BILIBOC STEFANA - VERONICAFABBV, Seria A, Grupa 1501

Cuprins

1. Coordonate generale privind firma mica si mijlocie 31.1 Definirea IMM-urilor 31.2 Organizarea IMM-urilor 61.3 Etapele de viata ale IMM-urilor 72. Parcursul IMM-urilor in Romania 92.1 Evolutia IMM-urilor in perioada 1990-2001 92.2 Evolutia inmatricularilor de IMM-uri 112.3 Repartizarea IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare 122.4 Repartitia IMM-urilor pe sectoare de activitate 143. Particularitati ale IMM-urilor din Romania in comparative cu cele

din UE 184. IMM-urile in plan mondial 225. Sistemul de relatie al IMM-urilor cu marile companii 246. IMM-urile in contextual trecerii la economia bazata pe cunostinte 277. Concluzii 31

Bibliografie 32

2

1. Coordonate generale privind firma mica si mijlocie

Fara nicio indoiala, ultima perioada se caracterizeaza prin cele mai rapide si spectaculoase schimbari din evolutia omenirii. In numai cateva decenii s-au inregistrat modificari de esenta in plan etnic, economic, social, informational, educational, cultural si politic, greu de anticipat. Nu intamplator, ultima parte a secolului XX a fost denumit “secolul vitezei”.

Intre modificarile economice de esenta se inscrie situarea intreprinderilor mici si mijlocii in prim-planul dezvoltarii, transformarea lor in factorul economic cel mai dinamic. Statisticile recente din tarile dezvoltate ne ofera argumente de necombatut. Cea mai mare parte din PIB se produce in cadrul firmelor mici si mijloicii, majoritatea fortei de munca ocupate lucreaza in IMM-uri, care sunt singurele creatoare de noi locuri de munca din ultimii ani, cele mai multe firme dinamice din domeniile de varf – informatica, comert electronic, genetica, biotehnologie, consultanta manageriala - sunt sau au fost IMM-uri pana acum cativa ani, iar mare parte din recentele inventii si inovatii a fost generate de IMM-uri.

1.1. Definirea IMM-urilor

In mod normal, primul subiect ce trebuie abordat este definirea IMM-urilor.

Criteriile ce stau la baza diverselor definitii date IMM-urilor sunt de natura cantitativa sau calitativa. Criteriile cantitative au in vedere numarul de salariati, volumul productiei, capacitatea de productie, cifra de afaceri, capitalul social, cota de piata. Fiecare din aceste criterii prezinta limitele sale. Astfel, cifra de afaceri permite realizarea unor analize comparative care vizeaza intreprinderi din aceeasi ramura, evaluarea capitalului necesita calcule de actualizare, volumul productiei este strans legat de natura activitatii, iar capacitatea de productie reprezinta un criteriu aplicabil firmelor ce dispun de conditii asemanatoare de combinare a factorilor de productie. Criteriul numarului de salariati nu este nici acesta suficient de riguros, intrucat cu acelasi numar de salariati, datorita diferentelor de profil al activitatii, de grad de inzestrare tehnica, informatizare etc., - celelalte elemente dimensionale ale organizatiei, si in special cele de natura economica - cifra de afaceri, capital social, profit-pot fi sensibil diferite.

Criteriile calitative ofera o perspectiva mai larga de analiza a intreprinderilor mici si mijlocii care cuprinde influentele sectorului de activitate, a tehnologiei utilizate, a modului de integrare in mediul economic, precum si a conceptiilor organizatorice si manageriale.

3

Pana in luna ianuarie 1996 intreprinderile mici si mijlocii erau considerate acele intreprinderi al caror numar total al angajatilor este sub 500 persoane, cu urmatoarele subdiviziuni: microintreprinderi (1-9 salariati), intreprinderi mici (10-99 salariati), intreprinderi mijlocii (100-499 salariati). Tipul de definire stabilit, strict, pe un singur criteriu - numarul de persoane angajate in intreprinderi - a determinat incetarea utilizarii ei in statisticile actuale ale Uniunii Europene.

In anul 1996, Comisia Europeana stabileste o noua definire aintreprinderilor mici si mijlocii bazata pe patru criterii cantitative:a) Numarul total al angajatilor intreprinderii;b) Volumul anual al cifrei de afaceri;c) Totalul activului bilantului intreprinderii ;d) Gradul de independenta a intreprinderii sau dreptul de proprietateasupra acesteia.

Potrivit acesteia o intreprindere este considerata ca avand o dimensiune mica sau mijlocie atunci cand numarul total al angajatilor sai este mai mic de 250 de persoane. Comisia Europeana precizeaza ca o intreprindere poate fi considerata realmente mijlocie atunci cand indeplineste simultan urmatoarele conditii : numarul salariatilor sai este mai mare de 49 si mai mic de 250 ; volumul anual al cifrei de afaceri nu depaseste 40 mil. de euro sau totalul activului bilantului nu este mai mare de 27 milioane de euro. Intreprinderile mici sunt considerate acele intreprinderi care au mai putin de 50 de angajati si un volum anual al cifrei de afaceri de cel mult 7 milioane de euro sau al caror total al activului bilantului nu depaseste 5 milioane de euro. Intreprinderile foarte mici sau microintreprinderile sunt definte ca fiind acelea care au mai putin de 10 angajati.

Alaturi de acestea trebuie luat in considerare si un alt criteriu fundamental, respectiv forma si modalitatea de distribuire a proprietatii in cadrul intreprinderii(criteriul de independenta fata de intreprinderile mari). Astfel, este necesar ca participarea unei intreprinderi mari la proprietatea unei intreprinderi mici sau mijlocii sa fie de cel mult 25% din capitalul social. Acest criteriu permite diferentierea acelor intreprinderi care sunt realmente mici si mijlocii de cele care reprezinta parti ale marilor intreprinderi.

Avand in vedere ca atat volumul cifrei de afaceri, cat si cuantumul total al bilantului nu sunt definite unitar in toate tarile, aceste doua criterii pot crea dificultati mari clasificarii intreprinderilor.

Pe 6 mai 2003 Comisia Europeana a adoptat o recomandare referitoare la definirea IMM-urilor, care a intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2005. Noua definitie lasa pragurile numarului de angajati nemodificat. Totusi, pragurile financiare au fost marite pentru a se lua in

4

considerare inflatia si cresterea productivitatii. Noile praguri sunt urmatoarele (cu cifrele pentru anul 1996 in paranteza).

In Romania, potrivit Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, prin intreprindere se intelege “orice forma de organizare a unei activitati economice, autonoma patrimonial si autorizata potrivit legilor in vigoare sa faca acte si fapte de comert, in scopul obtinerii de profit, in conditii de concurenta, respectiv: societati comerciale, societati cooperative, persoane fizice care desfasoara activitati economice in mod independent si asociatii familiale autorizate potrivit dispozitiilor legale in vigoare”.

La inceputul lunii ianuarie 2006, Guvernul a modificat criteriile de definire ale unui IMM(OG 27/2006). Pana acum legea prevedea criteriile de incadrare mai scazute. Intreprinderile mici si mijlocii sunt definite ca fiind acele intreprinderi care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

au un numar mediu anual de salariati mai mic de 250 realizeaza o cifra de afaceri anuala echivalenta cu pana la 50

milioane de euro sau au un rezultat anual al bilantului contabil care nu depaseste

echivalentul in lei a 43 milioane euro; respecta criteriul de independenta, astfel cum este acesta definit in

lege. Sunt considerate independente intreprinderile mici si mijlocii care

nu sunt detinute in proportie de peste 25% din capitalul social sau din drepturile de vot de catre o alta intreprindere ori de mai multe intreprinderi impreuna, care nu fac parte din categoria intreprinderilor mici si mijlocii.

5

1.2 Organizarea si functionarea IMM-urilor

IMM-urile formeaza un “univers” caracterizat prin diversitate, dinamism si flexibilitate. Starea de sanatate a oricarei economii depinde de numarul de IMM-uri create in fiecare an. Mobilitatea IMM-urilor si adaptarea la cerintele, dinamica pietei induc o serie de elemente specifice in abordarea teoretica si in modalitatile de practicare a managementului in cadrul acestora.

Formele proprii de manifestare a procesului managerial din IMM-uri impun tratarea lor ca un domeniu distinct insa integrat managementului general.

Existenta si activitatea IMM-urilor se desfasoara pe coordonate trasate sau determinate de caracteristicile distinctive ale acestora:

- Dimensiunea redusa: determina un potential redus al intreprinderii, conduce la limitarea cotei de piata, determina imposibilitatea unor reduceri substantiale ale costurilor unitare si aduce intreprinderea in situatia de a face fata unei concurente puternice din partea intreprinderilor mari. O cale de a evita aceasta concurenta pentru IMM-uri poate fi aceea de a juca rolul de furnizor sau subcontractant pentru aceste inteprinderi mari.

- Un ritm ridicat de creare si faliment: este un factor care determina starea de sanatate a unei economii, motor de dezvoltare a oricarei economii.

- Specializarea: e determinata de dimensiunea lor redusa.- Ponderea redusa pe piata: prezinta avantaje si dezavantaje. Printre

avantaje amintim cunoasterea mai buna a cererii si o flexibilitate mai ridicata la modificarile care se pot manifesta pe piata.

- Dificultati la intrarea si iesirea de pe o piata: pentru IMM-uri piata cea mai buna si convenabila e aceea cu bariere mai ridicate la intrare si mai reduse la iesire. Aceasta piata ofera obtinerea unor castiguri mai stabile.

Activitatea IMM-urilor se desfasoara sub influenta conjugata a unor factori de mediu atat de ordin general cat si specifici, acestea constituindu-se in constrangeri care-si pun amprenta asupra proceselor manageriale. Intr-o economie de tranzitie aflata in plin proces de dezvoltare si consolidare a IMM-lor numarul si natura constrangerilor sunt diferite.

Constrangerile privind cadrul legislativ se concretizeaza in reglementari fiscale disipate, confuze si intr-o lipsa a codificarii si clasificarii coerente a impozitelor directe pe categorii de venituri. Sistemul de calcul a impozitului pe profit e nestimulativ.

In plan financiar constrangerile rezida in faptul ca resursele disponibile sunt insuficiente si nu asigura intreg necesarul. Gama

6

serviciilor financiare oferite de banci si de catre societatile de asigurare e limitata iar personalul este insuficient instruit pentru a lucra cu IMM-urile.

Tabloul acesta al conditiilor de mediu e completat de o infrastructura fizica neadecvata si de o furnizare deficitara a unor servicii de baza (transport, asigurarea utilitatilor, planificarea urbana pentru amplasari de spatii etc.).

Managementul IMM-urilor e influentat de o serie de coordonate micro-economice:

- Principala piata de desfacere e zona sau localitatea unde e amplasata IMM-ul

- Numarul mare de IMM-uri si dimensiunea redusa a acestora confera pietelor o configuratie puternic atomizata si un caracter concurential

- Majoritatea IMM-lor sunt constituite din micro-intreprinderi sau eventual intreprinderi mici dar care ofera o varietate mare de bunuri insa intr-o pondere mare bunuri identice (similare)

- IMM-urile, datorita numarului lor mare, fac greu distinctia intre concurentii principali si ceilalti concurenti. Ca rezultat nu stiu cum sa rectioneze la acesti concurenti

- IMM-urile sunt puternic influentate de preturile concurentei.Particularitatile procesului managerial in cadrul IMM-lor sunt determinate si de un alt element:

- Etapa si faza ciclului de viata in care se afla firma.

1.3 Etapele de viata ale IMM-urilor

Eficienta procesului de conducere favorizeaza cresterea (dezvoltarea) dimensiunilor firmei sau trecerea intr-un stadiu superior de dezvoltare. Intre stadiul de dezvoltare al firmei si managementul ei se stabilesc interconditionari si interconexiuni. In cazul IMM-urilor se pot intalni urmatoarele etape de viata ale ciclului:1) Etapa lansarii- aceasta faza are doua momente:a) Faza de supravietuire: se formeaza intreprinderea, se folosesc resursele proprii si imprumutate, se cauta clientii si se testeaza cotele de adaos si pragul de rentabilitate. Faza e caracterizata prin faptul ca “patronul e afacerea” deoarece s-a observat ca patronul se implica in toate activitatile si controleaza direct angajatii. Activitatile sunt numeroase dar reduse ca volum. Organizarea este simpla iar factorul critic il constituie capacitatea operationala.b) Faza de consolidare: se inregistreaza cresteri usoare si se amplifica necesarul de mijloace circulante. Factorii cheie sunt capacitatea manageriala si resursele financiare.

2) Etapa cresterii (decolarii) - constituita din doua faze:

7

a) Faza controlului si a planificarii in cadrul careia se urmareste demonstrarea capacitatii de a concura pe piata prin penetrarea pietii. Se inregistreaza eforturi de marire a capitalului, un control financiar mai intens, apare necesitatea de personal suplimentar, se deleaga sarcini si se fac eforturi in directia unei planificari strategice a activitatii.b) Faza extinderii: in care se trece de la intreprinderea mica la cea mijlocie; are loc o expansiune majora; creste competitivitatea; apar managerii profesionisti; creste gradul de delegare iar factorii critici (cheie) sunt:

- planificarea operationala - planificarea strategica- resursele umane- capacitatea de planificare (identificarea obiectivelor de

atins).

3) Etapa de incetinire a cresterii

4) Etapa de maturitate: stagneaza volumul de activitate si profitul;

5) Etapa declinului - Cauzele esecului: - Educatie manageriala si economica deficitara

- Rigiditate- Incapacitatea de a determina piata tinta si segmentele tinta

Aceste etape sunt greu de identificat in timp dar fiecare din aceste etape in mod normal se intind pe o perioada de cel putin 1 an. Trecerea de la o perioada la alta e precedat de regula de o criza la nivelul intreprinderii care daca este corect rezolvata se trece la o faza superioara.

Dimensiunea redusa a IMM-lor induce in plan managerial o serie de elemente distinctive. Dincolo de acestea, principiile, metodele si tehnicile de baza raman aceleasi indiferent de marimea intreprinderii, forma de proprietate sau mediul in care actioneaza.

8

2. Parcursul IMM-urilor in Romania

2.1 Evolutia IMM-urile in perioada 1990-2001

In Romania, firmele mici si mijlocii au reaparut in anul 1990 (IMM-urile au fost prezente in economia Romaniei pana la inceputul anilor `50). Intr-un studiu intitulat “Stadiul de dezvoltare al intreprinderilor mici si mijlocii” efectuat de CIPE (Centrul International pentru Intreprindere Privata) in anul 2002, se afirma ca este dificil de realizat o comparatie intre evolutia firmelor mici si mijlocii romanesti si cea din alte tari central-europene, precum Republuca Ceha si Polonia, intrucat in acestea sectorul privat a avut o baza de pornire mai buna. Studiul arata ca exista si exemple care pot construi suportul unor astfel de comparatii, oferind in acest sens cazul Republicii Muntenegru. In acest stat, segmental mic si mijlociu s-a dezvoltat in mare parte datorita sprijinului acordat de autoritatile regionale si de asociatiile private cum ar fi Centrul pentru Intreprenoriat din Podogrica. Directorul centrului, Peter Invanovič sustine ca dezvoltarea IMM-urilor este influentata nu numai de autoritati, ci si de atitudinea oamenilor. Este necesar ca acestia sa-si schimbe mentalitatea si sa-si asume riscurile asociate activitatii intreprenoriale.

In prezent, in Romania este unanim recunoscut faptul ca firmele mici si mijlocii reprezinta un sector-cheie al cresterii economice si al dezvoltarii durabile. Analiza evolutiei IMM-urilor in perioada 1990-2001 ilustreaza ca ele constituie un factor important de absorbtie a fortei de munca disponibile sau disponibilizate si totodata un vector flexibil la adaptarea productiei de bunuri si servicii la volumul si structura cererii pietei. Aceste firme au contribuit la restructurarea mai rapida a marilor intreprinderi prin angajarea personalului disponibilizat, exploatarea activelor neutilizate si externalizarea unor activitati. Dezvoltarea IMM-urilor a condus la cresterea competitiei, la diminuarea rolului monopolist al firmelor mari, la sporirea exporturilor si a generat alternative economice si sociale. Existenta firmelor mici si mijlocii a determinat imbunatatirea comportamentului economic al populatiei, depasirea barierelor intampinate de unele grupuri sociale defavorizate si regenerarea unor comunitati afectate de declinul inregistrat in industrie. Deasemenea, prezenta activa a acestor firme in economie, in cadrul unui sector privat aflat in ascensiune, a avut un impact favorabil asupra potentialului de adaptarea a structurilor de productie la dinamica mediului economic la nivel national si in profil teritorial. In ciuda dificultatilor specifice perioadei de tranzitie, am asistat la o crestere continua a produsului intern brut, cat si in cea a ocuparii fortei de munca.

Din perspectiva evolutiei firmelor mici si mijlocii, perioada 1990-2001 cuprinde doua intervale de analiza: 1990-1994 si 1995-2001.

9

In intervalul 1990-1994 s-a inregistrat o dezvoltarea in ritm accelerat a IMM-urilor ca urmare a unui complex de factori intre care amintim inexistenta lor inainte de 1990, facilitatile acordate in primii ani de functionare, cadrul legislativ ce reglementa constituirea acestor firme si privatizarea intreprinderilor de stat. Important de mentionat este ca ascensiunea IMM-urilor s-a produs intr-o perioada in care autoritatile au fost preocupate indeosebi de solutionarea problemelor macroeconomice si nu si-au orientat eforturile in directia elaborarii unor programe de sprijinirea a firmelor mici si mijlocii. In conditiile unui mediu de afaceri precar si in absenta unor reforme economice semnificative, spiritual intreprenorial al unei parti importante a populatiei si oportunitatile existente pe piata interna au determinat aparitia unui numar mare de IMM-uri, care avea insa un potential economic modest comparativ cu cele din Ungaria, Polonia si Republica Ceha.

Sursa: Camera de Comert si Industrie a Romaniei Evolutia numarului de IMM-uri inmatriculate in cursul anului in

perioada 1990-2001

Perioada 1995-2001 a consemnat o temporizare a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, concretizata in scaderea numarului de IMM-uri infiintate si in cresterea celor care isi inceteaza activitatea. Mai mult decat atat, forta economica a firmelor care s-au mentinut pe piata era mult diminuata fata de perioada anterioara. Acest recul al sectorului mic si mijlociu a avut loc pe fondul situatiei nefavorabile a economiei nationale si al neacordarii unui tratament diferentiat al IMM-urilor.

In intervalul 1990-1994 s-au infiintat 487.900 de firme mici si mijlocii, in timp ce intre anii 1995-2001, au fost create 316.035 de IMM-uri. Cele mai multe firme au fost inmatriculate in anul 1992., iar cele mai putine in anul 1999. Anul 1995 a marcat cea mai drastica reducere a numarului de IMM-uri infiintate, in timp ce anii 2000 si 2001 se constata o usoara relansare a procesului de inmatriculare a intreprinderilor mici si

10

mijlocii, fapt care poate fi explicat prin rezultatele pozitive obtinute la nivelul economiei nationale.

In anul 1997, in economia romaneasca erau 567.498 de firme inregistrate, numarul acestora ajungand la 636.777 in anul 1999. Dincolo de aceste cifre, precizam ca in anul 1997 numai 66,8% dintre firme au depus bilant contabil, iar procentajul s-a redus la 63,4% in anul 2000 si la 61,6% in anul 2001. Mai mult decat atat, in anii 2000 si 2001, 24,3% si, respectiv, 25% din intreprinderile mici si mijlocii inregistrate au raportat cifra de afaceri zero. In anul 1997, in sectorul IMM-urilor care depuneau bilant contabil activa peste 38% din forta de munca din firmele inregistrate, iar acest sector avea o contributie de 42,2% la crearea produslui intern brut. In anul 2000, 51% dintre angajatii firmelor care depuneau bilant contabil lucrau in sectorul IMM-urilor, acestea furnizand 45,8% din cifra de afaceri totala. De asemenea, numarul intreprinderilor mici si mijlocii care inregistrau profit s-a redus de la 60,4% in anul 1997, la 41,3% in anul 2000. In aceeasi perioada, producerea profitului realizat de IMM-uri in totalul profitului brut obtinut de firmele inregistrate a scazut de la 50% la 45,9%.

2.2 Evolutia inmatricularilor de IMM-uri

Dinamica IMM-urilor existente la sfarsitul anului, a celor infiintate si respective radiate in cursul anului este exprimata sugestiv prin intermediul ratei natalitatii (se calculeaza ca raport intre numarul de IMM-uri inmatriculate in cursul anului si numarul de imm_uri existente la inceputul anului) si a ratei mortalitatii( se determina raportand numarul de IMM-uri radiate in cursul anului la numarul celor existente la inceputul anului).

Sursa: Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si CooperatieEvolutia ratei natalitatii in sectorul IMM-urilor in perioada

1997-2001

11

Sursa: Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si CooperatieEvolutia ratei mortalitatii in sectorul IMM-urilor in perioada

1997-2001

Un element important in dezvoltarea firmelor mici si mijlocii este prezenta capitalului privat in acest sector. In perioada 1997-2001 am asistat la o crestere a numarului de firme cu capital integral privat. Daca in cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, firmele cu capital privat au fost preponderente pe tot parcursul intervalului de analiza, ponderea intreprinderilor mijlocii cu capital privat in totalul intreprinderilor mijlocii a cunoscut o crestere semnificativa, de la 57,2% in anul 1997 la 89,4% in anul 2001. Aceasta evolutie ascendenta a firmelor mijlocii cu capital privat are o influenta benefica in planul consolidarii sectorului de intreprinderi mici si mijlocii din Romania.

2.3 Repartizarea IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare

Absenta unei strategii consistente referitoare la dezvoltarea IMM-urilor a condus la adancirea diferentelor dintre regiuni pe principiul ca “cei saraci devin mai saraci, iar cei bogati devin mai bogati”. Se constata o consolidare semnificativa a regiunilor Bucuresti, Nord Vest si Centru.

12

2.3.1 Densitatea IMM-urilor in teritoriuCa un indicator cu un grad sporit de comparabilitate, data fiind si

dimensiunea diferita a judetelor si regiunilor din punct de vedere demografic, numarul de firme la 1000 de locuitori solutioneaza aceasta problema, dar indicatorul poate fi privit totodata ca „barometru” intreprenorial al spiritului de initiativa al populatiei, precum si al mediului economic prietenos si atractiv pentru investitori. Media nationala pentru un judet este de 23,1 IMM-uri la 1000 de locuitori. Dispersarea intre judete este ridicata, amplitudinea fiind 41,52, intre Bucuresti-Ilfov(51,89) si Botosani(10,37).

2.3.2 Distributia IMM-urilor pe clase de marime si numar de salariati

Predominante in cadrul IMM-urilor sunt microfirmele, cu pana la 10 salariati, firme ce detin peste 91,5% din numarul total. Una dintre caracteristicile care dau dimensiunea potentialului intreprinderilor este dat de numarul de salariati. Numarul mediu de salariati pe o intreprindere este de 4,53.

13

2.3.3 Repartitia IMM-urilor dupa tipul rezultatului economic obtinut

Structura IMM-urilor dupa natura rezultatului bilantier final pentru anii 2001 si 2004 se prezinta in tabelul de mai jos. Principala constatare se refera la faptul ca ponderea IMM-urilor care au rezultat net pozitiv a ajuns la aproape 52%, comparativ cu 42,5% in 2001. Contributia cea mai mare la aceasta ameliorare a situatiei financiare a fost adusa de grupul microintreprinderilor.

Comparativ cu valoarea medie nationala (470.275 mii lei), media profitului pentru o firma este in Bucuresti de 1,79 ori mai ridicata, iar in Sud-Vest este de 62,5% fata de aceasta medie. Ecartul intre nivelul din Bucuresti si cel din Sud Vest este de 547.558 mii lei. Pe ramuri de activitate volumul cel mai mare de profit este obtinut de firmele ce au ca obiect de activitate comertul cu ridicata, firme care contribuie cu 21,1% din masa totala a profitului national, urmate de firmele cu obiect de activitate servicii prestate intreprinderilor cu 20,6%.

2.4. Repartitia IMM-urilor pe sectoare de activitate In ceea ce priveste repartitia IMM-urilor pe ramuri ale economiei

nationale, microintreprinderile sunt orientate indeosebi spre comert si servicii, intreprinderile mici activeaza in industrie, comert si servicii, iar intreprinderile mijlocii desfasoara cu precadere activitati industriale si de constructii. Prezenta microintreprinderilor in comert este explicabila daca tinem cont ca aceasta activitate necesita un volum mai redus de resurse (financiare, materiale, umane, etc) si posibilitatea de a obtine un profit intr-un timp relativ scurt este ridicata. Una dintre concluziile care se desprind in urma analizei datelor este aceea ca in intervalul 1997-2001 a crescut in mod constant importanta firmelor de dimensiune mijlocie. Demn de semnalat este faptul ca ponderea firmelor mijlocii care activeaza in industrie in totalul firmelor mijlocii a crescut de la 26,8% in anul 1997, la 49% in anul 2001. Fara indoiala ca intreprinderea mijlocie

14

se preteaza cel mai bine la specificul activitatii industriale, insa nu trebuie neglijata nici prezenta microintreprinderilor si a firmelor mici in acest sector. Dat fiind ca industria reprezinta unul dintre pilonii dezvoltarii durabile, apreciem ca implicarea tot mai activa a IMM-urilor in aceasta ramura de activitate constituie o premisa esentiala a relansarii economiei nationale.

Distributia firmelor mici si mijlocii din Romania pe principalele sectoare economice (-%-)

15

In sfera serviciilor se constata o stabilitate din punctul de vedere al ponderii celor trei categorii de intreprinderi – microintreprinderi, intreprinderi mici si intreprinderi mijlocii - in totalul fiecarei clase de marime. In anul 1997, ponderile erau de 14,1%, 13,3% si 10,7%, iar in anul 2001 acestea se situa la niveluri apropiate, respectiv 16,5%, 12,6% si 10,9%.

16

Evolutia ponderii microintreprinderilor din industrie in totalul microintreprinderilor in perioada 1997-2001(-%-)

Evolutia ponderii firmelor mici si din industrie in totalul firmelor mici in perioada 1997-2001(-%-)

Evolutia ponderii firmelor mijlocii din industrie in totalul firmelor mijlocii in perioada 1997-2001 (-%-)

17

3. Particularitati ale IMM-urilor din Romania in comparative cu cele din Uniunea Europeana

Existenta unui segment puternic de IMM-uri constituie o conditie a integrarii economiei romanesti in arhitectura economica a spatiului comunitar. Pentru a evalua potentialul real al firmelor mici si mijlocii din Romania, ne propunem o analiza comparativa cu Uniunea Europeana, structurata pe doua coordonate: densitatea firmelor mici si mijlocii si distributia acestora pe ramuri de activitate.

Densitatea IMM-urilor reflecta stadiul de dezvoltare a fenomenului intreprenorial. Relevanta acestui indicator strategic este argumentata de o serie de cercetari recente care au demonstrat ca exista o corelatie pozitiva intre rata de crestere a produsului intern brut si rata de crestere a companiilor active. Cresterea numarului de companii active se asigura, in principal, prin dezvoltarea firmelor mici si mijlocii.

Intensitatea dezvoltarii fenomenului intreprenorial intr-o tara este data de indicatorul densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori, asa cum s-a mentionat anterior. In figura se prezinta cifrele privind situatia din Romania comparativ cu cea din tarile UE.

Densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitoriSursa: Entreprises en Europe, EUROSTAT/Carta Alba a IMM-urilor din Romania,

2006

18

Din examinarea datelor se observa ca densitatea IMM-urilor din Romania este de 23, cu mult inferioara celei inregistrate pe ansamblul Uniunii Europene(52) si cu mult inferioara tarilor UE mai putin dezvoltate- Grecia, Portugalia, Spania, care au o densitate a IMM-urilor de 3 ori mai mare. Analiza comparativa a densitatii IMM la 1000 de locuitori indica uriasul efort pe care Romania trebuie sa-l faca pentru compatibilizare structurala cu economia europeana.

Una din caracteristicile importante ale IMM-urilor o constituie dimensiunea acestora, evaluata prin numarul mediu de salariati pe intreprindere. Dimensional,situatia IMM-urilor din Romania se prezinta asemanator cu cea existenta in UE. In Romania dimensiunea medie a unui IMM este de aproximativ 4,5 persoane, iar in UE de aproximativ 5. In Romania, ca si in alte tari europene, IMM-urile predomina absolut in economie, reprezentand peste 99% din totalul intreprinderilor si avand o contributie majora la formarea PIB-ului si la crearea de locuri de munca. Principalii indicatori de caracterizare a sectorului IMM-uri din Romania comparativ cu UE sunt prezentati in tabelul de mai jos:

Se observa ca, desi cifrele referitoare la ponderea IMM-urilor in total intreprinderi si numarul mediu de salariati sunt asemanatoare, se mentin totusi diferente semnificative intre Romania si tarile din UE referitor la forta economica a IMM-urilor.

Analiza incadrarii pe ramuri a IMM-urilor din Romania indica la inceput de mileniu o structura atipica comparativ cu UE, asa cum rezulta din tabelul urmator.

19

In prezent, datele furnizate de Carta Alba a IMM-urilor din Romania 2006 ne indica o situatie ceva mai optimista si mai apropiata de media europeana. Astfel se constata ca a scazut ponderea IMM-urilor ce au ca obiect de activitate comertul cu amanuntul, ajungand la 32,7% si a celor care activeaza in comert cu ridicata, 13%. S-a diversificat semnificativ obiectul activitatii IMM-urilor, catre servicii prestate intreprinderilor, constructii, industrie, etc. semn al maturizarii acestei categorii de agenti economici (9,38% detine grupul firmelor care presteaza servicii intreprinderilor,urmate fiind de cele de constructii, 6,03%). Totusi, sectorul IMM-urilor din Romania este sub nivelul celui din UE, cele mai mari probleme fiind accesul la servicii, finantari si informatie, apreciza Giorgio Ficcarelli, coordonatorul asistentei de preaderare din cadrul Delegatiei Comisiei Europene (DCE) de la Bucuresti. In prezent, Romania este tara cu cea mai mica rata de nastere a noilor companii a afirmat reprezentantul DCE. Acesta a aratat ca daca intreprinderile mici si mijlocii nu isi imbogatesc accesul la servicii, vor disparea pentru ca nu se vor putea adapta la piata concurentiala europeana. Mai multe voci sustin ca marea problema a micilor intreprinzatorilor romani ar sta in incapacitatea de a folosi fondurile europene pentru a se dezvolta, spre deosebire de concurentii lor occidentali. In Ungaria, din totalul proiectelordepuse pentru finantare, 74% au fost obtinute de IMM-uri. Din 10000 de aplicatii depuse in 2004 pentru fondurile comunitare, peste 6000 au primit finantari totale de 330 milioane euro.

Romania are inca unul dintre cele mai scazute niveluri din regiune in ceea ce priveste venitul pe cap de locuitor si, de aceea, trebuie sa accelereze cresterea economica si sa-si sporeasca eforturile de

20

stabilizare. Fara imbunatatirea sistemului educational si perfectionarea fortei de munca, competitivitatea firmelor romanesti va fi afectata, in continuare, de forta de munca ieftina si necalificata.

Se poate concluziona ca efectele integrarii asupra IMM-urilor vor fi diferite de la un sector la altul depinzand de specificul fiecaruia.

Recomandari primite de Romania din partea Uniunii EuropeneCrearea unui sector de IMM-uri similar din punct de vedere

structural, dimensional si functional cu cel din UE, constituie garantia integrarii reale si eficace a Romaniei in Uniunea Europeana. Tocmai de aceea, plecand de la urmatoarele premise:

- IMM-urile in Romania sunt confruntate cu o serie de dificultati generate de situatia actuala a economiei , de intarzierele in privatizarea si restructurarea economiei,

- IMM-urile constituie singurul sector din economie care poate sa creeze locuri de munca pentru a absorbi personalul disponibil din sectorul de stat,

- IMM-urile constituie principala sursa de constituire a clasei de mijloc, cu rol decisiv in asigurarea stabilitatii sociale,

s-au formulat cateva recomandari, pe care Romania ar trebui sa le ia in considerare:

Diminuarea fiscalitatii asupra IMM-urilorIn prezent Romania are cea mai mare fiscalitate asupra fortei de

munca din Europa si o fiscalitate pe profit ridicata. Prin acestea se incearca scaderea motivarii muncii la negru si a economiei subterane. O modalitate concreta de reducere a fiscalitatii trebuie stabilita pe baza consultarii partenerilor externi

Stimularea puternica a crearii de locuri de munca, a exportului si implementarii tehnicii si tehnologiei de varf

Operationalizarea acestei recomandari trebuie sa constea in extinderea stimulentelor directe si indirecte, sub forma de subsidii, diminuari de taxe si impozite, finantari partiale sau integrale, etc.

Intensificarea infiintarii de noi IMM-uri si consolidarii celor existenteAceasta recomandare decurge din faptul ca densitatea IMM-urilor in Romania este de trei ori mai mica decat in UE.

Pentru operationalizarea acestei recomandari, se impune promovarea unor scheme de granturi pentru cei ce infiinteaza IMM-uri in sectoarele de varf (informatica, telecomunicatii, chimie, etc.)

Stimularea investitiilor cu caracter productivInvestitiile IMM-urilor sunt mult inferioare celor realizate la nivelul

UE.

21

4. IMM-urile in plan mondial

In ultimul deceniu s-a inregistrat o dezvoltare importanta a micilor afaceri care au luat amploare in toate statele lumii. Ca urmare a dezvoltarii acestui sector a crescut prosperitatea, cresterea nivelului de trai si o dezvoltare importanta atat a acestor state cat si a celor industrializate. P. Drucker spunea ca “micile afaceri reprezinta catalizatorul principal al cresterii economice.”

Experienta mondiala existenta demonstreaza rolul deosebit si importanta intreprinderilor mici si mijlocii in cadrul economiilor nationale. Dupa ascensiunea din ultimele trei decenii, se apreciaza ca firmele mici si mijlocii vor constitui in perioada urmatoare vectorul principal al progresului economic, atat in tarile dezvoltate, cat si in cele aflate in tranzitie. Pe de o parte, atributele firmelor mici si mijlocii situeaza acest tip de organizatie in prim-planul dezvoltarii economice. Pe de alta parte, coordonatele care definesc noua configuratie a economiei mondiale sunt favorabile expansiunii sectorului mic si mijlociu.

Impactul internationalizarii activitatilor economice asupra firmelor mici si mijlocii trebuie abordat din dubla perspectiva. Pe de o parte, aceste firme au acces la noi piete, la materii prime de calitate superioara si au posibilitatea de a angaja forta de munca cu un nivel ridicat de pregatire, in conditiile unor costuri salariale mai reduse. Celelalte oportunitati de care beneficiaza intreprinderile mici si mijlocii in contextul internationalizarii economiei se refera la achizitionarea de tehnologii noi si modernizate, la efectuarea unor transferuri de know-how managerial in toate sferele activitatii organizationale si la realizarea de parteneriate si aliante strategice cu firme din alte tari. Din punctul de vedere al intreprinderilor mici si mijlocii, latura negativa a internationalizarii este ca acestea trebuie sa faca fata concurentei tot mai puternice de pe piata internationala. Firmele care nu vor reusi sa valorifice avantajele ce decurg din internationalizare nu se vor mentine in limitele de eficienta economica si, implicit, vor iesi din circuitul relatiilor economice internationale. Din cele prezentate, rezulta ca intreprinderile mici si mijlocii se vor situa in prim-planul dezvoltarii economice in perioada urmatoare. In cadrul Congresului al XXVI-lea al ICSB (International Comercial for Small Bussines) desfasurat la Toronto, in anul 1999, se afirma ca “secolul XXI va fi al firmelor mici si mijlocii independente, integrate in retele, total diferit de secolul XX, care a fost al firmelor mari”.

Pentru firmele mari, IMM-urile reprezinta lumea din care au venit si de unde va aparea concurenta lor de maine. Pentru indivizi, IMM-urile reprezinta adesea un prim loc de munca, o prima treapta in cariera. Ele sunt de asemenea un prim pas catre lumea intreprinzatorilor. Pentru

22

economie in ansamblu, IMM sunt lansatoare de idei noi si asamblare de noi procese care accelereaza cresterea pe baza unei folosiri mai eficiente a resurselor. O implicare importanta a impactului extern al intreprinderilor mici si mijlocii este faptul ca, contributia lor la dezvoltare nu se limiteaza la sectorul IMM-urilor al economiei, ci mai degraba se extinde ca impact asupra intreprinderilor care nu tin de acest sector, cu influente semnificative. Bazat pe studiul unei vaste literaturi, raportul Observatorului « Intreprinderile mici si mijlocii in Europa 2003 » pretinde ca intreprinderile mici si mijlocii servesc drept motor al cresterii economice. Statisticile din aproape toate tarile releva ca IMM-urile predomina absolute in economie, reprezentand peste 99% din totalul firmelor, avand ponderi substantiale in obtinerea PIB-ului si furnizarea de locuri de munca.

John W Snow – Secretary of the U.S Treasury, laudand spiritul intreprenorial in USA, afirma : « Sunt o categorie plina de curaj,... nimeni nu munceste ca ei si nimeni nu-si asuma riscuri mai mari. ».« Care sunt joburile viitorului si de unde vor veni ele » este adesea intrebat Secretarul de Stat. Raspunsul scurt este ca nimeni nu stie, dar este cert ca firmele mici si inovatia vor juca un rol cheie. Desi IMM-urile formeaza marea majoritate a firmelor in lume, procentajul fortei de munca pe care acestea o angajeaza, variaza in fiecare tara. In Filipine, acesta reprezinta 50%, in timp ce in UE, IMM-urile reprezinta 66,3%, in Grecia aceasta cifra este de 86,7%.

In cazul tarilor membre OECD, IMM-urile reprezinta peste 95% dinintreprinderi in majoritatea tarilor si angajeaza peste jumatate din salariatii sectorului privat. In Noua Zeelanda, de exemplu, noua din zece firme angajeaza mai putin de zece persoane. Lucrul acesta are o importanta deosebita avand in vedere numarul de angajati in aceasta zona, care este mai mult decat dublu in comparatie cu anul 1997. Majoritatea guvernelor OECD promoveaza intreprenoriatul si au in vedere dezvoltarea IMM-urile prin nenumaratele politici si programe. In Marea Britanie acest lucru are ca scop combaterea dificultatilor IMM-urilor, legate de finantare, tehnologie si inovatie, comert electronic, management si internationalizare. In Coreea, de exemplu, masurile includ concesii fiscale si imprumuturi cu dobanda redusa pentru infiintarea de firme noi in zonele rurale.

In America, firmele mici au beneficiat de aproximativ 2 miliarde $ in anul financiar 2003, aproximativ 20% din totalul subventiilor autorizate pentru toate domeniile.

Politicienii din America Latina, dupa ce s-au concentrat multi ani peinvestitii masive si au curtat companii multinationale, au inceput sa-si dea seama ca IMM-urile sunt adevaratele surse de locuri de munca. Marea majoritate a companiilor (80-90%) sunt microintreprinderi, iar guvernele

23

au redus foarte mult birocratia pentru a se asigura ca cerintele IMM-urilor au fost repede luate in considerare. Printre economiile regionale importante, numai in Argentina a avut loc o descrestere a numarului de IMM-uri intre1988 si 2002, in timp ce aceste tipuri de firme au inflorit pretutindeni in America Latina, mai ales in Brazilia si Mexic. InBrazilia, in timp ce economia a crescut cu numai 0,8% in 1999, IMM-urile au crescut cu 6,5%. In Columbia, IMM reprezinta in prezent 36% din totalul locurilor de munca si 63% din locurile de munca in industrie.

In ceea ce priveste partea asiatica este recunoscut faptul ca, unele dintre cele mai performante economii ale lumii (Taiwan si Hong Kong), se bizuie puternic pe intreprinderile mici. 81% din totalul angajatilor din Japonia este concentrat in IMM-uri, unde o intreprindere angajeaza in medie 9 salariati fata de 4 in UE.

In Africa de Sud, numarul angajatilor in IMM-uri este ridicat, estimat recent la 60%, in timp ce acest sector da aproximativ 40% din productie.Tarile in curs de dezvoltare : The International Finance Corporation afirma ca : « in multe tari in curs de dezvoltare, economia privata este aproape in intregime cuprinsa in IMM-uri » si ca « acestea sunt singura posibilitate realista de angajare pentru milioane de oameni saraci din intreaga lume ».

Rolul intreprindeilor mici si mijlocii este recunoscut pe intreg globul pentru contributia lor unica la dezvoltarea economica. Atat tarile dezvoltate cat si cele in curs de dezvoltare realizeaza ca IMM-urile si intreprinzatorii joaca un rol vital in dezvoltarea industriala a unei tari. Asa ca nu e nici o surpriza ca strategii politici au considerat adesea ca IMM-urile pot constitui « samanta » relansarii economice.

24

5. Sistemul de relatie al IMM-urilor cu marile companii

IMM-urile se dezvolta in teritoriu si in functie de relatiile cu marile intreprinderi, relatii care privesc resursele, tehnologiile, echipamentele; multe IMM-uri pot avea statut de “sateliti”, altele de subfurnizori de semifabricate, produse finite, de subantreprize ale marilor intreprinderi.

Faptul ca IMM-urile sunt subantrepenori ai marilor intreprinderi poate fi factor de dezvoltare economica, dar si un factor care poate angaja o dependenta ce reduce autonomia si favorizeaza vulnerabilitatea lor. Rolul de subantrepriza este considerat ca reprezentand o stare “confortabila”.

Pentru eficientizarea relatiilor dintre IMM-uri cu diferiti parteneri, se intreprind masuri diferite.

Tipul de relatii Masuri de intreprins pentru eficientizareIMM – beneficiar - stabilizarea realtiilor economice;

- reciprocitate in schimburi si sisteme de operare- adaptabilitate la solicitari- realizari performante privind calitatea, nivelul

costurilorIMM – furnizor - valorificarea relatiilor personale si a credibilitatii lor

- stabilizarea relativa a relatiilor economice- reciprocitate- anticipari privind noile solicitari

IMM – banci - dezvoltarea relatiilor de parteneriat- solicitarea de consultanta financiara

IMM – intreprindere de export

- dezvoltarea cooperarii de tip informational privind: intrarile de resurse valorificarea produselor- acordarea atentiei asupra marcii produselor- dezvoltarea activitatilor privind stiudiul pietei reclama, publicitate service

IMM – intreprindere concurenta

- cunoasterea activitatilor concurentei- incercarea de segmentare a pietelor- promovarea unor solutii de diversificare a

produselor- desfasurarea unor politici de profit rationale, care

sa asigure un echilibru relativ intre pretul de vanzare si costuri

IMM- unitati de invatamant, de cercetare si proiectare

- folosirea in comun a bazelor de cercetare- solicitarea contributiei invatamantului, cercetarii- dezvoltarea sistemelor de consulting- realizarea pregatirii si perfectionarii de tip

postuniversitar

25

Intre IMM-uri si marile companii exista o relatie de complementaritate, operationalizate printr-o varietate de modalitati:

- contracte de vanzare-cumparare- contracte de subcontractare- aliante strategice sub forma de francize, acorduri de

cooperare- incubatoare de afaceri

Pentru IMM-uri, indeosebi in ceea ce priveste strategia lor de dezvoltare, aceste aspecte prezinta o importanta cu totul particulara. In cazul economiei romanesti, caracterizata prin preponderenta intreprinderilor de mari dimensiuni si prin ponderea inca redusa a IMM-urilor comparativ cu situatia din tarile dezvoltate, intre caile de crestere a competitivitatii economice se numara dezmembrarea majoritatii intreprinderilor gigantice, reducerea gradului de integrare a fabricatiilor si specializarea mai avansata a intreprinderilor, externalizarea multor activitati complementare si asigurarea realizarii lor pe baza de contracte incheiate cu unitati mici si strict specializate.

Toate aceaste cai inseamna oportunitati pentru crearea de noi IMM-uri, orientarea functionala a celor noi si a celor existente, preluarea pe baza de subcontracte a numeroase activitati de la marile companii, adancirea complementaritatii IMM-urilor in raport cu cele mari. In existenta acestei complementaritati intre marile intreprinderi – care realizeaza economii de scara, au un potential productiv si economico-financiar apreciabil si ocupa pozitii domninante pe piata – si IMM-uri – mult mai flexibile, mobile si sensibile la semnalele pietei - , rezida una dintre cheile competitivitatii apreciabile a economiilor dezvoltate. In aceasta perspectiva, preluarea de catre IMM-uri a unor activitati externabile de catre marile intreprinderi, oferirea de catre primele celor din urma, spre fabricare a unor subproduse (sau spre prestare a unor servicii specializate), consolidarea asociatiilor de IMM-uri pe industrii, sectoare economice si regiuni in scopul coordonarii mai bune a efortului lor sunt caile cele mai larg urmate in intreaga lume pentru afirmarea puternica a rolului acestor intreprinderi in economia moderna, pe masura fortei lor economice si a potentialului de crestere care le face, deopotriva, parteneri si concurenti redutabili ai marilor intreprinderi.

26

6. IMM-urile in contextul trecerii la economia bazata pe cunostinte

In prezent, la nivel mondial se configureaza un nou model de crestere economica – economia bazata pe cunoastere - al carui pion microeconomic principal este firma mica si mijlocie. Modelul economic are drept fundament revolutia cunostintelor, care marcheaza trecerea de la economia bazata predominant pe resursele fizice la economia bazata pe cunostinte.

Rolul propulsor in progresul economic contemporan il detin neofactorii de productie ce cuprind noile tehnologii informatice si de comunicatii si metodele manageriale moderne. Acesti neofactori de productie, impreuna cu factorii de productie “clasici” asigura dezvoltarea economica de tip intensiv, cresterea productitivitatii muncii, precum si diverificarea calitativa si sortimentala a produselor si serviciilor in concordanta cu nevoile complexe de consum.

O evaluare realista a stadiului evolutiei Romaniei spre economia bazata pe cunostinte nu se poate realiza decat utilizand abordari comparative internationale, apreciaza profesorul Ovidiu Nicolescu. Foarte util pe acest plan este indexul sau tabloul indicatorilor de evaluare stabiliti pentru strategia de la Lisabona, structurat pe cinci componente principale:

inovarea si cercetarea; liberalizarea si fluidizarea pietei; dezvoltarea intreprenoriala si a intreprinderii; gradul de ocupare a resurselor umane si coeziunea sociala; dezvoltarea economica sustenabilaComparatiile efectuate ofera indicii valoroase in ceea ce priveste

stadiul construirii economiei bazate pe cunostinte in Romania. Astfel, aflam ca:a) la aproape jumatate din indicii utilizati pentru comparatie, Romania se situeaza pe ultimul loc in Europa, in raport cu toate tarile considerate;b) la multi indicatori Romania are niveluri de cateva ori mai mici decat nivelurile minime din Uniunea Europeana;c) evaluarile la cele cinci domenii considerate plaseaza Romania in partea inferioara a performantelor.

Avand in vedere impactul major pe care il are cercetarea si inovarea asupra construirii economiei bazate pe cunostinte s-a examinat pozitia Romaniei fata de tarile UE si alte tari dezvoltate pe plan mondial, in functie de indicele agregat de inovare. Astfel s-a constatat ca Romania

27

se afla in zona tarilor ale caror dezavantaje fata de tarile dezvoltate – SUA, Japonia, Suedia, Finlanda, Elvetia, Marea Britanie, Danemarca si Norvegia – se vor reduce. Cu toate acestea, alaturi de Turcia, Romania este despartita de cel mai mare decalaj fata de aceste tari. Concluzia specialistilor romani este ca recuperarea ramanerii in urma in plan inovational este de 20 ani. Construirea economiei bazate pe cunostinte, - atat in Romania, cat si in tarile dezvoltate – reprezinta un proces de o complexitate, dificultate si rafinament deosebit de mari, care nu poate fi realizata decat printr-un management profesionist la nivel national, bazat pe armonizarea si participarea intensa a tuturor fortelor economice, inovationale, educationale, sociale si politice ale tarii, in stransa corelatie cu tendintele de varf pe plan mondial si, fireste, in primul rand, din Europa.

Astfel, se apreciaza ca Romania, in proiectarea constructiei economiei bazate pe cunostinte, concomitent cu finalizarea economiei de piata si cu integrarea in Uniunea Europeana, este necesar sa porneasca concomitent de la urmatoarele patru fundamente:

stadiul de dezvoltare si realitatile economiei romanesti, indeosebi punctele

sale forte si slabe, evaluate si analizate obiectiv, cu accent pe identificarea

cauzelor care le genereaza; caracteristicile, oportunitatile si amenintarile potentiale eferite de

revolutia cunostintelor si de economia bazata pe cunostinte; strategia Uniunii Europene de realizare a economiei bazate pe

cunostinte, actualizarile sale si problemele cu care se confrunta in

implementarea sa; abordarile si analizele efectuate in alte tari care abordeaza

profesionist si eficace trecerea la economia bazata pe cunostinte, in special cele din Extremul Orient(Singapore, Coreea de Sud, Hong-Kong etc.) pentru a prelua si adapta anumite modalitati si metode de actiune la conditiile din Romania.

6.1. Strategia de dezvoltare pentru IMM-uri si cooperatie pentru perioada 2007-2013

In proiectul strategiei de dezvoltare 2007-2013 prioritatea o constituie “cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunostinte”.

28

In pofida eforturilor de sprijin pentru IMM-uri si a progreselor inregistrate in implementarea in Romania a Cartei Europene pentru Intreprinderile Mici, exista inca dificultati cu care se confrunta IMM-urile romanesti, in ceea ce priveste resursele limitate de care dispun, in conditiile necesitatii de adaptare rapida la schimbarile ciclice si structurale ale economiei globale. Deschiderea pietelor va provoca noi presiuni concurentiale asupra intreprinderilor, mai ales in sectoarele industriale traditionale, iar IMM-urile, cu precadere, vor fi expuse numeroaselor schimbari ale mediului de afaceri.

Obiectivele si masurile prevazute urmaresc eliminarea constrangerilor inregistrate si vizeaza consolidarea sectorului IMM-uri si pregatirea pentru competitia pe Piata Unica, dupa cum urmeaza:

1. Cresterea competitivitatii internationale a IMM-urilor prin modernizarea si alinierea la standardele europene

Obiectivul vizeaza imbunatatirea nivelului tehnologic al IMM-urilor din sectoarele productive, prin sprijinirea investitiilor pentru modernizare, dezvoltarea activitatilor inovative proprii sau adoptarea rezultatelor din proiectele de cercetare-dezvoltare realizate de unitatile de profil, precum si alinierea produselor si serviciilor la cerintele de calitate impuse de Uniunea Europeana. Cresterea capacitatii tehnologice a intreprinderilor mici reprezinta una din principalele directii de actiune ale Cartei Europene pentru Intreprinderile mici adoptata de Consiliul Europei de la Feira in anul 2000 si in conformitate cu aceasta, un accent deosebit se pune pe promovarea diseminarii tehnologiilor in randul micilor intreprinderi si pe dezvoltarea capacitatii de a identifica selecta si adapta noile tehnologii.

2. Dezvoltarea infrastructurii de afaceri

In cadrul acestui obiectiv se urmareste dezvoltarea unui mediu de afaceri adecvat pentru integrarea in circuitul economic al zonelor geografice si crearea premiselor pentru promovarea investitiilor de succes. Experienta internationala indica ca unul dintre mijloacele cele mai eficiente este crearea de incubatoare tehnologice si de afaceri ce coopereaza cu universitatile si centrele de cercetare. Data fiind situatia reala in Romania, este indicat ca incubatoarele de afaceri sa fie infiintate pe baza parteneriatelor de tip public/privat.

3. Dezvoltarea serviciilor inalt calificate de consultanta pentru IMM-uri siorientarea acestora catre piata

29

Dezvoltarea serviciilor inalt calificate de consultanta pentru IMM-uri reprezinta premisa conectarii intreprenoriatului la competitivitate si crestere economica – in conformitate cu Cartea Verde “Intreprenoriatul in Europa” a Comisiei Europene.

In cadrul acestui obiectiv se urmareste asigurarea unor servicii de baza, cum ar fi: consultanta si instruirea referitoare la managementul intreprinderii care sa fie accesibile sectorului IMM-urilor, iar informatia sa fie diseminta la nivel national, cu standarde de calitate identice, livrata printr-o retea de servicii suport.

4. Facilitarea accesului la finantare prin promovarea unor instrumente financiare adecvate nevoilor IMM-urilor

IMM-urile au dificultati in accesul la finantare pe baza unor termeni favorabili acestora. In prezent, multe banci manifesta rezerve fata de micile intreprinderi din cauza gradului inalt de risc si a costului ridicat al creditelor. Astfel, microintreprinderile si intreprinderile mici nu au posibilitati de dezvoltare si nu vor putea sa patrunda pe piata cu produse competitive, daca nu se intreprind masuri corespunzatoare pentru imbunatatirea accesului lor la finantare.

30

7. Concluzii

In ultimele doua decenii, intreprinderile mici si mijlocii au inregistrat o dezvoltare progresiva, ajungand pana la utilizarea si implementarea aspectelor legate de economia bazata pe cunoastere.

Se stie faptul ca IMM-urile reprezinta “coloana vertebrala” a societatii si ca participa cu un procent mare la constituirea produsului intern brut.

Romania are cea mai scazuta densitate a IMM-urilor pe cap de locuitor in comparatie cu celelalte tari dezvoltate din Uniunea Europeana. Din acest motiv, trebuie adoptate politici de stimulare a infiintarii de noi intreprinderi si de utilizare a unor tehnici de varf, pentru a fi competitive pe plan national si international. Deasemeni, trebuie tinut cont de recomandarile primite din partea Uniunii Europene privind diminuarea fiscalitatii si stimularea investiilor cu caracter productiv si a exporturilor. De altfel, dezvoltarea acestora tine si de mentalitatea oamenilor si de cat sunt dispusi sa riste prin inceperea unei noi afaceri sau consolidarea celor existente.

31

Bibliografie

1. Ovidiu Nicolescu – “Managementul intreprinderilor mici si mijlocii” , Editura Economica, 2001

2. Corneliu Russu - “Managementul intreprinderilor mici si mijlocii” , Editura Expert

3. Vladimir – Codrin Ionescu - “Managementul firmelor mici si mijlocii” , Editura Economica , 2004

4. Tatiana Gavrila, Viorel Lefter - “Managementul organizatiilor” , Editura Economica, 2007

5. Lucica M. Craciun – ““Managementul strategic al IMM-urilor” , Editura Nationala

6. www.biblioteca.ase.ro

32