurcatura, belea, bucluc;

Cetateanul turmentat  - alegatorul anonim, ce traieste abureala alegerilor necinstite, de care bietul om este ametit, avand o unicanedumerire& 2u cu cine votez5.

6. Comicul de limbaj este cu totul remarcabil si un mijloc de caracterizare ce-l individualizeaza net pe #aragiale in intreaga literaturaromana. 0criitorul nu construieste fraze ample, suprimand tot ceea ce i se parea de prisos, tot ceea ce ar fi ingreunat receptarea imediata si

clara a ideilor exprimate. Pentru imbogatirea limbii, #aragiale foloseste foarte multe neologisme, pe care le alege cu atata pricepere si lembina cu atata maiestrie cu expresiile si cuvintele populare, incat ele au devenit memorabile si indispensabile in limba romana.

#omicul de limbaj s-ar putea defini prin cateva particularitati&reselile de vocabular se produc din cauza deformarii cuvintelor, mai ales a neologismelor, fie din lipsa de instructie, fie din

mimetism (prin imitate - n.n.)

•  pronuntie gresita (famelie, renumeratie, plebicist, andrisant, bampir);• etimologie gresita (capitalist7 pentru locuitorii capitalei; scrofulos pentru scrupulos);

• lipsa de proprietate de termenilor (liber-schimbist insemnand cel care promoveaza libertatea comertului, neamestecul statului in

treburile mtreprinzat8ruiui capitalist, are pentru #atavencu sensul de flexibil in conceptii);

• "ncalcarea regulilor gramaticale si a logicii&

•  polisemia - ne-am racit impreuna ;

• contradictia in termeni& Dupa lupte seculare care au durat aproape 69 de ani. iata visul nostru realizat7;

• asociatii incompatibile ca sens& "ndustria romana cste admirabila, e sublima. putem zice, dar lipseste cu desavarsire; la douasprezece

trecute fix;

• nonsensul& Din doua una, ori sa se revizuiasca. primesc, dar sa nu se schimbe nimic, ori sa nu se revizuiasca. primesc, dar atunci sa se

schimbe pe ici pe colo si anume prin partile esentiale. !m zis7;

• truismele (adevaruri evidente)& :n popor care nu merge inainte, sta pe loc, ba mai da si-napoi; ' sotietate fara printipuri, va sa zica ca

nu le are;

• constructii prolixe (confuze, incoerente), anacolutul& "n sanatatea alegatorilor ... cari au probat patriotism si mi-au acordat ... asta ... cum

sa zic de7 zi-i pe nume de7... a7 sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt in #amera, si eu ca rumanul impartial, care va sazica... cum am zite... in sfarsit sa traiasca7;

• expresii tautologice & intrigi proaste;

epetitia obsedanta a unor cuvinte sau sintagme ce duc la ticuri verbale, care evidentiaza saracie de gandire si de vocabular& !iputintica rabdare; neicusorule, puicusorule; curat(-murdar, -constitutional); dati-mi voie;

Page 2: Sursele Comicului

7/23/2019 Sursele Comicului

http://slidepdf.com/reader/full/sursele-comicului 2/2

#ontradictia (neconcordanta, nepotrivirea) stilurilor& #atavencu tine un discurs patriotard, intr-un stil oratoric in fata lui Pristanda, cucare, de altfel vorbise pana atunci pe un ton familiar& $u bratul care loveste, vointa care ordona e de vina... ...< si in sfarsit, cum ar fi posibilmartiriul, daca n-ar exista calaul57 (actul , scena =);

#onfuzii ale unor dictoane celebre sau folosirea nepotrivita ale altora, din pricina inculturii. Dictonul lui $iccolo 1achiavelli (>?@-A3=), 0copul scuza mijloacele, este atribuit de catre #atavencu nemuritorului ambetta, avocat si om politic francez contemporan,recunoscut pentru talentul sau oratoric !celasi #atavencu declama eronat un dicton latinesc, oneste bibere, care ar insemna intr-o traducereibera sa bei cinstit, in loc de honeste vivere, adica sa traiesti cinstit.

>. Comicul de situatie reiese, asa cum il arata si numele, din imprejurarile cele mai surprinzatoare in care sunt puse personajele,provocate de coincidente, de incurcaturi, confuzii si situatii echivoce. "ntreaga piesa se bazeaza pe astfel de situatii, fiecare scena in parte

fiind o ilustrare a acestui comic. asirea si pierderea succesiva a scrisorii de amor constiluie principala situatie comica in care sunt implicate

personajele si din care reies trasaturile lor de caracter& *oe +rahanache pierde scrisoarea de la amantul ei, +ipatescu, #etateanul turmentat ogaseste, dar nu se poate abtine sa o citeasca, din care cauza ii este furata de #atavencu si devine mijloc de santaj pentru postul de deputat,care o pierde intr-o incaierare si este gasita din nou de acelasi cetacean care - in sfarsit - o inapoiaza andrisantului, adica *oei. #and separea ca santajul politic nu are sanse de izbanda, apare Dandanache care chiar invinge in alegeri, capatand mult-ravnitul post de deputat cuajutorul unei scrisori de amor, pe care insa nu o inapoiaza, pentru ca mai trebuie s-aldata. 0e sugereaza astfel, ca arma politica a santajului

va fi eficienta si in viitor, cinstea si meritele politice neavand nicio sansa in viata politica. $umararea steagurilor de catre hita este o altasituatie comica, din care reiese ca politaiul fura din avutul statului, desi misiunea lui este tocmai aceea de a-l apara, fiind incurajat si de catreprefect, in calitatea lui de conducator politic al judetului (actul ", scena ). :na dintre cele mai sugestive situatii cornice este aceea in care+rahanache, dupa ce fusese la #atavencu si vazuse scrisorica de amor adresata *oei, vine acasa la +ipatescu. Prefectul este ingrozit dereactia lui +rahanache daca ar afla de scrisoare si de-a dreptul disperat cand isi da seama ca acesta aflase. /enerabilul il consoleaza pe+ipatescu, spunandu-i ca scrisoarea e plastografie& 2i, anica, sa vezi imitatie de scrisoare7 sa zici si tu ca e a ta, dar sa juri, nu altceva, sa

uri7.. .:ita-te la el cum se turbura7... (actul ", scena =).A. Comicul de intentie. este o modalitate foarte aparte in literature ilustrand atitudinea autorului fata de personaje si situatiile in care

acestea actioneaza. Pornind de la propria afirmatie, aceea ca nimic nu arde pe ticaiosi mai mult ca rasul, adept al preceptului clasicridendo castigat mores (rasul indreapta moravurile), #aragiale isi iubeste cu patima personajele, ii e draga lumea aceasta degradata, care-

da posibilitatea sa ridiculizeze, sa satirizeze, punand in situatii absurde - grotesti uneori - oamenii acestei societati corupte, meschine,perfide si folosind - in principal - sarcasmul. De aceea, spectatorii, cititorii iubesc la randul lor personajele lui #aragiale, desi unele sunt de-a

dreptul grotesti (!gamemnon Dandanache), ba chiar, multe dintre replicile lor sunt rostite si astazi cu veselie si placere, intrucat ele nu si-aupierdut deloc sensul si esenta.

Modalitati artistice de caracterizare

Principalele mijloace artistice de caracterizare a personajelor sunt sursele comicului, foarte variate si sugestive in conturarearasaturilor, maiestrie care-l individualizeaza pe #aragiale in intreaga literatura romana.

#omedia ' scrisoare pierduta de ".%.#aragiale apartine genului dramatic si are - asadar - ca moduri de expunere dialogul simonologul. #aracterizarea personajelor se face atat in mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile personajelor ori direct de catre celelaltepersonaje.

' modalitate aparte o constituie referirile lui #aragiale, cuprinse in didascalii (parantezele autorului) ori indicatii scenice (sugestii

regizorale), prin care dramaturgul isi misca personajele, le da viata si credibilitate, facandu-le atat de reale, incat traiesc si in zilele noastre.Didascaliile sunt, la #aragiale, adevarate fise de caracterizare directa. %a Pristanda, de exemplu, dramaturgul mentioneaza (naiv),

(schimband deodata tonul, umilit si naiv) , de unde reies principalele trasaturi& prostia si servilismul. %anga numele lui +rahanache,dramaturgul scrie (placid) , iar tertipurile feminine ale *oei sunt surprinse sugestiv. (incepand sa se jeleasca si cazandu-i ca lesinata inbrate), (zdrobita), (revenindu-i deodata toata energia) , (cu energie crescanda) B. Dandanache este foarte precis caracterizat prindidascalii& (vorbeste peltic si sasait) , (aducandu-si in sfarsit aminte) , (Dandanache face gestul cu clopoteii) . Didascaliile ilustreaza siatitudinile personajelor, in situatii cornice, care ilustreaza - indirect -trasaturile de caracter dominante. Discursul lui arfuridi, care estesugestiv pentru imbecilitatea personajului, este suplinit de parantezele autorului& (bea o sorbitura, apoi, reluandu-si rasuflarea, rar ca si cum

ar incepe o poveste) , (asuda, bea si se sterge mereu cu basmaua) , (asuda mereu si se emotioneaza pe vazute), (emolionat si asudand),(se ineaca mereu), (se incurca, asuda si inghite) , (asuda si se rataceste din ce in ce) , (foarte asudat, se sterge, bea, iar se sterge si suflafoarte greu) , (in suprema lupta cu oboseala care-l biruie) .

#ompozitia. #omedia ' scrisoare pierduta se defineste printr-o arta exceptionala a compozitiei, care il parti cularizeaza pe #aragialen intreaga noastra literatura nationals. Pe langa conflictul fundamental - pierderea scrisorii, care da operei unitate de actiune si compozitie -

se manifests si alte conflicte secundare, cum ar fi anuntarea numelui candidatului de la #entru (!gamemnon Dandanache), tocmai cand *oehotarase alegerea lui #atavencu si situatia parea rezolvata. Din momentul pierderii scrisorii de amor, complicative se amplifica din ce in ce,situatiile fiind construite gradat, procedeu artistic cunoscut sub numele de tehnica bulgarelui de zapada.

epetitia in crearea situatiilor este un alt mijloc artistic prezent in aceasta comedie. #etateanul turmentat gaseste scrisoarea si dupa ceo pierde, o gaseste din nou si tot el este eel care o aduce andrisantului. ' alta situatie care se repeta este. aceea ca $ae #atavencu siDandanache santajeaza cu o scrisorica de amor a unei persoane importante din punct de vedere politic, ambii barbati sunt becheri si celedoua femei sunt sotiile unor personalita.ti marcante, cu putere decizionaia in alegerile electorale. 2xista in comedia ' scrisoare pierduta si

o evolutie inversa a evenimentelor, fata de situatia de la inceputul piesei. #atavencu este dusmanul declarat al prefectului, pe care-l facevampir, asasin, dar cand nu mai are scrisoarea ii aduce omagii iubitului nostru prefect, carina ii ureaza sa traiasca pentru fericireaudetului nostru. De unde se banuia ca alegerile vor fi castigate de #atavencu si ca *oe, +ipatescu si +rahanache vor fi invinsi, finalul

comediei inverseaza situatiile si #atavencu este cel invins, intr-un mod aproape tragic, iar ceilalti triumfa. #omedia se termina cu aplanareauturor conflictelor, #aragiale dovedindu-se din nou un artist al comicului de situatii. "nterferenta personajelor este evidentiata in finalul

piesei prin petrecerea care incheie alegerile desfasurate constitutional; la care toate personajele se imbratiseaza si se saruta, inchinand o cupa

de sampanie in cinstea celor care castigasera& *oe, +rahanache si +ipatescu.2ugen "onescu, in lucrarea Portretul lui #aragiale, face o adevarata radiografie a personajelor din comedii& Pornind de la oamenii

vremii lui, #aragiale este un critic al oricarei societati. #eea ce il particularizeaza este virulenta exceptionala a criticii sale. "ntr-adevar,omenirea, asa cum ne e infatisata de acest autor, pare a nu merita sa existe. Personajele sale sunt niste exemplare umane in asa masuradegradate, incat nu ne lasa nicio speranta. ...< $iciodata stapanite de un sentiment de culpabilitate, nici de ideea vreunui sacrificiu, nici devreo alta idee, ...< aceste personaje cu constiinta uimitor de linistita sunt cele mai josnice din literatura universala. !ceasta viziune a

personajelor cornice este confirmata de #aragiale insusi, care se intreba ironic& de vreme ce avem cap, la ce ne-ar mai sluji inteligenta5.