7
INTRODUCERE Fiecare din Tainele Bisericii noastre acţionează şi contribuie la realizarea unei anumite transformări a „materiei” asupra căreia invocăm venirea Harului dumnezeiesc. Această acţiune a Harului Divin reprezintă aportul substanţial şi special al Tainei respective şi are ca rezultat transformarea obiectivă a „materiei” Tainei, adică a componentelor, a condiţiilor sau a legăturilor „materiei” Tainei. Astfel, se realizează o modificare, o transformare a părţii celei mai spirituale a „materiei” Tainei, se produce o înduhovnicire, o renaştere şi o „regenerare” a persoanelor, ia naştere o „zidire nouă”. 1 Încă din relaţia pe care încearcă să o stabilească Dumnezeu cu omul în rai întrevedem cateva din tainele Bisericii pe care apoi le-a instituit Hristos după întruparea Sa: Taina Spovedaniei prin dialogul sincer pe care Adam ar fi trebuit sa îl aibă cu Dumnezeu, Taina Euharistiei prin împărtăşirea de Dumnezeu şi comuniunea cu El la care trebuia să ajungă Adam pe calea ascultării, Taina Sfintei Cununii prin crearea Evei din coasta bărbatului său şi prin faptul că ajutorul pe care trebuiau să fie 1 Prof. Pannaiotis I. Boumis, Taina Nunţii, traducere din limba greacă de Ionuţ Dumitru Uliunic, Editura Sofia, Bucureşti, 2007, p.9.

Taina cununiei

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Taina cununiei

Citation preview

INTRODUCERE

Fiecare din Tainele Bisericii noastre acioneaz i contribuie la realizarea unei anumite transformri a materiei asupra creia invocm venirea Harului dumnezeiesc. Aceast aciune a Harului Divin reprezint aportul substanial i special al Tainei respective i are ca rezultat transformarea obiectiv a materiei Tainei, adic a componentelor, a condiiilor sau a legturilor materiei Tainei. Astfel, se realizeaz o modificare, o transformare a prii celei mai spirituale a materiei Tainei, se produce o nduhovnicire, o renatere i o regenerare a persoanelor, ia natere o zidire nou.

nc din relaia pe care ncearc s o stabileasc Dumnezeu cu omul n rai ntrevedem cateva din tainele Bisericii pe care apoi le-a instituit Hristos dup ntruparea Sa: Taina Spovedaniei prin dialogul sincer pe care Adam ar fi trebuit sa l aib cu Dumnezeu, Taina Euharistiei prin mprtirea de Dumnezeu i comuniunea cu El la care trebuia s ajung Adam pe calea ascultrii, Taina Sfintei Cununii prin crearea Evei din coasta brbatului su i prin faptul c ajutorul pe care trebuiau s fie unul altuia era ajutorul pe calea ctre Dumnezeu. Ele reprezint semne perceptibile ale Harului, care nu au simplu rol simbolic, ci transmit Harul n chip nevzut i supranatural i cu o eficien creatoare deosebit ... acioneaz cu putere creatoare asupra celor ce le primesc cu vrednicie, omornd vechea fire pervertit i viciat de pcat, restaurnd noua zidire n Hristos i transmind noua via n Hristos.

Dumnezeu a creat omul pentru a fi in comuniune cu Sine i cu semenii. Comuniunea cu Dumnezeu nu se poate realiza dect n Biseric prin Sfintele Taine. Cstoria drept neleas ar trebui s fie un mijloc prin care cei doi soi ajung mpreun la cunoaterea i trirea lui Dumnezeu ajutndu-se reciproc, plinind lipsurile unul altuia i ncercnd s aplice n viaa de fiecare zi cuvintele lui Dumnezeu. i l-a fcut Dumnezeu brbat i femeie(Fac. 1, 27). Crearea Evei din coasta lui Adam este actul material prin care se arat apartenena sa i legtura strns care urma s fie ntre cei doi. Sf. Ioan Gur de Aur spune c Dumnezeu a nscut-o pe Eva din Adam pentru ca aceasta s-i fie ct mai apropiat, ct mai propriu naturii sale. Din aceast apropiere i unire prin creterea mpreun ctre Dumnezeu urma s se nasc desvrirea primului om prin cltoria spre asemnarea cu Creatorul.

Adam nu a mers pe drumul pe care Dumnezeu l deschisese n faa sa, nu a fcut din Eva ajutor pentru a crete mpreun spre desvrire ci a pierdut prin neascultare darurile primite rmnnd numai cu un chip ters a ceea ce putea fi relaia lor.

Dup ntruparea lui Hristos putem vedea pe Dumnezeu prin cellalt, iubirea fa de el fcndu-l transparent al lui Dumnezeu, fapt care este un dar al Cuvntului. Prin aceasta Cuvntul lui Dumnezeu ne-a dat putina s-L vedem prin faa Sa omeneasc mai nti pe El nsui apoi pe toi cei n care Hristos se slluiete. Numai pentru c Hristos ca Dumnezeu este transparent n altul i nfrumuseeaz pe altul, acest altul ni se arat vrednic de o iubire nesfrit ce nu se epuizeaz niciodat.

Hristos a ridicat cstoria din noroiul n care cderea adamic a tras-o de la sine, a pus-o n rndul tainelor Bisericii i a restabilit rolul de mpreun ajutor pe calea ce duce la comuniunea cu Dumnezeu.

Harul este cel care recapituleaz n Hristos celula iniial (monada uman arhetipal: Adam Eva) i se plaseaz n inima cstoriei, Taina iubirii, dup minunatul cuvnt al Sf. Ioan Gur de Aur. Comuniunea conjugal este nlat la rangul de imagine profetic a mpriei lui Dumnezeu: unitatea universal refcut, comuniunea Masculinului i Femininului devine una n Dumnezeu.

Numai iubirea confer un sens spiritual cstoriei i o justific nlndu-o la viziunea chipului iubit n Dumnezeu, la aceeai nlime cu Unicul Chip. Biserica... afirm fr ndoial valoarea absolut a persoanei umane mai presus de ntregul social sfinind fiina unic a celor dou persoane care se iubesc, aeznd aceast sfinenie n inima Tainei Cununiei.

Dac prin pcat omul se mbolnvete de necunoaterea lui Dumnezeu, se ntoarce n sine printr-o nelegere eronat a existenei sale, numai adevrata cunoatere a lui Dumnezeu l poate izbvi din cercul strmt al morii sale. Condiia acestei cunoateri este iubirea, unirea a dou persoane, n Hristos i n Biseric.

Hristos ntrete din nou legtura cstoriei dintre brbat i femeie i o nal din ordinea naturii n ordinea harului, nvluindu-o, prin participarea la nunta din Cana, n ambiana haric ce iradia din persoana Sa. Svrind acolo cea dinti minune, prin puterea Sa mai presus de fire i dnd perechii ce se cstorea s bea din vinul iubirii turnate de El vrea s arate c ncepe nlarea vieii omeneti n ordinea harului de la ntrirea i nlarea cstoriei.

nelegerea dreapt a demnitii la care a ridicat Hristos cstoria s-a pierdut n timp destul de repede. Cretinismul autentic a pstrat i a transmis aceast viziune adevrat asupra cstoriei dar de-a lungul timpului n curgerea istoriei, n afara lui Dumnezeu omul ntorcndu-se spre sine a pierdut i denaturat adevrata ei valoare. Pierderea universal a sfineniei coboar iubirea la ceva cu totul lipsit de importan, la nivlelul unei simple descrcri fiziologice.

Cstoria ncepe s nu-i mai gseasc utilitatea, brbatul i femeia nu mai caut taina personal a celuilalt ci caut doar spre sine ntr-un egocentrism atotcuprinztor care anuleaz orice posibilitate de iubire concept nvechit, ce nu mai poate fi neles, nu se mai ncadreaz n tumultul postmodern.

Privind felul n care este privit n general cstoria astzi i anomaliile n care a degenerat putem afirma pe bun dreptate c nu mai este cu putin o trire autentic a tainei nunii.

Oamenii au pierdut taina nunii pentru c s-au ndeprtat de Dumnezeu, de Via i de trirea n Duhul cretinesc. Omul nu poate vedea n cellalt o iubire desvrit i netrectoare dect n Hristos, astfel el rmne doar un obiect ale crui posibiliti de satisfacere sunt limitate i care se ascunde ca persoan atunci, cnd este tratat ca obiect, doar n Hristos descoperindu-se ca o persoan inepuizabil i venic nou n capacitatea i imaginaia ei de autodruire. Dar aceast viziune asupra persoanei ca tain i chip al lui Dumnezeu nu poate fi accesibil omului contemporan dect dac i ndreapt toat cutarea dinspre sine spre Dumnezeu i spre cellalt, dac i rnduiete toat viaa dup alte valori dect cele care conduc lumea astzi.

Egoismul este de-a dreptul pricina tragediilor din viaa omului, din viaa omenirii pe pmnt. Este starea contrar celeia la care ne cheam porunca lui Dumnezeu: poruncit ne este de Dumnezeu s iubim tot aproapele, tot mpreun omul ca nsui sinele.

Prin Taina Sfintei Cununii, Biserica ndjduiete ca mcar s readuc relaiile de cuplu la starea lor dinainte de cdere. Evident aceast restabilire a relaiilor i a perspectivei cuplului i dorete Biserica s o realizeze prin svrirea Tainei Nunii, la fel cum prin Botez vrea s-i redea omului starea pur, primordial fr pcat. Spre acest aspect i acest neles al misterului nunii ne ndrum i capitolul 5 din Epistola ctre Efeseni a Sfntului Apostol Pavel.

n Sfnta Tain a Nunii, legtura dintre mire i mireas este transfigurat, depind starea natural intrnd intr-o stare haric, menit s-i poarte pe treptele desvririi pn la unirea lor cu Hristos. n cadrul acestei taine ca de altfel n toate tainele bisericeti - omul i aduce Bisericii viaa lui natural ca s-i fie altoit pe modul de existen eclezial, modul care imortalizeaz natura. Prin aceast tain cstoria nu mai este pur i simplu un eveniment de relaie i cunoatere reciproc, limitat la puterea iubitoare a naturii. Relaia i cunoaterea dintre soi devin un eveniment eclezial, ele au loc nu numai n interiroul naturii ci i al Bisericii.

Prof. Pannaiotis I. Boumis, Taina Nunii, traducere din limba greac de Ionu Dumitru Uliunic, Editura Sofia, Bucureti, 2007, p.9.

Panaiotis Trembelas, apud, Prof. Pannaiotis I. Boumis, op.cit, p.10.

Sfntul Ioan Gur de Aur, Problemele Vietii, traducere din limba greac de Cristian Sptrelu i Daniela Filioreanu, Editura Cartea Ortodox Egumenia, 2007, p. 103.

Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, Teologia Dogmatic Ortodox, vol. III, Editura IBMBOR, Bucureti, 1997, p. 186.

Pavel Evdokimov, Taina iubirii. Sfinenia unirii conjugale n lumina tradiiei ortodoxe, traducere de Gabriela Moldoveanu, Asociaia Filantropic Medical Cretin Christiana, Bucureti 2007, p. 33.

Ibidem, p.47.

Pr. Dr. Vasile Gavril, Cununia. Viata ntru mprie, Fundaia Tradiia Romneasc, Bucureti, 2004, p.26.

Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, op. cit., p.191.

Pavel Evdokimov, op cit., p. 183.

Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, op. cit., p.189.

Arhim. Sofronie Saharov, Cuvntri Duhovniceti, Vol. II, traducere din limba rus de Ierom. Rafail Noica, Editura Rentregirea, Alba Iulia, 2008.

Prof.Pannaiotis I. Boumis, op.cit., p.35.

Christos Yannaras, Libertatea Moralei, traducere de Mihai Cantuniari, Editura Anastasia, Bucureti, 2004, p.166.