CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelorEDITURA CORSON IASI 1998CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelorCAPITOLUL I.IMPORTAN}A, CRE{TEREA {I EVOLU}IA EFECTIVELOR DE OVINE1.1. IMPORTAN}A CRE{TERII OVINELORDiversitatea produselor, valoarea biologic\ deosebit\ [i economicitateaob]inerii acestora au f\cut ca din toate timpurile speciile de ovine [i caprine s\ fie extrem de apreciate, bucurndu-se totodat\ [i de o aten]ie deosebit\ din partea cresc\torilor. Cre[terea ovinelor sau Ovicultura, reprezint\ o ramur\ principal\ a zootehniei [i a avut o contribu]ie deosebit\ la dezvoltarea economic\ a statelor cresc\toare, participnd `n mod direct la `mbun\t\]irea nivelului de trai al oamenilor, al\turi de celelalte sectoare specifice cre[terii animalelor. }innd cont de obiectivele care au stat la baza cre[terii ovinelor de-a lungul timpului, cresc\torul a c\utat mereu s\ selec]ioneze [i s\ perfec]ioneze pentru cre[tere `n interesul s\u, doar acele animale care corespundeau scopuluiurm\rit. Astfel, s-au creat [i perfec]ionatgrupe de rase specializatepentru diferite produc]ii, existnd `n prezent pe glob conform multor date publicate`n literaturade specialitatepeste 750 rase de ovine, avnd cele mai diverse direc]ii de exploatare(carne, lapte, ln\, pielicele,bl\nuri). ~n acest context, este suficient s\ amintim c\ lna fin\ se ob]ine ast\zi `n cantit\]i mari de la mai multe rase, c\ exist\ `n prezent rase ce produc frecvent peste 500 l lapte `ntr-o lacta]ie, c\ de la oile Karakul se ob]in pielicele de o mare valoare estetic\ [i c\ exist\ rase cu o prolificitate specific\ de peste 200 %. Actualmente la efectivele crescute, produc]iile totale [i medii `nregistreaz\ diferen]ieri accentuate `ntre ]\ri, `n func]ie de stadiul -1-Particularit]ile ovineloreconomic [i de realiz\rile `nregistrate `n direc]ia exploat\rii [i amelior\rii ovinelor, la care se adaug\ [i factorii de influen]\ naturali. La noi `n ]ar\ diversitatea zonelor de relief, a condi]iilor climatericezonale [i ca urmare a m\surilor luate, s-au ob]inut `n ultimile decenii progresedeosebiteatt `n privin]a cre[terii [epteluluiovin ct [i `n sporirea produc]iilorob]inute de la aceast\ specie, `ns\ rezulatelela care s-a ajuns `n etapa actual\ demonstreaz\faptul c\ suntem departe de performan]ele realizatede aceast\ specie alte ]\ri. `n ~n scopul ridic\rii poten]ialului biologic pentru toate produc]iile ce fac obiectul cre[terii [i exploat\rii ovinelor, o aten]ie sporit\ trebuie acordat\ selec]iei [i amelior\rii precum [i modului de valorificare a fondului genetic existent, ]inndu-se totodat\ cont de diversitatea structurii raselor autohtone [i importate. ~n acest scop se impune elaborarea unui program clar, precis [i eficient de ameliorare genetic\, pentru fiecare tip morfo-productiv, [tiindu-se faptul c\ prin aplicarea [tiin]ei amelior\rii rezultatele ob]inute sunt remarcabile la celelalte speciile de interes zootehnic cu interval scurt `ntre genera]ii, `n timp ce metodele de ameliorare aplicate la ovine au r\mas cele tradi]ionale, `n prezent fiind foarte pu]in schimbate fa]\ de trecut. Evolu]ia efectivelor sub aspect numeric plasa Romnia `n deceniul opt al acestui secol pe locul patru `n Europa, `ns\ dup\ anul 1990 `n condi]iile nou create specifice trecerii spre o economie liber\ [i la alte forme de proprietate, s-au manifestat unele aspecte negative cu influen]\ direct\ asupra num\rului de ovine [i impilicit asupra calit\]ii materialului geneticcrescutactualmente ]ara noastr\. `n ~n acest context, `n intervalul scurs din 1990 [i pn\ `n prezent, s-a constatat o inversare a priorit\]ilor `n cre[terea ovinelor [i o aliniere la tendin]ele europene [i mondiale, cu o accentuare deosebit\ asupra sporirii produc]iei de carne, justificat\ `n prezent prin pre]urile practicate pe pie]ele mondiale. ~n condi]iile ]\rii noastre se impune [i o intensificarea a selec]iei ovinelor `n vederea sporirii produc]iei de lapte, realizndu-seastfel [i o eficientizare a cre[terii acestei specii. Oile crescuteactualmente`n Romniasunt extrem de heterogene `n privin]a nivelului productiv, excep]ie f\cnd cele din rasa Merinos de Palas care sunt recunoscute ca fiind bune produc\toare de carne [i ln\ fin\, motiv pentru care `n viitor se impune ca efectivele autohtone [i de import crescute la noi s\ fac\ obiectul unor ac]iuni de selec]ie [i ameliorare, `n vederea `mbun\t\]irii produc]iei de carne [i lapte. -2-CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelorRidicarea poten]ialului productiv se poate realiza dup\ caz fie prin selec]ia indivizilor de ras\ curat\, fie prin practicarea `ncruci[\rilor industriale [i de ameliorare cu rase existente `n prezent `n ]ara noastr\, precum [i cu altele vizate pentru a fi importate `n acest scop. Alt\ cale de cre[tere a produc]iilor rezultate prin cre[terea [i exploatarea ovinelor o constituie ridicarea performan]elorreproductivela efectivele existente [i `mbun\t\]irea tehnologiilor de cre[tere aplicate `n cazul tineretului ovin, mergndu-se atunci [i acolo unde condi]iile concrete permit, pn\ la intensivizareatotal\, `ns\ `n condi]ii de eficien]\ economic\.1.2. EVOLU}IA EFECTIVELOR DE OVINE PE GLOBCaracteristicile de mediu, particularit\]ile biologice, posibilit\]ile de asigurare a hranei, cerin]ele economice [i tradi]ia specific\ anumitor zone ale globului, reprezint\ tot attea mijloace de influen]\ a r\spndirii [i cre[terii ovinelor la nivel mondial. Ovinele [i caprinele sunt specii caracterizate printr-o rezisten]\ organic\ ridicat\ [i o capacitate mare de adaptare lacondi]iile de mediu, fapt ce a determinat ca acestea s\ fie `ntlnite pe zone extinse ale globului cu caracteristici geo-climatice dintre cele mai diferite. Exist\ `ns\ [i zone care nu sunt prielnice cre[terii ovinelor. Zonele improprii cre[terii ovinelor sunt cele caracterizate printr-un regim de umiditate mare, asociat fie cu temperaturi prea ridicate, fie cu temperaturi sc\zute care, au o influen]\ negativ\ asupra s\n\t\]ii [i productivit\]ii ovinelor limitndu-le astfelarealul de r\spndire. Pe parcursul timpului, la nivel mondial, evolu]ia numeric\ a efectivelorde ovine a fost fluctuant\fiind influen]at\de o serie de factori socio-economici. Astfel, din datele prezentate `n tabelul 1 reiese c\ la nivel mondial, efectivul de ovine a `nregistrat cre[teri importante `n majoritatea continentelor,excep]ie f\cnd America de Nord [i Oceania, unde se constat\o descre[terenumeric\. Exploatarea ovinelor `n condi]ii optime este posibil\ doar `n zonele cu un climat temperat [i oceanic, cuprinse practic `ntre latitudinea nordic\ [i sudic\ de 400, `ntre limitele izotermelor medii anuale de -100C [i + 250 C cu precipita]ii atmosferice sub 600 mm / an. Spre exemplu, `n zona ecuatorial\ [i a tropicelor efectivul de ovine existent este redus, excep]ie f\cnd platourile `nalte situate `n Africa, -3-Particularit]ile ovinelorAmerica Latin\ [i Asia, pe cnd `n nordul extrem al Europei, Asiei [i Americii de Nord, aproape c\ lipsesc.Tabelul 1Evolu]ia efectivelor de ovine pe plan mondial (mii cap.)* (Sursa: Anuarul FAO [i A.S.R.-199 6)Specificare Africa Asia America de Nord Americade Sud Europa Oceania Total mondial 1977 164.859 293.778 22.410 102.563 126.343 194.529 1.044.316 1980 183.562 324.561 21.961 107.790 134.249 204.369 1.120.092 1996 194.378** 333.610** 19.476** 112.435** 206.534** 178.851*** 1.708.302Not\: * Nu sunt incluse efectivele existente `n toate ]\rile; ** Date neoficiale; *** Sunt incluse numai efectivele crescute `n Australia [i Noua Zeeland\.~n mod obi[nuit climatul cald dar uscat este propice cre[terii [i exploat\rii ovinelorcu ln\ fin\ Merinos [i de pielicele de tip Karakul. Ca o consecin]\ a adapt\rii speciei ovin\ la condi]iile de mediu, oile crescute `n zonele semiaride au talia mai mic\ [i pigmenta]ia cutanat\ mai intens\, iar cele r\spndite `n zonele reci prezint\ o pigmenta]ie mai slab\ [i au talia mai mare. Condi]iile specifice climatului`ntlnit `n diferite zone au contribuit `n mod hot\rtor la formarea unor rase cu `nsu[iri morfologice caracteristice [i cu produc]ii ridicate. Astfel, climatul oceanic din Marea Britanie a contribuit la formarea unor rase precoce, cu dezvoltare corporal\ accentuat\ [i performante din punct de vedere productiv. Datorit\ `nsu[irilor valoroase [i capacit\]ilor superioare de adaptare la alte condi]ii de mediu, aceste rase s-au r\spndit apoi `n diverse zone ale globului, fiind ast\zi `ntlnite att `n Europa ct [i `n Oceania, America de Nord [i America de Sud, unde sunt crescute fie `n ras\ curat\, fie utilizate la `ncruci[\ri cu oi locale, participnd totodat\ [i la formarea unor tipuri noi de ovine. }\rile situate `n partea continental\ a Europei [i `ndeosebi cele aflate `n partea vestic\ [i central\, cresc rase [i tipuri de carne [i de carne- ln\ (Germania, Fran]a, Italia, Polonia). Rasele de oi cu ln\ fin\ sunt crescute cu prec\dere `n Spania, Portugalia [i Fran]a, iar cele specializate pentru produc]ia de lapte sunt crescute [i exploatate `n mod deosebit `n Fran]a, Italia, Spania [i Grecia. -4-CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelor~n Europa de sud-est (Romnia, Bulgaria, Slovenia, Iugoslavia, Croa]ia, Macedonia, Grecia, Turcia) se cresc oi din tipul morfoproductiv de ln\ fin\, ln\ fin\-carne, ln\ grosier\-lapte, ln\ semifin\-lape [i de pielicele. ~n zona estic\ a Europei situat\ pe teritoriul ex-sovietic, condi]iile pedoclimatice foarte diverse concur\ la cre[terea unui `nsemnat efectiv de ovine apar]innd unor tipuri morfo-productive variate (ln\ fin\, ln\- carne, ln\ grosier\-lapte, carne-gr\sime [i pielicele). De asemenea, `n aceste zone densitatea ovinelor estevariabil\, crescnd de la nord spre sud. ~n Asia [i `ndeosebi `n ]\rile asiatice din ex-URSS, precum [i `n Mongolia, Iran [i Afganistan, sunt crescute pe lng\ oile specializate pentru produc]ia de pielicele (Karakul, Sokolsk, Re[etilov, Malici) [i rase cu aptitudini mixte (lna grosier\ pentru covoare, lapte [i carnegr\sime).Tabelul 2Evolu]ia efectivului de ovine `n principalele ]\ri cresc\toare (mii cap.) (Sursa:A.S.R.1996)Specificare Africa de Sud Argentina Australia China Etiopia Fran]a India Kazahstan Nigeria Noua Zeeland\ Regatul Unit Romnia Federa]iaRus\ S pania Turcia 1990 35.712 31.871 170.857 211.821 40.160 13.030 164.588 35.700 35.781 58.915 29.521 15.067 58.200 27.700 55.589 1994 35.532 23.408 132.241 217.638 38.400 12.449 163.156 34.208 39.952 51.484 29.300 11.642 43.561 27.232 49.360 1995 35.600 23.370 33.200 240.395 38.400 12.570 163.110 34.204 38.500 50.610 29.484 11.086 34.543 26.568 45.214~n America Latin\ cele mai mari ]\ri cresc\toare de ovine sunt Argentina [i Uruguay. ~n aceste ]\ri, precum [i `n Chile, Peru [i Venezuela, sunt exploatate cu prec\dere oi care au lna fin\, semifin\ [i mixt\ [i de ln\-carne, precum [i meti[i de diferite genera]ii proveni]i din `ncruci[area raselorengleze[tide carne cu cele locale. -5-Particularit]ile ovinelor}\rile situate `n Africa cresc un num\r mai redus de ovine, dar care apar]in `n marea lor majoritate unor tipuri primitive, tardive [i slab productive exploatate pentru ln\ grosier\, lapte [i carne. Excep]ie face sudul continentului unde condi]iile favorabile permit [i exploatarea `n condi]ii optime a oilor cu ln\ fin\, a celor specializate pentru produc]ia de carne [i pielicele. Aspectele legate de nivelul [i calitatea produc]iilor ob]inute de la ovine vor fi tratate `n alte capitole.1.3. EVOLU}IA EFECTIVELOR DE OVINE ~N }ARA NOASTR|Datele istorice p\strate pn\ `n prezent atest\ faptul c\ ovinele sunt crescute pe teritoriul Romniei `nc\ de la `nceputul form\rii acestui stat, iar numero[i istorici, scriitori [i poe]i subliniaz\ contribu]ia acestei specii la unitatea de limb\ [i tradi]ie a poporului romn. Astfel, G. C\linescu `n ,,Istoria literaturii romne de la origini pn\ `n zilele noastre, arat\ c\ ,,balada Miori]a sintetizeaz\ existen]a pastoral\ a poporului romn. Referitor la cre[terea [i arealul ocupat de specia ovin\, `n anul 1983, A. Pop [i colab. ar\tau c\ ,,existen]a unor suprafe]e `ntinse de p\[uni, configura]ia geografic\ [i climatul temperat, al\turi de cerin]ele fa]\ de produc]iile ce se ob]in de la aceast\ specie, au determinat r\spndirea ei pe `ntreg cuprinsul ]\rii, incluznd toate zonele de relief. Oile crescute`n ]ara noastr\ pn\ `n a doua jum\tate a secoluluial XIX-lea erau reprezentate`n principal de rasa }urcan\, diverse popula]ii de Stogo[\ [i un efectiv mai redus de ovine }igaie. Aceste efective erau `ns\ neameliorate [i se caracterizau prin rezisten]\ organic\ deosebit\, adaptabilitateridicat\ [i rusticitate accentuat\. Dup\ anul 1860, datorit\ conjuncturii interna]ionale favorabile, efectivulde ovine din Romniaa crescut progresiv,ajungndu-se practic `n circa 60 de ani la o dublare a acestuia (tabelul 3). La nivel mondial, Romnia era `n 1980 pe locul 10 `n ceea ce prive[te efectivul de oi [i pe acela[i loc la produc]ia de ln\, ocupnd de asemenea [i un loc `n primele ]\ri produc\toare de carne. Actualmente `n ]ara noastr\efectivelede oi crescutes-au redus cu peste 30 % comparativ ce cele existente la `nceputulanului 1990. ~n prezent efective mai mari sunt crescute`n jude]ele Timi[, Boto[ani,Ia[i, Sibiu [i Neam].-6-CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelor Tabelul 3Evolu]ia efectivului de ovine `n ]ara noastr\ (mii cap.)Anul 1860 1890 1897 1916 1920 1925 1930 Efectiv 4.411 5.002 6.848 7.811 8.700 12.950 11.920 Anul 1938 1966 1976 1982 1990 1994 1995 Efectiv 10.086 13.125 13.875 17.288 15.067 11.642 11.086-7-Particularit]ile ovinelorCAPITOLUL II.ORIGINEA, DOMESTICIREA, FORMAREA RASELOR {I PARTICULARIT|}ILE BIOECONOMICE ALE OVINELOR DOMESTICE2.1. FORMELE S|LBATICE DE OVINECunoa[tereaformelorprimaredin care au derivatrasele actuale de ovine este util\ att pentru procesul de ameliorare prin selec]ie, ct [i pentru crearea de noi rase mai rezistentela condi]iile de mediu [i cu un poten]ialproductiv superior. Asupra originii formelor actuale de ovine, opiniile [i teoriile sunt `mp\r]ite, deoarece de-a lungul timpului, `n urma numeroaselor mi[c\ri de efective, au avut loc amestecuri [i `ncruci[\ri `ntmpl\toare, la care ulterior, pe durata exploat\rii s-a ad\ugat [i interven]ia omului. ~n general, atunci cnd se urm\re[te stabilirea str\mo[ilor din care au derivat formele domestice, se au `n vedere urm\toarele elemente sau caractere comune: forma [i m\rimea cozii, forma [i m\rimea coarnelor, `nsu[irile `nveli[ului pilos [i anumite particularit\]i de natur\ anatomic\. ~n func]ie de aceste elemente, se desprinde concluzia c\ formele actuale de ovine au origine polifiletic\, provenind `n principal din Muflon, Arkar [i Argal. Din punct de vedere a sistematicii zoologice, oaia domestic\ (Ovis aries) face parte ca [i celelalte genuri - Capra, Hemitragus, Pseudovis [i Ammotragus din familia Cavicornae, subfamilia Ovidee, , ordinul Ungulata, subordinul Paricopitate clasa Mammalia. Se , consider\ c\ celelalte patru genuri men]ionate nu au participat la formarea oilor domestice deoarece, prin hibridare nu se ob]in produ[i fecunzi. Formele s\lbatice ale genului Ovis, pot fi clasificate `n dou\ grupe, `n func]ie de afinitateasau lipsa de afinitate`n procesulde reproduc]iefa]\ de oile domestice.~n prima grup\ sunt incluse speciile s\lbatice care au afinitate reproductiv\att `ntre ele ct [i cu actualele rase de ovine. Din -8-CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovineloraceast\ grup\ fac parte speciile de Muflon, Arkar, Argal [i Ovis montana. Datorit\ acestui fapt, se presupune c\ aceste forme s\lbatice sunt de fapt [i str\mo[ii actualelor rase de ovine. Toate aceste forme sunt `n general de talie mic\, mijlocie [i mare, posed\ glande interdigitale la toate membrele [i au fose lacrimale pronun]ate. Glanda mamar\ este format\ din dou\ jum\t\]i [i dou\ mameloane; coada cilindric\ sau lat\ acoperit\ `ns\ pe `ntreaga lungime cu ln\ sau jar. Masculii au un miros caracteristic pronun]at. Muflonul este cel mai mic reprezentant al formelor s\lbatice [i cuprinde dou\ subspecii [i anume: Muflonul european (Ovis musimon) [i Muflonul asiatic (Ovis orientalis). Muflonul european este `ntlnit [i `n prezent `n zonele montane din sudul Europei, `n Corsica [i Sardinia. Tr\ie[te `n turme de 50 - 60 indivizi conduse de un mascul viguros.Fig.1. Muflonul european (dup\: Doehner)Masculii au greutatea corporal\ de 40 - 50 kg, culoarea robei brun- ro[cat\, de nuan]\ mai `nchis\ pe partea superioar\ a corpului [i mai deschis\ pe abdomen, extremit\]ile membrelor [i bot; prezint\ coarne triunghiulare de forma unei spirale incomplete, cu vrfurile `ndoite spre marginile laterale ale gtului. Femelele prezint\ aceea[i culoare `ns\ de nuan]e mai deschise [i uniform distribuit\ pe suprafa]a corpului. Din Muflonul european au derivat formele primitive de oi cu coada scurt\ cum ar fi cele din nordul Rusiei, Poloniei, Germaniei [i nord-vestul Sco]iei (Romanov,Friz\, Oaia de Heidschn ke, etc.). Muflonul asiatic este considerat ca fiind str\mo[ul s\lbatic al oilor ciute din Europa [i Asia, precum [i al unora cu p\r din Africa. Este r\spndit `n Iran, Himalaia [i Tibet. Ovis orientalis este [i str\mo[ul oii -9-Particularit]ile ovinelorpalustre (Ovis palustris) care, reprezint\ cea mai veche form\ domestic\ din Europa (Bavaria de Sud [i Elve]ia). Ovis vignei, sau oaia de step\, este reprezentat\ de Arkar (Ovis arkar) [i Urial (Ovis cycloceros).Fig. 2. Ovis vignei arkar (dup\: Doehner)Ambele tipuri tr\iesc `n turme de pn\ la 100 indivizi [i ocup\ un areal `ntins situat la est de Marea Caspic\ spre vestul extrem pn\ `n mun]ii Himalaia Ovis cycloceros (Urialul, sau oaia cu coarne dispuse `n form\ de cerc), este `ntlnit\ `n general `n acela[i areal ocupat de Arkar, precum [i `n Pakistan [i nord-vestul Indiei. Comparativ cu Arkarul, are o dezvoltatre corporal\ mai mare [i o culoare gri-g\lbuie. Din aceast\ form\ au derivat oile actuale cu membre `nalte, coad\ lung\, coarne lungi r\sucite `n form\ de tirbu[on [i cele cu lna mixt\ [i aspr\ `ntlnite `n Africa, Tibet [i Himalaia. Ovis ammon (Argalul), reprezint\ forma s\lbatic\ cu cea mai accentuat\ dezvoltare corporal\, masculii avnd talia de pn\ la 1 m, lungimea corpului de aproximativ 2 m [i o greutate de peste 200 kg. Aria de r\spndire este reprezentat\ de ]inuturile muntoase `ntinse din Asia Central\, Tibet [i Peninsula Kamciatka. Tr\ie[te `n turme cu un num\r mai mic de indivizi (5 - 30), masculii au coarne mari, puternice [i - 10 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelorspiralate, iar la femele coarnele sunt mai mici [i mai pu]in curbate. De asemenea, Argalul are coada scurt\, culoarea robei este gri-g\lbuie cu nuan]e mai deschise pe zonele superioare [i inferioare ale corpului [i fa]a intern\ a membrelor, iar `n partea inferioar\ a gtului prezint\ o coam\ deschis\la culoare.Fig.3 Ovis Argali (dup\: Doehner)Spre deosebire de celelalte forme s\lbatice [i domestice, la care gesta]ia dureaz\ 5 luni, la Argal aceasta se `ntinde pe parcursul a 7 luni. Aceast\ form\ s\lbatic\ este considerat\ ca fiind str\mo[ul oilor primitive cu talia mare, lna mixt\ [i fesa gras\, gr\sime-carne (Gissar, Edilbaiev, Saradjinsk, etc). Prin `ncruci[area masculilor de Argal cu oi Merinos precoce s-a ob]inut o nou\ ras\ de ovine (Arharomerinos) care, este foarte bine adaptat\ zonelor situate la altitudini de peste 2000 m din mun]ii Kazahstan. Ovis montana (oaia de munte), este `ntlnit\ `n grupe de 10-15 indivizi `n nord-estul Siberiei, Alaska [i Canada. Se caracterizeaz\`n general prin urm\toarele elemente definitorii: coada scurt\, talia de 105 cm, lungimea de 90 cm, culoarea robei este alb\ cu zone dungate dispusepe partea superioar\a corpului.Din cadrul acesteispecii mai face parte [i varietatea Ovis borealis cunoscut\ [i sub denumirea de Ovis nivicola sau oaia de z\pad\, `ntlnit\ `n prezent `n nordul Siberiei [i `n , Kamciatka.Aceast\ form\ s\lbatic\ face trecerea spre Argal, cu care se aseam\n\ foarte mult. - 11 -Particularit]ile ovinelor2.2. DOMESTICIREA OILORPrimele oi au fost domesticite `nc\ din timpuri preistorice, cu cca. 6-8 mii ani `.e.n. Ca [i `n cazul celorlalte specii , domesticirea a avut loc `n urm\toarele etape succesive: captivitatea `mblnzirea [i , apoi domesticirea propriu-zis\. Exist\ date istorice care confirm\ faptul c\ omul din epoca bronzului [tia s\ transforme laptele `n brnz\ [i lna `n ]es\turi, ceea ce denot\ urm\rirea evident\ a unui scop precis `n ac]iunea de domesticire. Cu timpul, cnd oaia a devenit un animal util vie]ii omului, acesta a `nceput s\ o utilizeze [i ca mijloc de schimb, contribuind astfel al\turi de ceilal]i factori la diversificarea [i r\spndirea formelor domestice. Referitor la locul `n care au avut loc primele domesticiri, se presupune c\ primul centru a fost reprezentat de zona de sud-vest a Asiei, pe teritoriul actual al Irakului [i Turkmeniei, unde la `nceput a fost domesicit Arkarul din care mai trziu au rezultat oile cu coada lung\ (dolycura) [i cele cu coada groas\ (platyura) care, mai apoi s-au r\spndit `n Europa [i Asia. Al doilea centru, este considerat ca fiind situat geografic `n sudul Europei, unde s-a domesticit Muflonul, din care mai trziu au ap\rut oile cu coada scurt\ (brachyura) [i, care odat\ cu migra]ia popoarelor au fost aduse [i `n partea nordic\ a continentului. Al treilea centru `l constituie zona Asiei Centrale, unde a avut loc domesticirea Argalului, din care ulterior au derivat oile cu fesa gras\ (steatopyga, ) r\spndite ast\zi `n aproximativ aceea[i zon\.2.3. MODIFIC|RILE SURVENITE CA URMARE A DOMESTICIRII OILOR~n urma domesticirii, ca urmare interven]iei omului [i a noilor condi]ii de mediu, la ovinele domestice comparativ cu formele s\lbatice din care provin, au ap\rut diferen]ieri majore. Astfel, rasele formate sub influen]a direct\ a factorilor de mediu natural sunt primitive, rustice [i tardive, rezistente [i foarte bine adaptate la condi]iile `n care s-au format, `ns\ dau produc]ii reduse (}urcana, }igaia [i altele). ~n schimb multe din rasele de oi crescute [i exploatate `n prezent, s-au format prin interven]ia omului `n dirijarea factorilor de mediu, precum [i prin artificializarea condi]iilor de cre[tere [i `ntre]inere - 12 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelorcoroborate cu aplicarea unor metode de ameliorare (rase culturale). A[a au ap\rut actualele rase perfec]ionate [i specializate pentru diverse produc]ii (raseleengleze[ti de carne, Karakul, Friz\, etc). O mare parte din modific\rile survenite `n urma domesticirii au ap\rut treptat, decurgnd unele din altele, iar altele brusc. Modific\rile ap\rute pot fi clasificate `n func]ie de natura lor astfel: modific\ri morfologice [i modific\ri fiziologice. Modific\ri morfologice Primele modific\ri care au avut loc `n . evolu]ia ulterioar\ a ovinelor au vizatconforma]ia corporal\.Aceasta s-a modificat spre direc]ia de produc]ie `n care a fost orientat\ cre[terea oilor, existnd ast\zi rase specializate pentru anumite produc]ii [i cu o conforma]ie corporal\ caracteristic\. ~n schimb, ca urmare a domesticirii, taliaoilor s-a modificat `n mic\ m\sur\. Modific\ri esen]iale au ap\rut `ns\ la nivelul cozii, fiind `ntlnite ast\zi att oi cu coada scurt\ (sub 13 vertebre coccigiene) ct [i oi cu coada lung\ (peste 13 vertebre coccigiene). Sunt de asemenea [i rase de oi cu coada groas\, caracter ce lipse[te la formele s\lbatice. Astfel, oile Kurdiuk au trei vertebre coccigiene, iar la }igaie, }urcan\ [i Merinos num\rul acestora este cuprins `ntre 14 - 22 (Novacov citat de A. Pop [i colab., 1983). Lungimea [i conforma]ia cozii reprezint\ criterii principale `n clasificarea raselor de ovine. Pielea, la formele domestice, este mai moale [i mai elastic\, formnd la unele rase pe diferite regiuni ale corpului numeroase cute (Merinos). La alte rase formate `n condi]iile aride specifice stepei, sub piele s-au dezvoltat ]esuturi adipoase cu rol de rezerv\ biologic\ (Kurdiuk [i Karakul). Modific\ri esen]iale au ap\rut [i la nivelul ,,`mbr\c\min]ii piloase. Astfel, `n timp ce la formele s\lbatice corpul este acoperit cu p\r, la oile domestice `mbr\c\mintea piloas\ este reprezentat\ de ln\. Alt\ `nsu[ire morfologic\ supus\ modific\rilor ap\rute `n urma domesticirii este [i culoarea. La `nceput formele s\lbatice aveau o culoare mai uniform\ (brun ro[cat\), apoi `n urma interven]iei omului aceasta a c\p\tat o mare variabilitate, `ntlnindu-se ast\zi rase pigmentate diferit. Aceast\ variabilitate a pigmenta]iei robei la ovine a fost posibil\, ca [i la celelalte specii, prin apari]ia leucismului [i melanismului, `n timp ce culoarea caracteristic\ formelor s\lbatice este tot mai rar `ntlnit\ la actualeleoi domestice. Modific\ri fiziologice Cele mai importante modific\ri fizilogice . aparute ca urmare a domesticirii au survenit la nivelul aptitudinilor - 13 -Particularit]ile ovinelorzooeconomice. acest sens, se poate afirma c\ dup\ domesticire, ~n omul a c\utat `n decursul istoriei s\ dezvolte la ovine acele aptitudini care erau utile intereselor sale. Ast\zi, de la rasele de oi domestice se ob]in produc]ii superioare din punct de vedere cantitativ [i calitativ, `n compara]iecu formele s\lbatice.Astfel, de la Merinos se ob]ine ln\ fin\ `n cantit\]imedii de peste 4 kg, iar la alte rase produc]iade lapte a crescut considerabil, concomitent cu ridicarea prolificit\]ii; la rasele de carne intensitateade cre[tere este mai mare, iar de la mieii rasei Karakul se ob]in pielicele cu `nveli[ul pilos dispus `n bucle, aspect nesemnalatla formele s\lbatice. Paralel cu aceste modific\ri utile [i datorit\ faptului c\ omul a `mbun\t\]it mereu condi]iile de cre[tere, la actualele rase comparativ cu cele s\lbatice, se constat\ o diminuare a rezisten]ei organice, a gradului de adaptare, a vioiciunii, a instinctului de conservare [i a instinctului matern.2.4. PARTICULARIT|}ILE BIOECONOMIC E {I DE PRODUC}IE ALE OILOR DOMESTICE2.4.1. PARTICULARIT|}ILE BIOECONOMICE GENERALE Specia ovin\ prezint\ o serie de particularit\]i fiziologice [i morfologice, determinate de felul de via]\, modul de cre[tere [i direc]ia de exploatare. Exploatarea acestei specii `n condi]ii de eficien]\ economic\ are la baz\ tocmai existen]a acestor particularit\]i biologice superioare reprezentate `n general de rusticitate, rezisten]\ [i capacitate mare de adaptabilitate la condi]ii diferite de mediu. Poten]ialul productiv al acestei specii, este unul ,,competitiv fiind , direct influen]at de nivelul de perfec]ionare [i tehnologia de cre[tere [i exploatare aplicat\. Dintre particularit\]ilebioeconomicesuperioare ale ovinelor, mai importantesunt urm\toarele: - conforma]ia specific\ botului [i a subregiunilor gurii, permite oilor s\ utilizeze relativ u[or iarba de pe p\[une [i de la mic\ distan]\ de suprafa]a solului, inclusiv unele forme de vegeta]ie ce nu pot fi utilizate de alte specii; - dezvoltarea aparatului digestiv al oii permite o mai bun\ valorificare a furajelor voluminoase cu un con]inut ridicat al celulozei; - rezisten]\ sporit\ la condi]ii mai aspre de clim\ (determinat\ de prezen]a `nveli[ului pilos), motiv pentru care nu necesit\ construireaunor ad\posturi costisitoare; - 14 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelor- longevitatea mare `n exploatare cu o durat\ economic\ de 6-8 ani [i uneori peste aceast\ perioad\, `ndeosebi la oile Karakul; - durata scurt\ a gesta]iei [i prolificitatea ridicat\; - viteza de cre[tere ridicat\ a tineretului ovin `n primele luni de via]\ permitevalorificareatimpuriea acestorapentru carne; - capacitatea pronun]at\ de depunere a gr\simii la unele rase. 2.4.2. CONSTITU}IA {I TIPURIL E DE PRODUC}IE Examinarea `nsu[irilor de exterior [i a nivelului produc]iilor, trebuie s\ fie efectuate `n toate cazurile prin raportarea acestora la vrsta animalelor examinate. De aceea, analiza [i interpretarea rezultatelor ob]inutetrebuies\ se bazeze`ntotdeauna date comparabile pe sub aspectul vrstei, [tiindu-se faptul c\ principalii indicii de produc]ie sunt influen]a]i [i totodat\ determina]i de principalele particularit\]i constitu]ionale[i morfologice ale ovinelor. 2.4.2.1. TIPURI CONSTITU}IONALE Constitu]iareprezint\un factor de prim ordin de care se ]ine seama `n cre[terea animalelor, deoarece att aceasta ct [i conforma]ia sunt consecin]e ale modific\rilor survenite ca urmare a adapt\rii la alte condi]ii de cre[tere [i exploatare. Totalitatea acestor modific\ri au ap\rut `n decursul evolu]iei filogenetice [i ontologice, fiind datorate [i selec]iei desf\[urate pe parcursul timpului. Aprecierea constitu]iei la animale este necesar\ deoarece aceasta este strns legat\ de gradul de rezisten]\ [i de adaptare, de starea de s\n\tate [i de nivelul cantitativ [i calitativ al produc]iilor. Constitu]ia se determin\ pe baza leg\turii dintre forma [i func]ia diverselor regiuni corporale `ns\ `n mod obi[nuit tipul constitu]ional se apreciaz\ pe baza unor criterii pur fenotipice, completate adesea, atunci cnd este cazul [i cu analiza altor indici de natur\ intern\. ~n vederea aprecierii fenoti ice a constitu]iei unui individ p observa]iile `ncep `nti cu exteriorul, c\utndu-se stabilirea robuste]ii, dup\ care se continu\ cu identificarea particularit\]ilorde conforma]ie corporal\,aspectul [i structura pielii, stratul adipos, musculatura,`nveli[ul pilos, osatura,rezisten]aorganic\,etc. - 15 -Particularit]ile ovinelorCa [i la celelalte specii de interes zootehnic [i la ovine se `ntlnesc patru tipuri constitu]ionale principale: robust\, grosolan\, fin\ [i debil\. Tipul robust este asociat cu o conforma]ie armonioas\, osatura puternic\, s\n\tate deplin\, vigoare [i rezisten]\ la intemperii. Acest tip constitu]ional este `ntlnit frecvent la ovinele specializate pentru produc]ia de carne. Tipul grosolan reprezint\ o exagerare `n sens negativ a constitu]iei robuste [i se carcterizeaz\prin osatur\ dezvoltat\, articula]iile proeminente [i grosolane, uneori cu o structur\ spongioas\ [i piele `mp\stat\. Animalele cu o astfel de constitu]ie sunt limfatice [i nu se remarc\ prin nivel productiv superior, motiv pentru care sunt `ndep\rtate de la reproduc]ie. Tipul fin este `ntlnit mai fecvent la oile cu poten]ial lactogen ridicat [i de cele mai multe ori animalele au un aspect usc\]iv, prezint\ capul alungit, gtul mai lung `ns\ sub]ire, osatura sub]ire dar rezistent\, pielea sub]ire [i elastic\, ]esut muscular redus, lna mai deas\ [i mai uniform\. Tipul debil reprezint\ forma exagerat\ a celui fin [i se `ntlne[te de regul\ la ovinele specializate [i exploatate unilateral `ntr-o anumit\ direc]ie a produc]iei, f\r\ ca `n lucr\rile de selec]ie s\ fi fost acordat\ aten]ia cuvenit\ consolid\rii constitu]iei. Ovinele cu o constitu]ie debil\ prezint\ osatura fin\, fragil\, articula]ii sl\bite, trunchi `ngust, urechi str\vezii, spinare `n[euat\ [i u[or convex\, tren anterior [i posterior slab dezvoltat, piele sub]ire [i slab vascularizat\. Semnele degener\rii constitu]ionale indiferent de ras\ sunt urm\toarele: - dimorfismsexual slab eviden]iat; - pielea este flasc\, sub]ire, de culoare pal\ sau alb\struie [i u[or de prins `n cut\; - trunchistrmt cu musculaturaslab dezvoltat\; - `n jurul ochilor fibrele de p\r lipsesc, pielea este depigmentat\ [i sub]ire; - urechile sunt sub]iri, cu vasculariza]ia evident\; - osatura fin\, articula]ii proeminente[i unghiuloase; - vid substernal m\rit [i defecte de aplomb; - diminuarea indicilor de produc]ie [i reproduc]ie. Prentmpinarea apari]iei debilit\]ii constitu]ionale permite exteriorizarea poten]ialului productiv al ovinelor, fapt pentru care `n - 16 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelorlucr\rile de selec]ie trebuie s\ se ]in\ seama de totalitateaacestor semne ale apari]iei debilit\]ii constitu]ionale`n efectivul respectiv. 2.4.2.2. TIPURI MORFOPRODUCTIVE ~ntre aptitudinile zooeconomice [i conforma]ia corporal\ a animalelor exist\ o strns\ leg\tur\, existnd astfel posibilitatea ca pe baza `nsu[irilor de exterior s\ se poate stabili principalele caracteristici de produc]ie `n cadrul diferitelor tipuri morfoproductive. La specia ovin\, se definesc att tipuri morfoproductive principale, ct [i unele considerate ca fiind mixte. Tipul de lapte. Se caracterizeaz\ prin urm\toarele `nsu[iri morfologice: format corporal dolicomorf; gtul este lung, `ns\ sub]ire [i purtat oblic; trunchiul lung, mai mult `ngust [i mai pu]in adnc spre partea anterioar\ dndu-i astfel un aspect piriform, cu trenul posterior mai dezvoltat; linia abdominal\ coboar\ din sens anteroposterior; ugerul mare; pielea sub]ire [i dens\; constitu]ia `n general fin\. Reprezentantultipic al acestui tip morfoproductiveste rasa Friz\. Tipul de carne. Este caracterizat printr-o conforma]ie corporal\ brevimorf\, trunchi scurt, `ns\ adnc, larg [i cilindric; gtul scurt [i gros, purtat aproape orizontal; membre scurte, osatura puternic\; linia spin\rii dreapt\ [i larg\; regiunile posterioare cu mase musculare dezvoltate; uger mic; greutate corporal\ mare; ]esut subcutanat dezvoltat; pielea sub]ire [i buretoas\; constitu]ie robust\. Prolificitatea este ridicat\, iar precocitatea accentuat\; reprezentativepentru acest tip morfoproductivsunt rasele engleze[ti de carne. Tipul de pielicele Are formatul corporal dolicomorf, linia . superioar\este ascendent\antero-posterior; crupa te[it\; coada groas\ cu un depozit de gr\sime bogat situat la baza acesteia;coada ajunge pn\ la nivelul jaretului [i se termin\ cu o `ndoitur\ `n form\ de ,,S. Profilul capului este berbecat,iar urechile sunt lungi purtate aplecat,acoperitecu fibre ondulate[i lucioase.Trunchiuleste `ngust, iar aspectulpe ansamblu este de animal usc\]iv. La miei, imediat dup\ fatare fibrele ce formeaz\ `nveli[ul pilos sunt grupate `n forma]iuni caracteristice denumite bucle. Pentru acest tip morfoproductiv, reprezentativ\ este rasa Karakul. Tipul mixt. Este `ntlnit la numeroase rase de ovine care au `nsu[iri morfoproductiveintermediarecum ar fi: ln\-carne (Merinosul de carne german, Merinosul de Palas); carne-ln\ (~le de France, Texel, - 17 -Particularit]ile ovinelorCorriedale); ln\ de covoare-lapte-pielicele (}urcana) [i ln\ semifin\lapte-carne (}igaia). 2.4.3. CULORILE SPECIFICE OVINELOR Studiul culorii, din punct de vedere [tiin]ific [i practic, la ovine, prezint\ o importan]\ deosebit\. Culoarea reprezint\ [i un caracter de ras\, iar lna de culoare mai deschis\ [i `ndeosebi cea alb\ are o valoare economic\ mai mare. Acest aspect a contribuit `n mare m\sur\ la r\spndirea oilor cu `mbr\c\mintea piloas\ alb\ `n aproape toate zonele lumii. Diversitatea culorilor `ntlnite la oi este dat\ de caracterul diferit al pigmenta]iei lnii [i jarului de pe extremit\]i, sub raportul intensit\]ii, nuan]ei [i r\spndirii fibrelor pigmentate pe suprafa]a corporal\. ~ntre pigmenta]ia robei[i a pielii exist\ o strns\ corela]ie. Astfel, la oile cu ln\ culorat\, datorit\ prezen]ei melaninei `n cantitate mai mare `n epiderm\ [i `ntr-o propor]ie mai redus\ `n derm, pielea este totdeauna `nchis\ la culoare. Oile cu `nveli[ul pilos alb au tegumentulde culoare ardezie `nchis\ (}igaia buc\laie), sau albinotic ro[cat\ ori de culoare sidefie (cum se `ntlne[tela oile bele). De asemenea,oile complet albe, prezint\ totdeaunaochii pigmenta]i,cu irisul de nuan]\ verzuie, mai rar de nuan]e alb\strii. Pn\ `n prezent nu s-au semnalat oi cu adev\ratalbinotice, adic\ cu roba, tegumentele [i ochii complet lipsi]i de pigment. De aceea culoarea complet alb\ la oi este considerat\ de tip leucistic [i nu albinotic [i `n consecin]\ oile albe sunt animale leucistice. Analiza corela]iei dintre roba [i pigmenta]ia pielii prezint\ importan]\ practic\ [i din punct de vedere al tipului de constitu]ie [i a gradului de adaptare la un climat diferit, [tiindu-se faptul c\ `n general, oile cu `nveli[ul pilos `nchis la culoare sunt mai rezistente la intemperii [i se pot adapta mai u[or la condi]ii noi. Ca urmare a interven]iei omului [i a adapt\rii oilor la condi]ii diverse de clim\, culoarea `nveli[uluipilos s-a diversificatcomparativ cu formele s\lbatice din care acestea au derivat. ~n func]ie de aceste elemente, ca [i la alte specii de animale, la oi deosebim coloristica robei [i particularit\]ile acesteia. Astfel, culorile pot fi simple, compuse [i b\l]ate, iar la unele rase de oi, `n cazul categoriilor de tineret se `ntlne[te [i o culoare tranzitorie. - 18 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelorCulorile simple. Din aceast\ grup\ fac parte urm\toarele culori: alb\ uniform\, neagr\ [i cafenie. Culoarea alb\ uniform\. ~n func]ie de modul de repartizare pe corp, `n cadrul acestei culori deosebim dou\ aspecte diferite [i anume: un prim aspect este dat de colora]ia alb\ a corpului `n totalitate, inclusiv extremit\]ile corporale [i capul; al doilea aspect este dat de pigmenta]ia neuniform\ a corpului, `n sensul c\ lna este alb\, iar jarul de pe extremit\]i este pigmentat. ~n aceste condi]ii, la oi distingem o culoare alb\ simpl\ sau uniform\ [i una compus\ sau neuniform\, deosebite `ntre ele prin aspectul [i distribu]ia pigmentului pe anumite regiuni corporale. Fiecare dintre aceste particularit\]i reprezint\ caracteristici ale anumitor rase [i variet\]i de oi. La marea majoritate a raselor de ovine, culoarea alb\ indiferent dac\ este uniform\ sau neuniform\ este cea mai r\spndit\. Frecven]a mai mare a culorii albe reprezint\ de fapt o consecin]\ a interven]iei omului [i selec]iei dirijate `n acest scop, avnd `n vedere importan]a economic\ deosebit\a lnii albe prin posibilit\]ile multiple de vopsire `n orice culoare sau nuan]\ dorit\. Acesta este [i motivul pentru care majoritatea oilor cu ln\ fin\ [i semifin\ au culoarea alb\, `ntlnit\ `n cele dou\ variante. Culoarea alb\ uniform\ (bel\) este caracteristic\ raselor Merinos, }igaie, popula]iilor de Spanc\, variet\]ii albe a rasei }urcan\, raselor engleze[tide carne cu lna lung\, raselor franceze de carne-ln\[i celor germanede carne cu capul alb. ~n cadrul acestei culori se `ntlnesc [i unele particularit\]i reprezentate de mici pete pigmentate, de diferite nuan]e [i m\rimi, dispuse de regul\ pe cap sau pe extremit\]ile inferioare ale membrelor. Aceste pete pigmentate pot fi tolerate [i admise `n selec]ie `n raport cu standardul rasei, obiectivele cre[terii [i direc]ia de exploatare. La berbecii de reproduc]ie [i chiar la oi se recomand\ ca aceste pete pigmentate s\ fie mici [i `n num\r redus. Existen]a acestoraeste cu totul nedorit\ atunci cnd apar pe alte regiuni corporale, deoarece depreciaz\ calitatea lnii cojoc. dinLa varietatea alb\ a raselor }igaie [i }urcan\, la unele exemplare aceste pete pot fi de culoare neagr\,brun\, ruginie,galben\,ocupndzone mai mici sau mai mari. ~n func]ie de `ntinderea [i localizarea petelor pigmentate, acesteexemplaresunt denumiteastfel: - oi urecheate cnd doar urechilesunt pigmentate; , - 19 -Particularit]ile ovinelor- oi oache[e, cnd pigmenta]ia este dispus\ circular `n jurul ochilor; - oi buzate, cnd petele pigmentate sunt localizate att pe buza superioar\ ct [i pe cea inferioar\, pn\ la comisur\; - oi stropite, atunci cnd petele pigmentate sunt pres\rate `n regiunea capului [i membrelor sau numai pe una din acestea [i sunt `n num\r variabil [i au forme diferite. Culoarea neagr a oilor se caracterizeaz\printr-o rob\ puternic [i \ uniform pigmentat\,cuprinznd `ntreg corpul inclusiv extremit\]ile. La oile domesticeculoare neagr\ este mai pu]in frecvent\,comparativcu cea alb\. ~n trecut culoare neagr\ era predominant\,`ns\ treptat ponderea acesteia s-a diminuat f\cnd loc oilor cu lna alb\. Roba de culoare neagr\, la oile crescute `n ]ara noastr\ este `ntlnit\ la varietateaneagr\ a raselor Karakul, }urcan\ [i }igaie. La na[tere, mieii au `nveli[ul format `n exclusivitate din fibre negre pigmentateintens, `ns\ concomitentcu `naintarea`n vrst\ `ncepe procesul de depigmentarenatural\. Acest proces debuteaz\mai `nti pe extremit\]ile[uvi]elor, lna cap\tnd astfel o nuan]\ ro[cat\.Fig. 4. Particularit\]i de culoare la ovine (urechiat\, buzat\ [i oache[\)- 20 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelorFig. 5. Particularit\]i de culoare la ovine (oi stropite)La o vrst\ mai `naintat\ `ncepe depigmentareaprogresiv\ [i o parte din fibrele negre devin albe, dnd robei un aspect cenu[iu-deschis sau ro[cat-cenu[iu,cu nuan]e diferite. Acest aspect este caracteristic animalelor adulte, `ns\ jarul de pe extremit\]i r\mne de culoare neagr\ (ca la miel). ~n general, procesul de depigmentareeste un caracter genetic,individual [i variabil. Decolorareaeste cauzat\ att de cre[tereaulterioar\a fibrelor albe ct [i de depigmentarea fibrelornegre `n timpul cre[teriiacestora. Acest procesde depigmentare a lnii se produce de regul\ de la suprafa]\ c\tre profunzime, astfel c\ dup\ oile au culoarea de nuan]\ tuns mai `nchis\. La indivizii apar]ind rasei Karakul, depigmentarea `nveli[ului pilos poate fi evident\ `nc\ de la vrsta de 6 luni, iar la altele `n jurul vrstei de un an, sau mai trziu. Ca particularit\]i mai des `ntlnite `n cadrul acestei culori sunt petele albe de m\rimi [i forme diferite, plasate `n regiunea cefei [i vrful cozii [i mai rar pe trunchi. ~n cazul oilor exploatate pentru pielicele [i `ndeosebi la Karakul cu toate c\ s-a demonstrat c\ petele localizate pe vrful cozii se transmit homotopic `n descenden]\, se impune mult\ pruden]\ `n ,,promovarea ca reproduc\toria berbecilor cu astfel de particularit\]ide culoare. - 21 -Particularit]ile ovinelorCuloarea cafenie este foarte pu]in `ntlnit\ la aceast\ specie. Se `ntlne[tela varietateacafenie a rasei Karakul[i mai este denumit\comor sau kombar.Pe roba oilor, culoareacafeniepoate avea diversenuan]emai `nchise sau mai deschise cum ar fi: castanie deschis\, ar\mie, ciocolatie [i aurie. Pe linia superioar\ a corpului [i pe membre culoarea cafenie este mai `nchis\, iar pe abdomen mai deschis\. La mieii cafenii imediat dup\ na[tere, uneori pe un fond mai `nchis, se constat\ pe o parte [i pe alta a liniei spin\rii, mici zone dispuse oblic [i de nuan]e mai `nchise, aproape negre. Aceste pielicele `n zona de formare a rasei Karakul sunt denumite [i halili. Culoarea cafenie a `nveli[ului pilos este aparent\ la animalele tinere, dup\ care odat\ cu `naintarea`n vrst\ se accentueaz\procesulde depigmentarea lnii, fibrele deschise la culoare devin mai numeroase, conferind astfel `n cazul oilor adulte robe cu nuan]e galbene deschise, uneorichiar albe. Culorile compuse. ~n aceast\ categorie sunt incluse culorile urm\toare: alb\ neuniform\, brum\rie, sur-antic [i roz\. Culoarea alb\ neuniform\. Spre deosebire de albul leucistic care face parte din grupa culorilor simple, la unele rase [i variet\]i de oi este `ntlnit\ [i o culoare alb\ neuniform\ de tip melanic. Aceasta se caracterizeaz\ prin faptul c\ `n timp ce lna situat\ pe corp este alb\, jarul de pe extremit\]i este pigmentat uniform `n culori sau nuan]e diferite. Astfel, pigmenta]ia jarului de pe extremit\]i poate avea culoare castanie sau chiar neagr\ cu nuan]e mai `nchise ori mai deschise. Acest aspect este `ntlnit frecventla varietateabuc\laie a rasei }igaie, la rasele germanede carne cu capul negru [i la rasele engleze[ticu lna scurt\. La varietatea ruginie a rasei }igaie, jarul situat pe extremit\]ile corporale mai poate fi [i ruginiu, cu nuan]e de la castaniu-deschispn\ la cafeniu-`nchis. La adulte, pigmenta]ia extremit\]ilor este neuniform\ [i prezint\ unele pete albe variabile ca num\r, form\ [i m\rime, dnd un aspect`nflorat. De asemenea, `n cadrul variet\]ii ruginii a rasei }igaie pot fi `ntlni]i [i indivizi la care petele albe sunt plasate pe trunchi, la al]ii pe fa]\ sau numai pe membre. Meti[ii de prim\ genera]ie rezulta]i din `ncruci[area oilor }igaie buc\laie cu berbeci Merinos, prezint\ o mare variabilitate a pigmenta]iei capului [i p\r]ii inferioare a extremit\]ii membrelor. ~n ceea ce prive[te culoarea robei la ace[ti meti[i, `ntre limitele caracteristice formelor- 22 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelorparentale pot ap\rea o mare diversitate a aspectelor particulare, exteriorizateprin `nflorituri[i o pigmenta]ie`n mozaic. De asemenea, o alt\ particularitatea robei este conferit\ [i de prezen]a fibrelor negre `n masa lnii la unele rase [i variet\]i de oi, iar jarul situat pe extremit\]ile corpului este intens pigmentat (Hampshire, }igaie buc\laie). ~n mod frecvent la mieii apar]innd variet\]ilor buc\laie [i ruginie ale rasei }igaie se `ntlne[te aspectul de tranzi]ie a culorii exprimat prin faptul c\ la na[tere `nveli[ul pilos are o culoare fumurie (la }igaia buc\laie) sau ruginie (la }igaia ruginie) `ns\ `n jurul vrstei de 3 - 4 luni lna intr\ `ntr-un proces de depigmentare,astfel `nct la adulte `n timp ce lna este alb\, jarul situat pe extremit\]i `[i p\streaz\ pigmenta]ia. Mieii apar]innd variet\]ilor buc\laie [i ruginie a rasei }igaie pot avea `n totalitate `nveli[ul pilos de culoare alb\ sau pot prezenta diferite pete albe dispuse pe un fond fumuriu, sau ruginiu. Alteori, unii dintre ace[ti indivizi prezint\ [i diferite stropituri sau `nflorituri plasate pe fa]\ [i extremit\]i care, se pot p\stra [i la vrste mai `naintate, inclusiv la adul]i. Culoarea brum\rie. Face parte din grupa culorilor compuse [i este dat\ de interpolarea fibrelor de culoare alb\ [i negr\ `n propor]ii diferite [i r\spndite pe suprafa]a corporal\ mai mult sau mai pu]in uniform. Aceast\ culoare mai este denumit\ [i shiraz [i se `ntlne[te la rasele exploatate pentru produc]ia de pielicele. La noi `n ]ar\ este `ntlnit\ la Karakul [i }urcan\. La mieii acestor rase, culoarea [i aspectul robei sunt date de raportul dintre fibrele albe [i cele negre, de intensitatea culorii, nuan]ei [i uniformit\]ii acestei fiind `nsu[irea a, cea mai de pre] de care depinde valoarea economic\ a pielicelelor brum\rii. Existen]a culorii brum\rii pe tot corpul se constat\ doar la indivizii tineri, dup\ care `ncepnd cu vrsta de 2 - 4 luni `nveli[ul pilos al robei intr\ `ntr-un procesde depigmentare,devenind alb murdar la categoriile de tineret [i cenu[iu deschis sau de culoare alb\ la adulte. Culoarea brum\rie la ovinele adulte se p\streaz\ exclusiv pe extremit\]i. Ritmul de depigmentareeste mai accelarat `n cazul `n care mielul la na[tere are o culoare brum\riu deschis. ~n func]ie de propor]ia dintre fibrele pigmentate [i cele nepigmentate, de intensitatea pigment\rii, precum [i de raportul de lungime dintre acestea, `n cadrul culorii brum\rie se disting trei tipuri: brum\riu deschis, brum\riu `nchis, brum\riu normal, iar `n cadrul fiec\reia se `ntlnesc mai multe nuan]e caracteristice. Totalitatea acestor - 23 -Particularit]ile ovinelorelemente favorizeaz\ apari]ia unei variabilit\]i ridicate `n cadrul culorii amintite. De asemenea,`n cadrul raselor exploatate pentru produc]ia de pielicele [i `ndeosebila Karakul pe lng\ culorile descriseanteriorse mai `ntlnesc `ntr-o propor]ie mai redus\ [i alte culori compuse cum ar fi: sur\ (sur antic), roz\ [i piersicie (guligaz). Totalitatea acestor culori precum [i elementele ce le caracterizeaz\ vor fi prezentate cu prilejul descrierii variet\]ilor respective (vezi capitolul III). Culorile b\l]ate, se `ntlnesc `n cadrul multor rase de oi, iar frecven]aapari]ieiacestoraeste dependent\de nivelul selec]ieiaplicate`n ameliorarea turmelor respective. Indiferent de direc]ia de exploatare, b\l]\turile sunt nedorite `n cre[tereatuturor raselor. Frecven]amai mare a indivizilor cu diverse pete zonale se constat\ `n cazul meti[ilor rezulta]i din `mperecherea unor forme parentalecu o coloristic\diferit\ a robei. La oile cu roba de culoare deschis\, b\l]\turile sunt exteriorizate prin dispunereape un fond alb a unor zone cu o pigmenta]ie diferit\ (neagr\, brun\, cenu[ie, castanie,ar\mie, cafenie, ruginie, etc). La cele cu roba `nchis\, b\l]\turile sunt reprezentatede petele albe dispuse pe un fond mai `nchis al culorii de baz\. 2.4.4. CRITERII DE APRECIERE A VRSTEI LA OVINE Vrst\ condi]ioneaz\ adesea poten]ialul productiv al animalului deoarece este strns legat\ de evolu]ia curbei fiziologice. ~n aceast\ situa]ie cunoa[tereacriteriilor de apreciere a vrstei la ovine prezint\ o importan]\ deosebit\. ~n practic\ exist\ mai multe criterii de apreciere a vrstei [i anume: eviden]ele zootehnice, dezvoltarea corporal\, `mbr\c\mintea piloas\ [i denti]ia. Eviden]ele zootehnice ofer\ date certe despre vrsta indivizilor cu condi]ia ca acestea s\ fie ]inute corect. Dezvoltarea corporal\. Datele furnizate de studiul dezvolt\rii corporale servesc la `ncadrarea individului respectiv `n categoriile de tineret sau de adulte. Aceste aprecieri pot fi efectuate cu u[urin]\ deoarece este cunoscut faptul c\ `n general tineretul este mai pu]in dezvoltat comparativ cu categoriile adulte de ovine. - 24 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelor~mbr\c\mintea piloas\. La tineretul netuns, pn\ la 15-18 luni, lungimea lnii este mai mare dect la adulte, aspect mai evident la rasele cu ln\ grosier\. La oile cu lna neagr\, odat\ cu `naintarea `n vrst\ devine evident fenomenul de depigmentare a lnii. De asemenea, la categoriile adulte de ovine `n jurul botului [i ochilor apar fibre albe, iar la berbeci acestea devin mai numeroase [i pe bursa testicular\. Aprecierea vrstei dup\ denti]ie reprezint\ criteriul cel mai operativ, cel mai utilizat [i este relativ exact. ~n evolu]ia denti]iei la ovine se disting trei perioade distincte [i anume: perioada erup]iei [i tocirii din]ilor de lapte; perioada `nlocuirii denti]iei de lapte cu cea permanent\; perioada tocirii [i uzurii denti]iei permanente. Toate modific\rilesurvenite `n evolu]ia denti]iei pe parcursulcelor trei perioadeconstituietot attea criterii de aprecierea vrstei.De un real folos pentru cresc\tor[i specialistsunt cunoa[tereamoduluicum apar, se schimb\ [i se tocesc din]ii, precum [i modific\rile care survin cu suficient\regularitate`n anumite perioadeale vie]ii ovinelor. ~ncepnd cu vrsta de 5 - 6 ani, precizia `n aprecierea vrstei la oi pe baza modific\rilor survenite `n evolu]ia denti]iei `ncepe s\ se diminueze, deoarece procesulde tocire se accentueaz\. aceast\situa]ie ~n neexistnd semne precise, aprecierea vrstei se bazeaz\ [i pe analiza altor elementede exterior. Perioada erup]iei [i tocirii din]ilor de lapte. Factorii care intervin [i influen]eaz\ erup]ia din]ilor de lapte, succesiunea modific\rilor [i timpul cnd acestea survin, au constituit criterii [i preocup\ri pentru mul]i cercet\tori, astfel `nct `n prezent, vrsta ovinelor poate fi efectuat\ cu mult\ exactitate prin observa]ii directe asupra din]ilor. La na[tere, mieii apar]innd raselor caracterizate printr-o anumit\ precocitate pot avea erup]i cle[tii de lapte; primii mijloca[i apar la 8 zile; secunzii mijloca[i la 10 zile; l\tura[ii la vrsta de 17 zile. La mieii apar]innd raselor semitardive [i tardive, succesiunea apari]iei denti]iei de lapte are loc astfel: na[tere nu au nici un dinte; la la cca. 5 - 6 zile apar cle[tii; la 10 - 14 zile erup primii mijloca[i; la 18 - 20 zile apar secunzii mijloca[i [i la 28 - 30 zile l\tura[ii. La vrsta de 28 - 32 zile gura este `ncheiat\ [i are urm\toarea formul\ dentar\: M Pm I I Pm M0 03 30 40 4 - 25 -3 30 0Particularit]ile ovinelor~n jurul vrstei de 4 - 6 luni denti]ia de lapte este bine fixat\ `n gingii [i se observ\ u[or primele semne de tocire. La 3 luni apare [i primul molar, iar la 9 luni al doilea molar. Dup\ vrsta de 12 luni, din]ii se clatin\ `n alveole, iar tocirea acestora devine evident\. Procesul de tocire a din]ilor de lapte debuteaz\ practic `nc\ din prima lun\ [i continuu\ concomitent cu `naintarea `n vrst\ pn\ la `nlocuirea treptat\ a acestora. La 18 luni erupe [i al treilea molar permanent.Incisivii la vrsta de 11 - 12 luniIncisivii la vrsta de 13 16Incisivii la vrsta de 22 - 24 luniFig. 6. Aspecte ale denti]iei de lapteregul\ general\, la ovine, schimbarea din]ilor de lapte cu cei permanen]i are loc `n intervalul de vrsta 18 luni [i 4 ani. La sfr[itul celui de al patrulea an de via]\, oaia are gura `ncheiat\, adic\ sunt prezen]i [i au ajuns la nivel to]i incisivii permanen]i, avnd inclusiv premolarii `nlocui]i (tabelul 4), iar formula dentar\ este reprezentat\de 32 din]i.Perioada `nlocuirii denti]iei de lapte cu cea permanent\. CaM 3 3Pm 3 3I 0 4I 0 4Pm 3 3M 3 3- 26 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelor Tabelul 4Vrsta schimb\rii din]ilor la oaie (dup\: M. F. Ivanov)Vrsta 1 s\pt\mn\ Incisivii Apar cle[tii Molarii Num\ rul din]ilor 2 Sub un an 3-4 3 luni s\pt\mni Apar [i ceilal]i incisivi Apare cei trei premolari 20 Apare al doilea molar 28 9 luni 1-1 ani Se schimb\ cle[tii Apare al treilea molar 32 ~ntre 1 [i 4 ani 1-2 2 -2 ani ani Se schimb\ Se schimb\ primii secunzii mijloca[i mijloca[i Se schimb\ premolarii 32 3 - 3 ani Se schimb\ l\tura[ii -Apare primul molar 243232Vrsta la care are loc schimbarea din]ilor de lapte cu ce cei permanen]ieste variabil\ `n func]ie de gradul de precocitate a raselor. Astfel, la rasele precoce,schimbarea[i tocirea din]ilor are loc mai repede comparativcu cele tardive (tabelul5).Tabelul 5~nlocuirea din]ilor `n raport cu precocitatea(dup\: Deshambre)Din]ii Cle[tii Primii mijloca[i Secunzii mijloca[i L\tu ra[ii Rase tardive 16 luni 22 luni 34-36 luni 44-48 luni Rase cu precocitate slab\ 16 luni 20 luni 27 luni 36 luni Rase cu p recocitate mijlocie 14 luni 18 luni 21 luni 32 luni Rase cu precocitate pronun]at\ 13 luni 16 luni 19 luni 26 luni~n practic\, dup\ vrsta de doi ani aprecierea acesteia se face cu aproxima]ie de cteva luni. Astfel, se consider\ c\ individul respectiv are vrsta egal\ cu jum\tate din num\rul incisivilor permanen]i, adic\: 4 incisivi prezen]i indic\ vrsta de 2 ani; [ase incisivi indic\ vrsta de 3 ani, iar prezen]a a opt incisivi arat\ c\ oaia are 4 ani. Perioada tocirii [i uzurii denti]iei permanente Dup\ `ncheierea . procesului de `nlocuire a denti]iei de lapte cu cea permanent\, vrsta animalelor se apreciaz\ cu o anumit\ aproxima]ie `n func]ie de gradul de tocire, forma, distan]area, soliditatea [i aspectul general al incisivilor. - 27 -Particularit]ile ovinelorPrincipalul criteriu de apreciere `n aceast\ perioad\ `l reprezint\ tocirea l\tura[ilor [i a celorla]i din]i, ]inndu-se cont de urm\toarele aspecte caracteristice:la vrsta de 4 ani l\tura[ii sunt `ntregi; la 5 ani procesul de tocire a cle[tilor se afl\ `n faza de debut; la vrsta de 6 ani sunt evidente deja primele semne de tocire [i apare strung\rea]a;la 7 ani procesul de tocire a l\tura[ilor se afl\ `n faz\ avansat\ iar primii mijloca[i sunt la nivel; la 8 ani tocirea l\tura[ilor este accentuat\ iar secunzii mijloca[i sunt nivela]i, `ncepe procesul de c\derea cle[tilor; la 9 ani l\tura[ii sunt deja nivela]i.Incisivii la vrsta de 3 - 4 aniIncisivii la vrsta de 5 - 6 aniIncisivii la vrsta de 6 - 7 aniFig. 7. Aspecte ale denti]iei permanente- 28 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelorCAPITOLUL III.RASE DE OVINE3.1. FORMAREA RASELOR~n urma domesticirii, ca o consecin]\ a interven]iei omului, primele modific\ri ap\rute la exteriorul oilor au fost: culoarea, talia, conforma]ia structura [i `nsu[irile `nveli[ului pilos. Apoi, sub ac]iunea , cumulat\ a factorilor genetici [i a celor de mediu au rezultat primele rase de oi. Rasele primitive au fost exploatate ini]ial pentru carne, lapte [i bl\nuri, iar ulterior, ca o consecin]\ a cre[terii gradului de industrializare [i, produc]ia de ln\ apare ca o direc]ie principal\ `n exploatarea oilor. Acest fapt a contribuit `n mod hot\rtor la formarea, consolidarea, perfec]ionarea [i r\spndirea oilor de tip Merinos care, au `nveli[ul pilos format din ln\ fin\ de foarte bun\ calitate [i, cu `nsu[iri superioare altor fibre textile. Pe teritoriul ]\rii noastre primele rase crescute au fost }urcana [i }igaia. Acestea se caracterizau la fel ca [i celelalte tipuri formate `n condi]ii naturale, prin unele `nsu[iri biologice superioare, cum ar fi: rezisten]\ organic\, rusticitate [i agilitate, `ns\ cu un poten]ial productiv relativ redus. Mai trziu, sub influen]a direct\ a acelora[i factori, la care s-a adugat [i interven]ia omului, apar rase noi de ovine, mai productive, ce se caracterizau prin `nsu[iri superioare primelor tipuri ap\rute, fiind mai prolifice [i avnd un grad mai ridicat de precocitate. Ulterior, prin practicarea unei selec]ii riguroase [i `mbun\t\]irea condi]iilor de `ntre]inere s-au format rase specializate pentru diverse produc]ii, dar [i multe tipuri de ovine cu aptitudini mixte. Primele oi cu ln\ fin\ s-au format `n Asia Mic\ cu peste 3000 ani `.e.n., prin muta]ie [i selec]ie natural\ a oilor cu ln\ semifin\. Ulterior, aceste oi au fost aduse de fenicieni la `nceput `nGrecia, dup\ care s-au r\spndit `n Italia, Spania [i Africa de Nord. Cu toate acestea Escurial [i Negretti. Dup\ mai multe sute de ani [i doar dup\ ridicarea - 29 -Rase de ovine autohtoneembargoului intern (1760) oile care produceau ,,lna de aur `n Spania [i anume cele Merinos, s-au r\spndit `n foarte multe ]\ri situate `n diverse zone ale globului. ~n ]\rile `n care au fost importate, oile spaniole cu ln\ fin\ au fost supuse unor ac]iuni intense de selec]ie, iar prin interven]ia omului concomitent cu `mbun\t\]irea condi]iilor de hr\nire [i `ntre]inere s-au format primele rase cu ln\ fin\ [i anume: Merinos Rambouillet , Merinosul Rambouillet american [i Merinosul Australian. ~ncepnd cu ultima parte a sec., al-XVIII-lea s-au pus bazele form\rii raselor mixte exploatate `ntr-un mod eficient att pentru carne ct [i pentru ln\. Astfel, prin dirijarea cre[terii `n acest sens, s-au ob]inut tipuri de oi mai productive cum ar fi: Merinosul de Souissonais (precoce), Merinosul precoce german, Merinosul precoce sovietic, rasele engleze[ti de carne, [i altele.3.2. RASE DE OVINE DIN }ARA NOASTR|3.2.1. MERINOS DE PALAS Merinos de Palas este o ras\ cu aptitudini foarte bune pentru ln\ fin\ [i carne, cu `nsu[iri valoroase [i bine consolidate, fapt pentru care a fost utilizat\ intens `n ameliorarea ovinelor din zona sa de formare. Origine [i mod de formare. Rasa Merinos de Palas a fost creat\ `n condi]ii pedoclimatice de step\, cu climat temperat [i cu o medie anual\ a precipita]iiloratmosferice situat\ sub 450 mm. Formarea rasei Merinos de Palas a `nceput `n anul 1919 la Oieria Palas, actualmente Institutul de Cercetare [i Produc]ie pentru Cre[terea Ovinelor [i Caprinelor Palas- Constan]a Scopul form\rii rasei, . dup\ cum afirma `ns\[i creatorul ei N. Teodoreanu a fost de ob]inere a , unui tip de ovine cu o conforma]ie corporal\ asem\n\toare Merinosului de Rambouillet, `ns\ cu o constitu]ie robust\ [i cu o foarte bun\ adaptare la condi]iile de mediu din Dobrogea. Nucleul ini]ial care a stat la baza form\rii rasei Merinos de Palas a fost reprezentat de cca. 1000 oi aduse din Cmpia Tisei. Popula]ia ini]ial\ nu avea originea cunoscut\ [i se caracteriza sub raportul apartenen]ei de ras\ [i a productivit\]ii printr-o mare heterogenitate, fiind reprezentat\ de mai multe tipuri de oi [i anume: Merinos Rambouillet, Merinos Negretti, Merinos semiprecoce german [i meti[i de diferite - 30 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelorgenera]ii rezulta]i din `ncruci[area berbecilor Merinos cu oi }igaie [i }urcan\. Procesul de formare a rasei Merinos de Palas s-a derulat `ntro perioad\ mai mare de timp [i a cuprins trei etape principale. Prima etap\ s-a derulat `n intervalul 1919 - 1924 [i a avut ca obiectiv prioritar aplicarea unei selec]ii individuale severe la popula]ia ini]ial\. Astfel, prin eliminarea indivizilor necorespunz\tori scopului urm\rit, efectivul ini]ial s-a redus la 834 `n anul 1922, apoi la 530 `n 1923 [i la un total de 300 `n 1924. Efectivul selec]ionat se caracteriza prin urm\toarele `nsu[iri: omogenitat , constitu]ie robust\, lna deas\ [i e uniform\, pliuri cutanate reduse, produc]ie medie de ln\ de peste 3,5 kg [i o greutate corporal\ mai mare de 43 kg. Etapa a doua s-a derulat `ntre anii 1925 [i 1945. ~n aceast\ etap\, oile din nucleul selec]ionat au fost `ncruci[ate cu berbeci Merinos Rambouillet importa]i `n anii 1923 [i 1926 din Fran]a. Apoi, paralel cu efectuarea `ncruci[\rilor, popula]ia de meti[i a fost supus\ unor lucr\ri de selec]ie [i potrivire a `mperecherilor concomitent cu `mbun\t\]ireacondi]iilor de hr\nire [i `ntre]inere. Totalitatea acestor ac]iuni au f\cut posibil ca dup\ 7 ani de munc\ sus]inut\ s\ se ob]in\ un nou tip de oaie cu `nsu[iri morfoproductive asem\n\toare Merinosului Rambouillet. Acest tip se caracteriza prin ur\toarele `nsu[iri morfoproductive: talia la greb\n 62 cm; greutatea corporal\ dup\ tuns 47,8 kg; produc]ia de ln\ 5,68 kg; lungimea [uvi]elor 7 cm; fine]ea fibrelor de ln\ 21 - 23 ; desime bun\; omogenitateevident\; usuc abundent `ns\ de culoare g\lbuie. ~n scopul corect\rii unor defecte de exterior, a ridic\rii greut\]ii corporale, precum [i `n vederea evit\rii consangviniz\rii,s-au efectuat `ncruci[\ricu berbeci Merinos semiprecoceimporta]i `n anul 1928 de la cresc\toria Adolf Staiger - Leutewitz din Germania. ~n urma acestor `ncruci[\ri indivizii ob]inu]i prezentau conforma]ia ameliorat\, forme corporale rotunjite [i largi. De asemenea, s-a `mbun\t\]it precocitatea, a crescut masa corporal\, s-a redus num\rul pliurilor cutanate din regiunea gtului, astfel `nct noul tip de oaie a dobndit [i aptitudini de carne. Etapa a treia este reprezentat\ perioadade dup\ anul 1946. ~n de aceast\etap\ a avut loc procesulde perfec]ionarea noii rase Merinosde Palas. ~n scopul gr\birii acestui proces care, prin cre[tere `n ras\ curat\ necesita timp `ndelungat,s-au efectuat `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci din diferite rase. Astfel, pentru ridicarea rezisten]eiorganice [i evitarea cre[terii gradului de consangvinitates-au utilizat la `ncruci[\ri berbeci - 31 -Rase de ovine autohtonedin rasa Merinos Transilv\nean. Tot `n cadrul lucr\rilor de perfec]ionare a rasei Merinos de Palas, din 1955 s-au efectuat `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci apar]innd raselor Merinos Stavropol [i Merinos de Caucaz, importa]i din URSS. Utilizarea la `ncruci[\ri a berbecilor din rasele amintite a avut ca principal scop ameliorarea unor `nsu[iri calitative ale lnii mai slab exprimate la tipul ini]ial cum ar fi: lungimea [uvi]elor, gradul de extindere a lnii pe abdomen [i randamentul lnii la sp\lare. Din anul 1958, ca form\ superioar\ `n selec]ia [i perfec]ionarea rasei, s-a trecut la cre[terea pe baz\ de linii [i familii. ~n anul 1971 pentru `mbun\t\]irea m\t\sozit\]ii, luciului, usucului [i a randamentului lnii la sp\lare s-a recurs Fig. 8. Merinos de Palas la `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci Merinos Australian. R\spndirea rasei. ~n ras\ curat\ Merinosul de Palas s-a r\spndit ini]ial `n Dobrogea,apoi `n Cmpia Dun\rii,iar mai trziu [i `n partea de est a ]\rii `n jude]ele Gala]i, Vaslui [i Ia[i precum [i `n unele localit\]i din vestul ]\rii. Datorit\ faptului c\ nu au existat suficiente preocup\ri privitoare la sporirea numeric\ concomitent cu l\rgirea arealului de cre[tere, efectivul total de ras\ curat\ Merinos de Palas este actualmentesub 5000 indivizi. ~nsu[iri morfoproductive Indivizii de rasa Merinos de Palas . prezint\ unele `nsu[iri morfologice [i fiziologice care `i deosebesc de celelalte tipuri de oi cu ln\ fin\ crescute `n ]ara noastr\. Tipul actual al rasei se caracterizeaz\ printr-un aspect armonios al diferitelor regiuni corporale [i printr-o dezvoltare corporal\ bun\. Talia la greb\n este de 68 cm (58 - 76 cm), formatul corporal u[or dreptunghiular `ns\ apropiat de cel medioliniar, cu profilul caracteristic tipului morfoproductiv mixt de ln\ fin\-carne. Greutatea corporal\ medie este de 100 kg la berbeci [i 60 kg la femele. Efectivelede ovine apar]inndrasei Merinosde Palas, `ntre]inute `n aer liber, valorific\ foarte bine p\[unile [i `ndeosebi cele cultivate. Au constitu]ia robust\, vitalitatea ridicat\, o bun\ precocitate [i o mare capacitate de valorificare a hranei. La efectivele aflate `ntr-o stare de `ntre]inere bun\, exteriorul este corect, armonios [i cu aspect specific - 32 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelortipului de ovine cu o masivitate accentuat\. Capul la femele este larg `ns\ de m\rime mijlocie, cu profilul u[or convex sau drept [i cu 1 - 2 cute dispuse transversal pe bot. La berbeci profilul capului este mai convex, urechile de 10 cm lungime, iar pe bot cutele sunt mai evidente [i `n num\r de 3 - 4. Oile sunt `n marea lor majoritate ciute, iar la berbeci coarnele sunt prezente la cca. 7 % din total, fiind puternice [i spiralate. Gtul la masculi este scurt [i gros purtat aproape orizontal, prezint\ inferior o salb\ de m\rime mijlocie [i 2 3 cravate cu o dezvoltare medie. Unii masculi au [i un [or] bine dezvoltat. Oile au de regul\ 1 - 2 cravate [i o salb\ mediu dezvoltat\. Trunchiul este potrivit de lung, larg adnc; extremit\]ile largi[i [i osatur\ puternic\; linia superioar\ lung\, larg\ [i dreapt\. Greb\nul are o l\rgime medie [i se continu\ lent cu linia superioar\. Spata este de regul\ larg\, bine ata[at\ de trunchi[i cu mase musculare proeminente. Crupa este dispus\ orizontal, fiind `ns\ larg\ [i de lungime medie. Avnd `nsu[iri foarte bune [i pentru produc]ia de carne, jigourile sunt bine dezvoltate, globuloase [i descinse. Pieptul este larg, descins, bine acoperitde mase musculare. Mamela este voluminoas\, format\ din ]esut muscular bogat, acoperit\ la exterior de o piele sub]ire [i elastic\. Membrele sunt potrivit de lungi, dep\rtate, osatura puternic\ [i cu aplomburi corecte. Produc]ia de ln\. Corpul `n ansamblul s\u este bine acoperit cu ln\ fin\ alb\, deas\, lung\, uniform\, cu aspect exterior de p\trate `ncheiate. {uvi]ele din cojoc au forma prismatic\, aspectul interior al acestora este de regul\ clar [i mai rar semiclar. Extinderea lnii este foarte bun\ pe extremit\]i, abdomenul fiind foarte bine `mbr\cat cu ln\ fin\ [i deas\. Dup\ tuns, pe corpul animalelor se observ\ unele rezerve ale pielii dispuse sub forma unor pliuri reduse ca m\rime. Calitativ lna din cojoc se caracterizeaz\ prin urm\torii parametri: fine]ea fibrelor 22 - 23, rezisten]a la trac]iune 8,3 g/cm, extensibilitate 36,65 %. Fibrele de ln\ ce compun [uvi]ele au o lungime relativ\ de 7 - 9 cm [i prezint\ 6 - 8 ondula]ii clare [i uniforme/cm liniar. Desimea fibrelor de ln\ este de 5500 - 6000 foliculi/cm2. Usucul este de consisten]\ uleioas\ [i de bun\ calitate, acoperind fibrele de ln\ `n peste 2/3 din lungimea lor. Cantitatea medie de ln\ recoltat\ dup\ tuns este cuprins\ `ntre 5 - 7 kg la oi [i 8 11 kg la berbeci. Randamentul lnii la sp\lare este variabil, avnd limitele cuprinse `ntre 38 - 46 %. Datorit\ calit\]ilor sale deosebite, lna este foarte apreciat\ `n industria textil\.- 33 -Rase de ovine autohtoneProduc]ia de lapte. Privitor la produc]ia de lapte, aceasta se caracterizeaz\ printr-o mare variabilitatedeoarecerasa Merinosde Palas nu a f\cut obiectulunor ac]iuni de selec]ie ample [i de durat\ `n vederea cre[terii capacit\]ii lactogene la oile mame. ~n aceste condi]ii produc]ia de lapte pe lacta]ie variaz\ `ntre limite extrem de largi, fiind cuprins\ `ntre 10 l [i 160 l. Cu toate acestea, poten]ialul lactogen al oilor aflate `ntr-o bun\ stare de `ntre]inere satisface cerin]ele de cre[tere [i dezvoltare `n condi]ii normale a doi miei gemeni, rezultnd [i o produc]ie medie suplimentar\de lapte marf\ pe lacta]ie de cca. 25 l. Indicii de reproduc]ie Privitor la sezonul de manifestare a . ciclurilor sexuale, rasa Merinos de Palas nu este extrem de conservatoare.Astfel, la oile aflte `ntr-o stare de `ntre]iere bun\ apare posibilitatea manifest\rii a dou\ sezoane de reproduc]ie din care unul este mai lung de cca. 10 luni [i unul mai scurt (dou\ luni). ~n cadrul unor investiga]ii desf\[urate `n anul 1996 pe un lot format din 250 oi de ras\ Merinos dePalas de diferite genera]ii s-a constatat c\ manifest\rileciclului sexual se desf\[oar\ `ntr-un sezon mai lung, cu o maxim\ de intensitate `n lunile iulie - august. Din totalul cercetat, `n intervalul amintit au fost `ns\mn]ate 70,4 % dup\ care procentulde `ns\mn]\riscade treptat (tabelul6).Tabelul 6Principaliiindici de reproduc]iela Merinosde Palas (C., Pascal,1996)Genera]ia 1989 1990 1991 1992 1993 1994 Fecunditatea(%)Prolificitat ea(%)Fertilitatea(%)Natalitatea(%)100,0 94,1 96,2 100,0 93,4 95,6120,0 131,6 124,4 104,0 110,7 110,5100,0 121,6 100,0 100,0 103,4 105,6100,0 94,2 96,2 100,0 93,3 95,6Perspective de cre[tere. ~n condi]iile actuale, perspectivele de cre[tere a Merinosului de Palas sunt influen]ate de unele `nsu[iri valoroase astfel `nct aceasta va fi crescut\ [i `n continuare `n ras\ curat\. De asemenea, este necesar\ intensificareamuncii de selec]ie [i ameliorare a produc]iei de lapte, precum [i corectarea unor indici de reproduc]ie mai slab exprima]i [i `ndeosebi a prolificit\]ii. Pentru a nu se pierde o ras\ ce a probat c\ dispune de `nsu[iri [i calit\]i deosebite, superioare celorlalte rase autohtone, este absolut necesar s\ se stabileasc\ unele m\suri eficiente `n scopul `nmul]irii - 34 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelorefectivului, form\rii [i consolid\rii unor linii valoroase, aplicndu-se `n acest scop cele mai eficiente metode genetice. Tipul morfoproductiv al rasei va fi direc]ionat spre o mai bun\ adaptabilitate la sisteme de cre[tere moderne cu un anumit grad de intensivizare. Paralel cu aceste ac]iuni, rasa Merinos de Palas va fi utilizat\ `n continuare ca amelioratoare a efectivelor de ovinelor crescute `n partea de sud a ]\rii noastre. 3.2.2. MERINOS TRANSILV|NEAN Rasa Merinos Transilv\nean de]ine o pondere numeric\ `nsemnat\ [i ocup\ un loc important `n cadrul efectivelor de oi exploatate pentru produc]ia de ln\ fin\ `n ]ara noastr\. Origine [i mod de formare. Merinos Transilv\nean s-a format `n partea de vest a ]\rii printr-un proces nedirijat [i `ndelungat de `ncruci[\ri de absorb]ie a raselor locale }igaie, }urcan\ [i meti[ii acestora cu berbeci Merinos de Rambouillet [i Negretti la care mai trziu s-a ad\ugat Merinosul precoce german [i Merinosul unguresc de pieptene. Din aceste `ncruci[\ri complexe [i sub influen]a factorilor de mediu naturali [i artificiali s-a conturat un nou tip de oaie cu lna fin\ [i cu `nsu[iri morfoproductive diferite, denumit\ Merinos Transilv\nean. ~ns\, datorit\ faptului c\ la formarea sa au participatmai multe rase, iar factorii de mediu au fost extrem de variabili [i deoarece pn\ `n anii 1952 nu s-au `ntreprinsac]iuni organizate`n scopul amelior\rii`n mas\, aceast\ras\ se carcaterizeaz\ `n prezentprintr-o anumit\variabilitatea [i `nsu[irilor morfologice [i productive ({tef\nescu [i colab., 1973). Pentru ameliorarea Merinosului Transilv\nean s-au utilizat la `ncruci[\ri berbeci din rasele Merinos Stavropol [i Merinos Australian [i `ntr-o m\sur\ mai mic\ Merinos de Palas. Ca urmare a acestor ac]iuni, `n cadrul rasei se poate distinge pe lng\ tipul vechi, un altul cu `nsu[iri morfoproductivesuperioare. De asemenea, `n zona colinar\ a S\lajului, factorii specifici de mediu au imprimat oilor crescute de-a lungul anilor unele particularit\]idistincte `n ce prive[te talia, greutatea corporal\ [i produc]ia de ln\. Ovinele din aceast\ zon\ formeaz\tipul de coline care, este diferit de un altul format `n cadrul aceleia[i rase `n regiunile mai joase [i deanumit tipul de [es. Tipul de [es este mai masiv, talia mai mare, precocitateamai accentuat\, lna este mai deas\ [i `n cantitatemai mare. - 35 -Rase de ovine autohtoneAria de cre[tere. ~n marea lor majoritate efectivele apar]innd acestei rase sunt crescute `n partea de vest a ]\rii, adic\ `n zona de formare. ~ns\, datorit\ faptului c\ aceast\ ras\ este una robust\, rustic\, rezistent\ [i, mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de mediu [i dispune de o mare capacitate de adaptare la condi]ii de cre[tere diverse, arealul ocupat s-a l\rgit considerabil. Astfel, efective apar]innd acestei rase au fost [i sunt crescute [i `n prezent `n jude]ele din centru, sud, sud-est [i nord-est a ]\rii. La limita de interferen]\ cu }igaia, att `n Transilvania ct [i `n alte zone ale ]\rii, Merinosul Transilv\nean a participat la formarea diferitelor popula]ii de Spanc\. ~nsu[iri morfoproductive. Dezvoltarea rasei este mijlocie, cu talia corpului de 55 - 60 cm la femele [i de 64 - 66 cm la berbeci. Lungimea trunchiului este egal\ cu `n\l]imea, iar perimetrul toracic este, `n medie de 77 cm la oi [i 85 cm la berbeci. Greutatea corporal\ este relativ redus\ datorit\ gradului mare de tardivitate a rasei. Astfel, la na[tere greutatea corporal\ medie este de 3,4 kg; 45 kg la oile adulte [i 65 kg la berbeci. Conforma]ia corporal\ este specific\ ovinelor exploatateFig. 9. Merinos Transilv\neanpentru produc]ia de ln\ fin\. Capul este mic, fin usc\]iv [i expresiv, cu profil aproape drept la femele [i convex la masculi. Pe cap, `nveli[ul pilos este reprezentat adesea de fibre ondulate. Conforma]ia corporal\ este specific\ ovinelor exploatate pentru produc]ia de ln\ fin\. Raportul dintre lungimea [i l\rgimea capului este de 3 : 8, indicnd astfel o constitu]ie robust\. ~n mare parte oile suntciute, `ns\ berbecii (cca. 90 %) prezint\ coarne puternice, spiralate, cu vrfurile `ndreptate spre exterior, asemenea Merinosului Rambouillet. Urechile au lungime de 6 - 8 cm, sunt purtate lateral[i acoperite cu jar iar la unii indivizi cu fibre ondulate. Gtul `n raport cu corpul este de lungime mijlocie, `ns\ suficient de gros [i bine ata[at de trunchi. ~n partea inferioar\ a gtului se afl\ unele cute ale pielii formnd o salb\ [i 1 - 3 cravate de m\rime variabil\. - 36 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelorTrunchiul prezint\ linia superioar\ oblic\ [i `n general `ngust\. Greb\nul este strmt [i ascu]it, iar spinarea este uneori `n[euat\. Crupa este scurt\ [i `ngust\, dispus\ oblic. Jigourile sunt slab dezvoltate, cu mase musculare reduse. Unii indivizi prezint\ urm\toarele defecte de exterior: greb\n despicat, crup\ scurt\ [i te[it\, genunchi de oaie[i coate de vac\. Produc]ia de ln\. Culoarea lnii este alb\ iar jarul de pe extremit\]i poate fi pigmentat sau alb. Desimea lnii este accentuat\, iar extinderea acesteia pe corp are o mare variabilitate `n sensul c\ `n timp ce la unii indivizi lna ajunge pn\ la vrful botului la al]ii se opre[te `n regiunea frun]ii formnd un smoc. La nivelul membrelor extinderea lnii se opre[te `n regiunea genunchiului [i jaretului. Din acest punct de vedere standardul rasei prevede ca extinderea lnii pe cap s\ fie pn\ la linia ce une[te unghiurile interne ale ochilor `mbr\cnd obrajii [i acoperind foarte bine abdomenul, iar pe membre pn\ la genunchi [i jarete [i chiar mai jos. Cojocul are cus\tura lnii `ncheiat\ [i este format din [uvi]e caracterizate prin urm\toarele elemente specifice: forma prismatic\; aspect exterior de ruri, stive [i p\trate, mai rar se `ntlne[te form\ de conopid\; aspectul interior al [uvi]elor este de regul\ clar [i semiclar. Fibrele de ln\ au lungimea medie de 9 cm, cu 8 - 9 ondula]ii/cm liniar [i o fine]e medie de 21 - 23 . Dup\ tuns se ob]in cojoace cu greut\]i cuprinse `ntre 4,8 - 6,7 kg la femele [i `ntre 5,5 - 8 kg la berbeci. Usucul din masa lnii este `n cantitate suficient\, adesea `n exces `ns\ de bun\ calitate, abundent, de culoare g\lbuie [i mai rar de nuan]e ro[cate [i cu aspect grunjos. Randamentullnii la sp\lare este de 36 - 43 %. Produc]ia de lapte pe lacta]ie este de 70 - 80 l, cu o accentuat\ variabilitate de grup [i individual\. Exploatarea oilor apar]innd acestei rase pentru produc]ia de lapte este limitat\, iar atunci cnd este aplicat\ se ob]in cantit\]i cuprinse `ntre 15 l [i 25 l lapte marf\ (A., Pop 1983). Perspectivele de cre[tere. Datorit\ faptului c\ Merinosul Transilv\nean este rasa cu efectivul cel mai numeros din cadrul oilor exploatate pentru produc]ia de ln\ fin\ [i este foarte bine adaptat\ la condi]ii [i sisteme diferite de `ntre]inere, aceasta va de]ine [i `n continuare un un rol important `n ovicultura ]\rii noastre. Merinosul Transilv\nean va fi crescut [i pe viitor pentru produc]ia de ln\ fin\, iar datorit\ variabilit\]ii genetice [i fenotipice accentuate `n cadrul rasei exist\ posibilitatea ob]inerii `n continuare a - 37 -Rase de ovine autohtoneunui c[tig genetic ridicat prin cre[terea `n ras\ curat\ [i practicarea unei selec]ii severe, urmat\ apoi de potrivirea `mperecherilor [i formarea de linii [i familii `n cadrul rasei. ~n scopul gr\birii amelior\rii unor `nsu[iri calitative ale lnii considerate ca fiind deficitare (lungimea lnii, gradul de alb, m\t\sozitatea [i randamentul la sp\lare), se impune `ncruci[area oilor din aceast\ ras\ cu berbeci Merinos Stavropol, Groznensk sau cu Merinos Australian. De asemenea, `n vederea `mbun\t\]irii precocit\]ii [i ob]inerii mieilor destina]i `ngr\[\rii [i valorific\rii pentru produc]ia de carne, oile pot fi utilizate la `ncruci[\ri industriale cu berbeci Merinofleisch, Saffolk, ~le de France, Texel, etc. Referitor la aria de r\spndire, aceasta se va men]ie [i `n continuare `n zonele de cmpie [i colinare `n care regimul pluviometric anual nu va dep\[i 700 mm. Avnd `n vedere unele `nsu[iri superioare,rasa Merinos Transilv\nean poate fi utilizat\ [i la ameliorarea popula]iilor instabile din punct de vedere genetic existente `n zonele de deal [i de podi[ ale ]\rii noastre. 3.2.3. MERINOS DE CLUJOrigine [i mod de formare. Lucr\rile de formare au `nceput `n anul 1959 fiind conduse de A., Pop [i au constat `n `ncruci[area berbecilor Merinos Transilv\nean din tipul ameliorat cu oi }urcan\ varietatea alb\ aduse din zona Sibiului. Popula]ia nou format\ este consolidat\ genetic, iar din anul 1971 s-a trecut la `nmul]irea prin izolare reproductiv\. La actualul tip 79 % din genofondul propriu apar]ine rasei parterne [i 21 % celei materne. Indivizii din aceast\ ras\ se caracterizeaz\prin unele particularit\]i caracteristice. Astfel, greutatea corporal\ este de kg la oi [i 67 kg la 43 masculi. Cantitatea de ln\ rezultat\ dup\ tuns este de cca. 4 kg la oi [i 6,5 kg la berbeci; fine]ea lnii 23 ; lungimea [uvi]elor 8 cm. De asemenea,efectivele de ovine apar]innd acesteirase se mai caracterizeaz\ [i printr-o rezisten]\ organic\ accentuat\ [i o mare capacitatede adaptarela condi]iide exploataresemiintensiv\. Produc]ia de lapte pe lacta]ie 90 - 100 l, iar sporul mediu zilnic de cre[tere `n cazul aplic\rii unei tehnologiei de `ngr\[are de tip intensiv dep\[e[te frecvent 230 g. Indicii de reproduc]ie.Natalitatea specific\ acestei rase este 96 %, iar prolificitatea 110 %.- 38 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelor3.2.4. SPANCA ~n literatura de specialitate Oaia Spanc\ mai este cunoscut\ [i sub denumirea de palo[\ - de la vechea denumirea moldoveneasc\ a oilor Merinos; [i de pol - spanc\ sau pol - hispanic\ - nume ce `n limba slav\ `nseamn\ jum\tate oaie spaniol\. Spanca prezint\ importan]\ economic\, `ntruct produce o ln\ de bun\ calitate [i `n cantit\]i satisf\c\toare. Origine [i mod de formare. teritoriul ]\rii noastre, din punct Pe de vedere istoric, oile Spanc\ au ap\rut `nc\ din a doua jum\tate a secolului trecut, fiind aduse de c\tre ciobanii din Dobrogea care au mers cu turmele de oi }igaie `n transhuman]\ `n sudul Rusiei unde au `ntlnit oi Merinos aduse de mult\ vreme aici. Apoi, odat\ cu cre[terea [i exploatarea oilor de tip Merinos [i `n ]ara noastr\, la limita de interferen]\ a arealului specific raselor Merinos [i }igaie precum [i `n zonele `n care s-au desf\[urat diverse ac]iuni de merinozare au ap\rut `n mod frecvent popula]ii de Fig. 10. Spanca oi Spanc\. ameliorat\ Prin urmare, oile Spanc\ sunt meti[i instabili genetic rezulta]i din `ncruci[\rile oilor }igaie cu berbeci Merinos. Efectivele ini]iale de oi Spanc\ erau popula]ii neconsolidate genetic [i cu un grad de variabilitate destul de ridicat. Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial s-au intreprins ac]iuni dirijate `n scopul `mbun\t\]irii `nsu[irilor morfoproductive la acest tip de ovine. Apoi, prin selec]ie [i potrivirea perechilor concomitent cu `mbun\t\]irea condi]iilor de mediu, s-a ob]inut un nou tip cu ln\ fin\ [i relativ stabilizat genetic, denumit Spanc\ ameliorat\. Acest tip are unele `nsu[iri morfoproductive apropiate de cele specifice oilor Merinos [i un grad de rezisten]\ [i adaptabilitatemai ridicat. Aria de r\spndire ~n general oile Spanc\ s-au extins `n regiuni . cu umiditateaceva mai mare comparativcu zona specific\oilor Merinos. Actualmente, efectivemai `nsemnatede oi Spanc\se `ntlnesc`n partea de sud [i de sud-esta ]\rii, `n Cmpia de Vest, precum [i `n regiuni - 39 -Rase de ovine autohtonecu precipita]iianuale de pn\ la 750 mm. Numeric, efectivele sunt mai reduse`n Moldova. ~nsu[iri morfoproductive Spanca se caracterizeaz\ printr-o . constitu]ie robust\ spre fin\ [i o rezisten]\ organic\ superioar\ Merinosului `ns\ mai redus\ comparativ cu }igaia. De asemene, se caracterizeaz\ [i prin rusticitate [i adaptabilitate ridicat\ la condi]iile naturale de mediu, fiind din acest punct de vedere mai pu]in preten]ioas\comparativ cu oile Merinos. Caracterele variaz\ `n limite largi [i depind `n primul rnd de gradul de ameliorare. La indivizii afla]i `n curs de perfec]ionare, att aspectul exterior ct [i indicii productivi sunt dependen]i de gradul de metisare, fiind asem\n\tori cu ale uneia din rasele parentale. Conforma]ia corporal\ este intermediar\ formatului mezomorf [i dolocomorf. La Spanca ameliorat\ formatul corporal este apropiat de cel dolicomorf, fiind mai larg [i mai descins dect la }igaie, mai ales la cele la formarea c\rora a participat Merinosul de Palas. Capul este larg, cu profilul drept la oi [i u[or convex la berbeci. Ace[tia prezint\ `n marea lor majoritate coarne, iar oile sunt ciute. Adesea pe buze [i n\ri pot fi `ntlnite mici pete pigmentate. Spanca este o oaie de talie mijlocie, cu o `n\l]imea medie la greb\n de 63 cm. Datorit\ faptului c\ la majoritatea indivizilor greb\nul este mai ridicat, linia superioar\are o descre[tereantero-posterioar\ iar fesa este larg\ [i scurt\. ~n func]ie de gradul de absorb]ie rezervele de piele sunt mai mult sau mai pu]in dezvoltate. Produc]ia de ln\. Lna este de culoare alb\ [i are o bun\ extindere pe corp. Astfel, extinderea lnii pe cap ajunge frecvent pn\ la linia de unire a unghiurilor inferioare ale ochilor, acoperind par]ial obrajii, iar adesea pe frunte formeaz\ un smoc. Pe membre lna coboar\ sub genunchi [i jarete. Aspectul `nveli[ului pilos este mai apropiat de cel caracteristic oilor Merinos. La indivizii din turmele ameliorate lna are cus\tura `ncheiat\, este deas\ [i are un aspect exterior de ruri. {uvi]ele din cojoc sunt de form\ prismatic\, cu tendin]e spre conicitate, aspect interior clar [i bine conturat. Fibrele au o lungime relativ\ de cca., 7 cm `ns\ cu o mare variabilitate individual\ [i o fine]e de 25 (21 30), iar desimea este de 3500 - 4000 foliculi pe cm2. Din punct de vederecantitativ produ de ln\ variaz\ `n limite c]ia extrem de largi fiind influen]at\ `n primul rnd gradul de ameliorare, de apoi de stare de `ntre]inere [i nivelul de hr\nire. De la popula]iile - 40 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelorapar]innd efetivelor neameliorate, dup\ tuns se ob]ine o cantitate de ln\ cuprins\ `ntre 2,5 [i 3,0 kg, iar de la cele ameliorate greutatea cojocului variaz\ `ntre 3 - 4,5 kg la femele [i 4 - 7 kg la berbeci. Randamentullnii la sp\lare este de 40 % la berbeci [i 38 % la femele. Produc]ia de lapte. Capacitatea lactogen\ a oilor Spanc\ este apreciat\ ca fiind `n general bun\, `ns\ varia]ia individual\ a produc]iei de lapte este foarte mare. Din punct de vedere cantitativ produc]ia de lapte pe lacta]iese `nscrie`ntre 80[i 100 l. Indici de reproduc]ie au urm\toarele valori: fecunditatea 96 %, prolificitatea 114 - 120 % [i 98 % natalitatea. Perspectivele de cre[tere. Cu toate c\ Spanca este o popula]ie metis\ insuficient consolidat\ genetic, aceasta poate juca un rol important `n ameliorarea oilor de ras\ }igaie. ~n condi]iile amintite, Spanca ameliorat\ va r\mne o oaie de perspectiv\ `n ovicultura ]\rii noastre, impunndu-se ca pe mai departe procesul de ameliorare s\ fie dirijat spre o direc]ie mixt\ de exploatare (carne- ln\- lapte). Efectivele neameliorate pot fi supuse `ncruci[\rilor de absorb]ie. Cre[terea indicilor corporali, `mbun\t\]irea aptitudinilor pentru produc]ia de carne precum [i a `nsu[irilor ce influen]eaz\ calitatea lnii, pot fi `mbun\t\]ite considerabil prin utilizarea `ncruci[\rilor cu reproduc\tori masculi apar]innd raselor Merinos de Palas, ~le de France, Texel [i Merinofleisch. 3.2.5. RASA }IGAIE Este o ras\ autohton\ cu o veche tradi]ie `n cre[terea [i exploatarea ovinelor pe aceste meleaguri. Din efectivul na]ional, actualmente }igaia reprezint\ cca. 25 % fa]\ de 53 % ct era ponderea de]inut\ `n anul 1952. Ovinele de ras\ }igaie se caracterizeaz\ prin rusticitate [i o foarte bun\ adaptabilitate la zonele de deal, podi[ [i depresionare ]ara noastr\. din Origine [i mod de formare. Datele privitoare la originea rasei arat\ c\ aceasta deriv\ din forma primar\ a oilor cu ln\ groas\ [i mixt\, avnd ca str\mo[ comun oaia de step\ (Ovis vignei arcar) domesticit\ la sud-est de Marea Caspic\. Referitor la timpul `n care s-a format, precum [i perioada [i modul `n care aceasta a p\truns pe teritoriul ]\rii noastre, `n literatura de specialitate nu exist\ date certe care s\ ateste cu precizie aceste etape. Cu toate acestea se presupune c\ oile cu lna semifin\ au fost aduse pe meleagurile ]\rii noastre de c\tre negustorii din Milet, care - 41 -Rase de ovine autohtonef\ceau comer] `ntre centrele comerciale din Asia Mic\ [i porturile de la Marea Neagr\. Privitor la oile }igaie s-au emis diverse ipoteze, `ns\ un lucru este sigur [i anume c\ poporul romn a crescut aceast\ ras\ `nc\ de la formarea sa. Pe durata exploat\rii, oile acestei rase au fost `nmul]ite [i selec]ionate, ajungndu-se la ob]inerea unor turme uniforme [i cu produc]ii bune de ln\. Aria de r\spndire Arealul ocupat de rasa }igaie este unul . extrem de vast, fiind r\spndite `n emisfera nordic\, iar de la est la vest este `ntlnit\ `n Mongolia, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Romnia, Bulgaria, Iugoslavia, Cehia [i Slovacia, `ns\ pe teritoriul ]\rii noastre se afl\ efectivul cel mai numeros [i cel mai valoros apr]innd acesteirase. Pn\ `n anul 1950 oile }igaie erau localizate `n efective mai numeroase `n Podi[ul Dobrogean [i `n partea de sud-est a ]\rii. Dup\ aceast\ perioad\, odat\ cu declan[area ac]iunii de ,,]ig\izare, aria de cre[tere s-a m\rit considerabi fiind `ntlnit\ [i `n alte regiuni ale ]\rii. Din l punct de vedere al regimului pluviometric, arealul ocupat `n prezent de efectivele apar]innd rasei }igaie se extinde pn\ `n regiunile `n care precipita]iil anuale pot atinge valori maxime de 800 mm. Este e r\spndit\ pe tot cuprinsul ]\rii, de la [es la zone `nalte, excep]ie f\cnd cele submontan [i montane, unde efectivele crescute sunt mai e reduse numeric. Diversitatea zonelor de relief `n care este `ntlnit\ denot\ c\ rasa }igaie posed\ o mare capacitate de aclimatizar [i mari e posibilit\]i de r\spndire [i adaptare la condi]ii diverse de mediu, `ntre]inere [i exploatare. ~nsu[iri morfoproductive ~n func]ie de nivelul de selec]ie, . conforma]ia corporal\ este relativ armonioas\ indicnd un tip morfoproductiv mixt de ln\ semifin\- lapte- carne, aflat `n curs de ameliorare, `ns\ cu un bun echilibru fiziologic. Formatul corporal este mezomorf, cu forme largi [i adnci, osatura puternic\. Greutateacorporal\medie este de 3 - 4,5 kg la na[tere;20 - 22 kg la 90 zile; la 6 luni 32 - 34 kg; 36 - 38 kg la 12 luni; 40 - 42 kg la 18 luni [i 45-47 kg la adulte. La masculi greut\]ile corporale sunt mai mari comparativcu femelele. Att greutatea ct [i principalele dimensiuni corporale au valori caracteristiceoilor cu o dezvoltare mijlocie. Talia este de 65 cm, lungimea trunchiului 68 - 70 cm, l\rgimea corpului la piept [i la crup\ de 20 [i respectiv 19 cm, perimetrul toracic este de 88 cm. - 42 -CONSTANTIN PASCALTehnologia cre[terii ovinelorCapul este de m\rime mijlocie, u[or alungit [i mai larg dect la }urcan\, cu profilul drept sau u[or convex la masculi. Urechile sunt de lungime mijlocie (cca.12 cm), ascu]ite la vrf [i purtate orizontal. Ochii sunt mari [i expresivi, iar oile `n marea lor majoritate sunt ciute (coarnele sunt prezente doar la 10 - 15 %). Berbecii au coarne puternice, dezvoltate [i r\sucite `n dou\ spirale. Gtul este de lungime [i grosime medie, f\cnd o leg\tur\ corect\ a capului cu trunchiul. Trunchiul, `n ansamblul s\u, la unii indivizi este piriform (tipul de lapte- ln\ semifin\), la al]ii are un aspect cilindric (tipul ln\ semifin\-carne), `ns\ marea majoritate prezint\ forme intermediare celor men]ionate. Greb\nul are o proeminen]\ redus\ `ns\ este larg, linia superioar\ are o u[oar\ ascenden]\ `n sens antero-posterior. La efectivele neameliorate [i la cele aflate `ntr-o stare de `ntre]inere precar\, linia superioar\ are o descre[tere `n acela[i sens. La efectivele selec]ionatespinarea [i [alele sunt drepte, potrivit de lungi [i largi; crupa este larg\, lung\ [i oblic\. Pieptul este suficient de larg, abdomenul binedezvoltat, coastelesunt scurte [i arcuite. Membrele sunt potrivit de lungi, cu aplomburi `n general corecte, unghiile rezistente la drumuri lungi [i terenuri accidentate. Ugerul are o form\ globuloas\ [i este de m\rime mijlocie, la unele oi se `ntlnesc [i sfrcurisuplimentare dispuse`n partea anterioar\a mamelei. Coadaeste lung\ (cca. 28 - 30 cm) [i sub]ire, fiind format\ din 4- 20 vertebre. La oile robuste cu `nsu[iri mai bune pentru produc]ia de carne la baza cozii se g\sesc cantit\]i mici de ]esut adipos, dispuse sub form\ de depozit. De asemenea,tot la acestea,formatul corporal este cilindric, cu dimensiunile de l\rgime superioare. Coada este lung\ (cca. 28 30 cm) [i sub]ire, fiind format\ din14 - 20 vertebre. Fig. 11. }igaie buc\laie ~n zonele cu relief `nalt, `n cadrul rasei s-a conturatun tip aparte denumit }igaia de munte Acest tip difer\ practic de efectivelecresute `n . zonele mai joase prin faptul c\ au talia mai mic\ [i greutatea corporal\ mai redus\. De asemenea,efectivelecrescutela munte dau produc]iide lapte [i carne mai mici cu cca., 10 - 15 % comparativcu }igaia de [es. - 43 -Rase de ovine autohtoneCelelalte `nsu[iri de exterior, precum [i variet\]ile de culoare sunt identice cu ale efectivelor de ras\ }igaie cresute la [es. Produc]ia de ln\. Lna este de regul\ uniform\, cu o extindere bu