Teste

MECANICĂ

1 Vitezei de 10 ms exprimate icircn Kmh icirci corespunde valoarea

a 36 kmh b 36 kmh c 72kmh d 72kmh

2Newton-ul este unitatea de măsură pentru

a viteză b acceleraţie c forţă d energie

3Dintre mărimile de mai jos mărime fizică vectorială este

a masa b densitatea c lucrul mecanic d forţa

4 Dintre mărimile fizice de mai jos mărime fizică adimensională este

a masa b acceleraţia c energia d coeficientul de frecare

5 Icircn expresiile de mai jos P reprezintă puterea mecanică v - viteza t - timpul L - lucrul

mecanic iar m - masa corpului Expresia care are ca unitate de măsură newtonul este

a P v b Pt c L t d mv

6 Un corp se deplasează rectiliniu şi uniform Rezultanta forţelor ce acţionează asupra

corpului

a este paralelă cu direcţia de deplasare a corpului şi orientată icircn sensul deplasării

b este paralelă cu direcţia de deplasare a corpului şi orientată icircn sensul invers deplasări

c este nulă

d este perpendiculară pe direcţia de deplasare a corpului

7Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică expresia energiei

potenţiale gravitaţionale este

a k x 2 2 b mv

2 2 c minuskx d mgh

8 Lucrul mecanic al unei forţe conservative

a este mărime fizică vectorială

b nu depinde de forma drumului parcurs de corp

c este negativ pentru forţe motoare

d este totdeauna nul

9 Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică formula de

definiţie a puterii mecanice este

a Fd b L ∆t c L sdot ∆t d mgh

10 Energia mecanică a unui sistem este

a diferenţa dintre energia cinetică şi energia potenţială

b constantă dacă sistemul este izolat şi icircn interiorul acestuia acţionează numai forţe

conservative

c icircntotdeauna constantă

d icircntotdeauna nulă

11 Expresia energiei cinetice a unui corp cu masa m aflat icircn mişcare cu viteza v este

a msdotv2 b mv22 c 2mv d mv

12 Alegeţi expresia care corespunde unităţii de măsură a energiei

a J sdot m b kg sdotm2s2 c W sdot m d N sdot s

13 Precizaţi care dintre forţele prezentate mai jos este neconservativă

a greutatea b forţa elastică c forţa de frecare d forţa coulombiană

14 Puterea mecanică este egală cu

a produsul dintre lucru mecanic şi timp

b forţa exercitată icircn unitatea de timp

c raportul dintre lucru mecanic şi viteza imprimată

d produsul scalar dintre vectorii forţă şi viteză

15 La echilibru forţa elastică ce apare icircntr-un resort deformat este

a numeric egală cu forţa deformatoare

b invers proporţională cu alungirea resortului

c forţă neconservativă

d orientată pe direcţia şi icircn sensul forţei deformatoare

16 Joule-ul este unitatea de măsură pentru

a viteză b acceleraţie c forţă d energie

17Forţa de frecare la alunecare care acţionează asupra unui corp care se deplasează de-a

lungul suprafeţei unui plan icircnclinat

a este icircntotdeauna proporţională cu greutatea corpului

b este invers proporţională cu forţa de apăsare normală exercitată de corp asupra planului

icircnclinat

c este icircntotdeauna orientată spre baza planului icircnclinat

d depinde de natura şi gradul de prelucrare al materialului din care e confecţionat corpul

18 Variaţia energiei cinetice a unui corp asupra căruia acţionează un sistem de forţe este egală

cu

a energia potenţială icircn starea finală

b zero

c lucrul mecanic efectuat de rezultanta sistemului de forţe icircn timpul acestei variaţii

d forţa rezultantă a sistemului de forţe care acţionează asupra corpului

19 Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn

manualele de fizică unitatea de măsură a mărimii fizice exprimată prin raportul Fm este

a ms b kg sdotms c ms2

dkg sdotms2

20 Mărimea notată cu N icircn expresia forţei de frecare la alunecare pe o suprafaţă reprezintă

modulul forţei

a de greutate b de apăsare normală pe suprafaţă c deformatoare d de tracţiune

21 Dacă scuturăm sau batem un covor praful este icircndepărtat

a deoarece praful este format din particule mici

b deoarece covorul este atacircrnat iar praful are greutate

c datorită existenţei presiunii atmosferice

d datorită inerţiei firelor de praf

22 Un tren coboară pe o cale ferată şerpuită şi icircnclinată menţinacircnd o viteză constantă Icircn

această situaţie

a energia totală va creşte

b energia totală va rămacircne constantă

c energia cinetică va creşte

d energia potenţială va scădea

23 Dintre mărimile fizice următoare măsura inerţiei unui corp este

a puterea b forţa c viteza d masa

24Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn

manualele de fizică unitatea de măsură a mărimii fizice exprimată prin L∆t este

a W b N c J d Ns

25 Se consideră interacţiunea a două puncte materiale Dacă acţiunea icircşi modifică doar

modulul atunci reacţiunea

a icircşi menţine acelaşi modul

b icircşi schimbă orientarea

c icircşi modifică modulul la fel ca şi cel al acţiunii

d creşte dacă modulul acţiunii scade şi invers

Teste

ELECTRICITATE

1) Două conductoare confecţionate din acelaşi material au raportul lungimilor l1 l2 = 4

Raportul diametrelor celor două conductoare este d1 d2 = 2 Raportul rezistenţelor lor

electrice are valoarea

a) 4

b) 2

c) 1

d) 05

2) Formula matematică de calcul a rezistenţei electrice echivalente a grupării serie a n

rezistoare este

a)

n

i

ie RR1

b)

n

i i

eR

R1

1

c)

n

i ie RR 1

11

d)

n

i

i

e

RR 1

1

3) La bornele unui generator electric cu E = 100V r = 10Ω se leagă un consumator

Intensitatea curentului electric prin circuit este I = 2 A Valoarea rezistenţei electrice a

consumatorului este

a) 10 Ω

b) 20 Ω

c) 30 Ω

d) 40 Ω

4) Precizaţi care dintre mărimile fizice de mai jos este mărimea corespunzătoare unei unităţi de

măsură fundamentale icircn SI

a) rezistenţa electrică

b) tensiunea electrică

c) sarcina electrică

d) intensitatea curentului electric

5) Dependenţa intensităţii curentului electric printr-un rezistor de tensiunea electrică aplicată la

bornele acestuia este reprezentată icircn graficul alăturat Rezistenţa electrică a rezistorului are

valoarea

a) 50Ω

b) 36Ω

c) 18Ω

d) 02Ω

6) Trei generatoare electrice identice sunt grupate icircn paralel Tensiunea electromotoare a unui

generator are valoarea E = 12V iar rezistenţa internă a acestuia r = 3Ω Tensiunea

electromotoare echivalentă şi rezistenţa internă echivalentă a grupării au valorile

a) 3V 1Ω

b) 3V 3Ω

c) 12V 1Ω

d) 12V 3Ω

7) Pentru a alimenta un aparat electronic portabil sunt folosite trei baterii identice cu tem 45

V fiecare şi rezistenţe interioare neglijabile conectate icircn serie Dacă din neatenţie unul

dintre elementele galvanice a fost montat cu polaritatea inversă tensiunea furnizată

aparatului va fi

a) 0 (zero)

b) 15 V

c) 45 V

d) 9 V

8) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică rezistenţa

electrică a unui conductor poate fi determinată cu ajutorul formulei

a) 1 SlR

b) 11 SlR

c) SlR

d) SlR 1

9) Icircnmulţind rezistenţa echivalentă a grupării icircn serie Rs a două rezistoare ohmice R1 şi R2

(R1 gt R2) şi rezistenţa echivalentă a grupării rezistoarelor R1 şi R2 icircn paralel Rp obţinem

RsRp = 18 Ω2 iar icircmpărţind aceste rezistenţe echivalente obţinem RsRp = 45 Rezistenţa

R1 a primului rezistor este

a) R1 = 6 Ω

b) R1 = 9 Ω

c) R1 = 18 Ω

d) R1 = 36 Ω

10) Dintr-o sacircrmă de cupru de rezistenţă R se confecţionează un pătrat Rezistenţa echivalentă

dintre bornele A şi B este egală cu

a) 3R 16

b) 3R 4

c) 6R 4

d) R 4

11) Rezistenţa electrică a unui fir de cupru la bdquorecerdquo (00C) este egală cu 10Ω Valoarea

coeficientului de temperatură al cuprului este egal cu 4middot10-3

grd-1

Temperatura la care

rezistenţa firului de cupru devine egală cu 34 Ω are valoarea

a) 5200C

b) 6000C

c) 8200C

d) 8750C

12) Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de

fizică unitatea de măsură a mărimii exprimate prin raportul t

q

este

a) Cm

b) A

c) C∙s

d) V∙m

13) Purtătorii liberi de sarcină electrică icircn conductoarele metalice sunt

a) ionii

b) electronii şi ionii negativi

c) electronii

d) electronii şi ionii pozitivi

14) Scurtcircuitacircnd pe racircnd trei acumulatoare electrice prin acestea circulă curenţi avacircnd

intensităţile respectiv 8 A 10 A 12 A Dacă rezistenţa internă a grupării icircn paralel a celor

trei acumulatoare este 12 Ω tem a bateriei astfel formate este

a) 10 V

b) 24 V

c) 30 V

d) 36 V

15) Un consumator conectat icircntr-un circuit electric are rezistenţa electrică R şi este parcurs de un

curent avacircnd intensitatea I Tensiunea electrică aplicată la bornele consumatorului are

expresia

a) U = R∙ I2

b) U = R2∙I

c) U = R2∙I

2

d) U = R∙I

16) Scurtcircuitacircnd bornele unei baterii de n (n este un număr icircntreg n gt 1) acumulatoare

electrice grupate icircn serie prin aceasta circulă un curent cu intensitatea 12 A Dacă rezistenţa

internă a bateriei este 3 Ω tem a bateriei este

a) (4 V)n

b) 4 V (oricare ar fi n)

c) (36 V)n

d) 36 V (oricare ar fi n)

17) Un număr n de generatoare electrice identice avacircnd fiecare rezistenţa internă r debitează

acelaşi curent electric printr-un circuit exterior ce conţine un rezistor de rezistenţă R fie că

sunt grupate icircn serie fie că sunt grupate icircn paralel Rezistenţa electrică R a circuitului

exterior este

a) R = r

b) R = n∙r

c) R = 0

d) R = r n

18) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI a coeficientul de temperatură al rezistivităţii unui conductor metalic este

a) gradminus1

b) Ω∙m

c) V∙A

d) Ω

19) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI pentru rezistivitatea electrică este

a) Ω∙m

b) Ωm

c) Ω

d) V

20) Rezistenţa circuitului exterior unei surse cu tem E = 15 V este R = 2 Ω Dacă tensiunea la

bornele sursei este U = 1 V rezistenţa internă a sursei este

a) 1 Ω

b) 2 Ω

c) 3 Ω

d) 4 Ω

21) O baterie cu E = 12 V are intensitatea curentului de scurtcircuit ISC = 40 A Rezistenţa

internă a bateriei este

a) 33 Ω

b) 03Ω

c) 003Ω

d) 002Ω

22) Dacă tensiunea electrică aplicată la bornele unui rezistor este de 15 V iar rezistenţa

electrică a acestuia de 1 kΩ intensitatea curentului electric care icircl străbate este

a) 15mA

b) 15 A

c) 6667A

d) 1500 A

23) Rezistenţa unui conductor liniar omogen de lungime l =100m cu aria secţiunii transversale

de 1mm2 confecţionat din aluminiu ( ρAl = 275∙10

minus8Ω∙m) are valoarea

a) 0275Ω

b) 275Ω

c) 275Ω

d) 275Ω

24) Un consumator cu rezistenţa electrică R este alimentat la o baterie formată din n generatoare

electrice avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r conectate icircn serie

Intensitatea curentului electric prin consumator este

a) rR

nEI

b) rR

EI

c) nrR

nEI

d) nrR

EI

25) Două conductoare confecţionate din acelaşi material au lungimile icircn raportul 1 8

Diametrele secţiunilor transversale sunt icircn raportul 3 2 Raportul rezistenţelor acestora are

valoarea

a) 1 32

b) 118

c) 116

d) 112

26) Pentru porţiunea de circuit reprezentată alăturat expresia tensiunii electrice UAB este

a) E minus I(R + r )

b) E + I(R minus r )

c) minusE + I(R + r )

d) minusE minus I(R + r )

27) Un consumator cu rezistenţa electrică R este alimentat de la o grupare serie de două

generatoare avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r Intensitatea

curentului electric prin acest consumator este

a) rR

EI

2

2

b) rR

EI

c) rR

EI

2

d) rR

EI

2

2

28) Rezistorii identici din figura alăturată au fiecare rezistenţa electrică R = 6Ω Icircn aceste

condiţii rezistenţa echivalentă icircntre bornele A şi B este

a) 22Ω

b) 11Ω

c) 2Ω

d) 6Ω

29) La capetele unui fir metalic se aplică o anumită tensiune electrică astfel icircncacirct el este parcurs

de un curent cu intensitatea I Dacă se aplică aceeaşi tensiune electrică unui alt fir metalic

din acelaşi metal cu aceeaşi lungime dar cu diametrul de două ori mai mare intensitatea

curentului electric prin acest fir este

a) I 2

b) I c) 2I

d) 4I

30) Prin convenţie sensul curentului electric este

a) de la bdquo+rdquo la bdquo-ldquo prin interiorul sursei

b) de la bdquo+rdquo la bdquo-ldquo prin circuitul exterior sursei

c) sensul deplasării electronilor icircn circuitul interior

d) sensul deplasării electronilor icircn circuitul exterior sursei

31) O baterie are tensiunea electromotoare E = 100V şi rezistenţa internă r = 01Ω este legată la

bornele unui rezistor avacircnd rezistenţa R = 10Ω La bornele rezistorului se conectează un

voltmetru avacircnd rezistenţa RV = 990Ω Tensiunea electrică indicată de voltmetru este

a) 90 V

b) 95 V

c) 99 V

d) 100 V

32) Rezistenţa echivalentă a grupării icircn paralel a două rezistoare ohmice este de patru ori mai

mică decacirct rezistenţa echivalentă a grupării acestor rezistoare icircn serie Dacă primul rezistor

are rezistenţa 224 Ω rezistenţa celui de al doilea rezistor este

a) 56 Ω

b) 168 Ω

c) 224 Ω

d) 672 Ω

33) O creştere a tensiunii electrice aplicate la bornele unui circuit electric ohmic determină o

creştere direct proporţională a

a) rezistivităţii circuitului

b) intensităţii curentului icircn circuit

c) rezistenţei circuitului

d) tuturor celor trei mărimi fizice de mai sus

34) O sacircrmă de rezistenţă R este tăiată icircn trei părţi egale Una dintre bucăţi se icircndoaie sub formă

de cerc şi apoi cele trei părţi se montează ca icircn figură Rezistenţa echivalentă a grupării este

a) R2

b) R3

c) 3R4

d) R

35) Două surse electrice cu parametrii E1 r respectiv E2 r E1 ne E2 sunt conectate ca icircn figură

Icircntre bornele A şi B este conectat un conductor de rezistenţă electrică neglijabilă care este

străbătut de curentul de intensitate I Tensiunea electrică icircntre punctele A şi B este

a) UAB = 2Ir + E1 minus E2

b) UAB = E2 minus E1

c) UAB = E1 minus E2

d) 0

36) Dacă tensiunea la capetele unui rezistor este de 45 V iar rezistenţa electrică a acestuia de

5 kΩ intensitatea curentului electric care icircl străbate are valoarea de

a) 09mA

b) 225mA

c) 09 A

d) 225 A

37) Trei surse identice avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r

furnizează un curent de aceeaşi intensitate unui circuit exterior de rezistenţă R fie că sunt

conectate icircn serie fie că sunt conectate icircn paralel Icircntre rezistenţa circuitului exterior şi

rezistenţa interioară a unei surse există relaţia

a) R = r2

b) R = r

c) R = r3

d) R = 3r

38) Numărul de electroni care trec icircn fiecare secundă prin secţiunea transversală a unui

conductor străbătut de un curent electric a cărui intensitate are valoarea I = 32mA este

a) 2∙1017

b) 5∙1017

c) 2∙1018

d) 5∙1018

39) Dacă notaţiile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a mărimii

fizice exprimată prin relaţia l

US

este

a) V

b) Ω

c) Ω∙m

d) A

40) Rezistenţa electrică a filamentului unui bec electric la 00Care valoarea R0 = 25Ω iar

coeficientul de temperatură al rezistivităţii filamentului este α = 5∙10minus3

gradminus1

Dacă se

neglijează modificarea dimensiunilor filamentului cu temperatura rezistenţa electrică a

filamentului becului la temperatura de 20000C are valoarea

a) 250Ω

b) 275Ω

c) 300Ω

d) 325Ω

41) Două generatoare identice avacircnd tensiunea electromotoare E = 24 V fiecare sunt legate icircn

paralel la bornele unui rezistor de rezistenţă R = 5Ω Dacă rezistorul este parcurs de un

curent de intensitate I = 4 A rezistenţa internă a unui generator este

a) 4Ω

b) 3Ω

c) 2Ω

d) 1Ω

42) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI pentru tensiunea electrică este

a) Ω

b) Ω middotm

c) V

d) A

43) Rolul generatorului electric icircntr-un circuit electric este

a) de a produce electroni

b) de a menţine o tensiune electrică nenulă la bornele circuitului

c) de a icircnchide circuitul

d) de a transforma energia electrică icircn căldură

44) 5 Rezistenţa echivalentă a unei grupări de n rezistori identici de rezistenţă r fiecare legaţi

icircn paralel este

a) r

b) nr

c) nr

d) rn

45) Tensiunea electrică la bornele unui conductor cu rezistenţa electrică R = 5Ω este U = 25 V

Intensitatea curentului electric prin conductor are valoarea

a) I = 02 A

b) I = 50mA

c) I = 5 A

d) I = 125 A

46) Numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a unui conductor străbătut de un

curent electric cu intensitatea I = 3200mA icircn timpul t = 10min este

a) 12∙10minus21

b) 2∙1015

c) 12∙1017

d) 12∙1021

47) Se realizează o grupare paralel de 3 rezistori identici avacircnd fiecare rezistenţa electrică

R = 12Ω Rezistenţa echivalentă va fi

a) 025Ω

b) 4Ω

c) 12Ω

d) 36Ω

48) Dintr-o sacircrmă de cupru avacircnd rezistenţa R se realizează un cerc Rezistenţa echivalentă

dintre bornele A şi B este egală cu

a) 3R 16

b) 3R 4

c) 6R 4

d) R 4

49) O baterie este formată din N = 10 surse identice legate icircn paralel caracterizate de tem E =

12 V şi rezistenţa internă r = 1Ω Bateria se leagă la bornele unui consumator de rezistenţă R

= 19Ω Intensitatea curentului prin consumator este

a) 12 A

b) 6 A

c) 10 A

d) 12 A

50) Un consumator cu rezistenţa de 6 Ω funcţionează la parametri nominali cacircnd este străbătut

de un curent electric cu intensitatea de 025 A Consumatorul va funcţiona la parametri

nominali la icircnchiderea icircntrerupătorului K din circuitul (sursa are tem E = 15 V şi rezistenţa

interioară neglijabilă)

51) 4 Doi rezistori identici au rezistenţa echivalentă a grupării serie de 4 Ω Dacă vor fi

conectaţi icircn paralel rezistenţa echivalentă va fi

a) 1 Ω

b) 2 Ω

c) 3Ω

d) 4 Ω

52) La capetele unui conductor metalic de rezistenţă R se aplică o tensiune electrică U Dacă e

este sarcina electrică elementară numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a

conductorului icircn intervalul de timp t este

a) eR

UtN

b) U

etRN

c) Ut

eRN

d) Ue

RtN

53) Două surse electrice identice de rezistenţă internă r grupate icircn paralel furnizează unui

rezistor de rezistenţă R conectat la bornele grupării un curent de intensitate IP Aceleaşi

surse grupate icircn serie furnizează aceluiaşi rezistor conectat la bornele grupării un curent de

intensitate IS Raportul intensităţilor curentului prin rezistor icircn cele două situaţii IP IS este

a) r

rR

b) rR

R

2

c) rR

rR

2

2

d) R

rR 2

54) La bornele unei baterii este conectat un rezistor cu rezistenţa electrică R variabilă

Dependenţa inversului intensităţii curentului electric ce străbate rezistorul de rezistenţa

electrică a rezistorului este ilustrată icircn graficul din figura alăturată Pe baza datelor din grafic

se poate afirma că tensiunea electromotoare a bateriei E şi rezistenţa sa internă r au valorile

a) E = 10 V r = 10Ω

b) E = 10 V r = 1Ω

c) E = 1V r = 001Ω

d) E = 1V r = 10Ω

55) Rezistenţa echivalentă a trei becuri identice legate icircn paralel este RP = 4Ω Rezistenţa

echivalentă a celor trei becuri legate icircn serie RS are valoarea

a) 4Ω

b) 12Ω

c) 36 Ω

d) 48Ω

56) Intensitatea curentului care străbate un conductor termostatat scade de două ori Icircn acestă

situaţie rezistenţa electrică a conductorului

a) scade de două ori

b) creşte de două ori

c) creşte de patru ori

d) rămacircne constantă

57) Din N surse identice se formează două baterii prin legarea surselor icircn serie respectiv icircn

paralel Bateriile astfel formate se conectează pe racircnd la bornele unui consumator de

rezistenţă R Dacă icircn ambele cazuri intensitatea curentului prin consumator este aceeaşi

relaţia corectă dintre rezistenţa consumatorului şi rezistenţa internă a unei surse este

a) R = r

b) R = 05r

c) r = 05R

d) R = Nr

58) Trei acumulatoare electrice identice sunt legate icircn paralel Conectacircnd icircntre borna pozitivă şi

cea negativă a grupării un conductor metalic de rezistenţă neglijabilă curentul prin acesta are

intensitatea de 36 A Dacă deconectăm unul dintre acumulatoare intensitatea curentului prin

conductorul metalic devine

a) 12 A

b) 16 A

c) 18 A

d) 24 A

59) La conectarea icircn serie a doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă are valoarea RS = 50Ω

Conectacircnd icircn paralel aceiaşi doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă devine RP = 12Ω

Rezistenţele electrice ale celor doi rezistori sunt

a) 10Ω40Ω

b) 20Ω40Ω

c) 20Ω30Ω

d) 30Ω30Ω

60) Icircn reţeaua din figură fiecare rezistor are rezistenţa electrică R Cacircnd tensiunea este aplicată

icircntre bornele A şi B rezistenţa echivalentă a reţelei este

a) 4R 3

b) 4R

c) 3R 4

d) 3R 2

RĂSPUNSURI

1 ndash c

2 - a

3 - d

4 - d

5 - a

6 - c

7 - b

8 - a

9 - a

10 - a

11 - c

12 - b

13 - c

14 - d

15 - d

16 - c

17 - a

18 - a

19 - a

20 ndash a

21- b 22 ndash a 23- b 24- c 25- b 26- d 27- d 28- b 29-d 30-b 31-c 32- c 33-b 34-c 35-a 36-a 37-b 38-a 39-d 40-b 41- c 42 ndash c 43- b 44- d 45- c

46- d 47- b 48- a 49-b 50-d 51-a 52- a 53-c 54-b 55-c 56-d 57-a 58-a 59-c 60-c

Teste

OPTICĂ

61) O rază de lumină cade sub un unghi de incidenţă i=0 pe suprafaţa de separare a două

medii diferite Raza de lumină trece din mediul cu indice de refracţie absolut n1=

mediul cu indice de refracţie absolut 37312 n Unghiul dintre raza reflectată şi cea

refractată are valoarea

a) 00

b) 600

c) 900

d) 1200

62) Dacă introducem o lentilă icircntr-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei

distanţa focală a lentilei

a) icircşi schimbă semnul

b) nu se modifică

c) se anulează

d) devine infinită

63) Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este icircntotdeauna

a) reală răsturnată micşorată

b) virtuală dreaptă micşorată

c) reală dreaptă micşorată

d) virtuală răsturnată micşorată

64) Despre o lentilă convergentă se poate afirma că

a) are focare virtuale

b) are focare reale

c) are distanţa focală imagine negativă

d) formează doar imagini reale

65) Un obiect real se plasează icircntre o lentilă convergentă şi focarul obiect al lentilei Imaginea

obiectului este

a) mărită

b) micşorată

c) reală

d) răsturnată

66) Icircn sistemul de lentile din figura alăturată focarul imagine al lentilei 1 L coincide cu focarul

obiect al lentilei 2 L Distanţa focală a primei lentile este mai mare decacirct a celei de a doua

Un fascicul paralel de lumină care intră din stacircnga icircn sistemul de lentile este transformat la

ieşire intr-un fascicul

a) convergent

b) paralel avacircnd acelaşi diametru

c) paralel avacircnd diametrul mărit

d) paralel avacircnd diametrul micşorat

67) O rază de lumină intră sub unghiul de incidenţă i=0

din aer ( naer = -un bloc de

sticlă urmacircnd drumul trasat icircn figura alăturată Unghiul de refracţie este r =0 Valoarea

indicelui de refracţie al sticlei este de aproximativ

a) n=165

b) n=150

c) n=140

d) n=125

68) Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile este

reală şi egală cu obiectul Distanţa dintre obiect şi imagine are valoarea de 80 cm

Convergenţa lentilei are valoarea

a) C=125

b) C=150

c) C=250

d) C=500

69) Distanţa focală a unui sistem de două lentile sferice subţiri alipite avacircnd convergenţele C1 =

4 dioptrii şi C2 = minus 2 dioptrii este

a) 125 cm

b) minus125 cm

c) 50 cm

d) minus 50 cm

70) Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subţire convergentă este reală

răsturnată şi egală cu obiectul acesta este plasat faţă de lentilă

a) la distanţă practic nulă

b) icircn focarul imagine

c) icircn focarul obiect

d) la dublul distanţei focale

71) O rază de lumină care se propagă icircn aer ( n=

incidenţă i=0

şi se refractă astfel că unghiul de refracţie este r=0

Viteza luminii icircn

stică este aproximtiv

a) 152∙108ms

b) 212∙108ms

c) 248∙108ms

d) 282∙108ms

72) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=

axa sa optică principală Imaginea este de două ori mai mică decacirct obiectul Distanţa faţă de

centrul optic al lentilei la care a fost aşezat obiectul este de

a) 10cm

b) 20 cm

c) 40 cm

d) 80cm

73) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii f

1 este

a) m

b) m-1

c) m2

d) m3

74) Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse icircn contact Icircn

aceste condiţii sistemul de lentile este echivalent cu

a) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mică decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

b) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mică icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

c) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mare icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

d) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mare decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

75) O lentilă convergentă

a) este mai groasă la margini şi mai subţire la mijloc

b) are focarul imagine de aceeaşi parte a lentilei icircn care este plasat obiectul real

c) transformă un fascicul paralel icircntr-un fascicul convergent

d) are distanţa focală negativă

76) La incidenţa luminii pe suparafaţa de separare dintre două medii avacircnd indici de refracţie

diferiţi unghiul de incidenţă pentru care raza incidentă raza reflectată şi raza refractată au

aceeaşi direcţie este

a) 00

b) 300

c) 600

d) 900

77) Unitatea de măsură icircn SI pentru mărimea fizică egală cu inversul convergenţei unei lentile

este

a) m

b) mminus1

c) mminus2

d) mminus3

78) O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafaţa de separare dintre sticlă (indice de

refracţie ns naer=0

relaţia

a) sini gt ns

b) sini=1ns

c) sinigt1ns

d) sinilt1ns

79) Două lentile sferice subţiri ambele convergente au distanţele focale egale f1=f2=025m

Lentilele sunt alipite formacircnd un sistem optic centrat Convergenţa sistemului format astfel

are valoarea

a) 4dioptrii

b) 8dioptrii

c) 12dioptrii

d) 16dioptrii

80) Convergenţa unei lentile subţiri este C iar a altei lentile este 2C Distanţa focală a unui

sistem optic centrat format din cele două lentile alipite este

a) 1C

b) 23C

c) C2

d) 13C

81) O lentilă plan concavă cu raza de curbură a suprafeţei sferice egală icircn modul cu 12cm are

distanţa focală icircn aer egală cu minus222cmIndicele de refracţie al materialului din care este

confecţionată lentila este

a) 133

b) 142

c) 154

d) 16

82) Un fascicul de lumină trece din sticlă icircn apă Indicele de refracţie al sticlei nsticla=32

indicele de refracţie al apei este napa=43 Icircntre vitezele de propagare a luminii icircn cele două

medii există relaţia

a) apasticla vv

b) 3

4 apa

sticla

vv

c) 9

8 apa

sticla

vv

d) 2

3 apa

sticla

vv

83) Icircn faţa unei lentile convergente cu distanţa focală f se aşază un obiect perpendicular pe axa

optică principală la distanţa f 2 de lentilă Imaginea formată este

a) reală mai mică decacirct obiectul

b) virtuală mai mare decacirct obiectul

c) virtuală mai mică decacirct obiectul

d) reală mai mare decacirct obiectul

84) Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului valorii măririi liniare transversale de

valoarea distanţei dintre un obiect real şi o lentilă convergentă Convergenţa lentilei are

valoarea

a) 25mminus1

b) 45mminus1

c) 50mminus1

d) 75mminus1

85) Indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lentila din figură este n1 = 13

iar al mediului ce icircnconjoară lentila este n2 = 15 Convergenţa lentilei este

a) pozitivă

b) negativă

c) zero

d) infinită

86) Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este

a) reală şi dreaptă

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

a J sdot m b kg sdotm2s2 c W sdot m d N sdot s

13 Precizaţi care dintre forţele prezentate mai jos este neconservativă

a greutatea b forţa elastică c forţa de frecare d forţa coulombiană

14 Puterea mecanică este egală cu

a produsul dintre lucru mecanic şi timp

b forţa exercitată icircn unitatea de timp

c raportul dintre lucru mecanic şi viteza imprimată

d produsul scalar dintre vectorii forţă şi viteză

15 La echilibru forţa elastică ce apare icircntr-un resort deformat este

a numeric egală cu forţa deformatoare

b invers proporţională cu alungirea resortului

c forţă neconservativă

d orientată pe direcţia şi icircn sensul forţei deformatoare

16 Joule-ul este unitatea de măsură pentru

a viteză b acceleraţie c forţă d energie

17Forţa de frecare la alunecare care acţionează asupra unui corp care se deplasează de-a

lungul suprafeţei unui plan icircnclinat

a este icircntotdeauna proporţională cu greutatea corpului

b este invers proporţională cu forţa de apăsare normală exercitată de corp asupra planului

icircnclinat

c este icircntotdeauna orientată spre baza planului icircnclinat

d depinde de natura şi gradul de prelucrare al materialului din care e confecţionat corpul

18 Variaţia energiei cinetice a unui corp asupra căruia acţionează un sistem de forţe este egală

cu

a energia potenţială icircn starea finală

b zero

c lucrul mecanic efectuat de rezultanta sistemului de forţe icircn timpul acestei variaţii

d forţa rezultantă a sistemului de forţe care acţionează asupra corpului

19 Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn

manualele de fizică unitatea de măsură a mărimii fizice exprimată prin raportul Fm este

a ms b kg sdotms c ms2

dkg sdotms2

20 Mărimea notată cu N icircn expresia forţei de frecare la alunecare pe o suprafaţă reprezintă

modulul forţei

a de greutate b de apăsare normală pe suprafaţă c deformatoare d de tracţiune

21 Dacă scuturăm sau batem un covor praful este icircndepărtat

a deoarece praful este format din particule mici

b deoarece covorul este atacircrnat iar praful are greutate

c datorită existenţei presiunii atmosferice

d datorită inerţiei firelor de praf

22 Un tren coboară pe o cale ferată şerpuită şi icircnclinată menţinacircnd o viteză constantă Icircn

această situaţie

a energia totală va creşte

b energia totală va rămacircne constantă

c energia cinetică va creşte

d energia potenţială va scădea

23 Dintre mărimile fizice următoare măsura inerţiei unui corp este

a puterea b forţa c viteza d masa

24Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn

manualele de fizică unitatea de măsură a mărimii fizice exprimată prin L∆t este

a W b N c J d Ns

25 Se consideră interacţiunea a două puncte materiale Dacă acţiunea icircşi modifică doar

modulul atunci reacţiunea

a icircşi menţine acelaşi modul

b icircşi schimbă orientarea

c icircşi modifică modulul la fel ca şi cel al acţiunii

d creşte dacă modulul acţiunii scade şi invers

Teste

ELECTRICITATE

1) Două conductoare confecţionate din acelaşi material au raportul lungimilor l1 l2 = 4

Raportul diametrelor celor două conductoare este d1 d2 = 2 Raportul rezistenţelor lor

electrice are valoarea

a) 4

b) 2

c) 1

d) 05

2) Formula matematică de calcul a rezistenţei electrice echivalente a grupării serie a n

rezistoare este

a)

n

i

ie RR1

b)

n

i i

eR

R1

1

c)

n

i ie RR 1

11

d)

n

i

i

e

RR 1

1

3) La bornele unui generator electric cu E = 100V r = 10Ω se leagă un consumator

Intensitatea curentului electric prin circuit este I = 2 A Valoarea rezistenţei electrice a

consumatorului este

a) 10 Ω

b) 20 Ω

c) 30 Ω

d) 40 Ω

4) Precizaţi care dintre mărimile fizice de mai jos este mărimea corespunzătoare unei unităţi de

măsură fundamentale icircn SI

a) rezistenţa electrică

b) tensiunea electrică

c) sarcina electrică

d) intensitatea curentului electric

5) Dependenţa intensităţii curentului electric printr-un rezistor de tensiunea electrică aplicată la

bornele acestuia este reprezentată icircn graficul alăturat Rezistenţa electrică a rezistorului are

valoarea

a) 50Ω

b) 36Ω

c) 18Ω

d) 02Ω

6) Trei generatoare electrice identice sunt grupate icircn paralel Tensiunea electromotoare a unui

generator are valoarea E = 12V iar rezistenţa internă a acestuia r = 3Ω Tensiunea

electromotoare echivalentă şi rezistenţa internă echivalentă a grupării au valorile

a) 3V 1Ω

b) 3V 3Ω

c) 12V 1Ω

d) 12V 3Ω

7) Pentru a alimenta un aparat electronic portabil sunt folosite trei baterii identice cu tem 45

V fiecare şi rezistenţe interioare neglijabile conectate icircn serie Dacă din neatenţie unul

dintre elementele galvanice a fost montat cu polaritatea inversă tensiunea furnizată

aparatului va fi

a) 0 (zero)

b) 15 V

c) 45 V

d) 9 V

8) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică rezistenţa

electrică a unui conductor poate fi determinată cu ajutorul formulei

a) 1 SlR

b) 11 SlR

c) SlR

d) SlR 1

9) Icircnmulţind rezistenţa echivalentă a grupării icircn serie Rs a două rezistoare ohmice R1 şi R2

(R1 gt R2) şi rezistenţa echivalentă a grupării rezistoarelor R1 şi R2 icircn paralel Rp obţinem

RsRp = 18 Ω2 iar icircmpărţind aceste rezistenţe echivalente obţinem RsRp = 45 Rezistenţa

R1 a primului rezistor este

a) R1 = 6 Ω

b) R1 = 9 Ω

c) R1 = 18 Ω

d) R1 = 36 Ω

10) Dintr-o sacircrmă de cupru de rezistenţă R se confecţionează un pătrat Rezistenţa echivalentă

dintre bornele A şi B este egală cu

a) 3R 16

b) 3R 4

c) 6R 4

d) R 4

11) Rezistenţa electrică a unui fir de cupru la bdquorecerdquo (00C) este egală cu 10Ω Valoarea

coeficientului de temperatură al cuprului este egal cu 4middot10-3

grd-1

Temperatura la care

rezistenţa firului de cupru devine egală cu 34 Ω are valoarea

a) 5200C

b) 6000C

c) 8200C

d) 8750C

12) Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de

fizică unitatea de măsură a mărimii exprimate prin raportul t

q

este

a) Cm

b) A

c) C∙s

d) V∙m

13) Purtătorii liberi de sarcină electrică icircn conductoarele metalice sunt

a) ionii

b) electronii şi ionii negativi

c) electronii

d) electronii şi ionii pozitivi

14) Scurtcircuitacircnd pe racircnd trei acumulatoare electrice prin acestea circulă curenţi avacircnd

intensităţile respectiv 8 A 10 A 12 A Dacă rezistenţa internă a grupării icircn paralel a celor

trei acumulatoare este 12 Ω tem a bateriei astfel formate este

a) 10 V

b) 24 V

c) 30 V

d) 36 V

15) Un consumator conectat icircntr-un circuit electric are rezistenţa electrică R şi este parcurs de un

curent avacircnd intensitatea I Tensiunea electrică aplicată la bornele consumatorului are

expresia

a) U = R∙ I2

b) U = R2∙I

c) U = R2∙I

2

d) U = R∙I

16) Scurtcircuitacircnd bornele unei baterii de n (n este un număr icircntreg n gt 1) acumulatoare

electrice grupate icircn serie prin aceasta circulă un curent cu intensitatea 12 A Dacă rezistenţa

internă a bateriei este 3 Ω tem a bateriei este

a) (4 V)n

b) 4 V (oricare ar fi n)

c) (36 V)n

d) 36 V (oricare ar fi n)

17) Un număr n de generatoare electrice identice avacircnd fiecare rezistenţa internă r debitează

acelaşi curent electric printr-un circuit exterior ce conţine un rezistor de rezistenţă R fie că

sunt grupate icircn serie fie că sunt grupate icircn paralel Rezistenţa electrică R a circuitului

exterior este

a) R = r

b) R = n∙r

c) R = 0

d) R = r n

18) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI a coeficientul de temperatură al rezistivităţii unui conductor metalic este

a) gradminus1

b) Ω∙m

c) V∙A

d) Ω

19) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI pentru rezistivitatea electrică este

a) Ω∙m

b) Ωm

c) Ω

d) V

20) Rezistenţa circuitului exterior unei surse cu tem E = 15 V este R = 2 Ω Dacă tensiunea la

bornele sursei este U = 1 V rezistenţa internă a sursei este

a) 1 Ω

b) 2 Ω

c) 3 Ω

d) 4 Ω

21) O baterie cu E = 12 V are intensitatea curentului de scurtcircuit ISC = 40 A Rezistenţa

internă a bateriei este

a) 33 Ω

b) 03Ω

c) 003Ω

d) 002Ω

22) Dacă tensiunea electrică aplicată la bornele unui rezistor este de 15 V iar rezistenţa

electrică a acestuia de 1 kΩ intensitatea curentului electric care icircl străbate este

a) 15mA

b) 15 A

c) 6667A

d) 1500 A

23) Rezistenţa unui conductor liniar omogen de lungime l =100m cu aria secţiunii transversale

de 1mm2 confecţionat din aluminiu ( ρAl = 275∙10

minus8Ω∙m) are valoarea

a) 0275Ω

b) 275Ω

c) 275Ω

d) 275Ω

24) Un consumator cu rezistenţa electrică R este alimentat la o baterie formată din n generatoare

electrice avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r conectate icircn serie

Intensitatea curentului electric prin consumator este

a) rR

nEI

b) rR

EI

c) nrR

nEI

d) nrR

EI

25) Două conductoare confecţionate din acelaşi material au lungimile icircn raportul 1 8

Diametrele secţiunilor transversale sunt icircn raportul 3 2 Raportul rezistenţelor acestora are

valoarea

a) 1 32

b) 118

c) 116

d) 112

26) Pentru porţiunea de circuit reprezentată alăturat expresia tensiunii electrice UAB este

a) E minus I(R + r )

b) E + I(R minus r )

c) minusE + I(R + r )

d) minusE minus I(R + r )

27) Un consumator cu rezistenţa electrică R este alimentat de la o grupare serie de două

generatoare avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r Intensitatea

curentului electric prin acest consumator este

a) rR

EI

2

2

b) rR

EI

c) rR

EI

2

d) rR

EI

2

2

28) Rezistorii identici din figura alăturată au fiecare rezistenţa electrică R = 6Ω Icircn aceste

condiţii rezistenţa echivalentă icircntre bornele A şi B este

a) 22Ω

b) 11Ω

c) 2Ω

d) 6Ω

29) La capetele unui fir metalic se aplică o anumită tensiune electrică astfel icircncacirct el este parcurs

de un curent cu intensitatea I Dacă se aplică aceeaşi tensiune electrică unui alt fir metalic

din acelaşi metal cu aceeaşi lungime dar cu diametrul de două ori mai mare intensitatea

curentului electric prin acest fir este

a) I 2

b) I c) 2I

d) 4I

30) Prin convenţie sensul curentului electric este

a) de la bdquo+rdquo la bdquo-ldquo prin interiorul sursei

b) de la bdquo+rdquo la bdquo-ldquo prin circuitul exterior sursei

c) sensul deplasării electronilor icircn circuitul interior

d) sensul deplasării electronilor icircn circuitul exterior sursei

31) O baterie are tensiunea electromotoare E = 100V şi rezistenţa internă r = 01Ω este legată la

bornele unui rezistor avacircnd rezistenţa R = 10Ω La bornele rezistorului se conectează un

voltmetru avacircnd rezistenţa RV = 990Ω Tensiunea electrică indicată de voltmetru este

a) 90 V

b) 95 V

c) 99 V

d) 100 V

32) Rezistenţa echivalentă a grupării icircn paralel a două rezistoare ohmice este de patru ori mai

mică decacirct rezistenţa echivalentă a grupării acestor rezistoare icircn serie Dacă primul rezistor

are rezistenţa 224 Ω rezistenţa celui de al doilea rezistor este

a) 56 Ω

b) 168 Ω

c) 224 Ω

d) 672 Ω

33) O creştere a tensiunii electrice aplicate la bornele unui circuit electric ohmic determină o

creştere direct proporţională a

a) rezistivităţii circuitului

b) intensităţii curentului icircn circuit

c) rezistenţei circuitului

d) tuturor celor trei mărimi fizice de mai sus

34) O sacircrmă de rezistenţă R este tăiată icircn trei părţi egale Una dintre bucăţi se icircndoaie sub formă

de cerc şi apoi cele trei părţi se montează ca icircn figură Rezistenţa echivalentă a grupării este

a) R2

b) R3

c) 3R4

d) R

35) Două surse electrice cu parametrii E1 r respectiv E2 r E1 ne E2 sunt conectate ca icircn figură

Icircntre bornele A şi B este conectat un conductor de rezistenţă electrică neglijabilă care este

străbătut de curentul de intensitate I Tensiunea electrică icircntre punctele A şi B este

a) UAB = 2Ir + E1 minus E2

b) UAB = E2 minus E1

c) UAB = E1 minus E2

d) 0

36) Dacă tensiunea la capetele unui rezistor este de 45 V iar rezistenţa electrică a acestuia de

5 kΩ intensitatea curentului electric care icircl străbate are valoarea de

a) 09mA

b) 225mA

c) 09 A

d) 225 A

37) Trei surse identice avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r

furnizează un curent de aceeaşi intensitate unui circuit exterior de rezistenţă R fie că sunt

conectate icircn serie fie că sunt conectate icircn paralel Icircntre rezistenţa circuitului exterior şi

rezistenţa interioară a unei surse există relaţia

a) R = r2

b) R = r

c) R = r3

d) R = 3r

38) Numărul de electroni care trec icircn fiecare secundă prin secţiunea transversală a unui

conductor străbătut de un curent electric a cărui intensitate are valoarea I = 32mA este

a) 2∙1017

b) 5∙1017

c) 2∙1018

d) 5∙1018

39) Dacă notaţiile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a mărimii

fizice exprimată prin relaţia l

US

este

a) V

b) Ω

c) Ω∙m

d) A

40) Rezistenţa electrică a filamentului unui bec electric la 00Care valoarea R0 = 25Ω iar

coeficientul de temperatură al rezistivităţii filamentului este α = 5∙10minus3

gradminus1

Dacă se

neglijează modificarea dimensiunilor filamentului cu temperatura rezistenţa electrică a

filamentului becului la temperatura de 20000C are valoarea

a) 250Ω

b) 275Ω

c) 300Ω

d) 325Ω

41) Două generatoare identice avacircnd tensiunea electromotoare E = 24 V fiecare sunt legate icircn

paralel la bornele unui rezistor de rezistenţă R = 5Ω Dacă rezistorul este parcurs de un

curent de intensitate I = 4 A rezistenţa internă a unui generator este

a) 4Ω

b) 3Ω

c) 2Ω

d) 1Ω

42) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI pentru tensiunea electrică este

a) Ω

b) Ω middotm

c) V

d) A

43) Rolul generatorului electric icircntr-un circuit electric este

a) de a produce electroni

b) de a menţine o tensiune electrică nenulă la bornele circuitului

c) de a icircnchide circuitul

d) de a transforma energia electrică icircn căldură

44) 5 Rezistenţa echivalentă a unei grupări de n rezistori identici de rezistenţă r fiecare legaţi

icircn paralel este

a) r

b) nr

c) nr

d) rn

45) Tensiunea electrică la bornele unui conductor cu rezistenţa electrică R = 5Ω este U = 25 V

Intensitatea curentului electric prin conductor are valoarea

a) I = 02 A

b) I = 50mA

c) I = 5 A

d) I = 125 A

46) Numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a unui conductor străbătut de un

curent electric cu intensitatea I = 3200mA icircn timpul t = 10min este

a) 12∙10minus21

b) 2∙1015

c) 12∙1017

d) 12∙1021

47) Se realizează o grupare paralel de 3 rezistori identici avacircnd fiecare rezistenţa electrică

R = 12Ω Rezistenţa echivalentă va fi

a) 025Ω

b) 4Ω

c) 12Ω

d) 36Ω

48) Dintr-o sacircrmă de cupru avacircnd rezistenţa R se realizează un cerc Rezistenţa echivalentă

dintre bornele A şi B este egală cu

a) 3R 16

b) 3R 4

c) 6R 4

d) R 4

49) O baterie este formată din N = 10 surse identice legate icircn paralel caracterizate de tem E =

12 V şi rezistenţa internă r = 1Ω Bateria se leagă la bornele unui consumator de rezistenţă R

= 19Ω Intensitatea curentului prin consumator este

a) 12 A

b) 6 A

c) 10 A

d) 12 A

50) Un consumator cu rezistenţa de 6 Ω funcţionează la parametri nominali cacircnd este străbătut

de un curent electric cu intensitatea de 025 A Consumatorul va funcţiona la parametri

nominali la icircnchiderea icircntrerupătorului K din circuitul (sursa are tem E = 15 V şi rezistenţa

interioară neglijabilă)

51) 4 Doi rezistori identici au rezistenţa echivalentă a grupării serie de 4 Ω Dacă vor fi

conectaţi icircn paralel rezistenţa echivalentă va fi

a) 1 Ω

b) 2 Ω

c) 3Ω

d) 4 Ω

52) La capetele unui conductor metalic de rezistenţă R se aplică o tensiune electrică U Dacă e

este sarcina electrică elementară numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a

conductorului icircn intervalul de timp t este

a) eR

UtN

b) U

etRN

c) Ut

eRN

d) Ue

RtN

53) Două surse electrice identice de rezistenţă internă r grupate icircn paralel furnizează unui

rezistor de rezistenţă R conectat la bornele grupării un curent de intensitate IP Aceleaşi

surse grupate icircn serie furnizează aceluiaşi rezistor conectat la bornele grupării un curent de

intensitate IS Raportul intensităţilor curentului prin rezistor icircn cele două situaţii IP IS este

a) r

rR

b) rR

R

2

c) rR

rR

2

2

d) R

rR 2

54) La bornele unei baterii este conectat un rezistor cu rezistenţa electrică R variabilă

Dependenţa inversului intensităţii curentului electric ce străbate rezistorul de rezistenţa

electrică a rezistorului este ilustrată icircn graficul din figura alăturată Pe baza datelor din grafic

se poate afirma că tensiunea electromotoare a bateriei E şi rezistenţa sa internă r au valorile

a) E = 10 V r = 10Ω

b) E = 10 V r = 1Ω

c) E = 1V r = 001Ω

d) E = 1V r = 10Ω

55) Rezistenţa echivalentă a trei becuri identice legate icircn paralel este RP = 4Ω Rezistenţa

echivalentă a celor trei becuri legate icircn serie RS are valoarea

a) 4Ω

b) 12Ω

c) 36 Ω

d) 48Ω

56) Intensitatea curentului care străbate un conductor termostatat scade de două ori Icircn acestă

situaţie rezistenţa electrică a conductorului

a) scade de două ori

b) creşte de două ori

c) creşte de patru ori

d) rămacircne constantă

57) Din N surse identice se formează două baterii prin legarea surselor icircn serie respectiv icircn

paralel Bateriile astfel formate se conectează pe racircnd la bornele unui consumator de

rezistenţă R Dacă icircn ambele cazuri intensitatea curentului prin consumator este aceeaşi

relaţia corectă dintre rezistenţa consumatorului şi rezistenţa internă a unei surse este

a) R = r

b) R = 05r

c) r = 05R

d) R = Nr

58) Trei acumulatoare electrice identice sunt legate icircn paralel Conectacircnd icircntre borna pozitivă şi

cea negativă a grupării un conductor metalic de rezistenţă neglijabilă curentul prin acesta are

intensitatea de 36 A Dacă deconectăm unul dintre acumulatoare intensitatea curentului prin

conductorul metalic devine

a) 12 A

b) 16 A

c) 18 A

d) 24 A

59) La conectarea icircn serie a doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă are valoarea RS = 50Ω

Conectacircnd icircn paralel aceiaşi doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă devine RP = 12Ω

Rezistenţele electrice ale celor doi rezistori sunt

a) 10Ω40Ω

b) 20Ω40Ω

c) 20Ω30Ω

d) 30Ω30Ω

60) Icircn reţeaua din figură fiecare rezistor are rezistenţa electrică R Cacircnd tensiunea este aplicată

icircntre bornele A şi B rezistenţa echivalentă a reţelei este

a) 4R 3

b) 4R

c) 3R 4

d) 3R 2

RĂSPUNSURI

1 ndash c

2 - a

3 - d

4 - d

5 - a

6 - c

7 - b

8 - a

9 - a

10 - a

11 - c

12 - b

13 - c

14 - d

15 - d

16 - c

17 - a

18 - a

19 - a

20 ndash a

21- b 22 ndash a 23- b 24- c 25- b 26- d 27- d 28- b 29-d 30-b 31-c 32- c 33-b 34-c 35-a 36-a 37-b 38-a 39-d 40-b 41- c 42 ndash c 43- b 44- d 45- c

46- d 47- b 48- a 49-b 50-d 51-a 52- a 53-c 54-b 55-c 56-d 57-a 58-a 59-c 60-c

Teste

OPTICĂ

61) O rază de lumină cade sub un unghi de incidenţă i=0 pe suprafaţa de separare a două

medii diferite Raza de lumină trece din mediul cu indice de refracţie absolut n1=

mediul cu indice de refracţie absolut 37312 n Unghiul dintre raza reflectată şi cea

refractată are valoarea

a) 00

b) 600

c) 900

d) 1200

62) Dacă introducem o lentilă icircntr-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei

distanţa focală a lentilei

a) icircşi schimbă semnul

b) nu se modifică

c) se anulează

d) devine infinită

63) Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este icircntotdeauna

a) reală răsturnată micşorată

b) virtuală dreaptă micşorată

c) reală dreaptă micşorată

d) virtuală răsturnată micşorată

64) Despre o lentilă convergentă se poate afirma că

a) are focare virtuale

b) are focare reale

c) are distanţa focală imagine negativă

d) formează doar imagini reale

65) Un obiect real se plasează icircntre o lentilă convergentă şi focarul obiect al lentilei Imaginea

obiectului este

a) mărită

b) micşorată

c) reală

d) răsturnată

66) Icircn sistemul de lentile din figura alăturată focarul imagine al lentilei 1 L coincide cu focarul

obiect al lentilei 2 L Distanţa focală a primei lentile este mai mare decacirct a celei de a doua

Un fascicul paralel de lumină care intră din stacircnga icircn sistemul de lentile este transformat la

ieşire intr-un fascicul

a) convergent

b) paralel avacircnd acelaşi diametru

c) paralel avacircnd diametrul mărit

d) paralel avacircnd diametrul micşorat

67) O rază de lumină intră sub unghiul de incidenţă i=0

din aer ( naer = -un bloc de

sticlă urmacircnd drumul trasat icircn figura alăturată Unghiul de refracţie este r =0 Valoarea

indicelui de refracţie al sticlei este de aproximativ

a) n=165

b) n=150

c) n=140

d) n=125

68) Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile este

reală şi egală cu obiectul Distanţa dintre obiect şi imagine are valoarea de 80 cm

Convergenţa lentilei are valoarea

a) C=125

b) C=150

c) C=250

d) C=500

69) Distanţa focală a unui sistem de două lentile sferice subţiri alipite avacircnd convergenţele C1 =

4 dioptrii şi C2 = minus 2 dioptrii este

a) 125 cm

b) minus125 cm

c) 50 cm

d) minus 50 cm

70) Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subţire convergentă este reală

răsturnată şi egală cu obiectul acesta este plasat faţă de lentilă

a) la distanţă practic nulă

b) icircn focarul imagine

c) icircn focarul obiect

d) la dublul distanţei focale

71) O rază de lumină care se propagă icircn aer ( n=

incidenţă i=0

şi se refractă astfel că unghiul de refracţie este r=0

Viteza luminii icircn

stică este aproximtiv

a) 152∙108ms

b) 212∙108ms

c) 248∙108ms

d) 282∙108ms

72) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=

axa sa optică principală Imaginea este de două ori mai mică decacirct obiectul Distanţa faţă de

centrul optic al lentilei la care a fost aşezat obiectul este de

a) 10cm

b) 20 cm

c) 40 cm

d) 80cm

73) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii f

1 este

a) m

b) m-1

c) m2

d) m3

74) Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse icircn contact Icircn

aceste condiţii sistemul de lentile este echivalent cu

a) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mică decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

b) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mică icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

c) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mare icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

d) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mare decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

75) O lentilă convergentă

a) este mai groasă la margini şi mai subţire la mijloc

b) are focarul imagine de aceeaşi parte a lentilei icircn care este plasat obiectul real

c) transformă un fascicul paralel icircntr-un fascicul convergent

d) are distanţa focală negativă

76) La incidenţa luminii pe suparafaţa de separare dintre două medii avacircnd indici de refracţie

diferiţi unghiul de incidenţă pentru care raza incidentă raza reflectată şi raza refractată au

aceeaşi direcţie este

a) 00

b) 300

c) 600

d) 900

77) Unitatea de măsură icircn SI pentru mărimea fizică egală cu inversul convergenţei unei lentile

este

a) m

b) mminus1

c) mminus2

d) mminus3

78) O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafaţa de separare dintre sticlă (indice de

refracţie ns naer=0

relaţia

a) sini gt ns

b) sini=1ns

c) sinigt1ns

d) sinilt1ns

79) Două lentile sferice subţiri ambele convergente au distanţele focale egale f1=f2=025m

Lentilele sunt alipite formacircnd un sistem optic centrat Convergenţa sistemului format astfel

are valoarea

a) 4dioptrii

b) 8dioptrii

c) 12dioptrii

d) 16dioptrii

80) Convergenţa unei lentile subţiri este C iar a altei lentile este 2C Distanţa focală a unui

sistem optic centrat format din cele două lentile alipite este

a) 1C

b) 23C

c) C2

d) 13C

81) O lentilă plan concavă cu raza de curbură a suprafeţei sferice egală icircn modul cu 12cm are

distanţa focală icircn aer egală cu minus222cmIndicele de refracţie al materialului din care este

confecţionată lentila este

a) 133

b) 142

c) 154

d) 16

82) Un fascicul de lumină trece din sticlă icircn apă Indicele de refracţie al sticlei nsticla=32

indicele de refracţie al apei este napa=43 Icircntre vitezele de propagare a luminii icircn cele două

medii există relaţia

a) apasticla vv

b) 3

4 apa

sticla

vv

c) 9

8 apa

sticla

vv

d) 2

3 apa

sticla

vv

83) Icircn faţa unei lentile convergente cu distanţa focală f se aşază un obiect perpendicular pe axa

optică principală la distanţa f 2 de lentilă Imaginea formată este

a) reală mai mică decacirct obiectul

b) virtuală mai mare decacirct obiectul

c) virtuală mai mică decacirct obiectul

d) reală mai mare decacirct obiectul

84) Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului valorii măririi liniare transversale de

valoarea distanţei dintre un obiect real şi o lentilă convergentă Convergenţa lentilei are

valoarea

a) 25mminus1

b) 45mminus1

c) 50mminus1

d) 75mminus1

85) Indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lentila din figură este n1 = 13

iar al mediului ce icircnconjoară lentila este n2 = 15 Convergenţa lentilei este

a) pozitivă

b) negativă

c) zero

d) infinită

86) Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este

a) reală şi dreaptă

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

a energia totală va creşte

b energia totală va rămacircne constantă

c energia cinetică va creşte

d energia potenţială va scădea

23 Dintre mărimile fizice următoare măsura inerţiei unui corp este

a puterea b forţa c viteza d masa

24Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn

manualele de fizică unitatea de măsură a mărimii fizice exprimată prin L∆t este

a W b N c J d Ns

25 Se consideră interacţiunea a două puncte materiale Dacă acţiunea icircşi modifică doar

modulul atunci reacţiunea

a icircşi menţine acelaşi modul

b icircşi schimbă orientarea

c icircşi modifică modulul la fel ca şi cel al acţiunii

d creşte dacă modulul acţiunii scade şi invers

Teste

ELECTRICITATE

1) Două conductoare confecţionate din acelaşi material au raportul lungimilor l1 l2 = 4

Raportul diametrelor celor două conductoare este d1 d2 = 2 Raportul rezistenţelor lor

electrice are valoarea

a) 4

b) 2

c) 1

d) 05

2) Formula matematică de calcul a rezistenţei electrice echivalente a grupării serie a n

rezistoare este

a)

n

i

ie RR1

b)

n

i i

eR

R1

1

c)

n

i ie RR 1

11

d)

n

i

i

e

RR 1

1

3) La bornele unui generator electric cu E = 100V r = 10Ω se leagă un consumator

Intensitatea curentului electric prin circuit este I = 2 A Valoarea rezistenţei electrice a

consumatorului este

a) 10 Ω

b) 20 Ω

c) 30 Ω

d) 40 Ω

4) Precizaţi care dintre mărimile fizice de mai jos este mărimea corespunzătoare unei unităţi de

măsură fundamentale icircn SI

a) rezistenţa electrică

b) tensiunea electrică

c) sarcina electrică

d) intensitatea curentului electric

5) Dependenţa intensităţii curentului electric printr-un rezistor de tensiunea electrică aplicată la

bornele acestuia este reprezentată icircn graficul alăturat Rezistenţa electrică a rezistorului are

valoarea

a) 50Ω

b) 36Ω

c) 18Ω

d) 02Ω

6) Trei generatoare electrice identice sunt grupate icircn paralel Tensiunea electromotoare a unui

generator are valoarea E = 12V iar rezistenţa internă a acestuia r = 3Ω Tensiunea

electromotoare echivalentă şi rezistenţa internă echivalentă a grupării au valorile

a) 3V 1Ω

b) 3V 3Ω

c) 12V 1Ω

d) 12V 3Ω

7) Pentru a alimenta un aparat electronic portabil sunt folosite trei baterii identice cu tem 45

V fiecare şi rezistenţe interioare neglijabile conectate icircn serie Dacă din neatenţie unul

dintre elementele galvanice a fost montat cu polaritatea inversă tensiunea furnizată

aparatului va fi

a) 0 (zero)

b) 15 V

c) 45 V

d) 9 V

8) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică rezistenţa

electrică a unui conductor poate fi determinată cu ajutorul formulei

a) 1 SlR

b) 11 SlR

c) SlR

d) SlR 1

9) Icircnmulţind rezistenţa echivalentă a grupării icircn serie Rs a două rezistoare ohmice R1 şi R2

(R1 gt R2) şi rezistenţa echivalentă a grupării rezistoarelor R1 şi R2 icircn paralel Rp obţinem

RsRp = 18 Ω2 iar icircmpărţind aceste rezistenţe echivalente obţinem RsRp = 45 Rezistenţa

R1 a primului rezistor este

a) R1 = 6 Ω

b) R1 = 9 Ω

c) R1 = 18 Ω

d) R1 = 36 Ω

10) Dintr-o sacircrmă de cupru de rezistenţă R se confecţionează un pătrat Rezistenţa echivalentă

dintre bornele A şi B este egală cu

a) 3R 16

b) 3R 4

c) 6R 4

d) R 4

11) Rezistenţa electrică a unui fir de cupru la bdquorecerdquo (00C) este egală cu 10Ω Valoarea

coeficientului de temperatură al cuprului este egal cu 4middot10-3

grd-1

Temperatura la care

rezistenţa firului de cupru devine egală cu 34 Ω are valoarea

a) 5200C

b) 6000C

c) 8200C

d) 8750C

12) Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de

fizică unitatea de măsură a mărimii exprimate prin raportul t

q

este

a) Cm

b) A

c) C∙s

d) V∙m

13) Purtătorii liberi de sarcină electrică icircn conductoarele metalice sunt

a) ionii

b) electronii şi ionii negativi

c) electronii

d) electronii şi ionii pozitivi

14) Scurtcircuitacircnd pe racircnd trei acumulatoare electrice prin acestea circulă curenţi avacircnd

intensităţile respectiv 8 A 10 A 12 A Dacă rezistenţa internă a grupării icircn paralel a celor

trei acumulatoare este 12 Ω tem a bateriei astfel formate este

a) 10 V

b) 24 V

c) 30 V

d) 36 V

15) Un consumator conectat icircntr-un circuit electric are rezistenţa electrică R şi este parcurs de un

curent avacircnd intensitatea I Tensiunea electrică aplicată la bornele consumatorului are

expresia

a) U = R∙ I2

b) U = R2∙I

c) U = R2∙I

2

d) U = R∙I

16) Scurtcircuitacircnd bornele unei baterii de n (n este un număr icircntreg n gt 1) acumulatoare

electrice grupate icircn serie prin aceasta circulă un curent cu intensitatea 12 A Dacă rezistenţa

internă a bateriei este 3 Ω tem a bateriei este

a) (4 V)n

b) 4 V (oricare ar fi n)

c) (36 V)n

d) 36 V (oricare ar fi n)

17) Un număr n de generatoare electrice identice avacircnd fiecare rezistenţa internă r debitează

acelaşi curent electric printr-un circuit exterior ce conţine un rezistor de rezistenţă R fie că

sunt grupate icircn serie fie că sunt grupate icircn paralel Rezistenţa electrică R a circuitului

exterior este

a) R = r

b) R = n∙r

c) R = 0

d) R = r n

18) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI a coeficientul de temperatură al rezistivităţii unui conductor metalic este

a) gradminus1

b) Ω∙m

c) V∙A

d) Ω

19) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI pentru rezistivitatea electrică este

a) Ω∙m

b) Ωm

c) Ω

d) V

20) Rezistenţa circuitului exterior unei surse cu tem E = 15 V este R = 2 Ω Dacă tensiunea la

bornele sursei este U = 1 V rezistenţa internă a sursei este

a) 1 Ω

b) 2 Ω

c) 3 Ω

d) 4 Ω

21) O baterie cu E = 12 V are intensitatea curentului de scurtcircuit ISC = 40 A Rezistenţa

internă a bateriei este

a) 33 Ω

b) 03Ω

c) 003Ω

d) 002Ω

22) Dacă tensiunea electrică aplicată la bornele unui rezistor este de 15 V iar rezistenţa

electrică a acestuia de 1 kΩ intensitatea curentului electric care icircl străbate este

a) 15mA

b) 15 A

c) 6667A

d) 1500 A

23) Rezistenţa unui conductor liniar omogen de lungime l =100m cu aria secţiunii transversale

de 1mm2 confecţionat din aluminiu ( ρAl = 275∙10

minus8Ω∙m) are valoarea

a) 0275Ω

b) 275Ω

c) 275Ω

d) 275Ω

24) Un consumator cu rezistenţa electrică R este alimentat la o baterie formată din n generatoare

electrice avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r conectate icircn serie

Intensitatea curentului electric prin consumator este

a) rR

nEI

b) rR

EI

c) nrR

nEI

d) nrR

EI

25) Două conductoare confecţionate din acelaşi material au lungimile icircn raportul 1 8

Diametrele secţiunilor transversale sunt icircn raportul 3 2 Raportul rezistenţelor acestora are

valoarea

a) 1 32

b) 118

c) 116

d) 112

26) Pentru porţiunea de circuit reprezentată alăturat expresia tensiunii electrice UAB este

a) E minus I(R + r )

b) E + I(R minus r )

c) minusE + I(R + r )

d) minusE minus I(R + r )

27) Un consumator cu rezistenţa electrică R este alimentat de la o grupare serie de două

generatoare avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r Intensitatea

curentului electric prin acest consumator este

a) rR

EI

2

2

b) rR

EI

c) rR

EI

2

d) rR

EI

2

2

28) Rezistorii identici din figura alăturată au fiecare rezistenţa electrică R = 6Ω Icircn aceste

condiţii rezistenţa echivalentă icircntre bornele A şi B este

a) 22Ω

b) 11Ω

c) 2Ω

d) 6Ω

29) La capetele unui fir metalic se aplică o anumită tensiune electrică astfel icircncacirct el este parcurs

de un curent cu intensitatea I Dacă se aplică aceeaşi tensiune electrică unui alt fir metalic

din acelaşi metal cu aceeaşi lungime dar cu diametrul de două ori mai mare intensitatea

curentului electric prin acest fir este

a) I 2

b) I c) 2I

d) 4I

30) Prin convenţie sensul curentului electric este

a) de la bdquo+rdquo la bdquo-ldquo prin interiorul sursei

b) de la bdquo+rdquo la bdquo-ldquo prin circuitul exterior sursei

c) sensul deplasării electronilor icircn circuitul interior

d) sensul deplasării electronilor icircn circuitul exterior sursei

31) O baterie are tensiunea electromotoare E = 100V şi rezistenţa internă r = 01Ω este legată la

bornele unui rezistor avacircnd rezistenţa R = 10Ω La bornele rezistorului se conectează un

voltmetru avacircnd rezistenţa RV = 990Ω Tensiunea electrică indicată de voltmetru este

a) 90 V

b) 95 V

c) 99 V

d) 100 V

32) Rezistenţa echivalentă a grupării icircn paralel a două rezistoare ohmice este de patru ori mai

mică decacirct rezistenţa echivalentă a grupării acestor rezistoare icircn serie Dacă primul rezistor

are rezistenţa 224 Ω rezistenţa celui de al doilea rezistor este

a) 56 Ω

b) 168 Ω

c) 224 Ω

d) 672 Ω

33) O creştere a tensiunii electrice aplicate la bornele unui circuit electric ohmic determină o

creştere direct proporţională a

a) rezistivităţii circuitului

b) intensităţii curentului icircn circuit

c) rezistenţei circuitului

d) tuturor celor trei mărimi fizice de mai sus

34) O sacircrmă de rezistenţă R este tăiată icircn trei părţi egale Una dintre bucăţi se icircndoaie sub formă

de cerc şi apoi cele trei părţi se montează ca icircn figură Rezistenţa echivalentă a grupării este

a) R2

b) R3

c) 3R4

d) R

35) Două surse electrice cu parametrii E1 r respectiv E2 r E1 ne E2 sunt conectate ca icircn figură

Icircntre bornele A şi B este conectat un conductor de rezistenţă electrică neglijabilă care este

străbătut de curentul de intensitate I Tensiunea electrică icircntre punctele A şi B este

a) UAB = 2Ir + E1 minus E2

b) UAB = E2 minus E1

c) UAB = E1 minus E2

d) 0

36) Dacă tensiunea la capetele unui rezistor este de 45 V iar rezistenţa electrică a acestuia de

5 kΩ intensitatea curentului electric care icircl străbate are valoarea de

a) 09mA

b) 225mA

c) 09 A

d) 225 A

37) Trei surse identice avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r

furnizează un curent de aceeaşi intensitate unui circuit exterior de rezistenţă R fie că sunt

conectate icircn serie fie că sunt conectate icircn paralel Icircntre rezistenţa circuitului exterior şi

rezistenţa interioară a unei surse există relaţia

a) R = r2

b) R = r

c) R = r3

d) R = 3r

38) Numărul de electroni care trec icircn fiecare secundă prin secţiunea transversală a unui

conductor străbătut de un curent electric a cărui intensitate are valoarea I = 32mA este

a) 2∙1017

b) 5∙1017

c) 2∙1018

d) 5∙1018

39) Dacă notaţiile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a mărimii

fizice exprimată prin relaţia l

US

este

a) V

b) Ω

c) Ω∙m

d) A

40) Rezistenţa electrică a filamentului unui bec electric la 00Care valoarea R0 = 25Ω iar

coeficientul de temperatură al rezistivităţii filamentului este α = 5∙10minus3

gradminus1

Dacă se

neglijează modificarea dimensiunilor filamentului cu temperatura rezistenţa electrică a

filamentului becului la temperatura de 20000C are valoarea

a) 250Ω

b) 275Ω

c) 300Ω

d) 325Ω

41) Două generatoare identice avacircnd tensiunea electromotoare E = 24 V fiecare sunt legate icircn

paralel la bornele unui rezistor de rezistenţă R = 5Ω Dacă rezistorul este parcurs de un

curent de intensitate I = 4 A rezistenţa internă a unui generator este

a) 4Ω

b) 3Ω

c) 2Ω

d) 1Ω

42) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI pentru tensiunea electrică este

a) Ω

b) Ω middotm

c) V

d) A

43) Rolul generatorului electric icircntr-un circuit electric este

a) de a produce electroni

b) de a menţine o tensiune electrică nenulă la bornele circuitului

c) de a icircnchide circuitul

d) de a transforma energia electrică icircn căldură

44) 5 Rezistenţa echivalentă a unei grupări de n rezistori identici de rezistenţă r fiecare legaţi

icircn paralel este

a) r

b) nr

c) nr

d) rn

45) Tensiunea electrică la bornele unui conductor cu rezistenţa electrică R = 5Ω este U = 25 V

Intensitatea curentului electric prin conductor are valoarea

a) I = 02 A

b) I = 50mA

c) I = 5 A

d) I = 125 A

46) Numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a unui conductor străbătut de un

curent electric cu intensitatea I = 3200mA icircn timpul t = 10min este

a) 12∙10minus21

b) 2∙1015

c) 12∙1017

d) 12∙1021

47) Se realizează o grupare paralel de 3 rezistori identici avacircnd fiecare rezistenţa electrică

R = 12Ω Rezistenţa echivalentă va fi

a) 025Ω

b) 4Ω

c) 12Ω

d) 36Ω

48) Dintr-o sacircrmă de cupru avacircnd rezistenţa R se realizează un cerc Rezistenţa echivalentă

dintre bornele A şi B este egală cu

a) 3R 16

b) 3R 4

c) 6R 4

d) R 4

49) O baterie este formată din N = 10 surse identice legate icircn paralel caracterizate de tem E =

12 V şi rezistenţa internă r = 1Ω Bateria se leagă la bornele unui consumator de rezistenţă R

= 19Ω Intensitatea curentului prin consumator este

a) 12 A

b) 6 A

c) 10 A

d) 12 A

50) Un consumator cu rezistenţa de 6 Ω funcţionează la parametri nominali cacircnd este străbătut

de un curent electric cu intensitatea de 025 A Consumatorul va funcţiona la parametri

nominali la icircnchiderea icircntrerupătorului K din circuitul (sursa are tem E = 15 V şi rezistenţa

interioară neglijabilă)

51) 4 Doi rezistori identici au rezistenţa echivalentă a grupării serie de 4 Ω Dacă vor fi

conectaţi icircn paralel rezistenţa echivalentă va fi

a) 1 Ω

b) 2 Ω

c) 3Ω

d) 4 Ω

52) La capetele unui conductor metalic de rezistenţă R se aplică o tensiune electrică U Dacă e

este sarcina electrică elementară numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a

conductorului icircn intervalul de timp t este

a) eR

UtN

b) U

etRN

c) Ut

eRN

d) Ue

RtN

53) Două surse electrice identice de rezistenţă internă r grupate icircn paralel furnizează unui

rezistor de rezistenţă R conectat la bornele grupării un curent de intensitate IP Aceleaşi

surse grupate icircn serie furnizează aceluiaşi rezistor conectat la bornele grupării un curent de

intensitate IS Raportul intensităţilor curentului prin rezistor icircn cele două situaţii IP IS este

a) r

rR

b) rR

R

2

c) rR

rR

2

2

d) R

rR 2

54) La bornele unei baterii este conectat un rezistor cu rezistenţa electrică R variabilă

Dependenţa inversului intensităţii curentului electric ce străbate rezistorul de rezistenţa

electrică a rezistorului este ilustrată icircn graficul din figura alăturată Pe baza datelor din grafic

se poate afirma că tensiunea electromotoare a bateriei E şi rezistenţa sa internă r au valorile

a) E = 10 V r = 10Ω

b) E = 10 V r = 1Ω

c) E = 1V r = 001Ω

d) E = 1V r = 10Ω

55) Rezistenţa echivalentă a trei becuri identice legate icircn paralel este RP = 4Ω Rezistenţa

echivalentă a celor trei becuri legate icircn serie RS are valoarea

a) 4Ω

b) 12Ω

c) 36 Ω

d) 48Ω

56) Intensitatea curentului care străbate un conductor termostatat scade de două ori Icircn acestă

situaţie rezistenţa electrică a conductorului

a) scade de două ori

b) creşte de două ori

c) creşte de patru ori

d) rămacircne constantă

57) Din N surse identice se formează două baterii prin legarea surselor icircn serie respectiv icircn

paralel Bateriile astfel formate se conectează pe racircnd la bornele unui consumator de

rezistenţă R Dacă icircn ambele cazuri intensitatea curentului prin consumator este aceeaşi

relaţia corectă dintre rezistenţa consumatorului şi rezistenţa internă a unei surse este

a) R = r

b) R = 05r

c) r = 05R

d) R = Nr

58) Trei acumulatoare electrice identice sunt legate icircn paralel Conectacircnd icircntre borna pozitivă şi

cea negativă a grupării un conductor metalic de rezistenţă neglijabilă curentul prin acesta are

intensitatea de 36 A Dacă deconectăm unul dintre acumulatoare intensitatea curentului prin

conductorul metalic devine

a) 12 A

b) 16 A

c) 18 A

d) 24 A

59) La conectarea icircn serie a doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă are valoarea RS = 50Ω

Conectacircnd icircn paralel aceiaşi doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă devine RP = 12Ω

Rezistenţele electrice ale celor doi rezistori sunt

a) 10Ω40Ω

b) 20Ω40Ω

c) 20Ω30Ω

d) 30Ω30Ω

60) Icircn reţeaua din figură fiecare rezistor are rezistenţa electrică R Cacircnd tensiunea este aplicată

icircntre bornele A şi B rezistenţa echivalentă a reţelei este

a) 4R 3

b) 4R

c) 3R 4

d) 3R 2

RĂSPUNSURI

1 ndash c

2 - a

3 - d

4 - d

5 - a

6 - c

7 - b

8 - a

9 - a

10 - a

11 - c

12 - b

13 - c

14 - d

15 - d

16 - c

17 - a

18 - a

19 - a

20 ndash a

21- b 22 ndash a 23- b 24- c 25- b 26- d 27- d 28- b 29-d 30-b 31-c 32- c 33-b 34-c 35-a 36-a 37-b 38-a 39-d 40-b 41- c 42 ndash c 43- b 44- d 45- c

46- d 47- b 48- a 49-b 50-d 51-a 52- a 53-c 54-b 55-c 56-d 57-a 58-a 59-c 60-c

Teste

OPTICĂ

61) O rază de lumină cade sub un unghi de incidenţă i=0 pe suprafaţa de separare a două

medii diferite Raza de lumină trece din mediul cu indice de refracţie absolut n1=

mediul cu indice de refracţie absolut 37312 n Unghiul dintre raza reflectată şi cea

refractată are valoarea

a) 00

b) 600

c) 900

d) 1200

62) Dacă introducem o lentilă icircntr-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei

distanţa focală a lentilei

a) icircşi schimbă semnul

b) nu se modifică

c) se anulează

d) devine infinită

63) Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este icircntotdeauna

a) reală răsturnată micşorată

b) virtuală dreaptă micşorată

c) reală dreaptă micşorată

d) virtuală răsturnată micşorată

64) Despre o lentilă convergentă se poate afirma că

a) are focare virtuale

b) are focare reale

c) are distanţa focală imagine negativă

d) formează doar imagini reale

65) Un obiect real se plasează icircntre o lentilă convergentă şi focarul obiect al lentilei Imaginea

obiectului este

a) mărită

b) micşorată

c) reală

d) răsturnată

66) Icircn sistemul de lentile din figura alăturată focarul imagine al lentilei 1 L coincide cu focarul

obiect al lentilei 2 L Distanţa focală a primei lentile este mai mare decacirct a celei de a doua

Un fascicul paralel de lumină care intră din stacircnga icircn sistemul de lentile este transformat la

ieşire intr-un fascicul

a) convergent

b) paralel avacircnd acelaşi diametru

c) paralel avacircnd diametrul mărit

d) paralel avacircnd diametrul micşorat

67) O rază de lumină intră sub unghiul de incidenţă i=0

din aer ( naer = -un bloc de

sticlă urmacircnd drumul trasat icircn figura alăturată Unghiul de refracţie este r =0 Valoarea

indicelui de refracţie al sticlei este de aproximativ

a) n=165

b) n=150

c) n=140

d) n=125

68) Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile este

reală şi egală cu obiectul Distanţa dintre obiect şi imagine are valoarea de 80 cm

Convergenţa lentilei are valoarea

a) C=125

b) C=150

c) C=250

d) C=500

69) Distanţa focală a unui sistem de două lentile sferice subţiri alipite avacircnd convergenţele C1 =

4 dioptrii şi C2 = minus 2 dioptrii este

a) 125 cm

b) minus125 cm

c) 50 cm

d) minus 50 cm

70) Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subţire convergentă este reală

răsturnată şi egală cu obiectul acesta este plasat faţă de lentilă

a) la distanţă practic nulă

b) icircn focarul imagine

c) icircn focarul obiect

d) la dublul distanţei focale

71) O rază de lumină care se propagă icircn aer ( n=

incidenţă i=0

şi se refractă astfel că unghiul de refracţie este r=0

Viteza luminii icircn

stică este aproximtiv

a) 152∙108ms

b) 212∙108ms

c) 248∙108ms

d) 282∙108ms

72) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=

axa sa optică principală Imaginea este de două ori mai mică decacirct obiectul Distanţa faţă de

centrul optic al lentilei la care a fost aşezat obiectul este de

a) 10cm

b) 20 cm

c) 40 cm

d) 80cm

73) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii f

1 este

a) m

b) m-1

c) m2

d) m3

74) Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse icircn contact Icircn

aceste condiţii sistemul de lentile este echivalent cu

a) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mică decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

b) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mică icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

c) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mare icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

d) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mare decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

75) O lentilă convergentă

a) este mai groasă la margini şi mai subţire la mijloc

b) are focarul imagine de aceeaşi parte a lentilei icircn care este plasat obiectul real

c) transformă un fascicul paralel icircntr-un fascicul convergent

d) are distanţa focală negativă

76) La incidenţa luminii pe suparafaţa de separare dintre două medii avacircnd indici de refracţie

diferiţi unghiul de incidenţă pentru care raza incidentă raza reflectată şi raza refractată au

aceeaşi direcţie este

a) 00

b) 300

c) 600

d) 900

77) Unitatea de măsură icircn SI pentru mărimea fizică egală cu inversul convergenţei unei lentile

este

a) m

b) mminus1

c) mminus2

d) mminus3

78) O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafaţa de separare dintre sticlă (indice de

refracţie ns naer=0

relaţia

a) sini gt ns

b) sini=1ns

c) sinigt1ns

d) sinilt1ns

79) Două lentile sferice subţiri ambele convergente au distanţele focale egale f1=f2=025m

Lentilele sunt alipite formacircnd un sistem optic centrat Convergenţa sistemului format astfel

are valoarea

a) 4dioptrii

b) 8dioptrii

c) 12dioptrii

d) 16dioptrii

80) Convergenţa unei lentile subţiri este C iar a altei lentile este 2C Distanţa focală a unui

sistem optic centrat format din cele două lentile alipite este

a) 1C

b) 23C

c) C2

d) 13C

81) O lentilă plan concavă cu raza de curbură a suprafeţei sferice egală icircn modul cu 12cm are

distanţa focală icircn aer egală cu minus222cmIndicele de refracţie al materialului din care este

confecţionată lentila este

a) 133

b) 142

c) 154

d) 16

82) Un fascicul de lumină trece din sticlă icircn apă Indicele de refracţie al sticlei nsticla=32

indicele de refracţie al apei este napa=43 Icircntre vitezele de propagare a luminii icircn cele două

medii există relaţia

a) apasticla vv

b) 3

4 apa

sticla

vv

c) 9

8 apa

sticla

vv

d) 2

3 apa

sticla

vv

83) Icircn faţa unei lentile convergente cu distanţa focală f se aşază un obiect perpendicular pe axa

optică principală la distanţa f 2 de lentilă Imaginea formată este

a) reală mai mică decacirct obiectul

b) virtuală mai mare decacirct obiectul

c) virtuală mai mică decacirct obiectul

d) reală mai mare decacirct obiectul

84) Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului valorii măririi liniare transversale de

valoarea distanţei dintre un obiect real şi o lentilă convergentă Convergenţa lentilei are

valoarea

a) 25mminus1

b) 45mminus1

c) 50mminus1

d) 75mminus1

85) Indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lentila din figură este n1 = 13

iar al mediului ce icircnconjoară lentila este n2 = 15 Convergenţa lentilei este

a) pozitivă

b) negativă

c) zero

d) infinită

86) Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este

a) reală şi dreaptă

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

4) Precizaţi care dintre mărimile fizice de mai jos este mărimea corespunzătoare unei unităţi de

măsură fundamentale icircn SI

a) rezistenţa electrică

b) tensiunea electrică

c) sarcina electrică

d) intensitatea curentului electric

5) Dependenţa intensităţii curentului electric printr-un rezistor de tensiunea electrică aplicată la

bornele acestuia este reprezentată icircn graficul alăturat Rezistenţa electrică a rezistorului are

valoarea

a) 50Ω

b) 36Ω

c) 18Ω

d) 02Ω

6) Trei generatoare electrice identice sunt grupate icircn paralel Tensiunea electromotoare a unui

generator are valoarea E = 12V iar rezistenţa internă a acestuia r = 3Ω Tensiunea

electromotoare echivalentă şi rezistenţa internă echivalentă a grupării au valorile

a) 3V 1Ω

b) 3V 3Ω

c) 12V 1Ω

d) 12V 3Ω

7) Pentru a alimenta un aparat electronic portabil sunt folosite trei baterii identice cu tem 45

V fiecare şi rezistenţe interioare neglijabile conectate icircn serie Dacă din neatenţie unul

dintre elementele galvanice a fost montat cu polaritatea inversă tensiunea furnizată

aparatului va fi

a) 0 (zero)

b) 15 V

c) 45 V

d) 9 V

8) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică rezistenţa

electrică a unui conductor poate fi determinată cu ajutorul formulei

a) 1 SlR

b) 11 SlR

c) SlR

d) SlR 1

9) Icircnmulţind rezistenţa echivalentă a grupării icircn serie Rs a două rezistoare ohmice R1 şi R2

(R1 gt R2) şi rezistenţa echivalentă a grupării rezistoarelor R1 şi R2 icircn paralel Rp obţinem

RsRp = 18 Ω2 iar icircmpărţind aceste rezistenţe echivalente obţinem RsRp = 45 Rezistenţa

R1 a primului rezistor este

a) R1 = 6 Ω

b) R1 = 9 Ω

c) R1 = 18 Ω

d) R1 = 36 Ω

10) Dintr-o sacircrmă de cupru de rezistenţă R se confecţionează un pătrat Rezistenţa echivalentă

dintre bornele A şi B este egală cu

a) 3R 16

b) 3R 4

c) 6R 4

d) R 4

11) Rezistenţa electrică a unui fir de cupru la bdquorecerdquo (00C) este egală cu 10Ω Valoarea

coeficientului de temperatură al cuprului este egal cu 4middot10-3

grd-1

Temperatura la care

rezistenţa firului de cupru devine egală cu 34 Ω are valoarea

a) 5200C

b) 6000C

c) 8200C

d) 8750C

12) Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de

fizică unitatea de măsură a mărimii exprimate prin raportul t

q

este

a) Cm

b) A

c) C∙s

d) V∙m

13) Purtătorii liberi de sarcină electrică icircn conductoarele metalice sunt

a) ionii

b) electronii şi ionii negativi

c) electronii

d) electronii şi ionii pozitivi

14) Scurtcircuitacircnd pe racircnd trei acumulatoare electrice prin acestea circulă curenţi avacircnd

intensităţile respectiv 8 A 10 A 12 A Dacă rezistenţa internă a grupării icircn paralel a celor

trei acumulatoare este 12 Ω tem a bateriei astfel formate este

a) 10 V

b) 24 V

c) 30 V

d) 36 V

15) Un consumator conectat icircntr-un circuit electric are rezistenţa electrică R şi este parcurs de un

curent avacircnd intensitatea I Tensiunea electrică aplicată la bornele consumatorului are

expresia

a) U = R∙ I2

b) U = R2∙I

c) U = R2∙I

2

d) U = R∙I

16) Scurtcircuitacircnd bornele unei baterii de n (n este un număr icircntreg n gt 1) acumulatoare

electrice grupate icircn serie prin aceasta circulă un curent cu intensitatea 12 A Dacă rezistenţa

internă a bateriei este 3 Ω tem a bateriei este

a) (4 V)n

b) 4 V (oricare ar fi n)

c) (36 V)n

d) 36 V (oricare ar fi n)

17) Un număr n de generatoare electrice identice avacircnd fiecare rezistenţa internă r debitează

acelaşi curent electric printr-un circuit exterior ce conţine un rezistor de rezistenţă R fie că

sunt grupate icircn serie fie că sunt grupate icircn paralel Rezistenţa electrică R a circuitului

exterior este

a) R = r

b) R = n∙r

c) R = 0

d) R = r n

18) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI a coeficientul de temperatură al rezistivităţii unui conductor metalic este

a) gradminus1

b) Ω∙m

c) V∙A

d) Ω

19) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI pentru rezistivitatea electrică este

a) Ω∙m

b) Ωm

c) Ω

d) V

20) Rezistenţa circuitului exterior unei surse cu tem E = 15 V este R = 2 Ω Dacă tensiunea la

bornele sursei este U = 1 V rezistenţa internă a sursei este

a) 1 Ω

b) 2 Ω

c) 3 Ω

d) 4 Ω

21) O baterie cu E = 12 V are intensitatea curentului de scurtcircuit ISC = 40 A Rezistenţa

internă a bateriei este

a) 33 Ω

b) 03Ω

c) 003Ω

d) 002Ω

22) Dacă tensiunea electrică aplicată la bornele unui rezistor este de 15 V iar rezistenţa

electrică a acestuia de 1 kΩ intensitatea curentului electric care icircl străbate este

a) 15mA

b) 15 A

c) 6667A

d) 1500 A

23) Rezistenţa unui conductor liniar omogen de lungime l =100m cu aria secţiunii transversale

de 1mm2 confecţionat din aluminiu ( ρAl = 275∙10

minus8Ω∙m) are valoarea

a) 0275Ω

b) 275Ω

c) 275Ω

d) 275Ω

24) Un consumator cu rezistenţa electrică R este alimentat la o baterie formată din n generatoare

electrice avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r conectate icircn serie

Intensitatea curentului electric prin consumator este

a) rR

nEI

b) rR

EI

c) nrR

nEI

d) nrR

EI

25) Două conductoare confecţionate din acelaşi material au lungimile icircn raportul 1 8

Diametrele secţiunilor transversale sunt icircn raportul 3 2 Raportul rezistenţelor acestora are

valoarea

a) 1 32

b) 118

c) 116

d) 112

26) Pentru porţiunea de circuit reprezentată alăturat expresia tensiunii electrice UAB este

a) E minus I(R + r )

b) E + I(R minus r )

c) minusE + I(R + r )

d) minusE minus I(R + r )

27) Un consumator cu rezistenţa electrică R este alimentat de la o grupare serie de două

generatoare avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r Intensitatea

curentului electric prin acest consumator este

a) rR

EI

2

2

b) rR

EI

c) rR

EI

2

d) rR

EI

2

2

28) Rezistorii identici din figura alăturată au fiecare rezistenţa electrică R = 6Ω Icircn aceste

condiţii rezistenţa echivalentă icircntre bornele A şi B este

a) 22Ω

b) 11Ω

c) 2Ω

d) 6Ω

29) La capetele unui fir metalic se aplică o anumită tensiune electrică astfel icircncacirct el este parcurs

de un curent cu intensitatea I Dacă se aplică aceeaşi tensiune electrică unui alt fir metalic

din acelaşi metal cu aceeaşi lungime dar cu diametrul de două ori mai mare intensitatea

curentului electric prin acest fir este

a) I 2

b) I c) 2I

d) 4I

30) Prin convenţie sensul curentului electric este

a) de la bdquo+rdquo la bdquo-ldquo prin interiorul sursei

b) de la bdquo+rdquo la bdquo-ldquo prin circuitul exterior sursei

c) sensul deplasării electronilor icircn circuitul interior

d) sensul deplasării electronilor icircn circuitul exterior sursei

31) O baterie are tensiunea electromotoare E = 100V şi rezistenţa internă r = 01Ω este legată la

bornele unui rezistor avacircnd rezistenţa R = 10Ω La bornele rezistorului se conectează un

voltmetru avacircnd rezistenţa RV = 990Ω Tensiunea electrică indicată de voltmetru este

a) 90 V

b) 95 V

c) 99 V

d) 100 V

32) Rezistenţa echivalentă a grupării icircn paralel a două rezistoare ohmice este de patru ori mai

mică decacirct rezistenţa echivalentă a grupării acestor rezistoare icircn serie Dacă primul rezistor

are rezistenţa 224 Ω rezistenţa celui de al doilea rezistor este

a) 56 Ω

b) 168 Ω

c) 224 Ω

d) 672 Ω

33) O creştere a tensiunii electrice aplicate la bornele unui circuit electric ohmic determină o

creştere direct proporţională a

a) rezistivităţii circuitului

b) intensităţii curentului icircn circuit

c) rezistenţei circuitului

d) tuturor celor trei mărimi fizice de mai sus

34) O sacircrmă de rezistenţă R este tăiată icircn trei părţi egale Una dintre bucăţi se icircndoaie sub formă

de cerc şi apoi cele trei părţi se montează ca icircn figură Rezistenţa echivalentă a grupării este

a) R2

b) R3

c) 3R4

d) R

35) Două surse electrice cu parametrii E1 r respectiv E2 r E1 ne E2 sunt conectate ca icircn figură

Icircntre bornele A şi B este conectat un conductor de rezistenţă electrică neglijabilă care este

străbătut de curentul de intensitate I Tensiunea electrică icircntre punctele A şi B este

a) UAB = 2Ir + E1 minus E2

b) UAB = E2 minus E1

c) UAB = E1 minus E2

d) 0

36) Dacă tensiunea la capetele unui rezistor este de 45 V iar rezistenţa electrică a acestuia de

5 kΩ intensitatea curentului electric care icircl străbate are valoarea de

a) 09mA

b) 225mA

c) 09 A

d) 225 A

37) Trei surse identice avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r

furnizează un curent de aceeaşi intensitate unui circuit exterior de rezistenţă R fie că sunt

conectate icircn serie fie că sunt conectate icircn paralel Icircntre rezistenţa circuitului exterior şi

rezistenţa interioară a unei surse există relaţia

a) R = r2

b) R = r

c) R = r3

d) R = 3r

38) Numărul de electroni care trec icircn fiecare secundă prin secţiunea transversală a unui

conductor străbătut de un curent electric a cărui intensitate are valoarea I = 32mA este

a) 2∙1017

b) 5∙1017

c) 2∙1018

d) 5∙1018

39) Dacă notaţiile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a mărimii

fizice exprimată prin relaţia l

US

este

a) V

b) Ω

c) Ω∙m

d) A

40) Rezistenţa electrică a filamentului unui bec electric la 00Care valoarea R0 = 25Ω iar

coeficientul de temperatură al rezistivităţii filamentului este α = 5∙10minus3

gradminus1

Dacă se

neglijează modificarea dimensiunilor filamentului cu temperatura rezistenţa electrică a

filamentului becului la temperatura de 20000C are valoarea

a) 250Ω

b) 275Ω

c) 300Ω

d) 325Ω

41) Două generatoare identice avacircnd tensiunea electromotoare E = 24 V fiecare sunt legate icircn

paralel la bornele unui rezistor de rezistenţă R = 5Ω Dacă rezistorul este parcurs de un

curent de intensitate I = 4 A rezistenţa internă a unui generator este

a) 4Ω

b) 3Ω

c) 2Ω

d) 1Ω

42) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI pentru tensiunea electrică este

a) Ω

b) Ω middotm

c) V

d) A

43) Rolul generatorului electric icircntr-un circuit electric este

a) de a produce electroni

b) de a menţine o tensiune electrică nenulă la bornele circuitului

c) de a icircnchide circuitul

d) de a transforma energia electrică icircn căldură

44) 5 Rezistenţa echivalentă a unei grupări de n rezistori identici de rezistenţă r fiecare legaţi

icircn paralel este

a) r

b) nr

c) nr

d) rn

45) Tensiunea electrică la bornele unui conductor cu rezistenţa electrică R = 5Ω este U = 25 V

Intensitatea curentului electric prin conductor are valoarea

a) I = 02 A

b) I = 50mA

c) I = 5 A

d) I = 125 A

46) Numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a unui conductor străbătut de un

curent electric cu intensitatea I = 3200mA icircn timpul t = 10min este

a) 12∙10minus21

b) 2∙1015

c) 12∙1017

d) 12∙1021

47) Se realizează o grupare paralel de 3 rezistori identici avacircnd fiecare rezistenţa electrică

R = 12Ω Rezistenţa echivalentă va fi

a) 025Ω

b) 4Ω

c) 12Ω

d) 36Ω

48) Dintr-o sacircrmă de cupru avacircnd rezistenţa R se realizează un cerc Rezistenţa echivalentă

dintre bornele A şi B este egală cu

a) 3R 16

b) 3R 4

c) 6R 4

d) R 4

49) O baterie este formată din N = 10 surse identice legate icircn paralel caracterizate de tem E =

12 V şi rezistenţa internă r = 1Ω Bateria se leagă la bornele unui consumator de rezistenţă R

= 19Ω Intensitatea curentului prin consumator este

a) 12 A

b) 6 A

c) 10 A

d) 12 A

50) Un consumator cu rezistenţa de 6 Ω funcţionează la parametri nominali cacircnd este străbătut

de un curent electric cu intensitatea de 025 A Consumatorul va funcţiona la parametri

nominali la icircnchiderea icircntrerupătorului K din circuitul (sursa are tem E = 15 V şi rezistenţa

interioară neglijabilă)

51) 4 Doi rezistori identici au rezistenţa echivalentă a grupării serie de 4 Ω Dacă vor fi

conectaţi icircn paralel rezistenţa echivalentă va fi

a) 1 Ω

b) 2 Ω

c) 3Ω

d) 4 Ω

52) La capetele unui conductor metalic de rezistenţă R se aplică o tensiune electrică U Dacă e

este sarcina electrică elementară numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a

conductorului icircn intervalul de timp t este

a) eR

UtN

b) U

etRN

c) Ut

eRN

d) Ue

RtN

53) Două surse electrice identice de rezistenţă internă r grupate icircn paralel furnizează unui

rezistor de rezistenţă R conectat la bornele grupării un curent de intensitate IP Aceleaşi

surse grupate icircn serie furnizează aceluiaşi rezistor conectat la bornele grupării un curent de

intensitate IS Raportul intensităţilor curentului prin rezistor icircn cele două situaţii IP IS este

a) r

rR

b) rR

R

2

c) rR

rR

2

2

d) R

rR 2

54) La bornele unei baterii este conectat un rezistor cu rezistenţa electrică R variabilă

Dependenţa inversului intensităţii curentului electric ce străbate rezistorul de rezistenţa

electrică a rezistorului este ilustrată icircn graficul din figura alăturată Pe baza datelor din grafic

se poate afirma că tensiunea electromotoare a bateriei E şi rezistenţa sa internă r au valorile

a) E = 10 V r = 10Ω

b) E = 10 V r = 1Ω

c) E = 1V r = 001Ω

d) E = 1V r = 10Ω

55) Rezistenţa echivalentă a trei becuri identice legate icircn paralel este RP = 4Ω Rezistenţa

echivalentă a celor trei becuri legate icircn serie RS are valoarea

a) 4Ω

b) 12Ω

c) 36 Ω

d) 48Ω

56) Intensitatea curentului care străbate un conductor termostatat scade de două ori Icircn acestă

situaţie rezistenţa electrică a conductorului

a) scade de două ori

b) creşte de două ori

c) creşte de patru ori

d) rămacircne constantă

57) Din N surse identice se formează două baterii prin legarea surselor icircn serie respectiv icircn

paralel Bateriile astfel formate se conectează pe racircnd la bornele unui consumator de

rezistenţă R Dacă icircn ambele cazuri intensitatea curentului prin consumator este aceeaşi

relaţia corectă dintre rezistenţa consumatorului şi rezistenţa internă a unei surse este

a) R = r

b) R = 05r

c) r = 05R

d) R = Nr

58) Trei acumulatoare electrice identice sunt legate icircn paralel Conectacircnd icircntre borna pozitivă şi

cea negativă a grupării un conductor metalic de rezistenţă neglijabilă curentul prin acesta are

intensitatea de 36 A Dacă deconectăm unul dintre acumulatoare intensitatea curentului prin

conductorul metalic devine

a) 12 A

b) 16 A

c) 18 A

d) 24 A

59) La conectarea icircn serie a doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă are valoarea RS = 50Ω

Conectacircnd icircn paralel aceiaşi doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă devine RP = 12Ω

Rezistenţele electrice ale celor doi rezistori sunt

a) 10Ω40Ω

b) 20Ω40Ω

c) 20Ω30Ω

d) 30Ω30Ω

60) Icircn reţeaua din figură fiecare rezistor are rezistenţa electrică R Cacircnd tensiunea este aplicată

icircntre bornele A şi B rezistenţa echivalentă a reţelei este

a) 4R 3

b) 4R

c) 3R 4

d) 3R 2

RĂSPUNSURI

1 ndash c

2 - a

3 - d

4 - d

5 - a

6 - c

7 - b

8 - a

9 - a

10 - a

11 - c

12 - b

13 - c

14 - d

15 - d

16 - c

17 - a

18 - a

19 - a

20 ndash a

21- b 22 ndash a 23- b 24- c 25- b 26- d 27- d 28- b 29-d 30-b 31-c 32- c 33-b 34-c 35-a 36-a 37-b 38-a 39-d 40-b 41- c 42 ndash c 43- b 44- d 45- c

46- d 47- b 48- a 49-b 50-d 51-a 52- a 53-c 54-b 55-c 56-d 57-a 58-a 59-c 60-c

Teste

OPTICĂ

61) O rază de lumină cade sub un unghi de incidenţă i=0 pe suprafaţa de separare a două

medii diferite Raza de lumină trece din mediul cu indice de refracţie absolut n1=

mediul cu indice de refracţie absolut 37312 n Unghiul dintre raza reflectată şi cea

refractată are valoarea

a) 00

b) 600

c) 900

d) 1200

62) Dacă introducem o lentilă icircntr-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei

distanţa focală a lentilei

a) icircşi schimbă semnul

b) nu se modifică

c) se anulează

d) devine infinită

63) Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este icircntotdeauna

a) reală răsturnată micşorată

b) virtuală dreaptă micşorată

c) reală dreaptă micşorată

d) virtuală răsturnată micşorată

64) Despre o lentilă convergentă se poate afirma că

a) are focare virtuale

b) are focare reale

c) are distanţa focală imagine negativă

d) formează doar imagini reale

65) Un obiect real se plasează icircntre o lentilă convergentă şi focarul obiect al lentilei Imaginea

obiectului este

a) mărită

b) micşorată

c) reală

d) răsturnată

66) Icircn sistemul de lentile din figura alăturată focarul imagine al lentilei 1 L coincide cu focarul

obiect al lentilei 2 L Distanţa focală a primei lentile este mai mare decacirct a celei de a doua

Un fascicul paralel de lumină care intră din stacircnga icircn sistemul de lentile este transformat la

ieşire intr-un fascicul

a) convergent

b) paralel avacircnd acelaşi diametru

c) paralel avacircnd diametrul mărit

d) paralel avacircnd diametrul micşorat

67) O rază de lumină intră sub unghiul de incidenţă i=0

din aer ( naer = -un bloc de

sticlă urmacircnd drumul trasat icircn figura alăturată Unghiul de refracţie este r =0 Valoarea

indicelui de refracţie al sticlei este de aproximativ

a) n=165

b) n=150

c) n=140

d) n=125

68) Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile este

reală şi egală cu obiectul Distanţa dintre obiect şi imagine are valoarea de 80 cm

Convergenţa lentilei are valoarea

a) C=125

b) C=150

c) C=250

d) C=500

69) Distanţa focală a unui sistem de două lentile sferice subţiri alipite avacircnd convergenţele C1 =

4 dioptrii şi C2 = minus 2 dioptrii este

a) 125 cm

b) minus125 cm

c) 50 cm

d) minus 50 cm

70) Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subţire convergentă este reală

răsturnată şi egală cu obiectul acesta este plasat faţă de lentilă

a) la distanţă practic nulă

b) icircn focarul imagine

c) icircn focarul obiect

d) la dublul distanţei focale

71) O rază de lumină care se propagă icircn aer ( n=

incidenţă i=0

şi se refractă astfel că unghiul de refracţie este r=0

Viteza luminii icircn

stică este aproximtiv

a) 152∙108ms

b) 212∙108ms

c) 248∙108ms

d) 282∙108ms

72) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=

axa sa optică principală Imaginea este de două ori mai mică decacirct obiectul Distanţa faţă de

centrul optic al lentilei la care a fost aşezat obiectul este de

a) 10cm

b) 20 cm

c) 40 cm

d) 80cm

73) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii f

1 este

a) m

b) m-1

c) m2

d) m3

74) Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse icircn contact Icircn

aceste condiţii sistemul de lentile este echivalent cu

a) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mică decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

b) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mică icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

c) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mare icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

d) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mare decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

75) O lentilă convergentă

a) este mai groasă la margini şi mai subţire la mijloc

b) are focarul imagine de aceeaşi parte a lentilei icircn care este plasat obiectul real

c) transformă un fascicul paralel icircntr-un fascicul convergent

d) are distanţa focală negativă

76) La incidenţa luminii pe suparafaţa de separare dintre două medii avacircnd indici de refracţie

diferiţi unghiul de incidenţă pentru care raza incidentă raza reflectată şi raza refractată au

aceeaşi direcţie este

a) 00

b) 300

c) 600

d) 900

77) Unitatea de măsură icircn SI pentru mărimea fizică egală cu inversul convergenţei unei lentile

este

a) m

b) mminus1

c) mminus2

d) mminus3

78) O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafaţa de separare dintre sticlă (indice de

refracţie ns naer=0

relaţia

a) sini gt ns

b) sini=1ns

c) sinigt1ns

d) sinilt1ns

79) Două lentile sferice subţiri ambele convergente au distanţele focale egale f1=f2=025m

Lentilele sunt alipite formacircnd un sistem optic centrat Convergenţa sistemului format astfel

are valoarea

a) 4dioptrii

b) 8dioptrii

c) 12dioptrii

d) 16dioptrii

80) Convergenţa unei lentile subţiri este C iar a altei lentile este 2C Distanţa focală a unui

sistem optic centrat format din cele două lentile alipite este

a) 1C

b) 23C

c) C2

d) 13C

81) O lentilă plan concavă cu raza de curbură a suprafeţei sferice egală icircn modul cu 12cm are

distanţa focală icircn aer egală cu minus222cmIndicele de refracţie al materialului din care este

confecţionată lentila este

a) 133

b) 142

c) 154

d) 16

82) Un fascicul de lumină trece din sticlă icircn apă Indicele de refracţie al sticlei nsticla=32

indicele de refracţie al apei este napa=43 Icircntre vitezele de propagare a luminii icircn cele două

medii există relaţia

a) apasticla vv

b) 3

4 apa

sticla

vv

c) 9

8 apa

sticla

vv

d) 2

3 apa

sticla

vv

83) Icircn faţa unei lentile convergente cu distanţa focală f se aşază un obiect perpendicular pe axa

optică principală la distanţa f 2 de lentilă Imaginea formată este

a) reală mai mică decacirct obiectul

b) virtuală mai mare decacirct obiectul

c) virtuală mai mică decacirct obiectul

d) reală mai mare decacirct obiectul

84) Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului valorii măririi liniare transversale de

valoarea distanţei dintre un obiect real şi o lentilă convergentă Convergenţa lentilei are

valoarea

a) 25mminus1

b) 45mminus1

c) 50mminus1

d) 75mminus1

85) Indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lentila din figură este n1 = 13

iar al mediului ce icircnconjoară lentila este n2 = 15 Convergenţa lentilei este

a) pozitivă

b) negativă

c) zero

d) infinită

86) Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este

a) reală şi dreaptă

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

a) 5200C

b) 6000C

c) 8200C

d) 8750C

12) Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de

fizică unitatea de măsură a mărimii exprimate prin raportul t

q

este

a) Cm

b) A

c) C∙s

d) V∙m

13) Purtătorii liberi de sarcină electrică icircn conductoarele metalice sunt

a) ionii

b) electronii şi ionii negativi

c) electronii

d) electronii şi ionii pozitivi

14) Scurtcircuitacircnd pe racircnd trei acumulatoare electrice prin acestea circulă curenţi avacircnd

intensităţile respectiv 8 A 10 A 12 A Dacă rezistenţa internă a grupării icircn paralel a celor

trei acumulatoare este 12 Ω tem a bateriei astfel formate este

a) 10 V

b) 24 V

c) 30 V

d) 36 V

15) Un consumator conectat icircntr-un circuit electric are rezistenţa electrică R şi este parcurs de un

curent avacircnd intensitatea I Tensiunea electrică aplicată la bornele consumatorului are

expresia

a) U = R∙ I2

b) U = R2∙I

c) U = R2∙I

2

d) U = R∙I

16) Scurtcircuitacircnd bornele unei baterii de n (n este un număr icircntreg n gt 1) acumulatoare

electrice grupate icircn serie prin aceasta circulă un curent cu intensitatea 12 A Dacă rezistenţa

internă a bateriei este 3 Ω tem a bateriei este

a) (4 V)n

b) 4 V (oricare ar fi n)

c) (36 V)n

d) 36 V (oricare ar fi n)

17) Un număr n de generatoare electrice identice avacircnd fiecare rezistenţa internă r debitează

acelaşi curent electric printr-un circuit exterior ce conţine un rezistor de rezistenţă R fie că

sunt grupate icircn serie fie că sunt grupate icircn paralel Rezistenţa electrică R a circuitului

exterior este

a) R = r

b) R = n∙r

c) R = 0

d) R = r n

18) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI a coeficientul de temperatură al rezistivităţii unui conductor metalic este

a) gradminus1

b) Ω∙m

c) V∙A

d) Ω

19) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI pentru rezistivitatea electrică este

a) Ω∙m

b) Ωm

c) Ω

d) V

20) Rezistenţa circuitului exterior unei surse cu tem E = 15 V este R = 2 Ω Dacă tensiunea la

bornele sursei este U = 1 V rezistenţa internă a sursei este

a) 1 Ω

b) 2 Ω

c) 3 Ω

d) 4 Ω

21) O baterie cu E = 12 V are intensitatea curentului de scurtcircuit ISC = 40 A Rezistenţa

internă a bateriei este

a) 33 Ω

b) 03Ω

c) 003Ω

d) 002Ω

22) Dacă tensiunea electrică aplicată la bornele unui rezistor este de 15 V iar rezistenţa

electrică a acestuia de 1 kΩ intensitatea curentului electric care icircl străbate este

a) 15mA

b) 15 A

c) 6667A

d) 1500 A

23) Rezistenţa unui conductor liniar omogen de lungime l =100m cu aria secţiunii transversale

de 1mm2 confecţionat din aluminiu ( ρAl = 275∙10

minus8Ω∙m) are valoarea

a) 0275Ω

b) 275Ω

c) 275Ω

d) 275Ω

24) Un consumator cu rezistenţa electrică R este alimentat la o baterie formată din n generatoare

electrice avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r conectate icircn serie

Intensitatea curentului electric prin consumator este

a) rR

nEI

b) rR

EI

c) nrR

nEI

d) nrR

EI

25) Două conductoare confecţionate din acelaşi material au lungimile icircn raportul 1 8

Diametrele secţiunilor transversale sunt icircn raportul 3 2 Raportul rezistenţelor acestora are

valoarea

a) 1 32

b) 118

c) 116

d) 112

26) Pentru porţiunea de circuit reprezentată alăturat expresia tensiunii electrice UAB este

a) E minus I(R + r )

b) E + I(R minus r )

c) minusE + I(R + r )

d) minusE minus I(R + r )

27) Un consumator cu rezistenţa electrică R este alimentat de la o grupare serie de două

generatoare avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r Intensitatea

curentului electric prin acest consumator este

a) rR

EI

2

2

b) rR

EI

c) rR

EI

2

d) rR

EI

2

2

28) Rezistorii identici din figura alăturată au fiecare rezistenţa electrică R = 6Ω Icircn aceste

condiţii rezistenţa echivalentă icircntre bornele A şi B este

a) 22Ω

b) 11Ω

c) 2Ω

d) 6Ω

29) La capetele unui fir metalic se aplică o anumită tensiune electrică astfel icircncacirct el este parcurs

de un curent cu intensitatea I Dacă se aplică aceeaşi tensiune electrică unui alt fir metalic

din acelaşi metal cu aceeaşi lungime dar cu diametrul de două ori mai mare intensitatea

curentului electric prin acest fir este

a) I 2

b) I c) 2I

d) 4I

30) Prin convenţie sensul curentului electric este

a) de la bdquo+rdquo la bdquo-ldquo prin interiorul sursei

b) de la bdquo+rdquo la bdquo-ldquo prin circuitul exterior sursei

c) sensul deplasării electronilor icircn circuitul interior

d) sensul deplasării electronilor icircn circuitul exterior sursei

31) O baterie are tensiunea electromotoare E = 100V şi rezistenţa internă r = 01Ω este legată la

bornele unui rezistor avacircnd rezistenţa R = 10Ω La bornele rezistorului se conectează un

voltmetru avacircnd rezistenţa RV = 990Ω Tensiunea electrică indicată de voltmetru este

a) 90 V

b) 95 V

c) 99 V

d) 100 V

32) Rezistenţa echivalentă a grupării icircn paralel a două rezistoare ohmice este de patru ori mai

mică decacirct rezistenţa echivalentă a grupării acestor rezistoare icircn serie Dacă primul rezistor

are rezistenţa 224 Ω rezistenţa celui de al doilea rezistor este

a) 56 Ω

b) 168 Ω

c) 224 Ω

d) 672 Ω

33) O creştere a tensiunii electrice aplicate la bornele unui circuit electric ohmic determină o

creştere direct proporţională a

a) rezistivităţii circuitului

b) intensităţii curentului icircn circuit

c) rezistenţei circuitului

d) tuturor celor trei mărimi fizice de mai sus

34) O sacircrmă de rezistenţă R este tăiată icircn trei părţi egale Una dintre bucăţi se icircndoaie sub formă

de cerc şi apoi cele trei părţi se montează ca icircn figură Rezistenţa echivalentă a grupării este

a) R2

b) R3

c) 3R4

d) R

35) Două surse electrice cu parametrii E1 r respectiv E2 r E1 ne E2 sunt conectate ca icircn figură

Icircntre bornele A şi B este conectat un conductor de rezistenţă electrică neglijabilă care este

străbătut de curentul de intensitate I Tensiunea electrică icircntre punctele A şi B este

a) UAB = 2Ir + E1 minus E2

b) UAB = E2 minus E1

c) UAB = E1 minus E2

d) 0

36) Dacă tensiunea la capetele unui rezistor este de 45 V iar rezistenţa electrică a acestuia de

5 kΩ intensitatea curentului electric care icircl străbate are valoarea de

a) 09mA

b) 225mA

c) 09 A

d) 225 A

37) Trei surse identice avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r

furnizează un curent de aceeaşi intensitate unui circuit exterior de rezistenţă R fie că sunt

conectate icircn serie fie că sunt conectate icircn paralel Icircntre rezistenţa circuitului exterior şi

rezistenţa interioară a unei surse există relaţia

a) R = r2

b) R = r

c) R = r3

d) R = 3r

38) Numărul de electroni care trec icircn fiecare secundă prin secţiunea transversală a unui

conductor străbătut de un curent electric a cărui intensitate are valoarea I = 32mA este

a) 2∙1017

b) 5∙1017

c) 2∙1018

d) 5∙1018

39) Dacă notaţiile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a mărimii

fizice exprimată prin relaţia l

US

este

a) V

b) Ω

c) Ω∙m

d) A

40) Rezistenţa electrică a filamentului unui bec electric la 00Care valoarea R0 = 25Ω iar

coeficientul de temperatură al rezistivităţii filamentului este α = 5∙10minus3

gradminus1

Dacă se

neglijează modificarea dimensiunilor filamentului cu temperatura rezistenţa electrică a

filamentului becului la temperatura de 20000C are valoarea

a) 250Ω

b) 275Ω

c) 300Ω

d) 325Ω

41) Două generatoare identice avacircnd tensiunea electromotoare E = 24 V fiecare sunt legate icircn

paralel la bornele unui rezistor de rezistenţă R = 5Ω Dacă rezistorul este parcurs de un

curent de intensitate I = 4 A rezistenţa internă a unui generator este

a) 4Ω

b) 3Ω

c) 2Ω

d) 1Ω

42) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI pentru tensiunea electrică este

a) Ω

b) Ω middotm

c) V

d) A

43) Rolul generatorului electric icircntr-un circuit electric este

a) de a produce electroni

b) de a menţine o tensiune electrică nenulă la bornele circuitului

c) de a icircnchide circuitul

d) de a transforma energia electrică icircn căldură

44) 5 Rezistenţa echivalentă a unei grupări de n rezistori identici de rezistenţă r fiecare legaţi

icircn paralel este

a) r

b) nr

c) nr

d) rn

45) Tensiunea electrică la bornele unui conductor cu rezistenţa electrică R = 5Ω este U = 25 V

Intensitatea curentului electric prin conductor are valoarea

a) I = 02 A

b) I = 50mA

c) I = 5 A

d) I = 125 A

46) Numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a unui conductor străbătut de un

curent electric cu intensitatea I = 3200mA icircn timpul t = 10min este

a) 12∙10minus21

b) 2∙1015

c) 12∙1017

d) 12∙1021

47) Se realizează o grupare paralel de 3 rezistori identici avacircnd fiecare rezistenţa electrică

R = 12Ω Rezistenţa echivalentă va fi

a) 025Ω

b) 4Ω

c) 12Ω

d) 36Ω

48) Dintr-o sacircrmă de cupru avacircnd rezistenţa R se realizează un cerc Rezistenţa echivalentă

dintre bornele A şi B este egală cu

a) 3R 16

b) 3R 4

c) 6R 4

d) R 4

49) O baterie este formată din N = 10 surse identice legate icircn paralel caracterizate de tem E =

12 V şi rezistenţa internă r = 1Ω Bateria se leagă la bornele unui consumator de rezistenţă R

= 19Ω Intensitatea curentului prin consumator este

a) 12 A

b) 6 A

c) 10 A

d) 12 A

50) Un consumator cu rezistenţa de 6 Ω funcţionează la parametri nominali cacircnd este străbătut

de un curent electric cu intensitatea de 025 A Consumatorul va funcţiona la parametri

nominali la icircnchiderea icircntrerupătorului K din circuitul (sursa are tem E = 15 V şi rezistenţa

interioară neglijabilă)

51) 4 Doi rezistori identici au rezistenţa echivalentă a grupării serie de 4 Ω Dacă vor fi

conectaţi icircn paralel rezistenţa echivalentă va fi

a) 1 Ω

b) 2 Ω

c) 3Ω

d) 4 Ω

52) La capetele unui conductor metalic de rezistenţă R se aplică o tensiune electrică U Dacă e

este sarcina electrică elementară numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a

conductorului icircn intervalul de timp t este

a) eR

UtN

b) U

etRN

c) Ut

eRN

d) Ue

RtN

53) Două surse electrice identice de rezistenţă internă r grupate icircn paralel furnizează unui

rezistor de rezistenţă R conectat la bornele grupării un curent de intensitate IP Aceleaşi

surse grupate icircn serie furnizează aceluiaşi rezistor conectat la bornele grupării un curent de

intensitate IS Raportul intensităţilor curentului prin rezistor icircn cele două situaţii IP IS este

a) r

rR

b) rR

R

2

c) rR

rR

2

2

d) R

rR 2

54) La bornele unei baterii este conectat un rezistor cu rezistenţa electrică R variabilă

Dependenţa inversului intensităţii curentului electric ce străbate rezistorul de rezistenţa

electrică a rezistorului este ilustrată icircn graficul din figura alăturată Pe baza datelor din grafic

se poate afirma că tensiunea electromotoare a bateriei E şi rezistenţa sa internă r au valorile

a) E = 10 V r = 10Ω

b) E = 10 V r = 1Ω

c) E = 1V r = 001Ω

d) E = 1V r = 10Ω

55) Rezistenţa echivalentă a trei becuri identice legate icircn paralel este RP = 4Ω Rezistenţa

echivalentă a celor trei becuri legate icircn serie RS are valoarea

a) 4Ω

b) 12Ω

c) 36 Ω

d) 48Ω

56) Intensitatea curentului care străbate un conductor termostatat scade de două ori Icircn acestă

situaţie rezistenţa electrică a conductorului

a) scade de două ori

b) creşte de două ori

c) creşte de patru ori

d) rămacircne constantă

57) Din N surse identice se formează două baterii prin legarea surselor icircn serie respectiv icircn

paralel Bateriile astfel formate se conectează pe racircnd la bornele unui consumator de

rezistenţă R Dacă icircn ambele cazuri intensitatea curentului prin consumator este aceeaşi

relaţia corectă dintre rezistenţa consumatorului şi rezistenţa internă a unei surse este

a) R = r

b) R = 05r

c) r = 05R

d) R = Nr

58) Trei acumulatoare electrice identice sunt legate icircn paralel Conectacircnd icircntre borna pozitivă şi

cea negativă a grupării un conductor metalic de rezistenţă neglijabilă curentul prin acesta are

intensitatea de 36 A Dacă deconectăm unul dintre acumulatoare intensitatea curentului prin

conductorul metalic devine

a) 12 A

b) 16 A

c) 18 A

d) 24 A

59) La conectarea icircn serie a doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă are valoarea RS = 50Ω

Conectacircnd icircn paralel aceiaşi doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă devine RP = 12Ω

Rezistenţele electrice ale celor doi rezistori sunt

a) 10Ω40Ω

b) 20Ω40Ω

c) 20Ω30Ω

d) 30Ω30Ω

60) Icircn reţeaua din figură fiecare rezistor are rezistenţa electrică R Cacircnd tensiunea este aplicată

icircntre bornele A şi B rezistenţa echivalentă a reţelei este

a) 4R 3

b) 4R

c) 3R 4

d) 3R 2

RĂSPUNSURI

1 ndash c

2 - a

3 - d

4 - d

5 - a

6 - c

7 - b

8 - a

9 - a

10 - a

11 - c

12 - b

13 - c

14 - d

15 - d

16 - c

17 - a

18 - a

19 - a

20 ndash a

21- b 22 ndash a 23- b 24- c 25- b 26- d 27- d 28- b 29-d 30-b 31-c 32- c 33-b 34-c 35-a 36-a 37-b 38-a 39-d 40-b 41- c 42 ndash c 43- b 44- d 45- c

46- d 47- b 48- a 49-b 50-d 51-a 52- a 53-c 54-b 55-c 56-d 57-a 58-a 59-c 60-c

Teste

OPTICĂ

61) O rază de lumină cade sub un unghi de incidenţă i=0 pe suprafaţa de separare a două

medii diferite Raza de lumină trece din mediul cu indice de refracţie absolut n1=

mediul cu indice de refracţie absolut 37312 n Unghiul dintre raza reflectată şi cea

refractată are valoarea

a) 00

b) 600

c) 900

d) 1200

62) Dacă introducem o lentilă icircntr-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei

distanţa focală a lentilei

a) icircşi schimbă semnul

b) nu se modifică

c) se anulează

d) devine infinită

63) Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este icircntotdeauna

a) reală răsturnată micşorată

b) virtuală dreaptă micşorată

c) reală dreaptă micşorată

d) virtuală răsturnată micşorată

64) Despre o lentilă convergentă se poate afirma că

a) are focare virtuale

b) are focare reale

c) are distanţa focală imagine negativă

d) formează doar imagini reale

65) Un obiect real se plasează icircntre o lentilă convergentă şi focarul obiect al lentilei Imaginea

obiectului este

a) mărită

b) micşorată

c) reală

d) răsturnată

66) Icircn sistemul de lentile din figura alăturată focarul imagine al lentilei 1 L coincide cu focarul

obiect al lentilei 2 L Distanţa focală a primei lentile este mai mare decacirct a celei de a doua

Un fascicul paralel de lumină care intră din stacircnga icircn sistemul de lentile este transformat la

ieşire intr-un fascicul

a) convergent

b) paralel avacircnd acelaşi diametru

c) paralel avacircnd diametrul mărit

d) paralel avacircnd diametrul micşorat

67) O rază de lumină intră sub unghiul de incidenţă i=0

din aer ( naer = -un bloc de

sticlă urmacircnd drumul trasat icircn figura alăturată Unghiul de refracţie este r =0 Valoarea

indicelui de refracţie al sticlei este de aproximativ

a) n=165

b) n=150

c) n=140

d) n=125

68) Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile este

reală şi egală cu obiectul Distanţa dintre obiect şi imagine are valoarea de 80 cm

Convergenţa lentilei are valoarea

a) C=125

b) C=150

c) C=250

d) C=500

69) Distanţa focală a unui sistem de două lentile sferice subţiri alipite avacircnd convergenţele C1 =

4 dioptrii şi C2 = minus 2 dioptrii este

a) 125 cm

b) minus125 cm

c) 50 cm

d) minus 50 cm

70) Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subţire convergentă este reală

răsturnată şi egală cu obiectul acesta este plasat faţă de lentilă

a) la distanţă practic nulă

b) icircn focarul imagine

c) icircn focarul obiect

d) la dublul distanţei focale

71) O rază de lumină care se propagă icircn aer ( n=

incidenţă i=0

şi se refractă astfel că unghiul de refracţie este r=0

Viteza luminii icircn

stică este aproximtiv

a) 152∙108ms

b) 212∙108ms

c) 248∙108ms

d) 282∙108ms

72) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=

axa sa optică principală Imaginea este de două ori mai mică decacirct obiectul Distanţa faţă de

centrul optic al lentilei la care a fost aşezat obiectul este de

a) 10cm

b) 20 cm

c) 40 cm

d) 80cm

73) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii f

1 este

a) m

b) m-1

c) m2

d) m3

74) Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse icircn contact Icircn

aceste condiţii sistemul de lentile este echivalent cu

a) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mică decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

b) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mică icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

c) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mare icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

d) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mare decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

75) O lentilă convergentă

a) este mai groasă la margini şi mai subţire la mijloc

b) are focarul imagine de aceeaşi parte a lentilei icircn care este plasat obiectul real

c) transformă un fascicul paralel icircntr-un fascicul convergent

d) are distanţa focală negativă

76) La incidenţa luminii pe suparafaţa de separare dintre două medii avacircnd indici de refracţie

diferiţi unghiul de incidenţă pentru care raza incidentă raza reflectată şi raza refractată au

aceeaşi direcţie este

a) 00

b) 300

c) 600

d) 900

77) Unitatea de măsură icircn SI pentru mărimea fizică egală cu inversul convergenţei unei lentile

este

a) m

b) mminus1

c) mminus2

d) mminus3

78) O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafaţa de separare dintre sticlă (indice de

refracţie ns naer=0

relaţia

a) sini gt ns

b) sini=1ns

c) sinigt1ns

d) sinilt1ns

79) Două lentile sferice subţiri ambele convergente au distanţele focale egale f1=f2=025m

Lentilele sunt alipite formacircnd un sistem optic centrat Convergenţa sistemului format astfel

are valoarea

a) 4dioptrii

b) 8dioptrii

c) 12dioptrii

d) 16dioptrii

80) Convergenţa unei lentile subţiri este C iar a altei lentile este 2C Distanţa focală a unui

sistem optic centrat format din cele două lentile alipite este

a) 1C

b) 23C

c) C2

d) 13C

81) O lentilă plan concavă cu raza de curbură a suprafeţei sferice egală icircn modul cu 12cm are

distanţa focală icircn aer egală cu minus222cmIndicele de refracţie al materialului din care este

confecţionată lentila este

a) 133

b) 142

c) 154

d) 16

82) Un fascicul de lumină trece din sticlă icircn apă Indicele de refracţie al sticlei nsticla=32

indicele de refracţie al apei este napa=43 Icircntre vitezele de propagare a luminii icircn cele două

medii există relaţia

a) apasticla vv

b) 3

4 apa

sticla

vv

c) 9

8 apa

sticla

vv

d) 2

3 apa

sticla

vv

83) Icircn faţa unei lentile convergente cu distanţa focală f se aşază un obiect perpendicular pe axa

optică principală la distanţa f 2 de lentilă Imaginea formată este

a) reală mai mică decacirct obiectul

b) virtuală mai mare decacirct obiectul

c) virtuală mai mică decacirct obiectul

d) reală mai mare decacirct obiectul

84) Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului valorii măririi liniare transversale de

valoarea distanţei dintre un obiect real şi o lentilă convergentă Convergenţa lentilei are

valoarea

a) 25mminus1

b) 45mminus1

c) 50mminus1

d) 75mminus1

85) Indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lentila din figură este n1 = 13

iar al mediului ce icircnconjoară lentila este n2 = 15 Convergenţa lentilei este

a) pozitivă

b) negativă

c) zero

d) infinită

86) Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este

a) reală şi dreaptă

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

19) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI pentru rezistivitatea electrică este

a) Ω∙m

b) Ωm

c) Ω

d) V

20) Rezistenţa circuitului exterior unei surse cu tem E = 15 V este R = 2 Ω Dacă tensiunea la

bornele sursei este U = 1 V rezistenţa internă a sursei este

a) 1 Ω

b) 2 Ω

c) 3 Ω

d) 4 Ω

21) O baterie cu E = 12 V are intensitatea curentului de scurtcircuit ISC = 40 A Rezistenţa

internă a bateriei este

a) 33 Ω

b) 03Ω

c) 003Ω

d) 002Ω

22) Dacă tensiunea electrică aplicată la bornele unui rezistor este de 15 V iar rezistenţa

electrică a acestuia de 1 kΩ intensitatea curentului electric care icircl străbate este

a) 15mA

b) 15 A

c) 6667A

d) 1500 A

23) Rezistenţa unui conductor liniar omogen de lungime l =100m cu aria secţiunii transversale

de 1mm2 confecţionat din aluminiu ( ρAl = 275∙10

minus8Ω∙m) are valoarea

a) 0275Ω

b) 275Ω

c) 275Ω

d) 275Ω

24) Un consumator cu rezistenţa electrică R este alimentat la o baterie formată din n generatoare

electrice avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r conectate icircn serie

Intensitatea curentului electric prin consumator este

a) rR

nEI

b) rR

EI

c) nrR

nEI

d) nrR

EI

25) Două conductoare confecţionate din acelaşi material au lungimile icircn raportul 1 8

Diametrele secţiunilor transversale sunt icircn raportul 3 2 Raportul rezistenţelor acestora are

valoarea

a) 1 32

b) 118

c) 116

d) 112

26) Pentru porţiunea de circuit reprezentată alăturat expresia tensiunii electrice UAB este

a) E minus I(R + r )

b) E + I(R minus r )

c) minusE + I(R + r )

d) minusE minus I(R + r )

27) Un consumator cu rezistenţa electrică R este alimentat de la o grupare serie de două

generatoare avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r Intensitatea

curentului electric prin acest consumator este

a) rR

EI

2

2

b) rR

EI

c) rR

EI

2

d) rR

EI

2

2

28) Rezistorii identici din figura alăturată au fiecare rezistenţa electrică R = 6Ω Icircn aceste

condiţii rezistenţa echivalentă icircntre bornele A şi B este

a) 22Ω

b) 11Ω

c) 2Ω

d) 6Ω

29) La capetele unui fir metalic se aplică o anumită tensiune electrică astfel icircncacirct el este parcurs

de un curent cu intensitatea I Dacă se aplică aceeaşi tensiune electrică unui alt fir metalic

din acelaşi metal cu aceeaşi lungime dar cu diametrul de două ori mai mare intensitatea

curentului electric prin acest fir este

a) I 2

b) I c) 2I

d) 4I

30) Prin convenţie sensul curentului electric este

a) de la bdquo+rdquo la bdquo-ldquo prin interiorul sursei

b) de la bdquo+rdquo la bdquo-ldquo prin circuitul exterior sursei

c) sensul deplasării electronilor icircn circuitul interior

d) sensul deplasării electronilor icircn circuitul exterior sursei

31) O baterie are tensiunea electromotoare E = 100V şi rezistenţa internă r = 01Ω este legată la

bornele unui rezistor avacircnd rezistenţa R = 10Ω La bornele rezistorului se conectează un

voltmetru avacircnd rezistenţa RV = 990Ω Tensiunea electrică indicată de voltmetru este

a) 90 V

b) 95 V

c) 99 V

d) 100 V

32) Rezistenţa echivalentă a grupării icircn paralel a două rezistoare ohmice este de patru ori mai

mică decacirct rezistenţa echivalentă a grupării acestor rezistoare icircn serie Dacă primul rezistor

are rezistenţa 224 Ω rezistenţa celui de al doilea rezistor este

a) 56 Ω

b) 168 Ω

c) 224 Ω

d) 672 Ω

33) O creştere a tensiunii electrice aplicate la bornele unui circuit electric ohmic determină o

creştere direct proporţională a

a) rezistivităţii circuitului

b) intensităţii curentului icircn circuit

c) rezistenţei circuitului

d) tuturor celor trei mărimi fizice de mai sus

34) O sacircrmă de rezistenţă R este tăiată icircn trei părţi egale Una dintre bucăţi se icircndoaie sub formă

de cerc şi apoi cele trei părţi se montează ca icircn figură Rezistenţa echivalentă a grupării este

a) R2

b) R3

c) 3R4

d) R

35) Două surse electrice cu parametrii E1 r respectiv E2 r E1 ne E2 sunt conectate ca icircn figură

Icircntre bornele A şi B este conectat un conductor de rezistenţă electrică neglijabilă care este

străbătut de curentul de intensitate I Tensiunea electrică icircntre punctele A şi B este

a) UAB = 2Ir + E1 minus E2

b) UAB = E2 minus E1

c) UAB = E1 minus E2

d) 0

36) Dacă tensiunea la capetele unui rezistor este de 45 V iar rezistenţa electrică a acestuia de

5 kΩ intensitatea curentului electric care icircl străbate are valoarea de

a) 09mA

b) 225mA

c) 09 A

d) 225 A

37) Trei surse identice avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r

furnizează un curent de aceeaşi intensitate unui circuit exterior de rezistenţă R fie că sunt

conectate icircn serie fie că sunt conectate icircn paralel Icircntre rezistenţa circuitului exterior şi

rezistenţa interioară a unei surse există relaţia

a) R = r2

b) R = r

c) R = r3

d) R = 3r

38) Numărul de electroni care trec icircn fiecare secundă prin secţiunea transversală a unui

conductor străbătut de un curent electric a cărui intensitate are valoarea I = 32mA este

a) 2∙1017

b) 5∙1017

c) 2∙1018

d) 5∙1018

39) Dacă notaţiile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a mărimii

fizice exprimată prin relaţia l

US

este

a) V

b) Ω

c) Ω∙m

d) A

40) Rezistenţa electrică a filamentului unui bec electric la 00Care valoarea R0 = 25Ω iar

coeficientul de temperatură al rezistivităţii filamentului este α = 5∙10minus3

gradminus1

Dacă se

neglijează modificarea dimensiunilor filamentului cu temperatura rezistenţa electrică a

filamentului becului la temperatura de 20000C are valoarea

a) 250Ω

b) 275Ω

c) 300Ω

d) 325Ω

41) Două generatoare identice avacircnd tensiunea electromotoare E = 24 V fiecare sunt legate icircn

paralel la bornele unui rezistor de rezistenţă R = 5Ω Dacă rezistorul este parcurs de un

curent de intensitate I = 4 A rezistenţa internă a unui generator este

a) 4Ω

b) 3Ω

c) 2Ω

d) 1Ω

42) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI pentru tensiunea electrică este

a) Ω

b) Ω middotm

c) V

d) A

43) Rolul generatorului electric icircntr-un circuit electric este

a) de a produce electroni

b) de a menţine o tensiune electrică nenulă la bornele circuitului

c) de a icircnchide circuitul

d) de a transforma energia electrică icircn căldură

44) 5 Rezistenţa echivalentă a unei grupări de n rezistori identici de rezistenţă r fiecare legaţi

icircn paralel este

a) r

b) nr

c) nr

d) rn

45) Tensiunea electrică la bornele unui conductor cu rezistenţa electrică R = 5Ω este U = 25 V

Intensitatea curentului electric prin conductor are valoarea

a) I = 02 A

b) I = 50mA

c) I = 5 A

d) I = 125 A

46) Numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a unui conductor străbătut de un

curent electric cu intensitatea I = 3200mA icircn timpul t = 10min este

a) 12∙10minus21

b) 2∙1015

c) 12∙1017

d) 12∙1021

47) Se realizează o grupare paralel de 3 rezistori identici avacircnd fiecare rezistenţa electrică

R = 12Ω Rezistenţa echivalentă va fi

a) 025Ω

b) 4Ω

c) 12Ω

d) 36Ω

48) Dintr-o sacircrmă de cupru avacircnd rezistenţa R se realizează un cerc Rezistenţa echivalentă

dintre bornele A şi B este egală cu

a) 3R 16

b) 3R 4

c) 6R 4

d) R 4

49) O baterie este formată din N = 10 surse identice legate icircn paralel caracterizate de tem E =

12 V şi rezistenţa internă r = 1Ω Bateria se leagă la bornele unui consumator de rezistenţă R

= 19Ω Intensitatea curentului prin consumator este

a) 12 A

b) 6 A

c) 10 A

d) 12 A

50) Un consumator cu rezistenţa de 6 Ω funcţionează la parametri nominali cacircnd este străbătut

de un curent electric cu intensitatea de 025 A Consumatorul va funcţiona la parametri

nominali la icircnchiderea icircntrerupătorului K din circuitul (sursa are tem E = 15 V şi rezistenţa

interioară neglijabilă)

51) 4 Doi rezistori identici au rezistenţa echivalentă a grupării serie de 4 Ω Dacă vor fi

conectaţi icircn paralel rezistenţa echivalentă va fi

a) 1 Ω

b) 2 Ω

c) 3Ω

d) 4 Ω

52) La capetele unui conductor metalic de rezistenţă R se aplică o tensiune electrică U Dacă e

este sarcina electrică elementară numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a

conductorului icircn intervalul de timp t este

a) eR

UtN

b) U

etRN

c) Ut

eRN

d) Ue

RtN

53) Două surse electrice identice de rezistenţă internă r grupate icircn paralel furnizează unui

rezistor de rezistenţă R conectat la bornele grupării un curent de intensitate IP Aceleaşi

surse grupate icircn serie furnizează aceluiaşi rezistor conectat la bornele grupării un curent de

intensitate IS Raportul intensităţilor curentului prin rezistor icircn cele două situaţii IP IS este

a) r

rR

b) rR

R

2

c) rR

rR

2

2

d) R

rR 2

54) La bornele unei baterii este conectat un rezistor cu rezistenţa electrică R variabilă

Dependenţa inversului intensităţii curentului electric ce străbate rezistorul de rezistenţa

electrică a rezistorului este ilustrată icircn graficul din figura alăturată Pe baza datelor din grafic

se poate afirma că tensiunea electromotoare a bateriei E şi rezistenţa sa internă r au valorile

a) E = 10 V r = 10Ω

b) E = 10 V r = 1Ω

c) E = 1V r = 001Ω

d) E = 1V r = 10Ω

55) Rezistenţa echivalentă a trei becuri identice legate icircn paralel este RP = 4Ω Rezistenţa

echivalentă a celor trei becuri legate icircn serie RS are valoarea

a) 4Ω

b) 12Ω

c) 36 Ω

d) 48Ω

56) Intensitatea curentului care străbate un conductor termostatat scade de două ori Icircn acestă

situaţie rezistenţa electrică a conductorului

a) scade de două ori

b) creşte de două ori

c) creşte de patru ori

d) rămacircne constantă

57) Din N surse identice se formează două baterii prin legarea surselor icircn serie respectiv icircn

paralel Bateriile astfel formate se conectează pe racircnd la bornele unui consumator de

rezistenţă R Dacă icircn ambele cazuri intensitatea curentului prin consumator este aceeaşi

relaţia corectă dintre rezistenţa consumatorului şi rezistenţa internă a unei surse este

a) R = r

b) R = 05r

c) r = 05R

d) R = Nr

58) Trei acumulatoare electrice identice sunt legate icircn paralel Conectacircnd icircntre borna pozitivă şi

cea negativă a grupării un conductor metalic de rezistenţă neglijabilă curentul prin acesta are

intensitatea de 36 A Dacă deconectăm unul dintre acumulatoare intensitatea curentului prin

conductorul metalic devine

a) 12 A

b) 16 A

c) 18 A

d) 24 A

59) La conectarea icircn serie a doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă are valoarea RS = 50Ω

Conectacircnd icircn paralel aceiaşi doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă devine RP = 12Ω

Rezistenţele electrice ale celor doi rezistori sunt

a) 10Ω40Ω

b) 20Ω40Ω

c) 20Ω30Ω

d) 30Ω30Ω

60) Icircn reţeaua din figură fiecare rezistor are rezistenţa electrică R Cacircnd tensiunea este aplicată

icircntre bornele A şi B rezistenţa echivalentă a reţelei este

a) 4R 3

b) 4R

c) 3R 4

d) 3R 2

RĂSPUNSURI

1 ndash c

2 - a

3 - d

4 - d

5 - a

6 - c

7 - b

8 - a

9 - a

10 - a

11 - c

12 - b

13 - c

14 - d

15 - d

16 - c

17 - a

18 - a

19 - a

20 ndash a

21- b 22 ndash a 23- b 24- c 25- b 26- d 27- d 28- b 29-d 30-b 31-c 32- c 33-b 34-c 35-a 36-a 37-b 38-a 39-d 40-b 41- c 42 ndash c 43- b 44- d 45- c

46- d 47- b 48- a 49-b 50-d 51-a 52- a 53-c 54-b 55-c 56-d 57-a 58-a 59-c 60-c

Teste

OPTICĂ

61) O rază de lumină cade sub un unghi de incidenţă i=0 pe suprafaţa de separare a două

medii diferite Raza de lumină trece din mediul cu indice de refracţie absolut n1=

mediul cu indice de refracţie absolut 37312 n Unghiul dintre raza reflectată şi cea

refractată are valoarea

a) 00

b) 600

c) 900

d) 1200

62) Dacă introducem o lentilă icircntr-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei

distanţa focală a lentilei

a) icircşi schimbă semnul

b) nu se modifică

c) se anulează

d) devine infinită

63) Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este icircntotdeauna

a) reală răsturnată micşorată

b) virtuală dreaptă micşorată

c) reală dreaptă micşorată

d) virtuală răsturnată micşorată

64) Despre o lentilă convergentă se poate afirma că

a) are focare virtuale

b) are focare reale

c) are distanţa focală imagine negativă

d) formează doar imagini reale

65) Un obiect real se plasează icircntre o lentilă convergentă şi focarul obiect al lentilei Imaginea

obiectului este

a) mărită

b) micşorată

c) reală

d) răsturnată

66) Icircn sistemul de lentile din figura alăturată focarul imagine al lentilei 1 L coincide cu focarul

obiect al lentilei 2 L Distanţa focală a primei lentile este mai mare decacirct a celei de a doua

Un fascicul paralel de lumină care intră din stacircnga icircn sistemul de lentile este transformat la

ieşire intr-un fascicul

a) convergent

b) paralel avacircnd acelaşi diametru

c) paralel avacircnd diametrul mărit

d) paralel avacircnd diametrul micşorat

67) O rază de lumină intră sub unghiul de incidenţă i=0

din aer ( naer = -un bloc de

sticlă urmacircnd drumul trasat icircn figura alăturată Unghiul de refracţie este r =0 Valoarea

indicelui de refracţie al sticlei este de aproximativ

a) n=165

b) n=150

c) n=140

d) n=125

68) Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile este

reală şi egală cu obiectul Distanţa dintre obiect şi imagine are valoarea de 80 cm

Convergenţa lentilei are valoarea

a) C=125

b) C=150

c) C=250

d) C=500

69) Distanţa focală a unui sistem de două lentile sferice subţiri alipite avacircnd convergenţele C1 =

4 dioptrii şi C2 = minus 2 dioptrii este

a) 125 cm

b) minus125 cm

c) 50 cm

d) minus 50 cm

70) Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subţire convergentă este reală

răsturnată şi egală cu obiectul acesta este plasat faţă de lentilă

a) la distanţă practic nulă

b) icircn focarul imagine

c) icircn focarul obiect

d) la dublul distanţei focale

71) O rază de lumină care se propagă icircn aer ( n=

incidenţă i=0

şi se refractă astfel că unghiul de refracţie este r=0

Viteza luminii icircn

stică este aproximtiv

a) 152∙108ms

b) 212∙108ms

c) 248∙108ms

d) 282∙108ms

72) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=

axa sa optică principală Imaginea este de două ori mai mică decacirct obiectul Distanţa faţă de

centrul optic al lentilei la care a fost aşezat obiectul este de

a) 10cm

b) 20 cm

c) 40 cm

d) 80cm

73) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii f

1 este

a) m

b) m-1

c) m2

d) m3

74) Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse icircn contact Icircn

aceste condiţii sistemul de lentile este echivalent cu

a) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mică decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

b) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mică icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

c) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mare icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

d) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mare decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

75) O lentilă convergentă

a) este mai groasă la margini şi mai subţire la mijloc

b) are focarul imagine de aceeaşi parte a lentilei icircn care este plasat obiectul real

c) transformă un fascicul paralel icircntr-un fascicul convergent

d) are distanţa focală negativă

76) La incidenţa luminii pe suparafaţa de separare dintre două medii avacircnd indici de refracţie

diferiţi unghiul de incidenţă pentru care raza incidentă raza reflectată şi raza refractată au

aceeaşi direcţie este

a) 00

b) 300

c) 600

d) 900

77) Unitatea de măsură icircn SI pentru mărimea fizică egală cu inversul convergenţei unei lentile

este

a) m

b) mminus1

c) mminus2

d) mminus3

78) O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafaţa de separare dintre sticlă (indice de

refracţie ns naer=0

relaţia

a) sini gt ns

b) sini=1ns

c) sinigt1ns

d) sinilt1ns

79) Două lentile sferice subţiri ambele convergente au distanţele focale egale f1=f2=025m

Lentilele sunt alipite formacircnd un sistem optic centrat Convergenţa sistemului format astfel

are valoarea

a) 4dioptrii

b) 8dioptrii

c) 12dioptrii

d) 16dioptrii

80) Convergenţa unei lentile subţiri este C iar a altei lentile este 2C Distanţa focală a unui

sistem optic centrat format din cele două lentile alipite este

a) 1C

b) 23C

c) C2

d) 13C

81) O lentilă plan concavă cu raza de curbură a suprafeţei sferice egală icircn modul cu 12cm are

distanţa focală icircn aer egală cu minus222cmIndicele de refracţie al materialului din care este

confecţionată lentila este

a) 133

b) 142

c) 154

d) 16

82) Un fascicul de lumină trece din sticlă icircn apă Indicele de refracţie al sticlei nsticla=32

indicele de refracţie al apei este napa=43 Icircntre vitezele de propagare a luminii icircn cele două

medii există relaţia

a) apasticla vv

b) 3

4 apa

sticla

vv

c) 9

8 apa

sticla

vv

d) 2

3 apa

sticla

vv

83) Icircn faţa unei lentile convergente cu distanţa focală f se aşază un obiect perpendicular pe axa

optică principală la distanţa f 2 de lentilă Imaginea formată este

a) reală mai mică decacirct obiectul

b) virtuală mai mare decacirct obiectul

c) virtuală mai mică decacirct obiectul

d) reală mai mare decacirct obiectul

84) Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului valorii măririi liniare transversale de

valoarea distanţei dintre un obiect real şi o lentilă convergentă Convergenţa lentilei are

valoarea

a) 25mminus1

b) 45mminus1

c) 50mminus1

d) 75mminus1

85) Indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lentila din figură este n1 = 13

iar al mediului ce icircnconjoară lentila este n2 = 15 Convergenţa lentilei este

a) pozitivă

b) negativă

c) zero

d) infinită

86) Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este

a) reală şi dreaptă

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

c) minusE + I(R + r )

d) minusE minus I(R + r )

27) Un consumator cu rezistenţa electrică R este alimentat de la o grupare serie de două

generatoare avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r Intensitatea

curentului electric prin acest consumator este

a) rR

EI

2

2

b) rR

EI

c) rR

EI

2

d) rR

EI

2

2

28) Rezistorii identici din figura alăturată au fiecare rezistenţa electrică R = 6Ω Icircn aceste

condiţii rezistenţa echivalentă icircntre bornele A şi B este

a) 22Ω

b) 11Ω

c) 2Ω

d) 6Ω

29) La capetele unui fir metalic se aplică o anumită tensiune electrică astfel icircncacirct el este parcurs

de un curent cu intensitatea I Dacă se aplică aceeaşi tensiune electrică unui alt fir metalic

din acelaşi metal cu aceeaşi lungime dar cu diametrul de două ori mai mare intensitatea

curentului electric prin acest fir este

a) I 2

b) I c) 2I

d) 4I

30) Prin convenţie sensul curentului electric este

a) de la bdquo+rdquo la bdquo-ldquo prin interiorul sursei

b) de la bdquo+rdquo la bdquo-ldquo prin circuitul exterior sursei

c) sensul deplasării electronilor icircn circuitul interior

d) sensul deplasării electronilor icircn circuitul exterior sursei

31) O baterie are tensiunea electromotoare E = 100V şi rezistenţa internă r = 01Ω este legată la

bornele unui rezistor avacircnd rezistenţa R = 10Ω La bornele rezistorului se conectează un

voltmetru avacircnd rezistenţa RV = 990Ω Tensiunea electrică indicată de voltmetru este

a) 90 V

b) 95 V

c) 99 V

d) 100 V

32) Rezistenţa echivalentă a grupării icircn paralel a două rezistoare ohmice este de patru ori mai

mică decacirct rezistenţa echivalentă a grupării acestor rezistoare icircn serie Dacă primul rezistor

are rezistenţa 224 Ω rezistenţa celui de al doilea rezistor este

a) 56 Ω

b) 168 Ω

c) 224 Ω

d) 672 Ω

33) O creştere a tensiunii electrice aplicate la bornele unui circuit electric ohmic determină o

creştere direct proporţională a

a) rezistivităţii circuitului

b) intensităţii curentului icircn circuit

c) rezistenţei circuitului

d) tuturor celor trei mărimi fizice de mai sus

34) O sacircrmă de rezistenţă R este tăiată icircn trei părţi egale Una dintre bucăţi se icircndoaie sub formă

de cerc şi apoi cele trei părţi se montează ca icircn figură Rezistenţa echivalentă a grupării este

a) R2

b) R3

c) 3R4

d) R

35) Două surse electrice cu parametrii E1 r respectiv E2 r E1 ne E2 sunt conectate ca icircn figură

Icircntre bornele A şi B este conectat un conductor de rezistenţă electrică neglijabilă care este

străbătut de curentul de intensitate I Tensiunea electrică icircntre punctele A şi B este

a) UAB = 2Ir + E1 minus E2

b) UAB = E2 minus E1

c) UAB = E1 minus E2

d) 0

36) Dacă tensiunea la capetele unui rezistor este de 45 V iar rezistenţa electrică a acestuia de

5 kΩ intensitatea curentului electric care icircl străbate are valoarea de

a) 09mA

b) 225mA

c) 09 A

d) 225 A

37) Trei surse identice avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r

furnizează un curent de aceeaşi intensitate unui circuit exterior de rezistenţă R fie că sunt

conectate icircn serie fie că sunt conectate icircn paralel Icircntre rezistenţa circuitului exterior şi

rezistenţa interioară a unei surse există relaţia

a) R = r2

b) R = r

c) R = r3

d) R = 3r

38) Numărul de electroni care trec icircn fiecare secundă prin secţiunea transversală a unui

conductor străbătut de un curent electric a cărui intensitate are valoarea I = 32mA este

a) 2∙1017

b) 5∙1017

c) 2∙1018

d) 5∙1018

39) Dacă notaţiile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a mărimii

fizice exprimată prin relaţia l

US

este

a) V

b) Ω

c) Ω∙m

d) A

40) Rezistenţa electrică a filamentului unui bec electric la 00Care valoarea R0 = 25Ω iar

coeficientul de temperatură al rezistivităţii filamentului este α = 5∙10minus3

gradminus1

Dacă se

neglijează modificarea dimensiunilor filamentului cu temperatura rezistenţa electrică a

filamentului becului la temperatura de 20000C are valoarea

a) 250Ω

b) 275Ω

c) 300Ω

d) 325Ω

41) Două generatoare identice avacircnd tensiunea electromotoare E = 24 V fiecare sunt legate icircn

paralel la bornele unui rezistor de rezistenţă R = 5Ω Dacă rezistorul este parcurs de un

curent de intensitate I = 4 A rezistenţa internă a unui generator este

a) 4Ω

b) 3Ω

c) 2Ω

d) 1Ω

42) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI pentru tensiunea electrică este

a) Ω

b) Ω middotm

c) V

d) A

43) Rolul generatorului electric icircntr-un circuit electric este

a) de a produce electroni

b) de a menţine o tensiune electrică nenulă la bornele circuitului

c) de a icircnchide circuitul

d) de a transforma energia electrică icircn căldură

44) 5 Rezistenţa echivalentă a unei grupări de n rezistori identici de rezistenţă r fiecare legaţi

icircn paralel este

a) r

b) nr

c) nr

d) rn

45) Tensiunea electrică la bornele unui conductor cu rezistenţa electrică R = 5Ω este U = 25 V

Intensitatea curentului electric prin conductor are valoarea

a) I = 02 A

b) I = 50mA

c) I = 5 A

d) I = 125 A

46) Numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a unui conductor străbătut de un

curent electric cu intensitatea I = 3200mA icircn timpul t = 10min este

a) 12∙10minus21

b) 2∙1015

c) 12∙1017

d) 12∙1021

47) Se realizează o grupare paralel de 3 rezistori identici avacircnd fiecare rezistenţa electrică

R = 12Ω Rezistenţa echivalentă va fi

a) 025Ω

b) 4Ω

c) 12Ω

d) 36Ω

48) Dintr-o sacircrmă de cupru avacircnd rezistenţa R se realizează un cerc Rezistenţa echivalentă

dintre bornele A şi B este egală cu

a) 3R 16

b) 3R 4

c) 6R 4

d) R 4

49) O baterie este formată din N = 10 surse identice legate icircn paralel caracterizate de tem E =

12 V şi rezistenţa internă r = 1Ω Bateria se leagă la bornele unui consumator de rezistenţă R

= 19Ω Intensitatea curentului prin consumator este

a) 12 A

b) 6 A

c) 10 A

d) 12 A

50) Un consumator cu rezistenţa de 6 Ω funcţionează la parametri nominali cacircnd este străbătut

de un curent electric cu intensitatea de 025 A Consumatorul va funcţiona la parametri

nominali la icircnchiderea icircntrerupătorului K din circuitul (sursa are tem E = 15 V şi rezistenţa

interioară neglijabilă)

51) 4 Doi rezistori identici au rezistenţa echivalentă a grupării serie de 4 Ω Dacă vor fi

conectaţi icircn paralel rezistenţa echivalentă va fi

a) 1 Ω

b) 2 Ω

c) 3Ω

d) 4 Ω

52) La capetele unui conductor metalic de rezistenţă R se aplică o tensiune electrică U Dacă e

este sarcina electrică elementară numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a

conductorului icircn intervalul de timp t este

a) eR

UtN

b) U

etRN

c) Ut

eRN

d) Ue

RtN

53) Două surse electrice identice de rezistenţă internă r grupate icircn paralel furnizează unui

rezistor de rezistenţă R conectat la bornele grupării un curent de intensitate IP Aceleaşi

surse grupate icircn serie furnizează aceluiaşi rezistor conectat la bornele grupării un curent de

intensitate IS Raportul intensităţilor curentului prin rezistor icircn cele două situaţii IP IS este

a) r

rR

b) rR

R

2

c) rR

rR

2

2

d) R

rR 2

54) La bornele unei baterii este conectat un rezistor cu rezistenţa electrică R variabilă

Dependenţa inversului intensităţii curentului electric ce străbate rezistorul de rezistenţa

electrică a rezistorului este ilustrată icircn graficul din figura alăturată Pe baza datelor din grafic

se poate afirma că tensiunea electromotoare a bateriei E şi rezistenţa sa internă r au valorile

a) E = 10 V r = 10Ω

b) E = 10 V r = 1Ω

c) E = 1V r = 001Ω

d) E = 1V r = 10Ω

55) Rezistenţa echivalentă a trei becuri identice legate icircn paralel este RP = 4Ω Rezistenţa

echivalentă a celor trei becuri legate icircn serie RS are valoarea

a) 4Ω

b) 12Ω

c) 36 Ω

d) 48Ω

56) Intensitatea curentului care străbate un conductor termostatat scade de două ori Icircn acestă

situaţie rezistenţa electrică a conductorului

a) scade de două ori

b) creşte de două ori

c) creşte de patru ori

d) rămacircne constantă

57) Din N surse identice se formează două baterii prin legarea surselor icircn serie respectiv icircn

paralel Bateriile astfel formate se conectează pe racircnd la bornele unui consumator de

rezistenţă R Dacă icircn ambele cazuri intensitatea curentului prin consumator este aceeaşi

relaţia corectă dintre rezistenţa consumatorului şi rezistenţa internă a unei surse este

a) R = r

b) R = 05r

c) r = 05R

d) R = Nr

58) Trei acumulatoare electrice identice sunt legate icircn paralel Conectacircnd icircntre borna pozitivă şi

cea negativă a grupării un conductor metalic de rezistenţă neglijabilă curentul prin acesta are

intensitatea de 36 A Dacă deconectăm unul dintre acumulatoare intensitatea curentului prin

conductorul metalic devine

a) 12 A

b) 16 A

c) 18 A

d) 24 A

59) La conectarea icircn serie a doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă are valoarea RS = 50Ω

Conectacircnd icircn paralel aceiaşi doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă devine RP = 12Ω

Rezistenţele electrice ale celor doi rezistori sunt

a) 10Ω40Ω

b) 20Ω40Ω

c) 20Ω30Ω

d) 30Ω30Ω

60) Icircn reţeaua din figură fiecare rezistor are rezistenţa electrică R Cacircnd tensiunea este aplicată

icircntre bornele A şi B rezistenţa echivalentă a reţelei este

a) 4R 3

b) 4R

c) 3R 4

d) 3R 2

RĂSPUNSURI

1 ndash c

2 - a

3 - d

4 - d

5 - a

6 - c

7 - b

8 - a

9 - a

10 - a

11 - c

12 - b

13 - c

14 - d

15 - d

16 - c

17 - a

18 - a

19 - a

20 ndash a

21- b 22 ndash a 23- b 24- c 25- b 26- d 27- d 28- b 29-d 30-b 31-c 32- c 33-b 34-c 35-a 36-a 37-b 38-a 39-d 40-b 41- c 42 ndash c 43- b 44- d 45- c

46- d 47- b 48- a 49-b 50-d 51-a 52- a 53-c 54-b 55-c 56-d 57-a 58-a 59-c 60-c

Teste

OPTICĂ

61) O rază de lumină cade sub un unghi de incidenţă i=0 pe suprafaţa de separare a două

medii diferite Raza de lumină trece din mediul cu indice de refracţie absolut n1=

mediul cu indice de refracţie absolut 37312 n Unghiul dintre raza reflectată şi cea

refractată are valoarea

a) 00

b) 600

c) 900

d) 1200

62) Dacă introducem o lentilă icircntr-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei

distanţa focală a lentilei

a) icircşi schimbă semnul

b) nu se modifică

c) se anulează

d) devine infinită

63) Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este icircntotdeauna

a) reală răsturnată micşorată

b) virtuală dreaptă micşorată

c) reală dreaptă micşorată

d) virtuală răsturnată micşorată

64) Despre o lentilă convergentă se poate afirma că

a) are focare virtuale

b) are focare reale

c) are distanţa focală imagine negativă

d) formează doar imagini reale

65) Un obiect real se plasează icircntre o lentilă convergentă şi focarul obiect al lentilei Imaginea

obiectului este

a) mărită

b) micşorată

c) reală

d) răsturnată

66) Icircn sistemul de lentile din figura alăturată focarul imagine al lentilei 1 L coincide cu focarul

obiect al lentilei 2 L Distanţa focală a primei lentile este mai mare decacirct a celei de a doua

Un fascicul paralel de lumină care intră din stacircnga icircn sistemul de lentile este transformat la

ieşire intr-un fascicul

a) convergent

b) paralel avacircnd acelaşi diametru

c) paralel avacircnd diametrul mărit

d) paralel avacircnd diametrul micşorat

67) O rază de lumină intră sub unghiul de incidenţă i=0

din aer ( naer = -un bloc de

sticlă urmacircnd drumul trasat icircn figura alăturată Unghiul de refracţie este r =0 Valoarea

indicelui de refracţie al sticlei este de aproximativ

a) n=165

b) n=150

c) n=140

d) n=125

68) Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile este

reală şi egală cu obiectul Distanţa dintre obiect şi imagine are valoarea de 80 cm

Convergenţa lentilei are valoarea

a) C=125

b) C=150

c) C=250

d) C=500

69) Distanţa focală a unui sistem de două lentile sferice subţiri alipite avacircnd convergenţele C1 =

4 dioptrii şi C2 = minus 2 dioptrii este

a) 125 cm

b) minus125 cm

c) 50 cm

d) minus 50 cm

70) Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subţire convergentă este reală

răsturnată şi egală cu obiectul acesta este plasat faţă de lentilă

a) la distanţă practic nulă

b) icircn focarul imagine

c) icircn focarul obiect

d) la dublul distanţei focale

71) O rază de lumină care se propagă icircn aer ( n=

incidenţă i=0

şi se refractă astfel că unghiul de refracţie este r=0

Viteza luminii icircn

stică este aproximtiv

a) 152∙108ms

b) 212∙108ms

c) 248∙108ms

d) 282∙108ms

72) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=

axa sa optică principală Imaginea este de două ori mai mică decacirct obiectul Distanţa faţă de

centrul optic al lentilei la care a fost aşezat obiectul este de

a) 10cm

b) 20 cm

c) 40 cm

d) 80cm

73) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii f

1 este

a) m

b) m-1

c) m2

d) m3

74) Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse icircn contact Icircn

aceste condiţii sistemul de lentile este echivalent cu

a) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mică decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

b) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mică icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

c) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mare icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

d) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mare decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

75) O lentilă convergentă

a) este mai groasă la margini şi mai subţire la mijloc

b) are focarul imagine de aceeaşi parte a lentilei icircn care este plasat obiectul real

c) transformă un fascicul paralel icircntr-un fascicul convergent

d) are distanţa focală negativă

76) La incidenţa luminii pe suparafaţa de separare dintre două medii avacircnd indici de refracţie

diferiţi unghiul de incidenţă pentru care raza incidentă raza reflectată şi raza refractată au

aceeaşi direcţie este

a) 00

b) 300

c) 600

d) 900

77) Unitatea de măsură icircn SI pentru mărimea fizică egală cu inversul convergenţei unei lentile

este

a) m

b) mminus1

c) mminus2

d) mminus3

78) O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafaţa de separare dintre sticlă (indice de

refracţie ns naer=0

relaţia

a) sini gt ns

b) sini=1ns

c) sinigt1ns

d) sinilt1ns

79) Două lentile sferice subţiri ambele convergente au distanţele focale egale f1=f2=025m

Lentilele sunt alipite formacircnd un sistem optic centrat Convergenţa sistemului format astfel

are valoarea

a) 4dioptrii

b) 8dioptrii

c) 12dioptrii

d) 16dioptrii

80) Convergenţa unei lentile subţiri este C iar a altei lentile este 2C Distanţa focală a unui

sistem optic centrat format din cele două lentile alipite este

a) 1C

b) 23C

c) C2

d) 13C

81) O lentilă plan concavă cu raza de curbură a suprafeţei sferice egală icircn modul cu 12cm are

distanţa focală icircn aer egală cu minus222cmIndicele de refracţie al materialului din care este

confecţionată lentila este

a) 133

b) 142

c) 154

d) 16

82) Un fascicul de lumină trece din sticlă icircn apă Indicele de refracţie al sticlei nsticla=32

indicele de refracţie al apei este napa=43 Icircntre vitezele de propagare a luminii icircn cele două

medii există relaţia

a) apasticla vv

b) 3

4 apa

sticla

vv

c) 9

8 apa

sticla

vv

d) 2

3 apa

sticla

vv

83) Icircn faţa unei lentile convergente cu distanţa focală f se aşază un obiect perpendicular pe axa

optică principală la distanţa f 2 de lentilă Imaginea formată este

a) reală mai mică decacirct obiectul

b) virtuală mai mare decacirct obiectul

c) virtuală mai mică decacirct obiectul

d) reală mai mare decacirct obiectul

84) Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului valorii măririi liniare transversale de

valoarea distanţei dintre un obiect real şi o lentilă convergentă Convergenţa lentilei are

valoarea

a) 25mminus1

b) 45mminus1

c) 50mminus1

d) 75mminus1

85) Indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lentila din figură este n1 = 13

iar al mediului ce icircnconjoară lentila este n2 = 15 Convergenţa lentilei este

a) pozitivă

b) negativă

c) zero

d) infinită

86) Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este

a) reală şi dreaptă

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

d) tuturor celor trei mărimi fizice de mai sus

34) O sacircrmă de rezistenţă R este tăiată icircn trei părţi egale Una dintre bucăţi se icircndoaie sub formă

de cerc şi apoi cele trei părţi se montează ca icircn figură Rezistenţa echivalentă a grupării este

a) R2

b) R3

c) 3R4

d) R

35) Două surse electrice cu parametrii E1 r respectiv E2 r E1 ne E2 sunt conectate ca icircn figură

Icircntre bornele A şi B este conectat un conductor de rezistenţă electrică neglijabilă care este

străbătut de curentul de intensitate I Tensiunea electrică icircntre punctele A şi B este

a) UAB = 2Ir + E1 minus E2

b) UAB = E2 minus E1

c) UAB = E1 minus E2

d) 0

36) Dacă tensiunea la capetele unui rezistor este de 45 V iar rezistenţa electrică a acestuia de

5 kΩ intensitatea curentului electric care icircl străbate are valoarea de

a) 09mA

b) 225mA

c) 09 A

d) 225 A

37) Trei surse identice avacircnd fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r

furnizează un curent de aceeaşi intensitate unui circuit exterior de rezistenţă R fie că sunt

conectate icircn serie fie că sunt conectate icircn paralel Icircntre rezistenţa circuitului exterior şi

rezistenţa interioară a unei surse există relaţia

a) R = r2

b) R = r

c) R = r3

d) R = 3r

38) Numărul de electroni care trec icircn fiecare secundă prin secţiunea transversală a unui

conductor străbătut de un curent electric a cărui intensitate are valoarea I = 32mA este

a) 2∙1017

b) 5∙1017

c) 2∙1018

d) 5∙1018

39) Dacă notaţiile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a mărimii

fizice exprimată prin relaţia l

US

este

a) V

b) Ω

c) Ω∙m

d) A

40) Rezistenţa electrică a filamentului unui bec electric la 00Care valoarea R0 = 25Ω iar

coeficientul de temperatură al rezistivităţii filamentului este α = 5∙10minus3

gradminus1

Dacă se

neglijează modificarea dimensiunilor filamentului cu temperatura rezistenţa electrică a

filamentului becului la temperatura de 20000C are valoarea

a) 250Ω

b) 275Ω

c) 300Ω

d) 325Ω

41) Două generatoare identice avacircnd tensiunea electromotoare E = 24 V fiecare sunt legate icircn

paralel la bornele unui rezistor de rezistenţă R = 5Ω Dacă rezistorul este parcurs de un

curent de intensitate I = 4 A rezistenţa internă a unui generator este

a) 4Ω

b) 3Ω

c) 2Ω

d) 1Ω

42) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI pentru tensiunea electrică este

a) Ω

b) Ω middotm

c) V

d) A

43) Rolul generatorului electric icircntr-un circuit electric este

a) de a produce electroni

b) de a menţine o tensiune electrică nenulă la bornele circuitului

c) de a icircnchide circuitul

d) de a transforma energia electrică icircn căldură

44) 5 Rezistenţa echivalentă a unei grupări de n rezistori identici de rezistenţă r fiecare legaţi

icircn paralel este

a) r

b) nr

c) nr

d) rn

45) Tensiunea electrică la bornele unui conductor cu rezistenţa electrică R = 5Ω este U = 25 V

Intensitatea curentului electric prin conductor are valoarea

a) I = 02 A

b) I = 50mA

c) I = 5 A

d) I = 125 A

46) Numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a unui conductor străbătut de un

curent electric cu intensitatea I = 3200mA icircn timpul t = 10min este

a) 12∙10minus21

b) 2∙1015

c) 12∙1017

d) 12∙1021

47) Se realizează o grupare paralel de 3 rezistori identici avacircnd fiecare rezistenţa electrică

R = 12Ω Rezistenţa echivalentă va fi

a) 025Ω

b) 4Ω

c) 12Ω

d) 36Ω

48) Dintr-o sacircrmă de cupru avacircnd rezistenţa R se realizează un cerc Rezistenţa echivalentă

dintre bornele A şi B este egală cu

a) 3R 16

b) 3R 4

c) 6R 4

d) R 4

49) O baterie este formată din N = 10 surse identice legate icircn paralel caracterizate de tem E =

12 V şi rezistenţa internă r = 1Ω Bateria se leagă la bornele unui consumator de rezistenţă R

= 19Ω Intensitatea curentului prin consumator este

a) 12 A

b) 6 A

c) 10 A

d) 12 A

50) Un consumator cu rezistenţa de 6 Ω funcţionează la parametri nominali cacircnd este străbătut

de un curent electric cu intensitatea de 025 A Consumatorul va funcţiona la parametri

nominali la icircnchiderea icircntrerupătorului K din circuitul (sursa are tem E = 15 V şi rezistenţa

interioară neglijabilă)

51) 4 Doi rezistori identici au rezistenţa echivalentă a grupării serie de 4 Ω Dacă vor fi

conectaţi icircn paralel rezistenţa echivalentă va fi

a) 1 Ω

b) 2 Ω

c) 3Ω

d) 4 Ω

52) La capetele unui conductor metalic de rezistenţă R se aplică o tensiune electrică U Dacă e

este sarcina electrică elementară numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a

conductorului icircn intervalul de timp t este

a) eR

UtN

b) U

etRN

c) Ut

eRN

d) Ue

RtN

53) Două surse electrice identice de rezistenţă internă r grupate icircn paralel furnizează unui

rezistor de rezistenţă R conectat la bornele grupării un curent de intensitate IP Aceleaşi

surse grupate icircn serie furnizează aceluiaşi rezistor conectat la bornele grupării un curent de

intensitate IS Raportul intensităţilor curentului prin rezistor icircn cele două situaţii IP IS este

a) r

rR

b) rR

R

2

c) rR

rR

2

2

d) R

rR 2

54) La bornele unei baterii este conectat un rezistor cu rezistenţa electrică R variabilă

Dependenţa inversului intensităţii curentului electric ce străbate rezistorul de rezistenţa

electrică a rezistorului este ilustrată icircn graficul din figura alăturată Pe baza datelor din grafic

se poate afirma că tensiunea electromotoare a bateriei E şi rezistenţa sa internă r au valorile

a) E = 10 V r = 10Ω

b) E = 10 V r = 1Ω

c) E = 1V r = 001Ω

d) E = 1V r = 10Ω

55) Rezistenţa echivalentă a trei becuri identice legate icircn paralel este RP = 4Ω Rezistenţa

echivalentă a celor trei becuri legate icircn serie RS are valoarea

a) 4Ω

b) 12Ω

c) 36 Ω

d) 48Ω

56) Intensitatea curentului care străbate un conductor termostatat scade de două ori Icircn acestă

situaţie rezistenţa electrică a conductorului

a) scade de două ori

b) creşte de două ori

c) creşte de patru ori

d) rămacircne constantă

57) Din N surse identice se formează două baterii prin legarea surselor icircn serie respectiv icircn

paralel Bateriile astfel formate se conectează pe racircnd la bornele unui consumator de

rezistenţă R Dacă icircn ambele cazuri intensitatea curentului prin consumator este aceeaşi

relaţia corectă dintre rezistenţa consumatorului şi rezistenţa internă a unei surse este

a) R = r

b) R = 05r

c) r = 05R

d) R = Nr

58) Trei acumulatoare electrice identice sunt legate icircn paralel Conectacircnd icircntre borna pozitivă şi

cea negativă a grupării un conductor metalic de rezistenţă neglijabilă curentul prin acesta are

intensitatea de 36 A Dacă deconectăm unul dintre acumulatoare intensitatea curentului prin

conductorul metalic devine

a) 12 A

b) 16 A

c) 18 A

d) 24 A

59) La conectarea icircn serie a doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă are valoarea RS = 50Ω

Conectacircnd icircn paralel aceiaşi doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă devine RP = 12Ω

Rezistenţele electrice ale celor doi rezistori sunt

a) 10Ω40Ω

b) 20Ω40Ω

c) 20Ω30Ω

d) 30Ω30Ω

60) Icircn reţeaua din figură fiecare rezistor are rezistenţa electrică R Cacircnd tensiunea este aplicată

icircntre bornele A şi B rezistenţa echivalentă a reţelei este

a) 4R 3

b) 4R

c) 3R 4

d) 3R 2

RĂSPUNSURI

1 ndash c

2 - a

3 - d

4 - d

5 - a

6 - c

7 - b

8 - a

9 - a

10 - a

11 - c

12 - b

13 - c

14 - d

15 - d

16 - c

17 - a

18 - a

19 - a

20 ndash a

21- b 22 ndash a 23- b 24- c 25- b 26- d 27- d 28- b 29-d 30-b 31-c 32- c 33-b 34-c 35-a 36-a 37-b 38-a 39-d 40-b 41- c 42 ndash c 43- b 44- d 45- c

46- d 47- b 48- a 49-b 50-d 51-a 52- a 53-c 54-b 55-c 56-d 57-a 58-a 59-c 60-c

Teste

OPTICĂ

61) O rază de lumină cade sub un unghi de incidenţă i=0 pe suprafaţa de separare a două

medii diferite Raza de lumină trece din mediul cu indice de refracţie absolut n1=

mediul cu indice de refracţie absolut 37312 n Unghiul dintre raza reflectată şi cea

refractată are valoarea

a) 00

b) 600

c) 900

d) 1200

62) Dacă introducem o lentilă icircntr-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei

distanţa focală a lentilei

a) icircşi schimbă semnul

b) nu se modifică

c) se anulează

d) devine infinită

63) Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este icircntotdeauna

a) reală răsturnată micşorată

b) virtuală dreaptă micşorată

c) reală dreaptă micşorată

d) virtuală răsturnată micşorată

64) Despre o lentilă convergentă se poate afirma că

a) are focare virtuale

b) are focare reale

c) are distanţa focală imagine negativă

d) formează doar imagini reale

65) Un obiect real se plasează icircntre o lentilă convergentă şi focarul obiect al lentilei Imaginea

obiectului este

a) mărită

b) micşorată

c) reală

d) răsturnată

66) Icircn sistemul de lentile din figura alăturată focarul imagine al lentilei 1 L coincide cu focarul

obiect al lentilei 2 L Distanţa focală a primei lentile este mai mare decacirct a celei de a doua

Un fascicul paralel de lumină care intră din stacircnga icircn sistemul de lentile este transformat la

ieşire intr-un fascicul

a) convergent

b) paralel avacircnd acelaşi diametru

c) paralel avacircnd diametrul mărit

d) paralel avacircnd diametrul micşorat

67) O rază de lumină intră sub unghiul de incidenţă i=0

din aer ( naer = -un bloc de

sticlă urmacircnd drumul trasat icircn figura alăturată Unghiul de refracţie este r =0 Valoarea

indicelui de refracţie al sticlei este de aproximativ

a) n=165

b) n=150

c) n=140

d) n=125

68) Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile este

reală şi egală cu obiectul Distanţa dintre obiect şi imagine are valoarea de 80 cm

Convergenţa lentilei are valoarea

a) C=125

b) C=150

c) C=250

d) C=500

69) Distanţa focală a unui sistem de două lentile sferice subţiri alipite avacircnd convergenţele C1 =

4 dioptrii şi C2 = minus 2 dioptrii este

a) 125 cm

b) minus125 cm

c) 50 cm

d) minus 50 cm

70) Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subţire convergentă este reală

răsturnată şi egală cu obiectul acesta este plasat faţă de lentilă

a) la distanţă practic nulă

b) icircn focarul imagine

c) icircn focarul obiect

d) la dublul distanţei focale

71) O rază de lumină care se propagă icircn aer ( n=

incidenţă i=0

şi se refractă astfel că unghiul de refracţie este r=0

Viteza luminii icircn

stică este aproximtiv

a) 152∙108ms

b) 212∙108ms

c) 248∙108ms

d) 282∙108ms

72) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=

axa sa optică principală Imaginea este de două ori mai mică decacirct obiectul Distanţa faţă de

centrul optic al lentilei la care a fost aşezat obiectul este de

a) 10cm

b) 20 cm

c) 40 cm

d) 80cm

73) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii f

1 este

a) m

b) m-1

c) m2

d) m3

74) Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse icircn contact Icircn

aceste condiţii sistemul de lentile este echivalent cu

a) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mică decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

b) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mică icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

c) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mare icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

d) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mare decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

75) O lentilă convergentă

a) este mai groasă la margini şi mai subţire la mijloc

b) are focarul imagine de aceeaşi parte a lentilei icircn care este plasat obiectul real

c) transformă un fascicul paralel icircntr-un fascicul convergent

d) are distanţa focală negativă

76) La incidenţa luminii pe suparafaţa de separare dintre două medii avacircnd indici de refracţie

diferiţi unghiul de incidenţă pentru care raza incidentă raza reflectată şi raza refractată au

aceeaşi direcţie este

a) 00

b) 300

c) 600

d) 900

77) Unitatea de măsură icircn SI pentru mărimea fizică egală cu inversul convergenţei unei lentile

este

a) m

b) mminus1

c) mminus2

d) mminus3

78) O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafaţa de separare dintre sticlă (indice de

refracţie ns naer=0

relaţia

a) sini gt ns

b) sini=1ns

c) sinigt1ns

d) sinilt1ns

79) Două lentile sferice subţiri ambele convergente au distanţele focale egale f1=f2=025m

Lentilele sunt alipite formacircnd un sistem optic centrat Convergenţa sistemului format astfel

are valoarea

a) 4dioptrii

b) 8dioptrii

c) 12dioptrii

d) 16dioptrii

80) Convergenţa unei lentile subţiri este C iar a altei lentile este 2C Distanţa focală a unui

sistem optic centrat format din cele două lentile alipite este

a) 1C

b) 23C

c) C2

d) 13C

81) O lentilă plan concavă cu raza de curbură a suprafeţei sferice egală icircn modul cu 12cm are

distanţa focală icircn aer egală cu minus222cmIndicele de refracţie al materialului din care este

confecţionată lentila este

a) 133

b) 142

c) 154

d) 16

82) Un fascicul de lumină trece din sticlă icircn apă Indicele de refracţie al sticlei nsticla=32

indicele de refracţie al apei este napa=43 Icircntre vitezele de propagare a luminii icircn cele două

medii există relaţia

a) apasticla vv

b) 3

4 apa

sticla

vv

c) 9

8 apa

sticla

vv

d) 2

3 apa

sticla

vv

83) Icircn faţa unei lentile convergente cu distanţa focală f se aşază un obiect perpendicular pe axa

optică principală la distanţa f 2 de lentilă Imaginea formată este

a) reală mai mică decacirct obiectul

b) virtuală mai mare decacirct obiectul

c) virtuală mai mică decacirct obiectul

d) reală mai mare decacirct obiectul

84) Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului valorii măririi liniare transversale de

valoarea distanţei dintre un obiect real şi o lentilă convergentă Convergenţa lentilei are

valoarea

a) 25mminus1

b) 45mminus1

c) 50mminus1

d) 75mminus1

85) Indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lentila din figură este n1 = 13

iar al mediului ce icircnconjoară lentila este n2 = 15 Convergenţa lentilei este

a) pozitivă

b) negativă

c) zero

d) infinită

86) Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este

a) reală şi dreaptă

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

a) 4Ω

b) 3Ω

c) 2Ω

d) 1Ω

42) Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea

de măsură icircn SI pentru tensiunea electrică este

a) Ω

b) Ω middotm

c) V

d) A

43) Rolul generatorului electric icircntr-un circuit electric este

a) de a produce electroni

b) de a menţine o tensiune electrică nenulă la bornele circuitului

c) de a icircnchide circuitul

d) de a transforma energia electrică icircn căldură

44) 5 Rezistenţa echivalentă a unei grupări de n rezistori identici de rezistenţă r fiecare legaţi

icircn paralel este

a) r

b) nr

c) nr

d) rn

45) Tensiunea electrică la bornele unui conductor cu rezistenţa electrică R = 5Ω este U = 25 V

Intensitatea curentului electric prin conductor are valoarea

a) I = 02 A

b) I = 50mA

c) I = 5 A

d) I = 125 A

46) Numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a unui conductor străbătut de un

curent electric cu intensitatea I = 3200mA icircn timpul t = 10min este

a) 12∙10minus21

b) 2∙1015

c) 12∙1017

d) 12∙1021

47) Se realizează o grupare paralel de 3 rezistori identici avacircnd fiecare rezistenţa electrică

R = 12Ω Rezistenţa echivalentă va fi

a) 025Ω

b) 4Ω

c) 12Ω

d) 36Ω

48) Dintr-o sacircrmă de cupru avacircnd rezistenţa R se realizează un cerc Rezistenţa echivalentă

dintre bornele A şi B este egală cu

a) 3R 16

b) 3R 4

c) 6R 4

d) R 4

49) O baterie este formată din N = 10 surse identice legate icircn paralel caracterizate de tem E =

12 V şi rezistenţa internă r = 1Ω Bateria se leagă la bornele unui consumator de rezistenţă R

= 19Ω Intensitatea curentului prin consumator este

a) 12 A

b) 6 A

c) 10 A

d) 12 A

50) Un consumator cu rezistenţa de 6 Ω funcţionează la parametri nominali cacircnd este străbătut

de un curent electric cu intensitatea de 025 A Consumatorul va funcţiona la parametri

nominali la icircnchiderea icircntrerupătorului K din circuitul (sursa are tem E = 15 V şi rezistenţa

interioară neglijabilă)

51) 4 Doi rezistori identici au rezistenţa echivalentă a grupării serie de 4 Ω Dacă vor fi

conectaţi icircn paralel rezistenţa echivalentă va fi

a) 1 Ω

b) 2 Ω

c) 3Ω

d) 4 Ω

52) La capetele unui conductor metalic de rezistenţă R se aplică o tensiune electrică U Dacă e

este sarcina electrică elementară numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a

conductorului icircn intervalul de timp t este

a) eR

UtN

b) U

etRN

c) Ut

eRN

d) Ue

RtN

53) Două surse electrice identice de rezistenţă internă r grupate icircn paralel furnizează unui

rezistor de rezistenţă R conectat la bornele grupării un curent de intensitate IP Aceleaşi

surse grupate icircn serie furnizează aceluiaşi rezistor conectat la bornele grupării un curent de

intensitate IS Raportul intensităţilor curentului prin rezistor icircn cele două situaţii IP IS este

a) r

rR

b) rR

R

2

c) rR

rR

2

2

d) R

rR 2

54) La bornele unei baterii este conectat un rezistor cu rezistenţa electrică R variabilă

Dependenţa inversului intensităţii curentului electric ce străbate rezistorul de rezistenţa

electrică a rezistorului este ilustrată icircn graficul din figura alăturată Pe baza datelor din grafic

se poate afirma că tensiunea electromotoare a bateriei E şi rezistenţa sa internă r au valorile

a) E = 10 V r = 10Ω

b) E = 10 V r = 1Ω

c) E = 1V r = 001Ω

d) E = 1V r = 10Ω

55) Rezistenţa echivalentă a trei becuri identice legate icircn paralel este RP = 4Ω Rezistenţa

echivalentă a celor trei becuri legate icircn serie RS are valoarea

a) 4Ω

b) 12Ω

c) 36 Ω

d) 48Ω

56) Intensitatea curentului care străbate un conductor termostatat scade de două ori Icircn acestă

situaţie rezistenţa electrică a conductorului

a) scade de două ori

b) creşte de două ori

c) creşte de patru ori

d) rămacircne constantă

57) Din N surse identice se formează două baterii prin legarea surselor icircn serie respectiv icircn

paralel Bateriile astfel formate se conectează pe racircnd la bornele unui consumator de

rezistenţă R Dacă icircn ambele cazuri intensitatea curentului prin consumator este aceeaşi

relaţia corectă dintre rezistenţa consumatorului şi rezistenţa internă a unei surse este

a) R = r

b) R = 05r

c) r = 05R

d) R = Nr

58) Trei acumulatoare electrice identice sunt legate icircn paralel Conectacircnd icircntre borna pozitivă şi

cea negativă a grupării un conductor metalic de rezistenţă neglijabilă curentul prin acesta are

intensitatea de 36 A Dacă deconectăm unul dintre acumulatoare intensitatea curentului prin

conductorul metalic devine

a) 12 A

b) 16 A

c) 18 A

d) 24 A

59) La conectarea icircn serie a doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă are valoarea RS = 50Ω

Conectacircnd icircn paralel aceiaşi doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă devine RP = 12Ω

Rezistenţele electrice ale celor doi rezistori sunt

a) 10Ω40Ω

b) 20Ω40Ω

c) 20Ω30Ω

d) 30Ω30Ω

60) Icircn reţeaua din figură fiecare rezistor are rezistenţa electrică R Cacircnd tensiunea este aplicată

icircntre bornele A şi B rezistenţa echivalentă a reţelei este

a) 4R 3

b) 4R

c) 3R 4

d) 3R 2

RĂSPUNSURI

1 ndash c

2 - a

3 - d

4 - d

5 - a

6 - c

7 - b

8 - a

9 - a

10 - a

11 - c

12 - b

13 - c

14 - d

15 - d

16 - c

17 - a

18 - a

19 - a

20 ndash a

21- b 22 ndash a 23- b 24- c 25- b 26- d 27- d 28- b 29-d 30-b 31-c 32- c 33-b 34-c 35-a 36-a 37-b 38-a 39-d 40-b 41- c 42 ndash c 43- b 44- d 45- c

46- d 47- b 48- a 49-b 50-d 51-a 52- a 53-c 54-b 55-c 56-d 57-a 58-a 59-c 60-c

Teste

OPTICĂ

61) O rază de lumină cade sub un unghi de incidenţă i=0 pe suprafaţa de separare a două

medii diferite Raza de lumină trece din mediul cu indice de refracţie absolut n1=

mediul cu indice de refracţie absolut 37312 n Unghiul dintre raza reflectată şi cea

refractată are valoarea

a) 00

b) 600

c) 900

d) 1200

62) Dacă introducem o lentilă icircntr-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei

distanţa focală a lentilei

a) icircşi schimbă semnul

b) nu se modifică

c) se anulează

d) devine infinită

63) Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este icircntotdeauna

a) reală răsturnată micşorată

b) virtuală dreaptă micşorată

c) reală dreaptă micşorată

d) virtuală răsturnată micşorată

64) Despre o lentilă convergentă se poate afirma că

a) are focare virtuale

b) are focare reale

c) are distanţa focală imagine negativă

d) formează doar imagini reale

65) Un obiect real se plasează icircntre o lentilă convergentă şi focarul obiect al lentilei Imaginea

obiectului este

a) mărită

b) micşorată

c) reală

d) răsturnată

66) Icircn sistemul de lentile din figura alăturată focarul imagine al lentilei 1 L coincide cu focarul

obiect al lentilei 2 L Distanţa focală a primei lentile este mai mare decacirct a celei de a doua

Un fascicul paralel de lumină care intră din stacircnga icircn sistemul de lentile este transformat la

ieşire intr-un fascicul

a) convergent

b) paralel avacircnd acelaşi diametru

c) paralel avacircnd diametrul mărit

d) paralel avacircnd diametrul micşorat

67) O rază de lumină intră sub unghiul de incidenţă i=0

din aer ( naer = -un bloc de

sticlă urmacircnd drumul trasat icircn figura alăturată Unghiul de refracţie este r =0 Valoarea

indicelui de refracţie al sticlei este de aproximativ

a) n=165

b) n=150

c) n=140

d) n=125

68) Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile este

reală şi egală cu obiectul Distanţa dintre obiect şi imagine are valoarea de 80 cm

Convergenţa lentilei are valoarea

a) C=125

b) C=150

c) C=250

d) C=500

69) Distanţa focală a unui sistem de două lentile sferice subţiri alipite avacircnd convergenţele C1 =

4 dioptrii şi C2 = minus 2 dioptrii este

a) 125 cm

b) minus125 cm

c) 50 cm

d) minus 50 cm

70) Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subţire convergentă este reală

răsturnată şi egală cu obiectul acesta este plasat faţă de lentilă

a) la distanţă practic nulă

b) icircn focarul imagine

c) icircn focarul obiect

d) la dublul distanţei focale

71) O rază de lumină care se propagă icircn aer ( n=

incidenţă i=0

şi se refractă astfel că unghiul de refracţie este r=0

Viteza luminii icircn

stică este aproximtiv

a) 152∙108ms

b) 212∙108ms

c) 248∙108ms

d) 282∙108ms

72) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=

axa sa optică principală Imaginea este de două ori mai mică decacirct obiectul Distanţa faţă de

centrul optic al lentilei la care a fost aşezat obiectul este de

a) 10cm

b) 20 cm

c) 40 cm

d) 80cm

73) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii f

1 este

a) m

b) m-1

c) m2

d) m3

74) Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse icircn contact Icircn

aceste condiţii sistemul de lentile este echivalent cu

a) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mică decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

b) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mică icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

c) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mare icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

d) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mare decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

75) O lentilă convergentă

a) este mai groasă la margini şi mai subţire la mijloc

b) are focarul imagine de aceeaşi parte a lentilei icircn care este plasat obiectul real

c) transformă un fascicul paralel icircntr-un fascicul convergent

d) are distanţa focală negativă

76) La incidenţa luminii pe suparafaţa de separare dintre două medii avacircnd indici de refracţie

diferiţi unghiul de incidenţă pentru care raza incidentă raza reflectată şi raza refractată au

aceeaşi direcţie este

a) 00

b) 300

c) 600

d) 900

77) Unitatea de măsură icircn SI pentru mărimea fizică egală cu inversul convergenţei unei lentile

este

a) m

b) mminus1

c) mminus2

d) mminus3

78) O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafaţa de separare dintre sticlă (indice de

refracţie ns naer=0

relaţia

a) sini gt ns

b) sini=1ns

c) sinigt1ns

d) sinilt1ns

79) Două lentile sferice subţiri ambele convergente au distanţele focale egale f1=f2=025m

Lentilele sunt alipite formacircnd un sistem optic centrat Convergenţa sistemului format astfel

are valoarea

a) 4dioptrii

b) 8dioptrii

c) 12dioptrii

d) 16dioptrii

80) Convergenţa unei lentile subţiri este C iar a altei lentile este 2C Distanţa focală a unui

sistem optic centrat format din cele două lentile alipite este

a) 1C

b) 23C

c) C2

d) 13C

81) O lentilă plan concavă cu raza de curbură a suprafeţei sferice egală icircn modul cu 12cm are

distanţa focală icircn aer egală cu minus222cmIndicele de refracţie al materialului din care este

confecţionată lentila este

a) 133

b) 142

c) 154

d) 16

82) Un fascicul de lumină trece din sticlă icircn apă Indicele de refracţie al sticlei nsticla=32

indicele de refracţie al apei este napa=43 Icircntre vitezele de propagare a luminii icircn cele două

medii există relaţia

a) apasticla vv

b) 3

4 apa

sticla

vv

c) 9

8 apa

sticla

vv

d) 2

3 apa

sticla

vv

83) Icircn faţa unei lentile convergente cu distanţa focală f se aşază un obiect perpendicular pe axa

optică principală la distanţa f 2 de lentilă Imaginea formată este

a) reală mai mică decacirct obiectul

b) virtuală mai mare decacirct obiectul

c) virtuală mai mică decacirct obiectul

d) reală mai mare decacirct obiectul

84) Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului valorii măririi liniare transversale de

valoarea distanţei dintre un obiect real şi o lentilă convergentă Convergenţa lentilei are

valoarea

a) 25mminus1

b) 45mminus1

c) 50mminus1

d) 75mminus1

85) Indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lentila din figură este n1 = 13

iar al mediului ce icircnconjoară lentila este n2 = 15 Convergenţa lentilei este

a) pozitivă

b) negativă

c) zero

d) infinită

86) Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este

a) reală şi dreaptă

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

50) Un consumator cu rezistenţa de 6 Ω funcţionează la parametri nominali cacircnd este străbătut

de un curent electric cu intensitatea de 025 A Consumatorul va funcţiona la parametri

nominali la icircnchiderea icircntrerupătorului K din circuitul (sursa are tem E = 15 V şi rezistenţa

interioară neglijabilă)

51) 4 Doi rezistori identici au rezistenţa echivalentă a grupării serie de 4 Ω Dacă vor fi

conectaţi icircn paralel rezistenţa echivalentă va fi

a) 1 Ω

b) 2 Ω

c) 3Ω

d) 4 Ω

52) La capetele unui conductor metalic de rezistenţă R se aplică o tensiune electrică U Dacă e

este sarcina electrică elementară numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a

conductorului icircn intervalul de timp t este

a) eR

UtN

b) U

etRN

c) Ut

eRN

d) Ue

RtN

53) Două surse electrice identice de rezistenţă internă r grupate icircn paralel furnizează unui

rezistor de rezistenţă R conectat la bornele grupării un curent de intensitate IP Aceleaşi

surse grupate icircn serie furnizează aceluiaşi rezistor conectat la bornele grupării un curent de

intensitate IS Raportul intensităţilor curentului prin rezistor icircn cele două situaţii IP IS este

a) r

rR

b) rR

R

2

c) rR

rR

2

2

d) R

rR 2

54) La bornele unei baterii este conectat un rezistor cu rezistenţa electrică R variabilă

Dependenţa inversului intensităţii curentului electric ce străbate rezistorul de rezistenţa

electrică a rezistorului este ilustrată icircn graficul din figura alăturată Pe baza datelor din grafic

se poate afirma că tensiunea electromotoare a bateriei E şi rezistenţa sa internă r au valorile

a) E = 10 V r = 10Ω

b) E = 10 V r = 1Ω

c) E = 1V r = 001Ω

d) E = 1V r = 10Ω

55) Rezistenţa echivalentă a trei becuri identice legate icircn paralel este RP = 4Ω Rezistenţa

echivalentă a celor trei becuri legate icircn serie RS are valoarea

a) 4Ω

b) 12Ω

c) 36 Ω

d) 48Ω

56) Intensitatea curentului care străbate un conductor termostatat scade de două ori Icircn acestă

situaţie rezistenţa electrică a conductorului

a) scade de două ori

b) creşte de două ori

c) creşte de patru ori

d) rămacircne constantă

57) Din N surse identice se formează două baterii prin legarea surselor icircn serie respectiv icircn

paralel Bateriile astfel formate se conectează pe racircnd la bornele unui consumator de

rezistenţă R Dacă icircn ambele cazuri intensitatea curentului prin consumator este aceeaşi

relaţia corectă dintre rezistenţa consumatorului şi rezistenţa internă a unei surse este

a) R = r

b) R = 05r

c) r = 05R

d) R = Nr

58) Trei acumulatoare electrice identice sunt legate icircn paralel Conectacircnd icircntre borna pozitivă şi

cea negativă a grupării un conductor metalic de rezistenţă neglijabilă curentul prin acesta are

intensitatea de 36 A Dacă deconectăm unul dintre acumulatoare intensitatea curentului prin

conductorul metalic devine

a) 12 A

b) 16 A

c) 18 A

d) 24 A

59) La conectarea icircn serie a doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă are valoarea RS = 50Ω

Conectacircnd icircn paralel aceiaşi doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă devine RP = 12Ω

Rezistenţele electrice ale celor doi rezistori sunt

a) 10Ω40Ω

b) 20Ω40Ω

c) 20Ω30Ω

d) 30Ω30Ω

60) Icircn reţeaua din figură fiecare rezistor are rezistenţa electrică R Cacircnd tensiunea este aplicată

icircntre bornele A şi B rezistenţa echivalentă a reţelei este

a) 4R 3

b) 4R

c) 3R 4

d) 3R 2

RĂSPUNSURI

1 ndash c

2 - a

3 - d

4 - d

5 - a

6 - c

7 - b

8 - a

9 - a

10 - a

11 - c

12 - b

13 - c

14 - d

15 - d

16 - c

17 - a

18 - a

19 - a

20 ndash a

21- b 22 ndash a 23- b 24- c 25- b 26- d 27- d 28- b 29-d 30-b 31-c 32- c 33-b 34-c 35-a 36-a 37-b 38-a 39-d 40-b 41- c 42 ndash c 43- b 44- d 45- c

46- d 47- b 48- a 49-b 50-d 51-a 52- a 53-c 54-b 55-c 56-d 57-a 58-a 59-c 60-c

Teste

OPTICĂ

61) O rază de lumină cade sub un unghi de incidenţă i=0 pe suprafaţa de separare a două

medii diferite Raza de lumină trece din mediul cu indice de refracţie absolut n1=

mediul cu indice de refracţie absolut 37312 n Unghiul dintre raza reflectată şi cea

refractată are valoarea

a) 00

b) 600

c) 900

d) 1200

62) Dacă introducem o lentilă icircntr-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei

distanţa focală a lentilei

a) icircşi schimbă semnul

b) nu se modifică

c) se anulează

d) devine infinită

63) Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este icircntotdeauna

a) reală răsturnată micşorată

b) virtuală dreaptă micşorată

c) reală dreaptă micşorată

d) virtuală răsturnată micşorată

64) Despre o lentilă convergentă se poate afirma că

a) are focare virtuale

b) are focare reale

c) are distanţa focală imagine negativă

d) formează doar imagini reale

65) Un obiect real se plasează icircntre o lentilă convergentă şi focarul obiect al lentilei Imaginea

obiectului este

a) mărită

b) micşorată

c) reală

d) răsturnată

66) Icircn sistemul de lentile din figura alăturată focarul imagine al lentilei 1 L coincide cu focarul

obiect al lentilei 2 L Distanţa focală a primei lentile este mai mare decacirct a celei de a doua

Un fascicul paralel de lumină care intră din stacircnga icircn sistemul de lentile este transformat la

ieşire intr-un fascicul

a) convergent

b) paralel avacircnd acelaşi diametru

c) paralel avacircnd diametrul mărit

d) paralel avacircnd diametrul micşorat

67) O rază de lumină intră sub unghiul de incidenţă i=0

din aer ( naer = -un bloc de

sticlă urmacircnd drumul trasat icircn figura alăturată Unghiul de refracţie este r =0 Valoarea

indicelui de refracţie al sticlei este de aproximativ

a) n=165

b) n=150

c) n=140

d) n=125

68) Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile este

reală şi egală cu obiectul Distanţa dintre obiect şi imagine are valoarea de 80 cm

Convergenţa lentilei are valoarea

a) C=125

b) C=150

c) C=250

d) C=500

69) Distanţa focală a unui sistem de două lentile sferice subţiri alipite avacircnd convergenţele C1 =

4 dioptrii şi C2 = minus 2 dioptrii este

a) 125 cm

b) minus125 cm

c) 50 cm

d) minus 50 cm

70) Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subţire convergentă este reală

răsturnată şi egală cu obiectul acesta este plasat faţă de lentilă

a) la distanţă practic nulă

b) icircn focarul imagine

c) icircn focarul obiect

d) la dublul distanţei focale

71) O rază de lumină care se propagă icircn aer ( n=

incidenţă i=0

şi se refractă astfel că unghiul de refracţie este r=0

Viteza luminii icircn

stică este aproximtiv

a) 152∙108ms

b) 212∙108ms

c) 248∙108ms

d) 282∙108ms

72) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=

axa sa optică principală Imaginea este de două ori mai mică decacirct obiectul Distanţa faţă de

centrul optic al lentilei la care a fost aşezat obiectul este de

a) 10cm

b) 20 cm

c) 40 cm

d) 80cm

73) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii f

1 este

a) m

b) m-1

c) m2

d) m3

74) Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse icircn contact Icircn

aceste condiţii sistemul de lentile este echivalent cu

a) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mică decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

b) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mică icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

c) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mare icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

d) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mare decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

75) O lentilă convergentă

a) este mai groasă la margini şi mai subţire la mijloc

b) are focarul imagine de aceeaşi parte a lentilei icircn care este plasat obiectul real

c) transformă un fascicul paralel icircntr-un fascicul convergent

d) are distanţa focală negativă

76) La incidenţa luminii pe suparafaţa de separare dintre două medii avacircnd indici de refracţie

diferiţi unghiul de incidenţă pentru care raza incidentă raza reflectată şi raza refractată au

aceeaşi direcţie este

a) 00

b) 300

c) 600

d) 900

77) Unitatea de măsură icircn SI pentru mărimea fizică egală cu inversul convergenţei unei lentile

este

a) m

b) mminus1

c) mminus2

d) mminus3

78) O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafaţa de separare dintre sticlă (indice de

refracţie ns naer=0

relaţia

a) sini gt ns

b) sini=1ns

c) sinigt1ns

d) sinilt1ns

79) Două lentile sferice subţiri ambele convergente au distanţele focale egale f1=f2=025m

Lentilele sunt alipite formacircnd un sistem optic centrat Convergenţa sistemului format astfel

are valoarea

a) 4dioptrii

b) 8dioptrii

c) 12dioptrii

d) 16dioptrii

80) Convergenţa unei lentile subţiri este C iar a altei lentile este 2C Distanţa focală a unui

sistem optic centrat format din cele două lentile alipite este

a) 1C

b) 23C

c) C2

d) 13C

81) O lentilă plan concavă cu raza de curbură a suprafeţei sferice egală icircn modul cu 12cm are

distanţa focală icircn aer egală cu minus222cmIndicele de refracţie al materialului din care este

confecţionată lentila este

a) 133

b) 142

c) 154

d) 16

82) Un fascicul de lumină trece din sticlă icircn apă Indicele de refracţie al sticlei nsticla=32

indicele de refracţie al apei este napa=43 Icircntre vitezele de propagare a luminii icircn cele două

medii există relaţia

a) apasticla vv

b) 3

4 apa

sticla

vv

c) 9

8 apa

sticla

vv

d) 2

3 apa

sticla

vv

83) Icircn faţa unei lentile convergente cu distanţa focală f se aşază un obiect perpendicular pe axa

optică principală la distanţa f 2 de lentilă Imaginea formată este

a) reală mai mică decacirct obiectul

b) virtuală mai mare decacirct obiectul

c) virtuală mai mică decacirct obiectul

d) reală mai mare decacirct obiectul

84) Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului valorii măririi liniare transversale de

valoarea distanţei dintre un obiect real şi o lentilă convergentă Convergenţa lentilei are

valoarea

a) 25mminus1

b) 45mminus1

c) 50mminus1

d) 75mminus1

85) Indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lentila din figură este n1 = 13

iar al mediului ce icircnconjoară lentila este n2 = 15 Convergenţa lentilei este

a) pozitivă

b) negativă

c) zero

d) infinită

86) Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este

a) reală şi dreaptă

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

55) Rezistenţa echivalentă a trei becuri identice legate icircn paralel este RP = 4Ω Rezistenţa

echivalentă a celor trei becuri legate icircn serie RS are valoarea

a) 4Ω

b) 12Ω

c) 36 Ω

d) 48Ω

56) Intensitatea curentului care străbate un conductor termostatat scade de două ori Icircn acestă

situaţie rezistenţa electrică a conductorului

a) scade de două ori

b) creşte de două ori

c) creşte de patru ori

d) rămacircne constantă

57) Din N surse identice se formează două baterii prin legarea surselor icircn serie respectiv icircn

paralel Bateriile astfel formate se conectează pe racircnd la bornele unui consumator de

rezistenţă R Dacă icircn ambele cazuri intensitatea curentului prin consumator este aceeaşi

relaţia corectă dintre rezistenţa consumatorului şi rezistenţa internă a unei surse este

a) R = r

b) R = 05r

c) r = 05R

d) R = Nr

58) Trei acumulatoare electrice identice sunt legate icircn paralel Conectacircnd icircntre borna pozitivă şi

cea negativă a grupării un conductor metalic de rezistenţă neglijabilă curentul prin acesta are

intensitatea de 36 A Dacă deconectăm unul dintre acumulatoare intensitatea curentului prin

conductorul metalic devine

a) 12 A

b) 16 A

c) 18 A

d) 24 A

59) La conectarea icircn serie a doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă are valoarea RS = 50Ω

Conectacircnd icircn paralel aceiaşi doi rezistori rezistenţa electrică echivalentă devine RP = 12Ω

Rezistenţele electrice ale celor doi rezistori sunt

a) 10Ω40Ω

b) 20Ω40Ω

c) 20Ω30Ω

d) 30Ω30Ω

60) Icircn reţeaua din figură fiecare rezistor are rezistenţa electrică R Cacircnd tensiunea este aplicată

icircntre bornele A şi B rezistenţa echivalentă a reţelei este

a) 4R 3

b) 4R

c) 3R 4

d) 3R 2

RĂSPUNSURI

1 ndash c

2 - a

3 - d

4 - d

5 - a

6 - c

7 - b

8 - a

9 - a

10 - a

11 - c

12 - b

13 - c

14 - d

15 - d

16 - c

17 - a

18 - a

19 - a

20 ndash a

21- b 22 ndash a 23- b 24- c 25- b 26- d 27- d 28- b 29-d 30-b 31-c 32- c 33-b 34-c 35-a 36-a 37-b 38-a 39-d 40-b 41- c 42 ndash c 43- b 44- d 45- c

46- d 47- b 48- a 49-b 50-d 51-a 52- a 53-c 54-b 55-c 56-d 57-a 58-a 59-c 60-c

Teste

OPTICĂ

61) O rază de lumină cade sub un unghi de incidenţă i=0 pe suprafaţa de separare a două

medii diferite Raza de lumină trece din mediul cu indice de refracţie absolut n1=

mediul cu indice de refracţie absolut 37312 n Unghiul dintre raza reflectată şi cea

refractată are valoarea

a) 00

b) 600

c) 900

d) 1200

62) Dacă introducem o lentilă icircntr-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei

distanţa focală a lentilei

a) icircşi schimbă semnul

b) nu se modifică

c) se anulează

d) devine infinită

63) Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este icircntotdeauna

a) reală răsturnată micşorată

b) virtuală dreaptă micşorată

c) reală dreaptă micşorată

d) virtuală răsturnată micşorată

64) Despre o lentilă convergentă se poate afirma că

a) are focare virtuale

b) are focare reale

c) are distanţa focală imagine negativă

d) formează doar imagini reale

65) Un obiect real se plasează icircntre o lentilă convergentă şi focarul obiect al lentilei Imaginea

obiectului este

a) mărită

b) micşorată

c) reală

d) răsturnată

66) Icircn sistemul de lentile din figura alăturată focarul imagine al lentilei 1 L coincide cu focarul

obiect al lentilei 2 L Distanţa focală a primei lentile este mai mare decacirct a celei de a doua

Un fascicul paralel de lumină care intră din stacircnga icircn sistemul de lentile este transformat la

ieşire intr-un fascicul

a) convergent

b) paralel avacircnd acelaşi diametru

c) paralel avacircnd diametrul mărit

d) paralel avacircnd diametrul micşorat

67) O rază de lumină intră sub unghiul de incidenţă i=0

din aer ( naer = -un bloc de

sticlă urmacircnd drumul trasat icircn figura alăturată Unghiul de refracţie este r =0 Valoarea

indicelui de refracţie al sticlei este de aproximativ

a) n=165

b) n=150

c) n=140

d) n=125

68) Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile este

reală şi egală cu obiectul Distanţa dintre obiect şi imagine are valoarea de 80 cm

Convergenţa lentilei are valoarea

a) C=125

b) C=150

c) C=250

d) C=500

69) Distanţa focală a unui sistem de două lentile sferice subţiri alipite avacircnd convergenţele C1 =

4 dioptrii şi C2 = minus 2 dioptrii este

a) 125 cm

b) minus125 cm

c) 50 cm

d) minus 50 cm

70) Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subţire convergentă este reală

răsturnată şi egală cu obiectul acesta este plasat faţă de lentilă

a) la distanţă practic nulă

b) icircn focarul imagine

c) icircn focarul obiect

d) la dublul distanţei focale

71) O rază de lumină care se propagă icircn aer ( n=

incidenţă i=0

şi se refractă astfel că unghiul de refracţie este r=0

Viteza luminii icircn

stică este aproximtiv

a) 152∙108ms

b) 212∙108ms

c) 248∙108ms

d) 282∙108ms

72) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=

axa sa optică principală Imaginea este de două ori mai mică decacirct obiectul Distanţa faţă de

centrul optic al lentilei la care a fost aşezat obiectul este de

a) 10cm

b) 20 cm

c) 40 cm

d) 80cm

73) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii f

1 este

a) m

b) m-1

c) m2

d) m3

74) Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse icircn contact Icircn

aceste condiţii sistemul de lentile este echivalent cu

a) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mică decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

b) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mică icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

c) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mare icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

d) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mare decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

75) O lentilă convergentă

a) este mai groasă la margini şi mai subţire la mijloc

b) are focarul imagine de aceeaşi parte a lentilei icircn care este plasat obiectul real

c) transformă un fascicul paralel icircntr-un fascicul convergent

d) are distanţa focală negativă

76) La incidenţa luminii pe suparafaţa de separare dintre două medii avacircnd indici de refracţie

diferiţi unghiul de incidenţă pentru care raza incidentă raza reflectată şi raza refractată au

aceeaşi direcţie este

a) 00

b) 300

c) 600

d) 900

77) Unitatea de măsură icircn SI pentru mărimea fizică egală cu inversul convergenţei unei lentile

este

a) m

b) mminus1

c) mminus2

d) mminus3

78) O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafaţa de separare dintre sticlă (indice de

refracţie ns naer=0

relaţia

a) sini gt ns

b) sini=1ns

c) sinigt1ns

d) sinilt1ns

79) Două lentile sferice subţiri ambele convergente au distanţele focale egale f1=f2=025m

Lentilele sunt alipite formacircnd un sistem optic centrat Convergenţa sistemului format astfel

are valoarea

a) 4dioptrii

b) 8dioptrii

c) 12dioptrii

d) 16dioptrii

80) Convergenţa unei lentile subţiri este C iar a altei lentile este 2C Distanţa focală a unui

sistem optic centrat format din cele două lentile alipite este

a) 1C

b) 23C

c) C2

d) 13C

81) O lentilă plan concavă cu raza de curbură a suprafeţei sferice egală icircn modul cu 12cm are

distanţa focală icircn aer egală cu minus222cmIndicele de refracţie al materialului din care este

confecţionată lentila este

a) 133

b) 142

c) 154

d) 16

82) Un fascicul de lumină trece din sticlă icircn apă Indicele de refracţie al sticlei nsticla=32

indicele de refracţie al apei este napa=43 Icircntre vitezele de propagare a luminii icircn cele două

medii există relaţia

a) apasticla vv

b) 3

4 apa

sticla

vv

c) 9

8 apa

sticla

vv

d) 2

3 apa

sticla

vv

83) Icircn faţa unei lentile convergente cu distanţa focală f se aşază un obiect perpendicular pe axa

optică principală la distanţa f 2 de lentilă Imaginea formată este

a) reală mai mică decacirct obiectul

b) virtuală mai mare decacirct obiectul

c) virtuală mai mică decacirct obiectul

d) reală mai mare decacirct obiectul

84) Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului valorii măririi liniare transversale de

valoarea distanţei dintre un obiect real şi o lentilă convergentă Convergenţa lentilei are

valoarea

a) 25mminus1

b) 45mminus1

c) 50mminus1

d) 75mminus1

85) Indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lentila din figură este n1 = 13

iar al mediului ce icircnconjoară lentila este n2 = 15 Convergenţa lentilei este

a) pozitivă

b) negativă

c) zero

d) infinită

86) Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este

a) reală şi dreaptă

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

RĂSPUNSURI

1 ndash c

2 - a

3 - d

4 - d

5 - a

6 - c

7 - b

8 - a

9 - a

10 - a

11 - c

12 - b

13 - c

14 - d

15 - d

16 - c

17 - a

18 - a

19 - a

20 ndash a

21- b 22 ndash a 23- b 24- c 25- b 26- d 27- d 28- b 29-d 30-b 31-c 32- c 33-b 34-c 35-a 36-a 37-b 38-a 39-d 40-b 41- c 42 ndash c 43- b 44- d 45- c

46- d 47- b 48- a 49-b 50-d 51-a 52- a 53-c 54-b 55-c 56-d 57-a 58-a 59-c 60-c

Teste

OPTICĂ

61) O rază de lumină cade sub un unghi de incidenţă i=0 pe suprafaţa de separare a două

medii diferite Raza de lumină trece din mediul cu indice de refracţie absolut n1=

mediul cu indice de refracţie absolut 37312 n Unghiul dintre raza reflectată şi cea

refractată are valoarea

a) 00

b) 600

c) 900

d) 1200

62) Dacă introducem o lentilă icircntr-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei

distanţa focală a lentilei

a) icircşi schimbă semnul

b) nu se modifică

c) se anulează

d) devine infinită

63) Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este icircntotdeauna

a) reală răsturnată micşorată

b) virtuală dreaptă micşorată

c) reală dreaptă micşorată

d) virtuală răsturnată micşorată

64) Despre o lentilă convergentă se poate afirma că

a) are focare virtuale

b) are focare reale

c) are distanţa focală imagine negativă

d) formează doar imagini reale

65) Un obiect real se plasează icircntre o lentilă convergentă şi focarul obiect al lentilei Imaginea

obiectului este

a) mărită

b) micşorată

c) reală

d) răsturnată

66) Icircn sistemul de lentile din figura alăturată focarul imagine al lentilei 1 L coincide cu focarul

obiect al lentilei 2 L Distanţa focală a primei lentile este mai mare decacirct a celei de a doua

Un fascicul paralel de lumină care intră din stacircnga icircn sistemul de lentile este transformat la

ieşire intr-un fascicul

a) convergent

b) paralel avacircnd acelaşi diametru

c) paralel avacircnd diametrul mărit

d) paralel avacircnd diametrul micşorat

67) O rază de lumină intră sub unghiul de incidenţă i=0

din aer ( naer = -un bloc de

sticlă urmacircnd drumul trasat icircn figura alăturată Unghiul de refracţie este r =0 Valoarea

indicelui de refracţie al sticlei este de aproximativ

a) n=165

b) n=150

c) n=140

d) n=125

68) Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile este

reală şi egală cu obiectul Distanţa dintre obiect şi imagine are valoarea de 80 cm

Convergenţa lentilei are valoarea

a) C=125

b) C=150

c) C=250

d) C=500

69) Distanţa focală a unui sistem de două lentile sferice subţiri alipite avacircnd convergenţele C1 =

4 dioptrii şi C2 = minus 2 dioptrii este

a) 125 cm

b) minus125 cm

c) 50 cm

d) minus 50 cm

70) Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subţire convergentă este reală

răsturnată şi egală cu obiectul acesta este plasat faţă de lentilă

a) la distanţă practic nulă

b) icircn focarul imagine

c) icircn focarul obiect

d) la dublul distanţei focale

71) O rază de lumină care se propagă icircn aer ( n=

incidenţă i=0

şi se refractă astfel că unghiul de refracţie este r=0

Viteza luminii icircn

stică este aproximtiv

a) 152∙108ms

b) 212∙108ms

c) 248∙108ms

d) 282∙108ms

72) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=

axa sa optică principală Imaginea este de două ori mai mică decacirct obiectul Distanţa faţă de

centrul optic al lentilei la care a fost aşezat obiectul este de

a) 10cm

b) 20 cm

c) 40 cm

d) 80cm

73) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii f

1 este

a) m

b) m-1

c) m2

d) m3

74) Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse icircn contact Icircn

aceste condiţii sistemul de lentile este echivalent cu

a) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mică decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

b) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mică icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

c) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mare icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

d) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mare decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

75) O lentilă convergentă

a) este mai groasă la margini şi mai subţire la mijloc

b) are focarul imagine de aceeaşi parte a lentilei icircn care este plasat obiectul real

c) transformă un fascicul paralel icircntr-un fascicul convergent

d) are distanţa focală negativă

76) La incidenţa luminii pe suparafaţa de separare dintre două medii avacircnd indici de refracţie

diferiţi unghiul de incidenţă pentru care raza incidentă raza reflectată şi raza refractată au

aceeaşi direcţie este

a) 00

b) 300

c) 600

d) 900

77) Unitatea de măsură icircn SI pentru mărimea fizică egală cu inversul convergenţei unei lentile

este

a) m

b) mminus1

c) mminus2

d) mminus3

78) O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafaţa de separare dintre sticlă (indice de

refracţie ns naer=0

relaţia

a) sini gt ns

b) sini=1ns

c) sinigt1ns

d) sinilt1ns

79) Două lentile sferice subţiri ambele convergente au distanţele focale egale f1=f2=025m

Lentilele sunt alipite formacircnd un sistem optic centrat Convergenţa sistemului format astfel

are valoarea

a) 4dioptrii

b) 8dioptrii

c) 12dioptrii

d) 16dioptrii

80) Convergenţa unei lentile subţiri este C iar a altei lentile este 2C Distanţa focală a unui

sistem optic centrat format din cele două lentile alipite este

a) 1C

b) 23C

c) C2

d) 13C

81) O lentilă plan concavă cu raza de curbură a suprafeţei sferice egală icircn modul cu 12cm are

distanţa focală icircn aer egală cu minus222cmIndicele de refracţie al materialului din care este

confecţionată lentila este

a) 133

b) 142

c) 154

d) 16

82) Un fascicul de lumină trece din sticlă icircn apă Indicele de refracţie al sticlei nsticla=32

indicele de refracţie al apei este napa=43 Icircntre vitezele de propagare a luminii icircn cele două

medii există relaţia

a) apasticla vv

b) 3

4 apa

sticla

vv

c) 9

8 apa

sticla

vv

d) 2

3 apa

sticla

vv

83) Icircn faţa unei lentile convergente cu distanţa focală f se aşază un obiect perpendicular pe axa

optică principală la distanţa f 2 de lentilă Imaginea formată este

a) reală mai mică decacirct obiectul

b) virtuală mai mare decacirct obiectul

c) virtuală mai mică decacirct obiectul

d) reală mai mare decacirct obiectul

84) Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului valorii măririi liniare transversale de

valoarea distanţei dintre un obiect real şi o lentilă convergentă Convergenţa lentilei are

valoarea

a) 25mminus1

b) 45mminus1

c) 50mminus1

d) 75mminus1

85) Indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lentila din figură este n1 = 13

iar al mediului ce icircnconjoară lentila este n2 = 15 Convergenţa lentilei este

a) pozitivă

b) negativă

c) zero

d) infinită

86) Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este

a) reală şi dreaptă

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

Teste

OPTICĂ

61) O rază de lumină cade sub un unghi de incidenţă i=0 pe suprafaţa de separare a două

medii diferite Raza de lumină trece din mediul cu indice de refracţie absolut n1=

mediul cu indice de refracţie absolut 37312 n Unghiul dintre raza reflectată şi cea

refractată are valoarea

a) 00

b) 600

c) 900

d) 1200

62) Dacă introducem o lentilă icircntr-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei

distanţa focală a lentilei

a) icircşi schimbă semnul

b) nu se modifică

c) se anulează

d) devine infinită

63) Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este icircntotdeauna

a) reală răsturnată micşorată

b) virtuală dreaptă micşorată

c) reală dreaptă micşorată

d) virtuală răsturnată micşorată

64) Despre o lentilă convergentă se poate afirma că

a) are focare virtuale

b) are focare reale

c) are distanţa focală imagine negativă

d) formează doar imagini reale

65) Un obiect real se plasează icircntre o lentilă convergentă şi focarul obiect al lentilei Imaginea

obiectului este

a) mărită

b) micşorată

c) reală

d) răsturnată

66) Icircn sistemul de lentile din figura alăturată focarul imagine al lentilei 1 L coincide cu focarul

obiect al lentilei 2 L Distanţa focală a primei lentile este mai mare decacirct a celei de a doua

Un fascicul paralel de lumină care intră din stacircnga icircn sistemul de lentile este transformat la

ieşire intr-un fascicul

a) convergent

b) paralel avacircnd acelaşi diametru

c) paralel avacircnd diametrul mărit

d) paralel avacircnd diametrul micşorat

67) O rază de lumină intră sub unghiul de incidenţă i=0

din aer ( naer = -un bloc de

sticlă urmacircnd drumul trasat icircn figura alăturată Unghiul de refracţie este r =0 Valoarea

indicelui de refracţie al sticlei este de aproximativ

a) n=165

b) n=150

c) n=140

d) n=125

68) Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile este

reală şi egală cu obiectul Distanţa dintre obiect şi imagine are valoarea de 80 cm

Convergenţa lentilei are valoarea

a) C=125

b) C=150

c) C=250

d) C=500

69) Distanţa focală a unui sistem de două lentile sferice subţiri alipite avacircnd convergenţele C1 =

4 dioptrii şi C2 = minus 2 dioptrii este

a) 125 cm

b) minus125 cm

c) 50 cm

d) minus 50 cm

70) Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subţire convergentă este reală

răsturnată şi egală cu obiectul acesta este plasat faţă de lentilă

a) la distanţă practic nulă

b) icircn focarul imagine

c) icircn focarul obiect

d) la dublul distanţei focale

71) O rază de lumină care se propagă icircn aer ( n=

incidenţă i=0

şi se refractă astfel că unghiul de refracţie este r=0

Viteza luminii icircn

stică este aproximtiv

a) 152∙108ms

b) 212∙108ms

c) 248∙108ms

d) 282∙108ms

72) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=

axa sa optică principală Imaginea este de două ori mai mică decacirct obiectul Distanţa faţă de

centrul optic al lentilei la care a fost aşezat obiectul este de

a) 10cm

b) 20 cm

c) 40 cm

d) 80cm

73) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii f

1 este

a) m

b) m-1

c) m2

d) m3

74) Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse icircn contact Icircn

aceste condiţii sistemul de lentile este echivalent cu

a) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mică decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

b) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mică icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

c) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mare icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

d) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mare decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

75) O lentilă convergentă

a) este mai groasă la margini şi mai subţire la mijloc

b) are focarul imagine de aceeaşi parte a lentilei icircn care este plasat obiectul real

c) transformă un fascicul paralel icircntr-un fascicul convergent

d) are distanţa focală negativă

76) La incidenţa luminii pe suparafaţa de separare dintre două medii avacircnd indici de refracţie

diferiţi unghiul de incidenţă pentru care raza incidentă raza reflectată şi raza refractată au

aceeaşi direcţie este

a) 00

b) 300

c) 600

d) 900

77) Unitatea de măsură icircn SI pentru mărimea fizică egală cu inversul convergenţei unei lentile

este

a) m

b) mminus1

c) mminus2

d) mminus3

78) O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafaţa de separare dintre sticlă (indice de

refracţie ns naer=0

relaţia

a) sini gt ns

b) sini=1ns

c) sinigt1ns

d) sinilt1ns

79) Două lentile sferice subţiri ambele convergente au distanţele focale egale f1=f2=025m

Lentilele sunt alipite formacircnd un sistem optic centrat Convergenţa sistemului format astfel

are valoarea

a) 4dioptrii

b) 8dioptrii

c) 12dioptrii

d) 16dioptrii

80) Convergenţa unei lentile subţiri este C iar a altei lentile este 2C Distanţa focală a unui

sistem optic centrat format din cele două lentile alipite este

a) 1C

b) 23C

c) C2

d) 13C

81) O lentilă plan concavă cu raza de curbură a suprafeţei sferice egală icircn modul cu 12cm are

distanţa focală icircn aer egală cu minus222cmIndicele de refracţie al materialului din care este

confecţionată lentila este

a) 133

b) 142

c) 154

d) 16

82) Un fascicul de lumină trece din sticlă icircn apă Indicele de refracţie al sticlei nsticla=32

indicele de refracţie al apei este napa=43 Icircntre vitezele de propagare a luminii icircn cele două

medii există relaţia

a) apasticla vv

b) 3

4 apa

sticla

vv

c) 9

8 apa

sticla

vv

d) 2

3 apa

sticla

vv

83) Icircn faţa unei lentile convergente cu distanţa focală f se aşază un obiect perpendicular pe axa

optică principală la distanţa f 2 de lentilă Imaginea formată este

a) reală mai mică decacirct obiectul

b) virtuală mai mare decacirct obiectul

c) virtuală mai mică decacirct obiectul

d) reală mai mare decacirct obiectul

84) Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului valorii măririi liniare transversale de

valoarea distanţei dintre un obiect real şi o lentilă convergentă Convergenţa lentilei are

valoarea

a) 25mminus1

b) 45mminus1

c) 50mminus1

d) 75mminus1

85) Indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lentila din figură este n1 = 13

iar al mediului ce icircnconjoară lentila este n2 = 15 Convergenţa lentilei este

a) pozitivă

b) negativă

c) zero

d) infinită

86) Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este

a) reală şi dreaptă

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

d) paralel avacircnd diametrul micşorat

67) O rază de lumină intră sub unghiul de incidenţă i=0

din aer ( naer = -un bloc de

sticlă urmacircnd drumul trasat icircn figura alăturată Unghiul de refracţie este r =0 Valoarea

indicelui de refracţie al sticlei este de aproximativ

a) n=165

b) n=150

c) n=140

d) n=125

68) Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile este

reală şi egală cu obiectul Distanţa dintre obiect şi imagine are valoarea de 80 cm

Convergenţa lentilei are valoarea

a) C=125

b) C=150

c) C=250

d) C=500

69) Distanţa focală a unui sistem de două lentile sferice subţiri alipite avacircnd convergenţele C1 =

4 dioptrii şi C2 = minus 2 dioptrii este

a) 125 cm

b) minus125 cm

c) 50 cm

d) minus 50 cm

70) Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subţire convergentă este reală

răsturnată şi egală cu obiectul acesta este plasat faţă de lentilă

a) la distanţă practic nulă

b) icircn focarul imagine

c) icircn focarul obiect

d) la dublul distanţei focale

71) O rază de lumină care se propagă icircn aer ( n=

incidenţă i=0

şi se refractă astfel că unghiul de refracţie este r=0

Viteza luminii icircn

stică este aproximtiv

a) 152∙108ms

b) 212∙108ms

c) 248∙108ms

d) 282∙108ms

72) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=

axa sa optică principală Imaginea este de două ori mai mică decacirct obiectul Distanţa faţă de

centrul optic al lentilei la care a fost aşezat obiectul este de

a) 10cm

b) 20 cm

c) 40 cm

d) 80cm

73) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii f

1 este

a) m

b) m-1

c) m2

d) m3

74) Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse icircn contact Icircn

aceste condiţii sistemul de lentile este echivalent cu

a) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mică decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

b) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mică icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

c) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mare icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

d) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mare decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

75) O lentilă convergentă

a) este mai groasă la margini şi mai subţire la mijloc

b) are focarul imagine de aceeaşi parte a lentilei icircn care este plasat obiectul real

c) transformă un fascicul paralel icircntr-un fascicul convergent

d) are distanţa focală negativă

76) La incidenţa luminii pe suparafaţa de separare dintre două medii avacircnd indici de refracţie

diferiţi unghiul de incidenţă pentru care raza incidentă raza reflectată şi raza refractată au

aceeaşi direcţie este

a) 00

b) 300

c) 600

d) 900

77) Unitatea de măsură icircn SI pentru mărimea fizică egală cu inversul convergenţei unei lentile

este

a) m

b) mminus1

c) mminus2

d) mminus3

78) O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafaţa de separare dintre sticlă (indice de

refracţie ns naer=0

relaţia

a) sini gt ns

b) sini=1ns

c) sinigt1ns

d) sinilt1ns

79) Două lentile sferice subţiri ambele convergente au distanţele focale egale f1=f2=025m

Lentilele sunt alipite formacircnd un sistem optic centrat Convergenţa sistemului format astfel

are valoarea

a) 4dioptrii

b) 8dioptrii

c) 12dioptrii

d) 16dioptrii

80) Convergenţa unei lentile subţiri este C iar a altei lentile este 2C Distanţa focală a unui

sistem optic centrat format din cele două lentile alipite este

a) 1C

b) 23C

c) C2

d) 13C

81) O lentilă plan concavă cu raza de curbură a suprafeţei sferice egală icircn modul cu 12cm are

distanţa focală icircn aer egală cu minus222cmIndicele de refracţie al materialului din care este

confecţionată lentila este

a) 133

b) 142

c) 154

d) 16

82) Un fascicul de lumină trece din sticlă icircn apă Indicele de refracţie al sticlei nsticla=32

indicele de refracţie al apei este napa=43 Icircntre vitezele de propagare a luminii icircn cele două

medii există relaţia

a) apasticla vv

b) 3

4 apa

sticla

vv

c) 9

8 apa

sticla

vv

d) 2

3 apa

sticla

vv

83) Icircn faţa unei lentile convergente cu distanţa focală f se aşază un obiect perpendicular pe axa

optică principală la distanţa f 2 de lentilă Imaginea formată este

a) reală mai mică decacirct obiectul

b) virtuală mai mare decacirct obiectul

c) virtuală mai mică decacirct obiectul

d) reală mai mare decacirct obiectul

84) Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului valorii măririi liniare transversale de

valoarea distanţei dintre un obiect real şi o lentilă convergentă Convergenţa lentilei are

valoarea

a) 25mminus1

b) 45mminus1

c) 50mminus1

d) 75mminus1

85) Indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lentila din figură este n1 = 13

iar al mediului ce icircnconjoară lentila este n2 = 15 Convergenţa lentilei este

a) pozitivă

b) negativă

c) zero

d) infinită

86) Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este

a) reală şi dreaptă

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

b) m-1

c) m2

d) m3

74) Două lentile convergente ale căror axe optice principale coincid sunt aduse icircn contact Icircn

aceste condiţii sistemul de lentile este echivalent cu

a) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mică decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

b) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mică icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

c) o lentilă divergentă cu distanţă focală mai mare icircn modul decacirct a oricăreia dintre

cele două lentile

d) o lentilă convergentă cu convergenţă mai mare decacirct a oricăreia dintre cele două

lentile

75) O lentilă convergentă

a) este mai groasă la margini şi mai subţire la mijloc

b) are focarul imagine de aceeaşi parte a lentilei icircn care este plasat obiectul real

c) transformă un fascicul paralel icircntr-un fascicul convergent

d) are distanţa focală negativă

76) La incidenţa luminii pe suparafaţa de separare dintre două medii avacircnd indici de refracţie

diferiţi unghiul de incidenţă pentru care raza incidentă raza reflectată şi raza refractată au

aceeaşi direcţie este

a) 00

b) 300

c) 600

d) 900

77) Unitatea de măsură icircn SI pentru mărimea fizică egală cu inversul convergenţei unei lentile

este

a) m

b) mminus1

c) mminus2

d) mminus3

78) O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafaţa de separare dintre sticlă (indice de

refracţie ns naer=0

relaţia

a) sini gt ns

b) sini=1ns

c) sinigt1ns

d) sinilt1ns

79) Două lentile sferice subţiri ambele convergente au distanţele focale egale f1=f2=025m

Lentilele sunt alipite formacircnd un sistem optic centrat Convergenţa sistemului format astfel

are valoarea

a) 4dioptrii

b) 8dioptrii

c) 12dioptrii

d) 16dioptrii

80) Convergenţa unei lentile subţiri este C iar a altei lentile este 2C Distanţa focală a unui

sistem optic centrat format din cele două lentile alipite este

a) 1C

b) 23C

c) C2

d) 13C

81) O lentilă plan concavă cu raza de curbură a suprafeţei sferice egală icircn modul cu 12cm are

distanţa focală icircn aer egală cu minus222cmIndicele de refracţie al materialului din care este

confecţionată lentila este

a) 133

b) 142

c) 154

d) 16

82) Un fascicul de lumină trece din sticlă icircn apă Indicele de refracţie al sticlei nsticla=32

indicele de refracţie al apei este napa=43 Icircntre vitezele de propagare a luminii icircn cele două

medii există relaţia

a) apasticla vv

b) 3

4 apa

sticla

vv

c) 9

8 apa

sticla

vv

d) 2

3 apa

sticla

vv

83) Icircn faţa unei lentile convergente cu distanţa focală f se aşază un obiect perpendicular pe axa

optică principală la distanţa f 2 de lentilă Imaginea formată este

a) reală mai mică decacirct obiectul

b) virtuală mai mare decacirct obiectul

c) virtuală mai mică decacirct obiectul

d) reală mai mare decacirct obiectul

84) Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului valorii măririi liniare transversale de

valoarea distanţei dintre un obiect real şi o lentilă convergentă Convergenţa lentilei are

valoarea

a) 25mminus1

b) 45mminus1

c) 50mminus1

d) 75mminus1

85) Indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lentila din figură este n1 = 13

iar al mediului ce icircnconjoară lentila este n2 = 15 Convergenţa lentilei este

a) pozitivă

b) negativă

c) zero

d) infinită

86) Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este

a) reală şi dreaptă

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

80) Convergenţa unei lentile subţiri este C iar a altei lentile este 2C Distanţa focală a unui

sistem optic centrat format din cele două lentile alipite este

a) 1C

b) 23C

c) C2

d) 13C

81) O lentilă plan concavă cu raza de curbură a suprafeţei sferice egală icircn modul cu 12cm are

distanţa focală icircn aer egală cu minus222cmIndicele de refracţie al materialului din care este

confecţionată lentila este

a) 133

b) 142

c) 154

d) 16

82) Un fascicul de lumină trece din sticlă icircn apă Indicele de refracţie al sticlei nsticla=32

indicele de refracţie al apei este napa=43 Icircntre vitezele de propagare a luminii icircn cele două

medii există relaţia

a) apasticla vv

b) 3

4 apa

sticla

vv

c) 9

8 apa

sticla

vv

d) 2

3 apa

sticla

vv

83) Icircn faţa unei lentile convergente cu distanţa focală f se aşază un obiect perpendicular pe axa

optică principală la distanţa f 2 de lentilă Imaginea formată este

a) reală mai mică decacirct obiectul

b) virtuală mai mare decacirct obiectul

c) virtuală mai mică decacirct obiectul

d) reală mai mare decacirct obiectul

84) Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului valorii măririi liniare transversale de

valoarea distanţei dintre un obiect real şi o lentilă convergentă Convergenţa lentilei are

valoarea

a) 25mminus1

b) 45mminus1

c) 50mminus1

d) 75mminus1

85) Indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lentila din figură este n1 = 13

iar al mediului ce icircnconjoară lentila este n2 = 15 Convergenţa lentilei este

a) pozitivă

b) negativă

c) zero

d) infinită

86) Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este

a) reală şi dreaptă

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

b) virtuală şi dreaptă

c) virtuală şi răsturnată

d) reală şi răsturnată

87) Distanţa focală a unei lentile cu convergenţa C = 4 dioptrii este

a) 2cm

b) 25cm

c) 20cm

d) 25cm

88) Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de

măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul x2 x1 este aceeaşi cu a mărimii fizice

a)

b) f c) C

d) c

89) 3 )cm cade sub un unghi de incidenţă

i=600

pe suprafaţa unei lame de sticlă cu feţe plane şi paralele avacircnd indicele de refracţie

n= 3 Lama este situată icircn aer Valoarea diametrului fasciculului refractat la ieşirea din

lamă este

a) 1cm

b) 173cm

c) 245cm

d) 3cm

90) Fasciculele de lumină se numesc paraxiale dacă ele sunt

a) monocromatice şi icircnguste

b) largi şi paralele cu axa optică principală

c) icircnguste puţin icircnclinate faţă de axa optică principală şi apropiate de aceasta

d) largi şi puţin icircnclinate faţă de axa optică principală

91) La trecerea unui fascicul paralel de lumină dintr-un mediu optic transparent cu indicele de

refracţie absolut n1 icircntr-un alt mediu optic transparent cu indicele de refracţie n2 se constată

că acesta se icircngustează rămacircnacircnd paralel Relaţia icircntre indicii de refracţie ai celor două

medii este

a) n1 lt n2

b) n1 gt n2

c) n1 ∙ n2 =

d) n1 = n2

92) O lentilă este confecţionată prin alipirea a două lentile cu distanţele focale f1 =

f2 = Convergenţa optică a noii lentile este egală cu

a) 9mminus1

b) 45mminus1

c) 09mminus1

d) 045mminus1

93) O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat icircn faţa ei icircntre dublul distanţei

focale obiect şi distanţa focală obiect o imagine

a) reală răsturnată şi egală cu obiectul

b) reală răsurnată şi mai mică decacirct obiectul

c) reală răsturnată şi mai mare ca obiectul

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

d) virtuală dreaptă şi egală cu obiectul

94) Indicele de refracţie al unui mediu optic variază pe direcţia Ox conform relaţiei n=a∙x icircn

care a este o constantă Unitatea de măsură icircn SI a constantei a este

a) mminus1

b) sm

c) m∙s

d) ms

95) 4 Icircn figura alăturată se observă o rază de lumină paralelă cu axa optică principală a unei

lentile convergente icircnainte de trecerea prin aceasta F1 şi F2 sunt focarele lentilei După

trecerea prin lentilă raza va urma traiectoria

a) 1

b) 2

c) 3

d) 4

96) Indicele de refracţie al apei este n=43 Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcţia sub

care un peşte aflat icircn apă vede Soarele răsărind este

a) 1 2

b) 3 4

c) 2 3

d) 4 5

97) O rază de lumină se propagă icircn sticlă cu indicele de refracţie ns=141 ( 2 ) şi cade pe

suprafaţa de separare sticlă ndash aer( na=1) Dacă raza de lumină nu iese icircn aer unghiul de

incidenţă trebuie să fie mai mare decacirct

a) 600

b) 450

c) 300

d) 150

98) Un sistem afocal este format din două lentile subţiri aflate la 40 cm una de alta Una dintre

lentile are convergenţa de 5 dioptrii Distanţa focală a celei de a doua lentile este

a) 10 cm

b) 20 cm

c) 30 cm

d) 40 cm

99) Un obiect real este plasat icircn faţa unei lentile convergente Distanţa dintre obiect şi lentilă este

mai mare decacirct dublul distanţei focale a lentilei Imaginea obiectului este

a) reală mărită răsturnată

b) reală micşorată răsturnată

c) virtuală mărită dreaptă

d) virtuală micşorată dreaptă

100) O baghetă de sticlă este introdusă icircntr-un pahar cu apă Privind din exterior ea pare a fi

fracircntă deoarece

a) apa este mai rece decacirct aerul

b) lumina se reflectă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

c) viteza de deplasare a luminii este mai mare icircn apă decacirct icircn aer

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

d) lumina se refractă la suprafaţa de separaţie aer ndash apă

101) O lentilă divergentă cu distanţa focală f=-20cm formează o imagine de trei ori mai mică

decacirct obiectul aşezat icircn faţa sa Coordonata obiectului măsurată faţă de centrul optic al

lentilei este

a) ndash 10 cm

b) ndash 133 cm

c) ndash 40 cm

d) 80 cm

102) O pasăre care zboară deasupra apei va părea unui scafandru aflat icircn apă

a) mai aproape decacirct icircn realitate

b) mai departe decacirct icircn realitate

c) icircntr-o poziţie care nu depinde de icircnălţimea la care zboară pasărea

d) la icircnălţimea la care se află icircn realitate

103) Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subţiri

convergente la 20 cm icircnaintea focarului obiect al lentilei Imaginea sa reală se formează la

45 cm după focarul imagine al lentilei Distanţa focală a lentilei este

a) 14 cm

b) 25 cm

c) 30 cm

d) 36 cm

104) Simbolurile mărimilor fizice fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică expresia măririi

liniare transversale a imaginii date de o lentilă este

a) 2

1

x

x

b) 2

1

x

x

c) 1

2

x

x

d) 1

2

x

x

105) Se realizează un sistem optic centrat format din două lentile Mărirea liniară transversală

a primei lentile este 1=15 iar a celei de-a doua 2=-3 Mărirea liniară transversală a

sistemului este

a) minus45

b) minus20

c) minus15

d) minus05

106) O lentilă subţire biconcavă confecţionată dintr-un material cu indicele de refracţie n=15

plasată icircn aer are razele de curbură |R1|=1m respectiv |R2|=2m Distanţa focală a lentilei

este

a) mf4

3

b) mf3

4

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

c) mf4

3

d) mf3

4

107) Un obiect este aşezat la distanţa de

focală de 10 cm Imaginea obiectului prin lentilă va fi

a) virtuală răsturnată

b) reală dreaptă

c) virtuală dreaptă

d) reală răsturnată

108) O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n1= 2 n2=1)

Unghiul de incidenţă pentru care unghiul de refracţie este drept este

a) 00

b) 450

c) 300

d) 150

109) Convergenţa unei lentile cu distanţa focală f=20cm este

a) C=2 dioptrii

b) C=3 dioptrii

c) C=4 dioptrii

d) C=5 dioptrii

110) Ştiind că simbolurile sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia fx

f

1

semnifică

pentru o lentilă

a) b) x2

c) C

d) x1

111) Dacă un fascicul paralel de lumină cade pe faţa plană a unei lentile plan convexe aflate in

aer atunci la ieşirea din lentilă fasciculul de lumină

a) rămacircne paralel fără să icircşi modifice lărgimea

b) rămacircne paralel dar icircşi modifică lărgimea

c) devine un fascicul convergent

d) devine un fascicul divergent

112) O sursă de lumină punctiformă este situată icircn apropierea unei suprafeţe plane şi lucioase

Fasciculul reflectat este

a) paralel

b) convergent

c) divergent

d) difuz

113) O lentilă convergentă situată icircn aer ( naer=1) are distanţa focală f Aceeaşi lentilă are icircn

apă distanţa focală fa Dacă indicele de refracţie al apei este na indicele de refracţie al

materialului lentilei este dat de expresia

a)

f

nf aa 1

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

b) 1

a

aa

nf

fnf

c)

a

aa

fn

nf 1

d)

fn

f

ff

a

a

a

114) O rază de lumină cade pe o suprafaţă perfect reflectătoare sub unghiul de incidenţă

i=450 Se măreşte unghiul de incidenţă cu 15

0 Noul unghi format de raza incidentă cu raza

reflectată are valoarea

a) 300

b) 450

c) 900

d) 1200

115) După trecerea prin sistemul de lentile din figură raza de lumină (1) icircşi continuă

traiectoria pe drumul (2) Icircn aceste condiţii dacă f1 şi f2 sunt distanţele focale ale celor două

lentile distanţa dintre lentile are expresia

a) 21

212

ff

ff

b) 21 ff

c) 2

21 ff

d) 22 ff

116) Un obiect este plasat pe axa optică principală a unei lentile convergente la distanţa de

8cm de centrul optic al acesteia Dacă distanţa focală a lentilei este f=2cm atunci distanţa la

care se formează imaginea faţă de lentilă este de aproximativ

a) minus642cm

b) minus484cm

c) 267cm

d) 538cm

117) Imaginea unui obiect situat la distanţa d=2f icircn faţa unei lentile convergente se formează

icircn spatele lentilei la distanţa (măsurată faţă de lentilă) egală cu

a) 4f

b) 2f

c) 5f

d) f

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

RĂSPUNSURI LA OPTICĂ

1C 2D 3B 4B 5A 6D 7C 8D 9C

10D 11B 12C 13B 14D 15C16A 17A 18B

19B 20D 21C 22B 23B 24D 25B 26B 27D

28A 29B 30C 31B 32A 33C 34A 35C 36B

37B 38B 39B 40D 41C 42B 43C 44C 45A

46D 47C 48B 49D 50A 51C 52C 53D 54D 55C

57B

Teste

TERMODINAMICĂ

1Consideracircnd că simbolurile mărimilor fizice si convenŃiile de semne pentru căldură si lucru mecanic sunt cele utilizate icircn manualele de fizică expresia corectă a principiului I al termodinamicii este

a ΔU Q L b U Q L c Q = ΔU L d U Q L

2 Icircntr-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal densitatea acestuia a creste b scade c rămacircne constantă d creste si apoi scade

3 Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate icircn SI unitatea de măsură a capacităţii calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă icircn forma

a Nm b Nm cNmK d Nm2 K

4Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică mărimea fizică definită prin formula Q mΔT este

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

a capacitatea calorică b căldura specifică c căldura molară d căldura 5 Icircntr-o transformare izocoră icircn care presiunea gazului ideal creşte acesta a primeşte Q şi L b primeşte L şi cedează Q c schimbă numai lucru mecanic cu exteriorul d schimbă numai căldură cu exteriorul 6 Notaţiile folosite fiind cele obişnuite icircn manualele de fizică relaţia Robert Mayer poate fi scrisă

a cp cV R bCV Cp R c Cp CV R d cp cV R

7Unitatea de măsură din SI pentru mărimea fizică egală cu raportul dintre lucrul mecanic schimbat cu

exteriorul de un sistem termodinamic şi variaţia temperaturii sale este aceeaşi cu unitatea de măsură pentru

a capacitatea calorică a unui corp

b căldura specifică a unei substanţe

c căldura molară a unei substanţe

d masa molară a unei substanţe 8Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci cacircnd gazul suferă o a destindere adiabatică b destindere la presiune constantă c comprimare la presiune constantă d comprimare la temperatură constant 9 Energia internă a unei mase constante de gaz ideal scade icircn cursul unei a comprimări izoterme b destinderi adiabatice c destinderi izoterme d comprimări adiabatice

10Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele folosite icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI pentru căldura specifică este a KJ b KNm

2 c Jkg K d KsKg m

11Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate icircn manualele de fizică variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic poate fi exprimată icircn funcţie de energia schimbată de sistem cu mediul exterior prin relaţia

a ΔU L Q b ΔU Q L c ΔU Q L d ΔU Q L

12 O cantitate constantă de gaz ideal se destinde la temperatură constantă Icircn această transformare gazul a primeşte L şi cedează Q b cedează L şi primeşte Q c efectuează L pe seama variaţiei energiei sale interne d nu schimbă energie cu exteriorul

13 Icircntr-o destindere cvasistatică a unui gaz ideal la presiune constantă temperatura gazului

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

a scade b creşte c rămacircne constantă d nu se poate preciza 14 Icircntr-o transformare ciclică variaţia energiei interne a unui gaz ideal este

a ΔU 0 b ΔU CVT c ΔU RT d ΔU p ΔV 15 Unei temperaturi de 27

0C icirci corespunde icircn SI o temperatură aproximativ egală cu

a 273 K b 300 K c327 K d 373 K

16Icircn timpul destinderii unui gaz ideal la T const acesta a nu efectuează lucru mecanic conservacircndu-şi energia b efectuează lucru mecanic şi cedează căldură c icircşi conservă energia internă d cedează căldură mediului exterior 17Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a căldurii icircn SI este a J b kg c N d Nm

2

18Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn

SI a mărimii fizice exprimată prin relaţia mcΔt este aceeaşi cu cea a

a lucrului mecanic

b temperaturii absolute

c presiunii

d volumului

19 Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din a doua adiabate o izobară şi o izocoră b două adiabate şi două izocore c doua izoterme şi două adiabate d două izoterme o izocoră şi o izobară 20Energia internă a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectuează lucru mecanic a scade b creşte c rămacircne constantă d creşte iar apoi scade 21 Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară modificării temperaturii unui corp cu 1 K se numeşte

a căldură specifică b căldură molară c capacitate calorică d putere calorică

22Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură a energiei interne icircn SI este

a Pa b J c W d N 23 Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care caracterizează a starea energetică a unui sistem termodinamic

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)

b intensitatea mişcării de agitaţie moleculară din sistemul termodinamic c energia de interacţiune dintre moleculele ce alcătuiesc un sistem termodinamic d schimbul de energie dintre sistemul termodinamic şi mediul exterior 24Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la energia internă a unui gaz ideal a Creşte icircntr-o destindere la temperatură constantă b Creşte icircntr-o comprimare adiabatică c Scade icircntr-o icircncălzire la volum constant d Scade icircntr-o destindere la presiune constantă

25 Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate icircn manualele de fizică unitatea de măsură icircn SI a energiei interne este a K (kelvin) b J (joule) c Pa (pascal) d kmol

RĂSPUNSURI

1 c)

2 b)

3 c)

4 b)

5 d)

6 c)

7 a)

8 b)

9 b)

10 c)

11 d)

12 b)

13 b)

14 a)

15 b)

16 c)

17 a)

18 a)

19 a)

20 a)

21 c)

22 b)

23 d)

24 b)

25 b)