Upload
cristina-cris
View
231
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 1/91
CAPITOLUL 1. 2
CONSIDERAII GENERALE PRIVIND SPLAREA BANILOR 2
1.1. Evoluia istoric 2
1.2. Etapele procesului de spalare a banilor 8
1.3. Internationalizarea. Situatia Romaniei 11
1.4. Cum se pot recunoaste tranzactii suspecte««««««...............««««« 19.
CAPITOLUL 2 25
INFRACIUNEA DE SPLARE A BANILOR 25
2.1. Infraciunea de splare a banilor incriminat în art. 23 al legii 656/2002 26
2.2 Infraciunea prevzut la art. 24 din legea 656/2002 41
CAPITOLUL 3«««««««««««««««««««««««««««« 46
PREOCUPRILE ORGANELOR STATULUI PE LINIA PREVENIRII ICOMBATERII SPALARII BANILOR ««««««««...« «««««« «.46
3.1. Necesitatea combaterii fenomenului de spalare a banilor««««««««« 46
3.1.1. Masuri luate la nivel international ««« «««««««««««« 47
3.1.2. Evolutii legislative in Romania «««««««««««««««« 48
3.1.3. Evolutii institutionale «««««««««««««««««««« 50.
3.1.4. Cooperare interna ««««««««««««««««««««««50
3.2. Entitile raportoare prevzute la art.8 din legea 656/2002 i obligaiile.................
instituite în sarcina acestora 52
3.2.1. Entitati raportoare ««««««««««««««««««««« 52.
3.2.2. Obligatii in sarcina entitatilor raportoare «««««««««««« 53.
3.3. Sancionarea neândeplinirii de ctre entitile prevzute la articolul 8,a obligaiilor
stabilite de lege 66
3.4. Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor 67
3.4.1. Organizare si functionare «««««««««««««««««« 59.
3.4.2. Atributii stabilite prin lege «««««««««««««««««« 61
3.5. Activitatea de cooperare desfurat de organele de cercetare penal abilitate
în.domeniul prevenirii i combaterii splrii banilor 75
CAPITOLUL 4 ««««««««««««««««««««««««««««
ACTIVITATI DESFASURATE DE ORGANELE DE CERCETARE PENALA
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 2/91
ABILITATE IN DOMENIUL PREVENIRII SI COMBATERII SPALARII BANILOR
IN ROMANIA ««««««««««««««««««««««««««««68
4.1. Competena cercetrii infraciunilor de splare a banilor 77
4.2. Activiti poliieneti specifice desfurate cu ocazia efecturii actelor premergtoare
79
4.3. Programul de msuri întreprinse de poliie pentru creterea eficienei în lupta
împotriva splrii banilor 82
4.4. Dificulti în activitatea de cercetare 85
4.5. Aspecte privind protecia martorului în cauzele ce au ca obiect infraciuni de splare
a banilor 86
CONCLUZII 89
BIBLIOGRAFIE Error! Bookmark not defined.
Teoretizarea notiunii de spalare a banilor
CAPITOLUL 1.
CONSIDERAII GENERALE PRIVIND SPLAREA BANILOR
1.1. Evoluia istoric
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 3/91
Tumultoasa i misterioasa istorie a splrii banilor a prins rdcini într-o epoc in care
rigorile normelor morale erau împinse pân la paroxism într-o euant tentativ de a rezista
strlucirii ademenitoare, a ceea ce in literatura popular este cunoscut drept ´ochiul dracului´.
Fenomenul de splare a banilor precum i fenomenul de evitare a impozitelor i actele de
evaziune fiscal au fost într-o simbioz inseparabil de-a lungul istoriei.
Cu toate, evaziunea fiscal si splarea banilor împrtesc aceleai tehnici i chiar se
sprijin reciproc, este important de îneles c, din punct de vedere opional, ele sunt procese
complet distincte.
În general, evaziunea fiscal implic sustragerea veniturilor dobândite pe cale legal sau
chiar ascunderea lor(dac, spre exemplu, este vorba de bani lichizi) sau mascarea lor (prin
declararea lor într-o categorie neimpozabil).
În ambele situaii, venitul legal devine ilegal. Splarea banilor este opusul acestui procedeu, in sensul c, în aceast situaie, banii în cauz au provenien ilegal, dar prin
manopera de splare li se d o aparen legal, iar folosirea lor fiind apoi impozitat de stat.
Splarea banilor este un proces complicat care parcurge mai multe etape i implic mai
multe persoane i instituii.
Reciclarea fondurilor este un proces complex prin care veniturile provenite dintr-o
activitate infracional sunt transportate, transferate, transformate sau amestecate cu fonduri
legitime, în scopul de a ascunde proveniena sau dreptul de proprietate asupra profiturilor
respective. Necesitatea de a recicla banii decurge din dorina de a ascunde o activitate
infracional.
În cadrul activitilor infracionale, numerarul este principalul mijloc de schimb.
Strategiile de splare a banilor includ tranzacii care, prin volum, sunt foarte profitabile i
atractive pentru instituiile financiare legale.
Splarea banilor orienteaz banii dintr-o economie ilegal i îi plaseaz în investiii
binevenite în economia legal.
Cele dou elemente majore ale procesului de reciclare de fonduri sunt: ascunderea
veniturilor ilicite i convertirea lor în bani, în scopul de a le ascunde proveniena.
Putem vorbi de un prim caz de evitare a taxelor i impozitelor atunci când vechea cetate a
ATENEI a impus o tax de 20% asupra importurilor i exporturilor, fapt care i-a determinat pe
comercianii greci i fenicieni s fac un ocol de 20 mile pentru a evita plata acestor impozite.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 4/91
Mai apoi în secolul XV, OLANDA era un înfloritor centru comercial internaional, în
care existau foarte puine restricii sau taxe asupra schimburilor monetare interne i externe.
Drept urmare comercianii englezi preferau s-i vând lâna in OLANDA, decât în
ANGLIA unde trebuiau s plteasc taxe i impozite ridicate.
Un prim caz de splare a banilor îl putem consemna in epoca medieval, când,
condamnat de BISERICA CATOLIC, camta era considerat un pcat, o crim de gravitate
similar traficului de droguri din ziua de astzi.
Negustorii i cmtarii au anticipat tehnicile moderne de ascundere, transferare i splare
a banilor încât atunci când negociau împrumuturi pe termen lung, Äumflau´ artificial rata de
schimb, suficient cât s acopere i plata dobânzilor, pretinzând c acestea sunt un fel de
recompens pentru riscul asumat.
Chiar dac termenul de Äsplare a banilor´ nu era atunci cunoscut, se poate aprecia catâta timp cât a existat aceast nevoie de a masca anumite transferuri financiare, fenomenul s-a
produs la aceast dat.
Tot în acea perioad, cmtarii i negustorii mai recurgeau la o tehnic de ascundere a
dobânzilor interzise, dovedind o ingeniozitate ieit din comun.
Astfel, ei priveau dobânda ca pe o penalizare pentru întârzierile survenite în returnarea
sumelor împrumutate in baza unor acorduri stabilite cu clienii lor.
De asemenea cmtarii considerau dobânzile ca profituri reale, prin utilizarea a ceea ce în
prezent se cheam firm-fantom. Capitalul era împrumutat unei companii, apoi retras sub form
de profit, i nu de dobând la împrumut, dei in realitate, nu se realizase nici un fel de profit.
Toate aceste trucuri prin care se urmrea înelarea BISERICII CATOLICE au în prezent
echivalent in redutabile tehnici de splare a banilor.
Tehnicile Äprimare´ de splare au evoluat odat cu timpul, ducând la ceea ce muli cred
c este o ´invenie´ a epocii moderne: PARADISURILE FISCALE.
Veridicitatea celor scrise anterior o putem deduce din primul fenomen de evitare a
taxelor, prezentat mai sus.
Simplu fapt al ocolirii, fcute de ctre comercianii greci i fenicieni pentru a nu plti taxa
de 20% asupra importurilor i exporturilor impus de vechea cetate a Atenei, a fcut ca micile
insule vecine s devin Äparadisurile fiscale´ ale comerului liber de taxe vamale i impozite,
precum i puncte de penetraie clandestin de bunuri la Atena.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 5/91
În secolul XVII, operând între Europa i America, piraii au fost i ei printre primii
utilizatori ai Äparadisurilor fiscale´ , care nu erau altceva decât locurile(in special, insule) in care
îi depozitau averile i bunurile confiscate.
Apruse chiar o competiie intre statele mediteraneene în atragerea averilor pirailor,
folosite uneori si drept Ämoned de schimb´ pentru întoarcerea lor acas.
Datele istorice de la acea vreme, ne arat c un eveniment produs în 1612 poate fi
considerat fr nici un dubiu, primul caz de amnistie a profiturilor ilegale când Anglia oferea
pirailor care-i abandonau meseria, libertatea deplin dar mai ales dreptul de a-i pstra banii.
Idee de actualitate, care a fost aplicat i în zilele noastre de unele state contemporane în lupta cu
traficanii de droguri.
Cineva spunea: Ä ca s cunoti bine lucrurile, trebuie s le cunoti detaliile; i cum
detaliile sunt aproape infinite, cunotinele noastre rmân superficiale i imperfecte´.Splarea banilor este i va rmâne un fenomen complex si dinamic de o diversitate foarte
mare, atât în domeniul public, cât si în cel privat, manifestându-se atât activ, cât si pasiv dar
totodat un fenomen prea puin cunoscut de oamenii obinuii.
Aceast infraciune apare ca fiind una fr victime i lipsit de implicaiile emoionale ale
infraciunilor cu violen sau ale celor de furt. ÄDiscreia´ care înconjoar acest gen de
infraciuni constituie, de fapt, una din dificultile majore întâmpinate de anchetatori.
În materia splrii banilor, istoria arat c bazele acestui fenomen complex au fost puse
cu multe secole în urm, ceea ce a urmat fiind mai mult o adaptare modern a unei "piese
clasice".
Confiscarea averilor în cazul în care acestea aveau origine criminal este un exemplu în
acest sens; legile moderne ce faciliteaz aceste operaiuni avându-i rdcinile în tradiiile
britanice în domeniul dreptului cutumiar.
Iniial majoritatea confiscrilor erau pedepse aplicate mai degrab din motive politice
decât economice, ca i în societatea modern, ele fiind de multe ori determinate de dorina de a
spori averea Coroanei.
Cu timpul temuii pirai s-au metamorfozat in gangsterii începutului de secol XX.
Prohibiia specific acelei perioade a Ährnit´ multe figuri din lumea interlop a începutului de
secol.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 6/91
Gangsterii încasau în aceea perioad sume uriae din prostituie, jocuri de noroc i
comercializarea buturilor alcoolice. ÄRegele Chicagoului´, celebrul ALPHONSE CAPONE, a
rmas în istorie ca fondatorul unei organizaii criminale ce rula anual 100 de milioane de dolari.
Era deci, necesar justificarea acestor venituri iar una dintre metodele folosite a fost
achiziionarea unor afaceri legale i amestecarea câtigurilor acestora cu cele provenind din
afacerile nelegale.
Lanurile de magazine care ofereau servicii de splare a hainelor au fost preferate,
întrucât se obineau cantiti mari de numerar, un avantaj incontestabil pentru AL CAPONE.
De aici s-a nscut i expresia Äsplare de bani´ folosit ulterior pentru a defini toate
operaiunile ilegale prin care se obineau Äbani negrii´. Aceast origine puin romanat este
contestat de ali autori, considerându-se c termenul Äsplarea banilor´ arat, de fapt, în ce
const activitatea pe care o denumete: banii obinui din surse nelegale, sau Ämurdari´ ,sunttrecui printr-o serie de tranzacii, sau Äsplai´, astfel încât s apar ca provenind dintr-o surs
legal, sau Äcurai´.
În ciuda eforturilor depuse la acea vreme, nici CAPONE, nici acoliii si nu au putut fi
dovedii c splau bani. Dup îndelungi încercri, autoritile americane au trebuit s se
mulumeasc cu infraciunea de evaziune fiscal, singura sub care au putut s fie arestai celebrii
mafioi.
Condamnarea lui AL CAPONE, în octombrie 1931, pare s fi fost punctul de referin
care a dus la apariia fenomenului splrii banilor. Polonezul MAIER SUCHOWLJANSCHI-
americanizat ca- MEYER LANSKY, considerat geniul financiar al crimei organizate din New
York (cunoscut i sub porecla de Äcontabilul mafiei´) a fost foarte afectat de condamnarea lui
CAPONE i a decis s nu aib aceiai soart.
Aliana sa cu personaje faimoase din clanurile mafiote, conduse de evrei i italieni, (unul
din prietenii si apropiai, în afar de CAPONE, a fost i renumitul BUGSY- cel care a înfiinat
imperiul jocurilor de noroc din LAS VEGAS) a pus bazele crimei organizate din S.U.A. pentru 5
decenii la rând.
Dup puin timp de la condamnarea lui CAPONE, MEYER a descoperit avantajele
conturilor cu parol numeric din bncile elveiene rspândind astfel milioane de dolari în
conturi bancare din întreaga lume pentru splarea banilor murdari.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 7/91
El a fost printre primii Äpioneri ai parteneriatului stat- privat´, înelegând c pentru a
exista, crima organizat trebuie s lucreze în cooperare cu oficiali guvernamentali flexibili.
Considerat "sfântul patron" al afacerilor de splare de bani, LANSKY a murit in 1983 ca
un adevrat "erou": nu a fcut nici o zi de închisoare pentru milioanele de dolari splate în
numele Mafiei i a învins statul american în toate procesele de evaziune fiscal ce i-au fost
intentate.
LANSKY este considerat a fi unul dintre cei mai influeni spltori de bani din toate
timpurile, lui fiindu-i atribuit prima metod propriu-zis de splare a banilor, denumit
Äreturnarea împrumutului´, care înseamn c sumele de bani provenite din afaceri dubioase
puteau fi deghizate ca împrumuturi acordate de îngduitoarele bnci strine.
Experii în splarea banilor nu au reuit s descâlceasc nici acum toate iele
mecanismelor sofisticate folosite de LANSKY. Unele- precum cele din Cuba si Bahamas- nu aufost niciodat detectate, astfel c s-a ajuns la concluzia c, cel mai probabil, o parte din bani nu s-
au întors niciodat în economia american.
Sunt relevante în acest context afirmaiile fcute de GIOVANNI FALCONE, celebrul
judector italian, asasinat de Mafia la 23 mai 1992:´Mafia constituie o lume logic, mai raional
i mai implacabil decât STATUL. Mafia este o articulaie a puterii, o metafor a puterii, dar i o
patologie a puterii. Mafia este un sistem economic, o component obligatorie a sistemului
economic global. Mafia se dezvolt datorit statului i îi adapteaz comportamentul în funcie
de acesta´.
Expresia Äsplarea banilor´ a fost îns efectiv folosit mult mai târziu, prima apariie
fiind semnalat într-un ziar din 1973, tot din Statele Unite, în cuprinsul unui articol care relata
despre afacerea ÄWATERGATE´. Dup acest moment expresia s-a rspândit în majoritatea
limbilor, fiind folosit pe toate meridianele.
Infraciunea de splare a banilor a intrat în atenia autoritilor mai ales în anii 1980,când
a ocupat un loc de frunte in agenda politic a multor state europene.
Este cunoscut faptul c reciclarea sumelor provenite din infraciuni are o evident
influen asupra creterii recrudescenei crimei organizate, iar combaterea splrii banilor este
unul dintre cele mai eficiente mijloace de lupt împotriva acestei forme de activitate
infracional.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 8/91
Punctul de referin in procesul de reglementare pe plan internaional a concepiei de
lupt împotriva splrii banilor provenii din activiti criminale îl constituie CONVENIA
NAIUNILOR UNITE, adoptat la 19.12.1988 la Viena, care a definit pentru prima dat
termenul de splare a banilor, dar care a prevzut ca infraciune generatoare doar traficul de
droguri.
Principala surs de îngrijorare a fost creterea nivelului de profesionalism în domeniul
crimei organizate. Investigatorii au realizat faptul c infractorii utilizeaz mijloace i metode din
ce în ce mai avansate pentru atingerea scopurilor lor i au descoperit c s-au dezvoltat noi forme
de infracionalitate prin intermediul calculatorului, evoluii la care investigatorii nu au
întotdeauna rspunsuri gata pregtite.
Investigaiile financiare sunt relativ recente în majoritatea statelor completând i
funcionând în direct interaciune cu metodele i tehnicile de investigare tradiionale.Oricum, practicienii în domeniu s-au plâns c msurile de combatere a splrii banilor în
vigoare au o eficien restrâns i c, în general, efectele eforturilor de combatere a splrii
banilor au fost relativ dezamgitoare pân în prezent.
Mai mult, specialitii din multe ri au constat lipsa de resurse i expertiz, in special la
nivel judiciar, i c în multe cazuri, atât de-a lungul timpului cât i în cazurile recente, a fost
dificil identificarea legturii faptice între tranzacia suspect i infraciunea generatoare de bani
murdari, care în cele mai multe cazuri a fost comis în strintate.
Splarea banilor este deseori, în esen, o infraciune care se extinde peste graniele
naionale ale statelor . De aceea, statele europene au contientizat faptul c este necesar o
cooperare intens la nivel internaional în vederea combaterii acestui fenomen.
Dup 1989, tranziia ctre o economie de pia i deschiderea granielor României a dus
la o cretere spectaculoas a circulaiei transfrontaliere de mrfuri, persoane i capital, rezultând
în acelai timp într-o cretere serioas a diferitelor tipuri de activiti infracionale.
Infracionalitatea în floare i câtigurile de pe urma ei a fcut ca splarea de bani o
noiune relativ necunoscut în economia româneasc înainte de 1989.
Analizând evoluia criminalitii economico-financiare în societatea noastr, în perioada
anilor 1990 pân în prezent, se poate concluziona c s-au extins i s-au agravat actele de
corupie, de contraband, de evaziune fiscal, înelciuni în domeniul financiar-bancar i nu în
ultimul rând activitile ilicite intitulate generic de ³splare a banilor´.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 9/91
Doru Bulata, membru in Oficiul de Prevenire si Combatere a Splrii Banilor din
România, declara c "tendinele sunt axate pe înelciune în domeniul financiar-bancar,
contraband" si alte activiti ilicite, derulate prin firme-fantom.
Cifrele oficiale arat c în 2000 sumele implicate în circuitul splrilor de bani se ridicau
la 800 de milioane de dolari, iar in 2001 la circa 700 de milioane de euro.
Etapele procesului de splare a banilor
Nu exist o singur metod de splare a banilor. Metodele pot varia de la cumprarea i
vinderea unui obiect de lux (de ex. o main sau o bijuterie) pân la trecerea banilor printr-o
reea complex, internaional, de afaceri legale i companii Äscoic" (companii care exist în primul rând numai ca entiti legale fr s desfoare activiti de afaceri sau comerciale).
Iniial, în cazul traficului de droguri sau altor infraciuni cum ar fi contrabanda, furtul, antajul
etc., fondurile rezultate iau în mod curent forma banilor lichizi care trebuie s intre printr-o
metod oarecare în sistemul financiar.
Procesul de splare a banilor are trei faze: plasare, stratificare i integrare sau, altfel spus,
presplare (convertirea banilor murdari în bani curai); splarea principal (conversia banilor în
intrri contabile); uscarea sau reciclarea (folosirea banilor pentru a obine profit).
Plasarea presupune deplasarea fizic a profiturilor în numerar, necesar pentru evitarea
controlului de ctre organele legii; reprezint Äscparea", la propriu, de numerar i îndeprtarea
fizic a veniturilor iniiale derivate din activitatea ilegal. Este cea mai vulnerabil etap a
splrii banilor deoarece implic colectarea i manevrarea unei mari cantiti de numerar.
Stratificarea este procesul de micare a fondurilor între diferite conturi pentru a le
ascunde originea; separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de
tranzacii financiare proiectate pentru a înela organele de control i pentru a asigura anonimatul.
Integrarea reprezint micarea fondurilor astfel splate prin intermediul organizaiilor
legale; furnizarea unei legaliti aparente bogiei acumulate în mod criminal.
Dac procesul de stratificare are succes, schemele de integrare vor aeza rezultatele
splrii la loc în economie în aa fel încât ele vor reintra în sistemul financiar aprând ca fonduri
normale i Äcurate" de afaceri.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 10/91
În cadrul procesului de splare a banilor s-au identificat anumite puncte vulnerabile,
puncte dificil de evitat de ctre cel care spal banii i în consecin uor de recunoscut, respectiv:
intrarea numerarului în sistemul financiar;
trecerea numerarului peste frontiere;
transferurile în cadrul i dinspre sistemul financiar.
Intrarea numerarului în sistemul financiar se realizeaz prin:
fragmentarea operaiunilor în numerar în scopul evitrii raportrii tranzaciei prin
divizarea operaiunilor sub nivelul minim de raportare;
folosirea inadecvat a listelor de excepii prin care unele categorii de operaii cu numerar
sunt exceptate de la raportare (presupune uneori complicitatea unitilor financiare respective);
executarea de false documente de raportare pentru a legitima numerarul general;
depunerile de profituri ilegale în bnci corespondente pot fi prezentate ca transferuri de la banc la banc;
Folosirea instituiilor financiare netradiionale în procesul de plasare a fondurilor. Aceste
instituii pot fi: casele de schimb valutar, societile de valori mobiliare, bursele de mrfuri,
cazinourile, serviciile de încasare a cecurilor, serviciile de transmitere de fonduri. Metodele
folosite de reciclatori în acest caz sunt aproximativ aceleai cu cele folosite în instituiile
financiare tradiionale.
Casele de schimb valutar: în alte ri, ele ofer i alte servicii financiare (vânzare de
mandate de plat i cecuri de cas, transferuri electronice de fonduri, schimb de devize pentru
cecuri etc.), care pot oferi un paravan pentru tranzacii ilicite; în România, casele de schimb au
un singur obiect de activitate, schimbul valutar. Metoda prin care se plaseaz fonduri ilicite în
acest caz este efectuarea schimbului valutar fr întocmire de documente ori violarea memoriei
computerului pentru a nu se mai putea reconstitui irul de tranzacii încheiate; ambele pri au
câtiguri ilicite: reciclatorul scap de o sum mare de lei i primete o cantitate mai mic de
bancnote strine, iar casa de schimb comite evaziune fiscal prin nedeclararea veniturilor din
operaiunile efectuate.
Ageniile de transmitere a fondurilor sunt utilizate pentru transferarea fondurilor pe plan
intern sau internaional, prin mijloace electronice, cecuri, curiei, fax sau reele de computere.
Faptul c valoarea banilor poate fi deplasat dintr-un loc în altul, deseori fr deplasarea fizic a
monedelor constituie principala caracteristic a acestui sistem.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 11/91
Cazinourile: amalgamarea fondurilor ilegale cu cele legale sunt favorizate de faptul c
jocurile de noroc sunt activiti desfurate cu numerar, oferind participanilor anonimat.
Comercianii de bunuri de folosin îndelungat de mare valoare (automobile, iahturi,
bunuri de lux, bunuri imobiliare) sunt folosii de reciclatori pentru a schimba numerarul în bunuri
care, eventual, sunt revândute pentru a obine numerar cu origine licit.
Agenii de burs pot fi manipulai de reciclatori prin oferirea de avantaje în schimbul
utilizrii numerarului pentru achiziionarea de aciuni sau mrfuri, prin evitarea raportrilor
tranzaciilor cu numerar.
Companii de faad, care de fapt nu au încasri din activiti reale, ci numai din
depunerile reciclatorilor.
Exportul ilegal de valut; transportul fizic se realizeaz cu diferite mijloace de transport,
fr a se respecta legislaia cu privire la raportarea sumelor ce ies din ar i au ca destinaie riîn care nu se pune problema justificrii sumelor în numerar; dup depunerea în bnci, aceste
sume fac cale întoars, utilizându-se transferul electronic.
Moduri de stratificare:
Dup ce numerarul a fost depus în instituii financiare fr a fi detectat, contra acestui
numerar reciclatorii procur instrumente financiare (cecuri de cltorie, scrisori de credit,
mandate de plat etc.), pe care le reconvertesc apoi în numerar;
Transferurile electronice. O dat de numerarul a fost depus în conturi bancare, acesta
poate fi transferat în orice col al lumii în timp record.
Multe entiti se servesc în ultimul timp de Internet pentru a propune servicii de splare
de bani, dând uneori aparena de servicii financiare extrateritoriale sau de posibiliti de
plasament legale. Dat fiind caracterul din ce în ce mai mobil de acces la Internet, un client are
posibilitatea de a accesa virtual contul su din orice loc din lume.
În aceast situaie reciclatorii pot controla orice cont, chiar dac acestea au fost deschise
pe numele unor interpui; soldurile persoanelor interpuse se transfer ulterior în contul
administratorului titular, iar acesta poate dispune de banii transferai.
Integrarea. Prin intermediul ei profiturile reciclate sunt plasate în economia real legitim
iar rezultatele obinute din activiti ilegale sunt legale. Profiturile au o acoperire legal iar
reciclatorul le poate folosi achiziionând bunuri la vedere.
Metodele de integrare sunt:
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 12/91
Achiziionarea de bunuri imobiliare sau a unor afaceri în pierderi, dup care, utilizând
fondurile ilicite, aceste bunuri sau afaceri sunt revândute la valoarea lor real;
Posibilitatea creditrii de ctre asociai a propriei societi comerciale, care merge mereu
în pierdere. Se scot din firm sume, încrcând costurile, în final realizându-se pierderi; cu sumele
care s-au scos din firm dar neimpozitate, asociaii crediteaz firma proprie, încasând chiar i
dobânzi pentru sumele cu care au împrumutat societatea;
Bunurile achiziionate cu fonduri ilicite sunt vândute unor societi de tip captiv (care
aparin de fapt proprietarului bunurilor), dup care sunt revândute realizând un profit substanial
tot proprietarului iniial;
Împrumuturi fictive acordate de o companie de faad; o astfel de companie înregistrat
într-un paradis fiscal este controlat de o companie din ar, iar fondurile companiei de faad
sunt de fapt, fonduri reciclate ale companiei din ar;Folosirea de facturi false pentru import sau export (se utilizeaz facturi de import
supraevaluate, pentru a justifica transferul unor asemenea fonduri, iar în cazul reciclrii
fondurilor strine în ar, facturile de export sunt supraevaluate pentru a justifica încasrile).
1.3. Internaionalizarea. Situaia României.
Sfâritul de mileniu ne înfieaz amploarea deosebit a activitilor economice ce se
desfoar în statele puternic dezvoltate din Europa, America i Asia. Relaiile economice inter-
naionale cunosc un dinamism fr precedent, fiind integrate noi state i sisteme economice.
Este în afara oricrei îndoieli faptul c în acest nesfârit teritoriu al economiei se iniiaz,
dezvolt i finalizeaz un numr impresionant de afaceri ilegale, care alctuiesc ceea ce, foarte
adesea, este cunoscut ca fenomenul de criminalitate a afacerilor.Frauda lezeaz economia în
ansamblul ei, cauzeaz imense pierderi financiare, slbete stabilitatea social, amenin
structurile democratice, determin pierderea încrederii în sistemul economic, corupe i
compromite instituiile economice i sociale.Preocupat de problema criminalitii afacerilor,
Comunitatea Internaional a analizat cauzalitatea i efectele acesteia, recomandând statelor
membre s adopte msuri concrete pentru limitarea ei.Diversitatea legislaiilor, cuplat cu
particularitile economico-sociale derivând din stadiile de dezvoltare ale rilor europene i
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 13/91
celorlalte state, au fcut practic imposibil redactarea unei definiii precise a criminalitii
afacerilor.
Cele dou dimensiuni ale criminalitii afacerilor:
dimensiunea naional, respectiv suma infraciunilor incriminate în legile penale sau
speciale ale fiecrei ri, care se produc în interiorul sistemului economic i financiar i nu
comport sau nu includ elementul de extraneitate;
dimensiunea internaional, respectiv suma infraciunilor care se comit i se finalizeaz
cu participarea elementului de extraneitate (persoane, firme, corporaii, bnci etc.)
Cele dou dimensiuni nu au avut i nici nu vor avea un caracter static. Astzi este
evident internaionalizarea afacerilor de tip criminal, în cele mai rsuntoare cazuri de
contraband, evaziune fiscal, trafic de droguri, operaiuni de import-export ilegale, s-a realizat
i perfecionat continuu parteneriatul pentru crim. Contrabanda cu alcool sau igri, traficul dedroguri i armament nu pot fi concepute fr participarea afaceritilor aflai pe mai toate
meridianele i paralelele globului.
Într-un asemenea context este relevant lista de infraciuni circumscrise fenomenului de
criminalitate a afacerilor, redactat de Comitetul European pentru Problemele Criminale:
infraciuni în legtur cu formarea cartelurilor;
practici frauduloase i abuzuri comise de întreprinderi multinaionale;
obinerea frauduloas sau deturnarea fondurilor financiare alocate de stat sau de
organizaii internaionale;
infraciuni în domeniul informaticii (criminalitatea informatic);
crearea de societi fictive;
falsificarea bilanului întreprinderii i înclcarea obligaiei de a ine contabilitatea;
fraude care se rsfrâng asupra situaiei comerciale i a capitalului social;
fraude în detrimentul creditorilor (bancrut, violarea drepturilor de proprietate
intelectual i industrial);
infraciuni împotriva consumatorilor (falsificarea mrfurilor, publicitate mincinoas);
concuren neloial;
infraciuni fiscale;
corupie;
infraciuni bursiere i bancare;
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 14/91
infraciuni în materie de schimb valutar;
infraciuni împotriva mediului ambiant.
Odat declanat ofensiva real contra unor componente sau segmente ale criminalitii
afacerilor (evaziunea fiscal, contrabanda, corupia, traficul de droguri etc.) se scot la lumina
zilei aspecte deosebite, unele cutremurtoare prin dimensiunea lor.
A fost suficient, de exemplu, s se descopere, mai mult sau mai puin întâmpltor,
importante fraude privind utilizarea subveniilor acordate, în cadrul Pieei Comune,
productorilor i exportatorilor de produse agricole i alimentare, pentru a se declana o analiz
serioas care a evideniat fraude imense comise în acest domeniu, în Italia, abia în anii 1985-
1996, dup investigaii i anchete complexe s-au conturat adevratele dimensiuni i adevrata
fa a organizaiilor mafiote, despre care autoritile nu au vorbit timp de 30-40 de ani. În
Germania i celelalte state ale Europei Occidentale abia acum se vorbete despre rolul crimeiorganizate în migraia clandestin a cetenilor turci, arabi, români, sârbi etc., dup ce mai bine
de 20 de ani, în numele dreptului cetenilor la libera circulaie, autoritile au stimulat acest
fenomen.Prin urmare, se poate afirma c aceste edificii criminale se construiesc i se dezvolt în
imensa lor majoritate din interesul i cu sprijinul autoritilor statale. Geneza lor trebuie cutat
în perimetrul intereselor de putere.
Aceast stare de fapt face ca autoritile s nu dezvluie adevratele dimensiuni ale
criminalitii decât în momente de rscruce. Fiecare nou guvernare este preocupat s spun i
s demonstreze cât de corupt a fost guvernarea anterioar, refuzând s accepte c aspectele
criminalitii afacerilor i cele ale crimei organizate se vor prelungi i intensifica, uneori la cote
mult mai ridicate.
Politizarea activitilor de lupt contra criminalitii este cauza fundamental a reaciei
slabe fa de pericolul acesteia, elementul care determin puternica consolidare a ei în societatea
de azi. într-un asemenea climat, pe un teren prielnic, structurile care acioneaz în domeniul
criminalitii afacerilor i-au construit, dezvoltat i perfecionat un management performant,
caracterizat de: eficien maxim, specializare riguroas, logistic ultramodern, mult superioar
celei aflate la dispoziia organelor legii. Sunt relevante în acest context afirmaiile fcute de
Giovanni Falcone, celebrul judector italian, asasinat de Mafia la 23 mai 1992: ÄMafia constituie
o lume logic, mai raional i mai implacabil decât STATUL. Mafia este o articulaie a puterii,
o metafor a puterii, dar i o patologie a puterii. Mafia este un sistem economic, o component
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 15/91
obligatorie a sistemului economic global. Mafia se dezvolt datorit statului i îi adapteaz
comportamentul în funcie de acesta."
Produsul financiar rezultat din afacerile ilegale derulate de gruprile crimei organizate are
dimensiuni impresionante. Banii murdari care circul, practic la vedere, constituie oxigenul care
d for infractorilor aflai foarte aproape sau chiar în intimitatea structurilor de putere ce le
garanteaz i acoper activitile infracionale.
Analitii fenomenului criminalitii afacerilor avertizeaz asupra faptului c importante
fonduri rezultate din afacerile ilegale sunt injectate în organisme i structuri politice i
administrative, pentru ca acestea s se menin la putere i s poat garanta gruprilor criminale
succesul în multitudinea afacerilor murdare pe care le iniiaz.
Scopul, inta primordial a acestor grupri este aceea de a face inoperante, ineficiente i
de a paraliza structurile abilitate s lupte împotriva lor.i în România s-a produs de mult vreme fuziunea elitelor: elita lumii interlope i elita
vieii publice. Acestea acioneaz împotriva ordinii i a legii, în perimetrul degradant al
imoralitii, afacerilor veroase, luxului i desfrâului.
Exponenii acestor elite au în proprietate restaurante, cazinouri, întreprinderi profitabile,
case de mod, hoteluri, autoturisme de lux, imobile ce rivalizeaz cu proprietile princiare,
trusturi de pres i posturi de televiziune, locuine de vacan i, nu în ultimul rând, substaniale
conturi în strintate.
Este, aadar, limpede pentru omul de rând care asist neputincios la acest spectacol c în
teritoriul ocupat de crima organizat, acioneaz profesionitii din lumea comerului, investiiilor,
finanelor i bncilor într-o perfect articulare cu exponeni ai puterii.
Afacerile ilegale de mare amploare - contrabanda, evaziunea fiscal, traficul de droguri,
splarea banilor, practici frauduloase în privatizarea unor societi comerciale etc. - nu se pot
iniia, derula i finaliza fr existena unui parteneriat între gruprile autohtone i cele
corespondente ale acestora care acioneaz pe teritoriul altor state.
În România, începând cu anul 1990, s-au desvârit afaceri ilegale de proporii uriae:
distrugerea flotei comerciale i a celei de pescuit oceanic, fraude cifrate la sute de milioane de
dolari svârite la Banca ÄDacia Felix", Credit Bank, Bankcoop, Bancorex, privatizarea
frauduloas a unor societi comerciale, contrabanda cu igri derulat prin portul Constana,
Aeroportul Otopeni i punctele de trecere a frontierei de la Giurgiu, Bor, Albita etc., traficul de
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 16/91
droguri i substane radioactive, contrabanda cu produse petroliere, alcool i cafea, prostituie,
trafic ilegal cu opere de art etc.
Principalele faze pe care le-au parcurs gruprile de infractori care au acionat i
acioneaz în prezent în România:
A. FAZA ERMETIC este caracteristic gruprilor care s-au constituit pe criterii etnice
i profesionale, începând cu anul 1990, cele mai reprezentative grupuri care au acionat în
aceast faz sunt cunoscute, într-o terminologie promovat de mediile de informare drept:
Mafia igneasc, reprezentat de grupuri de persoane provenite din 3-4 familii de igani,
conduse de un lider autoritar, profilate pe svârirea în serie de furturi din avutul public i privat,
tâlhrii, escrocherii, trafic ilegal cu valut i metale preioase, furturi din autoturisme, prostituie
i proxenetism, ceretorie, vânzarea de copii pentru înfiere ilegal a acestora de ctre ceteni
strini, afaceri imobiliare, cmtria, traficul de droguri, furtul i comercializarea operelor deart, antaj, ameninri, perceperea taxelor de protecie, recuperarea prin violen a unor debite,
valorificarea în ar de bunuri i valori furate din alte ri (Germania, Frana, Austria, Polonia).
Adevrate clanuri mafiote, aceste grupuri i-au delimitat sferele de dominaie i afaceri,
recurgând foarte adesea la acte de mare violen i intimidare chiar la adresa organelor de ordine.
Produsul financiar obinut din comiterea infraciunilor este investit de liderii acestor
grupuri în achiziionarea sau construcia de imobile de lux, autoturisme, bijuterii, valut, opere
de art, terenuri, spaii comerciale etc.
Mafia Arab s-a afirmat foarte rapid în teritoriul afacerilor ilegale, dezvoltând activiti
infracionale desfurate anterior anului 1990 (comer clandestin, trafic de droguri, plasarea de
valut fals). În România s-a constituit o veritabil comunitate de ceteni arabi (sirieni, irakieni,
egipteni, iranieni etc.) care controleaz traficul de droguri, contrabanda cu igri i alcool,
traficul cu autoturisme de lux furate, prostituia i plasarea de valut fals. Un numr apreciabil
dintre acetia sunt cstorii cu românce, au urmat cursurile unor instituii de învmânt
superior, cunosc obiceiurile i realitatea din România. Mafia arab reprezint o for real în plan
economic, are o puternic legtur cu structurile de putere, este infiltrat în organismele cu
atribuii de control financiar i vamal. Averea pe care mafia arab o deine în România este
considerabil (imobile, întreprinderi, restaurante, spaii comerciale, mijloace de transport, cluburi
de noapte, hoteluri, terenuri i ferme agricole).
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 17/91
Mafia Turc este reprezentat de grupuri extrem de riguros organizate, prezente pe
teritoriul României imediat dup luna decembrie 1989. Acestea au iniiat i pus în aplicare mari
operaiuni de contraband cu produse alimentare i industriale (igri, cafea, citrice, cosmetice,
confecii, legume, fructe), trafic de metale preioase i droguri. Alte grupuri s-au specializat în
recrutare de femei din România crora le-au promis angajarea ca lucrtoare în baruri, cazinouri,
restaurante etc., dar care, în realitate, au fost obligate s se prostitueze la Istambul, Ankara sau în
Antalia, fiind apoi exportate pe piaa prostituiei din Cipru i Grecia. Mafia turc are for
financiar în România, fiind specializat în splarea banilor rezultai din traficul cu droguri i
contraband.
Mafia Chinez reprezint o specie aparte în peisajul criminalitii afacerilor din România
pentru faptul c grupurile care acioneaz au un cod de conduit puternic marcat de tradiiile i
obiceiurile specifice rasei galbene. Practic impenetrabil, cu norme de comportament greu deîneles de ctre români, mafia chinez a demarat afaceri discrete, dar de mare amplitudine,
constând în contrabanda cu mrfuri specifice rii lor. Se poate vorbi cu certitudine de existena
unei comuniti chineze în România, care a ieit la suprafa prin numeroase dispute violente
între grupuri. Pentru neplata taxei de protecie i neîncasarea unor obligaii financiare au fost
lichidai, în manier tipic chinezeasc, lideri ai unor grupuri ce desfoar activiti ilegale în
Bucureti.
Mafia Ucrainean i Moldoveneasc a acionat pe teritoriul României specializându-se în
aciunile de tip ÄRacket", traficul de prostituate, contrabanda cu armament, explozivi i substane
radioactive, furtul i comercializarea autoturismelor de lux, traficul de droguri, contrabanda cu
alcool i igri. Liderii acestor grupuri, provenii din rândul fotilor lupttori în rzboiul din
Afganistan i fotilor militari din trupele de securitate, au investit masiv în România cumprând
imobile, terenuri i spaii comerciale.
B. FAZA DE DESCHIDERE A GRUPURILOR se caracterizeaz prin absorbia în
interiorul acestora a elementelor autohtone, provenind din rândul specialitilor din domeniul
financiar, administrativ, comercial i juridic (experi, contabili, avocai, funcionari bancari, etc.).
În marea lor majoritate grupurile mafiote au angajat, ca salariai permaneni, foti poliiti,
magistrai, inspectori financiari i alte categorii de persoane pe care le-au folosit pentru a le
facilita accesul la credite bancare, obinerea licenelor de import-export, avizarea construciilor i
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 18/91
extinderea acestora, coruperea unor funcionari din sistemul organelor vamale, de poliie i
Grzii Financiare, înfiinarea de societi comerciale fictive.
Aceast faz coincide cu puternica consolidare financiar a grupurilor mafiote care au
obinut profituri uriae din contraband, evaziune fiscal i traficul de droguri.
C. FAZA DE INTERNAIONALIZARE a afacerilor ilegale derulate de grupurile
mafiote este cea în care s-a realizat parteneriatul (cooperarea) acestora cu grupurile similare din
alte ri.
Beneficiind de o for financiar remarcabil, grupurile crimei organizate au realizat o
dotare material i logistic de ultim or, superperformant care le permite contacte rapide i
eficiente cu parteneri de afaceri din toate zonele lumii.
În aceast faz se desvârete fuziunea dintre criminalitatea afacerilor i criminalitateade înalt violen, caracterizat prin comiterea unor acte de terorism, omoruri la comand, rpiri
de persoane, incendieri de imobile i autoturisme.
Marile afaceri din domeniul traficului de droguri, contrabanda cu alcool i igri, traficul
de carne vie, plasarea bancnotelor false, traficul de armament, furtul i comercializarea
autoturismelor de lux, comerul clandestin cu opere de art se deruleaz astzi de grupurile
mafiote din România în parteneriat cu grupurile similare din Rusia, Germania, Turcia, Cipru,
Grecia, Ucraina, Italia, Ungaria, Bulgaria etc.
Au fost intens mediatizate actele de contraband cu igri derulate pe teritoriul României
de gruprile mafiei arabe cu complicitatea unor funcionari superiori, precum i profiturile uriae
rezultate din comercializarea buturilor alcoolice de ctre societi comerciale patronate de foti
demnitari i specialiti din domeniul finanelor.
O component aparte a criminalitii afacerilor o constituie MAFIA GULERELOR
ALBE, respectiv grupurile compuse din specialiti în afaceri bancare i comerciale.
Cea mai mare parte a acestora provin din rândul experilor în operaiuni de import-export,
a directorilor de mari uniti economice, foti angajai la reprezentanele comerciale ale
României în strintate, foti diplomai i demnitari în regimul comunist.
Aceste grupuri, cu puternic priz i influen în structurile de decizie, s-au profilat pe
afaceri ilegale în domeniul privatizrii, obinerea ilegal de credite în valut, sustragerea de la
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 19/91
plata taxelor aferente importurilor de cereale i altor bunuri de larg consum, obinerea ilegal a
unor licene de export pentru bunuri contingentate.
Prin fora financiar dobândit într-un timp relativ scurt (3-4 ani) aceste grupuri au
determinat autoritile s subevalueze patrimoniul unor importante obiective economice,
industriale, turistice, agricole etc. pe care le-au achiziionat la preuri sczute, devenind
proprietari ai unor averi fabuloase.
Elita alb se afl astzi în imediata apropiere a structurilor de putere din România
(parlament, guvern, administraie, justiie i mass-media), fiind mai abil i mai rafinat decât
orice for legal a statului.
Elita alb din România are capacitatea de a influena, fie i vremelnic, decizia în
domeniul politic, legislativ, economic i al justiiei.
1.4. Cum se pot recunoate tranzaciile suspecte
Exemple de tranzacii suspecte din domeniul bancar. Splarea banilor folosind tran-
zaciile în numerar (cash):
Depozite neobinuit de mari în numerar fcute de o persoan fizic sau o companie ale
crei activiti curente de afaceri ar fi în mod normal generate prin cecuri sau alte instrumente de
finanare;
Creteri substaniale de depozite în numerar ale unei persoane fizice sau ale unei societi
fr o cauz aparent, în special dac asemenea depozite sunt dup aceea transferate într-o
perioad scurt de timp din cont i/sau ctre o destinaie care nu poate fi asociat în mod normal
cu clientul;
Clieni care depun numerar prin numeroase formulare de depozit în aa fel încât suma
fiecrui depozit este "nesemnificativ", dar totalul tuturor depunerilor este important;
Conturi ale companiilor ale cror tranzacii - atât depuneri, cât i retrageri - sunt efectuate
mai degrab în numerar decât prin forme de debit i credit asociate în mod normal cu operaiuni
comerciale (de exemplu, cecuri, acreditive, cambii etc.);
Clieni care, în mod constant, vars sau depun numerar pentru a acoperi trate bancare,
transferuri de bani sau alte instrumente de plat negociabile i uor vandabile;
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 20/91
Clieni care cer s schimbe o mare cantitate de bancnote cu valoare nominal mic pentru
cele cu valoare nominal mai mare;
Frecvente schimburi de numerar în alte valute;
Sucursale care efectueaz mult mai multe tranzacii în numerar decât în mod obinuit
(statisticile bncii centrale detecteaz aberaii în tranzaciile cu numerar);
Clieni ale cror depuneri conin bancnote false sau instrumente contrafcute;
Clieni care transfer mari sume de bani în sau din strintate cu instruciuni de plat în
numerar;
Depuneri mari în numerar folosind dispozitive de depunere a banilor, evitând în felul
acesta contactul direct cu banca.
Splarea banilor folosind conturile bncilor
Clieni care vor s menin un numr de conturi personale sau conturi administrate de
banc, care nu par s fie compatibile cu genul activitii lor, inclusiv tranzacii care implic
persoane nominalizate;
Clieni care au numeroase conturi i le alimenteaz cu numerar, în situaia în care totalul
depunerilor constituie o mare sum de bani;
Orice persoan fizic sau companie al crei cont nu indic desfurarea unor activiti
normale în operaiile bancare personale sau de afaceri, ci este utilizat pentru încasri sau pli de
sume mari de bani care nu au nici un scop sau legtur evident cu deintorul contului i/sau
afacerile sale (de exemplu, o cretere substanial a rulajului unui cent);
Evitarea furnizrii de informaii normale când se deschide un cont, furnizarea de infor-
maii minime sau fictive sau, când se cere deschiderea unui cont, furnizarea unor informaii care
sunt greu de verificat de ctre instituia financiar sau necesit prea muli bani pentru a fi
verificate;
Clieni care par s aib conturi în câteva instituii financiare din aceeai localitate, în
special când banca este contient de existena unui proces de consolidare regulat a acestor
conturi, anterior unei cereri pentru transmiterea progresiv de fonduri;
Concordana dintre ieirile i intrrile de numerar în aceeai zi sau în ziua anterioar;
Alimentarea contului prin cecuri emise de teri în sume mari andosate în favoarea
clientului;
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 21/91
Retrageri mari de numerar dintr-un cont inactiv în prealabil sau dintr-un cont care tocmai
a primit neateptat o important sum din strintate;
Clieni care, împreun i simultan, folosesc ghiee diferite pentru a efectua mari tranzacii
în numerar sau tranzacii în valut;
Folosirea pe scar mai mare a dispozitivelor de pstrare a banilor,
Amplificarea operaiunilor efectuate de persoanele fizice. Folosirea pachetelor sigilate
depozitate i retrase;
Reprezentanii companiei evit contacte cu sucursala;
Creteri substaniale de depuneri în numerar sau de instrumente negociabile (cecuri,
polie etc.) ale unei firme sau o companie specializat, folosind conturile clienilor sau conturile
interne sau conturile de împuternicire, în special dac depozitele sunt transferate rapid între
conturi de împuternicire i ale clienilor;Clieni care refuz s furnizeze informaii care, în condiii normale, i-ar califica pentru
obinerea de credite sau de alte servicii bancare ce ar putea fi considerate importante;
Folosirea insuficient a facilitilor bancare normale, de exemplu, evitarea acordrii de
dobânzi mari pentru solduri mari;
Un mare numr de persoane fizice care efectueaz pli în cadrul aceluiai cont, fr o
explicaie adecvat.
Splarea banilor folosind tranzacii de investiii:
Cumprarea de hârtii de valoare pentru a fi pstrate în custodie la instituia financiar,
când acest fapt nu pare potrivit cu standingul clientului;
Tranzacii de depozit/împrumut "back to back", cu subsidiare sau afiliate ale instituiilor
financiare din strintate, cunoscute ca fcând parte din aria traficului de droguri;
Cereri ale clienilor pentru servicii manageriale de investiii (fie în valut, fie in hârtii de
valoare) unde sursa fondurilor este neclar sau nu este potrivit cu standingul clientului;
Plata în sume neobinuit de mari în cash a hârtiilor de valoare;
Cumprarea sau vânzarea unei hârtii de valoare care nu are un scop perceptibil sau in
circumstane care par a fi neobinuite.
Splarea banilor prin activiti internaionale offshore;
Client recomandat de o sucursal din strintate, filial sau alt banc deschis în ri
unde producia de droguri sau traficul de droguri pot fi predominante;
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 22/91
Folosirea de acreditive i alte metode de finanare a comerului pentru a face s circule
bani între ri unde asemenea comer nu este compatibil cu afacerile obinuite ale clientului;
Clieni care fac pli regulate i importante, inclusiv tranzacii transmise telegrafic, care
nu pot fi identificate clar ca tranzacii bona fidae sau primesc pli frecvente i importante din
ri care sunt în mod obinuit asociate cu producerea, prelucrarea sau desfacerea drogurilor;
organizaii teroriste interzise (ri paradis fiscal);
Constituirea de solduri mari, nepotrivite cu rulajul cunoscut al afacerii clientului, i
transferuri ulterioare ctre conturi inute in strintate;
Transferuri electronice de fonduri, fr explicaii, efectuate de clieni sub form de intrri
i ieiri sau fr a fi trecute printr-un cont;
Cereri frecvente de cecuri de cltorie, trate în valut i alte instrumente negociabile care
urmeaz a fi emise;Frecvente pli de cecuri de cltorie sau trate în valut, în mod special dac provin din
strintate.
Splarea banilor implicând ageni i funcionari ai instituiilor financiare:
Schimbri în caracteristicile funcionarului, de exemplu, stil de via risipitor sau evitarea
plecrii în vacan;
Schimbri în performanele agentului sau funcionarului, de exemplu, vânztorul care
vinde contra numerar are rezultate remarcabile sau neateptat de mari;
Orice afacere cu un agent unde identitatea beneficiarului final sau a contrapartidei este
necunoscut, contrara procedurii normale pentru felul respectiv de afacere,
Splarea banilor prin împrumuturi asigurate sau neasigurate:
Clieni care ramburseaz" credite slab performante în mod neateptat;
Cererea de a împrumuta bani, având ca garanie active inute de o instituie financiar sau
o ter persoan1, unde originea activelor este necunoscut sau activele sunt incompatibile cu
bonitatea clientului;
Cererea unui client ctre o instituie financiar pentru a procura sau aranja o finanare,
unde sursa contribuiei financiare a clientului la afacere este neclar, în mod special unde este
implicat o proprietate.
Tranzacii suspecte specifice altor domenii decât cel bancar
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 23/91
1. Domeniul pieei de capital
Utilizarea numerarului pentru achiziionarea de valori mobiliare sau pentru plata celor
vândute, în locul decontrilor fr numerar (virament), mai ales când se vehiculeaz sume
importante. Aceasta, deoarece actorii pieei de capital nu sunt simpli ceteni, care îi efectueaz
plile în numerar, ci investitori care dein importante capitaluri;
Valorificarea aciunilor la o valoare în neconcordan cu valoarea de pia ori cu valoarea
nominal. Au existat cazuri când tranzacionarea unor aciuni s-a fcut la un pre de peste 1000
de ori fa de preul nominal sau chiar de pe pia;
Achiziionarea unor valori mobiliare de ctre entiti situate în paradisuri fiscale, urmat
imediat de vânzarea pachetului achiziionat unei alte firme offshore, de multe ori revânzarea
fcându-se în pierdere;
Vânzarea aciunilor unei persoane la pre foarte ridicat (de câteva zeci de ori) în raport cu preul pieei, unei persoane juridice la care asociat unic sau majoritar este chiar persoana fizic
vânztoare. Scopul îl reprezint diminuarea impozitului pe profit i pe dividende în cazul
persoanei juridice;
Folosirea aceluiai pachet de aciuni, prin vânzare repetat, în vederea justificrii sumelor
compensatorii acordate de la buget persoanelor disponibilizate colectiv. În felul acesta s-au
încasat de la buget zeci de miliarde de lei, în timp ce infuzia de capital pe pia a fost numai de
zeci de milioane de lei.
2. Domeniul pieei imobiliare:
Utilizarea numerarului în tranzaciile imobiliare în locul instrumentelor de decontare
bancar (conturi bancare);
Achiziionarea unor terenuri sau cldiri la preuri mici, urmat de vânzarea lor imediat,
dar la preuri cu mult mai mari. Diferena este utilizat pentru splarea unor bani murdari;
Achiziionarea unor imobile care se afl într-o situaie precar i punerea lor la punct,
folosind sume ilicite, urmat de revânzarea la un pre superior. Diferena se justific ca fiind
preul manoperei proprii i al unor materiale refolosibile ori achiziionate în timp (la preuri
mici);
Elementele de suspiciune specifice pieei imobiliare pot fi avute în vedere i în cazul
tranzaciilor cu bunuri mobile de valoare mare, precum: autoturisme, iahturi, tablouri, colecii
artistice i numismatice, antichiti etc.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 24/91
3. Domeniul jocurilor de noroc (cazinouri):
Utilizarea unei mari sume în numerar pentru achiziionarea de jetoane pentru joc, dup
care se returneaz jetoanele i se solicit plata acestora utilizând alt modalitate decât numerarul,
precum: cecuri de cas, cecuri de cltorie, mandate de plat, ordine de plat, transferuri
electronice etc.;
Depozitarea numerarului la casa cazinoului, dup care se solicit restituirea sumei prin
alte instrumente de plat;
Solicitarea unor chitane pentru a justifica sumele câtigate;
Achiziionarea unor bilete nenominale ieite câtigtoare la diferite sisteme de joc de
noroc sau case de pariuri.
4. Domeniul asigurrilor:
Achiziionarea de polie de asigurare de via de mare valoare, utilizând numerarul, i nu plile prin virament;
Folosirea unor polie de asigurare de mare valoare ca garanie sau colateral pentru
obinerea unui împrumut;
Achiziionarea unei polie de asigurare de mare valoare cu ajutorul numerarului, urmat
de rscumprarea acesteia, solicitându-se alte instrumente de plata;
Plata unor sume cu titlu de asigurri ctre societi de asigurri captive (care aparin
asiguratului) situate în ri considerate paradisuri fiscale;
Provocarea unor accidente asupra unor bunuri asigurate la o valoare ridicat, urmat de
încasarea contravalorii despgubirilor aferente.
5. Domeniul financiar:
Creditarea firmei proprii de ctre asociai sau acionari cu sume importante în numerar,
care se introduc fie în contul bancar, fie în casa societii comerciale. Acest procedeu este
repetat, în condiiile în care firma funcioneaz constant în pierdere. Urmeaz apoi restituirea
creditului, uneori însoit de dobânzi;
Solicitarea restituirii unor impozite i taxe de la buget (accize i TVA cel mai adesea)
pentru operaiuni de export care nu s-au efectuat ori exportul a fost supraevaluat în mod fictiv.
La fel se solicit rambursarea de la buget a taxei pe valoarea adugat în cazul în care produsele
achiziionate se vând în mod constant în pierdere;
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 25/91
Solicitarea de scutiri sau reealonri la bugetul de stat, în condiii în care se solicit
certificate fiscale pentru a putea participa la licitaii organizate în vederea cumprrii de active
sau aciuni, în cadrul procesului de privatizare;
Dei o societate comercial achiziioneaz în mod constant documente cu regim special,
ea nu depune bilanuri i declaraii privind obligaiile fiscale (lunare sau trimestriale);
Depunerea unor declaraii fiscale nereale sau false, în discordan cu activitatea
anterioar a agentului economic sau care rezult din alte informaii, ca de exemplu, cele de
natur vamal.
6. Domeniul vamal:
Utilizarea unor facturi de export subevaluate pentru a repatria o parte din pre, diferena
depunându-se în conturi offshore, sau supraevaluate pentru a se putea introduce în ar bani ilicii
din strintate;Utilizarea unor facturi de import subevaluate pentru a se plti taxe vamale cât mai mici
sau supraevaluate pentru a se transfera în strintate sumele ilicite produse în România.
7. Domeniul valutar:
Folosirea cu precdere a plilor în avans, în mod repetat, fr ca acestea s mai fie
justificate prin import sau prin restituire;
Plile în avans sunt preferate acreditivului, modalitate mai sigur i mai eficient pentru
garantarea realizrii importurilor;
Plata unor facturi reprezentând contravaloarea unor servicii de valoare mare i fr
prezentarea certificatului fiscal eliberat de autoritatea fiscal din ara beneficiarului plii;
Închiderea unor DIV-uri (declaraii de încasare valutar) cu sume în numerar, pltite de
diverse persoane, în locul închiderii acestora prin transferuri bancare din strintate.
CAPITOLUL 2
INFRACIUNEA DE SPLARE A BANILOR
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 26/91
2.1. Infraciunea de splare a banilor incriminat în art. 23 al legii 656/2002
În art.23 al Legii 656/2002, infraciunea de splare a banilor este incriminat în patru
variante.
CONCEPT
PRIMA VARIANT.
Este prevzut în art.23,alin.1,lit.a i const în Äschimbarea sau transferul de bunuri,
cunoscând c acestea provin din svârirea unei infraciuni în scopul ascunderii sau al disimulrii
originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a svârit infraciunea dincare provin bunurile s se sustrag de la urmrire, judecat sau executarea pedepsei.´
Obiectul juridic generic al infraciunii prevzut în aceast variant este comun tuturor
celorlalte variante cuprinse în art.23 prin care se incrimineaz splarea banilor.
În doctrin au existat unele disensiuni cu privire la definirea obiectului juridic generic al
infraciunii de splare a banilor.
Astfel, obiectul juridic generic al infraciunii incriminat în aceast variant îl reprezint
Ärelaiile sociale prin ocrotirea crora este aprat circulaia corect a banilor i operaiunilor
financiar-bancare.´
Cu toate acestea exist mai multe opinii în doctrin conform crora definirea astfel a
obiectului juridic generic ar fi incomplet. În afar de relaiile referitoare la circulaia monetar i
a operaiilor financiar-bancare se mai au în vedere i alte relaii sociale cum sunt cele referitoare
la aprarea altor valori corporale sau necorporale, mobile sau imobile precum i la actele juridice
sau documentele care apr i atest proprietatea acestora, produs al anumitor infraciuni.
O alt opinie vehiculat în doctrin ar fi aceia c Äobiectul juridic al acestor infraciuni
este acela studiat la infraciunile de corupie i deinere a armelor i muniiilor, substane
stupefiante, contrabanda, comerul cu esuturi i organe, etc.´
Consider c aceast opinie este total eronat deoarece infraciunea de splare de bani ca i
infraciunile de tinuire i favorizare sunt infraciuni distincte de infraciunile prin care s-a
obinut produsul infraciunii.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 27/91
În acest sens, V Dongoroz, arat c: ´Tinuirea de lucruri i ajutorarea infractorilor dup
svârirea infraciunii (favorizarea infractorilor) sunt infraciuni de sine stttoare, având numai
un raport de conexitate cu infraciunile din care provin lucrurile tinuite sau la care au luat parte
infractorii favorizai. Nu avem de a face, deci cu un concurs subsequens, ci cu un delictum
subsequens.
Putem concluziona c OBIECTUL JURIDIC GENERIC al infraciunilor prevzute la
art.23 din Lega 656/2002 îl constituie relaiile sociale prin care statul apr circuitul
legal(financiar, bancar, economic, comercial i civil), prevenind i combtând circuitul ilegal al
bunurilor, produs al unor infraciuni grave prevzute de lege, prin instituirea unor obligaii ale
anumitor persoane fizice i juridice de a sesiza operaiunile cu astfel de bunuri, de a se abine de
la efectuarea unor acte i fapte juridice legate de produsul infraciunii sau de a favoriza autorii ori
participanii la infraciunile principale.
Obiectul juridic generic al infraciunilor prevzute la art.23 din Legea 656/2002 este
subsecvent obiectului juridic generic al infraciunilor principale, adic al acelor infraciuni grave
prin care s-a obinut Äprodusul´ ce urmeaz a fi Äsplat.´
Ca urmare constatarea infraciunilor de splare a produsului infracional se poate face
numai concomitent sau ulterior constatrii infraciunilor principale al cror produs se spal.
Sub acest aspect putem observa c pentru infraciunea de splare de bani incriminat în
prima variant, condamnarea nu se poate face decât în urmtoarele situaii:
-condamnarea concomitent, adic atât pentru cel puin una din infraciunile prin care se
realizeaz sau din care provine produsul infraciunii, concomitent cu una din modalitile de
Äsplare a banilor´ din celelalte variante.
-condamnarea ulterioar, pentru infraciunile reglementate de art.23, numai dac exist
cel puin în prim instan o condamnare pentru o infraciune prin care se realizeaz sau din care
provine produsul infraciunii care s-a Äsplat´.
Condamnarea pentru o fapt ce intr sub incidena art.23 este posibil i când produsul
provine dintr-o infraciune care intr sub incidena acestei legi, chiar dac rspunderea penal
pentru infraciunea respectiv a fost înlturat prin amnisti, prescripie, în cazul decesului sau
reabilitrii autorului.
Amnistia nu înltur caracterul penal al faptei, fapta fiind infraciune, chiar dac autorului
acesteia i s-a înlturat rspunderea penal ca urmare a amnistierii. art. 44 - 51 din Codul penal,
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 28/91
când infraciunea primar, nemaiexistând atunci nici fapta de splare a produsului acestora nu
mai poate constitui infraciunea prevzut la art.23.
La fel, în cazul prescripiei, decesului sau reabilitrii, nu este schimbat caracterul
obiectului faptei de produs al unei infraciuni. Situaia este diferit în cazul înlturrii
caracterului penal al faptei
Condamnarea poate surveni i atunci când autorul infraciunii din care provine produsul
infraciunii este necunoscut dar autorul infraciunii de Äsplare´ a tiut c banii provin dintr-o
infraciune.
Obiectul juridic special, de asemenea comun la infraciunile incriminate în art.23 i art.24
din Legea 656/2002 este cel care rezid din titlul legii, cât i din reglementrile pe care le
cuprinde i const în relaii sociale prin ocrotirea crora se apr proveniena licit a banilor i
circulaia corect a acestora în operaiunile financiar-bancare.Se poate observa c obiectul juridic special este unul complex cuprinzând pe lâng
relaiile referitoare la circulaia monetar i operaiunile financiar-bancare i relaii privind
operaiunile i transferurile de valori, operaiunile de credit, vânzare-cumprare, schimb valutar,
etc.
Obiectul material este însi bunul asupra cruia este îndreptat infraciunea astfel
incriminat(valori, bani, bunuri, etc.)
Cu alte cuvinte obiectul material al infraciunii reglementat în art.23 îl poate constitui
venitul ilicit obinut din svârirea de activiti ilegale. Spre exemplu, banii obinui din corupie
sau trafic de droguri. Dar aceti bani pot constitui ulterior i obiectul material al infraciunii de
splare de bani, când acetia se reinvestesc într-o afacere aparent legal.
Specific infraciunii de splare de bani este aceast activitate de schimbare, cumprare ori
revindere, fcut cu tiin i în mod repetat pentru a ascunde originea real a banilor sau
bunurilor.
Banii pot fi atât în lei cât i în valut.
Bunurile pot fi corporale sau necorporale, mobile sau imobile.
Este corporal acel bun care are o existen material vizibil care poate fi perceput prin
simurile noastre (un tablou, un obiect electronic, o main etc.).
Este incorporal valoarea economic care are o existen ideal, abstract i care poate
forma obiectul unui raport juridic (oper literar, dreptul de autor etc.).
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 29/91
Bunuri imobile sunt acelea care au o aezare fix i care deci nu pot fi mutate dintr-un loc
în altul, fr a-i pierde valoarea economic (o cas, un teren, un pod).
Bunurile mobile sunt toate celelalte lucruri care pot fi mutate sau transportate din loc în
loc fr a pierde valoarea economic (o carte, o main, o statuie).
În legtur cu banii sau valorile - ca obiect material al acestor infraciuni - putem spune
c nu orice ban sau valoare reprezint obiectul infraciunii de splare de bani, ci numai acele
valori sau bani care provin din svârirea unei alte infraciuni.
Astfel, atunci când cu bun tiin se schimb, se transfer, se cumpr sau se revinde
obiectul Äconcret´ al infraciunii principale, în mod repetat, pentru a-i ascunde originea,
infraciunea de splare de bani subzist, iar bunurile vor avea acelai regim juridic penal.
Putem concluziona, c nu constituie produs al infraciunii principale i ca urmare nici al
infraciunilor prevzute de art.23, urmtoarele categorii:-bunurile care au servit la svârirea infraciunii, deoarece nu sunt produs al infraciunii,
în aceast categorie fiind: instrumentele spargerii, autovehiculul sau calculatorul proprietate
personal folosit la svârirea infraciunii principale etc;
-bunurile care sunt produs al altor infraciuni decât cele considerate infraciuni principale,
cum ar fi al infraciunilor pentru care pedeapsa maxim nu depete 4 ani(de pild infraciunea
prevzut la art.213, art.246, art.281 din Codul penal).
-bunurile produs al unei infraciuni principale, svârit în alt ar unde fapta respectiv
nu este incriminat ca infraciune.
Subiectul, de regul subiectul activ nemijlocit(autor) al infraciunii de splare de bani
reglementat de art.23, atât în prima variant cât i în celelalte variante este necircumstaniat,
adic poate fi orice persoan fizic responsabil penal, legiuitorul nu cere ca subiectul activ s
aib o calitate special.
Doctrina i practica judiciar, în special doctrina criminologic, recunosc o anumit
Äcalificare´ necesar a subiectului activ al infraciunii de splare a banilor, derivat din
caracteristica acestei infraciuni de a fi circumscris fenomenului de Äcriminalitate a gulerelor
albe´. Cei care comit astfel de fapte sunt acei infractori Ärafinai´, care ocup funcii importante
atât în poziiile de conducere la nivel central în cadrul unor societi strategice, cât i în aparatul
legislativ sau executiv al rii respective.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 30/91
Subiectul pasiv al infraciunii reglementate de art.23 în prima variant cât i în celelalte,
poate fi statul, în întregul su, ale crui interese sunt puse în pericol prin faptele incriminate,
precum i anumite persoane fizice, organele de stat, instituii bancare sau alte persoane juridice,
care sufer sau pot suferi de pe urma svâririi infraciunii.
Coninutul constitutiv.
Latura obiectiv, trebuie menionat de la început c a suferit modificri fa de
reglementarea din Legea21/1999. S-a renunat a cuprinde în coninutul infraciunii de splare de
bani, infraciunea mijloc, adic infraciunea primar care se svârete pentru realizarea
infraciunii scop, splarea de bani.
Deci infraciunile svârite în variate domenii au fost scoase din coninutul laturiiobiective, rmânând incriminate doar infraciunile specifice de splare de bani. Infraciunile
mijloc (falsuri, contraband, nerespectarea regimului armelor i muniiilor, traficul de
stupefiante, etc.) au rmas reglementate prin Codul penal i Legi speciale.
Elementul material al laturii obiective a infraciunii prevzute de art.23, în prima variant
îl constituie schimbarea sau transferul de bunuri, separat sau împreun, în scopul ascunderii sau
al disimulrii originii ilicite al acesteia.
Elementul material al laturii obiective se realizeaz prin aciuni sau inaciuni cum ar fi:
schimbarea, transferul, ascunderea sau disimularea.
Infraciunea fiind cu un coninut alternativ se poate realiza când s-a comis oricare dintre
aciunile incriminate.
Nu este necesar realizarea cumulativ a tuturor acestor aciuni fiind suficient svârirea
doar a uneia din ele. Cerina esenial a legii fiind ca aceste aciuni s se fac în scopul i cu
tiina c provin din svârirea unei infraciuni.
De asemeni trebuie menionat faptul, c fa de reglementarea iniial din Legea 21/1999,
legiuitorul a venit cu o completare incriminând fapta de schimbare de bunuri atunci când se face
în scopul ajutrii persoanei în cauz de a se sustrage de la urmrirea, judecat sau executarea
pedepsei.
În spiritul acestei Legi 656/2002 a infraciunii incriminat în prima variant art.23,
distingem:
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 31/91
-un prim sens al Äschimbrii bunului´ ar fi acela de transformare fizic adic de a
schimba prima înfiare, pstrând de regul valoarea intrinsec a obiectului; adic înlturarea
acelor trsturi reale ale obiectului care in de modul ilegal de obinere a acestuia i înlocuirea cu
alte trsturi care s creeze aparena de origine i/sau dobândire licit.
De pild schimbarea culorii, seriei i numrului de înmatriculare al autoturismelor noi
furate cu seriile, culorile i numerele de înmatriculare ale unor autoturisme accidentate sau uzate
cumprate legal.
- un alt sens al Äschimbrii bunului´ ar fi acela de a înlocui lucrul produs al infraciunii cu
un lucru deinut legal de o alt persoan. Schimbul bunului poate fi la valoare echivalent sau la
valori diferite dup cum infractorul are interesul s justifice sau s ascund.
De pild, schimbarea aciunilor anonime, a obligaiilor, a titlurilor de plat, a
certificatelor la purttor, furate, care pot fi urmrite dup serie, numr cu altele asemntoare încircuitul legal.
ÄSchimbarea bunului´ poate s îmbrace i forma unor acte juridice sub semntur privat
sau chiar autentificat fr a se înltura caracterul ilegal al operaiunii.
De pild, o persoan are un miliard de lei produs prin infraciunea principal i
procedeaz la splarea acestuia prin schimbare , efectuând dou operaii de specul imobiliar
astfel: cumpr o proprietate având valoarea real de 2 miliarde de lei, cu preul de un miliard
consemnat în contractul de vânzare-cumprare autentificat; infractorul pltete vânztorului pe
lâng miliardul consemnat în actul de vânzare-cumprare i miliardul pe care vrea s-l spele,
astfel c vânztorul îi primete preul real de 2 miliarde pe imobilul în cauz; infractorul
pstreaz bunul o perioad de timp necesar efecturii unor amenajri i îmbuntiri investind
un miliard de lei; dup aceasta infractorul revinde imobilul la un cumprtor de bun credin cu
suma de 3 miliarde de lei.
Prin aceast operaiune infractorul justific legal proveniena cu ultimul act de vânzare-
cumprare autentic suma de 3 miliarde de lei în care este inclus i miliardul Äsplat´.
ÄTransferul´ de bunuri în scopul ascunderii al disimulrii originii ilicite a acestora este o
alt modalitate a elementului material al laturii obiective a infraciunii prevzute de art.23, pct.1,
lit.a din Legea 656/2002.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 32/91
Cea mai simpl form a transferului de bunuri este cea de mutare a bunului dintr-un loc
unde s-ar deduce uor proveniena ilicit, într-un loc unde bunul ar avea o aparen de
provenien legal, urmrindu-se aceasta.
De asemenea transferul de bunuri mai poate semnifica:
operaiunea de Ädeplasare a capitalului´ sub diferite forme de la o ar la alta sau de la un
agent economic la altul, cu sau fr aparen legal(deplasare efectiv sau scriptic ori
electronic).
Astfel, pentru scoaterea din ar a unor sume obinute prin înelciune în sistemul bancar
se efectueaz o plat în avans de marf sau o plat pentru o marf supraevaluat vândut de un
agent economic aflat sub controlul celui care transfer(agent care ulterior intr în Äfaliment´ i
nu mai expediaz marfa).
O astfel de deplasare de capital se mai poate face prin asociere, fuziune cu o firmfalimentat intenionat, aflat tot sub controlul celui care transfer; pli pentru Äconsultan´,
Äasisten de specialitate´, etc, constituirea de depozite în ar din sume mai mici de 10000 euro
i apoi plata unor cecuri în strintate, pentru care nu mai exist obligaia formal a raportrii
transferului respectiv;
deplasri de valut prin cumprarea de obligaii, titluri de credit, cesiune de crean cu
pre subevaluat;
deplasri de valut prin cumprri i revânzri speculative de aciuni la burs;
deplasri de valut prin creditare, împrumut fr garanii i care evident nu se mai
restituie agentului care este tot sub controlului celui care transfer;
unele transferuri de fonduri interbancare prin sistemul Western-Union;
Transferul de fonduri interbancare este iniiat de o banc i se încheie prin decontarea
final a sumei, în momentul i în forma hotrâte în cadrul unui sistem interbancar de transfer de
fonduri pentru înregistrarea în conturile de decontare.
transferabilitatea creditului documentar (transferabil) concretizat în dreptul
beneficiarului de a cere ca acesta s fie deschis la o alt banc decât cea stabilit de pri;
folosirea ilegal a diferitelor forme de decontri interne sau internaionale inclusiv de
societi fantom prin: cecuri, acreditive, dispoziii de plat, dispoziii de încasare;
transfer de fonduri prin intermediul biletului de ordin sau cambiei, instrumente care nu au
la baz raporturi juridice fundamentale;
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 33/91
transfer cu pli fictive fcut prin carduri.
Scopul schimbrii sau transferului de bunuri, produs al infraciunii principale trebuie s
fie ascunderea sau disimularea origini ilicite. Acest scop trebuie s poat fi dedus din
circumstanele de fapt obiective, atât ale producerii bunului cât i ale schimbrii sau transferului
efectiv al acestuia. Ceea ce înseamn c doar acele operaii de schimb sau transfer care conin
elemente de fapt obiective din care rezult scopul ascunderii sau disimulrii originii ilicite
constituie elementul material al laturii obiective a infraciunii prevzute la art.23 în prima
variant.
Deci, condiiile eseniale, ale elementului material al acestei variante, sunt:
S fie comis în scopul ascunderii sau disimulrii provenienei ilicite a bunurilor;
Bunurile s provin din comiterea unei infraciuni i nu a unei contravenii sau orice alt
act ilicit;Scop alternativ, adic fapta s fie comis în scopul de a ajuta pe cel care a comis
infraciunea s se sustrag de la urmrire, judecat sau executare.
Urmarea socialmente periculoas o constituie rezultatul schimbrii sau transferului de
bunuri, respectiv o aparen de origine licit a bunului care în realitate este produsul infraciunii
principale.
Observm c legea nu pretinde ca prin aceste operaii s fie necesar obinerea unui profit
pentru sine sau pentru altul, fiind suficient crearea unei stri aparente credibile de origine licit
a bunului care în realitate este produsul infraciunii.
Raportul de cauzalitate se poate defini astfel, infraciunea de splare a banilor subzist
atunci când exist legtura de cauzalitate între aciunea de schimbare sau transfer de bunuri
rezultate din infraciuni i urmarea imediat despre care am vorbit mai sus.
Latura subiectiv a acestei infraciuni o constituie intenia direct calificat prin scop care
presupune întrunirea urmtoarelor elemente cumulative:
-cunoaterea c obiectul Äsplrii´ corporal sau necorporal este produs al infraciunii
principale;
-motivul, imboldul rezultat din dorina de a folosi bunul produs al infraciunii, direct sau
indirect, fr riscul de a fi descoperit;
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 34/91
-scopul, s fie ascunderea sau disimularea originii ilicite a produsului infraciunii
principale, precum i de a ajuta persoana acre a svârit infraciunea principal s se sustrag de
la urmrirea penal, judecat sau executarea pedepsei.
Astfel definit, latura subiectiv a infraciunii de splare de bani o deosebete de
infraciunea de Ätinuire´ i Äfavorizarea infractorului´, prevzute în art.221 i art.264 Cod penal.
În consecin, persoana care cu intenie direct ajut în orice mod la svârirea
infraciunii de splare a produsului infraciunii, este complice, indiferent dac este interesat sau
dezinteresat, deoarece el încalc o obligaie prevzut de legiuitor pentru prevenirea i
combaterea a unor asemenea fapte, înclcare care presupune c complicele a urmrit împreun
cu autorul, scopul ilegal.
Forme. Modaliti. Sanciuni.
Forme-actele pregtitoare, dei posibile sunt lsate în afara incriminrii de ctre legiuitor.
Tentativa este posibil atât în cadrul acestei variante, cât i în cadrul celorlalte variante i
se pedepsete.
Modaliti-infraciunea prevzut la art.23 în aceast prim variant se poate svâri prin
urmtoarele modaliti, respectiv schimbarea sau transferul de bunuri, ascunderea sau
disimularea adevratei naturi a acestor bunuri.
Sanciuni-infraciunea de splare de bani incriminat în art.23, alin.1, lit.a din Legea
656/2002, se pedepsete cu închisoare de la 3-12ani.
De asemenea, în cazul svâririi acestei infraciuni se va dispune conform art.118 Cod
penal privind confiscarea bunurilor care fac obiectul infraciunii, iar dac bunurile care fac
obiectul infraciunii prevzute la art.23 nu se gsesc, se va confisca echivalentul lor în bani sau
bunurile dobândite în locul acestora.
Pentru a se asigura aducerea la îndeplinire a confiscrii bunurilor se pot lua msurile
asigurtorii prevzute de Codul de procedur penal.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 35/91
A DOUA VARIANT.
Este incriminat în art.23, alin.1, lit.b i const în: "ascunderea sau disimularea adevratei
naturi a provenienei, a siturii, a circulaiei sau a proprietii bunurilor ori a dreptului asupra
acestora, cunoscând c bunurile provin din svârirea de infraciuni.´
Cu privire la obiectul juridic generic putem spune c nu sunt deosebiri fa de obiectul
juridic generic al primei variante.
Obiectul juridic specific
Exist anumite deosebiri fa de prima variant. Astfel, dac în cadrul primei variante se
vizau doar obiectele materiale în cadrul acestei variante se vizeaz i bunurile imateriale care potfi dreptul de proprietate sau orice alte drepturi produs al infraciunii.
În consecin obiectul specific al acestei variante îl poate constitui: dreptul de proprietate,
dreptul de uzufruct, dreptul de superficie, dreptul de crean, dreptul de folosin, dreptul de
autor, etc.
Sintagma Äproprietii bunurilor´ folosit de legiuitor în acest aliniat face referire la
dreptul de proprietate asupra bunului i nu la bun ca obiect al proprietii.
Astfel in ÄTratat de drept civil-vol.I ´ de C. Hamangiu se prevede c ÄSunt corporale,
bunurile care au o existen material. Sunt incorporale, bunurile constituite din elemente
abstracte, adic drepturile´.
Obiectul material
Pe lâng discuiile purtate anterior pentru obiectul material din prima variant, putem
spune c obiectul material al infraciunii de splare a banilor incriminat în aceast variant îl pot
constitui i actele juridice sau documentele care atest un titlu ori un drept cu privire la acesta.
Consider c mai pot constitui obiect material al acestei infraciuni i schimbarea
aciunilor, obligaiilor, titlurilor de valoare sau de plat, certificatelor la purttor furate i
înlocuite cu altele asemntoare i aflate în circuitul legal. Schimbarea unei valori se poate face
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 36/91
i prin intermediul unor acte juridice în cazul unor operaiuni aparent legale i care sunt menite a
ascunde sau disimula operaiunile ilicite.
Subiectul.
Dup cum am mai precizat subiect activ al infraciunii poate fi orice persoan fizic
responsabil penal care, fie a svârit, fie a participat la svârirea infraciunii.
Subiectul pasiv (a se vedea discuia purtat la prima variant) poate fi statul, organele
statului, instituiile bancare, orice persoan fizic sau juridic care poate fi prejudiciat prin
svârirea infraciunii.
Coninutul constitutiv.
Latura obiectiv a modalitii prevzute la art.23, alin.1, lit.b are dou forme:
-ascunderea adevratei naturi a provenienei, a siturii, a dispoziiei, a circulaiei sau a
proprietii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând c bunurile provin din
svârirea de infraciuni;
-disimularea adevratei naturi a provenienei, a siturii, a dispoziiei, a circulaiei sau a
proprietii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând c bunurile provin din
svârirea de infraciuni.
Elementul material constituie activitatea de ascundere sau disimulare a adevratei naturi a
bunurilor incorporale. Astfel ascunderea sau disimularea în accepiunea dat de art.23, alin.1,
lit.b nu se refer(dup cum am mai precizat) la bunul corporal, bun cu existen material, ci la:
-drepturile asupra bunului material produs al infraciunii principale.
-alte drepturi(bunuri incorporale) produs nemijlocit al infraciunii principale.
Ascunderea i disimularea vizeaz natura juridic a provenienei, a siturii, a dispoziiei,
a circulaiei sau a proprietii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora.
Sintagma Äadevratei naturi´ poate avea dou sensuri:
-un prim sens ar fi acela de apartenen legal a dreptului în cauz la subiectul care a fost
deposedat prin infraciunea primar, adic o -ascundere sau disimulare a titlului prii vtmate.
-al doilea sens ar fi modul de dobândire prin infraciunea principal a dreptului respectiv.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 37/91
Prin disimular trebuie s înelegem c activitatea de Äsplare´ a Ädreptului´ în cauz s-a
fcut prin ascunderea caracterului ilicit al producerii prin infraciune i înlocuirea trsturilor
ilegale cu Ätrsturi false´ sau adevrate care dau aparen de o nou natur(origine) legal.
Activitatea de ascundere, disimulare s fie de natur a face nesesizabil, neperceptibil în mod
obinuit originea ilicit a dreptului prin crearea unei situaii, stri, Äprobate´ de apartenena
Älegal´, veridic.
Ascunderea dreptului presupune introducerea ilegal a dreptului produs al infraciunii
principale într-un alt drept cu aspect legal, Äsplându-se´ astfel primul drept de caracterul su
ilicit.
Prin provenien a dreptului în cauz se înelege locul ca sistem de relaii i raporturi
juridice din care vine sau provine acesta. De pild, unei sume obinute prin antaj i se d aspectul
restituirii unei sume împrumutate care pe o perioad mare, evident fictiv, a produs dobând.Potrivit DEX prin cuvântul Äsitua´ se înelege a ocupa un anumit loc într-o anumit
ordine, ierarhie, a aeza într-un anumit loc, a indica, desemna locul cuiva. Iar prin situare se
înelege aciunea de a situa i rezultatul ei. Astfel, potrivit legii ascunderea sau disimularea
adevratei naturi a siturii bunului incorporal constituie elementul material al laturii obiective a
infraciunii sub aceast form.
Se tie c potrivit art.1909 Cod civil, lucrurile mictoare se prescriu prin faptul
posesiunii lor fr s fie trebuin de vreo curgere de timp. Drept urmare, drepturile de crean
Äincorporate´ în aciuni la purttor, cecuri la purttor, titluri negociabile la purttor, etc, li se
poate schimba adevrata situare-posesie ca implicit asupra proprietii. De pild, cumprarea
biletelor câtigtoare la loto, bingo de ctre fptuitor pentru a justifica banii produs al infraciunii
cu Äsuma câtigat´ ca urmare a predrii în numele su a biletului.
Cu privire la Äcirculaia´ bunurilor incorporale trebuie s înelegem trecerea scriptic, sub
form juridic a dreptului în cauz de la o persoan la alta. Trecerile se fac, fie cu folosirea unor
persoane cu identiti false ca mai apoi s fie una, dou treceri(vânzri-cumprri) reale pân la
fptuitor, fie prin unul sau mai muli intermediari ai acestuia.
Prin aceste treceri succesive care pot fi acte juridice încheiate sub form autentic sau
acte sub semntur privat(cumprri-vânzri, cesionri, împrumut cu garanie în condiiile
nerestituirii i valorificrii garaniei) se înltur acele trsturi ale Ädreptului în
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 38/91
cauz´(apartenen, pre nepltit, modalitate de obinere) care in de modul ilegal de dobândire a
acestuia i înlocuirea cu alte Ätrsturi´ care s creeze aparena de origine sau dobândire legal.
Urmarea imediat.
Ascunderea sau disimularea s aib în vedere nu bunul în materialitatea sa, ci dreptul
asupra acestora, ducând la o ascundere sau disimulare juridic prin care se schimb natura
juridic real, adevrat a provenienei bunului în cauz.
Raportul de cauzalitate.
Subzist în legtura ce exist între aciunea de ascundere sau disimulare i Äschimbarea´aparenelor de origine i/sau dobândire a bunului.
Latura subiectiv.
Referitor la forma vinoviei cu care se svârete infraciunea de splare a banilor, dup
cum am mai precizat anterior, aceasta este: intenie direct calificat prin scop.
Forme. Modaliti. Sanciuni.
Forme.
Tentativa este posibil i la aceast variant, ea fiind dealtfel i pedepsit. Consumarea
infraciunii survine în momentul efecturii aciunilor incriminate în text.
Modaliti.
Infraciunea prevzut în art.23, alin.1, lit.b se poate svâri prin ascunderea sau
disimularea adevratei naturi a provenienei, a siturii, a dispoziiei, a circulaiei sau a
proprietii bunurile ori a drepturilor asupra acestora.
Sanciuni.
Infraciunea astfel incriminat în aceast variant se pedepsete cu închisoare de la 3-
12ani cu aplicarea corelativ a dispoziiilor cuprinse în art.25 din aceiai lege.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 39/91
A TREIA VARIANT
Este prevzut în art.23, alin.1, lit.c, const în Ädobândirea, deinerea sau folosirea de
bunuri, cunoscând c acestea provin din svârirea de infraciuni".
Discuiile cu privire la Obiectul juridic generic i specific sunt similare cu cele purtate la
primele dou variante.
Obiectul material îl reprezint însui bunurile se dobândesc, dein sau se folosesc
cunoscând c acestea provin din svârirea de infraciuni.
Subiectul .
Subiectul activ poate fi orice persoan ce are capacitate de rspundere penal. Totui ocalificare indirect se Ädesprinde´ din faptul folosirii bunurilor, cunoscând c acestea provin din
svârirea unor infraciuni. Aceast calificare indirect este aceea de posesor de rea credin.
Coninutul constitutiv.
Latura obiectiv.
Elementul material vizeaz faptele svârite de cel care particip la splarea produsului
infraciunii, dobândind, deinând sau folosind bunul de la fptuitorul infraciunii principale sau
un intermediar, tiind c bunul dobândit provine din infraciunea principal.
Se impun a fi fcute îns anumite precizri:
-aciunea de dobândire desemneaz fapta unei persoane de a deine cu orice titlu un bun
din categoria celor precizate de Legea 656/2002(numai acele bunuri prin care se contribuie la
splarea produsului infraciunii) cunoscând c acestea provin din svârirea unei infraciuni.
-sintagma ´svârirea unei infraciuni´ face referire doar la infraciunea principal prin
care s-a obinut sau se obine ilicit, produsul ce va face ulterior obiectul splrii.
-deinerea sau folosirea desemneaz fapta unei persoane de a se bucura de un, de a-l
folosi, de a-l întrebuina i de a-l exploata pe o perioad determinat sau nedeterminat, temporar
sau continuu, dac persoana în cauz cunoate c acel bun provine din svârirea unei infraciuni.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 40/91
Latura subiectiv a infraciunii incriminate în cea de a treia variant, const în vinovie
sub forma inteniei directe, deoarece subiectul activ înfptuiete aciunile concrete de dobândire,
deinere sau folosire a unui bun, cunoscând c bunurile provin din svârirea unei infraciuni.
În doctrina juridic a fost ridicat problema conform creia ar fi posibil la ceast
variant si intenia indirect, adic folosirea acestor bunuri fr a avea ca scop splarea de bani.
Consider neviabil aceast problem deoarece textul de lege precizeaz clar Äcunoscând
c acestea provin din svârirea unei infraciuni´.
Forme. Modaliti. Sanciuni.
Forme.
La fel ca i la celelalte variante, tentativa este posibil i se pedepsete.Modalitile de svârire a infraciunii prevzute la art.23, alin.1, lit.c constau în
dobândirea, deinerea sau folosirea bunului de la fptuitorul infraciunii principale sau chiar
intermediar, tiind c bunul dobândit provine din infraciunea principal, contribuind astfel la
splarea produsului infraciunii.
Sanciuni. i pentru aceast variant pedeapsa este închisoare de la 3-12 ani cu aplicarea
corelativ a dispoziiilor art.25
A PATRA VARIANT.
Era incriminat în art.23, alin.2 constând în "asocierea sau iniierea unei asocieri,
aderarea ori sprijinirea, sub orice form, a unei astfel de asocieri, în scopul svâririi infraciunii
de splare a banilor."
Infraciunea prevzut la art. 24 din legea 656/2002
CONCEPT
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 41/91
PRIMA VARIANT
Infraciunea prevzut la art.24, alin.1 i 3, incrimineaz fapta de nerespectare a
obligaiilor prevzute în art.18, adic:
-de a nu transmite informaiile primite în timpul activitii decât în condiiile legii(alin.1)
Aceast obligaie se menine i dup încetarea funciei, pe o durat de 5 ani. Dac în
timpul exercitrii funciei, ori în termen de pân la 5 ani dup încetarea activitii, transmite
informaiile primite în realizarea atribuiilor în cadrul Oficiului, intervine rspunderea penal;
se incrimineaz i fapta de a folosi în scop personal de ctre salariaii Oficiului i a
persoanelor indicate în mod expres în art. 8 a informaiilor primite, atât în timpul activitii cât i
dup încetarea acesteia(alin.3)Aadar nerespectarea de ctre personalul Oficiului a obligaiilor prevzute la alin.1 i 3
constituie de sine stttoare.
Obiectul juridic special îl constituie relaiile sociale care asigur protecia informaiilor
primite de ctre Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor.
Obiectul material al acestei infraciuni îi constituie informaiile pe care personalul
oficiului le-a primit în timpul activitii. Informaiile se refer, în concret, la date, aspecte,
împrejurri, stri de fapt i situaii constatate i care sunt cuprinse (materializate) în documentele,
rapoartele, comunicrile ori sesizrile pe care oficiul le primete de la persoanele juridice i
fizice, prevzute la art. 8 din lege, precum i cele pe care oficiul le transmite organelor abilitate
s efectueze investigaii i cercetri în cazurile respective.
Subiectul.
Subiectul activ al acestei infraciuni este un subiect calificat, el trebuind s aib calitatea
de angajat al oficiului, indiferent de funcia pe care o ocup în structura organizatoric i
funcional a oficiului.
O precizare se impune a fi fcut cu referire la coautoratul acestei infraciuni. Astfel,
coautorul trebuie s aib calitatea de Äpersonal al oficiului´, pentru a se realiza coautoratul.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 42/91
Dac coautorul nu are calitatea de nu are calitatea necesar nu mai putem vorbi de
coautorat, forma participaiei poate fi instigarea sau complicitatea.
Subiectul pasiv al infraciunii reglementat în aceast variant este similar cu cel
corespunztor art.23, i anume statul, în întregul su, ale crui interese sunt puse în pericol prin
faptele incriminate, cât i anumite persoane fizice sau juridice care sufer sau pot Äsuferi´ prin
svârirea infraciunii.
Coninutul constitutiv.
Latura obiectiv.
Elementul material al infraciunii const în:
transmiterea de ctre personalul oficiului a informaiilor primite în cadrul activitilor curente pe care le desfoar ca angajat, precum i în urmtorii cinci ani dup încetarea calitii
de angajat. Aciunea de transmitere înseamn comunicare, prin orice mijloace, ctre persoane
fizice i juridice, care nu sunt îndreptite s le cunoasc, a informaiilor pe care angajaii
oficiului le-au primit în exercitarea atribuiilor de serviciu. Transmiterea se poate realiza prin
diverse mijloace: telefonic, predarea fizic a unor acte originale sau copii ale acestora,
informarea verbal a unor persoane etc.
Latura subiectiv const în vinovie sub forma inteniei directe sau indirecte.
- folosirea în scop personal, de ctre angajaii Oficiului, a informaiilor primite în timpul
activitii, cât i dup încetarea acesteia, desemneaz fapta de a utiliza, de a exploata aceste
informaii în interesul personal al angajatului Oficiului. Termenul de "scop personal" înseamn
interese materiale i financiare personale, rzbunarea fa de o persoan, antajarea unei persoane
etc.
Urmarea imediat const în faptul c informaiile primite în cadrul Oficiului au fost
transmise ilegal unor categorii de persoane care nu erau îndreptite s le cunoasc, situaii care
sunt de natur a compromite demersurile Oficiului de identificare a cazurilor de splare a banilor
i de sesizare a organelor abilitate de lege s investigheze i s cerceteze aceste cazuri. Tot o
urmare imediat o constituie i folosirea în scop personal a informaiilor, situaie care are drept
efect imediat imposibilitatea exploatrii oficiale a informaiilor respective i sesizrii Parchetului
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 43/91
General de pe lâng Curtea Suprem de Justiie abilitat s hotrasc asupra msurilor de
investigare i cercetare specifice.
Legtura de cauzalitate se realizeaz ori de câte ori demersurile Oficiului de identificare a
cazurilor de splare de bani i sesizarea organelor abilitate de lege s investigheze aceste cazuri
sunt îngreunate sau nu se realizeaz ca urmare a transmiterii informaiilor ctre persoane
neautorizate sau când folosirea în scop personal nu face altceva decât s duc la imposibilitatea
fructificrii informaiilor respective.
Forme. Modaliti. Sanciuni.
Forme ±forma culpei nu este cunoscut la aceast variant a infraciunii.
ModalitiPutem spune c infraciunea incriminat de art.24 prima variant se realizeaz prin mai
multe modaliti.
Modalitatea principal prin care se svârete aceast fapt este o aciune material -
transmiterea.
Pe lâng acestea cred c mai sunt i alte modaliti prin care se poate realiza aceast
infraciune, mai ales când informaiile sunt folosite în scop personal-tinuire sau ascundere a
informaiilor care vor servi scopului personal.
Sanciuni.
Infraciunea prevzut la art.24 în prima variant se pedepsete cu închisoare de la 2-7
ani.
A DOUA VARIANT a infraciunii prevzut la art.24, alin.2, incrimineaz
nerespectarea obligaiilor prevzute la art.18, alin.2
de a nu transmite, în afara condiiilor prevzute de legi;, informaiile deinute în legtur
cu splarea banilor i de a nu avertiza clienii cu privire la sesizarea Oficiului. Este vorba de
persoanele prevzute în art. 8 din lege adic
personalul bncilor, instituiilor financiare si de credit, persoane fizice i juridice care acord
asisten juridic, notarial, contabil, ageni imobiliari, persoanele cu atribuii în procesul de
privatizare etc. Dac una dintre persoanele delimitate expres de lege transmit informaii altor
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 44/91
persoane fizice sau juridice decât celor abilitate de lege sau avertizeaz clienii cu privire la
splarea de bani atunci sunt realizate elementele infraciunii de mai sus.
Obiectul juridic special al acestei infraciuni îl constituie relaiile sociale care asigur
protecia informaiilor deinute de ctre persoanele prevzute la art. 8 i de salariaii acestora în
legtur cu splarea banilor, precum i de protecie a sesizrilor transmise oficiului.
Obiectul material îl constituie informaiile privitoare la splarea banilor, precum i
sesizrile transmise oficiului.
Subiectul.
Subiectul activ este un subiect calificat, ele trebuind s fac parte din persoanele prevzute la art.8 sau dintre salariaii acestora, indiferent de funcia pe care o îndeplinete.
Discuia privitoare la coautorat este similar cu cea purtat anterior, coautorul trebuie s aib
aceiai calitate ca i autorul, în caz contrar el dobândind calitatea de complice sau instigator.
Subiectul pasiv este similar cu subiectul pasiv al celorlalte variante ale infraciunii.
Coninutul constitutiv.
Latura obiectiv.
Elementul material al laturii obiective const în:
transmiterea de informaii în legtur cu splarea banilor, în afara condiiilor prevzute de
lege;
avertizarea clienilor cu privire la sesizarea oficiului;
folosirea în scop personal a informaiilor primite în timpul activitii, cât i dup încetarea
acesteia.
Latura subiectiv a infraciunii const în vinovie sub forma inteniei directe sau
indirecte. Subiectul activ are reprezentarea c transmite sau folosete în interes personal
informaii primite în cadrul activitii sale profesionale i c aceste fapte sunt de natur s creeze
un pericol pentru buna funcionare a Oficiului, abilitat s previn i s combat fenomenul de
splare a banilor.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 45/91
Pentru existenta infraciunii în ipoteza transmiterii informaiilor nu prezint relevan
mobilul sau scopul urmrit de infractor.
Urmarea imediat.
Informaiile primite sau la care au acces cu ocazia desfurrii profesiei sunt transmise
unor persoane neautorizate, astfel c informaii importante sau vitale ajung la destinatari
neautorizai.
Legtura de cauzalitate, se realizeaz atunci când prin transmiterea informaiilor sau
avertizarea clienilor, aciunile Oficiului sunt îngreunate sau chiar dejucate.
Forme. Modaliti. Sanciuni.
Forme. Tentativa nu se pedepsete
Modaliti.
Infraciunea prevzut la art.24 în a doua variant se poate svârii de asemenea prin mai
multe modaliti.
O prim modalitate const într-un act material de transmitere a informaiilor cu care
aceste persoane intr în contact în cadru exercitrii funciilor pe care le dein.
O alt modalitate se realizeaz prin avertizarea clienilor cu care lucreaz c sunt Äsub
lupa´ Oficiului.
Sanciuni.
Aceast variant a infraciunii prevzut la art.24 se pedepsete cu închisoare de la 2-7
ani.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 46/91
3.2. Entitile raportoare prevzute la art.8 din legea 656/2002 i obligaiile instituite în
sarcina acestora
3.2.1. Entitile raportoare prevzute de Legea 656/2002.
Potrivit articolului 8, intr sub incidena dispoziiilor Legii 656/2002, urmtoarele
persoane fizice i juridice:
bncile, sucursalele bncilor strine i instituiile de credit;
instituiile financiare, cum ar fi fonduri de investiii, societi de depozitare de custodie,
societi de valori mobiliare, fonduri de pensii i alte asemenea fonduri care îndeplinesc
operaiuni precum: creditarea, incluzând printre altele, creditul de consum, creditul ipotecar,factoringul, finanarea tranzaciilor comerciale, inclusiv forfetarea, leasingul financiar, operaiuni
de pli, emiterea i administrarea unor mijloace de plat, cri de credit, cecuri de cltorie i
altele asemenea, acordarea sau asumarea de garanii i subscrierea de angajamente, tranzacii pe
cont propriu sau în numele clienilor prin intermediul instrumentelor pieei monetare, cecuri,
ordine de plat, certificate de depozite, etc., schimb valutar, produse financiare derivate,
instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor, valori mobiliare,
participarea la emiterea de aciuni i oferirea de servicii legate de aceste emisiuni, consultan
acordata întreprinderilor în probleme de structur a capitalului, strategia industrial, consultan
i servicii în acest domeniu, custodia i administrarea de portofolii i consultan în acest
domeniu, custodia i administrarea valorilor mobiliare;
societile de asigurri i reasigurri;
agenii economici care desfoar activiti de jocuri de noroc, amanet, vânzri-cumprri
de obiecte de art, metale i pietre preioase, dealeri, turism, prestri de servicii i orice alte
activiti similare care implic punerea în circulaie a valorilor;
persoanele fizice i juridice care acord asisten de specialitate juridic, material,
contabil, financiar-bancar, cu respectarea dispoziiilor legale privind secretul profesional;
persoanele cu atribuii în procesul de privatizare;
oficiile potale i persoanele juridice care presteaz servicii de transmitere de bani, în lei
sau valut;
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 47/91
agenii imobiliari;
trezoreria statului;
casele de schimb valutar;
orice alt persoan fizic sau juridic, pentru acte i fapte svârite în afara sistemului
financiar bancar.
3..2.2. Obligaiile instituite de lege în sarcina entitilor raportoare.
Se constat în cuprinsul acestui art. 8, o multitudine de persoane fizice i juridice aflate
pe scena afacerilor financiare, dar i în afara sistemului financiar-bancar, ce trebuie s se supun
reglementrilor instituite de Legea 565/2002.Considerm, de altfel, c Oficiului Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor
îi incumb obligaia de a identifica i de a lista toate persoanele fizice i juridice prevzute la
art.8, persoane crora trebuie s le comunice dispoziiile legii i obligaiile ce decurg din acestea,
în sarcina lor.
Astfel, o prim obligaie stabilit de lege în sarcina persoanelor prevzute la art.8 este
obligaia de raportare a operaiunilor suspecte.
Potrivit art.3. alin.1 din Legea 656/2002, de îndat ce salariatul unei persoane juridice sau
una dintre persoanele prevzute la articolul 8 are suspiciuni c o operaiune ce urmeaz s fie
efectuat are ca scop splarea banilor , va informa persoana desemnat potrivit art.14 alin.1, care,
pe baza unor indicii temeinice va sesiza imediat Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a
Splrii Banilor, care va confirma primirea sesizrii, acesta, dac consider necesar, poate
dispune, motivat, suspendarea efecturii operaiunii pe o perioad de 48 de ore..
Oficiul trebuie s comunice persoanelor menionate de art.8, în termen de 24 de ore,
decizia de suspendare a efecturii operaiunii, ori, dup caz, de Justiie; dac Oficiul nu a fcut
comunicarea în acest termen de 24 de ore, persoanele la care se refer art.8 vot putea efectua
operaiunea.
O alt obligaie a persoanelor menionate de art.8 este aceea de raportare a tuturor
operaiunilor ce depesc echivalentul a 10.000 Euro.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 48/91
Astfel, pentru operaiunile de depunere sau retragere de sume în numerar, în lei sau
valut, sume ce depesc echivalentul a 10.000 Euro, indiferent dac tranzacia se realizeaz pe
una sau mai multe operaiuni legate între ele, personalul din structurile prevzute la art.8 va
raporta Oficiului în maximum 24 de ore de la data efecturii operaiunii.
Aceeai obligaie de raportare este prevzut i pentru transferurile externe în i din
conturi pentru sume a cror limit minim este echivalentul în lei a 10.000 Euro.
Totodat, art.3, alin.8 precizeaz i anumite categorii de operaiuni derulate prin
trezoreria statului, care sunt exceptate de la obligaia de raportare ctre Oficiu, dup cum
urmeaz: eliberri de sume în numerar privind drepturi salariale, plile efectuate de ctre
instituiile publice, încasrile de impozite, taxe, contribuii i orice alte venituri bugetare de la
persoane fizice i juridice, inclusiv sumele în numerar depuse de ctre instituiile publice,
precum i transferurile externe în i din conturi.Alt obligaie instituit de lege în sarcina persoanelor la care se refer art.8 este aceea de
raportare dup efectuarea tranzaciilor suspecte de splare a banilor. Astfel, potrivit art.4, dac o
persoan din cele prevzute la art.8 are cunotin c o tranzacie pentru care a primit instruciuni
s o efectueze are ca scop splarea banilor i acesteia îi este imposibil s o efectueze sau, prin
neefectuarea ei este posibil s zdrniceasc eforturile de a se urmri beneficiarii operaiunii
suspecte de splare a banilor, instituia sau persoana în cauz va informa Oficiul imediat dup ce
a efectuat tranzacia, dar nu mai târziu de 24 de ore de la efectuarea acesteia. În asemenea cazuri,
în raportare se va preciza motivul pentru care nu s-a putut transmite informaia despre tranzacie
înainte ca aceasta s se fi efectuat.
O alt obligaie ce incumb persoanelor de la art.8 este obligaia de a furniza date
necesare verificrii efectuate de Oficiu. Art.5 alin.1 din lege recunoate Oficiului dreptul de a
cere persoanelor prevzute la art.8, datele i informaiile necesare îndeplinirii atribuiilor sale.
Alin.2 al art.5 prevede obligaia persoanelor menionate de art.8 de a transmite Oficiului datele i
informaiile solicitate în termen de 30 de zile de la data primirii cererii, textul de lege precizând,
de asemenea faptul c secretul profesional la care sunt inute persoanele prevzute la art. 8 nu
este opozabil Oficiului.
Obligaia de identificare a clienilor reprezint o alt obligaie important reinut în
sarcina persoanelor prevzute la art.8. au obligaia s stabileasc identitatea unor relaii de
afaceri, deschiderea unor conturi sau oferirea unor servicii. Totodat, aceast obligaie de
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 49/91
identificare a clienilor subzist i în cazul altor operaiuni decât cele menionate, a cror valoare
minim reprezint echivalentul în lei a 10.000 Euro, indiferent dac tranzacia se desfoar prin
una sau mai multe operaiuni legate între ele. De asemenea, se va proceda la identificarea
clienilor, potrivit reglementrilor art.9, alin.3, de îndat ce exist o informaie c prin operaiune
se urmrete splarea banilor chiar dac valoarea operaiunii este mai mic decât echivalentul în
lei a 10.000 Euro.
Atunci când suma nu este cunoscut în momentul acceptrii tranzaciei persoana fizic
sau juridic din cele prevzute la art.8, obligat s stabileasc identitatea clienilor, va proceda de
îndat la identificarea acestora când este informat despre valoarea tranzaciei i când a stabilit
c aceasta atinge echivalentul în lei a 10.000 Euro.
De asemenea, în cazul în care exist informaii c tranzacia nu se desfoar în nume
propriu, persoanele prevzute la art.8 vor lua msuri, -în temeiul art.11 din Legea pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor- pentru a obine date referitoare la adevrata identitate
a persoanei în interesul ori în numele creia acioneaz aceti clieni, putând solicita aceste date
de la Oficiu.
Datele de identificare a clienilor vor cuprinde, în conformitate cu art.10 din Legea
656/2002:
în cazul persoanelor fizice:
±datele de stare civil menionate în documentele de identitate prevzute de lege
în cazul persoanelor juridice:
±datele menionate în documentele de înmatriculare prevzute de lege, precum i dovada
c persoana fizic ce conduce tranzacia reprezint legal persoana juridic respectiv. În cazul
persoanelor juridice strine, la deschiderea de conturi bancare, vor fi solicitate acele documente
din care s rezulte identitatea firmei, sediul, tipul de societate, locul înmatriculrii,
împuternicirea special a celui care o reprezint în tranzacie, precum i o traducere în limba
român a documentelor autentificate de un birou al notarului public.
În conformitate cu reglementrile legale, cerinele de identificare nu vor fi impuse
societilor de asigurri i reasigurri menionate la art. 8, în legtur cu poliele de asigurare de
via dac prima de asigurare sau ratele de plat anuale sunt mai mici sau egale cu echivalentul
în lei al sumei de 1.000 Euro, ori prima unic de asigurare pltit este, în echivalent în lei, pân
la 2.500 Euro. Dac ratele de prim periodice sau sumele de plat anuale sunt ori urmeaz s fie
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 50/91
mrite în aa fel încât s depeasc limita sumei de 1.000 euro, respectiv de 2.500 Euro, în
echivalent în lei, se va cere identificarea.
Un alt caz în care cerinele de identificare a clienilor nu sunt obligatorii este acela al
subscrierii polielor de asigurare emise de fondurile de pensii, obinute în virtutea unui contract
de munc sau datorit profesiei asiguratului, cu condiia ca polia s nu poat fi rscumprat
înainte de scaden i s poat fi folosit ca li garanie sau colateral pentru obinerea unui
împrumut.
De asemenea, cerinele de identificare a clienilor nu se impun dac s-a stabilit c plata se
va face prin debitarea unui cont deschis pe numele clientului la o banc sau la o instituie pentru
economii. În cadrul acestei obligaii de identificare a clientului, persoanele fizice i juridice
prevzute în art.8 sunt inute s pstreze o copie a documentului sau documentelor de identitate
menionate anterior, pentru o perioad de 5 ani, începând cu data când se încheie relaia cuclientul.
Legea oblig, de asemenea, persoanele fizice i juridice prevzute de art.8 s pstreze
³într-o form corespunztoare, pentru a putea fi folosite ca mijloace de prob în justiie´,
evidena secundar sau operativ i înregistrri ale tuturor tranzaciilor financiare care fac
obiectul acestei legi pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor.
Aceste evidene se pstreaz pentru o perioad de 5 ani de la executarea fiecrei
tranzacii, dup care vor fi predate pentru arhivare Oficiului Naional de Prevenire i Combatere
a Splrii Banilor.
Alt obligaie ce incumb, potrivit legii persoanelor prevzute de art.8 este obligaia
privind desemnarea persoanelor cu responsabiliti în aplicarea legii. Astfel, conform art.14,
alin.1,persoanele juridice menionate de art.8 vor desemna una sau chiar mai multe persoane care
au responsabiliti în aplicarea acestei legi privind prevenirea i sancionarea splrii banilor, ale
cror nume vor fi comunicate Oficiului, împreun cu natura i cu limitele responsabilitilor
menionate.
Potrivit alin.2 al art.14, persoanele desemnate conform alin.1, rspund pentru îndeplinirea
sarcinilor stabilite.
O alt obligaie ce incumb, potrivit legii persoanelor prevzute de art.8 este obligaia
întocmirii unui raport pentru fiecare tranzacie care poate fi legat de splarea banilor.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 51/91
Articolul 15 din Legea 565 prevede c peroanele desemnate din cadrul persoanelor
juridice menionate de art.8, cu responsabiliti în aplicarea acestei legi pentru prevenirea i
sancionarea splrii banilor, precum i persoanele menionate de art. 8 vor întocmi pentru
fiecare tranzacie suspect un raport scris.
Acest raport se întocmete pe suport hârtie A4, urmrindu-se redarea exact a tuturor
elementelor solicitate. Raportul cuprinde:
Capitolul I- identificarea persoanei care întocmete raportul , cu trei subcapitole: A,B, i
C, din care se completeaz unul în funcie de forma de organizare juridic a persoanei raportoare
(A-persoan juridic; B-persoan fizic autorizat; C-persoan fizic), celelalte dou subcapitole
necompletate eliminându-se din textul raportului;
Capitolul II- date de identificare a clientului, de asemenea cu trei subcapitole din care se
completeaz unul în funcie de forma de organizare juridic a clientului (A- persoan juridicromân; B- persoan juridic strin; C- persoana fizic), celelalte dou subcapitole
necompletate eliminându-se din textul raportului;
Capitolul III- date despre tranzacie, cu trei subcapitole, dup cum urmeaz: în primul
subcapitol - A - vor fi redate toate informaiile referitoare la tranzacie, inclusiv datele cunoscute
despre persoana cu care persoana de la capitolul II a efectuat operaiunea; în al doilea subcapitol
±B- vor fi detaliate evenimentele neobinuite, suspecte, prezentându-se toate informaiile, datele,
probele deinute de raportor, inclusiv elemente de legtur cu cazuri raportate anterior; iar în cel
de-al treilea subcapitol ±C- va fi specificat numrul de pagini coninute de raport, eventualele
anexe ale raportului, urmând a fi enumerate, paginate, iar în acest caz se va specifica numrul
total de pagini.
În cazul în care la întocmirea raportului se vor constata elemente particulare, detalii sau
un mod de exprimare specific, necuprinse în forma standard, form stabilit, potrivit legii, de
ctre Oficiu, raportul se va completa corespunztor, urmând s fie înscrise i acele date.
Raportul va purta numele, semntura i tampila persoanei autorizate O alt
obligaie a entitilor raportoare este aceea privind stabilirea procedurilor i metodelor adecvate
de control intern pentru prevenirea splrii banilor - obligaie prevzut de art.16 din lege.
Este limpede faptul c pentru executarea tuturor acestor obligaii pe care legea le prevede,
persoanele fizice i juridice menionate de art.8 trebuie s-i dezvolte o veritabil strategie în
cadrul creia se vor stabili proceduri interne i metode de control i logistica necesar.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 52/91
În acest sens, angajaii persoanelor prevzute la art.8 trebuie s fie instruii pentru ca
acetia s poat recunoate tranzaciile sau operaiunile care pot fi legate de splarea banilor,
precum i activitile pe care trebuie s le desfoare imediat în cazul sesizrii unor asemenea
situaii.
i în fine, o alt obligaie a persoanelor prevzute la art.8 i a salariailor acestora este
aceea de a nu transmite, în afara condiiilor prevzute de lege, informaiile deinute în legtur cu
splarea banilor i de a nu avertiza clienii cu privire la sesizarea Oficiului.
La art.18, alin. 3 din Legea 656/2002 se prevede c este interzis, de asemenea, folosirea
în scop personal de ctre salariaii Oficiului i ai persoanelor menionate de art. 8 a informaiilor
primite, atât în timpul activitii, cât i dup încetarea acesteia.
Persoanele menionate în cuprinsul art.8 vor putea transmite Oficiului datele i
informaiile solicitate de acesta, date i informaii despre care au luat cunotin în îndeplinireaactivitilor i atribuiunilor sale i pentru care, potrivit legii, sunt obligate la pstrarea secretului.
Secretul profesional la care sunt inute persoanele de la aet.8 nu este opozabil Oficiului
numai.
De asemenea secretul bancar i profesional, în cazul infraciunilor de splare a banilor, nu
sunt opozabile organelor de urmrire penal dup începerea, de ctre procuror, a urmririi penale
i nici instanelor de judecat.
3.3. Sancionarea neândeplinirii de ctre entitile prevzute la articolul 8, a obligaiilor
stabilite de lege
Stabilindu-se îndatoririle la care sunt inute persoanele de la art.8 în exerciiul funciei s-a
impus cu necesitate prevederea sanciunilor aplicabile în caz de neîndeplinire a acestora, ca
msuri de coerciie.
Potrivit art.22 din Legea 656, constituie contravenie:
nerespectarea obligaiilor persoanelor de la art.8, obligaii prevzute la art.3 alin.1 i 6,
art.4 si 9;
nerespectarea obligaiilor prevzute la art.5 alin.2, art.11, art.13-15, art.16 alin.1 i la
art.17.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 53/91
sanciunea acestor contravenii este amenda, al crei cuantum difer, astfel: pentru
contraveniile prevzute la litera ³a´, cuantumul amenzii este cuprins între 20.000.000 lei i
100.000.000 lei, iar pentru cele amintite la litera ³b´, între 30.000.000 i 200.000.000 lei, cu
meniunea c aceste sanciuni contravenionale se aplic atât persoanelor fizice, cât i
persoanelor juridice dintre cele prevzute la art.8.
Atribuia constatrii contraveniilor i a aplicrii amenzii revine, potrivit legii,
personalului desemnat din cadrul Oficiului i din cadrul autoritilor cu atribuii de control
financiar i de supraveghere prudenial a persoanelor prevzute la art.8.
Aceste reglementri referitoare la sanciunile contravenionale se completeaz cu
prevederile O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i
completri prin Legea 180/2002, cu modificrile ulterioare cu excepia articolelor 28 i 29.
Analizând activitatea desfurat de entitile raportoare, pe baza rapoartelor de tranzaciisuspecte înaintate de acestea, prezentm în continuare evoluia numrului total de operaiuni în
numerar mai mari de 10.000 Euro în perioada 1999-2002 i de asemenea evoluia sumelor mai
mari de 10.000 de euro tranzacionate în numerar în aceeai perioad.
CAPITOLUL 3
PREOCUPRILE ORGANELOR STATULUI PE LINIA PREVENIRII I
COMBATERII SPLRII BANILOR
3.1. Necesitatea combaterii fenomenului de splare a banilor
În ultimii ani a survenit o recunoatere din ce în ce mai mare a faptului c este esenial s
se lupte împotriva crimei organizate, c infractorii trebuie oprii, ori de câte ori este posibil, din a
legitimiza rezultatele activitilor lor criminale prin transformarea fondurilor din ³murdare´ în
fonduri ³curate´.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 54/91
Abilitatea de a spla rezultatele activitii criminale prin sistemul financiar bancar este
vital pentru succesul operaiilor criminale.
Cei implicai în astfel de activiti au nevoie s exploateze facilitile oferite de sectorul
financiar mondial dac vor s beneficieze de rezultatele activitilor lor.
Utilizarea, în scopul splrii banilor, a sistemelor financiar bancare conduce la
subminarea instituiilor financiare individuale i, în final a întregului sistem financiar bancar. În
acelai timp, integritatea crescut a sistemelor financiare mondiale i îndeprtarea barierelor puse
în faa micrii libere a capitalului au crescut uurina cu care banii negri pot fi splai i
complic procesul de urmrire.
Succesul i stabilitatea pe termen lung ale oricrei instituii financiare depinde de
atragerea i pstrarea fondurilor câtigate în mod legitim.
Banii câtigai în mod fraudulos, au, invariabil, o natur tranzitorie. Ei stric reputaia idescurajeaz pe investitorul cinstit. Instituia financiar care se implic într-un scandal de splare
a banilor va risca acuzarea în instan i pierderea bunei reputaii pe pia, iar reputaia privind
integritatea este una din valorile cele mai importante ale unei instituii financiare.
Ca i consecine negative la nivel macroeconomic datorate unui fenomen de splare a
banilor necontrolat, Fondul Monetar Internaional a citat: schimbri inexplicabile a cererii de
mas monetar, riscuri prudeniale fa de stabilitatea sistemului bancar, efecte de contaminare
fa de tranzaciile financiare locale i creterea volatilitii fluxurilor internaionale de capital i
a ratei de schimb valutar datorat neanticiprii realizrii transferurilor de bunuri peste grani.
Dac nu este controlat, procesul de splare a banilor poate submina eforturile depuse
pentru existena unor piee libere i competitive, i afecteaz dezvoltarea unei economii
sntoase.
Într-o economie în care tehnologia avansat i globalizarea permit transferul rapid de
fonduri, necontrolarea splrii de bani imense poate submina stabilitatea financiar.
Mai mult, într-o ar cu o sntate financiar precar, scoaterea a milioane i chiar
miliarde de dolari anual din procesul normal de cretere economic reprezint un real pericol.
Experiena infracional acumulat de reelele crimei organizate este redutabil. În
consecin se impune luarea de msuri ferme i colaborarea strâns a organelor i organismelor
abilitate s lupte împotriva acestora, pentru prevenirea generalizrii fenomenului de splare a
banilor.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 55/91
În caz contrar, exist riscul, deloc neglijabil, ca banii splai s devin ³motorul´
economiei i s-i impun propriile ³reguli´, ceea ce înseamn de fapt subminarea sau chiar
desfiinarea autoritilor statale i domnia arbitrarului de tip mafiot.
3.1.1 Msuri luate la nivel internaional:
Cea mai eficient soluie în problema splrii banilor pe plan internaional este în primul
rând cooperarea internaional i sisteme de control i reglementri unitare în cadrul fiecrei ri.
Splarea internaional a banilor se bazeaz pe exploatarea, prin operatori financiari subtili, a
diferenelor dintre reglementrile financiare i bancare ale rilor de pe întreg globul.
Splarea internaional a banilor are efecte nocive considerabile asupra economiei
mondiale prin: deteriorarea operaiunilor eficiente ale economiilor naionale, coruperea lent a
pieei financiare i reducerea încrederii publice în sistemul financiar internaional, mrindriscurile i stabilitatea sistemului, ce duc toate, în final, la reducerea ritmului de cretere
economic mondial.
Pentru contracararea fenomenului, s-au luat mai multe msuri:
Convenia Naiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante i substane
psihotrope, adoptat la 20 decembrie 1988 la Viena. Aceasta stipuleaz: confiscarea bunurilor
obinute în urma unor infraciuni, extrdarea autorilor infraciunilor legate de traficul de
stupefiante, asisten juridic acordat reciproc de ctre rile implicate, intensificarea formelor
de cooperare între state;
Convenia Consiliului Europei cu privire la splarea, urmrirea, reinerea i confiscarea
produselor provenite din infraciuni, deschis spre semnare la 8 noiembrie 1990, la Strasbourg;
Directiva Consiliului Comunitii Europene cu privire la folosirea sistemului financiar în
scopul splrii banilor nr. 91/308/EEC, adoptat la Luxemburg la 10 iunie 1991; aceast
directiv reprezint sursa de inspiraie pentru legile de combatere a splrii banilor, care au fost
adoptate de aproape toate statele, indiferent c sunt membre ale Comunitii Europene sau se afl
în proceduri de aderare;
Grupul de aciune financiar în domeniul splrii banilor (GAFI) este un organism
interguvernamental ce dezvolt i promoveaz politici de combatere a splrii banilor; în mod
curent este alctuit din 26 ri (ri însemnate din punct de vedere financiar din Europa, America
de Nord i Asia) i 2 organisme internaionale;
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 56/91
Grupul EGMOND (prima întâlnire a grupului în anul 1955 în palatul EGMOND ±
Aremberg din Bruxelles la care au participat 24 de state i 8 organizaii internaionale); în
prezent grupul numr 48 membri iar scopul su este cooperarea internaional între ageniile
naionale specializate în lupta internaional împotriva splrii banilor (între membrii grupului au
loc schimb de informaii financiare legate de splarea banilor, în baza unor memorandum-uri de
înelegere (bi sau multilaterale).
3.1.2 Evolutii legislative privind spalarea banilor in ROMANIA
Fenomenul de splare a banilor a cunoscut o evoluie ascendenta in ultimii ani, fapt ce a
determinat Parlamentul României sa elaboreze un cadru legislativ adecvat, care sa protejeze
statul roman si economia naional împotriva consecinelor negative ale manifestrilor criminalitii organizate.
Dinamica acestui fenomen infractional, atat in tara noastra dar si pe plan international,
precum si necesitatea euroconformizarii prevederilor Legii nr. 21/1999, au determinat
Parlamentul Romaniei sa adopte Legea nr.656/07.12.2002, pentru prevenirea si sanctionarea
spalarii banilor.
Aceasta lege, a fost modificata de Legea nr. 230/13.07.2005, si OUG nr. 135/29.09.2005,
urmarindu-se armonizarea dispozitiilor legii cu prevederile Directivei Europene nr.97/2001/CE a
Parlamentului European si a Consiliului Europei, referitoare la prevenirea utilizarii sistemului
financiar in scopul spalarii banilor si cu prevederile celor 40 de Recomandari elaborate de
Grupul de Actiune Financiara Internationala, modificate in iunie 2003, cele 9 Recomandari
Speciale GAFI privind finantarea terorismului, precum si cu recomandarile facute cu ocazia celui
de al doilea Raport de evaluare a Romaniei de catre grupul MONEYVAL din cadrul Consiliului
Europei.
Avand in vedere necesitatea intensificarii luptei impotriva fenomenului spalarii banilor,
al combaterii criminalitatii organizate si finantarii terorismului, precum si a adaptarii mijloacelor
si metodelor de actiune la dinamica si evolutiile structurale ale manifestarilor acestor fenomene,
a fost elaborat un pachet de legi cuprinzand dispozitii speciale, care sunt complementare celor
prevazute de Legea nr.656/2004, din randul carora mentionam: Legea nr.78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, Legea nr.161/2003 privind unele
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 57/91
masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si
in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, Legea nr.143/2000 pentru combaterea
traficului de stupefiante, Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in
materie penala, Legea nr.682/2002 privind protectia martorilor, Legea nr.571/2003, privind
Codul Fiscal, Legea nr.241/2005, pentru prevenirea i combaterea evaziunii fiscale, Legea
nr.31/1990 a societatilor comerciale (republicata), Legea nr.82/1991 - legea contabilitatii, Legea
nr.141/1997 privind Codul Vamal al Romaniei,
Legea nr.39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, Legea
nr.508/2004 privind infiintarea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism,
modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 7/2005 si Legea nr.535/25.11.2004
privind prevenirea si combaterea terorismului.Conform prevederilor art.209 al.3 Cpp, asa cum a fost modificat prin Legea nr.169 din
2002, privind modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala, in cauzele de spalare
a banilor, urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror.
In scopul punerii in aplicare a prevederulor Legii nr. 656/2002, ale Legii nr. 508/2004,
precum si pentru solutionarea in termen a dosarelor penale in care se efectueaza cercetari pentru
savarsirea infractiunii de spalare a banilor, procurorul in baza art. 217 alin. 4 Cpp poate dispune
pe baza unei rezolutii motivate efectuarea de acte de cercetare penala de catre ofiterii de politie
judiciara. Astfel, acestia pot efectua activitati specifice de investigare si cercetare (ridicari de
obiecte si inscrisuri , audieri de persoane , efectuarea de verificari economice, actiuni sub
acoperire, s.a.).
Totodata, în domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor au fost adoptate si o serie
de acte normative cu caracter secundar ce vizeaza in principal implementarea dispozitiilor Legii
nr. 656/2002 dupa cum urmeaza :
-Norma 3 din 26.02.2002 a Bancii Nationale a Romaniei privind standardele de
cunoastere a clientelei;
-Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1250/6 din 22.09.2003 privind procedura
transmiterii de catre banci-persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor ±
persoane juridice straine a informatiilor referitoare la conturile deschise si/sau inchise de titularii
acestora;
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 58/91
-Regulamentul nr. 11/28.09.2005 al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare privind
prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism prin intermediul pietei
de capital ;
3.1.3 Evolutii institutionale :
Urmare a reorganizarii structurilor de combatere a crimei organizate si a cerintelor
impuse de compatibilizarea acestora cu structurile similare din Uniunea Europeana, la
15.08.2005 s-a infiintat in cadrul Directiei Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate,
Directia de Combatere a Marii Criminalitati Economico-Financiare, in structura careia
functioneaza Serviciul de Combatere a Spalarii Banilor.
Personalul care desfasoara activitatea in cadrul acestor structuri au ca principalaatributiune efectuarea actelor premergatoare si de urmarire penala pe baza delegarii de
competenta in cauzele penale care au la baza Informari primite de la Oficiul National de
Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor prin Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie sau in cauzele in care se efectueaza cercetari pentru savarsirea infractiunii de spalare de
bani.
3.1.4 Cooperarea interna
Dezvoltarea relaiilor de colaborare între Serviciul de Combatere a Splrii Banilor i
celelalte agenii de aplicare a legii cu atribuiuni in lupta împotriva splrii banilor si finanrii
terorismului din România, precum i cu partenerii non-guvernamentali (entiti raportoare)
reprezint un obiectiv de maxim importan fiind abordat ca un element-cheie al luptei
împotriva acestor fenomene.
În aceste condiii, au fost urmrite atât optimizarea relaiilor de cooperare deja existente,
prin fluidizarea comunicaiilor stabilite i intensificarea aciunilor comune, cât i iniierea unor
parteneriate noi, în domeniul prevenirii si combaterii splrii banilor si finanrii terorismului.
Cooperarea interinstituionala s-a derulat in conditii adecvate, pe baza protocoalelor de
cooperare, urmarindu-se identificarea de noi mecanisme de eficientizare a activitatii. S-a
intensificat schimbul reciproc de informatii in relatia cu Parchetul de pe langa Inalta Curte de
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 59/91
Casatie si Justitie care este, conform prevederilor legale, principalul beneficiar al Informarilor
transmise de ONPCSB.
La data de 02.09.2004 a fost semnat Protocolul de Cooperare pentru prevenirea si
combaterea spalarii banilor intre Inspectoratul General al Politie Romane si Oficiul National de
Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. Acest protocol are ca obiect schimbul reciproc de date
si informatii din bazele de date ale Inspectoratului General al Politiei Romane si ale Oficiului
National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, realizarea unei conexiuni on line pentru
accesarea acetor baze de date cu respectarea prevederilor legale, initierea de intalniri comune in
vederea analizarii dosarelor penale complexe, pentru a se crea posibilitatea de a interveni
operativ in vederea stoparii activitatii infractionale, suspendarii tranzactiilor suspecte si
declansarii cercetarilor potrivit legii, participarea la sesiuni stiintifice, simpozioane si seminarii
organizate pe probleme de interes comun, comunicare permanenta pentru elaborarea de noi actenormative sau modificarea celor in vigoare ce reglementeaza domeniul spalarii banilor, actiuni
organizate in comun pentru solutionarea cu celeritate a cazurilor de spalare a banilor.
Aferent acestui protocol, la data de 02.02.2005 a fost elaborata Metodologia privind
schimbul reciproc de date dintre Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor si
Inspectoratul General al Politiei Romane. Astfel a fost asigurat accesul on-line al ONPCSB la
bazele de date ale Ministerului Administratiei si Internelor cat si al IGPR la bazele de date ale
ONPCSB.
Având în vedere necesitatea punerii în aplicare a prevederilor legale in domeniu, dar i
pentru o mai bun conlucrare a instituiilor implicate în prevenirea i combaterea spalarii banilor,
la nivelul Serviciului de Combatere a Spalarii Banilor s-au constituit task-force-uri formate din
procurori, poliiti i specialiti din cadrul DIICOT, Banca Nationala a Romaniei, Oficiul
National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, Garda Financiara, Agentia Nationala de
Administrare Fiscala, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Oficiul National al Registrului
Comertului, Autoritatea Nationala a Vamilor etc, pe cauze concrete în vederea soluionrii cu
operativitate si profesionalism a dosarelor aflate în lucru.
O alta componenta a cooperarii interinstitutionale implica si schimbul de date cu
serviciile specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor ( Serviciul Roman de Informatii,
Directia Generala de Informatii si Protectie Interna si Serviciul de Informatii Externe) direct si
prin intermediul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, atat in cadrul
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 60/91
activitatii de cercetare si urmarire penala in cazuri concrete cat si pentru prevenirea fenomenului
de spalare a banilor.
3.2. Entitile raportoare prevzute la art.8 din legea 656/2002 i obligaiile instituite în
sarcina acestora
3.2.1. Entitile raportoare prevzute de Legea 656/2002.
Potrivit articolului 8, intr sub incidena dispoziiilor Legii 656/2002, urmtoarele
persoane fizice i juridice: bncile, sucursalele bncilor strine i instituiile de credit;
instituiile financiare, cum ar fi fonduri de investiii, societi de depozitare de custodie,
societi de valori mobiliare, fonduri de pensii i alte asemenea fonduri care îndeplinesc
operaiuni precum: creditarea, incluzând printre altele, creditul de consum, creditul ipotecar,
factoringul, finanarea tranzaciilor comerciale, inclusiv forfetarea, leasingul financiar, operaiuni
de pli, emiterea i administrarea unor mijloace de plat, cri de credit, cecuri de cltorie i
altele asemenea, acordarea sau asumarea de garanii i subscrierea de angajamente, tranzacii pe
cont propriu sau în numele clienilor prin intermediul instrumentelor pieei monetare, cecuri,
ordine de plat, certificate de depozite, etc., schimb valutar, produse financiare derivate,
instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor, valori mobiliare,
participarea la emiterea de aciuni i oferirea de servicii legate de aceste emisiuni, consultan
acordata întreprinderilor în probleme de structur a capitalului, strategia industrial, consultan
i servicii în acest domeniu, custodia i administrarea de portofolii i consultan în acest
domeniu, custodia i administrarea valorilor mobiliare;
societile de asigurri i reasigurri;
agenii economici care desfoar activiti de jocuri de noroc, amanet, vânzri-cumprri
de obiecte de art, metale i pietre preioase, dealeri, turism, prestri de servicii i orice alte
activiti similare care implic punerea în circulaie a valorilor;
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 61/91
persoanele fizice i juridice care acord asisten de specialitate juridic, material,
contabil, financiar-bancar, cu respectarea dispoziiilor legale privind secretul profesional;
persoanele cu atribuii în procesul de privatizare;
oficiile potale i persoanele juridice care presteaz servicii de transmitere de bani, în lei
sau valut;
agenii imobiliari;
trezoreria statului;
casele de schimb valutar;
orice alt persoan fizic sau juridic, pentru acte i fapte svârite în afara sistemului
financiar bancar.
3..2.2. Obligaiile instituite de lege în sarcina entitilor raportoare.
Se constat în cuprinsul acestui art. 8, o multitudine de persoane fizice i juridice aflate
pe scena afacerilor financiare, dar i în afara sistemului financiar-bancar, ce trebuie s se supun
reglementrilor instituite de Legea 565/2002.
Considerm, de altfel, c Oficiului Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor
îi incumb obligaia de a identifica i de a lista toate persoanele fizice i juridice prevzute la
art.8, persoane crora trebuie s le comunice dispoziiile legii i obligaiile ce decurg din acestea,
în sarcina lor.
Astfel, o prim obligaie stabilit de lege în sarcina persoanelor prevzute la art.8 este
obligaia de raportare a operaiunilor suspecte.
Potrivit art.3. alin.1 din Legea 656/2002, de îndat ce salariatul unei persoane juridice sau
una dintre persoanele prevzute la articolul 8 are suspiciuni c o operaiune ce urmeaz s fie
efectuat are ca scop splarea banilor , va informa persoana desemnat potrivit art.14 alin.1, care,
pe baza unor indicii temeinice va sesiza imediat Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a
Splrii Banilor, care va confirma primirea sesizrii, acesta, dac consider necesar, poate
dispune, motivat, suspendarea efecturii operaiunii pe o perioad de 48 de ore..
Oficiul trebuie s comunice persoanelor menionate de art.8, în termen de 24 de ore,
decizia de suspendare a efecturii operaiunii, ori, dup caz, de Justiie; dac Oficiul nu a fcut
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 62/91
comunicarea în acest termen de 24 de ore, persoanele la care se refer art.8 vot putea efectua
operaiunea.
O alt obligaie a persoanelor menionate de art.8 este aceea de raportare a tuturor
operaiunilor ce depesc echivalentul a 10.000 Euro.
Astfel, pentru operaiunile de depunere sau retragere de sume în numerar, în lei sau
valut, sume ce depesc echivalentul a 10.000 Euro, indiferent dac tranzacia se realizeaz pe
una sau mai multe operaiuni legate între ele, personalul din structurile prevzute la art.8 va
raporta Oficiului în maximum 24 de ore de la data efecturii operaiunii.
Aceeai obligaie de raportare este prevzut i pentru transferurile externe în i din
conturi pentru sume a cror limit minim este echivalentul în lei a 10.000 Euro.
Totodat, art.3, alin.8 precizeaz i anumite categorii de operaiuni derulate prin
trezoreria statului, care sunt exceptate de la obligaia de raportare ctre Oficiu, dup cumurmeaz: eliberri de sume în numerar privind drepturi salariale, plile efectuate de ctre
instituiile publice, încasrile de impozite, taxe, contribuii i orice alte venituri bugetare de la
persoane fizice i juridice, inclusiv sumele în numerar depuse de ctre instituiile publice,
precum i transferurile externe în i din conturi.
Alt obligaie instituit de lege în sarcina persoanelor la care se refer art.8 este aceea de
raportare dup efectuarea tranzaciilor suspecte de splare a banilor. Astfel, potrivit art.4, dac o
persoan din cele prevzute la art.8 are cunotin c o tranzacie pentru care a primit instruciuni
s o efectueze are ca scop splarea banilor i acesteia îi este imposibil s o efectueze sau, prin
neefectuarea ei este posibil s zdrniceasc eforturile de a se urmri beneficiarii operaiunii
suspecte de splare a banilor, instituia sau persoana în cauz va informa Oficiul imediat dup ce
a efectuat tranzacia, dar nu mai târziu de 24 de ore de la efectuarea acesteia. În asemenea cazuri,
în raportare se va preciza motivul pentru care nu s-a putut transmite informaia despre tranzacie
înainte ca aceasta s se fi efectuat.
O alt obligaie ce incumb persoanelor de la art.8 este obligaia de a furniza date
necesare verificrii efectuate de Oficiu. Art.5 alin.1 din lege recunoate Oficiului dreptul de a
cere persoanelor prevzute la art.8, datele i informaiile necesare îndeplinirii atribuiilor sale.
Alin.2 al art.5 prevede obligaia persoanelor menionate de art.8 de a transmite Oficiului datele i
informaiile solicitate în termen de 30 de zile de la data primirii cererii, textul de lege precizând,
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 63/91
de asemenea faptul c secretul profesional la care sunt inute persoanele prevzute la art. 8 nu
este opozabil Oficiului.
Obligaia de identificare a clienilor reprezint o alt obligaie important reinut în
sarcina persoanelor prevzute la art.8. au obligaia s stabileasc identitatea unor relaii de
afaceri, deschiderea unor conturi sau oferirea unor servicii. Totodat, aceast obligaie de
identificare a clienilor subzist i în cazul altor operaiuni decât cele menionate, a cror valoare
minim reprezint echivalentul în lei a 10.000 Euro, indiferent dac tranzacia se desfoar prin
una sau mai multe operaiuni legate între ele. De asemenea, se va proceda la identificarea
clienilor, potrivit reglementrilor art.9, alin.3, de îndat ce exist o informaie c prin operaiune
se urmrete splarea banilor chiar dac valoarea operaiunii este mai mic decât echivalentul în
lei a 10.000 Euro.
Atunci când suma nu este cunoscut în momentul acceptrii tranzaciei persoana fizicsau juridic din cele prevzute la art.8, obligat s stabileasc identitatea clienilor, va proceda de
îndat la identificarea acestora când este informat despre valoarea tranzaciei i când a stabilit
c aceasta atinge echivalentul în lei a 10.000 Euro.
De asemenea, în cazul în care exist informaii c tranzacia nu se desfoar în nume
propriu, persoanele prevzute la art.8 vor lua msuri, -în temeiul art.11 din Legea pentru
prevenirea i sancionarea splrii banilor- pentru a obine date referitoare la adevrata identitate
a persoanei în interesul ori în numele creia acioneaz aceti clieni, putând solicita aceste date
de la Oficiu.
Datele de identificare a clienilor vor cuprinde, în conformitate cu art.10 din Legea
656/2002:
în cazul persoanelor fizice:
±datele de stare civil menionate în documentele de identitate prevzute de lege
în cazul persoanelor juridice:
±datele menionate în documentele de înmatriculare prevzute de lege, precum i dovada
c persoana fizic ce conduce tranzacia reprezint legal persoana juridic respectiv. În cazul
persoanelor juridice strine, la deschiderea de conturi bancare, vor fi solicitate acele documente
din care s rezulte identitatea firmei, sediul, tipul de societate, locul înmatriculrii,
împuternicirea special a celui care o reprezint în tranzacie, precum i o traducere în limba
român a documentelor autentificate de un birou al notarului public.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 64/91
În conformitate cu reglementrile legale, cerinele de identificare nu vor fi impuse
societilor de asigurri i reasigurri menionate la art. 8, în legtur cu poliele de asigurare de
via dac prima de asigurare sau ratele de plat anuale sunt mai mici sau egale cu echivalentul
în lei al sumei de 1.000 Euro, ori prima unic de asigurare pltit este, în echivalent în lei, pân
la 2.500 Euro. Dac ratele de prim periodice sau sumele de plat anuale sunt ori urmeaz s fie
mrite în aa fel încât s depeasc limita sumei de 1.000 euro, respectiv de 2.500 Euro, în
echivalent în lei, se va cere identificarea.
Un alt caz în care cerinele de identificare a clienilor nu sunt obligatorii este acela al
subscrierii polielor de asigurare emise de fondurile de pensii, obinute în virtutea unui contract
de munc sau datorit profesiei asiguratului, cu condiia ca polia s nu poat fi rscumprat
înainte de scaden i s poat fi folosit ca li garanie sau colateral pentru obinerea unui
împrumut.De asemenea, cerinele de identificare a clienilor nu se impun dac s-a stabilit c plata se
va face prin debitarea unui cont deschis pe numele clientului la o banc sau la o instituie pentru
economii. În cadrul acestei obligaii de identificare a clientului, persoanele fizice i juridice
prevzute în art.8 sunt inute s pstreze o copie a documentului sau documentelor de identitate
menionate anterior, pentru o perioad de 5 ani, începând cu data când se încheie relaia cu
clientul.
Legea oblig, de asemenea, persoanele fizice i juridice prevzute de art.8 s pstreze
³într-o form corespunztoare, pentru a putea fi folosite ca mijloace de prob în justiie´,
evidena secundar sau operativ i înregistrri ale tuturor tranzaciilor financiare care fac
obiectul acestei legi pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor.
Aceste evidene se pstreaz pentru o perioad de 5 ani de la executarea fiecrei
tranzacii, dup care vor fi predate pentru arhivare Oficiului Naional de Prevenire i Combatere
a Splrii Banilor.
Alt obligaie ce incumb, potrivit legii persoanelor prevzute de art.8 este obligaia
privind desemnarea persoanelor cu responsabiliti în aplicarea legii. Astfel, conform art.14,
alin.1,persoanele juridice menionate de art.8 vor desemna una sau chiar mai multe persoane care
au responsabiliti în aplicarea acestei legi privind prevenirea i sancionarea splrii banilor, ale
cror nume vor fi comunicate Oficiului, împreun cu natura i cu limitele responsabilitilor
menionate.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 65/91
Potrivit alin.2 al art.14, persoanele desemnate conform alin.1, rspund pentru îndeplinirea
sarcinilor stabilite.
O alt obligaie ce incumb, potrivit legii persoanelor prevzute de art.8 este obligaia
întocmirii unui raport pentru fiecare tranzacie care poate fi legat de splarea banilor.
Articolul 15 din Legea 565 prevede c peroanele desemnate din cadrul persoanelor
juridice menionate de art.8, cu responsabiliti în aplicarea acestei legi pentru prevenirea i
sancionarea splrii banilor, precum i persoanele menionate de art. 8 vor întocmi pentru
fiecare tranzacie suspect un raport scris.
Acest raport se întocmete pe suport hârtie A4, urmrindu-se redarea exact a tuturor
elementelor solicitate. Raportul cuprinde:
Capitolul I- identificarea persoanei care întocmete raportul , cu trei subcapitole: A,B, i
C, din care se completeaz unul în funcie de forma de organizare juridic a persoanei raportoare(A-persoan juridic; B-persoan fizic autorizat; C-persoan fizic), celelalte dou subcapitole
necompletate eliminându-se din textul raportului;
Capitolul II- date de identificare a clientului, de asemenea cu trei subcapitole din care se
completeaz unul în funcie de forma de organizare juridic a clientului (A- persoan juridic
român; B- persoan juridic strin; C- persoana fizic), celelalte dou subcapitole
necompletate eliminându-se din textul raportului;
Capitolul III- date despre tranzacie, cu trei subcapitole, dup cum urmeaz: în primul
subcapitol - A - vor fi redate toate informaiile referitoare la tranzacie, inclusiv datele cunoscute
despre persoana cu care persoana de la capitolul II a efectuat operaiunea; în al doilea subcapitol
±B- vor fi detaliate evenimentele neobinuite, suspecte, prezentându-se toate informaiile, datele,
probele deinute de raportor, inclusiv elemente de legtur cu cazuri raportate anterior; iar în cel
de-al treilea subcapitol ±C- va fi specificat numrul de pagini coninute de raport, eventualele
anexe ale raportului, urmând a fi enumerate, paginate, iar în acest caz se va specifica numrul
total de pagini.
În cazul în care la întocmirea raportului se vor constata elemente particulare, detalii sau
un mod de exprimare specific, necuprinse în forma standard, form stabilit, potrivit legii, de
ctre Oficiu, raportul se va completa corespunztor, urmând s fie înscrise i acele date.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 66/91
Raportul va purta numele, semntura i tampila persoanei autorizate O alt
obligaie a entitilor raportoare este aceea privind stabilirea procedurilor i metodelor adecvate
de control intern pentru prevenirea splrii banilor - obligaie prevzut de art.16 din lege.
Este limpede faptul c pentru executarea tuturor acestor obligaii pe care legea le prevede,
persoanele fizice i juridice menionate de art.8 trebuie s-i dezvolte o veritabil strategie în
cadrul creia se vor stabili proceduri interne i metode de control i logistica necesar.
În acest sens, angajaii persoanelor prevzute la art.8 trebuie s fie instruii pentru ca
acetia s poat recunoate tranzaciile sau operaiunile care pot fi legate de splarea banilor,
precum i activitile pe care trebuie s le desfoare imediat în cazul sesizrii unor asemenea
situaii.
i în fine, o alt obligaie a persoanelor prevzute la art.8 i a salariailor acestora este
aceea de a nu transmite, în afara condiiilor prevzute de lege, informaiile deinute în legtur cusplarea banilor i de a nu avertiza clienii cu privire la sesizarea Oficiului.
La art.18, alin. 3 din Legea 656/2002 se prevede c este interzis, de asemenea, folosirea
în scop personal de ctre salariaii Oficiului i ai persoanelor menionate de art. 8 a informaiilor
primite, atât în timpul activitii, cât i dup încetarea acesteia.
Persoanele menionate în cuprinsul art.8 vor putea transmite Oficiului datele i
informaiile solicitate de acesta, date i informaii despre care au luat cunotin în îndeplinirea
activitilor i atribuiunilor sale i pentru care, potrivit legii, sunt obligate la pstrarea secretului.
Secretul profesional la care sunt inute persoanele de la aet.8 nu este opozabil Oficiului
numai.
De asemenea secretul bancar i profesional, în cazul infraciunilor de splare a banilor, nu
sunt opozabile organelor de urmrire penal dup începerea, de ctre procuror, a urmririi penale
i nici instanelor de judecat.
3.3. Sancionarea neândeplinirii de ctre entitile prevzute la articolul 8, a obligaiilor
stabilite de lege
Stabilindu-se îndatoririle la care sunt inute persoanele de la art.8 în exerciiul funciei s-a
impus cu necesitate prevederea sanciunilor aplicabile în caz de neîndeplinire a acestora, ca
msuri de coerciie.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 67/91
Potrivit art.22 din Legea 656, constituie contravenie:
nerespectarea obligaiilor persoanelor de la art.8, obligaii prevzute la art.3 alin.1 i 6,
art.4 si 9;
nerespectarea obligaiilor prevzute la art.5 alin.2, art.11, art.13-15, art.16 alin.1 i la
art.17.
sanciunea acestor contravenii este amenda, al crei cuantum difer, astfel: pentru
contraveniile prevzute la litera ³a´, cuantumul amenzii este cuprins între 20.000.000 lei i
100.000.000 lei, iar pentru cele amintite la litera ³b´, între 30.000.000 i 200.000.000 lei, cu
meniunea c aceste sanciuni contravenionale se aplic atât persoanelor fizice, cât i
persoanelor juridice dintre cele prevzute la art.8.
Atribuia constatrii contraveniilor i a aplicrii amenzii revine, potrivit legii,
personalului desemnat din cadrul Oficiului i din cadrul autoritilor cu atribuii de controlfinanciar i de supraveghere prudenial a persoanelor prevzute la art.8.
Aceste reglementri referitoare la sanciunile contravenionale se completeaz cu
prevederile O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i
completri prin Legea 180/2002, cu modificrile ulterioare cu excepia articolelor 28 i 29.
Analizând activitatea desfurat de entitile raportoare, pe baza rapoartelor de tranzacii
suspecte înaintate de acestea, prezentm în continuare evoluia numrului total de operaiuni în
numerar mai mari de 10.000 Euro în perioada 1999-2002 i de asemenea evoluia sumelor mai
mari de 10.000 de euro tranzacionate în numerar în aceeai perioad.
3.4. Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor
3.4.1. Organizarea i funcionarea Oficiului Naional de Prevenire i Combatere a Splrii
Banilor.
În conformitate cu prevederile Legii 656 din decembrie 2002, autoritile cu atribuii pe
linia prevenirii i combaterii splrii banilor, alturi de persoanele prevzute de art.8 din lege, al
cror rol important este recunoscut, sunt:
Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor;
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 68/91
Parchetul de pe lâng Curtea suprem de Justiie;
Organele specializate ale Poliiei, crora Parchetul de pe lâng Curtea suprem de Justiie
le trimite spre investigare i cercetare cazurile privitoare la operaiuni de splare a banilor.
Pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor, potrivit art.19 din Legea 656/2002,
funcioneaz Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor, Organ de specialitate
cu personalitate juridic, aflat în subordinea Guvernului României, cu sediul în municipiul
Bucureti.
Oficiul Naional de Prevenire i Sancionare a Splrii Banilor a fost înfiinat în baza
Legii 21/1999 pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor, lege care a fost abrogat prin
Legea nr.656/decembrie 2002. Astfel c în prezent, Oficiul cunoate ca reglementare legal
Legea 656/2002.Totodat, exist i un Regulament de Organizare i Funcionare a Oficiului
Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor i a structurilor sale teritoriale, aprobat prin H.G. 479 din decembrie 2002.
Potrivit art.19 alin.2 din Legea 656/2002 i, de asemenea, articolului 2 alin.1 din
Regulamentul de Organizare i Funcionare a Oficiului Naional de Prevenire i Combatere a
Splrii Banilor, Oficiul, are ca obiect de activitate prevenirea i combaterea splrii banilor,
scop în care primete, analizeaz, prelucreaz informaii i sesizeaz autoritile abilitate prin
lege, respectiv Parchetul de pe lâng Curtea Suprem de Justiie.
Rolul de prevenire a splrii banilor Oficiul îl realizeaz, potrivit competenelor, prin
blocarea derulrii unor tranzacii despre care exist indicii temeinice c ar face obiectul reciclrii
banilor, iar sarcina de combatere a splrii banilor presupune descoperirea unor fapte de splare
a banilor care s-au consumat i sesizarea Parchetului de pe lâng Curtea Suprem de Justiie
pentru instrumentarea respectivelor cauze, în vederea tragerii la rspundere penal a fptuitorilor.
În vederea exercitrii atribuiilor sale, pentru atingerea scopului ce a stat la baza
constituirii sale, Oficiul are constituit un aparat propriu la nivel central i teritorial.
La nivel central, numrul maxim de posturi este de 120, iar pentru structurile operative
teritoriale este de 140.
Oficiul este format, potrivit art. 7.alin.1 din Regulamentul de Organizare i Funcionare,
din câte un reprezentant al Ministerului Finanelor Publice, Ministerul Justiiei, Parchetului de pe
lâng Curtea Suprem de Justiie, ministerul de Interne, Bncii Naionale a României, Asociaiei
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 69/91
Naionale a Bncilor i Curii de Conturi, numii în funcie prin hotrâre a Guvernului pe o
perioad de 5 ani.
Oficiul este condus de un preedinte cu rang de secretar de stat, care are i calitatea de
ordonator principal de credite, i care este numit de Guvern i-n rândul membrilor Oficiului.
Rolul preedintelui Oficiului este unul important în organizarea i funcionarea acestuia.
Preedintele reprezint Oficiul în relaiile cu autoritile legislative, judiciare i administrative,
precum i organismele i organizaiile internaionale. El reprezint Oficiul, ca persoan juridic,
i îl angajeaz patrimonial în relaiile cu terii.
Preedintele Oficiului poate delega puteri de reprezentare i altor membri ai Oficiului, cu
precizarea c mandatul trebuie s menioneze expres atribuiile delegate i durata exercitrii lor.
El emite, de asemenea ordine de angajare i încetare a raporturilor de munc, aprob transferul i
aplic sanciunile disciplinare prevzute de lege pentru personalul angajat al Oficiului.Preedintele Oficiului conduce edinele plenului i totodat controleaz aplicarea
efectiv a deciziilor adoptate, dispunând msurile adecvate.
Plenul Oficiului, constituit din apte membrii ±reprezentantul Ministerului Finanelor
Publice, al Ministerului Justiiei, Parchetului de pe lâng Curtea Suprem de Justiie, Ministerul
de Interne, Bncii Naionale a României, Asociaiei Române a Bncilor i Curii de Conturi, ceea
ce îi d, de altfel, o not distinct fa de instituiile similare din alte state, -este structura
deliberativ i de decizie a Oficiului, Membrii plenului sunt numii în funcie pentru o perioad
de cinci ani, prin hotrâre a Guvernului.
Pentru membrii plenului sunt prevzute de lege anumite interdicii i incompatibiliti.
Astfel le este interzis s fac parte din partide politice sau s desfoare activiti publice cu
caracter politic.
De asemenea , funcia de membru al plenului este incompatibil cu orice alt funcie
public sau privat, cu excepia funciilor didactice din învmântul superior, iar în cazul
apariiei unui caz de incompatibilitate, membrilor plenului revenindu-le obligaia de a comunica
îndat, în scris, despre aceasta, preedintelui Oficiului.
O alt incompatibilitate prevzut de lege nu doar pentru calitatea de membru al plenului,
ci cu privire la întregul personal angajat al Oficiului, este aceea c nu poate ocupa nici un post i
nu poate îndeplini vreo funcie în cadrul nici uneia dintre persoanele juridice prevzute la art.8,
în acelai timp cu activitatea desfurat ca salariat al Oficiului.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 70/91
În exercitarea atribuiilor sale, -prevede art.5 din Regulament-, Plenul Oficiului adopt,
cu majoritate de voturi, decizii care au caracter obligatoriu pentru persoanele menionate la art.8
din Legea pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor.
Personalul angajat al Oficiului este format din experi, consilieri juridici, refereni de
specialitate i refereni.
În cadrul Oficiului, potrivit art.10 din Regulamentul de Organizare i Funcionare a
acestuia, funcioneaz urmtoarele direcii de specialitate:
Direcia general informatic, sintez i eviden operativ;
Direcia bnci, sucursale bnci strine, instituii de credit;
Direcia instituii financiare;
Direcia societi comerciale de asigurare i reasigurare;
Direcia ageni economici i persoane fizice;Direcia cooperare i relaii internaionale;
Direcia juridic;
Direcia economic-administrativ;
Direcia operativ teritorial.
Prin decizie a Plenului Oficiului, în cadrul acestor direcii sunt organizate servicii, birouri
i compartimente.
3.4.2. Atribuiile stabilite prin lege.
Obiectul de activitate al acestui organism se realizeaz prin dou modaliti prevzute de
lege: prima modalitate se refer la faptul c Oficiul primete, analizeaz i prelucreaz
informaiile i datele referitoare la activitatea de splare a banilor ce îi sunt transmise de ctre
persoanele fizice i juridice menionate în art.8 din legea 652/2002; cea de-a doua modalitate
vizeaz activitile prin care Oficiul sesizeaz autoritile abilitate de lege s investigheze i s
cerceteze cazurile în care acesta a stabilit indicii temeinice referitoare la operaiuni de splare a
banilor.
Astfel, Legea 656 instituie în sarcina anumitor persoane pe care le menioneaz expres în
art.8, anumite obligaii pe linia prevenirii i sancionrii splrii banilor, între care, deosebit de
important este aceea de a sesiza imediat Oficiul Naional de Prevenire i Sancionare a Splrii
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 71/91
Banilor, atunci când are suspiciuni c o operaiune ce urmeaz s fie efectuat are ca scop
splarea banilor. Corelativ cu acestea, sunt reinute în sarcina Oficiului, potrivit Legii 656,
anumite drepturi i îndatoriri.
În primul rând, legea prevede c Oficiul va confirma primirea sesizrii persoanelor
menionate de art.8.
În continuare, Oficiul poate dispune, motivat, suspendarea pentru o perioad de 48 de
ore, a operaiunii suspecte, dac consider necesar o astfel de msur.
De asemenea, dac Oficiul consider c perioada de 48 de ore nu este suficient, poate
ca, înainte de expirarea acestui termen, s solicite, motivat, Parchetului de pe lâng Curtea
Suprem de Justiie, prelungirea suspendrii efecturii operaiunii, cu cel mult trei zile
lucrtoare.
Parchetul de pe lâng Curtea Suprem de Justiie poate autoriza o singur dat prelungirea solicitat de Oficiu, sau dac nu consider c solicitarea prelungirii suspendrii ar
avea temei, poate dispune încetarea suspendrii operaiunii.
În privina deciziei de suspendare a efecturii operaiunii sau msurii de prelungire a
acesteia, legea prevede în sarcina Oficiului, obligaia de a le comunica în termen de 24 de ore
persoanelor menionate de art.8, care au fcut sesizarea referitoare la operaiunea suspect ce s-a
decis a fi suspendat sau, dup caz, a crei suspendare s-a decis a fi prelungit.
Oficiul nu a fcut comunicarea în acest termen de 24 de ore, persoanele la care se refer
art.8 vor putea efectua operaiunea.
De asemenea, în vederea îndeplinirii sarcinilor instituite Oficiul cu privire la prevenirea i
combaterea splrii banilor, Legea prevede expres dreptul Oficiului de a cere persoanelor
menionate la art.8, precum i altor instituii competente, toate datele i informaiile necesare;
secretul profesional la care sunt inute aceste persoane prevzute de art.8, nefiind opozabil
Oficiului. În acest sens, legea prevede obligaia persoanelor menionate de art.8 de a transmite
Oficiului datele i informaiile solicitate, în termen de 30 de zile de la data primirii cererii, iar în
sarcina Oficiului este prevzut obligaia pstrrii confidenialitii în legtur cu sesizrile
primite.
Legea recunoate, de asemenea dreptul Oficiului, în îndeplinirea îndatoririlor ce-i revin,
de a face schimb de informaii, în baza reciprocitii, cu instituii strine ce au funcii
asemntoare i, obligaia pstrrii secretului în condiii similare.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 72/91
Procedând la analizarea i prelucrarea informaiilor primite, atunci când constat
existena unor indicii temeinice de splare a banilor, Oficiul sesizeaz de îndat procurorul
general al Parchetului de pe lâng Curtea Suprem de Justiie, iar dac în urma analizrii i
prelucrrii informaiilor, nu constat indicii temeinice de splare a banilor, Oficiul va pstra în
evidenele sale aceste informaii.
Dac în timp de 5 ani aceste informaii nu sunt completate, ele vor fi clasate în cadrul
Oficiului. Totodat, primind sesizrile, dac apreciaz c informaiile sunt insuficiente, parchetul
de pe lâng curtea Suprem de Justiie poate solicita, motivat, Oficiului completarea acestora.
Corelativ acestui drept recunoscut de lege Parchetului de pe lâng curtea suprem de Justiie în
exercitarea atribuiunilor sale, legea prevede obligaia Oficiului de a pune la dispoziie
Parchetului de pe lâng Curtea Suprem de Justiie sau, dup caz, Parchetului Naional
Anticorupie, la solicitarea acestora, datele i informaiile pe care le deine.Trebuie s remarcm totui o inadverten în cuprinsul Legii 656/2002, între dispoziiile
alin.1 art.6 i dispoziiile alin.5 al art.6. Astfel, alin.1 prevede c ³atunci când constat existena
unor indicii temeinice de splare a banilor, Oficiul va transmite informaiile de îndat
procurorului general al Parchetului de pe lâng Curtea Suprem de Justiie´, în timp ce alin.5
completeaz c ³Oficiul are obligaia de a pune la dispoziie Parchetului de pe lâng Curtea
Suprem de Justiie sau, dup caz, Parchetului Naional Anticorupie, la solicitarea acestora,
datele i informaiile pe care le-a obinut´.
Din moment ce obligaia Oficiului de a raporta informaiile în legtur cu faptele de
splare a banilor, atunci când constat indicii temeinice, este, potrivit alin.1 al art.6, doar ctre
procurorul general al Parchetului de pe lâng Curtea Suprem de justiie, apare întrebarea care
vor fi situaiile când Parchetul Naional Anticorupie va putea solicita Oficiului date i informaii
cu privire la fapte de splare a banilor.
Dar cum de foarte multe ori infraciunea de splare a banilor este svârit în concurs de
infraciuni de corupie, deducem c atunci când cercetând acte de corupie, Parchetul Naional
Anticorupie are date sau indicii c acestea ar fi fost comise pentru favorizarea splrii banilor,
va cere în vederea completrii informaiilor pe care le deine, noi informaii Oficiului.
De fapt este important s se stabileasc dac infraciunea de splare a banilor este
svârit în legtur cu o fapt de corupie; în acest sens Legea 656 prevede c maximul special
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 73/91
al pedepsei pentru infraciunea de splare a banilor ce are la baz coruperea funcionarilor
instituiilor prevzute la art.8, se va majora cu 3 ani.
La cererea Oficiului, Parchetul de pe lâng curtea Suprem de Justiie va comunica
trimestrial stadiul de rezolvare a sesizrilor transmise.
Potrivit legii, Oficiul particip la programele speciale de instruire a reprezentanilor
persoanelor prevzute la art.8. De asemenea, oficiul poate efectua verificri i controale comune
cu autoritile cu atribuii de control financiar, conform legii, i cu cele de supraveghere
prudenial a persoanelor prevzute la art.8, verificând i controlând modul de aplicare a
prevederilor Legii privind prevenirea i sancionarea splrii banilor.
O alt obligaie a personalului Oficiului este aceea de a nu transmite informaiile în
timpul activitii decât în condiiile legii, aceast obligaie meninându-se i dup încetarea
funciei, pe o durat de 5 ani.Totodat, folosirea în scop personal de ctre salariaii Oficiului i ai persoanelor
prevzute la art.8 a informaiilor primite, atât în timpul activitii, cât i dup încetarea acesteia,
este interzis.
De altfel, Regulamentul de organizare i funcionare a Oficiului Naional de Prevenire i
Combatere a Splrii Banilor aprobat prin HG 479/2002 consacr întreg capitolul II atribuiile
date prin lege acestuia. Astfel, articolul 4 al Regulamentului amintit prevede, mai sistematizat c
principalele atribuii pe care le exercit Oficiul pentru îndeplinirea obiectului su de activitate
urmtoarele:
- primete date i informaii de la persoanele fizice i juridice menionate la art.8 din
Legea pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor, referitoare la operaiuni i tranzacii
efectuate în lei i/sau în valut;
- analizeaz i prelucreaz datele i informaiile primite;
- examineaz din proprie iniiativ cazurile care intr în sfera sa de competen;
- solicit oricrei instituii competente furnizarea de date i informaii necesare în vederea
îndeplinirii obiectului su de activitate;
- colaboreaz cu Ministerul Finanelor Publice, Ministerul Justiiei, Parchetul de pe lâng
Curtea Suprem de Justiie, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaii, Serviciul de
Informaii Externe, Banca Naional a României, Curtea de Conturi i Asociaia Român a
Bncilor;
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 74/91
- coopereaz i promoveaz schimbul de informaii i de experiene cu instituiile strine
care au funcii asemntoare i cu instituiile internaionale europene i regionale care au atribuii
în domeniul combaterii splrii banilor;
- emite, în condiiile legii, decizii de suspendarea efecturii tranzaciilor;
- informeaz Parchetul de pe lâng Curtea Suprem de Justiie în cazurile prevzute de
lege;´
- constat contraveniile svârite în domeniul su de activitate i aplic sanciunile
stabilite de lege, prin persoane desemnate;
- urmrete aplicarea unitar a dispoziiilor legale din sfera sa de activitate, prin emiterea
de decizii;
- urmrete aplicarea efectiv a deciziilor proprii;
- face propuneri Guvernului i organelor administraiei centrale pentru adoptarea demsuri în scopul prevenirii i combaterii splrii banilor, avizeaz proiectele de acte normative
care au legtur cu domeniul su de activitate;
- organizeaz programe speciale de instruire a reprezentanilor persoanelor juridice i
fizice prevzute la art.8 din Legea privind prevenirea i sancionarea splrii banilor ;
- întocmete raport de activitate anual sau atunci când Guvernul hotrte i realizeaz
studii, analize i sinteze privind domeniul su de activitate;
- preia i organizeaz arhivarea evidenei secundare sau operative i înregistrrile tuturor
tranzaciilor financiare ce fac obiectul Legii privind prevenirea i sancionarea splrii banilor,
mai vechi de 5 ani de la executarea acestora;
- stabilete forma raportului scris pentru tranzaciile care pot fi legate de splarea banilor;
- elaboreaz, negociaz i încheie convenii, protocoale, înelegeri cu instituii similare
din alte ri, în limita mandatului dat de guvern;
- propune Guvernului nomenclatorul de funcii, condiiile de studii i de vechime pentru
încadrarea i promovarea personalului propriu.´
Desfurându-i activitatea în limitele atribuiilor stabilite prin lege i Regulament, prin
identificarea a tot mai multe cazuri suspecte de splare a banilor, specialitii Oficiului au adus o
contribuie însemnat pentru eficientizarea luptei de combatere a acestui fenomen.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 75/91
În cele ce urmeaz, vom prezenta evoluia numrului de cazuri suspecte de splare a
banilor identificate de specialitii Oficiului, ca urmare a analizei rapoartelor privind operaiunile
în numerar mai mari decât echivalentul a 10.000 euro în perioada 1999-2002.
De asemenea, din totalul numrului de cazuri suspecte de splare a banilor analizate în
anul 2002 de Oficiu, 45% au fost identificate în urma sesizrilor primite de la entitile
raportoare, 27% în urma sesizrilor primite de la instituiile de control financiar i supraveghere
prudenial, iar 28% sunt cazuri identificate de specialitii Oficiului.2.
3.5. Activitatea de cooperare desfurat de organele de cercetare penal abilitate în
domeniul prevenirii i combaterii splrii banilor
Procurorul General al Parchetului de pe lâng curtea Suprem de Justiie are încompeten exclusiv, potrivit Legii 169/2002, efectuarea urmririi penale în cauzele ce au ca
obiect splarea banilor. În acest sens, coopereaz cu Parchetul Naional Anticorupie, cu alte
structuri ale Ministerului Justiiei, cu Ministerul Finanelor Publice, cu S.R.I., cu S.I.E., cu
organele specializate ale poliiei, asupra activitii crora exercit îndrumare i control, etc.
Atunci când exist indicii temeinice c o persoan care pregtete svârirea infraciunii
de splare a banilor folosete sisteme de telecomunicaii sau informatice, procurorul poate
dispune, pentru o perioad determinat, accesul la aceste sisteme; în acest sens, coopereaz cu
organele specializate ale politiei prin intermediul crora realizeaz msura respectiv i cu alte
organisme de profil, cu Ministerul Tehnologiei i Informaiei, etc.
De asemenea, poate dispune punerea sub supraveghere a conturilor bancare i a
conturilor asimilate acestora, cooperând cu instituiile financiar-bancare, cu organismele de
supraveghere i control din cadrul acestora.
În vederea descoperirii i contracarrii actelor infracionale în acest domeniu, cu urmri
grave pentru bugetul statului, este necesar o cooperare permanent între ofierii Serviciului
specializat din cadrul Direciei de Combatere a Crimei Organizate i Antidrog i cel din cadrul
Direciei de Combatere a Criminalitii Economico-Financiare cu unitile de poliie teritoriale,
precum i cu: Camera de Comer i Industrie a României, respectiv Oficiul Naional al
Registrului Comerului, de la care solicit datele de identificare ale societilor comerciale
angajate în tranzacii suspecte sau cu care societile analizate intr în relaii comerciale sau
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 76/91
financiare; Administraiile Finanelor Publice, Direcia general a Tehnologiei Informaiei, tot
din cadrul Ministerului Finanelor Publice, pentru a verifica dac societile respective i-au
îndeplinit obligaia de a depune bilanul contabil i care este situaia ce rezult din analiza
indicatorilor financiari conform bilanului depus; Direcia General a Vmilor din cadrul
Ministerului Finanelor Publice pentru a obine i verifica informaii cu privire la exporturile
efectuate; instituiile financiare i bancare, solicitându-le toate datele referitoare la circuitele
financiare derulate de societile investigate; cu B.N.R., cu Garda Financiar.
În procesul activitii de documentare pentru descoperirea i cercetarea infraciunilor
generatoare de bani murdari, organele de poliie specializate realizeaz schimburi de informaii
cu alte uniti M.I., astfel:
Inspectoratul General al Poliiei de Frontier, Direcia General de Eviden
Informatizat a Persoanei, Direcia pentru Strini i Probleme de Migrri, Direcia deSupravegheri Operative i Investigaii;
De asemenea, pentru continuarea cercetrilor în dosarele în care s-a dispus începerea
urmririi penale, în vederea strângerii datelor de interes operativ din sistemele de eviden ale
poliiei, ofierii Serviciului Specializat Pentru Prevenirea i Combaterea Splrii Banilor, direct
sau prin formaiunile teritoriale, colaboreaz i cu alte structuri ale Poliiei: Cazier Judiciar i
Eviden Operativ, Investigaii i Supravegheri Operative, Biroul Naional Interpol.
Cooperarea pe plan internaional se realizeaz în principal prin Biroul Naional Interpol,
dar i prin Europol i Centrul SECI, existând în acest sens instituia ofierului de legtur.
Cu privire la relaiile de cooperare între Oficiul Naional de Prevenire i Sancionare a
Splrii Banilor i organele specializate ale poliiei, pentru aplicarea prevederilor Legii 656/2002
i pentru o cât mai bun colaborare i eficient instrumentare a informrilor Oficiului, între
aceast instituie i Inspectoratul General al Poliiei Române s-a încheiat un Protocol de
cooperare, care are ca obiect schimburile reciproce de date i informaii privind suspiciunile
referitoare la splarea banilor, inclusiv a celor rezultate din cooperarea internaional cu
instituiile strine ce au funciuni asemntoare, privind persoanele fizice române care îi
desfoar activitile ilegale în ar sau în strintate, precum i cetenii strini care svâresc
infraciuni pe teritoriul României.
Pe de-o parte, în baza prevederilor Legii 656/2002 Oficiul poate solicita organelor de
poliie date i informaii ce privesc persoanele fizice sau juridice suspecte de splare de bani;
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 77/91
respectiv dac sunt cercetate pentru svârirea vreunei infraciuni, acestea fiindu-i strict necesar
pentru a pune în eviden originea banilor ce fac obiectul material al infraciunii de splare a
banilor.
La rândul lor, organele de poliie, în situaia care instrumenteaz o infraciune, în baza
prevederilor Regulamentului de organizare i funcionare a Oficiului, referitoare la colaborarea
dintre acesta i Ministerul de Interne, precum i în baza Protocolului de cooperare menionat, au
posibilitatea de a sesiza aceast instituie atunci când banii rezultai din svârirea unor
infraciuni nu sunt gsii i exist suspiciuni c fac obiectul procesului de splare.
Dup efectuarea verificrilor, Oficiul procedeaz la examinarea informaiilor i dac
acesta pune în eviden indicii temeinice referitoare la splarea banilor, informeaz de îndat
Parchetul de pe lâng Curtea Suprem de Justiie.
Potrivit celor stabilite, Parchetul de pe lâng Curtea suprem de Justiie, în majoritateacazurilor, trimite informrile Oficiului la Inspectoratul General al Poliiei pentru verificri.
De reinut c toate datele i informaiile cuprinse în informrile Oficiului au caracter de
secret de serviciu, iar dezvluirea lor este interzis, sub sanciunea pedepsei cu închisoarea.
Orice dezvluire poate fi fcut, potrivit Legii 656/2002, numai în cadrul unei proceduri
judiciare, ceea ce presupune c în cauz a fost pus în micare aciunea penal de ctre procuror.
CAPITOLUL 4
ACTIVITILE DESFURATE DE ORGANELE DE CERCETARE PENAL
ABILITATE ÎN DOMENIUL PREVENIRII I COMBATERII SPLRII BANILOR ÎN
ROMÂNIA
4.1. Competena cercetrii infraciunilor de splare a banilor
Fenomenul de splare a banilor a cunoscut o dezvoltare alarmat în ultima perioad de
dup Revoluia din 1989, fapt ce a fcut ca Parlamentul României s adopte o serie de legi care
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 78/91
reglementeaz cadrul de prevenire i combatere al infraciunilor specifice acestui domeniu,
printre care i Legea 21/1999 pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor.
Dup intrarea în vigoare a acestei legi, Poliia economico-financiar i de Combatere a
Crimei Organizatea acionat în vederea prevenirii i descoperirii atât a infraciunilor generatoare
de bani murdari, cât i a celor de splare a banilor, aa cum au fost incriminate de legea
656/2002.
În urma analizelor efectuate cu privire la cauzele de Splare a Banilor, Inspectoratul
General al Poliiei Române a propus conducerii Ministerului de Interne constituirea unei structuri
specializate la nivelul direciei de Combatere a Crimei Organizate.
Aadar, dup modificarea articolului 209 alin.3 din Codul de procedur penal, conform
Legii 169/18.04.2002 privind modificarea i completarea Codului penal, a Codului de procedur
penal i a unor legi speciale, informrile rmase în lucru la Poliie au fost înaintate parchetelor pentru a dispune, întrucât competena de cercetare penal în cauzele de splare a banilor revine
exclusiv procurorilor, potrivit ultimelor reglementri.
Astfel, procurorul, în baza art.217, alin.4 din Codul de procedur penal, poate dispune
efectuarea anumitor acte premergtoare de ctre organele de cercetare ale poliiei care, dup
efectuarea acestora, înainteaz cauza procurorului pentru a dispune soluia legal.
Ca o concluzie în ceea ce privete cercetarea penal a acestui complex de infraciuni ±
infraciuni predicat, ce stau la baza splrii banilor i infraciunea de splare a banilor, putem
spune c deosebim mai multe ipoteze de lucru:
Organele de cercetare ale poliiei care, potrivit reglementrilor procesual penale, au o
competen de cercetare general, pot efectua acte premergtoare i pot dispune msuri
procesuale pentru infraciunile predicat care nu sunt date în competena material a altor organe
judiciare, urmând ca procurorul s se pronune asupra existenei sau inexistenei infraciunii de
splare a banilor;
O alt ipotez este aceea în care organele de cercetare ale poliiei declin competena
cercetrii acestor informri în favoarea procurorului atunci când, efectuând actele premergtoare
pentru infraciunile generatoare de bani murdari, constat c aparine procurorului competena
cercetrii acestora.
Pân la demararea procedurii judiciare în cauzele privind splarea banilor, care presupune
punerea în micare a aciunilor penale, documentele primite de la Oficiu nu pot fi folosite ca
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 79/91
mijloace de prob. Astfel c un rol deosebit de important revine ofierilor de poliie în
transformarea datelor i informaiilor coninute de informrile Oficiului în probe, prin instituia
actelor premergtoare.
Pentru acest lucru, este foarte important ca toate actele desfurate în aceast faz a
urmririi penale s fie foarte bine materializate în acte de constatare procedurale, pe de-o parte
pentru ca acestea s fie folosite drept mijloace de prob, iar pe de alt parte pentru a crea
convingerea celor cercetai c activitile care se efectueaz sunt normale, de rutin, urmare a
sesizrii poliiei prin orice alte moduri, numai ctre Oficiu nu.
Pentru pstrarea secretului bancar, i al celorlalte date i informaii confideniale
coninute de informrile Oficiului, este interzis, pe timpul verificrilor i cercetrii penale,
deconspirarea datelor referitoare la conturi, bncile la care sunt deschise, operaiunile de
creditare i debitare a acestora.Având în vedere aceste considerente, apreciem c un rol important revine artei cu care
organele de poliie trebuie s acioneze cu ocazia întocmirii actelor premergtoare, în vederea
transformrii datelor i informaiilor coninute de informrile Oficiului, în probe.
4.2. Activiti poliieneti specifice desfurate cu ocazia efecturii actelor premergtoare
În scopul verificrii temeinice i cu maxim operativitate a datelor existente în coninutul
informrilor primite de organele de poliie de la Oficiul Naional de Prevenire i combatere a
Splrii Banilor prin Parchetul de pe lâng curtea suprem de Justiie, ofierii anume desemnai
trebuie s efectueze activiti specifice, precum:
- S iniieze msuri informativ operative fa de persoanele fizice sau juridice semnalate
cu tranzacii suspecte de splare a banilor, prin activiti ce le pot realiza prin:
recrutarea i încadrarea cu surse de informare pe caz în vederea obinerii de date i
informaii concrete privind activitile ilegale desfurate atât de persoanele juridice, cât i de
persoanele fizice semnalate cu tranzacii suspecte de splare a banilor;
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 80/91
iniierea unor aciuni informativ-operative pentru lucrarea calificat a celor în cauz,
activiti ce se vor concretiza prin întocmirea unor planuri de msuri informativ-operative i
deschiderea de dosare de urmrire informativ în cauzele aflate în cercetare;
solicitarea efecturii de activiti de supraveghere operativ i informativ prin
intermediul direciilor i serviciilor specializate de Inspectoratul General al Poliiei Române ce se
vor concretiza prin aciuni de investigaii operative i filaj;
dirijarea surselor de informare existente în legtura ofierilor în cauzele aflate în lucru în
vederea obinerii de date i informaii de interes operativ pentru probarea activitilor ilegale
desfurate atât de persoanele fizice, cât i de persoanele juridice;
solicitarea prin intermediul instanelor, în cazurile în care se impune, a interceptrii
convorbirilor telefonice ce sunt purtate de reprezentanii persoanelor juridice, cât i alte persoane
fizice care fac obiectul cercetrilor;solicitarea de la unitile specializate ale Ministerului de Interne -Direcia de Eviden
informatizat a Persoanei, Direcia Paapoarte, Direcia Cazier Judiciar i Eviden Operativ
etc, a tuturor datelor de interes operativ în legtur cu persoanele fizice aflate în atenie;
instituirea consemnului de frontier pentru persoanele care fac obiectul verificrilor i
fa de care exist date i infirmaii c intenioneaz s prseasc teritoriul naional pentru a se
sustrage cercetrilor;
- S depun msurile de documentare a activitilor infracionale a celor semnalai cu
tranzacii suspecte de splare a banilor, prin:
solicitarea de date de interes operativ de la alte instituii abilitate ale statului: Ministerul
Finanelor Publice prin Garda Financiar, Direcia General a vmilor, Administraiile Finanelor
Publice; Ministerul Justiiei prin Oficiul Naional al Registrului Comerului etc.;
efectuarea de verificri directe ale persoanelor juridice în legtur cu aspectele semnalate
ori rezultate din celelalte activiti desfurate, în scopul identificrii tuturor documentelor i
înscrisurilor ce pot proba activitile ilegale svârite;
solicitarea efecturii verificrilor de specialitate prin intermediul instituiilor specializate
ale Ministerului Finanelor Publice i anume de ctre Garda Financiar, Direcia de Control
Financiar de Stat, Direcia de Control Fiscal, Direcia General a Vmilor, ori prin intermediul
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 81/91
altor instituii cu atribuiuni de control în scopul stabilirii actelor normative înclcate,
persoanelor ce se fac vinovate de nerespectarea acestora, precum i în scopul stabilirii
prejudiciilor cauzate statului;
- S solicite i s obin prin intermediul organelor abilitate ale statului ±Direcia
General de Impozite i Taxe i unitile teritoriale ale acesteia ±date necesare identificrii
bunurilor i valorilor deinute de cei cercetai pentru svârirea infraciunilor generatoare de bani
murdari, în vederea instituirii sechestrului asigurtor pentru recuperarea prejudiciului cauzat;
d)- S efectueze cercetri în cauz prin audierea persoanelor semnalate c au svârit sau
au cunotin de comiterea infraciunilor generatoare de splare a banilor, pentru lmurirea
tuturor aspectelor ce intereseaz organele de cercetare penal în scopul probrii activitilor ilegale, iar în situaia în care exist contraziceri în declaraiile persoanelor ascultate în aceeai
cauz, s procedeze la confruntarea acestora;
e) Dup începerea urmririi penale, organele de cercetare penal vor dispune msuri de
instituire a sechestrului asigurtor asupra bunurilor aparinând persoanelor ce se fac vinovate de
svârirea infraciunilor prevzute de art.23 din Legea 656/2002, pentru recuperarea prejudiciului
în cauz.
Ofierilor anume desemnai cu atribuiuni pe linia prevenirii i combaterii splrii banilor
li se va asigura stabilitatea pe linia de munc respectiv. Aceasta întrucât pentru a putea lupta
eficient împotriva fenomenului de splare a banilor, pentru descoperirea unor asemenea fapte de
splare de bani, pentru identificarea fptuitorilor, pentru investigarea tuturor aspectelor ce se
impune a fi clarificate cu privire la splarea banilor, ofierii desemnai trebuie s cunoasc în
amnunt legislaia financiar-bancar, precum legislaia privind organizarea i funcionarea
celorlalte instituii prevzute de art.8 din Legea 656/2002, s cunoasc, de asemenea situaia
operativ din acest sector economic, ce infraciuni pot fi svârite i de ctre ce categorie de
indivizi, modalitile de svârire a infraciunilor i a oricror alte nereguli din acest sector de
activitate cu alte cuvinte este nevoie de o vast experien în domeniu.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 82/91
De asemenea, pentru respectarea cu strictee a prevederilor Legii 656/2002, se va acorda
o atenie deosebit pstrrii confidenialitii datelor i informaiilor de ctre ofierii care iau
cunotin de coninutul acestora, cum de altfel am precizat anterior.
Important de reinut c în activitile specifice de prevenire i combatere a splrii
banilor, Poliia coopereaz îndeaproape cu celelalte instituii ce au atribuii în acest domeniu.
Aa cum am mai artat, organele de poliie au posibilitatea de a sesiza, la rândul lor,
Oficiul. În cazurile penale instrumentate lucrri penale sau dosare de urmrire penal -al cror
obiect îl constituie infraciuni, în situaia c banii, bunurile i valorile dobândite nu au fost
recuperate i exist suspiciune c au fost supuse procesului de splare.
Prin urmare, organele de poliie teritoriale vor întocmi rapoarte în astfel de cazuri, sub
semntura inspectorului ef, sau efului Centului Zonal de Combatere a Crimei Organizate i
Antidrog pe care le vor adresa Inspectoratului General al Poliiei -Direcia de Combatere aCrimei Organizate i Antidrog; aceste rapoarte vor fi analizate de conducerea Direciei i, dac
apreciaz c sunt întrunite condiiile cerute de lege, va sesiza Oficiul.
Unitile de poliie raportoare vor beneficia de rezultatul pozitiv al verificrilor efectuate
ca urmare a sesizrilor transmise Oficiului numai dac acestea vor confirma, materializându-se
în indicii temeinice cu privire la infraciunea de splare a banilor, fiind informat despre acest fapt
si Parchetul de pe lâng Curtea Suprem de Justiie. Din aceste motive, este necesar ca sesizrile
s fie bine documentate, pentru a oferi Oficiului elemente suficiente în vederea verificrilor
specifice pe care instituia le efectueaz.
4.3. Programul de msuri întreprinse de poliie pentru creterea eficienei în lupta
împotriva splrii banilor
Fie c este vorba de cazurile penale pe care le instrumenteaz, al cror obiect îl constituie
infraciune, în situaia c banii, bunurile i valorile dobândite nu au fost recuperate, existând
suspiciuni c au fost supuse procesului de splare, fie c e vorba de informrile primite de la
Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor prin Parchetul de pe lâng Curtea
Suprem de Justiie, organele de poliie trebuie s întreprind msuri ferme pentru cunoaterea i
contracararea fenomenului infracional în domeniul splrii banilor.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 83/91
Astfel, în vederea creterii operativitii i eficienei activitii de prevenire a faptelor de
natur penal în acest domeniu, formaiunile de specialitate ale Direciei de Combatere a Crimei
Organizate i Antidrog, dar i celelalte uniti cu atribuii informativ-operative, este necesar s-i
intensifice i diversifice metodele i mijloacele specifice de aciune, executând activiti precum:
asigurarea unui proces de pregtire continu care s conduc la perfecionarea
profesional a cadrelor ce se ocup de combaterea acestui fenomen infracional;
intensificarea i perfecionarea activitii specifice, cu adaptarea la specificul de activitate
impus de acest domeniu, punându-se accent pe cunoaterea i supravegherea în special a
cetenilor strini i, din rândul acestora, mai ales a celor de origine arab, care au înfiinat
societi comerciale în scopul efecturii de pli externe sub forma unor avansuri mascate pentru
importuri, reprezentând de fapt, transferuri ilegale de bani obinui din afaceri ilicite derulate pe
teritoriul României;realizarea unei mai bune colaborri cu celelalte organisme cu atribuii în acest domeniu,
aparinând altor organe ale administraiei de stat, prin schimbul de date i informaii de interes
operativ.
De altfel, Programul Poliiei Române de aciune pentru prevenirea i combaterea splrii
banilor prevede patru direcii principale, dup cum urmeaz:
În primul rând, Poliia Român trebuie s ia msuri în vederea întririi capacitii de
aciune, în acest sens, îi va concentra atenia asupra:
- reanalizrii structurilor organizatorico-funcionale abilitate pentru investigarea i
cercetarea infraciunilor generatoare de bani murdari;
- reorganizarea activitii de culegere a informaiilor pe entiti raportoare, aa cum sunt
nominalizate în art.8 din Legea 656, obiectiv pentru realizarea cruia va proceda la identificarea
tuturor instituiilor care au obligaia de a raporta Oficiului tranzaciile suspecte;
- identificarea problematicii cu care se confrunt structurile specializate ale Combaterii
crimei organizate i stabilirea prioritilor, care s asigure supleea i eficientizarea activitii
acestora în domeniul prevenirii i combaterii faptelor generatoare de bani murdari;
- însuirea noilor prevederi ale Legii 656/2002 i Legii 39/2003, Legea 682/2002 privind
protecia martorilor i norma 3/2002 privind standardele de cunoatere a clientelei;
- pregtirea i perfecionarea structurilor proprii de aciune, a efectivelor care desfoar
activiti în acest domeniu, pentru aceasta urmrindu-se elaborarea unei noi Metodologii de
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 84/91
Investigare i Cercetare a Cauzelor de Splare a Banilor care s aib în vedere art.209 alin.3 din
Codul de Procedur Penal, conform Legii 169/2002;
- constituirea unei baze de date privind fenomenul de splare a banilor, pentru realizarea
acestui obiectiv urmrindu-se:
crearea unei baze de date specializate la nivelul Direciei de Combatere a Crimei
Organizate, interconectat cu formaiunile teritoriale, cu privire atât la persoanele i societile
comerciale implicate în operaiunea de splare a banilor, cât i cu privire la acest gen de cauze
instrumentate;
accesul la baza de date informatizate ale Direciei Generale de Eviden Informatizat a
Populaiei i Inspectoratul General al Poliiei de Frontier;
-realizarea unui schimb eficient de informaii de interes operativ, prin intermediul
Punctului Naional Focal i Biroul Naional Integral i Relaii Internaionale, precum i cu alteinstituii abilitate în acest domeniu;
se are în vedere constituirea unei legturi permanente în vederea schimbului de informaii
cu Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor i cu Direcia General a
Vmilor;
O a doua direcie de aciune a Poliiei o constituie identificarea domeniilor economico-
financiare care sunt pretabile a fi incluse în diverse circuite de splare a banilor. În acest sens, se
va urmri obinerea de date i informaii în legtur cu persoanele din structurile administraiilor
finanelor publice, instituiilor financiar-bancare, etc., care în complicitate cu reprezentanii
diverselor grupri de crim organizat svâresc fapte generatoare de bani murdari.
Un al treilea obiectiv principal vizat de Poliia Român în lupta împotriva fenomenului
splrii banilor îl constituie întrirea capacitii de aciune a colectivelor desemnate în
desfurarea activitii de prevenire i combatere a splrii banilor prin realizarea unei legturi
permanente cu Parchetul de pe lâng Curtea Suprem de Justiie ±Secia Combaterea
Criminalitii Organizate i Antidrog. În acest sens, se are în vedere realizarea unor analize
comparative între investigaiile efectuate de Poliie i cauzele de splare a banilor soluionate de
Parchet, pentru identificarea diverselor tipologii de splare a banilor, în scopul creterii eficienei
activitii de investigare i cercetare a acestui gen de fapte;
Cooperarea internaional este, de asemenea, un alt obiectiv principal vizat de activitatea
desfurat de Poliie pentru creterea eficienei în lupta împotriva fenomenului de splare a
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 85/91
banilor. Astfel, Programul cuprinde participarea la activitile incluse în Programul Phare privind
întrirea i perfecionarea capacitilor de lupt în domeniul splrii banilor; participarea la
conferine, seminarii i cursuri de instruire organizate de autoritile internaionale împreun cu
instituiile specializate i implicate în lupta împotriva splrii banilor
4.4. Dificulti în activitatea de cercetare
Din actele premergtoare efectuate de poliie în cauzele de splare a banilor au rezultat o
serie de aspecte care fac ca soluionarea acestora s necesite un volum mare de activitate i
implicit o durat de timp mult mai mare decât în cauzele clasice; astfel: în activitatea de cercetare
penal se întâmpin dificulti cu privire la probarea infraciunilor predicat i cele de splare a
banilor, fiind absolut necesar ca cercetarea acestui complex de infraciuni s se fac simultan,având în vedere c acestea sunt conexe; de asemenea, în ceea ce privete subiectul activ al
infraciunii de splare a banilor, de cele mai multe ori nu se gsete în situaia de a fi i autor al
infraciunii predicat, aflându-se în relaii de asociere cu unul sau mai muli autori de infraciuni
generatoare de bani murdari, fapt ce necesit probarea înelegerii dintre participanii la întreg
procesul de splare a banilor.
Alte dificulti întâlnite de organele de poliie în efectuarea actelor premergtoare în
cauzele care au obiect splarea banilor:
în majoritatea lor, informrile Oficiului au o valoare operativ, îns în unele din aceste
cazuri, ele au fost insuficient documentate sau prelucrate i, pe cale de consecin, fr
perspectiv juridic.
imposibilitatea, în majoritatea cauzelor instrumentate, a tragerii la rspundere a
persoanelor vinovate de operaiuni suspecte de splare a banilor, în special ceteni arabi i turci,
deoarece au prsit teritoriul României. Aceast situaie este generat de faptul c circuitul
informaiilor referitoare la tranzaciile suspecte este sinuos, astfel c acestea nu sunt valorificate
operativ;
o alt dificultate este dat de identificarea subiecilor activi ai tranzaciilor suspecte
efectuate prin intermediul sistemului bancar i care ine de obligaia de identificare a clienilor;
un alt impediment în instrumentarea unor astfel de cauze îl constituie lipsa la nivelul
Poliiei, a unei evidene computerizate i a unor programe de analiz a informaiilor cu privire la
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 86/91
persoanele juridice semnalate ca fiind implicate în operaiunea de splare a banilor, fapt ce duce
la o investigare subsecvenial a unor astfel de cauze.
4.5. Aspecte privind protecia martorului în cauzele ce au ca obiect infraciuni de splare
a banilor
In cadrul probaiunii judiciare penale, organele de investigare operativ, cele de cercetare
penal, procurorul precum i judectorul, au de stabilit fapte concrete, svârite anterior, urmând
s procedeze la o cunoatere invers, de la cunoscut la necunoscut.
Pe baza informaiilor primare, aceste organe refac, cu ajutorul probelor, traseul
infracional, în aa fel încât el s exprime convingerea c reprezint adevrul, c existconcordan deplin între cele stabilite i realitatea obiectiv a faptelor
De regul, infraciunile se svâresc fr a lsa vreo urm despre împrejurrile în care s-
au comis i despre persoana fptuitorului. In cele mai multe situaii, singurele date pe care
organele judiciare se pot afla se datoreaz unor persoane (martori) care întâmpltor au asistat la
svârirea infraciunilor i au dobândit prin propriile lor simuri, în afara procesului penal, fapte
sau împrejurri de natura s serveasc la aflarea adevrului.
Potrivit Dicionarului explicativ i practic al limbii române, prin martor se înelegea)
persoana care asist sau a asistat din întâmplare, la o discuie etc., putând da informaii
referitoare la aceasta;
b) persoana chemat de un organ judiciar s declare tot ce tie în legtur cu un fapt pe
care îl cunoate, pentru a contribui la soluionarea unei cauze.
Înc din 1763 în tratatul "Despre infraciuni i pedepse", Cesare Beccaria spunea c
"orice om cu judecat, adic care are o coeren cert în propriile idei i ale crui senzaii sunt
conforme cu cele ale celorlali oameni, poate fi martor.
Codul de procedur penal în art. 78 definete martorul ca fiind Äpersoana care are
cunotin despre vreo fapt sau despre vreo împrejurare de natur s serveasc la aflarea
adevrului în procesul penal.´
Martorul în sine nu este un mijloc de prob; au acest caracter numai declaraiile lui în
msura în care concur la rezolvarea cauzei.
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 87/91
Capacitatea de a fi martor are un caracter general, orice persoan - fr deosebire de sex,
vârst, religie, cetenie etc. - poate fi chemat s depun mrturie.
Prin noiunea de martor se înelege numai martorul procesual, adic persoana fizic care a
luat cunotin de anumite elemente de fapt mai înainte de chemarea sa în procesul penal.
Deci, o persoan fizic nu dobândete calitatea procesual de martor, decât în msura în
care este chemat s fac declaraii cu privire la împrejurrile de fapt pe care le cunoate i care
au, direct sau indirect, legtur cu obiectul probaiunii.
Pentru dobândirea calitii procesuale de martor, trebuie s fie întrunite urmtoarele
condiii:
existena unui proces penal în curs de desfurare în faa organelor judiciare;
existena unei persoane fizice care cunoate fapte i împrejurri de natur s contribuie la
aflarea adevrului în procesul penal respectiv;ascultarea acelei persoane de ctre organele judiciare cu privire la faptele i împrejurrile
pe care le cunoate.
Deci, sfera noiunii de martor cuprinde orice persoan care are cunotine despre vreo
fapt sau vreo împrejurare de natur s serveasc la aflarea adevrului i poate fi chemat în
procesul penal s depun mrturie
In mod practic, nu exist cauz penal, în care, la aflarea adevrului, s nu-i aduc o
contribuie esenial declaraiile martorilor, fapt ce a determinat pe unii autori s atribuie probei
testimoniale în procesul penal caracterul de prob fireasc, inevitabil, de instrument necesar de
cunoatere a împrejurrilor svâririi infraciunilor.
De aceea caracterul uzual i necesar al depoziiilor martorilor ine de esena unui proces
penal modern, constituie o garanie a exercitrii dreptului fundamental oricrei persoane la un
proces echitabil consacrat în art. 6 din Convenia European a Drepturilor Omului.
În rândul infraciunilor grave pe care prezenta Lege privind protecia martorilor le
enumer la art.2 litera h, este prevzut i infraciunea de splare a banilor.
Aceast protecie a martorilor este asigurat de Ministerul de Interne prin oficiul Naional
pentru Protecia Martorilor, care este organizat în cadrul Inspectoratului General al Poliiei.
Includerea unei persoane în Programul de protecie a martorilor se poate realiza, potrivit
Legii 682/2002, numai dac sunt îndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 88/91
a)± persoana se afl în una din urmtoarele situaii:
- are calitatea de martor, potrivit Codului de procedur penal, i prin declaraiile sale
furnizeaz informaii i date cu caracter determinant în aflarea adevrului cu privire la infraciuni
grave, între care i infraciunea de splare a banilor, sau care contribuie la prevenirea ori
recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin svârirea unor astfel de
infraciuni;
- fr a avea o calitate procesual în cauz, prin informaii i date cu caracter determinant
contribuie la aflarea adevrului în cauze privind infraciuni grave, între care i infraciunea de
splare a banilor, sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin
svârirea unor astfel de infraciuni ori la recuperarea acestora, în aceast categorie fiind inclus
i persoana care are calitatea de inculpat într-o alt cauz;
- se afl în cursul executrii unei pedepse privative de libertate i, prin informaiile idatele cu caracter determinant pe care le furnizeaz, contribuie la aflarea adevrului în cauze
privind infraciuni grave, între care i privind splarea banilor, sau la prevenirea producerii ori la
recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin svârirea unor astfel de
infraciuni, prin prejudiciu deosebit înelegându-se orice prejudiciu cauzat prin infraciuni, care
depete echivalentul în lei a 50.000 de Euro;
- membrii familiei i persoanele apropiate martorului protejat, care este persoana aflat în
una din cele trei situaii expuse mai sus, prin membrii de familie înelegându-se soul, respectiv
soia, prinii i copii, iar prin persoan apropiat, persoana de care respectivul martor este legat
prin puternice legturi afective.
b) ± persoana se afl în stare de pericol, prin stare de pericol înelegând situaia în care se
afl martorul, membrii familiei sale ori persoanele apropiate acestuia, a cror via, integritate
corporal sau libertate este ameninat, ca urmare a informaiilor i datelor furnizate ori pe care a
fost de acord s le furnizeze organelor judiciare, sau a declaraiilor sale.
c) ± exist o propunere motivat din partea organelor abilitate ±Organul de cercetare
penal, în faza de urmrire penal i procurorul, in faza de judecat, pot solicita procurorului,
respectiv instanei, includerea în Program a unui martor, a unui membru de familie al acestuia
sau a unei persoane apropiate, formulând propuneri menionate în acest sens.
De asemenea, poate fi inclus în Programul privind protecia martorilor i persoana care
are, într-o alt cauz, calitatea de organizator ori conductor de grup sau organizaie criminal,
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 89/91
sau instigator ori autor al infraciunii de omor, omor calificat, sau instigator ori autor al
infraciunii de omor, omor calificat sau omor deosebit de grav.
Procurorul, respectiv instana, dup caz, se va pronuna asupra propunerii de includere a
unei persoane în Programul privind protecia martorilor, în cel mult cinci zile de la primirea
acesteia, prin ordonan, respectiv încheiere.
În cazul în care este de acord cu propunerea, procurorul comunic Oficiului Naional de
Protecie a Martorilor ordonana, respectiv încheierea de includere a persoanei respective în
Program, iar acest Oficiu Naional de Protecie a Martorilor va lua toate msurile necesare în
vederea elaborrii i implementrii schemei de sprijin.
În termen de apte zile de la data emiterii ordonanei sau a încheierii de includere în
Program, Oficiul Naional de Protecie a Martorilor încheie în scris un protocol de protecie cu
fiecare martor, membru de familie sau persoan apropiat martorului, pentru care s-a depusincluderea în Program.
Msurile de asisten ce pot fi prevzute, dup caz, în cadrul schemei de sprijin sunt:
reinseria în alt mediu social, recalificarea profesional, schimbarea sau asigurarea locului de
munc, asigurarea unui venit pân la gsirea unui loc de munc.
Martorul protejat ine legtura cu O.N.P.M. printr-o persoan de legtur desemnat de
ctre acesta, conform condiiilor stipulate în Protocolul de protecie i dac martorul protejat
constat c exist posibilitatea deconspirrii domiciliului sau a identitii sale din cauz,
neîndeplinirii ori îndeplinirii defectuoase a atribuiilor persoanei de legtur, are posibilitatea de
a contacta o alt persoana nominalizat în Protocolul de protecie pentru situaiile prevzute la
art. 3 alin. (2) lit. C)
Pentru desfurare în bune condiii a activitilor de protecie a martorilor, Oficiul
Naional de Protecie a Martorilor coopereaz cu structurile Ministerului Administraiei i
Internelor, Ministerului Justiiei i Ministerului Public, precum i celorlalte autoriti publice
centrale i locale.
CONCLUZII
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 90/91
Fenomenul de splare a banilor a cunoscut o dezvoltare alarmat în ultima perioad de
dup Revoluia din 1989, fapt ce a fcut ca Parlamentul României s adopte o serie de legi care
reglementeaz cadrul de prevenire i combatere al infraciunilor specifice acestui domeniu,
printre care i Legea 656/2002 pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor.
În ziua de azi când structurile de crim organizat cunosc o extindere în toate domeniile
sociale, investigarea infraciunii de splare a banilor este din ce în ce mai greoaie. Capii lumii
interlope sunt în general persoane influente cu legturi în toate mediile sociale, iar de cele mai
multe ori splarea banilor se face de ctre tere persoane pentru ei, fiind foarte greu s se fac o
legtur între infraciunea de splare a banilor i acetia.
Un impediment poate chiar mai mare în acest sens îl constituie i dezvoltarea sistemelor
informatice care au o legtur tot mai strâns cu infraciunea de splare a banilor iar modalitile
de svârire sunt din ce în ce mai complexe, posibilitile de ascundere a probelor fiindnenumrate.
Lege 682/2002 privind protecia martorului a echilibrat puin balana în favoarea
investigatorilor, strângerea de probe în vederea documentrii faptei fiind mai uoar decât pân
la apariia acestei legi. Infraciunea de splare a banilor este una dintre infraciunile pentru care
poate fi pus în aplicare programul de protecie a martorilor.
La fel cum i statele intenioneaz s lege legturi mai srânse în vederea depistrii i
cercetrii infraciunii de splare a banilor i nu numai, la fel i grupurile de crim organizat au
ajuns la faza de internaionalizare a afacerilor ilegale realizându-se în acest sens adevrate
parteneriate ale gruprilor mafiote. Beneficiind de o for financiar impresionant grupurile de
crim organizat sunt mai mereu cu un pas în faa investigatorilor având la îndemân tehnologie
de ultim or.
Drept urmare domeniul splrii banilor rmâne o provocare i va fi mereu un domeniu de
actualitate, deoarece fr aceste metode folosirea produsului infraciunilor svârite în sfera
crimei organizate este nesigur iar infractorii nu vor risca s piard Äroadele muncii lor
8/8/2019 Teorii Cu Privire La Spalarea Banilor
http://slidepdf.com/reader/full/teorii-cu-privire-la-spalarea-banilor 91/91