Embed Size (px)
Citation preview
Test de verificare a cunoştinţelor la tema: Noţiuni de bază despre suprafeţe, dimensiuni, abateri, toleranţe şi ajustaje
1. Ce semnificaţie are noţiunea de dimensiune nominală?
a) Dimensiunea obţinută în rezultatul prelucrării piesei;
b) Dimensiunea prescrisă la etapa de proiectare a piesei, (reieşind
din condiţiile de funcţionare a piesei), şi care serveşte ca punct de
reper pentru măsurarea abaterilor;
c) Dimensiunea piesei obţinută prin măsurare cu o anumită eroare
admisibilă de măsurare;
d) Dimensiunea minimală admisibilă a piesei.
2. Care din următoarele afirmaţii referitor la alegerea dimensiunii nominale din şirul
numerelor preferenţiale nu este corectă?
a) Şirul Ra5 are o gradaţie mai mare decât şirul Ra10;
b) Permite o unificare mai amplă a dimensiunilor:
c) Şirul Ra10 este mai preferabil decât şirul Ra5;
d) Piesele, dimensiunile cărora corespund celor din şirul numerelor
preferenţiale, pot fi prelucrate cu scule standardizate, ceea ce
permite micşorarea cheltuielilor de producere.
3. Care este semnificaţia noţiunii de dimensiune efectivă?
a) Dimensiunea prescrisă reieşind din condiţiile de funcţionare a
piesei şi care serveşte ca punct de reper pentru măsurarea
abaterilor;
b) Dimensiunea obţinută după prelucrarea piesei prin măsurarea
cu o anumită eroare admisibilă de măsurare;
c) Dimensiunea care se află în limitele dintre dimensiunea
maximală şi dimensiunea minimală;
d) Dimensiunea maximală admisibilă a piesei.
4. Ce semnificaţie are noţiunea de dimensiuni limită?
a) Dimensiunile maximală şi minimală obţinute prin măsurare, cu o
anumită eroare admisibilă de măsurare;
b) Dimensiunea obţinută prin măsurare şi care se află în limitele
câmpului de toleranţă;
c) Dimensiunile limită admisibile (maximală şi minimală) între care
trebuie să se afle dimensiunea efectivă a unei piese valide;
d) Dimensiunile maximală şi minimală a pieselor dintr-o partidă de
piese supuse prelucrării.
5. Ce se numeşte abatere superioară a dimensiunii?
a) Diferenţa dintre dimensiunea nominală şi dimensiunea efectivă;
b) Diferenţa dintre dimensiunea nominală şi dimensiunea limită
maximală;
c) Diferenţa dintre dimensiunea limită minimală şi dimensiunea
nominală;
d) Diferenţa dintre dimensiunea limită maximală şi dimensiunea
nominală.
6. Ce se numeşte abatere inferioară a dimensiunii?
a) Diferenţa dintre dimensiunea efectivă şi dimensiunea nominală;
b) Diferenţa dintre dimensiunea limită maximală şi dimensiunea
nominală;
c) Diferenţa dintre dimensiunea limită minimală şi dimensiunea
nominală;
d) Diferenţa dintre dimensiunea limită maximală şi dimensiunea
limită minimală.
7. Dimensiunea limită maximală a unui arbore este 20,030 mm, dimensiunea limită
minimală – 20,015 mm. Dimensiunea nominală constituie 20,0 mm. Determinaţi
abaterea superioară ( es ) şi abaterea inferioară ( ei )
a) a) es = +0,015 mm; ei = +0,030 mm;
b) b) es = - 0,015 mm; ei = -0,030 mm;
c) c) es = +0,030 mm; ei = -0,015 mm;
d) d) es = +0,030 mm; ei = +0,015 mm.
8. Determinaţi abaterea superioară ( ES ) şi abaterea inferioară ( EI ) a unui alezaj cu
dimensiunea nominală 20,0 mm, pentru care dimensiunea limită maximală constituie
20,062 mm, iar cea minimală 20,039 mm.
a) a) ES = +0,039 mm; EI = +0,062 mm;
b) b) ES = +0,062 mm; EI = +0,039 mm;
c) c) ES = +0,101 mm; EI = 0,000 mm;
d) d) ES = -0,062 mm; EI = - 0,039 mm.
9. Determinaţi abaterea superioară ( es ) şi abaterea inferioară ( ei ) a unui arbore cu
dimensiunea nominală 50 mm, dacă dimensiunea limită maximală constituie
50,024mm, iar cea minimală 49,985 mm.
a) a) es = +0,024 mm; ei = -0,015 mm;
b) b) es = - 0,024 mm; ei = +0,015 mm;
c) c) es = +0,015 mm; ei = +0,024 mm;
d) d) es = -0,015 mm; ei = - 0,024 mm.
10. Determinaţi valorile abaterilor superioară ES şi inferioară EI a alezajului reprezentat
pe următoarea schemă:
a) ES = - 0,080 mm; EI = - 0,050 mm;
b) ES = - 0,050 mm; EI = - 0,080 mm;
c) ES = - 0,000 mm; EI = - 0,080 mm;
d) ES = - 0,050 mm; EI = - 0,000 mm.
11. Care este definiţia corectă a toleranţei dimensiunii T?
a) Diferenţa dintre dimensiunea limită maximală şi dimensiunea limită minimală.
b) Diferenţa dintre dimensiunea limită maximală şi dimensiunea nominală.
c) Diferenţa dintre dimensiunea limită minimală şi dimensiunea nominală.
d) Diferenţa dintre dimensiunea efectivă maximală şi dimensiunea efectivă
minimală.
12. Determinaţi valoarea toleranţei dimensiunii unui arbore Td, reprezentat pe schemă.
a) 0,120 mm;
b) 0,200 mm;
c) 0,320 mm;
d) 0,080 mm.
13. Determinaţi valoarea toleranţei dimensiunii unei piese, dacă sunt cunoscute
valorile abaterilor superioară (+0,015 mm) şi inferioară (- 0,010 mm).
a) 0,015 mm;
b) 0,010 mm;
c) 0,025 mm;
d) 0,005 mm;
14. Calculaţi toleranţa dimensiunii pentru fabricarea unei piese, dacă sunt cunoscute:
dimensiunea nominală dnom=120mm, dimensiunea limită maximală dmax=119,950mm,
dimensiunea limită minimală dmin=119,860mm.
a) 0,050mm;
b) 0,140mm;
c) 0,190mm;
d) 0,090mm.
15. Ce înţelegeţi prin noţiunea de ajustaj?
a) îmbinarea suprafeţelor unui alezaj şi a unui arbore cu aceeaşi
dimensiune nominală, care se caracterizează printr-un anumit
grad de deplasare relativă;
b) un arbore introdus într-un alezaj;
c) diferenţa dintre toleranţele pieselor îmbinate;
d) posibilitatea de a asambla două piese;
16. Ce semnificaţie are noţiunea de joc?
a) diferenţa dintre dimensiunea nominală a alezajului şi
dimensiunea nominală a arborelui;
b) diferenţa dintre dimensiunea alezajului şi dimensiunea arborelui
când alezajul este mai mare decât arborele;
c) diferenţa dintre dimensiunea arborelui şi dimensiunea alezajului
când arborele este mai mare decât alezajul;
d) diferenţa dintre dimensiunea nominală a arborelui şi dimensiunea
nominală a alezajului;
17. Calculaţi valoarea efectivă a jocului pentru cazul când dimensiunea efectivă a
alezajului constituie 40,950mm, iar dimensiunea efectivă a arborelui – 40,900mm.
a) 0,050mm;
b) – 0,150mm;
c) 0,150mm;
d) 0,075mm;
18. Ce semnificaţie are noţiunea de strângere?
a) diferenţa dintre dimensiunea arborelui şi dimensiunea alezajului
când arborele este mai mare decât alezajul;
b) diferenţa dintre dimensiunea nominală a arborelui şi dimensiunea
nominală a alezajului;
c) diferenţa dintre dimensiunea alezajului şi dimensiunea arborelui
când alezajul este
mai mare decât arborele;
d) diferenţa dintre dimensiunea nominală a alezajului şi dimensiunea
nominală a arborelui;
19. Calculaţi valoarea strângerii pentru cazul când dimensiunea efectivă a arborelui
constituie 10,025mm, iar dimensiunea efectivă a alezajului – 10,010mm.
a) 0,025 mm;
b) 0,010 mm;
a) 0,015 mm;
b) 0,035 mm.
20. Pentru care din cazurile enumerate în îmbinarea dintre arbore şi alezaj va exista un
joc maximal?
a) diametrele arborelui şi alezajului au valori maximal admisibile;
b) diametrele arborelui şi alezajului au valori minimal admisibile;
c) diametrul alezajului este maximal admisibil, iar diametrul
arborelui - minimal admisibil;
d) diametrul alezajului este minimal admisibil, iar diametrul
arborelui - maximal admisibil;
21. Pentru care din cazurile enumerate în îmbinarea dintre arbore şi alezaj va exista un
joc minimal?
a) diametrul alezajului este minimal admisibil, iar diametrul
arborelui – maximal admisibil;
b) diametrul alezajului este maximal admisibil, iar diametrul
arborelui - minimal admisibil;
c) diametrele arborelui şi alezajului au valori maximal admisibile;
d) diametrele arborelui şi alezajului au valori minimal admisibile;
22. Pentru care din cazurile enumerate în îmbinarea dintre arbore şi alezaj va exista o
strângere minimală?
a) diametrele arborelui şi alezajului au valori maximal admisibile;
b) diametrul alezajului este minimal admisibil, iar diametrul
arborelui – maximal admisibil;
c) diametrele arborelui şi alezajului au valori minimal admisibile;
e) diametrul alezajului este maximal admisibil, iar diametrul
arborelui - minimal admisibil;
23. Pentru care din cazurile enumerate în îmbinarea dintre arbore şi alezaj va exista o
strângere maximală?
a) diametrul alezajului este maximal admisibil, iar diametrul
arborelui - minimal admisibil;
b) diametrul alezajului este minimal admisibil, iar diametrul
arborelui – maximal admisibil;
d) diametrele arborelui şi alezajului au valori maximal admisibile;
e) diametrele arborelui şi alezajului au valori minimal admisibile;
24. Determinaţi care din dimensiunile indicate pe schemă corespunde jocului minimal?
a) A.
b) B.
c) C.
d) D.
25. Determinaţi care din dimensiunile indicate pe schemă corespunde jocului maximal?
a) A.
b) B.
c) C.
d) D.
26. Determinaţi care din dimensiunile ajustajului, indicate pe schemă, corespund jocului
maximal şi strângerii maximale?
a) respectiv B şi C
b) respectiv A şi B
c) respectiv A şi D
d) respectiv B şi D
27. Care din afirmaţiile enumerate mai jos nu caracterizează toleranţa ajustajului?
a) Variaţia jocului (strângerii) de la valoarea minimală până la cea maximală.
b) Diferenţa dintre valorile maximale şi minimale ale jocului (strângerii).
c) Diferenţa dintre toleranţa alezajului şi toleranţa arborelui.
d) Suma toleranţelor alezajului şi arborelui.
28. Calculaţi toleranţa ajustajului, dacă dimensiunea limită maximală a alezajului
constituie 20,045 mm, dimensiunea limită minimală a alezajului – 20,000 mm,
dimensiunea limită maximală a arborelui – 19,000 mm, iar dimensiunea limită minimală
a arborelui – 19,870 mm.
a) 0,275 mm;
b) 0,015 mm;
c) 0,175 mm;
d) 0,075 mm.
29. Determinaţi toleranţa ajustajului reprezentat în schemă:
a) 0,025 mm;
b) 0,080 mm;
c) 0,350 mm;
e) 0,040 mm.
30. Calculaţi valoarea medie a strângerii formate în ajustajul reprezentat pe schemă:
a) 0,015 mm;
b) 0,065 mm;
c) 0,035 mm;
d) 0,040 mm.
