6t0zPpoA nrlad EerrlsPuPl^tr

+uaure+saI

NV{IUI NYIVUI

Ze€,' ' piurralns ri zarc ap;opierl alrlrn+rpru urcl/0t," " aruerSolqolne a+oN662. . ppnlurds eupupldpg092'rnprolgldnl Ealelr^I1ce ri eale3

lg"' " aral6eounc ardsaq

lV" ' "' ale+raqrl ardsaq

fi"' '' ]ualuelsalgI"' " rnlnro+neeie;a.r4

1" " 'lelilpa erdnse ploN

SNIUdNf,

rurxel I IFIIA

IliPuaqll 1e 'euttun'e1 a6n1er 16 areor:r,:ap aJeolezrllJsap -P,+aJaurl mlsaJe a]a+aeJeseJ PS aJe, lo.\ -rJo+Jeur ap InJou - r-nE lnsndy ri errraJrJaunlul InlaJELLr,,,

InTLIJO PJaunlur uE-

ealSrrlesap ards 1aas es asesunfe uelr:ur +eJolur'1uq5 1n'.-pu I3 rnlnrelapy L-runc e6e ',,pialurr-u:-lsac ',,aultr\l ap lrL.nrg ad 'arios ad 'es-ur nE pr urunl rS r.]soJ ne 'lnururel 'ei-.red earre 1od are: aptunrpod ad ap aS-r.rglrodap'alairuur;efutnlq uJ ,,]ellLUIl'ueles rn1 e,trrlodu:-pJ arrnJnq nr e8r:aleo+ mluad 'rauo:

YJNIU:Il

6I

roSI;3:i","*;('pa'u) aoqa8ue,

('pr'r) 'rarraleur E a+elru-rala ap plsra+E Eaapr runoaprcru rS 'nazauurnc 1nI ele alrl€arr aldplgqlsod pDIpVr

'rnlnrolrnlulll eap[appu IS runra.rd 'arunluau 16 a;rcuay u1gia4eaJrlunue aurs nf, snp E Inuo sunfe E aJeJ u1 pcr8e4 erienlrs u1

r'

TRAIAN TRIFAN

Omul microcosmos, ca reflex al macrocosmosului, are trei relafii:

1) cu Mintea cosmici - soarele spiritual. viala ca izvot. Cauza.Cel ce se numeste. Cartea crealiei. Mintea teoretic5.

2) cu Cuvintul cosmic - Lumina spirituald. viala ca lege. Lumeainteligibila. Cele ce se cugetd. Cartea invaldturii. Mintea teologicd.

3) Duhul cosmic - Cildura spirituali. viafa ca lucrare. Lu-mea sensib 115,. Cele ce sint. Cartea fdptuirii. Mintea practicH. indl-

limea-lungimea-1[1imea dimensiunii cosmice. Exprimate 9i indivi-dualizate ca: sofia (linie), inlelegere (culoare), CunoaEtere (sunet),

prin cuvinte (simboluri create).

Omul avea legituri:1) cu Creatorul prin iluminare (gtiinfa din minte),2) cu lumea inteligibili prin cugetare (vederea sufletului),3) gi cu lumea sensibilf, prin simfuri (cunoaqterea inimii).ochiul minfii, al sufletului, al inimii erau luminate inainte de ci-

dere. Iubirea, legdtura tainicH, mireasma fericirii, unea pXmintul Eicerul cu Creatorul. Spiritul neascultdrii, cu irrtunericul 9i otrava lui,

incd nu pdtrunsese in om gi lume. Abia dup5 cidere incepe bietulom sd-gi dea seama de marea nenorocire in care s-a adus pe sine 9ilumea. Rizboiul din nevizut coboari in vdzut.

Cele doui lumi: slujitorii binelui (ingerii buni), slujitorii rdului(ingerii rii), se apropie de om, avind ca scop cucerirea voii omu-rui qi implicit stipinirea p5mintului, fiecare in felul ei. tngerii buni,prin Spiritul Viefii, sfltuiesc: ,,Izvorul vielii este Dumnezeu, Carestribate ca viafi (Bine) tot cosmosulvilzut qi nevizut". Mintea Lui,Izvorul in sine, este inaccesibil pentru orice fiinle creati. Lumea ne-vdzutd.,inteligibil5, fiinlele spirituale (ingerii), au fost create anteri-or lumii v6,zute, fiind aqezatf, in sferele cereqti.

La un moment dat se intlmpli inexprimabila tragedie. Marele In-ger Lucifer (gi cu el o parte din ingeri) , tefuz6. ascultarea. Cercetarea

cauzei (cdderii lui) depigegte puterea de inlelegere omeneasci. Lu-mea ingerilor se .rpt" in dou5. De o parte ingerii buni credinciogi,de alta ingerii rdi rdzvrdtifi. Lupta lor - nedecisd, fiind egali princrealie, s-a terminat prin intervenlia Cuvintului Care, singur ca Fd-c[torul lor, prin Duhu], i-a alungat din cer in locul de pedeapsi nu-

20

mit impirdfla mc(,p otriortic\, iar ceil

Lumea vizutia-tli ftrtre cer pi iacdus.manului ceruimoartea gi riul. tascultare aici si accemlur, cu viata 5nului, cu viafa si Ifaci o alegere. Satmea nerecunottinlnit muritor prin pde vqnicia tn feri<

Aceasta este inlFa!5 de aceasti

cesc toate, zidnd c- izvorul r.ietii

produsul intimph- Dumnezeq ci- gr"d"l recuno- i:rgeri qi demr

oamenjlor, 1a fel n- omul singur es- lumea vdzttd- irrcercarea de r- aici pe pdmint- binele trupesc-pdcat, bine, rir

persti!iei

- cu moartea totservSrii energiei: ,,Isau moarte!...)

Aceasta este in(e

Nu esfe lupta no*p eteniilor, domniilor,

TZ

-Llnl1np a laaa tngaJa mln)t.Dunlu!,tolt,toltuldqqs '.topruuop ',tolnuaqad-pc aaulodwgn 'm1a8u1s a # m1ndn,4 uaugodwlpusaou aqdny aqsa n57

'plsIIEIral€ur uara8alaiug alsa ElsEarv

("'lapeour nespielrr ur :,,eurJoIsueJ] as 1nlo+ 'aprard es nu JIrulN" :rar8raua rrJelras-uoc lnrdnurrd pur.rqe r6nlol req) 'alSa6rrJs as Inlo] Eaueour nJ -

rari4srad-ns uri.rede 'eJSeaJaJ plecapnl 'aJarlur Ssalagns ng; 'aurq '1eted -

liel^ 1e suas ln;n8uts alsa csadnrl alaurq -InuJayur rS prer alsa lulruEd ad trre -

arunqau rS alelqrqrsodrur o alsa arr6gdap ap eaJEJJaf,uI -alelrlEal ern8urs a+sa plnzpn Eaurnl -

aps uian Jolapp InJo+ezrueS.ro rS ln.rolerrdsur elsa rn8urs Inuro -Plslxa nu'1a; e1 'ropuaureo

eierzr azaiuangur ps rrnpuf 16 1ap1 ur.rd areo 'ruoruap rS rra8ul -raiuerou8r aurirede raiuq6ounrar ppu13 -

plsrxa nu ';olelapn[ 'rolrnr8al 'rolerpl et 'nazauruncl -"'prrgldrugur psnpord

alsa 'rn1 eurel nc 'lnsorusor I(earq) erraleru alsa niam Inrolzr -:pJ pulJrz 'aleol csal

-lurpigJ 'rrirour Flplds uud 'nuourap 'ara8alaiul plseace ap pie{'plsIlEnlrrlds eara8alaiul alsa €+searv

,,irJour o1uaruatr41" 'arqoJ ur enru6an ap alJ 'arrcrra; ur enru6aa apag plliq8ul IJ p^ glca;radurr ErJrularuarl rer '1etgd ur.rd ;o1r.rmu 1r'u-alap e InJollrnruau pJpurr{ 'lnuJe}ur 'rruoruap 'raiuq6ounlaJau Eeru-nl nJ nes '1nral 'rr.ra8u1 'raiu46ounJal eerunl nJ nes 'ara8ap o FJEJ€s arnqaJl Intuo 'crularue.rur rS lnzpn csadn4 alaurq rS eiem nt 'rn1nu-Jalul elrdsr rS 'rru6an rS lnzenau JsalalJns alaurq 16 eierrr nJ 'rnlnlaleaJeluaqJ allul 'pl€porJru nES Elsea)E eiern ur 'runJe 15 rcre aJellnJseeI eaJaJJeolural :aJeJaqlla ap apc e.rn8urs o pls1x[ 'ppr 15 Ea+reorusnpe E If 'arunl uI ppunr+pd gs rnlruupupd 15 m1ruac rnpueru6npsrrurad e 'u1dg1s ec '1nuro 'nlunrod EaJ€JIpJ urJd 'per rS rac aJlul pgeas EE'46a.rao alarals urp erpa8e4 pdnp plearJ +soJ E e+nze^€arun-I

'ruourap'dppar m'(truauqod)ue+ES aurlep raJrrnT urp rol erualadp3 '(peD r{rour eriergdrul +1ur

-nu esdeapad apr i:---pJ eJ rn8uts 'aJL'--) .ur.rd rle8a pLItLl "=::.'rSotrutpar) IunLl :::-n-I 'PJseauaLuo a:a:EaJelaJJaJ 'eaJEli:--

-uI alarelN'arpaSe:-

-rJalue alEaJf, lsoi --au Eatunl 'P+ealr ='rn1 ea1ur6',,+\12e."atel'nazauurnC a-'tuno tr.ra8ut 'ra Ir.'a . r..

: .

-nulo IroA EalIJalr--rnlnpJ ruoltln1s '{ru

tS aurs ad snPe e--

Inlalq adarur araFr!'rn1 ezrerlo ts 1n:tralrS lnlururpd eautr --PJ ap aluIEuI alPu:

'(nrutut ea:;'(rn1nla1lns':

'(al''

'(1auns) aralSeou:-.

-n1pul ri aletutr;r-HuI 'prl]lerd ea-'.-nl 'alEJf,nl P-r ::-

'gl3o1oa1 Pa;u.;earun-I 'a8a1 et '.':';

'ezne)'JOAZT P.r :.

:rrie1a.l IaJl alP ::-.

JNAI^IVJSEJ,

TRAIAN TRIFAN

lor rdutdfii, care sint tn ttdzduhuris. Cdci cel vicleary fiind minte ne-

trupeasca, nu poate amdgi altfel sufletele decit prin ndluciri qi gln-

duri. ,,Minte cu minte se incaierd la luptd in chip nevdzut, minteadriceascd cu mintea noastrd"e. ,,Mintea noastrd este la mijloc intre

doud fiinle: intre inger gi drac, dar are libertatea 9i puterea sH urme-

ze salJsi se impotriveasci cui vrea".10

,,Mult md mir eu de o lucrare stranie din noi: de ce noi, avind ca

ajutor pentru virtuli gi pe Dumnezeu cel Atotputernic, 9i pe ingeri, 9ipe oamenii cei sfinfi, iar spre plcat numai Pe un drac viclean, mai les-

ne gi mai degrabd inchinam spre plcat qi patimi decit spre virtute"ll

Omul, aqezatintre cerul instelat gi mormlntul intunecat chinuit

intreab5: Ce este adevdrul?Ochiul dinduntru cautl lumina in interior, irr microcosmos. Cu-

noagtere de sintezl. Preocupare de cauzd.. Gindire piramidal4 inte-

meiat[ pe primatul minlii asupra simfurilor. De la nev[zut lavdzut.

Ochiul dinafardcautl lumina in exterior, in macrocosmos' Cunoag-

terea de analizd.. Preocupare de manifestare. Gindire analiticl, inte-

meiatX pe primatul simfurilol asuPra minlii. De Ia vdzut la nevizut.

Ind.iferent de ochi, cine nu-qi vede intunericul plcatelor din sine

gi nu lupti contra lui, nu va ved.ea lumina lnlelepciunii'Mintea se afl[ sau in sionul pdcii, sau in Babilonul confuziei.

Aceasta pentru faptul c[ lumile spirituale 9i voinla de stdpinire nu

cunosc,,coexistenld paEnici"'Sufletul se imparte in trei:1. Raf,une4 pentru cautarea binelui - cu credinlx sau fard credinfd.2.Pofta, pentru dorirea binelui - cu nddejdea la cele cereqti, sau

cu nidejdea la cele Pimintegti.3. Iulime4 pentru lupta gi plstrarea binelui ales 9i poftit - cu iu-

birea sau cu ura.Congtiinla - sfetnicul gi arbitrul infailibil.

Raliunea hotiragte suveran in ce priveqte originea 9i finalitateavielii gi implicit linia morald in trdire.

sEfeseni 6:12e Isihie Sinaitul, Cap. 47 , Suta intii10 Sfintul Maxim Mdrturisitorul11 Sfintul Ioan Scirarul Scara, Cap. 24

Lna este legeaCe este tru?t, trt

tlu-xul, din perintciutarea paternitLumile nevdzute,ri, punctul arhimbine sufletesc-cerrrea in imparafia cla ascultare.

Omul participe;i se vor infrunta i

Asadar lupti ccruia se permite sapldcerea oprita, coprin suferintd - drca in tot ce ginrlinpul, prin care ne leConstient sau inco::rca.Ispitirea deo:erfra recunostinteinostinti, alipit de

1

r irul ales gi mdrtuIn aceasti inclq

otrava satanici i-arpacatului este adot-{-stiel:

- Relatia cu Cre.-orir5ite de uitare,mi. Cauza: iubirea

- Relafia cu lumau tost coplesite def;ma iutimii. Cau-za

- RelaFa cu lumrsite de nedreptate,pottei. Cauza: iubir

ri,r:,..,zicn: Remr:s - <

22

€Z

('1ne 'u) 'csadnrl la8nc - snlnruo11:Jsa+agns laBro - snura5 :ucruodn7r,

'p6errlqgd pDseadnr] araJpld ap earrqnr :ezne) 'rauodEurrled 'rnpdnrl EaJeuqul 'Jelapeau 15 aruapm'aleldarpau ap alr6-aldor lso, ne 'PrrlB - +ullnr - pldpd :elrqlsuas ee111nl nr erielay -

'pilesap E^pls ap Earrqnr iezne) 'nurrinr eu4-Ed 'Inlnlauns Irlrrreunlul 'prn 16 alelnpr 'alpl^uJ ap a1rsa1dor lsoJ ne'eEoS - eara8alaiul - eiuq6oun3 :ppqr8rlalur Earunl nr erielay -

'lur8re ap eaJrqnr :ezne3'rru-nrier erulled'lliu1ru eiea3 'EiulpSau rS a.resgdau'areltn ap alr6;rnoclsoJ nE 'ealso8erp - eap[apgu - efurpan :lnro]ear3 nc erielay -

:laJlsv'luyrlgd ap alm+uri ruls r1ia1agns alrra+nd 'pllrrlrope alsa rnplecede rS rr8al 'rrur8uo eiur46uo3 'eiullJ plEol lr6plg.r ne-r EJru€+ES EAErlorS lnrrraunlq p) alelsuoJ ps lmqal+ e Inuo 'arel6apur plseaJe uI

'lrsrrnupru rS sap Inrp^-ape urrd rsarprl - eawnl ra urrd rS - rro.rg 'lupugd ep lIdlIE 'piup6ou-nJar etgl'euneapto+ ap uru) rS '.ral ards gleipul raiuq6ounJar EJua[nc'euneaplo] ap pqv:gnop ur rueureo ad al6aqasoap ea.r4rdsl'pJru-JEtuE arela6ur-olne o alsa EJlnau erjrzo4 '1ua46uocur nES 1uar16uo3'rnlnusro8a E arl'rnlnursrnllle Earunl ap alJ'tup8al au aJEJ urrd 1nd-ocs 'eriualur alse rolrJp+oq 'ruace; rS urglulzr.nc 'ru1pu13 aJ lol ur EJ-pu1{ 'araundns e1 ara8uylsuoJ 'rrJu eaJeureJ}sap - piurra;ns urrdEalrnlrs IodV'arol ep earaundng 'raiuron earadnror 'plpdo ea.rarpldnr ea;rlrdsl 'llluJ 'rnlmuo EroA aJEJJaJur el pund es alrru;ad as ernJ-ec 'alJeoru-plldsl-uetes :purarur mlnluaprJl Erluor pldnl repesy'rnInJEaA plrirgs e1 puld etunl ul rS uo aJeJarJ ur ElunrIur rozr as rS

lelunqul ne-s arer 'rra8alaiur arlurp lruoqzqt e1 gdrorped purg

eeJaJJ,o+urar urrd r,urnu al.apurqop as'prsearr,,riU;;;'Jllil'rii-EJlur'eararlul'rsalurured-rsadn4 aurq rrile'JSaJaJ-JSal"gir

"rrq IIun purJa;o 'rrra8uuJur nes raiurnrrq InJoI 'trpaurrqre lnpund 'e.r

-aqq ero^ azaiuangul ps plneJ 'ruourap rS rra8ul'elnzenau aIRunT'Inlnruo e praqrl EroA eI plespl alsa '4Sa1agns rriplruraled Earelner'lnxngar :eJsealagns ea.ra16e11 'relunlolur alsa 'riurrpd urp '1nxng:erseadn4 ea;al6e51 'a+sa 7np 'qnp aqsa ac ri 'aqsa dn4 'dntg a$a a)

'Tilerpdunau aC 'rnpdnrl ea8al e11e 'rnlnlagns ea8al alsa Eun

Ealeyleuq rS eau::.

-nr n) - l|lJod rS -:

nes 'r16aral alal L-" ''Piqpan PrPJ rlP- 'i:

nu a;rurdgls ap e:'-.'rarznJuoJ Inuo]Iqi

'IIUI.IIlul

aurs urp ro1a1e:qj'lnzenau e[]nzB \ l'

-a1u1 lrqtleue all:-6eoun3 'SoLUSO-',r-'ln.zg^ EI lnzP-\al: ':

-alur 'EIPpILUPJI.I a.-nJ 'sotusof,olllr.;

lrnurq) 'leraun1u:rr,,olhlJIA a.rds 1t-. a

-sa[ reur'uPa1ft.r --l-.rS'ua8ur ad ts '--,t;

eJ pUIAE 'Iou al a:

-aruJn gs ea;a1nJ :

arlur ro1frtu EI a,s:ealulur 'lnzg.ralt :-urB rS rJIf nlqu u::-au alulu pulll 'u

JNS]^[VTSEJ,

TRAIAN TRIFAN

Sfinxul impitritl3:

Fald de om - crtrdlirea truPului;Leul - curajul sufletului;Boul - ribdarea minlii;Vulturul - vederea spiritului.omenirea gi impdrafiile, pirdsind legea firii 9i vocea congtiinlei,

coboard d.e la epoca de aur, la cea de argint, apoi de arami 9i in cele

din urmd la cea din fier, ajungind sufletegte 9i trupeqte in cea maicumpliti robie.Istoria cu Cezarii trufaqi qi rdzboaiele aducltoare de

nenorociri sint o confirmare dureroasd. Obositd, s-a refugiat: Occi-

dentul in Tragedie; Orientul in Nirvana.Draconul dacic: gura de lrP - setea de viald; garpele -inlelepciu-

nea, au ajuns neinlelese.Pronia Divina intervine. Avraam, om ales, apoi seminlia lui, po-

porul evreu, este chemat sd fie purtHtorul infelegerii spiritualiste.Pind aici omenirea avea ca indreptar, in ceea ce priveqte taina lumiigi a vielii, Legea firii gi predania verbala. Moise, prin revelalia de pemuntele Sinai, confirmd indreptarul 9i aduce Legea scrisd:

Decalogul:14

I. Eu sint Dumnezeul tdu; sd nu ai alli dumnezei afatd, de Mine.

II. Se nu-!i faci chip cioplit.il. Se nu iei in degert Numele Domnului Dumnezeului Tdu.IV. Se cinstegti ziua Domnului.V. Cinstegte pe Tatdl tiu gi pe Mama ta.VI. Se nu ucizi.V[. SA nu triieqti in fdrddelege.Vru. Se nu furi.IX. Se nu mirturisegti strimb.X. Se nu poftegti nimic din ce este al aproapelui tiu.

9Z

9Z:? uEoI r.9I:8I urouoralnacl ,.

6l"lI.or^ila,

'EJeqrTa a+eod as nu rr.rdo;d r.ralnd urrd gr'piuapadxa ulp lSurzruor as ps 'rode lea.rruaruo pleo+ EJalns aJeJ aprS rrSorrrprls lrrze) ne aJ€J ur 'ruellncseau e pllldurnc EIEoq ap aJap-url as ES arnqaJ+ Inuro '- ruourap 15 rra8ul 'aynze.t:'au rurnl pnop JoI-aJ e p+nzpA EaJEJJnI tb 'lntoqzgJ nJ 'rrJn ea8al rS 'eared nr 'ralso8erpea8al erlrn earrqasoap pulzp1 'lnur4ln e1 guld psnd q Bn rS ruaur-eo rrurr;d ur aJEJJaJur e1 esnd lsoJ e nazaurunq ap peJ€lInJsV

'uirour ErqoJ ur sunfe ne'rruauJeo Iior Ia urrd rode 'erun;od puplpJ 'n6orup.4g 'also8erp urp'p+drulsuoJ Jaqrl alellnrse ropSoruerls JnJaJ e uiat,t InJolrnJpq

'srErsal Jrn1 ea,relda16e ul eJu€eurJerueg 15 rrununl EaJE+npc ur auaSorq EJ ps-ErupJ 'npr ap g1ru1dp1s e;a 'aurq ap EJruJop,r6ap 'psul EeJruauo

'rrielar rarl alal ur rra8alai-uI allurp In+JrUuoJ ur aJruersaru IJ E ep EalsurJ lnle ne 'pcrpu,rd riEJ4aJoal 'err8o1oal $u1ru ale rJnloqrurs EJ 'aJeodod ra4 alsaJv

',)datp" eJ aleualeu r{aur e atezrue8ro ap 46auauoafiptryqlsod leztnda e Ia pr Insuas ur sala gso{ a uauo.t p.todo4

',,pmlpiplur" e) erela8nr ur q6auaruo JoILr-atnd a$plllqlsod lezrnda E Ia Er Insuas u! salu qso{ a uap ptodo4

'lrnaJ^a rnl-nrodod FuIs urp a15eu EA es InrolrrEuIIA[ 'sr

TRAIAN TRIFAN

Dar mai presus de toate se vddesc dreptatea 9i bunatatea luiDumnezeu. Dreptatea, ca dac[ prin femeie a venit ciderea, tot prin

femeie vine gi salvarea. Cinste Preasfintei Maici! Bundtatea, cH Dum-

nezeu ca Om primegte suferinfa pentru eliberarea fdpturii, ca cei

dornici de izbdvire sd intre cdlduzili 9i intdrili de El in crunta incleg-

tare cu puterile intunericului. Slavi Lui! in lacrimi'

Dugmanulvdzut gi nevdzut, potrivnic luminii, a pornit la lupti.Toati riutatea qi armele iadului, atit ca ispita cit 9i ca suferinld, au

fost epuizate. Dar zadarnic. Cind duqmanul s-a crezut atotbiruitor,

st5pin definitiv pe lume, aPare Mintuitorul aduclnd lumina vielii:

gtiinla in minte, vederea in suflet, cunoaqterea in iniml. Hristos aprecizatcd istoria are trei momente mari: Crealia -inceputuf intru-

parea - mijlocul, ]udecata - sfirqituf finalitatea lumii'Mintuitorul rastignit pe Golgota aduce biruinla vielii asuPra

morfii, prin invierea cea de-a treia zi.in gridina Raiului Dumne-zelr a fdcut pe om dup[ chipul gi aseminarea Lui, fericit Ei nemu-ritor. tn gr[dina Golgotei, omul a fdcut pe Dumnezeu dupd chipul

lui, omorindu-L. Mare cutezanld a fipturii! De una mi minunez, dealta mi ingrozescle.

vestea Domnului e dusd in lume de Apostoli, apoi de ucenici:Cuvintul - Pantocrator, implinind promisiunea fdcutd strimoqi-lor, avenit in Trup pentru mintuirea lumii. Vestea a Pus in migcare

omenirea - Diogenii ciutxtori de lumina 9i Samarinencele in aqtep-tarea lui Mesia au tresdrit: sau este minunea minunilor, sau Apos-tolii gi ucenicii sint de o indrlzneali 9i o rea credinlX temerari. R5s-

punsul vestitorilor a fost: Urmali-L! 9i vd veli convinge prin cunoag-

iere din experien!5 ci invildtura este de la Dumnezeu qi cd ispita 9imoartea nu mai au nici o putere asuPra urmaqilor Lui'

omenirea simte unicitatea momentului. Toli cei dornici de lumi-

nd se retrag in singurltate gi pustiet[li, pentru cercetarea Scripturi-

lor gi limurirea tainei Mintuitorului. ,,Cercetali Scripturile, PentrucH socotifi cl in ele aveli viali vegnici, dar tocmai ele mdrturisescdespre Miner.2o Luminalii pornesc la propov[duire 9i marturisire

pindla jertfa vielii 1or.leDidahiile, Ilie Miniat20Ioan 5:39

26

IZ

arctr r rar "r+",,r,ffjllffi]i3J;

1,13xd nueuror ap rSrcn nnlsarc rrruaDmu ap 000'009'0I ",

,r"or",Pt"i:lr.T#;

-urpasur rol EarrlorosaN'ppuorieu eiurorr rS (1nreq) pu1nlp erie;8 :ru-pulqop 1nltlJ'Er as €s arnpp8ulnes 'al6arnrpp O'aurs nrlued o-+erl-spd e-r6 '(pcsearolpcapnf - plr]nf,axa - plrlelsr8al earalnd) ,,runu-adru1"'earacnpu:;J::,J:J:,ff

:JHjJ51,'#::1": ji::l:,T,?'$ulur Euerrl - EJlrasrg

lrnlnlagns euuJrl - InruEaNlrnpdn4 Euurq - prrlecl:rJolel rall ale 1nur1Sar3

'puerrSnp nr eldnl uralnJrq gs earalnd alSaurrd rnpuldg+g ezeourill rS eatnn er 16g auoIeurnu req '1erpd ap prpJ aurupr E ap earalnd 16 Eararlur al6arnrgp1nza+og 'rz

TRAIAN TRIFAN

nd infruntarea Voinlei supreme, cu toate consecinfele, atit in istorie,

cit gi la Judecata de apoi.

Biserica are ca sferd ingrijirea sufletului; statul, ingrijirea trupu-

lui. Lupta lor contra morlii sufleteqti 9i trupegti e comun[, chema-rea lor fiind formarea omului cregtin apoi propovaduirea 9i apara-

rea adevirului crestin.tn noua eri cregtind omul are ca ajutor Legea firii (conqtiinfa),

Legea scris[ (Scriptura), gi Duhul 9i Adev[rul Mintuitorului; aqa-

dai are totul pentiu reugita la marele examen. Nu mai existd nici o

dezvinovdlire.Dugmanul ins6 nu dezarmeazd. Continui lupta ca intotdeauna.

Caut[ sI stingd lumina inlelegerii spiritualiste' $i incercarea ii reu-geqte. Creqtinismul ca armonie, raliunea in cugetare 9i libertatea infacere, se iulburd. Apar veleit[fi de conducere internalional5, cu in-

dreptar vdzut: confesionalismul cefos, nafionalismul intunecat ma-

terialismul abisal. Id,ealul creqtin, ,,Caleaingustd", cu severitatea luifafi de trup, obosegte. incep si intereseze mitologia anticS, teosofia,antroposoh4 confesiuni noi, spiritismul, etc. Congtiinla pdcatului,

cllcaiea legii divine nu mai intereseaz5, pinX la uitare, iar legitura

om-Hristos-Dumnezeu 9i deslugirea tainei vielii - origine-Finalita-te, ca dorin![ sl[begte, intr-o indiferenlX totald fali de bunurile spi-rituale cregtine, lipsa cdrora nu mai e socotitd ca nenorocire' Binele

trupesc, cincimea simfurilor, lumea vdzutd, este singura PreocuPa-re a muritorilor. Setea de aur, slava deqart4 plicerea trupeasci p5-

timaga, au coplegit din nou lumea. Dumnezeu este ignorat, natura

este indumnezeitd. Colaborarea Bisericd - Stat suferl. Apar incdlca-rea sferelor, sePalarea sferelor, conflictul dintre sfere. Lipsind res-

pectarea legii morale gi statale, Statul 9i viala publicd se migcd intre

extreme. Libertatea anarhicd, domnia banului, cituqele de aur. Or-

d.inea tiranicd, domnia spadei, cituEele de fier'

Cauza: familia cregtini, izvorul vielii morale, cu duiogia celorgapte primdveri, este in disparilie. Consecinle: conducerea in Bise-ric[ gi Stat este invadatd de infelegerea materialistil. Cirtis Uistianus,infrin! e silit sI cedeze in fala lui cirtis pnganus, biruitor. $i aceastadefinitiv2s. Rizboaiele dintre neamuri vor continua pentru intere-

25 Dacd mai sus vorbegte despre istoria recent[, aici Awa Traian vorbegte despresfirgitul lumii, cf. ApocaliPsei.

-.:-'.:-nintestr \1..-. - ---:ra n.iclei,,le -- : 'r.rrr+,',, T'-.rLlLL1 L{ 1r -:-- --:.^- T--l--- -

-. ::..ilU lLl(Lrc-:._:

.- :'.-:.Iea Llrtr-' =l-I

- -. '-.--!;; :-----:- -i.Lr1.IL 1iCL-l :

-- -..:-;!i ,.1 - -------:-...ii-c1 Lttr \ t' -:

-- -.- -'nea elil', i.-, -----.- Lr11itr1ir--

-. - -..-'- -r ----

. --: ::ii:.,irea \i-:- .'

. -:-r-lIl€, '--el--:: ' :-

28