Upload
amalia-popa
View
97
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
g
Citation preview
Tema nr. 8
EVIDENȚIEREA ILUZIILOR OPTICO-GEOMETRICE
Iluzia Delboeuf
DATA EXPERIMENTULUI: 20.05.2013
LOCAȚIA: București
SCOPUL OBSERVAȚIEI: Evidențierea iluziei optice Delboeuf
SELECȚIA SUBIECȚILOR: Pentru evidențierea iluziei optico-geometrice a fost investigat
un subiect nefamiliarizat cu problematica aceasta.
OBSERVATOR: Stefănache (Oprican) Vavila, 33 de ani, studentă ȋn anul I la Facultatea de
Psihologie din cadrul Universității Hyperion
DESCRIEREA ACȚIUNII
Pentru evidențierea iluziei Delboeuf, cele 7 cartonașe din seria a-II-a, se așează pe masă ȋn
fața subiectului, iar experimentatorul prezintă rând pe rând, cele 11 cartonașe din seria I.
Subiectul va trebui să aleagă dintre cele 7 cartonașe pe cel având raza egală cu a cercului
interior din planșa prezentată de experimentator.
Ȋn total se vor realiza 33 de expuneri, fiecare din cartonașele seriei I, fiind prezentat de 3
ori. Ordinea de prezentare a acestora va fi randomizată. De asemenea, după fiecare prezentare,
ordinea pe masa de lucru a celor 7 cartonașe din seria II, va fi randomizată, astfel ȋncât
subiectul să nu recunoască un cartonaș ales anterior.
Experimentatorul va nota pentru fiecare stimul prezentat valoarea razei cercului selectat de
subiect. De exemplu, dacă pentru cartonașul cu o rază a cercului exterior de 21 mm, subiectul
alege cercul cu raza de 19 mm, experimentatorul ȋși va nota ȋn protocol, (21/19).
PRELUCRAREA DATELOR
Rezultatele obținute au fost sintetizate ȋntr-un tabel, ȋn funcție de raza cercului exterior.
(vezi tabelul 1)
Tabelul 1. Valoarea razei cercului ales de subiect, ȋn funcție de raza cercului exterior
Raza
cercului
exterior
Determinarea
I
Determinarea
a II-a
Determinarea
a III-a
Media
determinări
lor (M)
M-18
19 18 17 17 17,33 -0,67
20 19 18 20 19 1
21 19 20 18 19 1
22 20 20 19 19,66 1,66
25 18 18 20 18,66 0,66
27 19 19 21 19,66 1,66
30 17 20 20 19 1
36 17 17 18 17,33 -0,67
45 16 16 17 16,33 -1,67
55 16 16 17 16,33 -1,67
65 15 15 17 15,66 -2,34
În cadrul tabelului s-a notat raza cercului ales de subiect în cadrul celor trei determinări,
media acestor determinări, precum şi eroarea de estimare comisă de subiect (M-18).
Pe baza valorilor erorii înregistrate de subiect, s-a realizat un grafic în care pe abscisă s-au
notat cele 11 categorii de stimuli din seria I, iar pe ordonată mărimea erorii (ţinându-se cont şi
de semnul acesteia). (Figura 1).
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Series1 -0.670000000000003
1 1 1.66 0.660000000000003
1.66 1 -0.670000000000003
-1.67 -1.67 -2.34
-2.75
-2.25
-1.75
-1.25
-0.75
-0.25
0.25
0.75
1.25
1.75
Marimea erorii comise de subiect in functie de raza cercului exterior
Mar
imea
ero
rii
Legendă:
Pe abscisă sunt ȋnscrise cele 11 categorii de stimuli din seria I (raza cercului este de la 1 la 11: 19 mm,
20 mm, 21 mm, 22 mm, 25 mm, 27 mm, 30 mm, 36 mm, 45 mm, 55 mm si 65 mm).
Pe ordonată este ȋnscrisă mărimea erorii.
INTERPRETAREA REZULTATELOR
După cum se poate observa din graficul și din datele de mai sus iluzia a funcționat. Semnul
erorii a fost negativ ȋn cazul ȋn care valoarea razei cercului exterior a fost de 19 mm, respectiv
36 mm, 45 mm, 55 mm și 65 mm. Acest lucru se explică prin faptul că subiectul a perceput
mărimea cercului interior de pe cartonașul prezentat de experimentator ca fiind mai mică. Ȋn
cazul cartonașului cu cercul exterior de 19 mm, subiectul a perceput astfel deoarece diferența
dintre cercul exterior și cel interior era foarte mică. Ȋn celelalte situații, datorită faptului că
raza cercului exterior era cu mult mai mare decât a celui interior, s-a creat iluzia că cercul din
interior are raza mult mai mică.
De asemenea, semnul a fost pozitiv ȋn cazul ȋn care valoarea razei cercului exterior a fost
de 20 mm, respectiv 21 mm, 22 mm, 25 mm, 27 mm și 30 mm. Acest lucru se explică prin
faptul că subiectul a perceput mărimea cercului interior de pe cartonașul prezentat de
experimentator ca fiind mai mare decât ȋn realitate. S-a creat această iluzie deoarece ȋn aceste
cazuri raza cercului exterior nu a fost cu mult mai mare decât a celui interior.
Acest fapt evidențiază clar apariția iluziei. Ȋn ceea ce privește valoarea erorii, aceasta s-a
situat ȋntre -2,34 mm și 1,66 mm. Valoarea maximă a erorii a fost negativă (-2,34 mm), iar
cea minimă a fost pozitivă (0,66 mm). Doar ȋntr-o singură situație subiectul s-a apropiat mai
mult de echilibru (ȋn cazul ȋn care valoarea cercului exterior a fost de 25 mm și valoarea erorii
a fost deci minimă, respectiv 0,66 mm).
Deci, ȋn toate cazurile iluzia a funcționat. Valorile erorii au fost relativ mari. Poate și
datorită faptului că subiectul ales pentru observație (ca și ȋn cazul iluziei Muller-Lyer) era
nefamiliarizat cu problematica acestui experiment, nu era instruit ȋn medii tehnice, nu era
obișnuit cu măsuratori exacte, nu avea experiența unor măsuratori libere. Aceasta ar putea fi o
explicație pentru abaterile destul de semnificative.
CONCLUZII
Putem observa că oamenii nu pot estima corect dimensiunile, dar pot ajunge la valori
aproximativ apropiate de realitate.