Taranul Roman nr.39 iulie 2012

Revist� a sindicatului agricultorilor Cultivatorii Direc�i din România

Sediul sindicatului: Sat: Pripone�ti de Jos, nr.3, comuna: Pripone�ti, jude�ul: Gala�i, cod: 807254 telefon: 0724.38.98.37, mail: [email protected]

Doar noi v� putem ajuta!

��ranul Român - Mai 2012

Doar noi v� putem ajuta!

CUPRINS:

Predarea �tafetei � � pag. 3 Activitatea SCDR-INAC � � pag. 4-20 Lec�ia de nutri�ie � � pag. 21-22 Biogazul (3) � � pag. 23 Pizza cu ton � � pag. 24 Mijloc de an, mijloc de var� � � pag. 25-27 Turist în zone de vis � � pag. 28-29 Pagina cititorului: �ara � � pag.30

Realizatorii revistei: Manole Silviu � Redactor �ef; Hulea Mornea Elena-L�cr�mioara; Felecan Valerica; Manole Benieamin; Felecan Sorina; Voevod Mihai; Angelica Monserrat � Mexic; Loredana Terec-Vlad; Anastasia Gherjavschi; Massimiliano Frattale � Italia; Nicoleta Laz�r; Valentina Sen; Carmen Curelea;

Coperta: Manole Silviu

��ranul Român - Iulie 2012 EditorialDoar noi v� putem ajuta!

3

Predarea �tafetei! �B�trâne�e haine grele!� parc� auzi un strig�t

în privirea oric�rui b�trân pe care îl întâlne�ti. �i asta mai cu seama în lumea satului, acolo unde este de munc� oricât de b�trân ai fi. De ce ?

Cei tineri sunt poate mai del�s�tori, sau poate doar nu sunt �

Sunt pleca�i în alte p�r�i c�utând un trai mai bun! În str�in�tate sau doar la ora�. Fenomenul este întâlnit în oricare din satele ��rii, fie de deal, de munte sau câmpie.

Da! cu o �ar� bogat�, mediul rural î�i pierde ti-nere�ea!

Poate mi se pare, dar acolo unde b�trânii se cred a tot �tiutori, tinerii pleac�s�-�i încerce propriile puteri �i s� înve�e din propriile gre�eli.

Este bine? Poate doar mai greu de ambele p�r�i, dar mai bine nu este pentru nici unii. Nici pentru cei mai în vârst�, c�ci r�mân singuri atunci când au mai mult nevoie de ajutor; nici pentru tineri care sunt printre str�ini, f�r� cei dragi pe lâng� ei. Greut��ile fiind mai mari parc� ar vrea s�întoarc� timpul!

Ar fi poate mai în�elept pentru cei trecu�i prin via�� s� lase locul celor care au de partea lor entuziasmul tinere�ii. Priceperea vine odat� cu trecerea prin încerc�ri repetate pân� la reu�it�! Nu trebuie s� t�iem elanul noi genera�ii de agricultori doar pentru c� pe vremea bunicii nu se proceda a�a!

Ingeniozitatea timpurilor prezente presupune ca �i satul s� intre în era mecaniz�rii muncii, în vârtejul acces�rii fondurilor europene, în apanajul moderniz�rii condi�iilor de trai.

Acolo unde tinerii nu au avut de înfruntat men-talit��ii de genul ��tiu eu ca nu e

bine a�a� sau �dac� tata a f�cut

a�a, a�a se face �i acum�, roadele elanului lor se v�d. Gospod�riile sunt înfloritoare, sunt modernizate atât casele de locuit cât �i anexele gospod�re�ti sau ad�posturile de animale.

Sunt prezente în mica ferm�tot ceea ce a fost viabil pe pia�� la momentul demar�rii afacerilor în agricultur�. Nu s-a mers doar pe ce au f�cut b�trânii, s-au încercat lucruri noi, lucruri care s�corespund� cerin�ei pie�ii, astfel încât din munca de zi cu zi s�-�i poat� asigura traiul.

Dar satul este �i un spa�iu al

contrastelor! Lâng� o gospod�rie plin� de culoare, animat�

de tinere�ea �i for�a de munc� a noilor agricultori, se g�se�te, în cele mai multe sate, �i o c�su�� în care b�-trâne�ea se vede de la garduri �i por�i, la florile din cur-te �i pân� la locuitorii ei. Sunt casele acelor ��rani care au pe lâng� ei doar b�trâne�ea fiec�ruia! Este un caz fericit când sunt doi: se ajuta între ei dup� puterea fie-c�ruia. Mai grea este situa�ia când b�trâne�ea este acompaniat� �i de singur�tatea traiului unui singur su-flet îmb�trânit de ani �i nevoi.

Acel b�trân al satului, uitat de ai lui este poate doar neîn�eles de copii, nepo�i, sau poate, doar greut��ile vie�ii l-au înr�it într-atât încât s� nu poat�permite predarea �tafetei c�tre noua genera�ie. Acest b�trân trebuie s� se mul�umeasc� doar cu sfaturile pe care le poate da, c�ci for�a de munc� îi lipse�te �i cu ea vine �i neputin�a de a se sim�i util � în sensul muncii brute pe care era obi�nuit s� o presteze.

Nu e vorba doar de cei de 20 de ani, ci de genera�ia pe

40 (�i mai bine) de ani care, cu ajutorul subven�iilor noilor structuri europene, î�i încearc� norocul la loteria vie�ii la �ar�. Ca s� fie în câ�tig mediul rural în întregul lui, �tafeta muncii în agricultur� ar trebui predat� celor ce sunt destul de întreprinz�tori încât s� demareze afaceri, s� ri�te în mirajul vie�ii la �ar� astfel încât satele ��rii s�fie animate din nou de tinere�e.

Cei ce sunt deja trecu�i de prima tinere�e în ce-ea ce prive�te curajul muncii brute în agricultu-ra, un sfat: noua genera�ie trebuie s�-�i g�seasc�drumul ei propriu, chiar dac� este pres�rat cu gre�eli �i nereu�ite, dar finalul este, sau se spera a fi, o agricultur�modern�, conform�noilor strategii agricole europene la care Româ-nia este parte. Doar în acest mod, via�a în mediul rural va avea continuitate!

Carmen Curelea

��ranul Român - Iulie 2012

Activitatea SCDR-INACDoar noi v� putem ajuta!

4

Ni�te ��rani!

Ni�te ��rani din comuna Pripone�ti, jude�ul Gala�i, au înfiin�at în 15 ianuarie 2006 primul sindicat al agricultorilor: Sindicatul �Cultivatorii Direc�i din România�, sindicat interzis prin Legea 54/2003 a sindicatelor:�� !�� În baza acestui articol, a fost refuzat� înregistrarea Sindicatului la Judec�toria Tecuci. A urmat un recurs la aceea�i Judec�torie �i înc� unul la Tribunalul Gala�i, r�spunsul fiind acela�i de fiecare dat�:

�Cum în spe�a de fa�� cei care vor s� constituie sindicatul �sunt agricultori� se apreciaz� c� cererea lor este inadmisibil� motivat de faptul c� art.2 alin.1 teza 2 din Legea 54/2003 men�ioneaz� c� au dreptul numai s� adere la o organiza�ie sindical� ceea ce presupune c� ea trebuie s� existe deja, s� fie deja constituit�.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE: cererea formulat� de Manole Benieamin, domiciliat în comuna

Pripone�ti, satul Pripone�ti de Jos, nr.3, jud. Gala�i, pentru înregistrarea Sindicatului �Cultivatorii direc�i din România�, ca inadmisibil�.�

�i cum ace�ti ��rani nu î�i puteau g�si dreptatea în �ar�, au f�cut recurs la Curtea European� a Drepturilor Omului, cu sprijinul mai multor organiza�ii din Italia. Dup� aproape 6 ani de a�teptare, în sfâr�it, acum, la Strasbourg, se judec� necazul unor ��rani din Pripone�ti �i înc�lcarea de c�tre Statul român a urm�toarelor articole: Constitu�ia României: ARTICOLUL 20(1) Dispozi�iile constitu�ionale privind drepturile �i libert��ile cet��enilor vor fi interpretate �i aplicate în concordan�� cu Declara�ia Universal� a Drepturilor Omului, cu pactele �i cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Dac� exist� neconcordan�e între pactele �i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, �i legile interne, au prioritate reglement�rile interna�ionale, cu excep�ia cazului în care Constitu�ia sau legile interne con�in dispozi�ii mai favorabile. ARTICOLUL 40 (1) Cet��enii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate �i în alte forme de asociere.

Conven�ia European� a Drepturilor Omului Articolul 11 - Libertatea de întrunire �i de asociere 1. Orice persoan� are dreptul la libertatea de întrunire pa�nic� �i la libertatea de asociere cu al�ii, inclusiv dreptul de a forma �i de a se afilia la sindicate pentru ap�rarea intereselor sale.

În data de 23 iulie 2012, Pre�edintele Sindicatului agricultorilor Cultivatorii Direc�i din România a transmis Cur�ii Europene a Drepturilor Omului, r�spunsul sindicatului la întâmpinarea f�cut� de c�tre Statul Român cu privire la cererea unor ��rani de a se organiza legal într-un sindicat al agricultorilor

Vom prezenta în continuare întâmpinarea f�cut� de Statul român �i, din motive lesne de în�eles, doar primele dou�pagini din r�spunsul transmis c�tre CEDO de Sindicatul agricultorilor Cultivatorii Direc�i din România.


Plantele medicinale �i s�n�tateaDoar noi v� putem ajuta!

�

� ��

LECTIA DE NUTRITIE

cu PIRSAN VICTORAS-I-

Introducere

Cine e Pirsan Victora�?

Pirsan Victora�, adic� eu, e un tip în vârst� de 38 de ani, dar care se simte ca la 21 de ani, f�r� exagerare! Cum a�a? Practic, de la vârsta de 28 de ani am început s�lucrez cu mine �i a�a a început totul. A�i început s� lucra�i cu dvs... Dar ce s-a întâmplat? Flora intestinal� a fost distrusa de antibiotice puternice la vârsta de 1 an �i 7 luni. Am avut probleme de constipa�ie �i, cel mai grav lucru, o hepatita tip B, plus o boal� cu sindrom celiac. La 25 de ani îmi trosneau încheieturile de la picioare. În baza acestui dezechilibru nu am satisf�cut stagiul militar �i am ob�inut livret militar cu specifica�ia: bolnav în tratament. Apoi? �i am început tratamentul de vindecare cu suplimente de probiotice pentru refacerea florei intestinale. Dup� 3 luni, doctori�a de familie a r�mas uimit� de rezultate. Uimit� �i atât. Într-un an de zile rezolvasem majoritatea problemelor mele de s�n�tate... Apoi am f�cut primul curs de Tehnician Nutri�ionist din România organizat de ANATECOR �i recunoscut de Ministerul muncii.

Am început s� lucrez în cabinete cu fel �i fel de doctori. L-am întâlnit pe domnul DANIEL STOICESCU, un cercet�tor specialist în hrana sufletului viu �i am asistat un an întreg la cursurile sale de nutri�ie. Acum aceste cursuri practice le predau în continuare în locul domnului DANIEL STOICESCU. Acesta va tr�i ve�nic prin ce a l�sat ca suport de curs, �i anume: 1.Sanatate înseamn� alcalinitatea corpului. 2.Sanatate înseamn� hidratare, mi�care �i respira�ie. 3. Nu exist� s�n�tate f�r� o coloana vertebrala, ficat �i un colon curat. 4. Deparazitarea. Detoxifierea înseamn�, cum spunea VALERIU POPA, post �i ap� pân� la ora 11 zilnic, pt. stil de via�� s�n�tos. 5. Nutri�ia. Simplu! Omul �tie ce are de f�cut când este vorba despre ma�ina lui... de c�lcat. Pune apa distilat�. Autoturismul cum este între�inut? Îi pune combustibil, îi face revizia periodic�, îi schimba uleiul �i filtrele la timp. DAR C�ND E VORBA DE PERSOANA SA CE FACE? ÎI D� CA �I COMBUSTIBIL: ALIMENTE CÂT MAI MULTE, PREG�TITE TERMIC (FIERTE sau PR�JITE), BOGATE ÎN E-uri, B�UTURI CARBONATATE, LA FEL DE BOGATE ÎN E-uri, NIMIC NATURAL, ZAHARURI �I F�INOASE CÂT MAI MULTE �I AP� MAI DELOC, ETC. A�a cum spun mereu la cursuri, din 8 senza�ii de foame, 7 sunt de fapt de sete! Deci aten�ie! În fine, în general, lumea creeaz� un lux �i un confort în afara corpului dar la nivel de celula tr�ie�te cea mai mare s�r�cie posibil�... De aceea, împreun� cu dvs. vom începe aceste cursuri de nutri�ie, oferindu-le cititorilor no�tri un ABC al nutri�iei. Si care este primul curs, domnule Victora�Pirsan?

LOGARITMUL SISTEMULUI DE REDRESARE(RESTABILIRE ) A ORGANISMULUI

Logaritmul de asanare �i reabilitare a st�rii de s�n�tate include 5 etape:


Plantele medicinale �i s�n�tateaDoar noi v� putem ajuta!

�

� ��

ETAPA 1. Restabilirea echilibrului hidro-salin (electrolitic) în organism �i stabilizarea mediilor fluide (sangvinic, limfatic, salivar, intersti�ial) prin utilizarea apei biologic active. ETAPA a 2-a. Implementarea unui program antiparazitar, îndreptat spre inhibi�ia �i distrugerea helmin�ilor, virusurilor, bacteriilor �i micozelor din organism. ETAPA a 3-a . Purificarea complex� a tractului gastro-intestinal �i a întregului organism, la nivel celular prin utilizarea apei �i a înfomet�rii virtuale. ETAPA a 4-a . Alimentarea organismului cu vitamine, substan�e minerale, aminoacizi �i acizi gra�i, prin utilizarea nanotehnologiilor. ETAPA a 5-a. Restabilirea Imunit��ii � a sistemului de protec�ie intern� a organismului �i utilizarea antioxidan�ilor, de ultim� genera�ie, pentru stagnarea procesului de îmb�trânire �i profilaxia afec�iunilor canceroase. Utilizarea acestor 5 etape d� un rezultat excelent. S� vedem de ce? Organismul nostru este construit astfel încât dac� i se creeaz� anumite condi�ii el va fi mereu s�n�tos. Dup� gradul de însemn�tate, pentru corpul fizic, putem delimita 4 factori: 1. Aerul. Omul depinde de el �i nu poate exista mai mult de 3-7 minute f�r� el. 2. Apa, f�r� care omul poate supravie�ui doar câteva zile. 3. Hrana, adic� componentele alimentare tari din care primim cele necesare pentru sus�inerea activit��ii noastre vitale. F�r�mâncare se poate tr�i câteva luni. 4. Factorul psihoemo�ional - instinctul de procreare,

dispozi�ia, pozi�ia vital�, stabilitatea financiar�, statutul social, dezvoltarea spiritual� . Oamenii pot tr�i toat� via�a în lipsa multora dintre acestea. Spune�i-ne, putem schimba calitatea aerului pe care îl respir�m ? Cred c� nu! Maximum ce putem face este s�plec�m cât mai departe de marile ora�e. Putem noi oare utiliza apa normal�? O astfel de ap� ar alimenta organismul nostru? Nu, dac� nu tr�im în mun�i, sau în zonele ecologice. Dar apa este al doilea factor, dup� aer, de care depinde starea noastr� de s�n�tate. În acela�i timp constat�m cu p�rere de r�u c� medicina contemporan� �i mul�i dintre naturi�ti nu dau aten�ie sau se intereseaz� pu�in de ceea ce bem noi, iar popula�ia de rând nu se gânde�te la ea ca la ceva însemnat. Conform datelor Organiza�iei mondiale a S�n�t��ii, aproximativ 95% din popula�ie este infestat� cu diverse forme de helmin�i. Ar fi f�r� rost s� d�m popula�iei vitamine �i antioxidan�i, dac� cauza afec�iunilor sunt parazi�ii. Organismele vor alimenta parazi�ii, iar acestea le vor intoxica cu toxine. Dac� am vorbi despre purificare, ar fi bine s� ne gândim �i la puritatea intern�. Aceasta în primul rând este fabrica intern� - sistemul de prelucrare a alimentelor. C�ci noi nu punem hrana mereu în aceea�i farfurie �i nu ne permitem s� nu o sp�l�m cu anii. Dar dac� am proceda în acest mod, ce ar primi organismul nostru? Organismul poate fi purificat �i din interior. Cum se face aceasta, vom povesti în sec�ia PURIFICARE.

Doar atunci, când organismul va fi asigurat cu ap�, eliberat de parazi�i �i purificat, vom putea aborda problema alimenta�iei. Dar �i alimenta�ia îns��i poate fi diferit� �i în mod diferit asimilat�. La utilizarea NANOTEHNOLOGIILOR eficacitatea asimil�rii va cre�te de câteva ori, aceasta va economisi timpul �i banii predestina�i unor anumite rezultate. Omenirea contemporan� are nevoie de protec�ie �i utilizeaz� antioxidan�i puternici ca niciodat�, pentru a stagna procesele de îmb�trânire �i a restabili resursele energetice. Microhidrina � este cel mai puternic antioxidant �i v� pute�i încredin�a de acest fapt în sec�ia Antioxidan�ii . Datorit� acestui sistem bine gândit �i u�or de utilizat v� ve�i putea restabili s�n�tatea, tonicitatea

vital� �i primi un rezultat excep�ional !

Fi�i s�n�to�i ! PÎR�AN VICTORA� - Tehnician Nutri�ionist

Tel: 0727.872.357


Agricultur� ecologic�Doar noi v� putem ajuta!

23

Biogazul (3)

Purificarea biogazului Filtrarea cu filtre de nisip sau pietri�, necesara pentru a elimina solidele în suspensie

Deumidificarea utilizând de exemplu un utilaj de condensare compus dintr-un frigorifer cu expansiune direct�, un schimb�tor cu leg�tura tubular� apa / biogaz �i un filtru cu coalescent� unde sunt condensa�i vaporii care vin apoi extra�i;

Desulfurarea necesara pentru abaterea compu�ilor pe baz� de sulf se poate desf��ura prin filtre chimice reumplute cu oxizi de fier care provoac� precipitarea compu�ilor �i astfel, extrac�ia lor;

Pentru cogenerarea de energie electric� �i c�ldur�:

este producerea simultan� de c�ldura �i energie mecanic� imediat transformat� în energie electric�

permite o substan�iala economisire energetic� fa�� de cazul produc�iei separate

se poate ajunge la un randament de 90%

Cogenerare cu:

Motoare endotermice alternative

• motor endotermic alternativ, • alternator, asincron • recuperator de c�ldur�; • panou electric

Cogenerare cu:

Microturbine o turbina cu gaz �i recuperator; o sistem electric generator de curent;o schimb�tor de c�ldura o sistem de gestionare �i control

Curent electric & C�ldur�-firma germana Lüthe GmbH

Ing. Prot. Mediului Albert Felecan Sorina

�i Ing. Prot. Mediului Voevod Mihai

��ranul Român � Iulie 2012

Buc�t�rie româneasc�Doar noi v� putem ajuta!

24

Pizza cu ton

O minune de pizza cu ton

aromat� �i fooaaarte

delicioas�, pentru adevara�ii

gurme�i :)

��

sos pentru uns blatul de pizzao ro�ie 6 frunze de busuioc 1/2 linguri�� oregano uscat 2 c��ei de usturoi un vârf de sare 4 linguri ulei de m�sline extravirgin 3 linguri rase de parmezan 1 lingura o�et balsamic aluat500kg f�in�250 gr ap�1/2 pache�el de drojdie uscat�

2 linguri ulei de m�sline 1/2 linguri�� de sare umpluturabucatele de ton marinat timp de 1 or� cel pu�in în (2 catei de usturoi pisat, o buc��ic� cât o jum�tate de deget ghimbir proasp�t ras pe r�z�toare mica, 3 linguri sos worchester marca heinz, 3 linguri sos de soia marca heinz,3 linguri sos

de peste, 1.5 linguri o�et balsamic, 5~6 linguri ulei de m�sline extra virgin ). parmezan ras ca�caval simplu ras maioneza ( se pune într-o punga �i se taie o g�uric� mic� prin care face�i o plas� de maionez� peste pizza, înainte de a pune ca�cavalul ) m�sline f�r� sâmburi ardei gras ardei iute t�iat m�runt ceapa t�iat� julien Mod de preparare:Se dau toate ingredientele pentru sos prin blender Se amesteca f�ina cu drojdia, apoi se încorporeaz� câte pu�in apa �i uleiul (nu turna�i deodat� toata apa, l�sa�i pu�in aproximativ 50 de grame �i daca e nevoie o ad�uga�i pe toat� în dependen�� de consisten�a aluatului, el trebuie s� fie destul de moale dar s� nu se lipeasc� de mâini. Se las� la crescut 30 de minute pân� când preg�ti�i ingredientele pentru umplutur�. Întinde�i foaia de pizza cu grosimea de 0.5 cm de m�rimea t�vii, unge�i tava cu ulei de m�sline �i pune�i blatul în tav�, unge�i blatul cu 2~3 linguri de sos pune�i restul ingredientelor apoi maionez� �i ca�cavalul ras. Coace�i pizza în cuptorul încins la 200 de grade C 20 de minute. Poft� bun� !

Anastasia Gherjavschi


Obiceiuri �i tradi�iiDoar noi v� putem ajuta!

�

� ��

MIJLOC DE AN

MIJLOC DE VAR�

Lunile anului sunt reprezentate în tradi�ia popular� româneasc� fie sub forma celor doispre-zece fii ai Anului, fie ca ramurile unui copac b�-trân. Fiecare dintre ele a primit în lumea satului românesc o cu totul alt� denumire decât cele sub care sunt cunoscute �i mai ales o semnifica�ie aparte. În tradi�ia popular� fiecare lun� sugereaz�prin numele ei o activitate din viata oamenilor sau o anume tradi�ie. În cele mai multe cazuri, numele se identifica cu observa�ii asupra st�rii vremii. Iulie, luna lui Cuptor, este în tradi�ia po-pular� perechea lui F�urar. Asta pentru c� în po-

por se consider� c�, pe cât de frig e în F�urar, pe atât de cald va fi în luna lui Cuptor.

De�i în zilele noastre prognoza meteoro-logic� se realizeaz� cu ajutorul unor sofisticate modele fizico-matematice, folosind cea mai avan-sat� tehnica de calcul, înv��turile despre vreme cuprinse în tradi�ia popular� nu trebuie ignorate, deoarece se bazeaz� pe o îndelungat� �i atent�observare a naturii înconjur�toare.

S�rb�torile religioase ale lunii sunt �inute în general pentru îmblânzirea for�elor malefice �i ferirea de furtuni, grindin�, foc sau tr�snete: Ana Foca, Pricopul, Pantilie, Circovii de Var�, Mari-na, Sfântul Ilie, Palia, Sfânta Ana sau Pantelimonul.

1 iulie � Doctorii f�r� de argintii, Sfin�ii Mucenici Cosma �i Damian Ana Foca S�rb�toarea se �inea prin interzicerea lucrului în câmp, dar mai ales la vie, s� fie ferite recoltele de ar�i�� i gospod�riile de foc.

8 iulie - Precupul Precupul sau Pricopul, cum este �inut în zona Gorjului Marele Mucenic Procopie, deschide se-ria pr�znuirilor legate de ap�rarea turmelor �i a sem�n�turilor de c�ldurile prea mari �i de furtuni-le de var�. S�rb�torit pentru marea lui bun�tate, Marele Mucenic Pricopie ,,pricopse�te grânele �i le pârguie�te încet, în c�ldur� �i lumin� potrivit��. Ne�inut� s�rb�toarea cum se cuvine, Pricopul des-chide drum ar�i�ei, care ,,priche�te� (gr�be�te) coacerea înainte de vreme. Boabele se chircesc de crude pe paiul p�lit �i us-cat. Precupul ,,arde piatra din nori �i da ploaie curat��, spun b�trânii în rug�ciunile lor c�tre Marele Mu-cenic Procopie.

16, 17 si 18 iulie � Circovii de vara, Sfânta Mare Muceni�� Marina Zilele cunoscute în lumea satului sub denumirea de Circovii de var� reprezint� miezul verii. Se s�rb�toresc prin nelucrare. Altfel, fere�te de in-cendii, grindin�, pagub� în turm� (mai ales din pricina lupilor) � fapt pentru care s�rb�toarea este �inut� mai ales de p�stori.

În zona Olteniei se �tie c� cel ce se îmboln�ve�te de Circovii de var� nu mai are leac, decât prin



�

� ��

babe ce �tiu a strânge buruienele potrivite, �tiu s�le fac� cerc de la Sânziene pân� la Circovi ca s�treac� cel bolnav prin acesta. Tot în spiritul acestei tradi�ii, la Alberni, jud. Gorj se fac cercuri de flori în zilele Circovilor Marinei pentru a se trece prin ele copii bolnavi �i aceia care d�deau în spaim�. Peste tot în jude�ul Gorj de s�rb�toarea Sfintei Marina se dau porumbi de poman�. În anumite sate aceasta tradi�ie îmbrac� forme mai deosebite: pe valea Jale�ului, porumbii da�i de pomana sunt împodobi�i cu flori; la Borascu, se d� de pomana si câte o g�ina neagra, în credin�a c� nu vor mai muri p�s�rile de ar�i�a verii.

20 iulie � Sfântul Ilie

În credin�ele populare române�ti, Marele Prooroc Ilie st�pâne�te norii �i ploile. De Sfântul Ilie ciobanii din zona Polovragii, Gorj au organizat cu peste 200 de ani în urma nedeia din muntele Nedeii. S�rb�toarea marca împu�ina-tul laptelui. În loc de doua mulsori se f�cea numai una. La nedeii coborau �i ciobanii de la munte oile sterpe. Se legau prietenii între tinerii din munte, încheiate de cel mai multe ori prin c�s�torii. De la începutul sec. al XX-lea petrecea din Mun-tele Nedeia a coborât în localitatea Polovragi, unde �i azi timp de o s�pt�mân� din 14 iulie �i pân� în data de 20 iulie se �ine cunoscutul bâlci de la Polovragi. Ciobanii din Novaci f�ceau �i înc� fac tot posibi-lul s� fie în num�r cât mai mare la amintitul bâlci

mai ales cu produse tradi�ionale specifice zonei Gorjului. Horele populare sunt înc� la ele acas�, oierii neao�i î�i etaleaz� cu fal� costumele popula-

re. De Sfântul Ilie, românii î�i aminteau �i de sufle-tele mor�ilor, în special de sufletele copiilor mor�i. Femeile chemau copii str�ini sub un m�r, pe care îl scuturau ca s� dea de poman� merele c�zute. Astfel, se considera c� mor�ii se vese-lesc. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pen-tru pomenirea mor�ilor (Mo�ii de Sânt-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizeaz� praznice mari. În unele sate ale Gorjului se d� de poman� în ziua de Sfântul Ilie porumb nefiert cu cocean cu tot: porumbul s� fie pentru s�n�tatea oamenilor, iar coceanul pentru s�n�tatea �i ferirea de rele a ani-malelor. Tot pentru ferire de relele pe care le poa-te provoca Sfântul Ilie daca este sup�rat, se mai d� de pomana �i dovle�i ( se spune c� Sfântul r�s-toarn� carul cu dovle�i de provoac� tunetele).



�

� ��

Nu era voie s� se consume mere pân� pe 20 iulie �i nici nu era voie ca aceste fructe s� se bat� unul de altul, pentru a nu bate grindina. În aceasta zi, merele (fructele lui Sânt-Ilie) se duc la biseric�pentru a fi sfin�ite, crezându-se ca numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealalt�.În Gorj, înc� se �ine la data de 19 iulie Palia lui Ilie prin nelucrare în câmp, ca s� nu fie p�li�i oa-menii �i s� nu se loveasc�. Tot în acela�i registru, se s�rb�tore�te pe data de 21 �i Ilie palie, care este vizitiul Sfântului Ilie de la carul de foc.Sunt �i tradi�ii în domeniul apicol legate de aceast� dat�. De Sfântul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, opera�ie numita "retezatul stupilor". Recoltarea mierii se f�cea numai de c�tre b�rba�i cura�i tru-pe�te �i suflete�te, îmbr�ca�i în haine de s�rb�toare, ajuta�i de c�tre un copil, femeile neavând voie s� intre în stupin�. Dup� recoltarea mierii, cei din cas�, împreun� cu rudele �i vecinii invita�i la acest moment festiv, gustau din mierea nou� �i se cinsteau cu �uic�îndulcit� cu miere. Masa festiv� avea menirea de a asigura bel�ugul apicultorilor �i de a ap�ra stupii de furtul manei �i se transform� într-o adev�rat�petrecere cu cântec �i joc. Era nevoie de multa aten�ie, ca la aceasta mas� sa nu fie prezen�i cei ce �tiau s� fac� farmece �i vr�ji, c�ci mierea furat� în astfel de zile mari "e mai cu putere la farmecele �i vr�jile lor".

27 iulie - Sfântul Pantelimon De�i consemnat doar cu Cruce neagr�, se crede în zona Mehedin�iului c� Sfântul Pantelimon este fratele mai mic al Sfântului Ilie, fapt pentru care este s�rb�torit prin nelucrare ca s� nu fii lovit de tr�snet sau tunet. Înc� în jude�ul Gorj sunt bâlciuri organizate în aceasta zi la Borascu sau Godine�ti. Odat� cu intrarea din punct de vedere calendaris-tic în luna iulie, anul agricol este la jum�tatea verii, perioad� de maxim� importan�� pentru ��-rani. Or��enii percep luna iulie ca un adev�rat

cuptor, c�ldurile mari împingând locuitorii ora�elor în concedii. În satul de câmpie este perioada seceri�ului, prielnic fiind c�ldurile �i vremea f�r� ploi. În toate regiunile rurale este de asemenea vremea cositului, timpul bun fiind f�r� ploi. Timpul nu-l �tiu precis nici aparatele sofisticate ale meteorologilor, dar pare ca b�trânii g�sesc exact datele prefecte

pentru muncile câmpului f�r� a fi p�gubi�i de ma-nifest�rile nefavorabile. Cum reu�esc? Dac� întrebi un b�trân, ce st� la poarta în zi de s�rb�toare î�i va spune senin: ,,maic�, nu trebe s�munce�ti la zi mare, ca te nenoroce�ti�. Vorbele sunt dure, dar poate ar trebui crezu�i pe cuvânt, nu sfida�i printr-o h�rnicie de fa�ad� a tinerilor ��rani: stai când este de munca �i munce�ti când este s�rb�toare b�beasca sau bisericeasca. Apoi se întreab� de ce nu este spor în gospod�rie sau de ce nu-i bun�stare în cas�. B�trânii sunt �i ei buni la ceva: dau sfaturi gratis, urechi de auzit s� ai, �i minte s� discerni ce-i bine.

Carmen Curelea


TurismDoar noi v� putem ajuta!

28

TURIST IN ZONE DE VIS

Treci zilnic cu ma�ina printr-un sat. Dar oare l-ai v�zut, trec�tor gr�bit? Dar oare i-ai simit povestea, trec�tor îngândurat?

Sigur, timpul ne lipse�te cel mai mult. Acel timp s� st�m s� ascultam pove�ti de la b�trânii ce stau la porti��, de la oamenii parc� nin�i în p�r de ani �i de nevoi, oamenii care au îmb�trânit frumos �i cu ei a îmb�trânit �i satul.

Sunt tot mai pu�ini b�trânii neao�i, ��ranii care pot spune curat c� s-au luptat cu regimul comunist s�-�i p�streze bruma de p�mânt sau animalele. Nu au ie�it înving�tori decât dup� �89, dar atunci laurii victoriei au fost pu�i pe tâmple ninse, �i nu pe umeri drep�i de oameni bravi.

Acum nu mai au t�ria s� se lupte, ci doar speran�a le-a r�mas c� noua genera�ie va �ti s�pre�uiasc� mo�tenirea, s� munceasc� în continuare p�mântul primit de la str�buni, s� creasc� în satul p�rin�ilor s�i o noua genera�ie, s� înve�e s� respecte �i vechiul ��ran, acel bunic sau bunic�, de la care au atâtea de înv��at.

Genera�ia tân�r� a anului 2012 define�te satul prin al�i termini: poate fi vorba despre internet, cablu, mobil sau business. Vorbim de termini sau este deja realitatea?

Depinde de la caz la caz, de la sat la sat. Nu critic modernizarea unei localit��i, dar

trebuie s� fie f�cut� cu o brum� de în�elepciune. Multe localit��i rurale au lucr�ri de

modernizare a infrastructurii care par a nu se mai sfâr�i. Întâi daca nu e asfalt se vor demara aceste lucr�ri (sau de reabilitare în cazuri fericite), apoi vor dori �i o re�ea de ap�-canalizare, urmat� de introducerea gazelor naturale în localitate, �i altele,

fiecare din lucr�rile amintite f�cându-se separat, având costuri ridicate pentru a repara ce s-a stricat din lucr�rile realizate anterior, mai ales drumurile.

Totul se face pe baza de proiecte, prin atragerea de fonduri din diferite surse. Greu este de realizat orice în orice domeniu, dar oare nu ar fi mai u�or �i mult mai ieftin ca toate lucr�rile de infrastructur� care presupun s�p�turi s� fie demarcate prin acela�i proiect, respectiv ap�-canalizare-gaze-asfaltare de drumuri-pode�e?

Multe voci vor spune c� a�a ceva este greu de realizat, dar sus�in cu t�rie c� nu este imposibil.

Caz concret: edilul comunei Ponoarele din jud. Mehedin�i a procedat ca la carte!

Lucr�rile pentru o noua re�ea de alimentare cu ap�, re�eaua de canalizare �i modernizarea drumurilor comunale au fost demarcate în cadrul


TurismDoar noi v� putem ajuta!

29

acelora�i lucr�ri. În 2009 a fost semnat un contract de

finan�are prin PNDR în valoare de aproximativ 2,5 milioane euro. Lucr�rile constau în: modernizarea a 9,3 km de drumuri comunale, realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu ap� �i sta�ie de tratare, precum �i realizarea unui sistem centralizat de canalizare cu sta�ie de epurare. În momentul de fa��proiectul este finalizat!

Deci comuna î�i a�teapt� vizitatorii! Merit�vizitat�!

A�ezat� în platoul Mehedin�i, comuna Ponoarele dispune de un mare poten�ial turistic, poate printre pu�inele zone care, într-un spa�iu atât de restrâns, pot oferi vederi unicat. Preocuparea oamenilor de �tiin�� a pus în lumin� importan�a �i valoarea locurilor. Printre cele 41 de perimetre carstice din România stabilite pân� în anul 1982, cuprinse în �Lista obiectivelor carstice cu statut legal de protec�ie� de c�tre Academia Român�, la

num�rul 35 a fost men�ionat� localitatea Ponoarele cu o suprafa�� de 120 ha prin Dec. 237/1950. Începând cu anul 2004, zona Ponoarele cu monumentele ei naturale �i istorice este inclus� în aria Geoparcului Platoul

Mehedin�i. Acesta se întinde pe o suprafa�� de 106.000 ha �i este cea mai nou� arie protejat� a jude�ului Mehedin�i.

�i înc� nu s-a spus tot despre acest col� de Românie!

Prin priceperea locuitorilor, �i cu acordul administra�iei locale �i nu numai, în comun� este deja la edi�ia a VII-a, Festivalul Concurs na�ional de muzic� popular� ,,PONOARE-PONOARE�.

Decorul mirific al P�durii de Liliac - spa�iu unic în �ar� - parc� te îmbie s� cân�i �i s� încân�i pe to�i cei ce au timp s� asculte, susurul lin al Bulbei, pârâia� de munte.

Zona cu poten�ial turistic ridicat a permis ca s�tenii curajo�i s� acceseze fonduri pentru dezvoltarea �i promovarea turismului. Este vorba de proiectele întocmite prin accesarea M�surii 313

�Încurajarea activit��ilor turistice �, ce se încadreaz� în Axa III ��Îmbun�t��irea calit��ii vie�ii în

zonele rurale �i diversificarea economiei rurale�.

Fiind prezentate cele de mai sus, nu r�mâne decât s� vizita�i zona. Tratamentul de care ve�i avea parte, pe lâng� frumuse�ile naturale ale regiunii, include �i un variat festin gastronomic tradi�ional oltenesc. Specific zonei, �inând cont de acest ultim aspect men�ionat, sunt produsele din lapte, brânz� �i carnea de oaie, regiunea având �i un sector zootehnic destul de bine dezvoltat.

Îmi permit la sfâr�it s� v�recomand s� încerca�i ciorba de

miel preg�tit� în stil ciob�nesc, la ceaun, sau, poate pentru gusturi fine, pateul de casa ca la Mehedin�i,

cu miere �i usturoi. Concediu pl�cut! Ave�i toate �ansele s� fie

unul de neuitat în aceast� regiune!

Carmen Curelea


Pagina cititoruluiDoar noi v� putem ajuta!

30

�ARA

de George de Podoleni

Spune�i-mi, n-a�i v�zut cumva o �ar� ? Am fost plecat vreo patru ani pe-afar�; Azi am venit �i-o caut cu ardoare, Dar n-o g�sesc �i-n suflet r�u m� doare.

O caut peste tot, am fost �i-n sate, Ogoare plâng în buruieni l�sate,"Spune�i-mi, n-a�i v�zut cumva o �ar�Cântat� de poe�i odinioar�, Cu ochi de cer �i plin� de verdea��? Am fost �i-am c�utat-o �i la pia��.

Acolo nu era, de bun� seam�, C� prea o înjurau români de mam�; Harbuzul, p�trunjelul, biata prun�, Erau culese parc� de pe Lun�!

Chiar, voi nu a�i v�zut pe jos o �ar�, C�lcat� în picioare �i murdar�? Ce-ave�i cu ea? Nimica nu v� cere, Eu o declar singura mea avere!

Documents

Taranul Roman nr.39 iulie 2012