I

Corectori: Emilia LeancdRodica Chiriacescu

Tehnoreda clor'. Puiu Enachle

Coperta: Puiu Enache

Editura ORIZONTURI - BucuregtiB-dul Liberta[ii nr' 4, bl. 117 , et' 7 , ap' 20

telefon: 021 .317 .7 6.79, 0744.531'333e-mail: orizonturi@editura-orizonturi'ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei

LAWRENCE, D.H

Taina calului de lemn / D.H' Lawrence ; trad':

Catinca Ralea. - Bucuregti : Orizonluri,2017tsBN 97 8-97 3-736-365-7

l. Ralea, Catinca (trad.)

821.111

D.H. TAI,VRENCE

TAINA CATULUIDE LEMNNuvele Si povestiri

Traducere de CATINCA RALEA

Editura ORIZONTURI

D.H. LAWRENCE

Dar razele se furigau lncet, in jurul pegterii. Pe mdsu-rd ce se ff,ceau mai rogii, pdtrundeau mai departe. C6ndsoarele rogu va fi pe punctul sd apund, Tgiva reflecta dinplin strdlucirea prin coloana de gheafd gi va pitrunde inscobitura pegterii, pdni in strdfundurile ei.

Femeia fgi dddu seama ce agteptau oamenii. Chiargi cei care o [ineau se intorseserd, iar ochii lor negri ur.m6reau soarele cu o nerdbdare nemaipomenit5, cu vo.nera[ie gi cu sete. Ochii bitrdnului cacrc erau ca nigteoglinzi negre fixate asupra soarelui, de parcd ar fi fostlipsi[i de ]umini, cu toate cA purtau un mesaj adresat in.rogitei planete a iernii, $iochiistrdlucitori aituturor proo,lilor erau a[intiti asupra globului care apunea in tdcerearogie giinghetatd a dupd-amiezii de iarni.

Erau ingrijora[i, foarte ingrijora[i, gi inddrjiti. Doreaucu toati cruzimea un lucru gi agteptau momentul impli-nirii. $i cruzimea lor era gata sd izbucneascd intr-o bu.curie misticS, de triumf. $i totugi erau ingrijora[i.

Numai ochii celui mai bdtrdn nu ardtau ingrijorare.Urmdreau $oarele, negri gi ficgi de parcd ar fi fost orbi,vdzdnd dincolo de astru. $iin concentrarea lor neagrd gipustie era putere, o putere cu totul strdinS gi abstractil,dar care pitrundea pdnd fn inima pdmdntului gi-n inimasoarelui. intr-o nemigcare totald, pdndea rnomentul ?ncare soarele rogu igi va trimite razele prin coloana degheatd. $iatunci bdtrdnulva lovi, giva loviin plin, sdv0r:-gind jertfa gi dobdndind puterea.

$uprematia care se cuvine omului gi care trece de laun neam la altul.

Sfdrgft

GUPRINS

Taina calului de lemn

Un ghimpe ln inimd 25

Umbra din grddina cu trandafiri.,............ 63

Prinfesa 81

Doud pdsdrele albastre ..... 138

soare .............. 159

Asta nu .............182Mocasinii albagtri ........,..,..212

284

TAINA CATULUI DE IEMN

a fost odatd o femeie frumoasd, care pornise in/\ viatd avdnd totul. Totul in alard de noroc' Se

-(a-caddtorise din dragoste 9i dragostea se prefd-

cuse ?n cenug6. Avea copii fr:umogi, dar nu gi-i dorisegi nu era in stare sd-i iubeasc5. lar copiii o priveau cu

ieceald, de parci ar fi socotit-o vinovate. $i femeia se

gdndi cd trebuie sd fi avut nigte pdcate pe care ar fi6ine se ie ascund6. Dar ce pdcate anume, nu gtia nici

ea. $itotr,lgi, de o6te oriii erau copiiiin preajmd, sirnlea

cd miezul inimii i se impietregte. Asta o necdjea 9i de

aceea se purta, ?n felul ei, mai bl6nd 9i avea mai multd

grii& de ei dec&t dacd i-ar fi iubit foarte tare' $i numai

eagtia cd ilr miezul inimii are o bucati de piatri care o

impiedicd sd simtd vreo iubire. Da, nu iubea pe nimeni'

foita lumea spunea despre ea: ,,Ce mamd bund! lgi

adori copiii." Numai ea 9i copiii gtiau cd nu-i aga' $i-ocitiserd in ochi uniialtora.

Avea un bdiat gi doud fetite. Locuiau intr-o casi fru-

moasd, cu grddin6, aveau servitori stilati 9i se socoteau

deasupra Celor din imprejurimi. Dar cu toate cd trdiau

pe picior mare, in casa lor ddinuia un fel de panicd.' Nu

erau niciodati destui bani. Mama avea un rnic venit, ta-

tdl avea un mic venit, 9itotugi, veniturile lor n-ajungeau

ca familia si-gi poatd line rangul. Tatdl avea o slujbd Tn

orag. Dar degiera un om ,,cu perspective frumoase", ele

n, se realizau niciodatS' De aceea tot timpul erau rogi

D.H, LAWRENCE

de grija banilor, cu toate cd reugeau intotdeauna sd facdfatd la nivelul cuvenit.

lntr-o zi, nemaiputdnd indura, mama spuse:

-Am sd ?ncerc sd fac eu ceva.Dar nu gtia de unde sd TnceapS. igi frdmdnta creierii,

incercd un lucru, apoi altul, dar nu reugi sd gdseascdnimic serios. Nereugita ii brdzdase cute addnci pe fa!d.Copiiicregteau. Va trebuisd-itrimitd la gcoald. Era nevo-ie de mai mulfi bani, era nevoie de mai mul{i bani. Tatdl,bdrbat frumos gi cu gusturi foarte costisitoare, nu pdreain stare sd facd ceva folositor. lar mama, care avea omare incredere in puterile ei, nu reugi nici ea sd facdnimic. Gusturile eiin schimb erau tot at6t de costisitoareca gi ale so[ului.

$i astfel casa era b6ntuita de o obsesie nerostitS: Enevoie de mai mufti bani! E nevoie de mai mufti bani!Copiii auzeau asta tot timpul, cu toate ci nimeni n-o ros-tea niciodatd cu glas tare. O auzeau de Crdciun c6ndcamera li se umplea cu jucdrii scumpe gi frumoase. $iin spatele calului de lemn, modern, strdlucitor, in spate-le casei minunate de pdpugi, vocea goptea: ,,E nevoiede mai mulfi bani, e nevoie de mai mul[i bani!" Copiiise opreau o clipd din joacd, ascultau gi se uitau unul laaltul sd vadd dacd auziserd to{i. gi fiecare citea in ochiicelorlal[i cd auziserd gi ei ,,E nevoie de mai mul{i bani! Enevoie de mai multi bani!"

$oaptele iegeau din arcurile calului de lemn care selegdna linigtit. Le auzea chiar gi calul, aplecdndu-gi ca-pul lui de lemn 9i rozAndu-gi fr6ul. Pdpuga cea mare,zAmbitoare, trandafirie, Tn cdruciorul nou, auzea gi eacuvintele, foarte clar, gi zilmbea parcd gi mai incdntatd.Cdfelugul tont, care luase locul ursulefului, pdrea tot atAtde tont numai gi numai pentru cd auzea goaptele miste-rioase care umpleau casa: ,,E nevoie de mai mulli bani!"

NUVELE $t POVESTIRI

Totugi, nimeni nu rostea cuvintele cu glas tare.$oaptele pluteau pretutindeni gi de aceea nimeni nu lerostea. Dupd cum nimeni nu spune niciodatd ,,respir",cu toate cd aerul intrd gi iese tot timpul din plim6niioamenilor.

- Mam5, intrebd Paul, intr-o zi, de ce nu avem 9i noimagina noastrS? De ce o luSm intotdeauna pe-a unchiu-lui, sau un taxi?

- Pentru cd noi suntem mernbrii sdraci ai familiei,spuse mama.

- Dar de ce suntem sdraci?

- Pdi, dupd mine, spuse ea Tncet gi cu amdrdciune,suntem sdraci fiindcd tatdl vostru n-are noroc.

Bdiatul tdcu un timp.

- Noroc inseamnd bani, mamd? Tntrebd bdiatul cusfialS.

--: Nu, Paul, nu tocmai. E ceea ce te face sd ai bani.

- Aha, spuse copilul nedumerit. Credeam cd atuncicdnd unchiul Oscar spune ,,profitor norocos", inseamndbani.

- Profitor ?nseamnd om cu bani, spuse mama. Dar evorba de bani cAgtiga[i urdt, nu de noroc.

- Aha, fdcu bdiatul. Atunci spune-mi, mamd, ce-inorocul?

- E ceea ce te face sd ai bani. Dacd ai noroc, aibani. D-aia e mai bine sd te nagti cu noroc dec6t cu bani.Dacd egti bogat po[i pierde banii, dar dacd ai noroc, c6g-tigi mereu allii gi din ce in ce mai mul[i.

- Da? $i tata n-are noroc?

- Nu. Dupd pdrerea mea n-are niciun pic, rdspunseea cu amdrdciune.

Bdiatul o privi cu Tndoiald in ochi.

- De ce? intrebi el.

D.H. LAWRENCE

- Nu gtiu. $i de altfel nimeni nu gtie de ce un om enorocos gi altul nu.

-Zitu? Chiar nimeni? Nimeni?

- Poate Dumnezeu. Dar el nu spune.

- Ar trebui s6 spund. $i nici tu n-ai noroc, mamd?

- Cum sd am, dacd m-am mdritat cu un bdrbatnenorocos?

- Dar tu, aga, singurd, ai?

- inainte de a md mdrita credeam cd am. Dar acu'sunt convinsd cd n-am deloc.

- De ce?* Lasd... nu conteazd. Poate ci md ingel, rdspunse.

Copilul se uitd la maicd-sa sd vadd dacd-i convinsd dece spune. Dar dupd ridurile din jurul guriiigi dddu seamacd incerca doar sd-i ascundd ceva.

- in orice caz, spuse el cu curaj, eu, unul, suntnorocos.

- De unde gtii? Tntrebd ea r6z6nd.Copilul o privifix. Nici mdcar nu gtia de ce o spusese.

- Mi-a spus Dumnezeu, afirmd el cu neruginare.

- Se sperdm c6-i aga, dragu' mamei, rdspunse eardz&nd din nou, dar de data asta cu amdrdciune.

*Zdu, mamd, cd mi-a spus.

- Perfect, rdspunse mama, intrebuin[6nd una dintreexclama[iile so{ului.

Bdiatul Tgi dddu seama cd nu-l crede. Sau mai de-grabd cd nu ia afirma[ia luiin seam6. Asta Tl cam supd-rd, trezindu-i dorinla de-a o obliga sd fie atentS. Plecdsingur, cdutdnd in mod neldmurit, copil5ros, formula,,norocului". Cufundat in g6nduri, nepdsdtor fa[d de cei-lal[i, umbla aproape furigindu-se pe l6ngd ei gi cdutdndTn sinea lui sd gdseasci norocul. Voia sd aibd noroc. llvoia! $i, pe c6nd cele doud fetile se jucau cu pipugilein camera lor, el se a$eza pe calul lui mare de lemn gi

NUVELE 9t POVESTIRI

incepea si se legene nebunegte, cu o patimd care le f6-cea pe surioare sd se uite la el speriate. Calul alerga sdl-batic, buclele negre ale bdiatului fluturau in v6nt gi ochiilui aveau o strdlucire ciudatd. Feti[ele nu ?ndrdzneau sd-ivorbeascd. Ajungdnd la capdtul micii lui cdldtorii nebu-negti, cobora gi se ageza in fala calului privindu-i capulplecat. Botul rogu era ?ntredeschis gi ochiul mare luceasticlos.

,,Acum, ii poruncea el in gdnd anmdsarului care sfo-rdia, acum du-md unde-i norocul. Du-rn6!Acum!" Loveain negtire calul peste grumaz cu biciugca pe care i-oddduse unchiul Oscar. $tia precis cd armdsanul puteasd-l ducd unde se afla norocul. Trebuia doar sd-l forfezepu[in. Si incdleca din nou gi incepea din nou cursa luidezldn[uiti, sperdnd cd in cele din urmd va ajunge undevoia. $tia cd poate ajunge.

-Ai sd strici calul, Paul, ii spunea guvernanta.

-Aga face mereu. Tare ag vrea sd se opreascd, spu-se Jean, cea mai mare dintre cele doud surori.

Dar Paul se mul[umi sd-i arunce o privire furioasd,fdrd sd scoatd o vorbi. Guvernanta renuntd. Nu-l in[e-legea. $i oricum, nu mai avea nicio autoritate. Bdiatulcrescuse gi o ldsase undeva in urm5.

lntr-o zi, mama gi unchiul Oscar sosird tocmai c6ndo pornise intr-una din cursele lui frenetice. Paul nu leadresd nicio vorb5.

- Bund ziua, tinere jocheu. Ce spui, cdgtigi Derby-ul?Tlintrebd unchiul.

- Nu crezi c-ai cam crescut pentru un cal de lemn?Nu mai egti chiar atAt de mic, il ironizd maicd-sa.

Paul se mullumisd ridice putin privirea; ochii lui mari,albagtri gi cam apropiati scoteau scdntei de furie.

De obicei, c6nd era in plina vitezd, nu vorbea cu ni-meni. Maic5-sa il privi atentd, cu o expresie ingrijoratS.

D.H. LAWRENCE

Tn cele din urmd, Paul opri brusc galopul mecanic alcalului gi se lSsd sd lunece jos.

-Am ajuns, anun[d bdiatul, cu o expresie inverguna-td, ochii lui albagtri continudnd sd arunce fl5cdri. Stdteacu picioarele lungi gi solide depdrtate unul de altul.

* Unde ai ajuns? ilintrebd mama.

-Acolo unde-am vrut eu, ii rispunse copilul pe ace-lagiton Tnvergunat.

-Ai dreptate, bdiete, sd nu te opregti p6nd nu ajungiacolo unde vrei, il sfdtui unchiul Oscar. Cum se numegtecalul?

- N-are nume, spuse bdiatul.

- $i se simte bine fdrd? intrebd unchiul.

- Ei, are el fel de fel de nume. Sdptdm6na trecutd ilchema Sansovino.

* Sansovino? Da? Pdi dsta a cAgtigat cursa de laAscot. De unde gtiitu de numele Ssta?

- Vorbegte mereu cu Basset despre curse, interveniJean.

Unchiul fu inc6ntat sd descopere cd nepo[elul luiera atAt de bine informat in ceea ce privegte cursele.Basset, tdndrul grddinar care in timpul rdzboiului fuseserdnit Ia piciorul stdng gi cdpdtase postul lui actual dato-ritd lui Oscar Cresswel la care fusese ordonan[5, era unmare iubitor al curselor de cai. Cursele erau toatd via[alui gi bdie{elul ii tinea isonul. Oscar Cresswel afld toateastea de la Basset.

- Dom'Faul vine gi md intreabd gi eu nu pot sd nu-irdspund, spuse Basset cu o expresie extrem de serioa-sd, de parc-ar fi vorbit despre lucruri sfinte.

- $i pariazi vreodatd pe vreun cal anume?

- $titi, eu n-ag vrea sd-l trddez, si trdilil E un bdiatcumsecade, tare cumsecade! Nu vreti sd-l intrebati pe

10 11

NUVELE $t POVESTIRI

el? Sd nu vd supdra[i, da'cursele sunt un fel de bucuriepentru el gi s-ar putea sd creadd cd l-am trddat.

Basset era solemn ca o bisericd. Unchiul se intoarsela nepot gi-l lnd la plimbare cu magina.

-Ascultd, Paul, spune-mi mie, aga, ca intre bdrba[i,

tu pariezi vreodatd pe vreun cal? intrebd el.Bdiatul se uitd fix la bdrbatulfrumos de ldngd el.

- De ce? Crezi cd nu e bine? intrebS, ocolindrdspunsul.

- Nu, nici vorbd de aga ceva. Da'ziceam cd poa-te-mivinzi gi mie un pont pentru cursa de la Lincoln?

Magina gemea, iegind din orag in direcfia casei dinHampshire a unchiului Oscar.

- Dar pe cuv6nt de onoare cd nu spui la nimeni? zisebdiatul.

- Pe cuvdnt de onoare, rdspunse unchiul.

- Bine, atunci sa gtii cd iese Narcisa.

- Narcisa? Eu m5-ndoiesc, bdie[el. Dar de Mirza cep6rere ai?

- Eu nu gtiu decdt c6gtigdtorul, spuse bdiatul. $i cag-tigdtorul e Narcisa.

- Narcisa, spui?Urmd o pauzi. in compara[ie cu ceilalfi, Narcisa era

un cal foarte indoielnic.

- Unchiule!

- Da, bdiete.

- Sa nu mai spui nimdnui, te rog. l-am fdgdduit luiBasset.

* Sa-l ia naiba pe Basset, dom'le, ce legdturd are elcu asta?

- Suntem asociali. Suntem asocia[i de la TnceputulTnceputurilor. El mi-a imprumutat primii 5 gilingi pe carei-am pierdut, unchiule. $i i-am fdgdduit pe cuv6nt deonoare cd rdmdne un secret intre mine si el. Numai cd

D.H. LAWRENGE

dumneata mi-ai dat hdrtia aceea de zece gilingi cu caream cdgtigat eu prima datd, aga ci m-am gAndit ci trebu-ie sd fii norocos. Dar nu mai spui nim6nui. Fdgdduiegti?

Bdiatul se uitd fix la unchiu-sdu, cu ochii lui mari, al-bagtri, ageza[i cam aproape unul de altul. Unchiul sesim[ea migcat. incepu sd rddd stdnjenit.

-Ai dreptate, fiulb, am si pdstrez pontul si n-am sd-lv6nd nimdnui. Deci, Narcisa. gi cdt ai de gdnd sd pariezipe el?

- Tot, Tn afard de 20 de lire, spuse bdiatul. Pe dia iipistrez de rezervi.

Unchiul gdsi cd-i o glumi grozavd.

- Zici cd pdstrezi 20 de lire de rezervd, tinere? Eumd tem cd egti un mare mincinos. Daci spui cd pistrezi20 de lire, atunci c6t pariezi?

- Trei sute, rdspunse bdiatul cu o expresie serioasd.Dar rdmdne Tntre noi, unchiule, dd-[i cuvdntul de onoare.

Unchiul izbucni Tntr-un hohot de rds.* Sigur cd rdmdne intre noi, tinere Nat Gould, spuseel rdzdnd. Dar unde ti-s cele trei sute de lire?

- La Basset. Le fine el. Doar suntem asociati.

--Vasdzicd sunte[iasocia[i. gielcdt pune pe Narcisa?

- Nu cred cd pune chiar c6t mine. Poate c-o sdmeargd pdn'la 150.

- Ce? Penny? intrebi unchiul r6z6nd.

- Lire, rdspunse biiatul uitdndu-se mirat la un-chiu-su. Basset pdstreazd o rezervd mai mare decdtmine.

Unchiul Oscar tdcea. Nu gtia dacd sd se mire sau sdr6d5. Renun[d sd mai discute, dar hotSri sd ia cu el bd-iatul la cursa din Lincoln.

- Uite, fiule, spuse, eu pun 20 pe Mirza gi 5 pentrutine pe orice calvreitu.

- Narcisa, unchiule.

12 '13

NUVELE $t POVESTIRi

- Nu, nu vreau sd pun hdrtia de cinci pe Narcisa.

- Eu i-ag pune, dacd ar fi banii mei, spuse copilul.

- Bine, bine, ai dreptate. Deci cinci pentru mine gicinci pentru tine pe Narcisa

Copilul nu fusese niciodatd pdnd atunci la curse. Ochiilui albagtri strdluceau de parc-ar fi scos fldcdri. Priveaatent, 9i cu buzele strdnse, un francez agezat chiar infa[a lui gi care-gi pusese banii pe Lancelot. Tnnebunit deemofie, francezul dddea din mdini, agitdndu-gi bratele insus 9i in jos gi strig6nd ,,Lancelot!" cu accentul lui fran-[uzesc. Narcisa sosi primul, Lancelot al doilea, Mirza altreilea. Copilul, imbujorat, cu ochii strSlucitori, era uimi-tor de calm. Unchiul ii aduse patru h6rtii de cdte 5 lire -patru la una.

- Ce sd fac cu ele? strigd el flutur6nd hirtiile in fa[aochilor bdiatului.

- Pei, si vorbim cu Basset, spuse copilul. Cred cdam ajuns la 1500 de lire, plus 20 tezeva, plus Sgtia 20.

Unchiul se.uitd cdteva clipe la el cu atentie.

-Ascultd, bdiete, ii spuse, nu-iaga c5 glumegti cdndvorbegti de Basset si de cele 1500 de lire?

- Nu glumesc deloc. Dar rdm6ne intre noi, unchiule.Vezi cd [i-ai dat cuv6ntul.

- Da, fiule, mi l-am dat, asta aga e. Dar trebuie sdvorbesc cu Basset.

- Dacd vrei sd te asociezi cu noi, cu mine gi cuBasset, bine. Putem sd fim cu to[ii asocia[i. Dar trebuiesd fdgriduiegti, pe cuv6nt de onoare, cd secretul rdmS-ne Tntre noi trei. Si Basset si eu avem amdndoi noroc,gi cred cd ai gi dumneata, pentru cd eu am Tnceput sdcAgtig cu ceizece gilingi ai dumitale.

intr-o dup5-masd, unchiul Oscarii lud pe Basset gi pePaul la Richmond Park si acolo discutard.

D.H. LAWRENCE

- Se ve spun cum a fost, domnule, spuse Basset.Dom' Paul md tot iscodea sd-i vorbesc de curse gi dece se int6mpld acolo. $i eu i-am povestit. Voia mereu sdgtie dac-am cAgtigat sau dac-am pierdut. Sd tot fie un ande c6nd am pus 5 gilingi pentru el pe,,Zori Trandafirii" gi

am pierdut. Pe urmd roata norocului s-a intors cdtre noicu cei zece gilingi pe care i-a[i dat dumneavoastrd. Aiai-am pus pe Ceilonez. $i de atunci, dacd md gdndescbine, am cAgtigat aproape intotdeauna. Nu-i aga, dom'Paul?

- Cdnd suntem siguri merge strunS, spuse Paul.Pierdem numai atunci c6nd nu suntem siguri de tot.

-Da, dar atunci suntem atenfi, spuse Basset.

- Dar cdnd sunteli siguri? intrebd unchiul Oscarzdmbind.

-Asti gtie dom' Paul, spuse Basset cu o voce mis-terioasd gi cu un respect aproape mitic. Numele c6gtigS-torului parcd i-ar pica din cer. Ca atunci cu Narcisa, incursa de Ia Lincoln. De dla a fost sigur, sigur.

- Dumneata ai pus ceva pe Narcisa? intrebd OscarCresswell.

- Da, domnule, gi m-am ales c-o grdmdjoardfrumugicS.

* $i nepotul meu?Basset tdcu incdpd[6nat, uitdndu-se la Paul.

- Am cdgtigat 1200 de lire, nu-i aga, Basset. l-amspus unchiului cd pariez 300 pe Narcisa.

-Aga e, spuse Basset ddnd din cap.

-Dar unde sunt banii? intrebd unchiul.

- Sunt la loc sigur, ii [in la mine, incuia[i. Dom' Paulpoate sd-i ia c6nd vrea.

Oscar Cresswell rdmase pe gdnduri.

- Sa-i vdd, spuse.

14 15

NUVELE $t POVESTiRr

Se intoarserd din nou acasd. $i, binein{eles, Bassetaduse Tn pavilionul din grddind 1500 de lire in bancnote.Cele 20 de lire de rezervd rdmdseserd la Joe Glee, cagaranlie la Agenlia de curse.

- Vezi ci merge bine cdnd sunt slgur, unchiule?CAnd sunt sigul traEem tare, punem tot ce-avem. Nu-iaga, Basset?

- Da, aga facem, dom'Paul.

- $i cdnd egti sigur? intrebd unchiul rdzind.

- Pei, uneori sunt sigur de tot, cum a fost cu Narcisa,spuse bdiatul, alteori am numai aga, o idee, gi uneorin-am nici mdcar atdt. Nu-i aga, Basset? $i atuncitrebuiesd bdgdm de seamd, ci aproape intotdeauna pierdem.

- Da? Serios? $i cand egti sigur, cum a fost cuNarcisa, ce te face sd fii sigur, bdietag?

- Pei... nu gtiu, spuse biiatul stingherit. Sunt sigur,asta e tot, unchiule, intelegi? Asta e tot.

- Parcd i-ar pica din cer, spuse Basset din nou.*Aga s-ar pirea, fdcu unchiul.Dar deveni asociatul lor. $i c6nd se apropie data

curselor St. Leger, Paul fu sigur cd primul iese ,,Scdnteieiute", un cal foarte neinsemnat. Biiatul tinu neapdratsd pund 1000 de lire pe el. Basset se repezi sd pund500 gi Oscar Cresswel 200. ,,Sc6nteie iute" sosi primul.Pariurile fuseserd 10 la l, impotriva lui. Paul cAgtigase10 000 de lire.

- Vezi spuse, de 6sta am fost sigur, sigur. Chiar gi

Oscar Cresswell cAgtigase 2000.

-Ascultd, bdiefag, ii spuse. Toatd povestea asta mdnelinigtegte.

- N-ai de ce, unchiule, poate cd de-acum incolo n-osd mai fiu sigur multd vreme.

- Dar ce vrei sd faci cu banii? intrebd unchiul.