Traducere din limba englezãANA-VERONICA MIRCEA

Pentru James Proimos

P A R T E A ` N T Â I

T R I BUTUR I L E

1

Când m\ trezesc, cealalt\ parte a patului erece. Degetele mi se `ntind, c\utând c\ldura luiPrim, dar nu g\sesc decât ]es\tura aspr\ a cu-verturii ce acoper\ salteaua. Probabil c-a visaturât [i s-a culcat `n patul mamei. Bine`n]eles c-af\cut-o. Azi e extragerea.

M\ ridic `ntr-un cot. ~n dormitor e destul\ lu -min\ ca s\ le pot vedea. Surioara mea, Prim, ̀ nco -vrigat\ pe o parte, `nconjurat\ de trupul mamei,cu obrazul lipit de al ei. ~n somn, mama paremai tân\r\, tot ve[tejit\, dar nu epuizat\. Fa]alui Prim e tot atât de proasp\t\ ca o pic\ tur\ deploaie, tot atât de `ncânt\toare ca o primul\1,de la care `i vine numele. {i mama a fost cândvafrumoas\. Sau cel pu]in a[a mi s-a spus.

9

1 Primrose, `n limba englez\ (n. tr.).

Lâng\ genunchii lui Prim st\, p\zind-o, celmai urât motan din lume. Nasul strivit, o ju m\ -tate de ureche lips\, ochii de culoarea do vlea culuiputred. Prim l-a botezat Buttercup1 sus]inând,cu insisten]\, c\ blana lui de un galben sp\l\citseam\n\ la nuan]\ cu acea floare. Motanul m\ur\[te. Sau, cel pu]in, n-are `ncredere `n mine.Cu toate c\ s-a-ntâmplat cu un an `n urm\, credc\ ]ine minte cum am `ncercat s\-l `nec `ntr-og\leat\ când l-a adus Prim acas\. Un pisoi sfrijit,cu pântecele umflat de viermi [i colc\ind de pu-rici. Ultimul lucru de care aveam nevoie era ̀ nc\o gur\ de hr\nit. Dar Prim m-a rugat cu atâtast\ruin]\, a [i plâns, a[a c\ a trebuit s\-l primesc.Pân\ la urm\, a fost OK. Mama l-a sc\pat deviermi [i e un vân\tor de [oareci `nn\scut. Oca-zional, prinde [i câte un [obolan. Uneori, cândcur\] vânatul, `i dau lui Buttercup m\runtaiele.A `ncetat s\ m\ mai stupeasc\.

M\runtaie. F\r\ stupit. Mai aproape de dra-goste nu vom ajunge niciodat\.

~mi dau picioarele jos din pat [i le las s\ alu-nece `n cizmele de vân\toare. Pielea supl\ a luatforma gambelor mele. ~mi trag pantalonii, o c\ -ma[\, `mi `ndes sub o [apc\ p\rul negru, `mpletit

10

1 Piciorul coco[ului, `n limba englez\ (n. tr.).

`ntr-o coad\ lung\, [i `mi `n[fac traista pentruprovizii. Pe mas\, sub un castron de lemn care ofere[te de [obolani fl\mânzi [i de pisici la fel deh\mesite, st\ o bucat\ mic\ de brânz\ excelent\de capr\, `nf\[urat\ `n frunze de busuioc. E darulpe care mi l-a f\cut Prim cu ocazia zilei extrage-rii. ~l pun cu grij\ `n buzunar `n timp ce m\ stre-cor afar\.

Zona noastr\ din Districtul 12, supranumit\Filonul, mi[un\ de obicei la ora asta de minericare intr\ `n schimbul de diminea]\. B\rba]i [ifemei cu umerii gârbovi [i `ncheieturile degete-lor umflate, dintre care mul]i au renun]at deamar de vreme la str\dania de a-[i cur\]a prafulde c\rbune de sub unghii sau din cre]urile fe]e -lor scofâlcite. ~ns\ ast\zi str\zile negre de zgur\sunt pustii. Casele scunde, cenu[ii, au obloanelel\sate. Extragerea `ncepe abia la ora dou\. Pân\atunci po]i s\ [i dormi. Dac\ po]i.

Casa noastr\ e aproape la marginea Filonului.Nu trebuie s\ trec decât pe lâng\ câteva por]i`nainte de a ajunge pe câmpul murdar nu mitPaji[tea. Un gard `nalt, din plas\ de o]el, cubucle din sârm\ ghimpat\ `n partea de sus, se -par\ Paji[tea de p\dure, `nconjurând, de fapt, `n -treg Districtul 12. Teoretic, ar trebui s\ fieelectrificat dou\zeci [i patru de ore din dou\zeci

11

[i patru, ca barier\ `n calea animalelor de prad\din p\dure – haite de câini s\lbatici, pume sin-guratice, ur[i – care erau cândva o amenin]are pestr\zile noastre. ~ns\, de când suntem noroco[idac\ avem curent electric dou\ sau trei ore pesear\, de obicei nu e nici un pericol dac\ atingigardul. ~mi acord totu[i `ntotdeauna o clip\ `ncare ascult cu aten]ie, ̀ ncercând s\ aud zgomotulcare `mi spune c\ func]ioneaz\. ~n clipa asta e t\ -cut ca o stânc\. La ad\postul unui pâlc de tufi -[uri, `mi sug burta [i m\ strecor printr-un ochil\rgit, de vreo [aizeci de centimetri, care e a[a deani de zile. Gardul are mai multe puncte slabe,dar pe \sta, fiind atât de aproape de cas\, `l folo-sesc mai mereu pentru a p\trunde `n p\dure.

Imediat ce m\ v\d printre copaci, recuperezun arc [i o tolb\ cu s\ge]i dintr-un bu[tean scor-buros. Electrificat sau nu, gardul a reu[it s\ ]in\mân c\torii de carne `n afara Districtului 12. ~np\dure cutreier\ nestingheri]i, plus c\ mai ai [ialte griji, cum ar fi [erpii venino[i, animalele tur -bate [i lipsa potecilor. Dar e [i mâncare, dac\ [tiicum s-o g\se[ti. Tata [tia [i m-a `nv\]at câte ceva`nainte s\ fie f\cut f\râme `ntr-o explozie dinmin\. Nici m\car n-a mai r\mas ceva de `ngro-pat. Aveam unsprezece ani atunci. Dup\ cinci12

ani, `nc\ m\ mai trezesc din somn strigându-is\ fug\.

De[i intrarea `n p\dure e ilegal\ [i bracona-jul atrage cele mai severe pedepse, oamenii arrisca [i mai mult dac\ ar avea arme. Dar cei maimul]i nu sunt destul de curajo[i ca s\ se aventu-reze ie[ind numai cu un cu]it. Arcul meu e oraritate, a fost me[terit de tata `mpreun\ cu altecâteva pe care le p\strez bine ascunse printrecopaci, `mpachetate cu grij\ `n `nvelitori im-permeabile. Tata ar fi putut scoate bani bunivânzându-le, dar, dac\ ar fi aflat autorit\]ile, arfi fost executat public, pentru instigare la rebe-liune. Cea mai mare parte a Ap\r\torilor P\ciise fac c\ nu-i v\d pe acei câ]iva dintre noi carevâneaz\, pentru c\ sunt tot atât de dornici decarne proasp\t\ ca oricine altcineva. De fapt, senum\r\ printre cei mai buni clien]i ai no[tri.Dar ideea c\ exist\ cineva care ar putea `narmaFilonul e `ntotdeauna de neacceptat.

Toamna, câ]iva indivizi curajo[i se furi[eaz\`n p\dure s\ culeag\ mere. Dar nu pierd niciodat\Paji[tea din ochi. Stau `ntotdeauna suficient deaproape ca s-o poat\ rupe la fug\ `napoi, `n sigu -ran]a Districtului 12, dac\ se ive[te vreun necaz.

– Districtul 12. Locul unde po]i muri defoame `n siguran]\, morm\i eu.

13

Pe urm\ arunc o privire gr\bit\ peste um\r.Chiar [i acolo, `n mijlocul pustiet\]ii, `]i facigriji c\ ar putea trage cineva cu urechea.

Când eram mai mic\, o speriam de moartepe mama din cauza vorbelor pe care le l\sams\-mi scape despre Districtul 12 [i despre con-duc\torii patriei noastre, Panem, afla]i `n ora[ul`ndep\rtat numit Capitoliu. ~n cele din urm\am `n]eles c\ asta nu putea decât s\ ne aduc\ [imai multe necazuri. A[a c\ am `nv\]at s\-mist\pânesc limba [i s\-mi a[tern pe chip o masc\nep\s\toare, astfel `ncât nimeni s\ nu-mi poat\citi vreodat\ gândurile. S\-mi v\d de treab\ `nlini[te la [coal\. S\ nu port decât conversa]iine`nsemnate [i politicoase `n pia]a public\. S\nu discut mare lucru ̀ n afar\ de afaceri ̀ n Vatr\,pia]a neagr\ de unde `mi câ[tig cea mai mareparte a banilor. Pân\ [i acas\, unde ]in maipu]in la bunele maniere, evit s\ ating problemespinoase. Cum ar fi extragerea sau lipsa mân c\ -rii sau Jocurile Foamei. Prim ar putea `ncepes\-mi repete vorbele [i atunci unde-am ajunge?

~n p\dure m\ a[teapt\ singura persoan\ `nprezen]a c\reia pot fi eu `ns\mi. Gale. ~mi simtmu[chii fe]ei relaxându-se [i pasul iu]indu-mi-secând urc dealul c\tre locul nostru, un ie[indstâncos de deasupra unei v\i. Un h\]i[ de mure

14

ne fere[te de priviri indiscrete. Zâmbesc când `lv\d a[teptându-m\. Gale spune c\ nu zâmbescdecât `n p\dure.

– Bun\, Catnip, m\ `ntâmpin\ el.Adev\ratul meu nume e Katniss, dar, când i

l-am spus prima oar\, abia dac\ l-am [optit. A[ac\ el a crezut c-am zis Catnip. Pe urm\, când râsul\la nebun a `nceput s\ se ]in\ dup\ mine prinp\dure, sperând s\ capete ceva de-ale gurii, Gale af\cut din Catnip1 porecla mea oficial\. ~n cele dinurm\, am fost nevoit\ s\ omor râsul, fiindc\ spe-ria vânatul. Aproape c\ mi-a p\rut r\u, fiindc\ nuera o companie nepl\cut\. Dar am ob]inut unpre] bun pe blana lui.

– Uite ce-am vânat.Gale ridic\ o franzel\ `n care e `nfipt\ o s\ -

geat\ [i eu râd. E o pâine adev\rat\, de la bru t\ -rie, nu una dintre cele nedospite, compacte, pecare le facem din ra]ia noastr\ de cereale. O iau `nmân\, scot s\geata [i `mi apropii nasul de gauradin coaj\, inhalând mireasma care-mi umple gurade saliv\. Pâinea de bun\ calitate, ca asta, e pentruocazii speciale.

– Mm, `nc\ mai e cald\, spun.

15

1 Menta pisicii, `n limba englez\ (n. tr.).

Probabil c\ s-a dus `n zori s-o cumpere de labrut\rie.

– Cât te-a costat?– Numai o veveri]\. Cred c\ b\trânul era sen-

timental azi-diminea]\, zice Gale. A catadicsitchiar s\-mi ureze noroc.

– Ei, to]i ne sim]im ceva mai apropia]i ast\zi,nu-i a[a? spun eu, f\r\ ca m\car s\-mi `ntorcprivirea. Prim ne-a l\sat ceva bun.

Scot bucata de brânz\.La vederea ei, expresia lui devine radioas\.– Mul]umesc, Prim. O s-avem un adev\rat

osp\].Cap\t\ brusc accentul de Capitoliu al lui Effie

Trinket, femeia de o jovialitate maniacal\ carevine o dat\ pe an [i ne cite[te numele extrase.

– Era s\ uit! Jocuri ale Foamei fericite!Rupe câteva mure din tufi[urile din jur.– {i fie sor]ii…Arunc\ o mur\ spre mine, cu bolt\ `nalt\.O prind `n gur\ [i `i sparg pieli]a delicat\

cu din]ii. Gustul dulce-acri[or `mi explodeaz\pe limb\.

– …`ntotdeauna de partea voastr\! `nchei eu,cu tot atâta verv\.

Trebuie s\ glumim, fiindc\ altminteri ne-amie[i din min]i de fric\. ~n plus, accentul celor din

16

Capitoliu e atât de afectat, `ncât orice ai spunesun\ caraghios.

~l privesc pe Gale sco]ându-[i cu]itul [i t\indpâinea felii. Mi-ar putea fi frate. P\r negru, lins,piele m\slinie, ba avem chiar [i aceia[i ochicenu[ii. Dar nu suntem rude, cel pu]in nu rudeapropiate. De altfel, cei mai mul]i dintre mem-brii familiilor care lucreaz\ `n min\ seam\n\unii cu al]ii.

De aceea, mama [i Prim, cu p\rul deschis laculoare [i cu ochii alba[tri, nu par niciodat\ s\se afle la locul potrivit. {i chiar a[a este. P\rin]iimamei f\ceau parte din clasa micilor negustoride la care cump\r\ oficialii, Ap\r\torii P\cii [i,ocazional, câte un client din Filon. Aveau o spi -]e rie `n zona cea mai frumoas\ a Districtului 12.De vreme ce aproape nimeni nu-[i poate per-mite s\ mearg\ la doctor, spi]erii sunt vinde c\ -torii no[tri. Tata a ajuns s-o cunoasc\ pe mamafiindc\ `n timpul vân\torilor lui aduna câteo-dat\ plante medicinale [i le vindea magazinuluiei, pentru a fi transformate `n leacuri. Probabilc\ l-a iubit cu adev\rat dac\ [i-a p\r\sit casa, ve-nind `n Filon. ~ncerc s\-mi aduc aminte de astaatunci când nu pot vedea `n ea decât o femeiecare st\ lâng\ mine, inexpresiv\ [i inaccesibil\,`n timp ce copiii ei ajung numai piele [i os. ~ncerc

17

s-o iert, de dragul tatei. Dar, ca s\ fiu sincer\,iertarea nu e genul meu.

Gale unge feliile de pâine cu brânza moale decapr\, punând cu grij\ câte o frunz\ de busuiocpe fiecare, `n timp ce eu las tufele f\r\ mure. Neinstal\m `ntr-un ungher dintre stânci. ~n locul\sta nu putem fi v\zu]i, dar vedem clar valeaunde forfote[te via]a verii, legume de adunat,r\d\cini dup\ care s\ sapi, pe[ti iriza]i de razelesoarelui. Ziua e superb\, cu cer albastru [i oadiere u[oar\. Mâncarea e grozav\, brânza p\ -trunde `n pâinea cald\ [i murele ne plesnesc `ngur\. Totul ar perfect dac\ asta ar fi `ntr-adev\ro s\rb\toare, dac\ ziua liber\ ar `nsemna c\ pots\ hoin\resc prin mun]i cu Gale, vânând pentrucin\. ~n schimb, va trebui s\ mergem `n pia]\ laora dou\, a[teptând s\ fie strigate numele.

– Am putea s-o facem, [tii, spune el, cu vocesc\zut\.

– Ce s\ facem? `ntreb.– S\ plec\m din district. S\ fugim. S\ tr\im ̀ n

p\dure. Tu [i cu mine, noi doi am putea reu[i,zice Gale.

Nu [tiu ce s\-i r\spund. Ideea e atât de absurd\.– Dac\ n-am avea atâ]ia copii, se gr\be[te el

s\ adauge.18

Bine`n]eles c\ nu sunt copiii no[tri. Dar e ca[i cum ar fi. Cei doi fr\]iori ai lui Gale [i sora lui.Prim. {i le putem pune la socoteal\ [i pe mamelenoastre, cum s-ar putea descurca f\r\ noi? Cinear umple aceste guri care cer `ntotdeauna maimult? De[i amândoi vân\m zilnic, `nc\ mai suntnop]i când vânatul trebuie schimbat pentru un -tur\, sau pentru pantofi, sau pentru lân\, nop]icând ne ducem la culcare cu ma]ele chior\ind.

– Nu vreau s\ am copiii niciodat\, spun.– Eu a[ vrea. Dac\ n-a[ locui aici, zice Gale.– Dar locuie[ti, ripostez, iritat\.– Las-o balt\, mi-o `ntoarce el, r\stit.Se pare c\ discu]ia a lunecat pe o pant\ com-

plet gre[it\. S\ plec? Cum a[ putea s-o p\r\sescpe Prim, singura persoan\ din lume pe care suntsigur\ c-o iubesc? {i Gale e devotat familiei lui.Nu putem pleca, a[a c\ de ce ne-am obosi s\vorbim despre asta? {i chiar dac\ am vorbit…chiar dac\ am f\cut-o… de unde-a ap\rut poves-tea asta despre copii? ~ntre mine [i Gale n-a exis-tat niciodat\ o leg\tur\ romantic\. Când ne-amcunoscut, aveam doisprezece ani [i eram coste-liv\, iar el ar\ta deja ca un b\rbat, de[i nu edecât cu doi ani mai mare decât mine. Am avutnevoie de mult timp ca s\ ne-mprietenim, s\ nu

19

ne mai cert\m la fiecare schimb de vânat [is\-ncepem s\ ne ajut\m unul pe altul.

~n plus, el vrea copii. Lui Gale n-o s\-i fie greus\-[i g\seasc\ so]ie. Arat\ bine, e destul de puter-nic ca s\ munceasc\ `n min\ [i poate vâna. ~]ipo]i da seama dup\ felul `n care [optesc fetele`ntre ele când `l v\d intrând `n [coal\, spunân -du-[i c\ [i-l doresc. Asta m\ face geloas\, dar nudin motivul la care s-ar putea gândi lumea. Egreu s\ g\se[ti un partener bun pentru vân\toare.

– Ce vrei s\ facem? `l `ntreb.Putem s\ vân\m, s\ pescuim sau s\ culegem.– S\ pescuim `n lac. Ne putem l\sa undi]ele

acolo cât mergem la cules `n p\dure. S\ facemrost de ceva bun pentru disear\, spune el.

Disear\. Se presupune c\, dup\ extragere,toat\ lumea s\rb\tore[te. {i foarte mul]i chiar ofac, de u[urare c\ le-au fost cru]a]i copiii pentru`nc\ un an. Dar cel pu]in dou\ familii `[i vortrage obloanele, `[i vor `ncuia u[ile [i vor `n cercas\ g\seasc\ o solu]ie de a le supravie]ui s\pt\mâ -nilor dureroase ce vor urma.

Ne descurc\m bine. Animalele de prad\ neignor\ `ntr-o zi când pr\zile mai u[oare [i maigustoase abund\. C\tre sfâr[itul dimine]ii, avemo duzin\ de pe[ti, o traist\ de legume [i, ca tro-feu, o plas\ mare de fragi. Eu am g\sit tufele,

20

acum câ]iva ani, dar Gale a avut ideea s\ le ̀ ncon-jur\m cu plase de sârm\ ca s\ le ferim de animale.

~n drum spre cas\, ne abatem pe la Vatr\,pia]a neagr\ care func]ioneaz\ `ntr-un depozitabandonat, unde se p\stra cândva c\rbunele.Când s-a g\sit un sistem mai eficient, care `ltransport\ direct din min\ c\tre trenuri, Vatra aocupat treptat locul. ~ntr-o zi de extragere, laora asta, cei mai mul]i [i-au `nchis tarabele, daractivitatea e `nc\ destul de intens\. D\m cuu[urin]\ [ase pe[ti, c\p\tând `n schimb pâine debun\ calitate, [i `nc\ doi, pentru sare. Sae Unsu-roasa, b\trâna ciol\noas\ care vinde cu castro-nul sup\ fierbinte dintr-un cazan uria[, ne iajum\tate din legume, contra a dou\ calupuri deparafin\. Am putea ob]ine un câ[tig ceva maibun `n alt\ parte, dar facem un efort ca s\ nep\str\m bunele rela]ii cu Sae Unsuroasa. E sin-gura pe care se poate conta f\r\ gre[ când evorba s\ cumpere un câine s\lbatic. Nu-i vân\m`nadins, dar atunci când e[ti atacat [i omori uncâine sau doi, ei bine, carnea e carne.

– Odat\ ce-a ajuns `n sup\, `i spun carne devac\, zice Sae Unsuroasa, f\când cu ochiul.

Nimeni din Filon nu strâmb\ din nas când evorba de o pulp\ bun\ de câine s\lbatic, `ns\

21

Ap\r\torii P\cii care ajung `n Vatr\ `[i pot per-mite s\ fie ceva mai mofturo[i.

Când ne termin\m treburile `n pia]\, ne du -cem la u[a din spate a casei primarului ca s\ vin-dem jum\tate din fragi, [tiind c\ are o sl\bi ciuneaparte pentru ei [i c\ putem ]ine la pre]. Ne des-chide Madge, fiica lui. La [coal\ suntem colegede clas\. Fiind fata primarului, te-ai a[tepta s\ fieo snoab\, dar nu e a[a. Se mul]ume[te s\-i evitepe ceilal]i. Ca mine. De vreme ce nici una dintrenoi nu are cu adev\rat un grup de prieteni, sfâr -[im adesea stând `mpreun\. Suntem una lâng\alta la masa de prânz [i la `ntruniri, facem echip\la activit\]ile sportive. Vorbim foarte rar, ceeace ne convine deopotriv\.

Azi, uniforma ei maronie de [coal\ a fost`nlocuit\ cu o rochie scump\ [i [i-a `mpodobitp\rul blond cu o panglic\ roz. Haine pentruextragere.

– Frumoas\ rochie, spune Gale.Madge `i arunc\ o privire, `ncercând s\-[i dea

seama dac\ e un compliment sincer sau doar oironie. Rochia e frumoas\, dar n-ar purta-o `ntr-ozi obi[nuit\. Strânge din buze, apoi zâmbe[te.

– Ei, dac-o s\ sfâr[esc mergând la Capitoliu,vreau s-ar\t bine, nu-i a[a?22

Acum e rândul lui Gale s\ fie derutat. Oarevorbe[te serios? Sau `l sâcâie? Cred c\ a douavariant\ e cea adev\rat\.

– N-o s\ mergi la Capitoliu, r\spunde el, cur\ceal\.

Ochii lui se opresc pe o bro[\ mic\, rotund\,care `i `mpodobe[te rochia. Aur veritabil. Fru-mos lucrat. Ar putea pl\ti pâinea unei familii pemai multe luni.

– Cât ai putea s\ ai? Cinci intr\ri? Eu amavut [ase de la doisprezece ani.

– Nu e vina ei, zic eu.– Nu e vina nim\nui. Doar c\ a[a-i via]a, ri-

posteaz\ Gale.Fa]a lui Madge a devenit inexpresiv\. ~mi

pune banii pentru fragi `n mân\.– Noroc, Katniss.– {i ]ie, r\spund eu, [i u[a se `nchide.Ne `ndrept\m spre Filon `n t\cere. Nu mi-a

pl\cut c\ Gale a luat-o peste picior pe Madge, daravea dreptate, bine`n]eles. Sistemul de extrageree nedrept, iar s\racii trag cele mai mari ponoase.Devii eligibil pentru extragere `n ziua când`mpline[ti doisprezece ani. ~n anul acela, numelet\u intr\ o dat\. La treisprezece ani, de dou\ ori.{i tot a[a, pân\ când `mpline[ti optspre zece ani.Limita maxim\ a eligibilit\]ii, când numele `]i

23

intr\ `n urn\ de [apte ori. Ceea ce este valabilpentru to]i cet\]enii din toate cele dou\sprezecedistricte ale acestei ]\ri numite Panem.

Dar aici e capcana. Spui c\ e[ti s\rac [i c\rabzi de foame, a[a cum ni se `ntâmpl\ nou\.Po]i opta pentru ad\ugarea numelui t\u de maimulte ori, `n schimbul mai multor tesere. Fie-care valoreaz\ cât o ra]ie anual\, de cereale [i deulei, pentru o persoan\. Po]i face asta pentrufiecare membru al familiei tale. A[a c\, la doi-sprezece ani, numele meu a intrat de patru ori.O dat\ pentru c\ trebuia s\ intre [i de `nc\ treiori pentru a primi câte o ra]ie de cereale [i uleipentru mine, pentru Prim [i pentru mama. Defapt, a fost nevoie s\ fac acela[i lucru `n fiecarean. Iar intr\rile se cumuleaz\. A[a c\ acum, la[aisprezece ani, numele meu intr\ de dou\zecide ori. Numele lui Gale, care are optsprezeceani [i care vreme de [apte ani a ajutat la hr\nireafamiliei sale de cinci membri – sau a hr\nit-osingur – intr\ de patruzeci [i dou\ de ori.

E u[or s\-]i dai seama din ce cauz\ cineva caMadge, care n-a fost niciodat\ `n pericol s\ aib\nevoie de o teser\, `l poate scoate din s\rite. ~ncompara]ie cu noi, cei care tr\im `n Filon, arefoarte pu]ine [anse s\-i fie extras numele. Exist\,dar sunt firave. {i, cu toate c\ legile au fost f\cute

24

la Capitoliu, nu `n districte [i cu siguran]\ nu `nfamilia lui Madge, e greu s\ nu le-o iei `n numede r\u celor care nu sunt nevoi]i s\ se `nscriepentru tesere.

Gale [tie c\ gre[e[te `ndreptându-[i ura `mpo-triva lui Madge. ~n alte zile, `n adâncul p\ du rii,l-am ascultat vorbind cu patos despre folo sireateserelor ca un alt mijloc de a aduce suferin]a `ndistrictul nostru. Un mijloc de a s\di ura `ntremuncitorii `nfometa]i din Filon [i to]i cei carepot conta, `n general, pe masa de sear\ [i, dreptconsecin]\, de a garanta c\ n-o s\ ne `ncredemniciodat\ unii `n al]ii.

– E ̀ n avantajul Capitoliului s\ ne-nvr\jbeasc\`ntre noi, ar fi spus acum, dac\ `n preajm\ n-ar fifost [i alte urechi `n afar\ de ale mele.

Dac\ n-ar fi fost ziua extragerii. Dac\ o fat\cu o bro[\ de aur [i f\r\ nici o teser\ n-ar fi f\cutun comentariu pe care nu m\ `ndoiesc c\ ea l-asocotit inofensiv.

Pe drum, privesc chipul lui Gale, `nc\ moc-nind de furie sub expresia `mpietrit\. Acceselelui de mânie mi se par lipsite de sens, de[i nu i-ospun niciodat\. Nu fiindc\ a[ fi de o alt\ p\rere.Dar le ce folose[te s\ zbieri despre Capitoliu `nmijlocul p\durii? Asta nu schimb\ nimic. Nu`ndreapt\ `n vreun fel lucrurile. Nu ne umple

25

stomacul. De fapt, sperie vânatul din jur. ~l lastotu[i s\ urle. E mai bine s-o fac\ `n p\dure decât`n district.

Ne ̀ mp\r]im prada: câte doi pe[ti, dou\ fran-zele bune, legume, câte un kilogram de fragi,sare [i parafin\ pentru fiecare.

– Ne vedem `n pia]\, `i spun.– ~mbrac\-te cu ceva frumos, r\spunde el, cu

voce plat\.Acas\ le g\sesc pe mama [i pe Prim gata de

plecare. Mama poart\ o rochie superb\, din zi-lele bune de la spi]erie. Prim poart\ hainelemele de la prima extragere, o fust\ [i o bluz\ cuvol\na[e. E pu]in cam mare pentru ea, dar mamaa f\cut-o s\ stea bine prinzând-o cu ace de sigu-ran]\. Chiar [i a[a, tot `i vine greu s-o ]in\ b\gat\`n fust\ la spate.

M\ a[teapt\ o albie cu ap\ cald\. Scap de mur -d\ria [i de sudoarea din p\dure [i m\ sp\l pân\[i pe cap. Spre surpriza mea, mama mi-a pre -g\tit una dintre rochiile ei frumoase. M\t\soas\,albastr\, cu pantofi asorta]i.

– E[ti sigur\? o `ntreb.~ncerc s\ nu mai refuz ofertele ei de ajutor.

O vreme am fost atât de furioas\, `ncât n-o l\ -sam s\ fac\ nimic pentru mine. Iar acum e ceva26

special. Pentru ea, hainele din trecut suntfoarte pre]ioase.

– Bine`n]eles. Hai s\-]i ridic\m [i p\rul.O las s\ mi-l usuce cu prosopul [i s\ mi-l

`mpleteasc\, strângându-mi-l `n cre[tet. M\ uit`n oglinda cr\pat\ de pe perete [i `mi vine greus\ m\ recunosc.

– Ar\]i minunat, spune Prim, cu voce [optit\.– {i nu sem\n deloc cu mine, r\spund.O `mbr\]i[ez, fiindc\ [tiu c\ aceste câteva

ore vor fi cumplite pentru ea. E prima ei parti-cipare la extragere. E atât de `n siguran]\ pe câtse poate, de vreme ce n-a intrat decât o singur\dat\. N-a[ l\sa-o s\ cear\ vreo teser\. Dar ea `[iface griji pentru mine. Se teme c\ inimaginabiluls-ar putea `ntâmpla.

O protejez pe Prim `n toate modurile care`mi stau `n putere, dar sunt neputincioas\ `nprivin]a extragerii. Chinul prin care trec ori decâte ori e `n suferin]\ `mi erupe `n piept [i ame-nin]\ s\ mi se citeasc\ pe fa]\. Bag de seam\ c\,la spate, bluza i-a ie[it din nou din fust\ [i m\silesc s\ r\mân calm\.

– ~ndeas\-]i coada `n\untru, r\]u[co, spun,ne te zindu-i bluza [i potrivindu-i-o la loc.

Prim chicote[te `[i `mi adreseaz\ un „mac“scurt.

27

– Maci n-am adus, r\spund, râzând u[or. A[acum nu m\ poate face s\ râd decât Prim. Haide]is\ mânc\m, adaug, s\rutând-o ̀ n grab\ pe cre[tet.

Pe[tele [i legumele fierb deja `n\bu[it, darsunt pentru cin\. Ne hot\râm s\ p\str\m fragii[i pâinea de brut\rie tot pentru masa de sear\,spunând c\ vrem s\ fie special\. ~n schimb, os\ bem lapte de la capra lui Prim, Lady, [i o s\mân c\m pâinea rudimentar\ f\cut\ din cerea-lele luate pe tesere, cu toat\ c\, oricum, nici unadintre noi n-are poft\ de mâncare.

La ora unu o pornim spre pia]\. Prezen]a eobli gatorie, dac\ nu e[ti cumva `n pragul mor -]ii. ~n seara asta, oficialii vor trece s\ verificedac\ \sta e cazul celor absen]i. Altminteri ajungila `nchisoare.

E `ntr-adev\r p\cat c\ fac extragerea `n pia]\ –unul dintre pu]inele locuri pl\cute din Districtul12. Pia]a e `nconjurat\ de pr\v\lii [i, `n zilele devânzare liber\, degaj\ o atmosfer\ de s\rb\toare.Dar ast\zi are un aer `nfior\tor, `n ciuda lozinci-lor colorate ag\]ate de cl\diri. Echipa de camera-mani stând ca ulii pe acoperi[uri nu face decât s\sporeasc\ efectul.

Oamenii intr\ `n t\cere [i sunt `nregistra]i.Pe de alt\ parte, extragerea `i ofer\ Capitoliu-lui o ocazie potrivit\ pentru a p\stra eviden]a

28

popula]iei [i a o supraveghea `ndeaproape. Ado-lescen]ii `ntre doisprezece [i optsprezece anisunt mâna]i `ntr-o zon\ delimitat\ de frânghii [i`mp\r]it\ dup\ vârste, cei mari `n fa]\, cei mici,ca Prim, c\tre partea din spate. Rudele lor se`n[ir\ `n jurul perimetrului, ]inându-i strâns demân\ pe cei de al\turi. ~ns\ al]ii, care n-au pe ni-meni dintre cei dragi `n pericol sau c\rora nu lemai pas\, se strecoar\ prin mul]ime, f\când pa-riuri pe seama celor doi pu[tani ale c\ror numevor fi extrase. Indiferent dac\ sunt din Filon sausunt negustori, probabilitatea de a-[i pierde con-trolul [i de a `ncepe s\ plâng\ e `n func]ie devârst\. Mul]i refuz\ s\ trateze cu profitorii, dar`i resping cu foarte, foarte mare grij\. Aseme neaoameni sunt `nclina]i s\ devin\ informatori – [icine n-a `nc\lcat niciodat\ legea? Eu a[ putea fi`mpu[cat\ `n fiecare zi pentru c\ vânez, darl\co mia celor care r\spund de asta m\ prote-jeaz\. Nu toat\ lumea poate spune acela[i lucru.

Oricum, eu [i Gale suntem de acord c\, dac\ar fi s\ alegem `ntre a muri de foame sau `mpu[ -ca]i `n cap, am prefera glon]ul, pentru c\ rezolv\treaba mult mai repede.

Pe m\sur\ ce se adun\ oamenii, spa]iul de-vine tot mai `nghesuit, mai claustrofobic. Pia]ae destul de mare, dar nu suficient de mare

29

pentru a g\zdui `ntreaga popula]ie, de vreoopt mii de oameni, a Districtului 12. ~ntârzia -]ii sunt con du[i pe str\zile `nvecinate, de undepot ur m\ri evenimentul pe ecrane, fiindc\statul `l televizeaz\ `n direct. M\ pomenesc`ntr-un grup de adolescen]i de [aisprezece anidin Filon. Ne salut\m dând scurt din cap [i ne`ndrept\m aten ]ia spre scena instalat\ provi -zoriu `n fa]a cl\dirii Justi]iei. Sus]ine trei scaune,un podium [i dou\ globuri mari de sti cl\, unulpentru b\ie]i [i unul pentru fete. M\ holbez labile]elele din urna fetelor. Dou\zeci dintre elepoart\ numele Katniss Everdeen, caligrafiatcu grij\.

Dou\ dintre cele trei scaune sunt ocupate detat\l lui Madge, primarul Undersee, un b\rbat`nalt, ple[uv, [i de Effie Trinket, `nso]itoarearepartizat\ pentru Districtul 12, abia sosit\ de laCapitoliu, cu zâmbetul ei `nfior\tor de alb, cup\rul roz [i `ntr-un costum de un verde prim\ v\ -ratic. Vorbesc `ntre ei pe [optite [i arunc\ priviri`ngrijorate spre al treilea scaun.

Primarul se urc\ pe podium exact `n clipacând ceasul ora[ului bate ora dou\ [i `ncepe s\citeasc\. E aceea[i poveste din fiecare an. Nevor be[te despre istoria Panemului, ]ara `n\l]at\din cenu[a unui loc numit cândva America de

30

Nord. ~n[ir\ dezastrele, secetele, furtunile, in-cendiile, oceanele rev\rsate treptat, care au `n -ghi]it o atât de mare parte a uscatului, r\zboiulbrutal pentru pu]inele mijloace de subzisten]\r\mase. Rezultatul a fost Panem, un Capitoliustr\lucitor, `n con jurat de treisprezece districte,care le-a adus cet\]enilor s\i pacea [i prosperita-tea. Pe urm\ au venit Zilele Negre, revolta dis-trictelor `mpotriva Capitoliului. Dou\sprezeceau fost `n frânte, iar cel de al treisprezecelea, rasde pe fa]a p\mântului. Tratatul de Tr\dare ne-aadus legi noi, care garanteaz\ pacea, [i, pentrua ne reaminti `n fiecare an c\ Zilele Negre nutrebuie s\ se repete, ne-a dat Jocurile Foamei.

Regulile Jocurilor sunt simple. Ca pedeaps\pentru rebeliune, fiecare dintre cele dou\spre -zece districte trebuie s\ trimit\ doi participan]i,un b\iat [i o fat\, numi]i tributuri. Cei dou\ -zeci [i patru sunt `nchi[i `ntr-o aren\ imens\, `naer liber, care poate ad\posti orice, de la un de -[ert arz\tor pân\ la un pustiu `nghe]at. Vremede mai multe s\pt\mâni, competitorii se lupt\pe via]\ [i pe moarte. Tributul care r\mâne `nvia]\ câ[tig\.

Copiii sunt lua]i din districtele noastre [iobliga]i s\ se ucid\ unii pe al]ii `n timp ce noi`i privim – astfel ne reaminte[te Capitoliul c\

31

suntem `ntru totul la mila lui. {i ce pu]ine[anse am avea s\ supravie]uim unei alte rebe-liuni. Indiferent ce cuvinte ar folosi, adev\ratulmesaj e clar. „Uita]i-v\ cum v\ lu\m copiii [icum `i sacrific\m f\r\ s\ pute]i face nimic. Dac\ridica]i un singur deget, v\ distrugem pân\ launul. A[a cum am f\cut cu Districtul 13.“

Pentru ca totul s\ fie umilitor [i durerosdeopotriv\, Capitoliul ne cere s\ consider\mJocurile Foamei o festivitate, un evenimentsportiv `n care districtele se `nfrunt\ unul pealtul. Tributul r\mas `n via]\ se `n toarceacas\, unde i se ofer\ o via]\ u[oar\, iar dis-trictul s\u are parte de o ploaie de recom-pense, constând, `ntr-o foarte mare m\sur\,din produse alimentare. ~n anul respectiv, Ca-pitoliul `i ofer\ `n dar districtului câ[tig\torcereale [i ulei, ba chiar [i delicatese, cum ar fizah\rul, `n vreme ce noi, ceilal]i, ne lupt\mcu foametea.

– Este, deopotriv\, un moment al remu[ -c\ri lor [i unul al recuno[tin]ei, psalmodiaz\primarul.

Pe urm\ cite[te lista `nving\torilor din Dis-trictul 12. ~n [aptezeci [i patru de ani, au fostdoi. Numai unul mai e `n via]\. HaymitchAber nathy, un b\rbat burtos, de vârst\ mijlocie,

32

care tocmai `[i face apari]ia strigând ceva nein -teligibil, se `ndreapt\ spre scen\ `mpleticin du-se[i se las\ s\ cad\ pe al treilea scaun. E beat.Cri]\. Mul]i mea reac]ioneaz\ aplaudând ane-mic, de form\, dar el e derutat [i `ncearc\ s-o `m -br\]i [eze pe Effie Trinket, care reu[e[te cu greus\-l resping\.

Primarul pare pus `n dificultate. De vremece totul este televizat, Districtul 12 e, chiar `nclipa de fa]\, b\taia de joc a `ntregului Panem,iar el e con[tient de asta. Se gr\be[te s\ atrag\din nou aten]ia asupra extragerii prezentând-ope Effie Trinket.

Str\lucitoare [i efervescent\ ca `ntotdeauna,ea se apropie de podium cu pa[i m\run]i [i `[ipune amprenta asupra ceremoniei:

– Jocuri ale Foamei fericite! {i fie sor]ii`ntotdeauna de partea voastr\!

P\rul ei roz e probabil o peruc\, fiindc\buclele i s-au descentrat u[or dup\ lupta cu Hay-mitch. Continu\ vorbind pe scurt despre onoa-rea de a se afla printre noi, de[i toat\ lumea [tiec\ tânje[te s\ fie promovat\, fiind trimis\`ntr-un alt district, unde au `nving\tori cuviin-cio[i, nu ni[te be]ivi care te molesteaz\ `n fa]a`ntregii na]iuni.

33

~n mijlocul mul]imii, dau cu ochii de Gale,care `mi `ntoarce privirea cu o umbr\ de zâmbet.}inând cont de tipicul extragerilor, asta m\carare un mic factor distractiv. ~ns\ m\ pomenescdintr-odat\ gândindu-m\ la Gale, la cele patru-zeci [i dou\ de bilete cu numele lui din imensulglob de sticl\ [i la sor]ii care nu par acum s\ fiede partea lui. Asta dac\ `l compari cu o mul -]ime de al]i b\ie]i. {i poate c\ el `[i spune acela[ilucru despre mine, fiindc\ fa]a i se `ntunec\ [i`[i fere[te privirea. „Mai sunt, totu[i, mii de altebilete“, a[ vrea s\-i pot [opti.

A sosit momentul extragerii.– Mai `ntâi domni[oarele! spune Effie Trin -

ket, ca `ntotdeauna, [i traverseaz\ scena c\treurna cu numele fetelor.

~ntinde mâna, `[i afund\ bra]ul adânc `n bol[i scoate o bucat\ de hârtie. Mul]imea respir\adânc, la unison, dup\ care po]i auzi pân\ [i unac c\ zând, iar eu simt cum m\ ia grea]a [i sper cuatâta dis perare c\ numele nu e al meu, nu e almeu, nu e al meu.

Effie Trinket se `ndreapt\ c\tre podium, ne-teze[te bucata de hârtie, apoi cite[te numele cuvoce clar\. {i nu e al meu.

E Primrose Everdeen.34

2

Odat\, când eram ascuns\ printre crengileunui copac, a[teptând nemi[cat\ s\ treac\vreun vânat prin preajm\, am a]ipit [i am c\zutde la o `n\l]ime de trei metri, aterizând pespate. A fost ca [i cum impactul mi-ar fi expul-zat orice fuior de aer din pl\mâni [i am z\cuta[a, str\duindu-m\ s\ inspir, s\ expir, s\ fac ceva.

A[a m\ simt acum, `ncercând s\-mi amintesccum se respir\, incapabil\ s\ vorbesc, cu totuln\ucit\ `n timp ce numele `mi rico[eaz\ decolo-colo prin ]east\. Cineva m\ strânge de bra],un b\iat din Filon, probabil c\ eram gata s\ cad[i el m-a prins.

Trebuie s\ fi fost o gre[eal\. Asta nu se poate`ntâmpla. Prim avea o singur\ buc\]ic\ de hâr-tie printre alte mii! {ansele ei de a fi aleas\ erauatât de mici, `ncât nici m\car nu m-am ostenits\ m\-ngrijorez pentru asta. Oare nu mi-am dattoat\ silin]a? N-am luat eu teserele, n-am refu-zat s-o las s\ fac\ acela[i lucru? Un bilet. Unuldintre alte mii. {ansele au fost cu totul de par-tea ei. Dar asta n-a avut importan]\.

Undeva, departe, aud mul]imea murmurândnefericit\, a[a cum se `ntâmpl\ `ntotdeauna când

35

e ales un copil de doisprezece ani, fiindc\ nimeninu crede c\ e corect. {i pe urm\ o v\d pe ea, v\dc\ s-a albit la fa]\, `i v\d bra]ele atârnând pelâng\ trup cu pumnii `ncle[ta]i, o v\d mergând]eap\n\ c\tre scen\, cu pa[i mici, o v\d trecândpe lâng\ mine, v\d c\ partea din spate a bluzei aie[it iar [i `i atârn\ peste fust\. Am\nuntul \sta,bluza ie[it\ din fust\ ca o coad\ de ra]\, m\ faces\-mi vin `n fire.

– Prim!}ip\tul strangulat mi se desprinde din fun-

dul gâtului [i mu[chii mi se pun din nou `nmi[care.

– Prim!Nu e nevoie s\-nghiontesc mul]imea. Cei-

lal]i copii `mi fac imediat loc, l\sându-m\ s\ m\`ndrept direct c\tre scen\. O ajung exact când egata s\ urce treptele. O `mping `n spatele meucu o rotire a bra]ului.

– M\ ofer voluntar! spun, pe ner\suflate. M\ofer voluntar ca tribut!

Pe scen\ apare confuzia. Districtul 12 n-a maiavut nici un voluntar de zeci de ani [i protoco-lul e `nvechit. Regulamentul spune c\, odat\ cenumele tributului a fost extras din urn\, un altb\iat eligibil, dac\ numele a fost al unui b\iat,sau o fat\, dac\ s-a citit numele unei fete, poate

36

ie[i `n fa]\ pentru a-i lua locul. ~n alte districte,unde câ[tigarea extragerii este o mare onoare,oamenii sunt ner\bd\tori s\-[i ri[te via]a [i vo-lun tariatul e o procedur\ complicat\. Dar `nDis trictul 12, unde tribut e, `ntr-o foarte marem\ sur\, sinonimul cuvântului cadavru, volun-tarii au disp\rut cu des\vâr[ire.

– Minunat! spune Effie Trinket. Dar cred c\exist\ un mic am\nunt, mai `ntâi trebuie pre-zentat câ[tig\torul extragerii [i apoi sunt ceru]ivoluntari, iar dac\ iese vreunul din mul]ime,noi \\…

Vocea i se pierde, ezit\.– Ce importan]\ are? spune primarul.M\ prive[te cu o figur\ `ndurerat\. De fapt,

nu m\ cunoa[te, dar `i citesc pe chip c\, vag, m\recunoa[te. Sunt fata care aduce fragi. O fat\ cucare fiica lui s-ar putea s\ fi schimbat din când`n când câte o vorb\. Fata care a stat, cu cinciani ̀ n urm\, ̀ nghesuit\ lâng\ mama [i sora sa, ̀ ntimp ce el `i d\ruia ei, copilul cel mai mare, omedalie pentru bravur\. O medalie pentru tat\lei, pulverizat de o explozie din min\. Oare `[iaduce aminte?

– Ce importan]\ are? repet\ el, ar]\gos.L\sa]i-o s\ vin\ `ncoace.

37

~n spatele meu, Prim ]ip\ isteric. M-a `nf\ -[urat cu bra]ele ei costelive [i m\ strânge ca`ntr-o menghin\.

– Nu, Katniss! Nu! Nu te po]i duce!– Prim, d\-mi drumul, spun, cu glas aspru,

fiindc\ m\ tulbur\ [i nu vreau s\ plâng.Disear\, când vor da le televizor `nregistrarea

extragerii, toat\ lumea o s\-mi vad\ lacrimile [io s\ fiu considerat\ o ]int\ u[oar\. O molâie.N-o s\-i dau nim\nui satisfac]ia asta.

– D\-mi drumul!Simt cum o ia cineva din spatele meu. M\ `n -

torc [i v\d c\ Gale a ridicat-o de la p\mânt, iarea i se zvârcole[te `n bra]e.

– Du-te sus, Catnip, `mi spune el, cu o vocepe care se str\duie[te s\ [i-o men]in\ ferm\,apoi o conduce pe Prim c\tre mama.

M\ o]elesc [i urc treptele.– Ei, bravo! izbucne[te Effie Trinket. |sta e

spiritul Jocurilor! E `ncântat\ c\ are `n sfâr[itun district unde exist\ un strop de ac]iune.Cum te cheam\?

~nghit cu greutate.– Katniss Everdeen, r\spund.– Cealalt\ e sora ta, pariez pe asta pân\ la ul-

timul b\nu]. Nu vrem s\ ne fure ea toat\ glo-ria, nu-i a[a? Haide]i. Toat\ lumea! S\-i oferim

38

o rund\ de aplauze bogate noului nostru tribut!ciripe[te Effie Trinket.

Spre meritul etern al oamenilor din Distric-tul 12, nimeni nu bate din palme. Nici m\car ceicu biletele de pariuri, cei care nu au sentimentede mil\. Poate fiindc\ m\ [tiu din Vatr\ sau `lcuno[teau pe tata sau poate au `ntâlnit-o vreo-dat\ pe Prim, pe care nu ai cum s\ n-o-ndr\ge[ti.A[a c\, `n loc s\ primesc aplauze, stau acolo ne -mi[ cat\, `n timp ce ei iau parte la cea mai cura-joas\ form\ de `mpotrivire de care sunt `n stare.T\cerea. Care spune c\ nu suntem de acord. Nuiert\m. Toate astea sunt gre[ite.

Pe urm\ se `ntâmpl\ ceva nea[teptat. Celpu]in eu nu m\ a[teptam, fiindc\ pân\ acum ni-meni din Districtul 12 nu a dat vreun semn c\m-ar aprecia. Dar, când am ie[it `n fa]\, luândlocul lui Prim, s-a petrecut o schimbare [i se parec\, brusc, am devenit o persoan\ `ndr\git\. Mai`ntâi un om, apoi un altul, apoi aproape fie caresuflet din mul]ime `[i duce la buze cele trei de-gete din mijloc ale mâinii stângi, pe care o`ntinde apoi spre mine. E un gest vechi, rar folo-sit ̀ n districtul nostru, pe care-l vezi uneori la ̀ n -mormânt\ri. ~nseamn\ recuno[tin]\, `nseamn\admira]ie, `nseamn\ a-]i lua r\mas-bun de lacineva pe care-l iube[ti.

39

Acum sunt cu adev\rat `n primejdie s\ plângdar, din fericire, Haymitch tocmai se hot\r\[tes\ traverseze scena `mpleticindu-se, dornic s\m\ felicite.

– Uita]i-v\ la ea. Uita]i-v\ la fata asta! strig\,aruncându-[i un bra] `n jurul umerilor mei.

Pentru o asemenea epav\, e surprinz\tor deputernic.

– ~mi place!Respira]ia `i duhne[te a alcool [i a trecut

mult timp de când n-a mai f\cut o baie.– Are o gr\mad\ de… Pentru o vreme, nu reu -

[e[te s\-[i aduc\ aminte cuvântul. Curaj! adaug\,triumf\tor. Mai mult decât voi! ~mi d\ drumul [io porne[te spre partea din fa]\ a scenei. Mai multdecât voi! strig\, ar\tând cu degetul direct c\trecamera de luat vederi.

Li se adreseaz\ spectatorilor sau e atât debeat, `n cât ia de fapt `n râs Capitoliul? N-o s-oaflu nicio dat\, pentru c\, tocmai când deschidegura, dând s\ continue, Haymitch cade de pescen\ [i-[i pierde cuno[tin]a.

E dezgust\tor, dar `i sunt recunosc\toare.Cu toate camerele `ndreptate cu `ncântare c\treel, am suficient timp s\ scot micul sunet`n\bu[it care `mi st\ `n gât [i s\ m\ calmez. ~miduc mâinile la spate [i privesc `n dep\rtare. V\d

40

dealurile pe care am urcat `n diminea]a asta,`mpreun\ cu Gale. Pentru o clip\, tânjesc dup\ceva… ideea de a p\r\si amândoi districtul… dea ne face o via]\ `n p\dure… dar [tiu c\ am avutdreptate s\ nu plec. Pentru c\, altminteri, cines-ar fi oferit voluntar `n locul lui Prim?

Haymitch e luat pe o targ\, iar Effie Trinket`ncearc\ s\ repun\ lucrurile `n mi[care.

– Ce zi palpitant\! susur\ ea, str\duindu-ses\-[i `ndrepte me[a, care s-a `nclinat serios spredreapta. Dar urmeaz\ alte emo]ii! E timpul s\alegem b\iatul, cel de-al doilea tribut al nostru!

Cu speran]a evident\ de a lua sub controlsitua]ia delicat\ a p\rului ei, `[i pune o mân\ `ncap `n timp ce se `ndreapt\ spre urna cu numeleb\ie]ilor [i `n[fac\ prima bucat\ de hârtie de cared\. Revine `n grab\ pe podium [i nici m\carn-am timp s\-i doresc lui Gale s\ fie `n siguran]\,când ea cite[te deja numele.

– Peeta Mellark.Peeta Mellark!O, nu, `mi spun. Nu el. Pentru c\ recunosc

numele, de[i n-am stat niciodat\ de vorb\ cupurt\torul lui. Peeta Mellark.

Nu, ast\zi sor]ii nu sunt de partea mea.~l urm\resc cu privirea când se `ndreapt\ spre

scen\. De `n\l]ime medie, `ndesat. Cu p\rul

41

blond-cenu[iu c\zându-i buclat pe frunte. {oculmomentului i se cite[te pe chip, se vede c\ sestr\duie[te din greu s\-[i st\pâneasc\ emo ]iile,iar ochii lui alba[tri tr\deaz\ spaima pe care ov\d atât de des la un animal h\ituit. To tu[i, seurc\ pe scen\ f\r\ nici o ezitare [i ̀ [i ocup\ locul.

Effie Trinket cere voluntari, dar nimeni nuface nici un pas `nainte. {tiu c\ are doi fra]i maimari, i-am v\zut la brut\rie, dar probabil c\ unule acum prea b\trân ca s\ se ofere, iar cel\ lalt n-os-o fac\. A[a se `ntâmpl\ de obicei. ~n ziua extra-gerii, dragostea familial\ se opre[te aici. Gestulmeu a fost unul radical.

Primarul `ncepe s\ citeasc\ lungul [i plictico-sul Tratat al Tr\d\rii, a[a cum o face `n fiecarean – obligatoriu – dar n-ascult nici m\car unsingur cuvânt.

De ce el? m\ gândesc. ~ncerc s\ m\ conving c\n-are nici o importan]\. Eu [i Peeta Mellark nusuntem prieteni. Nici m\car vecini. Nu ne vor-bim. Singura noastr\ interac]iune real\ s-a petre-cut cu ani `n urm\. Probabil c\ el a uitat. Dar eu]in minte [i [tiu c\ `mi voi aminti `ntotdeauna…

Era `n timpul celor mai rele vremuri de caream avut parte. Tata fusese ucis `n accidentul dinmin\ cu trei luni `nainte, `n cel mai amar ianua-rie pe care [i-l putea aminti cineva. Amor]eala

42

de dup\ pierderea lui trecuse [i durerea m\ loveadin senin, `ncovoindu-m\, chinuindu-mi tru pulcu suspine. Unde e[ti? strigam `n gând. Unde-aiplecat? Bine`n]eles c\ nu primeam niciodat\vreun r\spuns.

~n compensa]ie pentru moartea lui, districtulne oferise o mic\ sum\ de bani, suficient\ ca s\acopere o lun\ `n care s\-l plângem, dup\ careera de a[teptat ca mama s\-[i g\seasc\ o slujb\.Numai c\ n-a f\cut-o. Nu f\cea nimic alt ceva de -cât s\ stea pe un scaun sau, mult mai des, `n pat,ghemuit\ sub p\turi, cu ochii ]intui]i `ntr-unpunct din dep\rtare. Din când `n când se mi[ca,ridicându-se, parc\ pus\ `n mi[care de un scopimperios, numai ca s\ recad\ apoi `n neclintire.Oricât de multe ar fi fost rug\min]ile lui Prim,nu p\reau s-o impresioneze.

Eram `ngrozit\. Acum presupun c\ mamaera blocat\ `ntr-o lume `ntunecat\ a `ntrist\riidar, `n momentul acela, tot ceea ce [tiam era c\nu pierdusem numai un tat\, ci [i o mam\. Launsprezece ani, când Prim nu avea decât [apte,am preluat rolul de cap al familiei. N-am avut deales. Am `nceput s\ cump\r mâncare de la pia]\,am g\tit-o cât de bine m-am priceput [i m-amstr\duit ca eu [i Prim s\ ne p\str\m `nf\ ]i [areaprezentabil\. Dac\ s-ar fi aflat c\ mama nu ne

43

mai putea purta de grij\, districtul ne-ar fi luatde la ea, plasându-ne `ntr-o cas\ comunitar\. La[coal\ aveam colegi ce locuiau `n asemenea case.Le-am v\zut triste]ea, urmele de palme furioasede pe fe]ele lor, dezn\dejdea care le `ncovoiaumerii. Nu puteam l\sa s\ i se ̀ n tâm ple vreodat\asta lui Prim. Dulcea, micu]a Prim care plângeacând plângeam eu, chiar f\r\ s\ [tie motivul, careperia [i `mpletea p\rul mamei `nainte s\ ple c\mla [coal\, care continua s\ lustruiasc\ oglindade b\r bierit a tatei `n fiecare noapte, fiindc\ elde testa stratul de praf de c\rbune care se depune`n Filon, acoperind totul. O cas\ comunitar\ arfi strivit-o ca pe un gândac. A[a c\ am p\stratsecretul asupra situa]iei noastre dificile.

Dar banii s-au terminat [i am ajuns, treptat,s\ fim moarte de foame. Nu exist\ alte cuvintemai potrivite. ~mi tot spuneam c\, dac\ am fipu tut rezista pân\ `n mai, pân\ pe 8 mai, cânda[ fi `m pli nit doisprezece ani, a[ fi putut s\ m\`n scriu pentru tesere, primind pre]ioasele ce-reale [i uleiul care s\ ne hr\neasc\. Numai c\mai aveam de a[teptat câteva s\pt\mâni. Pân\atunci am fi putut fi moarte.

Moartea prin `nfometare nu e o soart\neobi[nuit\ `n Districtul 12. Cine nu i-a v\zutvictimele? Oameni b\trâni, care nu pot munci.

44

Copii din familiile cu prea multe guri de hr\nit.R\ni]i `n accidentele din min\. R\t\cind pestr\zi. {i, `ntr-o bun\ zi, dai peste ei stând ne -mi[ca]i, sprijini]i de un perete sau z\când pePaji[te, auzi bocetele dintr-o cas\ [i Ap\r\toriiP\cii sunt chema]i s\ ridice cadavrul. Foameanu e niciodat\ cauza oficial\ a mor]ii. E `ntot-deauna vorba de grip\, de lipsa unui ad\post saude pneumonie. Dar asta nu p\c\le[te pe nimeni.

~n dup\-amiaza `ntâlnirii mele cu Peeta Mel-lark, ploaia c\dea `n rafale ne`ntrerupte, reci caghea]a. Fusesem `n ora[, `ncercând s\ vând `npia]a public\ ni[te haine de bebelu[ jerpelitede-ale lui Prim, dar nu g\sisem cump\r\tori.De[i fusesem `n Vatr\ de mai multe ori, `mpre -un\ cu tata, eram prea `nfrico[at\ ca s\ m\aventurez singur\ `n locul \la grosolan, scanda-los. Ploaia trecuse prin jacheta de vân\toare atatei, `nfrigurându-m\ pân\ `n m\duva oaselor.Vreme de trei zile, nu avuseser\m nimic demâncare, `n afar\ de ni[te ap\ fiart\ `n care eupusesem câteva frunze vechi de ment\, desco-perite `n fundul unui dulap. La ora când s-a`nchis pia]a, tremuram atât de tare, `ncât mi-amsc\pat pachetul cu haine de copil `ntr-o b\l -toac\ de noroi. Nu le-am ridicat, de team\ c\,dac\ `mi `ndoiam genunchii, n-a[ mai fi putut

45

s\ m\ salt `napoi, `n picioare. ~n plus, nimeninu voia hainele alea.

Nu m\ puteam `ntoarce acas\. Fiindc\acolo se g\seau mama, cu ochii ei apatici, [i su-rioara mea, cu obrajii sup]i [i buzele cr\pate.Nu puteam intra cu mâinile goale [i f\r\ urm\de speran]\ `n camera unde fumega un foc dinramuri umede, pe care le adunasem dup\ ce seterminaser\ c\rbunii.

M-am pomenit `mpleticindu-m\ pe aleea no-roioas\ din spatele magazinelor frecventate decei mai boga]i oameni din ora[. Negustorii locu-iesc deasupra pr\v\liilor, a[a c\ m\ aflam, de fapt,`n cur]ile lor din dos. ~mi aduc aminte de r\zoa -rele din gr\dini, `nc\ ne`ns\mân]ate pentru pri -m\ var\, de o capr\ sau dou\ `ntr-un ]arc, de uncâine ud, legat de un stâlp, care se `ncovrigase,`nfrânt, `n noroi.

Toate formele de ho]ie sunt interzise `n Dis -tric tul 12. Se pedepsesc cu moartea. Dar mi-atrecut prin minte c\ a[ fi putut g\si câte ceva `nl\zile de gunoi, ceea ce ar fi reprezentat o cap -tur\ legal\. Poate un ciolan `ntr-a m\celaru luisau ni[te legume putrede `ntr-a b\canului, cevace nu ar fi mâncat nimeni `n afar\ de familiamea disperat\. Din nefericire, l\zile tocmaifuseser\ golite.

46

Când am trecut pe lâng\ casa brutarului, mi-rosul de pâine proasp\t\ era atât de cople[itor`ncât m-a luat ame]eala. Proprietarii se aflau `npartea din spate a casei [i, prin u[a deschis\ abuc\t\riei, se rev\rsa o str\lucire galben\. Amr\mas acolo, hipnotizat\ de c\ldur\ [i de mi-reasma delicioas\ pân\ când m-a dezmeticitploaia, plimbându-[i pe spatele meu degetele deghea]\. Am ridicat capacul l\zii de gunoi [i amdescoperit c\ era curat\ lun\, nemilos de goal\.

O voce a ]ipat la mine pe nea[teptate [i, cândmi-am ridicat privirea, am dat cu ochii de ne-vasta brutarului, cerându-mi s-o iau din loc dac\nu voiam s\-i cheme pe Ap\r\torii P\cii [i ad\u -gând c\ o `ngre]o[au plozii din Filon care râcâ-iau cu labele prin gunoiul ei. Cuvintele erauurâte [i n-aveam cum s\ m\ ap\r. ~n timp cel\sam cu grij\ capacul, tr\gându-m\ `napoi, l-amz\rit pe el, un b\iat blond, tr\gând cu ochiul dinspatele mamei sale. ~l v\zusem la [coal\. Era devârsta mea, dar nu-i [tiam numele. F\cea partedin grupul copiilor din ora[, a[a c\ de unde pu-team s\ i-l [tiu? Femeia s-a `ntors `n brut\rie,bodog\nind, dar el trebuie s\ m\ fi v\zut cândm-am dus `n spatele cocinei [i m-am sprijinit departea opus\ a unui m\r. ~n cele din urm\, reali-zasem c\ n-aveam ce duce acas\. Mi s-au `nmuiat

47

genunchii [i am alunecat `n josul trunchiului,c\tre r\d\cin\. Era prea mult. M\ sim]eam atâtde bolnav\, de sl\bit\ [i de istovit\, oh, atât de is-tovit\. N-au decât s\ cheme Ap\r\torii P\cii [i s\ne duc\ la casa comunitar\, mi-am spus. Sau, [imai bine, s\ mor aici, `n ploaie.

~n brut\rie a z\ng\nit ceva, am auzit-o pe fe-meie ]ipând din nou, apoi zgomotul unei lovi-turi [i m-am `ntrebat, ca prin cea]\, ce se`n tâm pla. Ni[te pa[i se apropiau de mine, b\l\ -cindu-se `n noroi, [i m-am gândit: E ea. Vine s\m\ alunge cu un b\]. Dar nu era femeia. Erab\iatul. Ducea `n bra]e dou\ pâini mari, carec\zuser\ probabil `n foc, fiindc\ aveau coajapârlit\, neagr\.

Mama lui zbiera:– Hr\ne[te porcul, prostule! De ce n-o faci?

Nici un om la locul lui nu cump\r\ pâine ars\!El a `nceput s\ rup\ buc\]i din partea ars\ [i

s\ le azvârle `n troac\, apoi a sunat clopo]elulde la u[a din fa]\ a brut\riei [i femeia s-a f\cutnev\zut\, având un client de servit.

B\iatul nu s-a uitat nici m\car o singur\ dat\`nspre mine, dar eu `l urm\ream din priviri.Din cauza pâinii, din cauza urmei ro[ii de peobrazul lui. Cu ce `l lovise? P\rin]ii mei nu neb\teau niciodat\. Nu-mi imaginasem niciodat\

48

c\ se poate `ntâmpla a[a ceva. B\iatul s-a uitat`napoi, c\tre brut\rie, parc\ vrând s\ se conving\c\ nu exista nici un pericol, apoi, re`ndreptân -du-[i aten]ia asupra porcului, a aruncat o pâine ̀ ndirec]ia mea. A doua a urmat-o imediat, iar el s-a`ntors lip\ind ̀ n brut\rie [i a ̀ nchis apoi bine u[a.

M-am uitat la pâini nevenindu-mi s\-mi credochilor. Erau minunate, `ntr-adev\r perfecte, cuexcep]ia zonelor arse. Oare b\iatul voia s\ le iaueu? Probabil c\ da. Fiindc\ se aflau la picioa relemele. Mi le-am `ndesat sub c\ma[\ `nainte de amai vedea [i al]ii ce se `ntâmplase, mi-am strânshaina de vân\toare mai tare `n jurul trupului [im-am `ndep\rtat `n grab\. Fierbin]eala pâini-lor `mi ardea pielea, dar le-am strâns mai tare,ag\]ându-m\ de via]\.

Când am ajuns acas\, se r\ciser\ `ntr-o oare-care m\sur\, dar la mijloc continuau s\ fie calde.Mâinile lui Prim s-au `ntins s\ rup\ o bu cat\,dar am pus-o s\ se a[eze, am silit-o pe mama s\ni se al\ture la mas\ [i am turnat ceai fier binte.Am r\zuit partea neagr\ [i am t\iat pâi nea felii.Am mâncat `mpreun\ una `n treag\, felie cufelie. Era bun\, hr\nitoare, umplut\ cu stafide [icu miez de nuc\.

Mi-am pus hainele la uscat lâng\ foc, m-amtârât `n pat [i am c\zut `ntr-un somn f\r\ vise.

49

Abia a doua zi mi-a trecut prin cap c\ era posi-bil ca b\iatul s\ fi ars pâinile `nadins. Probabil lesc\pase `n fl\c\ri, [tiind c\ avea s\ fie pedepsitpentru asta, [i mi le adusese mie. Dar am respinsideea. Trebuie s\ fi fost un accident. De ce ar fif\cut-o? Nici m\car nu m\ cuno[tea. Totu[i,sim plul fapt c\ `mi aruncase mie pâinea fuseseun gest de o imens\ bun\tate, pentru care s-arfi ales f\r\ `ndoial\ cu o b\taie, dac\ ar fi fostdescoperit. N-am reu[it s\-mi explic fapta lui.

Am mâncat câteva felii de pâine la miculdejun [i am plecat la [coal\. Prim\vara p\rea s\fi venit peste noapte. Aer cald, `nmiresmat.Nori pufo[i. La [coal\ am trecut pe lâng\ b\iatpe coridor, i se umflase obrazul [i ochiul i se`nvine]ise. Era cu prietenii lui [i n-a dat nici unsemn c\ m-ar fi observat. Dar dup\-amiaz\, cândam luat-o pe Prim [i ne-am preg\tit s\ pornimspre cas\, l-am surprins privindu-m\ lung de petrotuarul de vizavi de [coal\. Ochii ni s-au `ntâl-nit pentru o clip\, dup\ care el a `ntors capul.Mi-am coborât stingherit\ privirea [i atunci amv\zut-o. Prima p\p\die din anul acela. ~n minteamea a sunat un clopo]el. M-am gândit la orelepetrecute `n p\dure, al\turi de tata, [i am [tiut c\aveam s\ supravie]uim.50

Din ziua aceea, n-am mai reu[it niciodat\ s\rup leg\tura dintre b\iatul \sta, Peeta Mellark,pâinea care mi-a dat speran]\ [i p\p\dia care mi-areamintit c\ nu eram condamnat\ la moarte. {inu doar o dat\ mi-am `ntors capul pe coridorul[colii, surprinzându-i ochii care m\ urm\reau,dar numai pentru a-i vedea `ntorcându-se ful-ger\tor `n alt\ parte. Am sentimentul c\ `i dato-rez ceva [i nu-mi place s\ fiu datoare. Poate, dac\i-a[ fi mul]umit la un moment dat, `ntre senti-mentele mele n-ar mai fi existat acum nici unconflict. Mi-am propus de vreo dou\ ori s\ facasta, dar ocazia nu s-a ivit niciodat\ de la sine. Iaracum n-o s\ se mai iveasc\ niciodat\. Pentru c\o s\ fim arunca]i `ntr-o aren\ unde o s\ ne lup -t\m pân\ la moarte. Cum a[ putea s\-i strecoracolo o mul]umire? Ar p\rea pur [i simplu ne-sincer\, dac\ o s\-ncerc apoi s\-i tai beregata.

Primarul termin\ plictisitorul Tratat deTr\dare [i ne face semn mie [i lui Peeta s\ nestrângem mâinile. Ale lui sunt puternice [icalde, ca pâinile acelea. M\ prive[te drept `nochi [i `mi prinde mâna `n ceea ce pare a fi ostrânsoare `ncurajatoare. Poate c\ nu e decât unspasm nervos.

Ne re`ntoarcem cu fa]a c\tre mul]ime `ntimp ce se cânt\ imnul Panemului.

51

Ei, `mi spun. O s\ fim dou\zeci [i patru. Efoarte probabil s\-l ucid\ altcineva `naintea mea.

Desigur, `n ultima vreme, probabilit\]ile nus-au dovedit prea demne de `ncredere.