Upload
stas-bostan
View
36
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
BPE
Citation preview
BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE
A. Berdilă
Conf.univ.dr.
SUBIECTE
1. Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională: concept, structură, indicatori, factori de influenţă.
2. Metode de echilibrare şi ajustare a balanţei de plăţi externe.
3. Interpretarea Balanţei de plăţi externe.
4. Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a Republicii Moldova.
BIBLIOGRAFIE
1. BRAN, P. Relaţii valutar-financiare internaţionale. Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică, 1995, p. 278-292;
2. BURNETE, S. Relaţii valutar-financiare internaţionale. Sibiu: Editura Alma Mater, 2002, p. 10-43;
3. MOISIUC, C. Relaţii valutar-financiare internaţionale. Bucureşti: Editura Fundaţiei România de mâine, 2002, p. 156-169;
4. VOINEA, Gh. Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale. Iaşi: Editura Sedcom Libris, 2003, p. 335-345;
5. МОВСЕЯН, А.Г., ОГНИВЦЕВ, С.Б. Международные валютно-кредитные отношения. Москва: Инфра-М, 2003, c. 14-19, 33-45;
6. КРАСАВИНА, Л.Н. Международные валютно-кредитные и финансовые отношения. Москва: Финансы и статистика, 2003, c. 122-180
7. Berdilă, A. Relaţii valutar-financiare internaţionale (note de curs în scheme). -Chişinău: Editura Evrica, 2006.- 135 p.
1. BALANŢA DE PLĂŢI ŞI POZIŢIA INVESTIŢIONALĂ INTERNAŢIONALĂ: CONCEPT, STRUCTURĂ, INDICATORI,
FACTORI DE INFLUENŢĂ
Conceptul “balanţă de plăţi externe” (BPE) în literatura de specialitate este tratat
diferit.
ACCEPŢII PRIVIND BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE
ACCEPŢII PRIVIND BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE
M. I. Wasserman, afirmă ca Balanţa de Plăţi Externe este o ,,prezentare statistică a tranzacţiilor economice într-o perioadă dată între rezidenţii unei ţări şi rezidenţii altei ţări, grup de ţări sau organizaţii internaţionale specifice”.
Jean Weiler, consideră balanţa de plăţi externe a unei ţări ca ,, un tablou al conturilor sale externe, al fluxurilor reale şi financiare în legătură cu restul lumii”.
Paul Bran, defineşte Balanţa de Plăţi Externe ca fiind un ,,document de plan sau statistic în care se înscriu şi prin care se compară plăţile şi încasările efectuate de o economie naţională şi rezultate din tranzacţiile economice, financiare şi monetare ale economiei respective cu alte economii, pe o perioadă de timp dată’’.
M. I. Wasserman, afirmă ca Balanţa de Plăţi Externe este o ,,prezentare statistică a tranzacţiilor economice într-o perioadă dată între rezidenţii unei ţări şi rezidenţii altei ţări, grup de ţări sau organizaţii internaţionale specifice”.
Jean Weiler, consideră balanţa de plăţi externe a unei ţări ca ,, un tablou al conturilor sale externe, al fluxurilor reale şi financiare în legătură cu restul lumii”.
Paul Bran, defineşte Balanţa de Plăţi Externe ca fiind un ,,document de plan sau statistic în care se înscriu şi prin care se compară plăţile şi încasările efectuate de o economie naţională şi rezultate din tranzacţiile economice, financiare şi monetare ale economiei respective cu alte economii, pe o perioadă de timp dată’’.
INTERPRETAREA BPE ŞI A PII DE FMI
Balanţa de plăţi (BP), alături de poziţia investiţională internaţională (PII), este parte integrantă a conturilor internaţionale, reflectând evoluţia activelor şi pasivelor externe.
Conturile internaţionale ilustrează relaţiile economice ale rezidenţilor cu nerezidenţii, oferind un cadru integrat pentru analize macroeconomice internaţionale, inclusiv analize referitoare la performanţa economică, evoluţia cursului de schimb, managementul activelor de rezervă sau vulnerabilitatea economică la şocuri externe.
Sinteză comparativă a două ediţii
Titlul manualului: Manualul de balanţă de
plăţi
Manualul de balanţă de
plăţi şi al
poziţiei
investiţio
nale
internaţio
nale
Definiţia balanţei de plăţi: sinteză statistică a
tranzacţiil
or
economice
ale unei
ţări cu
restul
lumii, pe o
perioadă
de timp
determinat
ă
sinteză a tranzacţiilor
economice
dintre
rezidenţi şi
nerezidenţ
i, pe o
perioadă
de timp
determinat
ă
Modul de înregistrare a
tranzacţiil
or în
contul
financiar:
credit şi debit achiziţii nete de active
financiare
şi creşteri
nete ale
pasivelor
Momentul înregistrării
tranzacţiilor:schimbarea proprietăţii schimbarea proprietăţii
economice
Momentul înregistrării
plăţilor de
datorie:
data scadenţei data stingerii datoriei (când
este
plătită,
când este
reeşalonat
ă sau când
este iertată
de
creditor)
Definiţia teritoriului
economic
al unei
ţări:
teritoriul geografic
administra
t de un
guvern;
într-un
astfel de
teritoriu
persoanele
, bunurile
şi
capitaluril
e circulă
liber
teritoriul geografic
administra
t de un
guvern
Alocările de DST: nu se înregistrează în balanţa
de plăţi
se înregistrează în balanţa de
plăţi la poziţia alte investiţii
Manualul de balanţă de plăţi şi al poziţiei
investiţionale Internaţionale, ed. 6,
2009, în Europa devine funcţionabil din 2014.
ACTIVITĂŢI ÎNREGISTRATE ÎN BPEACTIVITĂŢI ÎNREGISTRATE ÎN BPE
activitate economică export-import de bunuri şi servicii
activitate monetară sume de bani exprimate în monede internaţionale şi valute.
activitate de creditare mişcări de capital pe termen scurt şi mediu
activitate financiară mişcări de capital pe termen lung
PRINCIPIILE DE ELABORARE A BPE
Elaborarea balanţei de plăţi se bazează pe un set de reguli care definesc:
Agenţii (rezidenţi sau nerezidenţi);
O unitate economică este considerată rezident al unei ţări atunci când are centrul de interes economic în teritoriul economic al acesteia.
Natura tranzacţiilor
Schimb de proprietate (bunuri, servicii, investiţii, capital etc)
Evaluarea tranzacţiei
se face la preţul pieţei, definit ca suma de bani pe care potenţialul cumpărător o plăteşte pentru a achiziţiona ceva (un bun sau un serviciu) de la potenţialul vânzător/ prestator, ambii parteneri fiind entităţi independente, reunite în afacerea respectivă din interese strict comerciale.
Momentul înregistrării tranzacţiei
este momentul schimbului (real sau estimat) de proprietate. O convenţie unanim acceptată este aceea că data schimbului de proprietate coincide cu data înscrierii operaţiunii în evidenţele societăţilor bancare care mijlocesc tranzacţia internaţională.
Convertirea (translatarea)
tuturor tranzacţiilor într-o monedă unică de cont. Deoarece tranzacţiile internaţionale se derulează în diverse monede,agregarea informaţiilor într-o situaţie coerentă, cu valenţe cognitive şi analitice presupune trecerea valorii tranzacţiilor exprimate în diferitele monede efective într-o unică monedă de referinţă.
PRINCIPII DE ÎNREGISTRARE ÎN BPE
Principiul dublei înregistrări, fiecare furnizare de resurse reale sau financiare fiind compensată de o încasare şi orice intrare de resurse reale sau financiare este compensată de o plată.
Principiu ce se referă la înregistrarea intrărilor şi ieşirilor de resurse reale şi financiare în BPE, adică intrările de resurse sunt înregistrate în creditul balanţei şi ieşirile sunt înregistrate în debitul acesteia.
SCHEMA GENERALĂ DE ÎNREGISTRARE A TRANZACŢIILOR ÎN BPE
Intrări – CREDIT Ieşiri - DEBIT
Exporturi FOB Importuri FOB
Servicii prestate Servicii plătite
Dividende, dobânzi, salarii încasate Dividende, dobânzi, salarii plătite
Transferuri unilaterale din străinătate Transferuri unilaterale în străinătate
Capitaluri investite din străinătate Capitaluri investite în străinătate
Credite atrase Credite acordate
Creşterea activelor de rezervă Diminuarea activelor de rezervă
COMPONENTELE BALANŢEI DE PLĂŢI
Contul curent reflectă expunerea unei economii faţă de restul lumii, în timp ce contul de capital şi contul financiar explică modul în care aceasta este finanţată.
CATEGORII DE FLUXURI ÎNREGISTRATE ÎN BPE
STRUCTURA BPE
1 CONT CURENTA Balanţa comercială: Export (FOB) - Import (FOB)
B Balanţa serviciilor
decontări ale caselor de expediţii şi transporturi internaţionale decontări din turism decontări ale administraţiilor de poştă, telegraf etc. servicii financiare (tranzacţii valutare, liniile de credit, plasamentul de acţiuni etc.) servicii informaţionale şi de computer servicii guvernamentale etc.
C Venituri venituri din muncă dobânzi plătite pentru împrumuturi dobânzi plătite pentru titluri de valoare
D Transferuri curente
granturi şi asistenţă tehnică transfer în domeniul învăţământului şi al perfecţionării cadrelor ajutor umanitar cotizaţii în organizaţii internaţionale transferuri ale angajaţilor
2 CONTUL DE CAPITAL ŞI FINANCIARA Transferuri de capitalB Investiţii directe, din care:
în economia naţionalăC Investiţii de portofoliuD Alte investiţii
Active pasiveE Erori şi omisiuni3 BALANŢA GLOBALA
FINANŢAREAModificarea activelor de rezervă
INDICATORII BPE (1)
Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici
RATA DE DEPENDENŢĂ
FAŢĂ DE PIEŢELE EXTERNE
unde:Ex – export;PIB – produsul intern brut
arată în ce măsură depinde reluarea procesului de producţie de realizare pe piaţa internaţională a mărfurilor produse în cadrul economiei naţionale şi sintetizează aspectul activ al participării la diviziunea internaţională a muncii, furnizarea de produse pe pieţele externe.
unde:Im – import;PIB – produsul intern brut
exprimă aspectul pasiv al participării la diviziunea internaţională a muncii şi preluarea de produse de pe piaţa externă.
%100exp PIB
ExPIBinortuluiPonderea
%100Im
PIB
PIBinimportuluiPonderea
INDICATORII BPE (2)
Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici
GRADUL DE ACOPERIRE A
IMPORTULUI PRIN EXPORT (GA)
unde:GA – gradul de acoperire a exportului prin import;
Ex – exportul;Im – importul.
reflectă procentual măsura în care plăţile generate de import pot fi acoperite cu încasările din export.
Dacă GA>100% - sold excedentar, adică încasările valutare acoperă integral plăţile, mai mult ca atât apare posibilitatea completării rezervei valutare a statului şi achitării datoriei externe contractate anterior,
Dacă GA<100% - sold deficitar, adică e o situaţie nefavorabilă unei economii în acest caz se va recurge la utilizarea rezervei valutare sau contractarea de credite externe, fapt ce va afecta lichiditatea internaţională a ţării respective
%100Im
Ex
GA
INDICATORII BPE (3)
Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici
PONDEREA DEFICITULUI CONTULUI CURENT ÎN PRODUSUL
INTERN BRUT
unde:
Sold CC – soldul contului curent
reflectă o agravare serioasă a echilibrului financiar-valutar. Acest deficit al operaţiunilor curente reflectă starea gravă a economiei naţionale şi un eşec total al politicii comerciale promovate de guvern.
Limitele stabilite de Fondul Monetar Internaţional:1.–1.5%;-2.0% reflectă o situaţie normală; 2.-2%;-5% acest dezechilibrul este firesc cu condiţia că balanţa să nu se permanentizeze;3.peste –5% dezechilibrul devine important şi reclamă măsuri concrete ale guvernului şi autorităţilor monetare pentru a redresa contul curent al balanţei de plăţi într-un termen destul de scurt;4.peste –10% din PIB atunci acesta este semnul unor disfuncţii grave în economie. În acest caz măsurile de natură fiscală sau monetară nu mai sânt suficiente, ele trebuie să fie însoţite de energice politici sectoriale care pot corecta dezechilibrul după cel puţin 2-3 ani.
%100PIB
CCSoldPIBincurentcontuluiDeficitul
INDICATORII BPE (4)
Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici
INDICELE GRADULUI DE
ACOPERIRE (IGA) unde:GATcurent - gradul de acoperire în anul curent;GATprecedent – gradul de acoperire în anul precedent.
Interpretarea practică a cestui indicator este următoarea:1. IGA=100% arată o menţinere în timp al dezechilibrului dintre încasări şi plăţi sau a excedentului acestora;2. IGA>100% semnifică o ameliorare a raportului dintre încasările şi plăţile valutare dat fiind că GA1 > GA0;3. IGA<100% explică deteriorarea dea lungul anilor a dezechilibrului contului curent deoarece GA1 < GA0;
GRADUL DE DESCHIDERE A
ECONOMIEI (GDE)unde:Ex – exportul;Im – importul.
Denotă dependenţa de sectorul extern
precedent
curent
T
T
GA GA
GAI
%100Im
PIB
ExGDE
INDICATORII BPE (5)
Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici
MĂRIMEA SOLDULUI BALANŢEI
COMERCIALE (SBC)
Ponderea soldului BC în comerţul exterior
INDICELE SOLDULUI CONTULUI
CURENT (ISC)
Sold CC T curent - soldul contului curent în anul curent;
Sold CC T precedent –soldul contului curent în anul precedent
Dacă ambele solduri ale contului curent reprezintă excedent atunci indicele soldului va fi mai mare ca 100%, ceea ce înseamnă o accentuare sau o creştere a excedentului, pe când situaţia când ISC>100% arată o evoluţie, în general, nefavorabilă ca urmare a reducerii excedentului balanţei de plăţi;
Dacă soldurile contului curent sânt deficitare atunci semnificaţia indicelui este inversă şi anume: ISC<100% echivalează cu o micşorare a deficitului ceea ce înseamnă o ameliorare a balanţei, pe când un ISC>100% arată creşterea deficitului, deci o continuare a deteriorării situaţiei.
%100Im
Im
Ex
ExSBC
precedent
curent
T
T
SC CCSold
CCSoldI
FACTORII DE INFLUENŢĂ A BPE
FACTORI GENERALI DE INFLUENŢĂ A BPE
Factor Tendinţe Caracteristici
INFLAŢIA INTERNĂ Inflaţia creşte ---BPE deficitară
Aceasta se datorează faptului că consumatorii şi întreprinderile interne vor tinde să importe mai multe bunuri şi servicii (din cauza inflaţiei înalte) şi să exporte mai puţin.
VENITUL INTERN Venitul creşte ---BPE deficitară
Aceasta se datorează faptului că din momentul în care nivelul venitului creşte, consumul de bunuri şi servicii de asemenea creşte, inclusiv bunurile şi serviciile străine. O creştere în venitul intern majorează cererea pentru bunurile şi serviciile străine.
CURSUL VALUTAR Moneda naţională se apreciază ---- BPE deficitară
Consecinţe - cererea străină pentru exporturile interne descreşte şi, în mod reciproc, cererea internă de exporturi străine se majorează (adică importul).
RESTRICŢIILE GUVERNAMENTALE
Impunerea tarifelor sau cotelor pe bunurile fabricate în străinătate ---- BPE excedentară
Aceasta determină ca importurile să fie mai scumpe şi astfel se reduce cererea internă.
POZIŢIA INVESTIŢIONALĂ INTERNAŢIONALĂ
Poziţia Investiţională Internaţională (PII) este un document statistic în care se reflectă stocul de creanţe (drepturi) şi angajamente (obligaţii) financiare ale unei economii faţă de restul ţărilor lumii la un moment dat (de obicei la sfârşitul anului).
Modificarea acestui stoc este, evident, rezultatul tranzacţiilor derulate după momentul ultimei observări a stocului (ceea ce este înregistrat în BPE), dar şi efectul schimbărilor petrecute în ratele de schimb ale monedelor în care sunt evidenţiate creanţele şi angajamentele, în preţurile utilizate pentru evaluarea creanţelor (drepturilor) şi angajamentelor (obligaţiilor) acumulate de-a lungul timpului, precum şi efectul altor ajustări valorice (deteriorări, pierderi etc.).
REPARTIZAREA ACTIVELOR ŞI PASIVELOR EXTERNE PE SECTOARE
autorităţi monetare, sectorul guvernamental, sectorul bancar, alte sectoare.
CORELAŢIA BPE ŞI PII
Articolele de baza ale acestui document sunt identice cu cele ale contului financiar al balantei de plăţi: investiţii directe, investiţii de portofoliu, derivate financiare, alte investiţii (credite comerciale, împrumuturi, valută şi depozite, alte active şi pasive, alocari de DST la pasive) şi active de rezervă.
INDICATORUL PII
Poziţia investiţională internaţională netă ca indicator macroeconomic reflectă diferența dintre activele si pasivele financiare externe ale economiei naţionale.
În funcţie de situație, poziția investițională internaţională poate fi net creditoare (când activele financiare depășesc pasivele financiare) sau net debitoare (când pasivele financiare sunt mai mari decât activele financiare).
STRUCTURA PII
Poziţia la sfârşitul perioadei precedente
Modificări care reflectă: Poziţia la sfârşitul perioadei de raportare
fluxul din balanţa de plăţi schimbări de preţ fluctuaţia ratei de schimb alte ajustări
Poziţia investiţională internaţională (netă)
Active
Investiţii directe peste hotare
Investiţii de portofoliu
Derivate financiare
Alte investiţii
Credite comerciale
împrumuturi
Valută şi depozite
Alte active
Active de rezervă
Pasive
Investiţii directe în economia naţională
Investiţii de portofoliu
Derivate financiare
Alte investiţii
Credite comerciale
împrumuturi
Valută şi depozite
Alte pasive
Alocări de DST
2. METODE DE ECHILIBRARE ŞI AJUSTARE A BPE
AJUSTAREA AUTOMATĂ A BPE PRIN PREŢURI
AJUSTAREA AUTOMATĂ A BPE PRIN FINANŢARE COMPENSATORIE
IPOSTAZELE BPE
BPE se consideră a fi activă atunci când:
echilibrarea se face prin creşterea rezervelor valutare;retragerea monedei proprii de pe piaţa externă;prin acordarea de fonduri financiare sau de credit altor ţări.
BPE se consideră a fi pasivă, atunci când:
echilibrarea se realizează prin primirea de fonduri financiare sau credite;prin ieşirile de monedă proprie sau monedă străină aflată în rezerva valutara.
POLITICI DE ECHILIBRARE A BPE CU INTERVENŢIA STATULUI
Politica monetară
ratele de dobândă, operaţiuni pe piaţa liberă efectuate de Banca Centrală, rezervele bancare obligatorii, emisiunea sau retragerea de monedă de pe piaţă, limitarea creditului. Aceste politici pot avea o influenţă directă asupra fluxurilor de capital în sensul atragerii lor printr-o creştere a ratelor de dobândă.
Politica bugetară
care vizează creşterea veniturilor din impozite şi taxe (se poate realiza printr-o fiscalitate sporită sau printr-o mai bună colectare a fondurilor datorate statului) şi reducerea cheltuielilor bugetare.
Devalorizarea cursului valutar
parte integrantă a politicii monetare are ca efect direct încurajarea exporturilor şi descurajarea importurilor (care devin mai scumpe în monedă naţională). Condiţia de bază este ca deprecierea să fie mai mare decât creşterea preţurilor interne.
Instituirea de bariere tarifare şi netarifare la
import
cu rol în limitarea cantitativă a importurilor. Barierele tarifare constituie în prezent una din piedicile majore în calea fluxurilor comerciale internaţionale, existând în prezent o mare varietate de astfel de bariere, unele dintre ele greu de identificat şi contracarat.
Stimularea şi promovarea exportului
prin diferite metode (subvenţii de export, credite de export subvenţionate, facilităţi fiscale, asigurarea şi garantarea creditelor de export etc.) conduce la reechilibrarea balanţei comerciale.
Finanţarea deficitelor BPE
se referă la posibilitatea acoperiri unui deficit comercial printr-un credit extern acordat din diferite surse (FMI prin mecanismul de finanţare lărgită sau emisiune de obligaţiuni guvernamentale pe piaţa internaţională).
Atragerea de investiţii
străine directe şi de portofoliu
contribuie la reechilibrarea balanţei de plăţi prin capitalul străin injectat în economie care poate reduce din presiunile asupra cursului de schimb generat de o balanţă comercială deficitară.
3. INTERPRETAREA BPE
FORMELE BPEFORMELE BPE
BALANŢA DE PLĂŢI ŞI POZIŢIA INVESTIŢIONALĂ INTERNAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA
Întocmirea BPE şi a PII a Republicii Moldova are la bază schema generală a FMI
CADRUL NORMATIV AL BPE ŞI PII
Balanţa de plăţi a Republicii Moldova se întocmeşte în baza art. 5 din Legea Republicii Moldova nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 „Cu privire la Banca Nationala a Moldovei”.
Poziţia investiţională internaţională a Republicii Moldova este elaborată conform standardelor recomandate de Fondul Monetar Internaţional în ediţia a 5-a (1994) a Manualului de balanţă de plăţi, în suplimentul la acesta - Derivate financiare (2000), şi conform instrucţiunilor suplimentare de înregistrare a alocărilor de DST.
PERIOADELE DE PREZENTARE A INFORMAŢIEI
Balanta de plati, pozitia investitionala internationala a Republicii Moldova sunt elaborate trimestrial si anual, unitatea de masură fiind milioane dolari SUA.
Informaţia din aceste documente statistice nu include datele pentru raioanele din partea stângă a Nistrului si mun. Bender.
SURSE DE INFORMARE
Principalele surse de informație utilizate pentru colectarea datelor aferente balanței de plăți sunt:Biroul National de Statistica (datele despre comerţul cu mărfuri si servicii, investiţii directe si de portofoliu), instituţiile sectorului bancar (băncile licenţiate, casele de schimb valutar şi departamentele BNM),instituţiile guvernamentale (Cancelaria de Stat, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Ministerul Educatiei, Biroul Migratie si Azil, Ministerul Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor, Agentia Relatii Funciare si Cadastru, Comisia Nationala a Pietei Financiare), reprezentantele organismelor internationale în Moldova, precum si agentii economici.
SISTEMUL DE RAPORTARE A TRANZACTIILORINTERNATIONALE
Prin SRTI prezinta date doua categorii de agenti economici:băncile licenţiate si Banca Naţională a Moldovei care raportează despre operaţiunile bancare internationale efectuate atât în numele clientilor, cât si în nume propriu;alti agenţi economici – rezidenţi ce au deschise conturi în banci din străinatate raportează despre mişcarea mijloacelor din aceste conturi.
BALANŢA DE PLĂŢI A REPUBLICII MOLDOVA (contul curent)
BALANŢA DE PLĂŢI A REPUBLICII MOLDOVA (contul capital si financiar)
SINTEZA BALANŢEI DE PLĂŢI A MOLDOVEI
Indicator /perioadaCursul
valutar mediuMDL/USD
Contul curent al BPE, mil. USD
Cursul corespunzătorImportul de bunuri şi
serviciiExportul de bunuri şi
serviciiBalanţa
comercialăContul curent
2009 I tr 10,6114 906,58 439,63 -466,95 -224,79 21,8823
II.tr. 11,1996 911,45 470,62 -440,83 -68,76 21,6903
III.tr. 11,2274 973,07 500,02 -473,05 -75,31 21,8492
IV.tr 11,3999 1197,5 589,76 -607,74 -165,5 23,1473
2010 I tr 12,5672 911,64 454,85 -456,79 -121,17 25,1879
II.tr. 12,6811 1084,6 482,53 -602,07 -202,66 28,5038
III.tr. 12,3238 1157,13 576,23 -580,9 -102,78 24,7475
IV.tr 11,9050 1427,53 778 -649,53 -141,24 21,8441
2011 I tr 12,0586 1254,6 659,63 -594,97 -181,72 22,9351
II.tr. 11,6235 1474,57 757,62 -716,95 -224,86 22,6230
III.tr. 11,5038 1547,56 814,61 -732,95 -191,47 21,8544
IV.tr 11,7671 1764,65 919,29 -845,36 -282 22,5879