Coperta: Sorina Bela

Grafica: Lucia Chirvisu{i

DTP: Mihaela ChirilS

Editura Aius Printed este recunoscuti CNCS

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomfinieiGIOROCEANU, ALINA

Textejuridice : perspective lingvistice /Alina Gioroceanu. - Craiova : Aius,2018

Contine bibliografieISBN 978-60 6 -5 62-7 63 -5

8l

O Alina Gioroceanu

Editura AIUS Craiova, 2018Str. Papcani nr. 9, 200151Tel.035l-467 471e-mail : editura. aius@gmail. comwww.aius,ro

rsBN 978-6 06 -5 62-7 63 -5

ALINA GIOROCEANU

TEXTE JURIDICE,

P E RS P E CTIVE LINGW STI CE

ALINA GIOROCEANU

ABREVINRI

adj. * adiectivadv. - adverbalin. - alineatart. - articolC. civ. - Codul civilC. pen. - Codul penalC" proc. civ. - Codul de proceduri civiliC. proc. pen. - Codul de procedurd penaliclas. - clasiciCL - circumstanlial de locCM - circurnstanlial de modCT - circumstan{ial de tirnpderiv. - derivatf. - femininfr. - francezdger. - germaniHJ - hotar6re judecdtoreasciHJC - hotdrSre judec[toreascd civitriHJP- hotdrdre judecdtoreascd penalSit. - italiandlat. -latind,m. - masculinmediev. - medievaldpart.*. participiuprez. - ptazents. - substantivsuf. - sufixv. - verb

CUPRINS

PREFATA de Av. Lucian Bemd Siuleanu... .....""5

SCUR'IA INTRODUCERE ................9

I. PERSPECTIVA LEXICO-SEMANTICAInstanle ;i interpretdri............. ....""""' 15

I.1. in ritm semiotic: Eco qi t,egiuitorul'......'.....................""' 15

L2. Termenii juridici '."""' 19

L3. Provocatoarea traducere terminologicd ............ -..... " " " " " 26

I.4. Modificdri terminologice: schimbarea in limbfl qi

schimbareajuridici ."""""' 31

I.4.1. Scurte consideralii privind textul codului civil roman3lI.4.2.T'ermeni vechi qi noi...."...' ""'34L4.3. Evolulia substantivelor derivate cu sufixul -iune.'."' 34

I.4.4. Preferinia pentru imprumutul romanic.. .'....-.......""" 42

I.5. Termeni noi, tipare vechi ..........."' 45

i.5.1. Modele derivative latine.... "" 45

I.5.2. Termeni compuqi. Rolul compunerii in ordinea

procedurald............... ..'....'..........'." 53

I.5.2.1. Actus trium personarum: iudicis,

actoris alque rei............. '..'...."" 53

I.5.2.2. Desemndri, denumiri, referenfi.'.. .'.' 54

L5 .2.3 . Mecani sme lexico - gram aticale de codifi care

a pdr1ilor".. ..'..........." 56

206 207

ALINA GIOROCEANU

ILl.3.Valorilepronumeluireflexiv .................67IL I . 3.a. Valori sintactice ale pronumelui reflexiv ......... 67IL1.3.b. Valori asintactice ale pronumelui reflexiv....... 69II. 1.3.b. 1 . Reflexivul pasiv ........ 69ILI .3 .b.2. Reflexivul - marcd a dtatezei impersonal e ... 7 3

II.1.3.b.3. Reflexivul - formant in stnrctura verbelorinerent reflexive .......74

II.2. Construc[ii cauzative in dispoziti"ul hotdrAriijudecdtore$ti ............. "........76

ILZ.L Nofiuni de drept procesual: dispozitivul hotdrdriijudecdtore$ti ............. ....76L1.2.2. ConstrucJiile cauzattve : trdsdturi gen erale ....... ...... .. 78IL2.3. Construc{iile cauzative qi dispozitir.ul H.I:argumentelel actar\Lil entitdfiie ......79II.2.4. Tipuri de construclli cauzative identificabilein dispozitivul l{J "........ 80II.2.5. Valenle pragmatice .............. 85

II.3. Alte observa[li gramaticale privind dispozitivul H.fP."". 88II. 3. 1 . Semantica verbelor cu frecvenld ridicatl in HJP ..... 8 81I.3.2. Structura grupurilor verbale...... ............. 89

II.4. Circumstanfe gi circumstanfiale....... .............. 93II.4.0. Nivelul sintactico-semantic al texfului juridic ......... 95II.4.1. O circumstanld relevantd: locul procedural ..."...""....97I1.4.2. Circumstan{a temporald: expresii ale durateiin procedura penald .... 10311.4.3. Condi{ia in textul juridic penal ..........." 110

II.4.3.1. Condifionarea explicitb ................ 1 I 1

II.4.3.1.1. Propozi{ia circumstanfia1d...... ... 1 I II1.4.3 .1 .2. Grupul prepozilional .............. ... 1 1 5IL4.3 .2. Condifionarea implicitd................ .................. 1 17II.4.3.2.1 Alte mijloace de exprimare a condiliei(cu referire la Partea speciald a Codului penal) ........... II7

II.4"4. Codificarea excepfiei in textul juridic penal... .......123

Texte iuridice, perspective lingvistice

11.4.4.7. Excep{ia - restrAngere a predicatiei

semantice """""""' 123

lI. 4 .4 .2. Realizar ea sintactic[ a excepfiei' Circum-

stantialul de excep{ie """""""" I24IL4.4.3. Realizarea prin grup prepozilional sau grupare

analizabil| care include grupul prepozilion al " "' " " " "' l25It.4 .4 . 4 . RestrAngerea predic a{iei sernantice qi structu-

rarea discursivS. Realizarea textuald a ,'excepliei"""" 128

III. SUMARA PERSPECTIVA PRAGMATICAilI. 0. Preliminarii teore tice: forla il o culionar d gi actele

de vorbire ......133

III.1. Manifestarea forfei iloculionare in hotdr6rea

judecdtoreasc6.......... """' 138

m. 1 .1 . Hotdrdrea judecdtoreascd civild din perspectiva

actelor de vorbire. """' 138

m.1.1.1. StructuraHJC """""' 140

ru.1 .1.2. Asertivele qi distribulia acestora

in cuprinsul HJC ""141ru.1.i.3. Comisivele/promisivele. Locul qi rolul lorin considerentele HJC."....... ""'I42n.1.1.4. Actele directive qi actele declarative

ILLI.2. Moduri de manifestare aforlei ilocufionare

in hothrdrea juclecdtoreascd penald.....'. """""146III.1 .2.1 . Reluare a considerafiilor asupra hotdr6rii jude-

cdtoreqti penale. Alte elemente relevante """""""" ""'I47111.1.2.2. Actele asertive qi distribufia acestora incuprinsul HJP....."..... """"""""'149III.1.2.3. Actele declarative qi actele directive dindispozitivul HJP......... """""""152

III.2. Actul juridic civil ca act de vorbire..-... """ 156

I1I.2.1. Aspecte teoretice privitoare la actul juridic civil.. I 56

111.2.2. Tipuri t1e acte juridice. Perspectiva pragmaticd ...157

III.3. Modulitagi qi modalizdri ..............'. """""" 161

208 209

175

185

ALINA GIOROCEANU

III.3.t. Epistemic Ai deontic ?n textul proceclural penal ...IIL3 .2. Mdrci deontice ale obligaliei ..............

III.4. Unele considerafii asupra rolului negaliei in textuljuridic penal romdnesc

III.4.|. Caracteristicile discursului penal prin prismanegafiei impliciteIIL4.2. Negalia expicitd in C. pen.III.4.3. Alte elemente cu ?ncdrcdtud negativd....III. 4.4. Alte consideralii asupra structurii enunlurilornegative in C. Pen... .....,...."!..!...

Justi{ia - o activitate liberi, asemeni limbajutui(postfafl de Conf.univ.dr. Cristinel Munteanu)........... ...... .

BIBLIOGRAFIE qi SITE-OGRAFIE .............195STIRSE ...204DICTTONARE ............ ...............20s

ABREVrERI............. .....2A6

t62164

t76178t8l

187

TNSTANTE $I INTERPRETARI

Perspectivele care se succed in descrierea textuluijuridic se

vor reduce la principalele niveluri de analizd lingvisticd.. Caprim[ perspectivd, voi reda, in continuare, prin apel la articoleqi idei reiterate de un timp incoace, analize privind lexiculsp e cializat actualizat in textul j uridi c. S el e cf i a nu e ste ni c i de cumepuizatil, iar liantul comun il va constitui lentila lingvisticd,manierd care va reflecta modul de observare a universurilordiscursive diverse pe care le presupune legiferarea qicomunicarea juridicS.

T.1. iN RITM SEMIOTIC:ECO $r LEGTUITORUL2

Afirmaliile pe care le-am receptat interogativ in profesiajuridicd incd de la inceput conlineau formula ,,intenfiaLegiuitorului este", dublatd de siguranfa emitentului ci a depdqitimpasul interpretativ ndscut de textul legal qi a reuEit sd decrip-teze temeiul care sd-i asigure solufionarea problemei de faptsupusd judecdfii. ;i uite aqa, prinsd in mecanismul semiozei, mdloveam de limitele interpretdrii altuia qi de limitele proprieiinterpretdri Simpla referire la intenlia legiuitoare era un stimulsuficient pentru a rula in gdnd,,temeiuri" semiotice.

Intr-o lucrare care mi-a influenfat dezvoltarea filologicb(m[ refer aici, desigur, Ia Limitele interpretdrii - de{in tradu-cerea din L996, apdrutd la Constan{a, Editura Pontica, din carevoi cita mai jos), in scopul de a contura o semioticd a receptdrii,

2 Cf. Prdvdlia culturald, ru. 56/mai 2015 (pravaliaculturala.ro).

15

ALINA GIOROCEANU

Umberto Eco analizeazd. trihotomia regdsitd in studiilehermeneutice, care opune interpretarea in sens de cercetare a

unei intentio auctoris, interpretarea ca investigare a unei intentiooperis qi interpretarea ca impunere a unei intentio lectoris.

O scurtd prezentare a viziunii clasice asupra interpretdriiaratf cd aceasta aqeza in opozilie doud prograrne de cdutare:cdutarea in text a ceea ce autorul a voit sd spund qi cdutarea a ceeace textul spune, indiferent de intenfiile autorului sdu. tn interiorulcelei din urm5, texful permite aborddri diferite, respectiv cdutareaa ceea ce spune ,,in raport cu propria-i coerenld contextuald qi cusitualia sistemelor de semnificare la care se raporteazd" qi

ciutarea Da ceea ce destinatarul gdse;te in el prin raportarc lapropriile-i sisteme de semnificare ;i/sau raportat la propriile-idorinfe, pulsiuni sau criterii arbitrare" (Eco 1996:25).

Cuvintele-cheie interpretare, text qi intenlie imi permit sd lemdsor permanent in c6mpuri disciplinare diferite. De pild6,scopul emiterii normei juridice il reprezintd aplicarea ei, rarlucrdrile juridice observd cd aplicarea legii este precedat[ de

interpretarea acesteia; conlinutul interpretdrii ?l reprezintd stabi-lirea sensului intenfiei/voinlei legiuitoare exprimatd in normd.

Autorul-legiuitor, emitent tipic al textului de lege, la a cdruivoinfd generatoare de norme logice se raporteazd juriqtii, este

inzestrat doctrinar cu ,,lumind ;i ?nfelepciune". Aqadar, dacddoar in aceastd idilicl lumind pot fi inlelese normeie emise,juristul se vede indreptafit sd caute in textul de lege voinfalegiuitoare, respectiv acea intentio auctor is.

Sd ne intoarcem deci la text, in spe{d, la textul de lege,singura legdturd palpabila dintre participanlIi aqezali la capeteleschemei clasice a comunicdrii. Tot doctrina juridicd recunoaqtecd textul poate fi supus mai multor recursuri interpretative,deosebite intr-o viziune potrivit criteriului procedeelor cuajutorul cdrora interpretul stabilegte inlelesul noimei juridioe,precum interpretarea grarnaticald, interpretarea sistematic[,istorico-teleologicd, logicd ;i procedeului analogiei.

T6 T7

T exte j uridi c e, p e rs p e ctiv e lingv isti ce

Md voi referi la primeie dou6. Prin apel la interpretareanumitd gramaticald in teoria generald a dreptului, confinufulunei norme iuridice se clarifici pe baza regulilor din teorialimbii, adicd. aprocedeelor de analizl morfosintacticd a textuluilegal. a sensului termenilor folosili, a relaliilor dintre aceqtia,precurn gipebaza modului in care este generat enunful ori estemarcat de semnele de punctuafie.

in teoria semioticd, se admite cb textul poate s5 iqi dezvoltesingur o intenlie, tocmai pentru cd schema pe care seconstruieqte este miqcatd de rafiuni proprii dinamicii abstracte alimbajului, diferite de intenliilor autorului. Altfel spus, textuleste apt sd genereze sens in mod independent de intenliaautorului s5u, limba fiind supusd legilor proprii care ii permit sdse nascd in texte.

Alt procedeu de interpretare juridicd este reprezentat deinterpretarea sistematicd. in teoria dreptului, interpretareasistematic[ permite ldmurirea ?nlelesului unei norme juridicepfin analiza raporfurilor sale cu alte norne juridice, fie dinacelaqi act normativ, fie dintr-un alt act normativ. Apelul lainterpretarea sistematicd este cerut, in cele mai multe cazuri, decoexistenla unor nonne juridice civile generale qi a unor norrnejuridice civile speciale sau pentru a se putea stabili domeniul incare se impun a fi aplicate mai rnulte dispozifii legale.

Coroborarea acestor nonne juridice fine de competenfa qiinteligenla juristului. $i aici ar trebui sd ne raportbm inclusiv la ointentio lectoris, la ceea ce Eco numeqte conjecturd, respectiviniliativa cititorului-jtrist de a face o conjecturd in ceea ceprive;te intentio operis. in final, suita de conjecturi trebuie sd fieconfirmat[ de ansamblul organic al textului, de coeren{a texfuald.

Atunci, unde se ascunde ,,intenfia Legiuitorului"? in modulin care se degajd aceasta din inldnluirea de concepte pe care levehiculeazd un text? in priceperea lectorului-jurist care at trebuisd recurgd la arsenalul logic qi analogic, la cunoqtinlele lingvisticeqi corecta identificare a scopului pentru care nornele de drept au

ALINA GIOROCEANU

fot emise? CAt sunt de indreptdfifi sd afiqeze o serioas[ siguranfdaceia care se raporteazd permanent la intenfia Legiuitorului c0ndsingurul element care ii leagd de acesta rdmdne textul, cu tot pre-textul, co-textul si con-textul ce il insofesc?

Remedii la aceastd limitd interpretativd sunt oferite qi intratatul de drept penal (reeditat in 2000) al profesorului VintildDongoroz, care gdseqte cd libertatea interprefului este ,,ldrmuritdde insdqi rostul interpretdrii" (90). Completarea lacunelor,eliminarea contradicliilor, retuq[rile, ?n cadrul teoriei interpretdriicorective, teoria interpretdrii progresive, teoria interpretdriibinevoitoare Ei teoria interpretdrii adecvate reprezintil tot atiteametode de reevaluare textualS.

in aceeaqi idee, acel Legiuitor polifonic, adesea negliient, artrebui s[ qtie cd textul este produs nu numai pentru un destinatarunic, ci pentru o comunitate diversd de cititori, cu sau frrdpregdtire juridicd. Legiuitorul qtie sau ar trebui sd qtie cd, el ,,vafi interpretat nu dupd intenfiile sale, ci dupd o complicatdstrategie de interacfiuni care implicd ;i pe cititori, dimpreund cucompetenfa 1or in privinla limbii ca patrimoniu social", respectivnu doar ,,o anumitd limbd, ca ansamblu de reguli gramaticale, ci

Ei intreaga enciclopedie ce s-a constituit cu ajutorul exersdriiacelei limbi, adicd acele convenliile culturale pe care limbarespectivd le-a produs, precum qi istoria interpretdrilorprecedente a multor texte" (Eco 1996: 125).

18 79

Texte juridice, perspective lingvistice

I.2. TERMENII JUIIIDICI3

PriviJi in general, termenii sunt unit6{i de cunoaqtere qi decomunicare; reprezentdri ale nofiunilor proprii disciplinelorqtiinfifice qi tehnice, acegtia se manifestd, ca unitSli lexico-gramaticale (cuvinte), formule, coduri alfanumerice, simbolurigrafice sau audiovizuale, diverse combinafii.

Perspectiva lingvisticd surprinde termenul drept cuvdnt sauimbinare de cuvinte' corespunzdtoare unei singure noliunicategorematice. (cf. Norma ISO 704: 2000; Standardul ISO1087: 2000; Bidu-Vrdnceanu et aL.2001i termen; Ileana Busuioc9i MddSlina Cucu 2003; Cabre 1993:84, 85).

Notez aici faptul cd,un concept reprezintd,,,o idee abstractd gigwrcrall" (Larousse filozofie 1996"' concepl). De obicei, nofiune qiconcept sunt folosite in varialie liberd, deqi logica le diferenfiazd infunclie de gradul de abstractizare, conceptul fiind o ,,nofunegenerald".

Logica tradilionald acorda conceptului nu doar rolul deinstrument de cunoaqtere, ci qi acela de mijloc de transmitere a

acesteia. in logicS, prin raportarc la reprezentarc, care arevaloare individual6 qi aparline unei singure conqtiinfe, conceptuleste o elaborare care const6 in fixarea tuturor elementelorcomune, extrase dintr-o mullime de reprezentdri, ca atate,transmisibild (Petrovici 1996: 79, 80).

in teoria terminologicd, conceptul a fost utllizat cu inlelesulde ,,construcfie mentald care serveqte la clasificarea obiectelorindividuale ale lumii exterioare sau interioare cu ajutorul unorabstraclii mai mult sau mai pulin arbitrare", ctr specificarea cdacestea sunt ,,nu numai unitdfi de g6ndire, ci qi unitl{i de

33 V. contribulia la articolul Ambiguitdli terminologice tn limbajul juridic?(coautor Alina Pdtru) in volumul -Reprezentdri ale identitdlii in spaliul literar,l ingvis tic ;i cultural, Editura Universitaria, Craiova, 201 6, 3 69 -3'7 3.

ALINA GIOROCEANU

cunoa$tere" (ISO 704: 2000), fix6ndu-se pe aspectul epistemo-logic al informa{iei avute despre obiecte.

Un discurs cum este discursul juridic nu presupune doar oinqiruire de termeni de specialitate care fac trimitere la obiectesau nofiuni; acesta conjine elemente morfosintactice, lexicale,stilistice qi semantice specifice , care trebuie folosite in anumitecontexte.

Expresia lingvisticS a conceptului juridic este reprezentatdde termen. Din punct de vedere structural, termenii juridiciimprumutd haina limbii comune, fafi. a diferenlia fondul vechide cel neologic, astfel cd termenii vechi (pdrdt) qi neologismele(pr e s crie, pr e s criplie, le grfera, j uris diclie) coexistd. Aldturi de

aceqtia regdsim derivate qi compuse greco-latine de tipulcreditor, debitor, delegator, geranf cedent, comodant, delegant,deponent, mandant, autoabrogare, automutilare, autopaz,cvasidelict, cvasiuzufrucl, compuse pe teren autohton (apelant-petent, intimat-r e clamant, conte stator -r ecl amant) ori frazeolo-gisme de tipul persoand vdtdmatd, parte responsabild civil-mente, organ judiciar, organ de cercetare penald etc.

Un limbai este ,,un ansamblu care utilizeazd sistemulcomplex al limbii, dar care, in interiorul acestei limbi, a stabilitun cod qi qi-a organizat un sistem propriu" (Sferle 2006). Unadintre trdsdturile limbajului juridic ca limbaj specializat,

,,califrcat uneori drept sociolect, tehnolect" (Sferle 2006) este

aceea cd qi-a format re{eaua terminologicd de la resurselelexicale ale limbii comune, fie prin faptul c6 a specializat vncuv6nt al limbii, fie prin aceea cd a qeat cu materialul lexical allimbii comune termeni proprii.

Importanla nofiunilor juridice este subliniatd in art. 25 dinLegea nr.2412A00, republicath,Ei actualizatd, privind normele de

tehnicd legislativi pentru elaborarea actelor notmative, carearatd cd:-

20 21

T exte j uridi ce, p e rsp e ctiv e ling vi sti ce

,,in cadrul soluliilor legislative preconizate trebuie sd serealizeze o configurare explicitd a conceptelor Si noliunilorfolosite in noua reglementare, care au un alt fnleles decdtcel comun, pentru a se asigura astfel inlelegerea lor corectitqi a se evita interpretdrile greSite."

Modelul cunoagterii dezvoltat in lucrdrile de terminologie(Cabr6 1993: 99; Sager 1993: 37-39) are structura unui spa{iumultidimensional, care funcfioneazd, ca o intersecfie de axe gi incare fiecare axd reptezintl, o caracteristici conceptuald sau odimensiune a unui concept. in momentul in care este aleasd oanume caracteristicd a unui concept, procesul de selecfie a alteidimensiuni se limiteazS. in final, ?n acest model conceptual,conceptele se prezintd nu ca puncte ?n spafiu, ci ca figuri unitare(imgini) sprijinite pe axele care constituie acest spafiu.

O abordare actuald priveqte inclusiv limba ca rclea deconcepte. in studiile de lingvisticd cognitivd, limba, vdzutd. camodalitate de cunoaqtere, este structuratd asem[ndtor altor tipuride cunoagtete, ca o re{ea conceptuald. Qr{etwork Postulate inHudson 2007: 1). Aceastd apropiere dintre cunoaqterea specia-lizatd qi cunoaqterea generald conduce la concluzia ci nicicodificdrile lingvistice ale cunoaqterii specializate nu pot fifundamental diferite de codificdrile lingvistice ale cunoaqteriigenerale (v. qi Cabr6 2000).

Art. 35 din Legea nr.2412000, in consonanfd cu rezultatulstudiilor de teorie lingvisticd, prevede cd

,,pentru asigurarea unei succesiwni logice a soluliilorlegislative preconizate Si realizarea unei armonii interioarea actului norrnativ redactarea textalui proiectului trebuieprecedatd de intocmirea unui plan de grupare a ideilor infunclie de conexiunile Si de raportul firesc dintre ele, incadrul concepliei generale a reglementdrii".

ALINA GIOROCEANU

in ceea ce privegte unitatea terminologicd juridicd, art. 37din sus-numita Lege aratd cd:

,,tn limbajul normativ aceleaEi noliuni se exprimd numaiprin aceiasi termeni" (alin. 1) iar dacd ,,o noliune sau untermen nu este consacrat sau poate avea fnlelesuri diJerite,semniJicalia acestuia in context se stabile;te prin actulnormativ ce le instituie, in cadrul dispoziliilor generale saufntr-o anexd destinatd lexicului respectiv, ,si devineobligatoriu pentru actele normative din aceea;i materie"(alin"2).

Deoarece in abordarea terminologicl rolul principal este

asumat de concepf, pentru a-l descrie din punct de vederecalitativ se folosesc doud nofiuni: intensiune qi extensiune.

Prin intensiu.ne se indicd proprietdli intrinseci, conceptuleste privit unitar prin raportare la caracteristicile sale de esenJd,

pe cdnd prin extensiune se face referire la proprietdti extrinseci,adicd fie la clasa de obiecte pe care o reprezint\,ftela concepteleindividuale pe care qi le subsumeazd (Pavel, Rucdreanu 2000:37-38).

in limbajul juridic, termenul nu este neapdxat univoc;acelagi semnificant poate trimite la semnificali diferifi. Uneori,intre aceEtia se pot stabili diferite relajii logice"

Chiar in acelaqi act normativ un termen poate ^IeaaccepJiuni diferite, contextul legal fiind acela care contribuie

hotdrdtor la stabilirea sensului. Astfel. imobilul este definitextensiv in Cartea a III-a a C. civ.:

,,sunt imobile terenurile, izvaarele ;i cursurile de apd,plantaliile prinse in rdddcini, construcliile ;i orice altelucrdri fixat e tn pdmdnt cu car acter permanent, pl atformele

;i alte instalalii de exploatare a resurselor submarinesituate pe platoul continental, precum Ei tot ceea ce, in mod

22 23

Texte j u ri di c e, p e rsp e ctiv e I ing v i s ti ce

natural sau artificial, este incorporat tn acestea cu caracterpermanent" (art.537 C. civ.).

in Cartea a VII-a a C. civ., prin imobil se inlelege

),r4na san mai multe parcele de teren aldturate, tndiferent decategoria de folosinld, cu sau Jdrd construclii, aparlin.dnda.celuia;i proprietar, situate pe teritoriul unei unitdliadministrativ-teritoriale ;i care sunt identificate printr-unnumdr cadastral Ltnic" (art. 876 C. civ.).

Addugdm aici qi infelesul termenului din C. proc. civ. inceea ce privegte o cale procedurald specialS. Astfel, imobilulcare poate face obiectul acfiunii in evacuare este reprezentat de,,construclia, terenul cu sau Jdrd canstruclii, impreund cuaccesoritle acestora" (art. 1034 C. proc. civ.)"

Aqadar, atdt in accepliunea art. 876 C. civ., cdt qi inaccepfiunea aft. 1034 C. civ., noliunea iEi restrdnge majorsemnificalia la unul dintre obiectele din clasa celor enumerate laart.537 C. civ., prin addugarea de trdsdturi care confureazdmaipregnant imaginea in spafiul conceptual al codului.

Cu toate cd accepfiile sunt diferite, aceasta nu repercuteazdasupra transmiterii corespunzdtoarc a informaliei juridice.Codificarea qi transmiterea lingvisticd a informafiei de speciali-tate este ajutatd. de celelalte elemente proprii sistemului limbii.Art. 36 alin. 1 din Legea m. 2412000 se referd la acestea prindispozifia privitoare la modul de utihzare a limbii ,,ectelenormative trebuie redactate intr-un limbaj Si stil juridic specificnormativ, concis, sobru, clar Si precis, care sd excludd oriceechivoc, cu respectarea strictd a regulilor gramaticale Si deortografie".

Cu toate acestea, rigoarea nu reprezintd intotdeauna unreper juridic; acelagi termen acoperd, in aceeaqi materie juridicd,

ALINA GIOROCEANU

segmente conceptuale diferite: intimat va fi denumit in proce-dura civild atdt cel care este chemat in judecatd in calea de ataca apelului, c6t qi partea adversd in calea recursului, a contestafieiin anulare ori a revizuirii.

Aceeaqi sintagmd terminologicd instan[a de executare areun echivalent conceptual diferit, in func{ie de materiajuridicd incare este utilizatd,: in dreptul procesual civil se va referi, potrivitart.65l alin. 1 C. proc. civ.,la judecdtoria in a cdrei circum-scriplie se afld, la data sesizdrii organului de executare,domiciliul sau, dupd caz, sediul debitorului, in aJara cazurilorin care legea dispune altfel. Dacd domiciliul sau, dupd caz,

sediul debitorului nu se afld fn lard, este competentd judecdtoriatn a cdrei circumscriplie se aJld, la data sesizdrii organului deexecutare, domiciliul sau, dupd caz, sediul creditorului, iar dacdacesta nu se afld in lard, judecdtoria tn a cdrei circumscripliese afld sediul biroultti executorului judecdtoresc investit decreditor, in vreme ce, in dreptul administrativ, va denurni,,instanla care a solulionat fondul litigiului de contenciosadministrative", conform art. 2 alin.1 lit. s din Legea 55412004,iar in procedura penald prima instanld de judecatd, in confor-mitate cu art. 533 alin. I C. proc. pen.

De asernenea, interesul procesual (,,folosul practic urmdritde parte") nu se va confunda cu interesul din dreptuladministrativ, intotdeauna utilizat cu un determinant, care nupresupilne obligatoriu o restrdngere de sferd semanticS, ci o

nofiune distinctd (art. 2 alin. 1 din Legea 55412004): interespublic - ,,interesul care vizeazd ordinea de drept ;i democraliaconstitulionald, garantarea drepturilor, libertdlilor ;i indato-ririlor fundamentale ale cetdlenilor, satisfacerea nevoilarcomunitare, realizarea competenlei autoritdlilor publice";interes legitim privat - ,,posibilitatea de a pretinde o anumitdconduitd, in considerarea realizdrii unui drept subiectiv viitor ;iprevizibil, prefigurat"; interes legitim public - ,,posibilitatea dea pretinde o anumitd conduitd, in considerarea realizdrii uruti

24 25

T exte j uridi c e, p e rsp e ctiv e ling v i stic e

drept fundamental cere se exercitd in colectiv ori, dupd caz, tnronsiderarea apdrdrii unui interes public".

Uqor se pot confunda semantic termeni apropiafi, exprimaJiprin frazeologisme, precum autoritate publi.cd ;i autoritate atulministraliei publice. insd, in timp ce autor)itatea publicdreprezittd ,,orice organ de stat sau al unitdlilor administrativ-Icritoriale care actioneazd, tn regim de putere publicd, pentru:satisfacerea unui interes public" (art. 2 alin. 1 din Legea55412004),la autoritdyi ale administraliei publice se referd, decxemplu, Legea 2151200I privind administralia publicd locall.