Teoria Si Metodica Antrenamentului Sportiv (1)

7/27/2019 Teoria Si Metodica Antrenamentului Sportiv (1)

1/50

TEORIA SI METODICAANTRENAMENTULUI

SPORTIV


2/50

PRINCIPIILE ANTRENAMENTULUI SPORTIV

Principiile AS: Au rol calauzitor in activitateaantrenorilor, asigurand organizarea sidesfasurarea tuturor actiunilor specificeactivitatii acestora in colaborare cu cuceririle

stiintelor biologice, ale psihologiei si pedagogiei.O idee de baza a unei doctrine sau teze carestructureaza si orienteaza o activitate decunoastere sau de natura practica, din care

deriva o serie de cunostinte in planul actiuni saucomportamentului= PRINCIPIU


3/50

IN TEORIA SI MET A.S. SUNT FORMULATE O SERIE DE

PRINCIPII:

Identice cu cele din Ed. Fiz. Scolara

Altele cu un pronuntat caracter specific, ceea ce se refera la cerintele dedirijare a procesului instructiv-formativ din sportul de performanta

DEF: Principiile antrenamentului sportiv constituie idei de baza,de ordin

pedagogic, psihologic,fiziologic, igienic, si altele, carestructureaza

efectuarea si conducerea procesului de ANTRENAMENT

Aceste principii se schimba in functie de evolutia, procesuluideantrenament.

In literatura de specialitate, regasim mai multe sistematiazari si categorii deprincipii:

I Siclovan(Buc I.E.F.S) sistematizeaza: Principiul specializarii aprofundata a instruirii

Principiul adaptarii la eforturi intense si maxime

Principiul individualizarii Principiul dezvoltarii multilaterala a calitatilor motrice si a indicilor morfofunctionali

Principiul modelarii


4/50

Altii impart aceste principii ale A.S. in mai multe categorii: in douasau trei categorii.

E.Firea si A. Dragnea impart in trei categorii:

1. Contin principii comune pentru ed.fizica si pentru A.S.2. Principiul orientarii continutului si a conducerii A.S.

3. Principiul orientarii si dirijarii efortului in A.S.Conceptia metodica actuala, formuleaza chiar

indica, aplicarea prin A.S. in baza urmatoarelor

consideratii:

1. Organismul uman are multiple posibilitati de adaptare ca adaptarea laefortul din antrenamente si concursuri

2. Incarcatura antrenamentelor exprimata prin: VOLUM

INTENSITATE

COMPLEXITATEA EFORTULUI si variatiile acestora, sta la bazasupracompensarii, precum si la adaptarea organismului pentru mareaperformanta

3. Mentinerea acelorasi sarcini in antrenament pe o perioada mai lunga, sauprogramarea antrenamentelor prea rar nu conduce laimbunatatirea(ameliorarea) capacitatilor de concurs

4. Fixarea unor sarcini prea mari- la intervale prea mici, face casupracompensarea, sa se realizeze doar partial, iar adaptarea la effort sanu mai fie posibil, duce la instalarea SUPRAANTRENAMENTULUI


5/50

5. Cresterea progresiva a sarcinilor de antrenament si alternareaefortului cu refacerea stau la baza fenomenului de (SUPRACOMPENSARE) repetare a supracompensarii, din carerezulta:

O MAI BUNA ADAPTARE LA EFFORT

CRESTEREA CAPACITATII DE CONCURS

6. Adaptarea organismului se produce in functie de :

NATURA SARCINILOR DE EFFORT

MODUL CUM REACTIONEAZA SPORTIVUL LAACESTE SARCINI


6/50

A. Principiile generale ale educatiei fizice

scolare si a antrenamentului sportiv

Principiul orientarii educative

Principiul participarii constiente si active

Principiul accesibilitatii Principiul sistematizarii si continuitatii

Principiul insusirii temeinice

Principiul concordantei dintre continutulinstruirii si cerintele activitatii practice


7/50


8/50

PREGATIREA FIZICA SPECIFICA este

reprezentat de totalitatea actiunilor dinantrenament, cu scopul sustinerii

efortului specific (TE-TAC) dintr-o ramura

sportiva

Acceptiunea de P.F.S. inseamna chiar

nivelul calitativ al indicatorilor, ai acestor

discipline

PREGATIREA SPECIALIZATA este data

de apropierea sau chiar identificarea pregatirii

cu modelul efortului din concurs


9/50

B. 1 Principiul orientarii spre marea performanta si al

specializarii aprofundate a pregatirii Acest principiu actioneaza in doua directii:

1 Ca obiectiv, orientare, indreptarea si convingerea tinerilor sa practice o

ramura de sport, in concordanta cu aptitudinile personalepe sportul respectiv- Prinselectie se poate depista TALENTUL-copiluluiAcele predispozitii psihice si fizice

necesare pentru obtinerea celor mai inalte

performante intr-o ramura sportiva

2 A doua parte A.P. este ceea ce este legat

de specializarea aprofundata in sport, respectiv

prin crearea modelelor de pregatire(campioni)si crearea unor conditii asemanatoare cu cerintele

competitionale.

Pricipiul specializarii aprofundate nu exclude nici rolul formarii unui

bagaj motric bazat ( dezvoltarea fiz. Armonioasa, vezi tenisul,

ciclismul etc.)

Trebuie evitate unele greseli- vezi pregatirea incepatorilor, copiilor,

prin fortarea pregatirii prin mijloace strict specializate (duce la obtinerea

performantelor imediat si la plafonarea lor ca seniori.O data cu trecerea spre marea performanta pregatirea se axeaza pe caracteristicile

efortului din concurs

Metodica moderna recomanda sportivilor de mare performanta utilizarea

concursului ca mijloc optim si eficient in pregatire deoarece concursulasigura direct

caracteristicile efortului cerut. Nord americani-GRESIT- impun o pregatire deja din

copilarie(vezitenis) din acest motiv jucatorii respectivi se opresc la rezultate remarcabile numai la nivelul


10/50

Trebuie sa facem distinctie intre :

a) Specializare prematura este o specializare anticipata unde nu se creeazaconditii de maturitate biologica;duce la aplatizare si inevitabil conduce laabandonarea prematura a activitatii sportive

b) Specializare timpurie caracterizata prin specializarea anticipata dar estein concordanta cu cronologia varstelor( pe etape), 4 etape fundamentale:

Pregatire preliminara (6-10 ani)

Pregatire initiala (11-13 ani)

Antrenamentul aprofundat (13-17 ani)

Specializare extinsa sau specializare sportiva (dupa 18 ani)

Principiul specializarii a condus la revizuirea conceptiei de pregatire fizica generala:

Sunt discipline si probe unde nu se va lucra la rezistenta aeroba(rezistenta generala

exclus prin program) In altele(vezi fondistii) unde se lucreaza la rezistenta aeroba cca. 70 80 % din pregatire

Aplicand acest principiu antrenorii mai ales la copii si juniori sunt nevoitisa asigure o pregatire generala deoarece acesta asigura bazaspecializarii

Practicarea cu regularitate timp mai indelungat a unei discipline sportive conduce la reglajespecifice in organismul adolescentului ce creeaza premise fiziologice pentru pregatireaspecializata

Acest lucru se incadreaza intr-un cerc vicios, pregatirea specializata conduce la reglaje iarreglajele sustin pregatirea specializata

Impunerea acestui principiu in antrenamentul modern implicarationalizarea metodelor si mijloacelor de pregatire pe baza obiectivizariimodelului competitional de varf- mentinand in practica acele exercitii care aueficienta maxima, ceea ce duce la standardizarea acestor metode si mijloace


11/50

B. 2 PRINCIPIUL MULTILATERALITATII SAU A

PREGATIRII POLIVALENTE

INDIFERENT CAT DE SPECIALIZAT ESTE ANTRENAMENTUL SE IMPUNEO PREGATIRE MULTILATERALA PREALABILA CARE SA CONSTITUEBAZA SAU FUNDATIA SPECIALIZARII. DIN CERCETARI A REIESIT CAPREGATIREA MULTILATERALA POATE SA LIPSEASCA LA SPORTIVII ALCAROR EFORT COMPETITIONAL ESTE NUMAI AEROB( FONDISTI,CICLISTI ETC) SAU NUMAI ANAEROB (SPRINTERI,HALTEROFILI NU SUNTMULTILATERALI DEZVOLTATI CI UNILATERALI)

Au dezvoltat numai acele organe, calitati motrice si capacitate de efortcerut de competitia respectiva, cercetarile au aratat ca organele si sistemelesportivilor de performanta nu sunt unifor dezvoltate( vezi exemple)

Fiecare sportiv are dezvoltata numai o singura capacitate de efort (aerobsau anaerob) specific disciplinei sau probei respective.

Antrenamentul specific de crestere a uneia dintre capacitatile de effortactioneaza in compensatie asupra slabirii celeilalte capacitati

Cand se lucreaza numai pentru o aptitudine motrica sportivul pierde dincealalta( vezi forta,scade viteza sau nu se modifica sau invers)

Despre o dezv. fiz. multilat. Se poate vorbii numai la sporturi cu efortmixt(jocuri sportive, probe combinate din atletism)

In concluzie transferul negativ sau interferenta efectelor antrenamentelor serasfrange atat in privinta naturii efortului cat si asupra dezvoltarii uneia saualteia dintre aptitudinile motrice


12/50


13/50

La nivelul sportivilor consacrati trebuie avut

in vedere: Contracararea influentelor negative

determinate de solicitarea unilaterala in sport

Mentinerea capacitatii de invatare rapida a unor

procedee Th noi Evitarea pe cat este posibil a unui singur timp

de efort

Evitarea monotoniei si a plictiselii

In jocurile sportive se aplica principiul polivalenteica avem nevoie de jucatori complet pentru

realizarea situatiilor complexe din joc


14/50

B. 3 PRINCIPIUL CICLICITATII

ANTRENAMENTULUI SPORTIV

Capacitatea de performanta are si o componenta materiala,materializata prin diverse perioade, etape si lectii, care dauinsumate multi ani de pregatire.

Antrenamentul sportiv: este un proces ciclic care se reia si se

repeta in timp la cote superioare atat cantitativ cat si calitativ Dezvoltarea bazei materiale permite aceasta ciclicitate al A.S.

prin aparitia conditiilor materiale superioare ( Sali de atletism,bazine de innot, piste artificiale de bob, ski etc.)

Deci ciclicitatea A.S. nu depinde de conditiile climatice dintr-unanotimp ci de caracterul fazic al formei sportive ( vezi

organizarea cantonamentelor in diferite tari calde sau cu zapadapt sporturile de iarna)

Acest principiu actioneaza in toate substructurile anului depregatire ( lectie-microciclu-mezociclu-macrociclu)


15/50

B. 4 PRINCIPIUL CONTINUITATII A.S.

Principiul continuitatii nu presupune desfasurarea pregatirii NON

STOP ci strcturat pe etape. Principiul continuitatii este aplicat prin succesiunea

permanenta a lectiilor de antrenament, care conduc laadaptarea complexa a organismului sportivului, adaptarileau un caracter fazic iar mentinerea lor in timp este limitat ( vezipauzele si perioada de transzitie).

Continuitatea asigura -> efectul cumulativ + exercitiile sauantrenamentele -> se suprapun peste efectul celei precedente.

Prin continuitate se asigura alternanta: effort-> oboseala ->odihna -> efort -> samd. cumuland un ciclu annual depregatire care cuprinde : 47 de saptamani -> 282 zile de lucru (la incepatori ) -> 564-600 ore de antrenament (4-6antrenamente pe sapt), la avansati (marea performanta 1100-1500 de ore cu 12 -16 antrenamente pe sapt.) Orice intreruperesau discontinuitate se lasa cu urmari foarte grave in sensnegativ.

Pregatirea sportiva (adaptarile la efort si perfectionarile)dobandite se pierd intr-un timp de 3-4 ori mai scurt decat celnecesar dobandirii lor.


16/50

B. 5 PRINCIPIUL MENTINERII NIVELULUI DE

PREGATIRE SI OBTINERII FORMEI SPORTIVE

Este cunoscut faptul ca in urma unor antrenamente de o anumita durata cudificultati crescute progresiv si alternarea efortului cu odihna se obtine o crestere acapacitatii de concurs o data cu cresterea nivelului de pregatire.

Aceasta crestere a nivelului de pregatire are o forma sinusoidala, in prima parte ocrestere mai rapida- urmat de un platou (orizontal).

Aceste lucruri depind de: Capacitatea de performanta individuala

Aptitudinile sportivului

Varsta sportivului

Calitatea pregatirii stadiale

Sportivii consacrati reincep fiecare ciclu anual la un nivel mult mai ridicat inraport cu debutantii, dar inferior cu 50-60% fata de nivelul atins in anulprecedent.

Rezultatele sportive nu pot fi mentinute lanivel maxim de performantapermanent, - nu pot cobora sub un anumit nivel sunt mentinute in interiorul unui culuar-unde apar periodic varfuri -> platouri -> si scaderi ale capacitatii de performanta.

S-a dovedit ca principiul actioneaza la toate esaloanele de pregatire dar cu obiective diferite:

La incepatori si avansati obiectivul este pastrarea adaptariidobandite cu crestere continua de la an la an (invatare, consolidare, perfectionare,dezv. calit. motrice in concordanta cu cerintele ramurii de sport)

La sportivii consacrati obiectivul principal este in functie decalendarul competitional -> dirijarea formei sportive (intrare, obtinerea vf. deforma sportiva si scoaterea din forma sportiva)

Un sportiv poate sa obtina vf. de forma sportiva usor de 2x/an (la intervalde 3-5 luni sporturi individuale)

O data cu cresterea numarului de concursuri micsorarea intervalelor intre forma sportiva a scazut la

intervale de 3-5 saptamani devenind un obiectiv al mezociclului


17/50

C. PRINCIPIILE DIRIJARII EFORTULUI IN A.S.

Numai teoretic este tratat separat deoarece in practica actioneaza unitar cuprincipiul orientarii si conducerii instruirii

C. 1 PRINCIPIUL SOLICITARII OPTIME SI A CRESTERII IN TREPTE A

EFORTULUI Evitarea solicitarilor foarte mari si mereu crescute (se evita cresterea brusca

a efortului)

Evitarea scaderii eficientei pregatirii (antrenamente reduse ca volum darmai ales ca intensitate)

Evitarea instalarii monotoniei duce la plictiseala

Evitarea aparitiei fenomenului de obisnuinta sau de acomodare constitue o conditie

de bazaa perfectionarii organismului supus efortului, acest lucru serealizaeaza prin modificare parametrilor efortului si nu oricum cirespectand principiul cresterii in trepte a efortului:

Incarcatura standard mentinuta pe o perioada indelungata nu ducela progres numai in prima faza (perioada pregatitoare si scade in perioadacompetitionala)

A doua varianta = supraincarcarii pe termen scurt duce la progres daraceste solicitari fiziologice si psihice devin stresante si conduc la

epuizare sau la supraantrenament (vezi culturistii, rusii) Unii autori explica fenomenul de instalare a unei inhibitii de protectie sau

supraliminare

Cresterea treptata a efortului conduce la adaptarea progresiva asportivului la cerintele antrenamentului si suporta dupa un timp o excitatiecare in momentul anterior s-a dovedit supra puternic, ceea ce inseamna ca excitatiacare provoca inhibitia (supraliminare) devine accesibil (ulterior poate sa devina osolicitare medie sau slaba)


18/50


19/50


20/50


21/50

Antrenorul trebuie sa se sprijine pe cunoasterea longitudinala aevolutiei sportivului. Aplicarea individualizarii este simpla daca selucreaza cu un singur sportiv (sporturi indiv.) si mai complexa daca

se lucreaza cu colective de sportiv (jocuri sportive) Prin individualizare se urmareste eliminarea (corectarea) carentelor

constatate la nivelul componentelor antrenamentului sportiv, infunctie de particularitatile individuale al fiecaruia cu scopul obtineriisuccesului.

Se va avea in vedere urmatoarele elemente: Varsta sportivului

Capacitatea de efort

Nivelul de pregatire (dupa pauze sau accedentari)

Experienta competitionala

Aplicarea metodei sub urmatoarele forme: Antrenamentul colectiv (pe posturi cu 3-5 sportivi)

Antrenament individual indrumat (este prezent antrenorul)

Antrenament individual independent (fara antrenor dar cu plan depregatire

Antrenament cu intregul colectiv primind sarcini speciale


22/50

C. 4 PRINCIPIUL MOTIVATIEI

Implicarea motivatiei in antrenamentuk sportiv este denumit de

(M. Epuran) principiul motivatiei si al efortului voluntar: De ce practica anumiti indivizi sportul? Ce anume ii motiveaza pe sportivi in concurs?

Tipuri de motive: Motive intrinseci determinat de:

Placerea produsa de activitatea desfasurata

De dorinta de afirmare

De curiozitate Motive extrinseci date de:

Recompensa

Recunoastere

Diverse compensatii materiale etc.

Diverse satisfactii de alta natura (excursii, posibilitate de a vizitalumea)

Alte motive: Cresterea elanului vital

Se simt alti oameni

Cauta senzatii tari

Pentru a cunoaste posibilitatiile proprii

De completare si de echilibrare (intre activitatea profesionala si cea sportiva)

De depasire a inferioritatii fizice sau intelectuale

Trece de la curiozitate la satisfactie

Motivatia este conditia de baza a practicarii sportului


23/50

METODELE ANTRENAMENTULUI SPORTIV

METODA inseamna cale care trebuie urmata in vedereaobtinerii unui anumit rezultat.

Un proces instructiv nu poate fi conceput fara inscriereamijloacelor utilizate in cadrul prevederilor unei metode (fie specificdomeniului, fie imprumutat din alt domeniu)

Obiectivele A.S.

Cel mai important este cresterea capacitatii de performanta, se realizeazaprin utilizarea unor metode adecvate

Aplicarea in antrenament a unei metode sau alta de catre antrenor trebuie savalorifice sistemul de cunostinte de care el dispune, impreuna cu teamulinterdisciplinar (medic, psiholog, nutritionist)

METODA DE ANTRENAMENT: reprezinta modul de lucru fundamentalfolosit de antrenor si sportiv in vederea realizarii obiectivelor

(formarea unor priceperi, deprinderi, calitati fizice, psihice)La sistematizarea metodelor trebuie tinut cont de functionalitatea

metodelor in realizarea obiectivului A.S.


24/50


25/50

1 METODE DE INVATARE SI PERFECTIONARE A

CUNOSTINTELOR, PRICEPERILOR SI DEPRINDERILOR SI DE

DEZVOLTARE A APTITUDINILOR MOTRICE

Multitudinea de probleme care apar in realizarea obiectivelor A.S. impune ogrupare a metodelor utilizate:

Metode verbale

Metode intuitive

Metode practice

Metodele verbale: sunt in principal cele didactice care sunt utilizate si inprocesul de antrenament in special in rezolvarea pregatirii teoretice (prinfolosirea cuvantului)

1. METODA EXPUNERII VERBALE: are urmatoarele procedee metodice:povestirea, explicatia, si prelegerea (sunt cunoscute)

2. METODA CONVERSATIEI: implica participarea activa a sportivului, prinraspunsurile pe care le da la intrebarea pusa de antrenor (importantadeosebitala evaluarea antrenamentelor, concursurilor, cantonamentelorparticipa si la elaborarea planificarii pregatirii)

3. METODA STUDIULUI INDIVIDUAL: studierea unor publicatii despecialitate (metode noi de rezultate din cercetarea, legate de specificulramurii de sport)


26/50


27/50

Metodele intuitive urmaresc formarea unor reprezentari sinotiuni clare, pornind de la concretul vizibil sau eventual

tancibil al unei structuri sau executii motrice Metoda demonstrarii: subiectii inainte de a deveniiexecutanti sunt spectatori care asista la demostrarea uneimiscari. Modalitatile de demostrare sunt variabile:

Demonstrarea nemijlocita a miscarii naturale care urmeaza a fiinvatata demonstrarea poate fi GLOBALA sau pe PARTI

Demonstrarea cu ajutorul planselor schemelor Demonstrarea cu ajutorul mijloacelor moderne (audio, video)

Medoda creste in eficienta daca demonstratia este insotita deexplicatii care trebuie sa fie clare si concise.

Metoda observarii executiilor altor subiecti: este tot o

metoda de demonstratie numai ca: demonstrarea nu esteintentionat, executia este urmarita in diverse concursuri(direct sau la tv)


28/50


29/50

In functie de durata pauzelor vorbim de: Pauze scu rte conduc la o refacere incompleta a organismului si urmatorul

efort este executat pe odihna incompleta duce la scaderea capacitatii de efortsi duce la STRESS

Pauze lung i asigura o refacere completa a capacitatii de efort asigura

revenirea organismului la valorile de dinaintea efortului, fie si supracompensarea siurmatorul efort se face pe fondul unei capacitati de lucru crescute

Exersarile in antrenament pot viza atat repetarea unor exercitii pe parti componente catsi integral.

Utilizarea oricarei dintre metodele practice in A.S. are o manifestare particulara aparametrilor efortului (volum, intensitate, durata, densitate-complexitate) in functiede specialitatea acestuia, ceea ce creeaza variabilitatea efortului de la un sport laaltul, de la un stagiu de pregatire la altul, de la un ciclu de antrenament la altul si

chiar de la un sportiv la altul.Toti acesti parametrii sunt in legatura directa cu adaptarea treptata a organismului la

efortul depus, cu posibilitatea de refacere a energiei consumate, care impunrecorectarea stimulilor, pentru a obtine un efect optim al antrenamentului.

Acest efect optim nu poate fi realizat fara a concepe un program de pregatire specificeunei ramuri sau probe de sport precum si de o dozare corespunzatoare.

Dozarea se face sub doua forme:

Dozarea externa incluzand variabilitatea volumului, intensitatii, densitatii,complexitatii si frecventa stimulilor

Dozarea interna reprezentat de nivelul reactiilor din organism. Fiecare componenta adozarii externe isi pune amprenta asupra marimii si intensitatii dozarii interne.


30/50


31/50


32/50


33/50


34/50


35/50

8. METODA STANDARDIZARII

Metoda s-ar putea numi si exersare in conditii standard standardizare:inseamna atribuirea pentru o serie de exercitii, a unor note de valoare,riguros stabilite, care, incluse in antrenament si-au dovedit eficienta siasigura cel mai mare randament posibil in antrenamentul sportiv

Exista o serie de cerinte ce trebuiesc respectate: Efectuarea miscarilor componente, intr-o ordine prestabilita si mereu

aceeasi

Volumul si intensitatea efortului vor fi precizate cu exactitate

Sa fie stabilite cu precizie durata pauzelorprecum si caracterul lor

Creearea conditiilor favorabile, organizatorice si materiale

Cel mai important! Invatarea tuturor exercitiilor care compun continutul unuiantrenament

Seturile de exercitii si metoda ca atare se aplica in functie de obiectivul urmarit:invatare sau perfectionarea actiunilor tehnico-tactice, sau dezvoltareacapacitatilor de efort

APLICAREA METODEI:

in special dozarea efortului sunt facilitate mai ales in sporturile ciclice, seimpune mai greu in structuri motrice complexe din sporturi aciclice

Standardizarea nu sa oprit doar la nivelul mijloacelor singulare, ea s-a extins siasupra lectiilor de antrenament precum si asupra ciclurilor saptamanale

Standardizarea inseamna operatia de tipizare a mijloacelor, a lectiilor siciclurilor saptamanale, in urma cunoasterii valorilor (biologice si metodologice)si se aplica cu eficienta maxima in obtinerea formei sportive.


36/50


37/50


38/50


39/50


40/50


41/50


42/50


43/50


44/50

ATENTIE! Odihna totala (somnul) este cel mai importantmijloc fiziologic de refacere, sportivii au nevoie de 9-10ore de somn (din care 80-90% in timpul noptii, ora de

culcare sa nu depaseasca ora 22:30.Un somn relaxat se asigura cu:

Masaj sau baie calda inainte de culcare, in care se poate adaugadiferite extrase din plante si saruri

Sa fie o camera intunecoasa

Fara zgomot in jur

Bine aerisita (oxigenata)

Se pot folosii ochelari speciali sau banda peste ochi

Cina bogata in hidrati de carboni, se evita o masa bogata inproteine si grasimi (provoaca insomnie)

Trezirea trebuie sa aiba loc de fiecare data la aceeasi ora


45/50


46/50


47/50


48/50


49/50

Exercitiile specifice sunt compuse din lanturi de procedee tehnice in (gimnastica,l t ) d f i b l tl ti t h i ( it i i) di d


50/50

lupte) de faze in probele atletice tehnice (sarituri, aruncari) din procedeetehnice in regim tactic (in jocuri sportive)

Se recomanda utilizarea lor deja din perioada pregatitoare dupa 2-3 saptamani,continuata apoi, in toata perioada precompetitionala, dar ponderea lor sascada o data cu apropierea perioadei perioadei competitionala, unde domina

exercitiile de concurs.Pot fi utilizate si in perioada competitionala in situatia cand observam anumite

deficiente de ordin tehnic sau fizic.

EERCITIILE (MIJLOACELE) DE CONCURS

Sunt utilizate in cadrul: Lectiilor de antrenament

Competitiile neoficiale

Competitii oficiale fara obiectiv de perfomanta

Se urmareste cresterea capacitatii competitive si desavarsirea pregatirii integratea acestora, in vederea participarii lor la concursurile oficiale.

Sunt programate in toata perioada precompetitionala, ponderea lor crescand sprefinalul perioadei.

In sportul profesionist devine principalul mijloc de pregatire in cea mai mare parte

dintr-un an competitional.Continutul exercitiilor de concurs difera de la sport la sport, au un caracter

general de verificare prin:

Parcurgerea distantei: integral (atletism)

Executia integrala al exercitiului cu arbitru (gimnastica, patinaj, sarituri in apa,innot artistic)

Documents

Teoria Si Metodica Antrenamentului Sportiv (1)