Upload
toma-parcalaba
View
189
Download
9
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Teza de Licenta - Serviciul de Informatii si Securitate SIS
Citation preview
MINISTERUL EDUCA ŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCA ŢIE FIZIC Ă ŞI SPORT
FACULTATEA PROTEC ŢIE, PAZĂ ŞI SECURITATE
CATEDRA PROTECŢIE, PAZĂ ŞI SECURITATE
TEZĂ DE LICENŢĂ
TEMA
SERVICIUL DE INFOMAŢII ŞI SECURITATE CA ORGAN
DE OCROTIRE A NORMELOR DE DREPT
Autor: Parcalaba Toma
Studentul anului III, grupa 305
Conducător ştiin ţific: Igor Bîcu,
Lector universitar.
CHIŞINĂU, 2014
2
CUPRINS
Abrevieri ............................................................................................................... 3
Introducere ............................................................................................................5
CAPITOLUL I. CONSIDERA ŢII GENERALE PRIVIND SERVICIUL
DE INFORMA ŢII ŞI SECURITATE ............................................................... 8
1.1 Noţiuni generale privind securitatea, ordinea publică, normă de
drept, organ de ocrotire a normelor de drept .............................................. 8
1.2 Retrospectiva istorică ................................................................................ 11
1.3 Locul şi rolul Serviciului de Informaţii şi Securitate în cadrul
organelor de drept a Republicii Moldova ..................................................18
1.4 Cadrul juridic şi principiile de activitate .................................................. 23
CAPITOLUL II. SERVICIUL DE INFORMA ŢII ŞI SECURITATE –
ORGAN DE OCROTIRE A NORMELOR DE DREPT ............................... 30
2.1 Structura Serviciul de Infomaţii şi Securitate şi atribuţiile acestuia ......... 30
2.2 Drepturile şi obligaţiile Serviciului de Informaţii şi Securitate................. 40
2.3 Serviciul de Informaţii şi Securitate ca subiect al activităţii
speciale de investigaţii .................................................................................... 45
2.4 Ofiţerul de informaţii al Serviciului de Informaţii şi Securitate ............... 49
CAPITOLUL III. PROCESUL DE REFORMARE A SERVICIULUI
DE INFORMA ŢII ŞI SECURITATE ............................................................. 55
3.1 Ameninţările prezente la adresa securităţii statului .................................. 55
3.2 Reforma Serviciului de Informaţii şi Securitate ....................................... 58
Concluzii şi propuneri ....................................................................................... 64
BiBliografie ........................................................................................................ 66
Anexe
3
Abrevieri
A.S.I. – Activitatea Specială de Investigaţie;
Alin. – aliniat;
Art. – articol;
C.I.A. - Central Intelligence Agency;
C.S.I. – Comunitatea Statelor Independente;
C.S.S. - Comitetul Securităţii de Stat;
Cap. – capitol;
CC – Cod Contravenţional;
CP – Cod Penal al Republicii Moldova;
CPP – Cod de Procedură Penală al Republicii Moldova;
DEX – Dicţionar explicativ;
Ed. – editura;
etc. – şi altele;
EUROPOL – European Police (Poliţia europeană);
Ex. – exemplu;
G.P.S. - Global Positioning System (Sistem de poziţionare global);
Ibidem - Tot de acolo, din aceiaşi sursă bibliografică;
INTERPOL – International Police (Poliţia internaţională);
K.G.B. – "КГБ" este abrevierea în limba rusă a Комите�т госуда�рственной
безопа�сности (Comitetul Securității Statului);
lat. – limba latină;
M.O. – Monitorul Oficial;
M.S.N. - Ministerului Securităţii Naţionale;
N.A.T.O. – Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord;
N.K.V.D. – „НКВД” este abrevierea în limba rusă a Народный комиссариат
внутренних дел (Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne);
Nr. – număr;
O.N.U. – Organizaţia Naţiunilor Unite;
4
O.S.C.E. – Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa;
p. – pagina;
pct. – punctul;
R.M. – Republica Moldova;
R.S.S.Moldova - Republica Sovietică Socialistă Moldovenească;
S.I.E. – Serviciul de Informaţii Externe;
S.I.S. – Serviciul de Informaţie şi Securitate;
S.R.I. – Serviciul Român de Informaţii;
Serviciu – Serviciul de Informaţii şi Securitate;
ş.a. – şi altele;
U.R.S.S. - Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste;
изд. – издательство (editură);
Стр. – страница (pagină);
5
Introducere
Serviciile de infomaţii constituie o temă aparte, cu un element specific pentru
populaţie; acestea fiind privite ca unele cu un statut cert şi în acelaşi timp criticată,
deoarece realizează activităţi care utilizează, conform legii, unele metode cu caracter
de restrîngere a unor drepturi şi libertăţi.
Actualitatea temei. Actualitatea temei reiese din necesitatea de cunoştinţă cu
instituţia de stat care se ocupă cu asigurarea securităţii naţionale. Cunoaşterea despre
aspectul Serviciului va ajuta viitorii specialişti în domeniu să elaboreze noi metode
analitice, metode de serviciu, fiind activitatea lor pusă direct proporţional cu
avansarea tehnologică şi apariţia nevoiei de cercetare în ramuri slab cunoscute sau a
celor noi apărute. Infracţionalitatea evoluiază permanent ameninţînd prin diverse
forme sănătatea şi viaţa oamenilor, totodată ne fiind combătută la timp şi în mod
profesionist, ca urmare apar pericolele şi ameninţările la adresa securităţii statului.
Obiectul de studiu al lucrării. Obiectul de studiu al lucrării constituie Serviciul
de Informaţii şi Securitate, competenţa acestuia ca organ de ocrotire a normelor de
drept. Obiectele activităţii Serviciului în esenţă pot fi definite astfel: apărarea
democraţiei şi ordinii constituţionale, precum şi a celorlalte valori supreme garantate
de Constituţie; realizarea obiectivelor de securitate naţională, protejarea şi
promovarea intereselor strategice ale Republicii Moldova; protejarea exercitării
neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a siguranţei
cetăţeanului în cadrul statului de drept; apărarea împotriva agresiunii armate,
terorismului, crimei organizate, subminării intereselor economice naţionale, a
sabotajelor, şi a altor acţiuni şi fenomene care periclitează funcţionarea normală a
instituţiilor democratice; susţinerea informativă şi contrainformativă a forţelor armate
ale RM şi a misiunilor acestora pe teritoriul naţional şi în afara graniţelor.
Scopul lucrării constă în analiza spectrelor de activitate a S.I.S., generalizarea
aspectelor acestuia în pragul reformării contemporane. De asemenea scopul fiind
studiul profund pentru a gasi neajunsurile şi, deja, soluţiile la adresa particularităţilor
6
Serviciului. Acesta are nevoie de modificări în legislaţie pentru a fi într-un picior cu
instituţiile internaţionale.
Obiectivele. Ţinînd cont de realizarea scopului propus, de actualitatea temei, de
cercetare a organului, mi-am propus realizarea următoarelor obiective:
1. Caracterizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate în raport cu alte organe ce
desfăşoară activitatea de securizare naţională.
2. Studierea metodelor şi mijloacelor aplicate în vederea îndeplinirii sarcinilor.
3. Demonstrarea relaţiei dintre Serviciului de Informaţii şi Securitate şi alte
servicii secrete a altor state, colaborarea prin tratate internaţionale.
4. Rolul Serviciului de Informaţii şi Securitate în Concepţia securităţii naţionale a
Republicii Moldova.
5. Stabilirea de competenţă a ameninţărilor şi pericolelor la adresa securităţii
naţionale.
Nivelul de cercetare ştiin ţific. Prin această lucrare am încercat să pătrund în
esenţa activităţii Serviciului, a aplicării metodelor şi procedeelor speciale de către
ofiţeri. Am studiat un număr semnificativ de acte legislative, literatură juridică de
specialitate. A fost utilizată literatura publicată de către cunoscuţii scriitori precum
Dumitru Roman, T. Vîzdoagă, Bloşenco Magda, Burghelea Emil etc. Am studiat
următoarele acte: Constituţia, Codul Penal, Codul de Procedură Penală, Legea cu
privire la Serviciul de Informaţii şi Securitate, Legea cu privire la statutul ofiţerului
de informaţii, Legea privind organele securităţii statului etc.
Metodele de cercetare. Dintre diversele metode de investigaţie ştiinţifică am
recurs la următoarele: metoda analizei (diverse comentarii, comparaţii, descrieri,
analiza istoriografiei problematice în cauză din diferite monografii); metoda
problematică – mi-am permis colectarea informaţilor şi studierea documentelor din
bibliotecă; metoda observaţiei – am conturat tabloul real actual al particularităţilor
pericolelor şi ameninţărilor, principiilor de activitate, serviciilor de securitate.
Cuprinsul lucr ării. Prezenta lucrare cuprinde trei capitole.
7
În Capitolul I o atenţie am atras explicării noţiunilor care se vor utiliza în lucrare,
aspectul istoric al Serviciului, evenimentele ce ţin de apariţie, dezvoltare (din
perioada lui Ştefan cel Mare pîna la momentul actual). Locul Serviciului de
Informaţii şi Securitate în R.M., printre alte intituţii de asigurare a securităţii publice,
a ordinii publice. Am caracterizat actele prin prisma cărora are loc activitatea
Serviciului şi definirea principiilor de îndeletnicire.
Capitolul II debutează cu analiza structurii Serviciului şi atribuţiilor de îndeplinire.
Urmează cu demonstrarea drepturilor şi obligaţiilor S.I.S., caracterizarea activităţii
speciale de investigaţii, a actelor legislative de bază şi statul ofiţerului de informaţii –
drepturile, obligaţiile, interdicţiile ş.a.
Capitolul III cuprinde definirea ameninţărilor prezente asupra securităţii naţionale
la care Serviciul atrage atenţia în vederea lichidării acestora prin diverse metode, una
din ele fiind şi procedura de reformare a Serviciului, actualizarea la necesităţile
prezente a actelor legislative privind atribuţiile acestuia, în vederea amilionării
riscurilor de apariţie a pericolelor asupra constituţionalităţii statale, drepturilor şi
libertăţilor cetăţenilor, secrutităţii naţionale.
8
CAPITOLUL I. CONSIDERA ŢII GENERALE PRIVIND SERVICIUL
DE INFORMA ŢII ŞI SECURITATE
„ Credinţă Patriei”
Motto
1.1 Noţiuni generale privind securitatea, ordinea publică, normă de drept,
organ de ocrotire a normelor de drept
Sarcini primordiale ale organelor de ocrotire a normelor de drept sînt: apărarea şi
realizarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi ale asociaţiilor
acestora, ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, asigurarea supremaţiei
legii, executarea ei exactă şi uniformă în scopul consolidării legalităţii, menţinerea
ordinii publice şi asigurarea securităţii publice, asigurarea exerciţiului drepturilor
persoanelor fizice şi juridice şi ocrotirea intereselor legitime ale acestora1.
Securitatea reprezintă starea individului şi a colectivităţii, a naţiunii în absenţa
riscurilor, ameninţărilor, pericolelor, agresiunilor la adresa valorilor şi intereselor
naţionale şi garantarea că ele nici într-un caz nu vor fi prejudiciate.
Securitatea naţională prezintă una din priorităţile fundamentale ale statului.
Asigurarea securităţii naţionale presupune garantarea integrităţii teritoriale,
suveranităţii şi independenţii statului. Dimplomatul Henry Kissinger menţionase că
“politica externă începe cu securitatea”, adică principala prerogativă de politică
externă a statului este securitatea naţională. Securitatea naţională conţine două
elemente esenţiale: protejarea statului-naţiune, a integrităţii teritoriale; apărarea
suveranităţii naţionale a statului. Securitatea denotă capacitatea statului de apărare
atît a teritoriului cît şi a populaţiei de pe acest teritoriu. Conform lui Hans
Morgenthau, securitatea naţională este conceptul fundamental al statelor, este
“minimul irecuzibil pe care dimplomaţia trebuie să-l apere cu o putere adecvată fără
compromis”2.
1 Roman D., Vîzdoagă T., Oganele de Ocrotire a Normelor de Drept. Chişinău: Ed. Cartier, 2001, p.18 2 Panainte P., Gorincioi R., Rotari I., Securitatea naţională - imperativ strategic. În Jurnalul Academic, Nr.9/2008, p.3
9
Securitatea:
• etimologic provine din lat. „securitas”, însemnînd - fără grijă, serenitate, linişte
sufletească;
• „lipsa relativă a războiului” (Ian Bellany, 1981);
• „în sens obiectiv, măsoară absenţa ameninţărilor la adresa valorilor dobîndite,
iar într-un sens subiectiv, absenţa temerii că asemenea valori vor fi atacate”
(Arnold Wolfers);
• „absenţa pericolului” (Arnold Wolfers);
• „capacitatea de a face faţă agresiunii externe” (Giacomo Luciani, 1989);
• „păstrarea trăsăturilor tradiţionale de limbă, cultură, de identitate naţională,
religioasă şi de obiceiuri” (securitatea societala, Waever, 1993).
Ordinea publică este o stare de drept şi de fapt care permite realizarea şi
menţinerea echilibrului bazat pe consensual social necesar funcţionării optime a
ansamblului social în condiţiile reglementărilor juridice interne în vigoare,
consacrării, apărării şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor, avutului public şi privat, a celorlalte valori supreme în scopul promovării
şi afirmării progresului social într-o societate democratică.
Într-o altă definiţie se susţine că “ordinea publică este echilibrul realizat între
diferite forţe pe care instinctul social le-a reunit sau realizat în grup”. De asemenea
se impune să remarcăm că ordinea publică este un echilibru rezultat în urma
interacţiunii unor forţe reunite ori realizate în cadrul unui grup ca urmare a evoluţiei
acestuia. În viziunea filozofului Hops – odinea publică reprezintă un contract social
încheiat între fiecare persoană şi stat prin care persoana cedează o parte din drepturi
în schimbul asigurării protecţiei sale; atît timp cît nici una din părţi nu şi-a încălcat
angajamentele - în societate există ordine publică.
În urma prezentării acestor idei şi concepte referitoare la ordinea publică, se
înţelege starea de legalitate, de echilibru şi pace socială prin care se asigură liniştea
publică, siguranţa persoanei, sănătatea şi morala publică a cărei menţinere, potrivit
10
principiilor şi normelor statornicite prin Constituţie, se realizează prin măsuri de
constrîngere.
Ordinea publică moldovenească, parte componentă a securitaţii naţionale şi a
ordinii publice europene este o stare de fapt din domeniul social, proiecţie a ordinii de
drept în organizarea şi desfăşurarea activităţii publice de stat şi reflectă modul de
respectare a normelor de conduită cuprinse în legislaţie.
Norma juridică, ca element constitutiv al dreptului, este o regulă de conduită,
instituită de puterea publică sau recunoscută de aceasta, a cărei respectare este
asigurată, la nevoie, prin forţa coercitivă a statului. Definiţia se completează cu
explicarea scopului, şi anume: de a asigura convieţuirea socială, orientînd
comportarea oamenilor în direcţia promovării şi consolidării relaţiilor sociale potrivit
idealurilor şi valorilor ce guvernează societatea respectivă.
Norma juridică trebuie definită ca o regulă de comportare, generală şi
impersonală, tipică, strict determinată şi obligatorie, stabilită cu scopul de a apăra, a
consolida, a dezvolta şi a promova raportul şi rînduiala socială favorabilă şi
convenabilă majorităţii şi, totodată, de realizare a acelei finalitaţi pe care o urmăreşte
norma juridică. Normele juridice alcătuiesc structura internă a dreptului analizat ca
un ansamblu de elemente constitutive fiind cele mai mici părţi componente ale
sistemului dreptului inclusiv a normelor sociale. Scopul normelor juridice în
societate, este de a impune şi de a promova o asemenea conduită a oamenilor care să
asigure realizarea finalităţii sistemului social dat, atît în interiorul ţării, cît şi în
relaţiile cu alte state.3
Termenul "organ" (cu semnificaţie politico-juridică), în latină „organum” -
presupune un grup de persoane care îndeplineşte o funcţie politică, socială,
administrativă etc.4 Prin urmare, "organ de ocrotire a normelor de drept" poate fi
definit ca un grup de persoane sau o instituţie ce îndeplineşte funcţia ocrotirii
normelor de drept prin forma prevăzută de lege. Termenul "organe de ocrotire a
3 Bloşenco M, Teoria generală a dreptului. Cahul: S.n., 2010, p.33-34 4 DEX. Bucureşti: Ed. Univers Enciclopedic, 1998 // http://dexonline.ro/definitie/organ (vizitat 08.04.2014)
11
normelor de drept", utilizat în actele juridice normative ale Republicii Moldova,
include de regulă, numai organele speciale ale statului învestite cu atribuţii care
asigură respectarea normelor juridice, şi anume: instanţele judecătoreşti, Procuratura
şi organele de poliţie. Astfel, prin lege, termenul - "organe de ocrotire a normelor de
drept" se foloseşte în sens restrîns, referindu-se doar la organele statale, care
tradiţional asigură legalitatea şi ordinea de drept. Organele de ocrotire a normelor de
drept sunt organe de stat şi organizaţii publice (nestatale), care, în conformitate cu
legea, înfăptuiesc activităţi diverse prin caracterul şi mijloacele de restabilire a ordinii
legale, interacţionînd în scopul respectării stricte a Constituţiei R.M. şi a altor legi de
către toţi subiecţii de drept, al apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime
ale cetăţenilor, asociaţiilor, societăţii şi statului.5
Prin urmare, în plan general - Serviciul de Informaţii şi Securitate reprezintă un
organ de ocrotire a normelor de drept, atribuţiile căruia constituie luarea unor măsuri
prevăzute de lege în scopul protecţiei suveranităţii, independenţei şi integrităţii
teritoriale a ţării, a regimului ei constituţional, a potenţialului economic, tehnico-
ştiinţific şi defensiv, a drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanei împotriva
activităţii informative şi subversive a serviciilor speciale şi organizaţiilor străine,
împotriva atentatelor criminale ale unor grupări sau indivizi aparte.
1.2 Retrospectiva istorică
Existenţa umană, în ansamblul ei, este de neconceput fără informaţie. Aceasta a
avut din cele mai vechi timpuri, o valoare a cărei importanţă şi dimensiune sunt
practic imposibil de cuantificat. Pe parcursul istoriei informaţia a devenit arma
perfectă în apărarea statalităţii tuturor popoarelor lumii. Dorinţa de a prezice viitorul
a transformat procesul de culegere şi protecţie a informaţiilor într-un meşteşug, iar
serviciile de cercetare şi contrainformare au devenit treptat un atribut instituţional,
indispensabil pentru existenţa comunităţilor umane. Excepţie de la acest proces nu a
constituit nici istoria organelor securităţii naţionale.
5 Roman D., Vizdoaga T., Oganele de Ocrotire a Normelor de Drept. Chişinau: Ed. Cartier, 2001, p.21-26
12
Majoritatea istoricilor susţin ideea că perioada de aur pe care a înregistrat-o
Moldova în epoca domniei lui Ştefan cel Mare, anii 1457 - 1504, a rezultat expres din
faptul că Domnitorul a reuşit să instituie un sistem de cercetare modern, analogic
altor curţi monarhice din acea epocă. Prin obiectivele urmărite şi angrenajul
informativ instituit, Ştefan cel Mare a contribuit la asigurarea stabilităţii şi
echilibrului ţării, indentificînd soluţii reale în faţa unor ameninţări inevitabile. În
perioada domniei sale, graţie procesului de cercetare şi contrainformare, Domnitorul
a obţinut victorii în 34 de războaie din totalul celor 36. Datele atît de necesare
proveneau de la persoane delegate special, patrioţi anonimi, a caror contribuţie la
victoriile diplomatice şi cele de pe cîmpurile bataliilor au ramas necunoscute
oştenilor moldoveni, învingători la Baia, Vaslui, Cozmin, memoria cărora s-a pastrat
relativ în letopiseţe6. Sursele scrise ale epocii de referinţă remarcă printre cercetaşii
curţii domneşti pe logofatul Isac, solul lui Ştefan cel Mare şi Bogdan III în Polonia;
Stanciu, membru în Sfatul Domnesc (1467-1479) trimis de Ştefan în 1468 în Polonia,
iar în 1475 - în Ungaria; logofătul Tautu prezent în 1497 şi 1499 în Polonia, iar în
1504 - în Turcia.7 Preluînd experienţa otomană şi valorile sociale respective, care
selectau cadrele informative indiferent de originea socială, domnia lui Ştefan cel
Mare a adus un plus de stabilitate şi echilibru în zbuciumul ţării resimţit în a doua
jumatate a sec. XV. Abia peste 20 de ani după moartea lui Ştefan cel Mare a fost
fondat Ordinul Iezuiţilor şi lojele masonice, care au constituit primele reţele
informative.
Revenind peste veacuri la realităţile mileniului trei, ne convingem că informaţia,
ca instituţie, ramîne un atribut incontestabil şi indispensabil pentru asigurarea bunei
funcţionalităţi a oricărei formaţiuni statale. În statele democrate, serviciile de
informaţii au devenit parte a organizării sociale moderne, activitatea lor fiind
legitimată prin adaptarea cadrului legal care recunoaşte că deţinerea de informaţii
6 Letopiseţul Ţărâi Moldovei, de când s-au descălecat ţara // http://ro.wikisource.org/wiki/Letopise%C8%9Bul_%C8%9B%C4%83r%C3%A2i_Moldovei,_de_c%C3%A2nd_s-au_desc%C4%83lecat_%C8%9Bara (vizitat 06.05.2014) 7 Pagina oficială a Serviciului de Informaţii şi Securitate // http://test.sis.md/md/sendmail/istorie (vizitat 08.04.2014)
13
verificate şi evaluări informative echidistante este o condiţie a stabilităţii şi asigurării
securităţii ţării.
Istoria contemporană conţine suficiente exemple care definesc rolul serviciilor
secrete ale Republicii Moldova în etapele de dezvoltare a ţării ca stat independent,
suveran şi integru. Proclamarea independenţei naţionale a Republicii Moldova s-a
produs în condiţiile catalizării situaţiei politico-sociale la etapa dezintegrării fostei
U.R.S.S.. În scurt timp, după adoptarea la 23 iunie 1990 a Declaraţiei de
suveranitate8, sub egida Comisiei parlamentare pentru securitatea statului şi
problemele militare, au fost iniţiate activităţi legislative în scopul creării şi plasării
organelor naţionale de securitate într-un cadru de funcţionare legală. Exista
necesitatea de a constitui o structură nouă, cu sarcini, competenţe şi responsabilităţi
clar definite în conformitate cu principiile dezvoltării societăţii democratice. Un
imperativ devenise exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii serviciilor
secrete, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, asigurarea transparenţei
vizavi de activitatea instituţiei, deschiderea către societatea civilă şi opinia publică.
Drept urmare a încercărilor din exterior de a stăvili valul de Renaştere Naţională
în Republica Moldova, către începutul anului 1991, societatea era fragmentată pe
criterii etnico-ideologice, iar asupra ţării plana pericolul dezintegrării teritoriale.
Pentru a face faţă cerinţelor situaţiei politico-operative, noua conducere a C.S.S. al
R.S.S.Moldova s-a văzut obligată să activeze cu eficienţă maximă. Evenimentele din
august 1991, cînd aşa numitul Comitet de Stat pentru stări excepţionale a încercat să
blocheze începutul transformărilor democratice din U.R.S.S., au constituit un
moment cardinal în istoria serviciilor secrete moldoveneşti. Prin Decretul
Preşedintelui Republicii Moldova nr. 196 din 9 septembrie 1991 este lichidat
Comitetul Securităţii de Stat, în baza lui fiind creat Ministerul Securităţii Naţionale –
organ cu atribuţii majore în apărarea statalităţii moldoveneşti9.
8 Legea R.M. privind Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, Nr.619 din 27.08.1991 publicată în M.O. al R.M. Nr.11-12 din 30.12.1991 9 Roman D., Vîzdoagă T., Oganele de Ocrotire a Normelor de Drept. Chişinău: Ed. Cartier, 2001, p.192
14
În vederea garantării unei funcţionalităţi eficiente a instituţiei, au fost întreprinse
activităţi de ordin organizatoric şi operativ. Desfăşurarea măsurilor informative şi
contrainformative era însoţită de procesul selectării minuţioase a efectivului în baza
principiilor fidelităţii intereselor naţionale şi calificării profesionale înalte – garanţii
fundamentale în soluţionarea calitativă a sarcinilor de competenţă care, pe parcurs,
deveneau tot mai complexe şi mai importante pentru existenţa Republicii Moldova.
În aceste condiţii, ca obiectiv de bază, devenise sarcina păstrării integrităţii teritoriale
a ţării, contracarării şi anihilării aspiraţiilor separatiste. Activităţi complexe au fost
desfăşurate în vederea păstrării jurisdicţiei funcţionării organelor constituţionale în
estul şi sudul ţării, unde luaseră amploare tendinţe de separare teritorială.
Un adevărat examen de maturitate civică şi profesională pentru colaboratorii
Ministerului Securităţii Naţionale a constituit participarea în 1992 la acţiunile militare
pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova, în
perioada conflictului declanşat pe Nistru cca 150 de ofiţeri şi-au confirmat
profesionalismul şi capacitatea de a face faţă celor mai dificile sarcini. Condiţiile de
extremă tensiune politico-socială necesitau decizii argumentate, subordonate
soluţionării celor mai stringente probleme.
În virtutea atribuţiilor funcţionale, efectivul operativ a desfăşurat activităţi
informative şi operaţiuni speciale pentru a asigura conducerea supremă a ţării cu date,
necesare contracarării tentativelor de separare teritorială şi păstrării raioanelor de est
în componenţa Republicii Moldova. Angajaţii Ministerului şi-au îndeplinit cu cinste
datoria faţă de Patrie, curajul şi bărbăţia multor dintre ei fiind menţionate cu înalte
distincţii de stat10.
Odată cu încetarea confruntării militare de la Nistru, sarcini majore, cu un alt
conţinut, au fost înaintate organelor securităţii statului. Noua conducere a
Ministerului Securităţii Naţionale plasează accentul pe activităţi planificate şi de
perspectivă în vederea identificării şi anihilării la timp a factorilor interni şi externi
care constituiau pericol pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a
10 Pagina oficială a Serviciului de Informaţii şi Securitate // http://test.sis.md/md/sendmail/istorie (vizitat 08.04.2014)
15
ţării. Un astfel de obiectiv rezida în realizarea dezideratului „Unui stat puternic – un
serviciu special puternic”.
Activităţi operative complexe sunt realizate pe direcţia apărării regimului
constituţional. Ca argumente de bază devin cunoaşterea şi evaluarea profundă a
situaţiei, realizarea în comun cu alte autorităţi a acţiunilor menite să nu permită
alunecarea proceselor interne în albia extremismului şi confruntărilor sociale
violente, care se puteau solda cu grave consecinţe politice, economice şi umane.
Subiect de preocupare constantă pentru Minister devine situaţia din raioanele de est
cu scopul de a contribui la reintegrarea lor în cîmpul constituţional republican, evitînd
activităţile destabilizatoare din partea formaţiunilor paramilitare.
În conlucrare cu alte autorităţi abilitate, M.S.N. activează în vederea contracarării
terorismului internaţional şi a extremismului, precum şi formelor de manifestare ale
acestora. Curmarea tentativelor de constituire în ţară a structurilor clandestine de
sorginte neofascistă şi legionară s-a răsfrînt benefic asupra stabilităţii interne şi a
procesului de consolidare civică. Pe căi operative au fost contracarate mai multe
încercări de constituire în republică a infrastructurilor, destinate susţinerii
terorismului internaţional.11
Subunităţile contrainformative îşi intensifică activitatea în scopul identificării şi
curmării acţiunilor informativ-subversive ale serviciilor secrete străine. Sarcini de
importanţă naţională devin protejarea contrainformativă a Forţelor Armate şi
asigurarea inviliolabilităţii frontierei de stat. Reorganizarea Detaşamentului trupelor
de grăniceri, precum şi realizarea unor activităţi complexe la hotarele ţării au condus
la minimizarea riscurilor generate pentru securitatea naţională şi regională: migraţia
ilegală, traficul ilicit cu produsele supuse controlului internaţional, alte manifestări
ale criminalităţii transnaţionale. În interacţiune coordonată cu organele de drept s-au
realizat activităţi de combatere a criminalităţii organizate în sectorul economic şi
financiar-bancar, fenomene caracteristice perioadei de tranziţie. Paşii întreprinşi au
11 Hotărîrea Guvernului cu privire la funcţiile de bază şi structura Ministerului Securităţii Naţionale al Republicii Moldova Nr. 510 din 16.09.1991 publicată în M.O. al R.M. Nr.000 din 30.12.1991
16
permis contracararea filierelor de contrabandă, tentativelor de însuşire frauduloasă a
patrimoniului public ş.a. De asemenea, au fost desfăşurate activităţi
contrainformative complexe în transporturi, comunicaţii, energetică şi alte sectoare
vitale ale economiei naţionale.
Prin adoptarea Legii securităţii statului12 şi Legii privind organele securităţii
statului13 au fost definitivate sarcinile şi competenţele autorităţilor publice în acest
domeniu de activitate. În noiembrie 1999 Ministerul Securităţii Naţionale este
reorganizat în Serviciul de Informaţii şi Securitate, coordonarea instituţiei fiind
delegată Preşedintelui Republicii Moldova, iar controlul asupra activităţii –
legislativului moldovenesc.14
Ulterior, sistemul organelor securităţii naţionale a fost în permanentă reformare,
vectorul de bază fiind optimizarea structurii şi modificarea obiectivelor funcţionale în
contextul evoluării situaţiei politico-operative din ţară şi de peste hotare. Totodată,
una din sarcinile primordiale ale reformării a constituit racordarea atribuţiilor şi
funcţiilor serviciilor secrete moldoveneşti cu rigorile statului de drept şi ale
comunităţilor informative moderne. Mondializarea relaţiilor umane în toate
domeniile, dezvoltarea rapidă a mijloacelor de comunicare, noile tehnici şi evoluţia
ştiinţei, impulsionarea instituţiilor democratice, interdependenţa progresivă a statelor
şi apariţia unor noi manifestări ale puterii economice, cu consecinţe politice şi sociale
au condus la transformarea instituţiilor publice atît interne, cît şi internaţionale. În
acest context, serviciile de informaţii, cu atribuţii în planul securităţii naţionale şi
internaţionale, au dobîndit o nouă dimensiune. Procesul de consolidare şi afirmare
politică a statului moldovenesc abilitează serviciile sale speciale cu sarcini şi
responsabilităţi tot mai largi. O atenţie deosebită se acordă stabilirii şi promovării
contactelor cu serviciile speciale străine în vederea prevenirii şi contracarării
12 Legea R.M. privind securitatea statului, Nr.618-XIII din 31.10.1995 publicată în M.O. al R.M. Nr.10-11 din 13.02.1997 13 Legea R.M. privind organele securităţii statului, Nr.619-XIII din 31.10.1995 publicată în M.O. al R.M Nr.10-11 din 13.02.1997 14 Legea R.M. privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Nr.753-XIV din 23.12.1999 publicată în M.O. al R.M. Nr.156 din 31.12.1999
17
proceselor care periclitează securitatea naţională şi regională, realizării schimbului de
informaţii operative şi planificării măsurilor comune în vederea asigurării securităţii
statului.
Fiind unul din atributele fireşti ale statului moldovenesc, instituţia şi-a impus
propriul său stil de afirmare profesională, utilizînd eficient întregul spectru de
activităţi deschise şi acoperite pentru a asigura securitatea de stat a Republicii
Moldova. În condiţiile distrămării U.R.S.S., cînd problema pregătirii cadrelor era de
competenţa Moscovei, am fost obligaţi să întreprindem activităţi urgente pentru a
asigura pregătirea cadrelor în republică. Astfel, în anul 1992, pe lîngă M.S.N. a
început să funcţioneze Centrul de instruire a cadrelor, corpul profesoral-didactic al
căruia, la rînd cu pedagogi, a întrunit lucrători practici experimentaţi. Ulterior, în
2002, centrul a fost reformat în Institutul Naţional de Informaţii şi Securitate. Prin
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 124 din 10 februarie 2009, Institutului
Naţional de Informaţii şi Securitate i s-a conferit numele „Bogdan, Întemeietorul
Moldovei”. Pe parcursul anilor corpul profesoral-didactic a contribuit la educarea
noilor generaţii de apărători ai intereselor supreme ale ţării.15
La 22 mai 2008 de către Parlamentul R.M. este adoptată noua Concepţie a
securităţii care stabileşte liniile directorii pentru securitatea naţională, valorile şi
principiile generale ce urmează a fi protejate de stat şi societatea Republicii Moldova.
Necesitatea modernizării Serviciului rezultă şi din prevederile Strategiei Securităţii
Naţionale, a Planului individual de acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova –
N.A.T.O., precum şi a Programului de activitate al Guvernului R.M. „Integrare
Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru anii 2009-2013, care au
impulsionat decizia de a racorda atribuţiile şi funcţiile S.I.S. cu rigorile societăţii
democratice de drept şi ale comunităţilor informative moderne. În procesul demarat
de reformă a sectorului de securitate, devine cert faptul că ţara noastră are nevoie de
stabilitate şi securitate suficientă pentru asigurarea durabilităţii şi dezvoltării statului.
15 http://facultateadrept.ru/oond/89-organele-de-men355inere-a-ordinii-securit259355ii-publice-351i-securit259355ii-statului.html (vizitat 08.04.2014)
18
Un rol important constituie încurajarea şi participarea în acest proces a societăţii
civile, mass-mediei, organizaţiilor de apărare a drepturilor omului şi organismelor
internaţionale relevante.
Apreciind evoluţia în timp, indiferent de abrevierea pe care au purtat-o organele
de securitate, ofiţerii de informaţii au manifestat dintotdeauna devotament faţă de
interesele naţionale ale Republicii Moldova (vezi Anexa Nr.3). Deviza „Credinţă
Patriei", înscrisă pe drapelul Serviciului de Informaţii şi Securitate, constituie o
obligaţie şi, totodată, o chemare la îndeplinirea conştientă, pînă la sacrificiu, a
datoriei sfinte faţă de cetăţean, popor şi ţară. Conform doctrinei naţionale şi a
practicii ţărilor democratice, activitatea serviciilor secrete poartă un caracter politic
neutru. Obiectivitatea şi imparţialitatea reprezintă condiţiile de bază care asigură
evaluarea corectă a pericolelor la adresa securităţii de stat, indiferent de originea
acestora.
Adevăratele servicii secrete au conştiinţa că apără o cauză dreaptă: interesul
suprem al poporului. Aşadar, nu există în lume o armă mai bine dotată, mai
imbatabilă şi intangibilă, decît conştiinţa umană care îşi serveşte cu Onoare şi
Credinţă Patria.
1.3 Locul şi rolul Serviciului de Informa ţii şi Securitate în cadrul organelor de
drept a Republicii Moldova
Cunoaşterea, prevenirea şi înlăturarea (contracararea) reprezintă, în esenţă, cele
trei funcţii majore ale securităţii.
Cunoaşterea ameninţărilor, ca funcţie, presupune obţinerea şi deţinerea de date şi
informaţii cît mai precise şi în detaliu despre anumite preocupări sau orice fel de
planuri şi acţiuni pregătite, organizate sau desfăşurate ce pot pune în pericol
securitatea.
Această funcţie reprezintă şi o principală modalitate, sine qua non (combinaţie
certă), de realizare a securităţii naţionale, prin care se asigură aflarea planurilor şi a
obiectivelor strategice, operative sau tactice ale serviciilor de spionaj străine, ale
19
organizaţiilor, grupărilor sau persoanelor din ţară ori din străinătate îndreptate contra
intereselor naţionale, regionale, globale.
Acţiunile prin care se urmăreşte lezarea intereselor Republicii Moldova pot fi
directe (prin obiective ce vizează nemijlocit valorile pe care le apără sistemul
legislativ) sau indirecte (prin urmărirea sistematică a unor scopuri de natură a leza
valorile statal-naţionale şi/sau universale).
Fără cunoaşterea ameninţărilor interne şi externe, nu se poate elabora şi urmări o
strategie a apărării şi, mai ales, nu se poate ajunge la prevenirea şi înlăturarea lor cu
minimum de efort material şi uman, dar cu eficienţă maximă.
Cunoaşterea, ca funcţie a securităţii, mai semnifică şi concentrarea la maximum a
inteligenţelor, coordonarea a tot ceea ce este valoros în domeniul material şi spiritual,
direcţionarea acestora spre sistemul imunitar al statului.
Funcţia de cunoaştere a factorilor de risc interni şi a vulnerabilităţilor interne,
înseamnă obţinerea de date şi informaţii, care poate juca un rol deosebit de important
în realizarea securităţii naţionale. Generalul Titus Gârbea, cu o bogată experienţă în
domeniul activităţii de informaţii, spunea că: „Nevoia de informaţii (adică de
cunoaştere - n.n.) este cu atît mai mare cu cît ele trebuie să suplinească inferioritatea
şi slăbiciunile de alt ordin. Informaţiile trebuie să fie invers proporţionale cu aceste
slăbiciuni. Vreau să spun că un popor mai slab demografic şi cu armată mai puţin
numeroasă trebuie să apeleze mai mult la iscusinţă în conducere, la o mai completă
şi mai sigură informaţie şi la o mai rafinată contrainformaţie”16.
Prevenirea, este cea de a doua funcţie a securităţii. Ea implică preîntîmpinarea,
adică împiedicarea producerii sau continuării unor activităţi, fapte, evenimente ce pot
leza interesele şi valorile fundamentale ale statului. Istoria militară demonstrează că
„este mai uşor să previi ocupaţia inamică decît să alungi invadatorul”. La fel pot fi
percepute lucrurile şi pe frontul secret. Prin această funcţie se atrage atenţia, se
analizează, se informează în prealabil, cu privire la orice fapte, fenomene, activităţi
ori evenimente ce constituie sau pot constitui pericole ori riscuri la adresa securităţii.
16 Burghelea E., Direcţia Informaţii Militare între ficţiune şi adevăr. Bucureşti: S.n., 1994, p. 94
20
Prevenirea constituie, de asemenea, forma principală de realizare a securităţii
naţionale. Ea constă în preîntîmpinarea ameninţărilor sau a materializării lor, prin
acţiuni politice, economice, juridice, culturale, administrative, educative, lezarea
efectivă a valorilor naţionale. Concret, măsurile de prevenire a ameninţărilor la
adresa securităţii naţionale nu se realizează în mod nemijlocit de către serviciile şi
structurile comunităţii informative a statului, ci de către organele de stat competente,
cărora le sunt puse la dispoziţie datele necesare în acest sens (organele legislative,
executive sau juridice). Pe baza acestor date pot fi iniţiate măsuri concrete de:
preîntîmpinare a unor astfel de acţiuni şi fenomene; reglementare a unor aspecte
specifice; reorganizarea unor activităţi; trimiterea în judecată şi condamnarea
persoanelor vinovate de săvîrşirea faptelor penale etc.
Înl ăturarea (contracararea) ameninţărilor este a treia funcţie a securităţii. Ea
vizează cu precădere contracararea, îndepărtarea, anihilarea sau diminuarea efectelor
unor acţiuni deja produse sau aflate în diverse faze de desfăşurare.
Funcţia de înlăturare a ameninţărilor se realizează în cadrul strict legal, prin
respectarea dreptului internaţional umanitar în materie de securitate şi a legilor
interne.
În Republica Moldova îşi desfăsoară activitatea de asigurare a ordinii publice şi
securităţii publice, prevenirea infracţiunilor / încălcărilor de drept, menţinerea
neîncetată a pacii şi lini ştii, asigurarea bunăstării viitoarelor generaţii şi restabilirea
după cazurile ilicite – următoarele instituţii de drept:
1) Serviciul de Informaţii şi Securitate.
2) Ministerul Afacerilor Interne.
3) Centrul Naţional Anticorupţie.
4) Serviciul Vamal.
5) Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat.
6) Ministerul Aparării.
7) Departamentul Instituţiilor Penitenciare / Ministerul Justiţiei.
21
Locul S.I.S. din toate aceste instituţii de stat îl putem desprinde din înputernicirile
prescrise în legislaţie. Conform art.14 din Legea privind organele securităţii statului,
Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova este organul de stat
specializat în domeniul asigurării securităţii statului. Acesta emite ordine, dispoziţii,
instrucţiuni, dă indicaţii privind asigurarea securităţii statului a căror executare este
obligatorie pentru sistemul organelor securităţii statului.
Serviciul de Informaţii şi Securitate este o instituţie fundamentală a sistemului
siguranţei naţionale, fondată pe baza constituţională, iar activitatea Serviciului este
coordonată de către Preşedintele Republicii Moldova, în limitele competenţei sale, şi
este supusă controlului parlamentar.
S.I.S. constituie o structură viabilă, aptă să depisteze, preîntîmpine şi contracareze
orice acţiune care, din punct de vedere legislativ, prezintă un anumit pericol pentru
securitatea statului, societăţii, sau persoanei. Serviciul de Informaţii şi Securitate îşi
orientează activitatea în direcţia depistării oportune a oricăror acţiuni, săvîrşite atît în
teritoriul ţării, cît şi din străinătate, care pot submina statalitatea, suveranitatea şi
integritatea teritorială a Republicii Moldova, pot afecta interesele ei politice,
economice şi defensive.
Serviciul reprezintă un organ unitar centralizat, constituit din subunităţile
aparatului central al Serviciului şi organele lui teritoriale. Efectivul Serviciului este
stabilit şi aprobat de Parlament la propunerea directorului Serviciului. Organele
teritoriale sînt subordonate direct conducerii Serviciului. Amplasarea lor poate să nu
corespundă cu împărţirea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.17
În general, S.I.S. menţine în vizorul său întreaga situaţie operativă din ţară,
întreprinde un spectru larg de măsuri adecvate, menite să asigure securitatea
regimului constituţional.
În cadrul activităţilor sale, S.I.S. a reuşit să anihileze înfăptuirea unui şir de
ameninţări cu răfuială fizică, la adresa unor înalţi demnitari de stat; au fost identificaţi
17 Legea R.M. privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Nr.753 din 23.12.1999 publicată în M.O. al R.M Nr.156 din 31.12.1999
22
autorii unor texte anonime, cu apeluri la vrajbă interetnică, şovinism (ideologie şi
politică de aţîţare a urii şi duşmăniei între naţiuni şi popoare, de propagare a ideii
superiorităţii unei naţiuni asupra altora, de promovare a exclusivismului şi
intoleranţei naţionale)18, acţiuni extremiste, acte de terorism. Persoanele depistate, au
fost sancţionate prin măsuri profilactice de ordin preventiv. Pe parcursul operaţiunilor
operative de investigaţie, au fost descoperite şi ridicate cantităţi mari de arme de foc,
grenade, mine, muniţii.
Obţinerea informaţiilor pertinente în limitele rezonabile de timp despre evoluţii cu
pericol pentru securitatea naţională este esenţială pentru menţinerea ordinii
constituţionale şi securităţii interne a Republicii Moldova. În vederea ripostării
eficiente ameninţărilor la adresa securităţii, Serviciul de Informaţii şi Securitate
dezvoltă o cooperare internaţională şi pe interiorul ţării.
Cooperarea internaţională la care participă Serviciul de Informaţii şi Securitate
este importantă pentru obţinerea de informaţii despre situaţiile de criză pe plan
regional, combaterea terorismului, prevenirea proliferării armelor de distrugere în
masă, traficului ilegal de arme, droguri şi fiin ţe umane.19
În contextul politicii de integrare a Republicii Moldova, Serviciul îşi propune
aderarea la platformele informative regionale, stabilirea şi promovarea relaţiilor
bilaterale şi multilaterale cu instituţiile de profil de pe arena internaţională. Scopul
urmărit în această interacţiune este orientat spre realizarea intereselor fundamentale
de securitate naţională şi implicarea activă a S.I.S. în crearea unui climat adecvat de
securitate regională şi europeană, avînd ca finalitate promovarea imaginii Republicii
Moldova nu doar în calitate de consumator, dar şi generator de securitate.
Serviciul de Informaţii şi Securitate de comun acord cu organele de drept
activează în vederea prevenirii infiltrării crimei organizate în domeniul politic şi în
activitatea autorităţilor publice.
18 DEX. Bucureşti: Ed. Univers Enciclopedic, 2009 // http://dexonline.ro/definitie/%C8%99ovinism (vizitat 08.04.2014) 19 Hotarîrea Consiliului şefilor de state al C.S.I. cu privire la Programul de colaborare al statelor-membre ale C.S.I. în combaterea terorismului şi altor forme violente de manifestare a extremismului pentru anii 2014-2016, Nr. 3123 din 11.02.2013, avizat la 01.03.2013 // http://www.justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=398 (vizitat 15.05.2014)
23
1.4 Cadrul juridic şi principiile de activitate
Cadrul juridic al activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate îl constituie :
� Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994.
� Legea privind activitatea specială de investigaţii din 29.03.2012.
Prezenta lege reglementează măsurile speciale de investigaţii, modalitatea de
dispunere şi de efectuare a acestora, precum şi efectuarea controlului asupra
legalităţii lor.
� Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova din
23.12.1999.
Prezenta lege stabileşte scopul, cadrul juridic, principiile, direcţiile de activitate,
împuternicirile, forţele şi mijloacele Serviciului de Informaţii şi Securitate al
Republicii Moldova, precum şi modalităţile de exercitare a controlului şi de
supraveghere a activităţii lui.
� Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate din 19.07.2007.
Prezenta lege reglementează statutul juridic al ofiţerului de informaţii din
Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, stabileşte modul de
îndeplinire a serviciului special prin contract în funcţia de ofiţer de informaţii,
regimul disciplinar, drepturile, obligaţiile, interdicţiile, protecţia şi răspunderea lui.
� Legea securităţii statului din 31.10.1995.
Securitatea statului este parte integrantă a securităţii naţionale. Prin securitatea
statului se înţelege protecţia suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a
ţării, a regimului ei constituţional, a potenţialului economic, tehnico-ştiinţific şi
defensiv, a drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanei împotriva activităţii
informative şi subversive a serviciilor speciale şi organizaţiilor străine, împotriva
atentatelor criminale ale unor grupuri sau indivizi aparte.
� Legea privind organele securităţii statului din 31.10.1995.
Prezenta lege stabileşte menirea, cadrul juridic al activităţii, sistemul şi principiile
de organizare şi de funcţionare a organelor securităţii statului, modul de exercitare a
controlului şi supravegherii asupra activităţii lor.
24
� Legea pentru aprobarea Concepţiei securităţii naţionale a Republicii Moldova
din 22.05.2008.
Concepţia securităţii naţionale a Republicii Moldova este un document care
reflectă evaluarea generală a mediului de securitate pe plan naţional şi internaţional în
care operează Republica Moldova şi care defineşte scopul securităţii naţionale, liniile
directorii de bază pentru securitatea naţională, valorile şi principiile generale ce
urmează a fi protejate de statul şi de societatea moldovenească.
� Legea cu privire la combaterea terorismului din 12.10.2001.
Prezenta lege determină cadrul juridic şi organizatoric al activităţii de combatere a
terorismului în Republica Moldova, modul de coordonare a activităţii structurilor
specializate pentru combaterea terorismului, a acţiunilor întreprinse de autorităţile
publice centrale şi locale, de asociaţiile şi organizaţiile obşteşti, de persoanele cu
funcţii de răspundere şi de unele persoane aparte, precum şi drepturile, obligaţiile şi
garanţiile persoanelor în legătură cu desfăşurarea activităţii de combatere a
terorismului.20
� Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării
terorismului din 26.07.2007;
� Legea privind contracararea activităţii extremiste din 21.02.2003;
� Legea cu privire la secretul de stat din 27.11.2008;
� Legea cu privire la conflictul de interese din 15.02.2008.
Prezenta lege reglementează incompatibilităţile şi restricţiile impuse persoanelor
care exercită funcţii de demnitate publică, funcţii publice sau alte funcţii prevăzute în
prezenta lege, soluţionarea conflictelor de interese, precum şi modul de prezentare a
declaraţiei cu privire la conflictul de interese.
� Legea cu privire la petiţionare din 19.07.2004;
� Legea comunicaţiilor electronice din 15.11.2007;
� Legea privind securitatea aeronautică din 05.04.2007;
20 Pagina oficială a Serviciului de Informaţii şi Securitate // http://sis.md/ro/legislatie/acte-legislative (vizitat 06.05.2014)
25
Precum şi alte acte normative precum:
� DECRET privind unele simboluri corporative ale Serviciului de Informaţii şi
Securitate al Republicii Moldova nr. 923-VII din 20.12.2013 Monitorul
Oficial nr.304-310/844 din 27.12.2013 (vezi Anexa Nr.1,2 fig.1,2);
� Strategia de reformare a Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii
Moldova din 10.10.2013;
� Hotărîrea Parlamentului "Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
Drapelul şi Însemnul unic ale Serviciului de Informaţii şi Securitate al
Republicii Moldova" din 30.07.2001;
� Decretul Preşedintelui "Privind aprobarea uniformei şi a însemnelor distinctive
ale ofiţerilor de informaţii şi securitate" din 12.06.2008;
� Decretul Preşedintelui "Privind confirmarea componenţei Colegiului
Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova" din 17.01.2013;
� Decretul Preşedintelui "privind acordarea Drapelului de luptă Serviciului de
Informaţii şi Securitate" din 08.09.2001;
� Hotărîrea Guvernului "Pentru aprobarea Regulamentului privind desfăşurarea
activităţilor de instalare, operare, gestionare, mentenanţă şi/sau lichidare a
reţelelor de comunicaţii electronice la frontiera de stat" din 12.08.2008;
� Hotărîrea Guvernului "Cu privire la aprobarea Planului de măsuri pentru
modernizarea şi eficientizarea protecţiei fizice a obiectivelor de importanţă
vitală şi a celor ce prezintă pericol sporit contra unor eventuale atacuri
teroriste pe anii 2008-2010" din 07.07.2008;
� Hotărîrea Guvernului "Privind Centrul Antiterorist al Serviciului de Informaţii
şi Securitate" din 13.11.2006;
� Hotărîrea Guvernului "Cu privire la mijloacele speciale ale Serviciului de
Informaţii şi Securitate" din 21.08.2007
� Hotărîrea Guvernului "Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului
informaţional geografic cu destinaţie specială al Serviciului de Informaţii şi
Securitate" din 01.09.2004;
26
� Hotărîrea Guvernului "Cu privire la crearea Institutului Naţional de Informaţii
şi Securitate" din 10.09.2002;
� Hotărîrea Guvernului "Cu privire la sistemele speciale de telecomunicaţii ale
Republicii Moldova" din 11.06.2002;
� Hotărîrea Guvernului "Cu privire la crearea Sistemului de telecomunicaţii al
autorităţilor administraţiei publice" din 26.07.2004;
� Hotărîrea Guvernului "Cu privire la centrele de certificare a cheilor publice"
din 05.09.2005;
� Hotărîrea Guvernului "Pentru aprobarea Regulamentului privind ordinea de
aplicare a semnăturii digitale în documentele electronice ale autorităţilor
publice" din 13.02.2013.21
De asemenea activitatea S.I.S. se desfăşoară şi în conformitate cu acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte.22
Ca şi orice organ de drept, activitatea sa trebuie executată conform unor principii
fundamentale. În literatura de specialitate se afirmă că principiile de organizare şi
funcţionare a organelor securităţii statului pot fi definite ca nişte reguli pe care se
întemeiază activitatea acestora, relaţiile cu alte autorităţi ale statului, cu persoane
fizice/juridice.
Romanii spuneau : « Ordo est anima rerum » - ceea ce înseamncă că ordinea este
sufletul tuturor lucrurilor. Principiile generale stau la baza asigurării securităţii şi
ordinii precum şi la baza reglementărilor riguloase a relaţiilor sociale. Normarea
activităţii acestor organe se realizează prin elaborarea unui ansamblu de reguli,
prescripţii, obligaţii, constrîngeri, restricţii. Scopul fundamental al organelor
securităţii civile şi ordinii publice constă în asigurarea desfăşurării vieţii sociale în
conformitate cu normele juridice.
Princpiile de activitate a Serviciului de Informaţii şi Securitate sunt următoarele :
21 Pagina oficială a Serviciului de Informaţii şi Securitate // http://sis.md/ro/legislatie/acte-legislative (vizitat 06.05.2014) 22 Acord cu privire la colaborarea în domeniul pregătirii specialiştilor subdiviziunilor antiteroriste în instituţiile de învăţămînt ale organelor competente ale statelor-membre CSI, semnat la Aşgabat la 5 decembrie 2012, Nr. 3124 din 11.02.2013, avizat la 22.02.2013 // http://www.justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=398 (vizitat 15.05.2014)
27
1. Principiul legalit ăţii . Regulă esenţială care impune respectarea legii
fundamentale şi a celorlalte acte normative existente de către Serviciu;
măsurile şi mijloacele utilizate de către acesta sunt exhaustive şi pot fi
completate doar prin modificarea legii. Atribuţiile sunt prevăzute de Legea 753
din 23.12.1999 privind S.I.S. al R.M., iar drepturile şi oligaţiile antrenate în
desfăşurarea acţiunilor – vor respecta acest principiu.
2. Principiul respectării drepturilor şi libert ăţilor omului . Unele din scopurile
Serviciului - asigurarea supremaţiei legii, asigurarea securităţii şi lini ştei
publice, iar funcţionarea acestora le sunt stabilite în drepturi şi obligaţii.
Constituţia R.M. prevede că demnitatea umană cu drepturile şi libertăţile ei,
libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptate – sunt valorile supreme
garantate în stat. Aceste valori vor putea fi încălcate doar în caz de excepţie şi
conform unei proceduri strict legiferate. În caz că persoana crede că drepturile
ei au fost lezate de Serviciu, aceasta poate să se adreseze la Procuratura
Generală, Judecător de Instrucţie.
3. Principiul egalităţii. Articolul 16 din Constituţia Republicii Moldova prevede
că: « Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor
publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie,
sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială ». Serviciul
trebuie să ţină cont de acest principiu, deoarece dreptul la egalitate este dreptul
tuturor fiinţelor umane de a fi egale în demnitate, de a fi tratate cu respect şi
consideraţie şi de a participa în condiţii de egalitate la orice aspect al vieţii
economice, sociale, politice, culturale sau civile. Toate fiinţele umane sînt
egale în faţa legii şi au dreptul la protecţie şi beneficii egale.23
4. Principiul umanismului . Întreaga reglementare juridică are menirea să apere,
în mod prioritar, persoana ca valoare supremă a societăţii, drepturile şi
libertăţile acesteia. Serviciul nu urmăreşte scopul de a cauza suferinţe fizice
23 Lazăr T., Colesnic V., Vişanu N., Principiul egalităţii şi nondiscriminării . Chişinău: Ed. Tipografia Centrală, 2012, p.2-3
28
sau de a leza demnitatea omului. Nimeni nu poate fi supus la torturi, nici la
pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. Acest principiu este
interpretat în sensul că întreaga activitate priveşte omul, ca valoare supremă,
chiar şi atunci cînd acesta ajunge să fie infractor.24 De aceea s-au efectuat
analize profunde în întocmirea listei de mijloace tehnice speciale şi procedee
de executare a atribuţiilor Serviciului cu scopul de a nu cauza suferinţe fizice şi
nici să înjosească persoana.
5. Principiul nepartinit ăţii şi deidiologizării. Ofiţerul de informaţii nu este în
drept de a face parte dintr-un partid politic cu motivul posibilei problemei –
abuzului de serviciu, excesului de serviciu etc. O dată cu angajarea în funcţie,
acesta devine o persoană apolitică, însă acceptă cursul de progres şi
transformare a statului după voinţa poporului (prin rezultatele alegerilor
parlamentare, referendumurilor etc.). De asemenea ofi ţerul capătă valoarea de
una non-religioasă, deoarece în timpul îndeplinirii funcţiilor de bază, nu i se
permite implimentarea obiceiurilor, semnalmentelor şi procedeelor din religie
(de exemplu: precum efectuarea religiei la răsăritul soarelui – după Coran, ceea
ce ar putea să-l încurce pe ofiţer la concentrarea sarcinii puse de către
conducere; budismul – ofiţerul nu va putea efectua masurile de constrîgere
asupra infractorului, deoarece religia nu acceptă aplicarea violenţei asupra
organismelor vii, fiindcă aceştia sunt reîncarnaţiile ulterioare a oamenilor etc.).
Ofiţerului de informaţii se interzice propagarea vreunei atitudini faţă de religie,
aderarea la cultele religioase care încalcă ordinea publică, bunele moravuri,
afectează exercitarea funcţiei sau contravin normelor deontologice. Ofiţerul de
informaţii are dreptul, în afara timpului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu,
să practice cult religios şi să participe la ritualuri religioase;
6. Principiul oportunit ăţii. Principiul prevede că din toate metodele şi
mijloacele legale trebuie să fie alese cele care în situaţia respectivă, sunt cele
mai potrivite, iar forţa fizică şi arma de foc să fie utilizate proporţional
24 Codul Penal al R.M., Nr.985-XV din 18.04.2002 publicată în M.O. al R.M. Nr.128-129 din 13.09.2002
29
pericolului. Aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale ori a armelor de foc,
precum şi intensitatea aplicării se determină de către subiectul legii în
dependenţă de circumstanţele situaţiei concrete, de tipul şi gradul de pericol,
precum şi de caracteristicile individuale şi identitatea persoanei împotriva
căreia urmează a fi aplicate.25
7. Principiul conspiraţiei, îmbinării metodelor şi mijloacelor de activitate
deschisă şi acoperită. Acest principiu exprimă caracterul complex al
atribuţiilor Serviciului cînd se cere realizarea imediată a unor măsuri pentru
pregătirea şi desfăşurarea descoperirii infracţiunilor pe urme proaspete. În alte
situaţii, informaţiile vor fi colectate dor prin metode secrete. Acest principiu
respectă selectarea anumitor procedee de obţinere a informaţiei, aplicarea
regulilor de exploatare a mijloacelor, respectarea restricţiilor în munca cu
confidenţe.
8. Principiul cooperării cu alte autorit ăţi de stat. Acest principiu presupune
efort comun al tuturor organelor statului. Cooperarea – coordonarea în timp şi
spaţiu, pe misiuni, a tuturor colaboratorilor şi mijloacelor într-un proces pentru
realizarea eficiantă a cauzei.
9. Principiul asigurării securităţii statului f ără a prejudicia securitatea altor
state. Principiul dat presupune antrenarea colaboratorilor în vederea securităţii
statului, în aşa fel, ca consecinteţe sau însăşi aceste acţiuni să nu aducă statelor
vecine prejudicii (ameninţări, pericole) din diverse domenii, precum economic,
energetic, militar, politic.
25 Legea R.M. privind modul de aplicare a forţei fizice,a mijloacelor speciale şi a armelor de foc, Nr.218 din 19.10.2012 publicată în M.O. al R.M. Nr.254-262 din 14.12.2012
30
CAPITOLUL II. SERVICIUL DE INFORMA ŢII ŞI SECURITATE – ORGAN
DE OCROTIRE A NORMELOR DE DREPT
2.1 Structura Serviciului de Informaţii şi Securitate şi atribu ţiile acestuia
Serviciul de Informaţii şi Securitate este structurat în mai multe ramuri, fiecare
avînd propria sa îndeletnicire, scopul fiind acelaşi – asigurarea securităţii statului.
Conform art.8 Legii 753 cu privire la S.I.S. al R.M., direcţiile de activitate ale
Serviciului pentru îndeplinirea atribuţiilor ce ţin de asigurarea securităţii de stat sunt:
a) activităţi informative;
b) activităţi contrainformative;
c) combaterea infracţiunilor ale căror urmărire penală sînt atribuite, conform
legislaţiei, Serviciului. Alte atribuţii în domeniul combaterii criminalităţii pot fi
acordate Serviciului prin legi şi alte acte normative.26
Prin urmare S.I.S. desfăşoară următoarele:
� Activitatea informativ ă externă.
Activitatea informativă externă desfăşurată de S.I.S. are drept scop realizarea
măsurilor sistemice orientate spre: culegerea, analiza, procesarea şi evaluarea
informaţiilor relevante în raport cu securitatea naţională, îndreptate spre identificarea
şi prevenirea activităţilor, individuale şi/sau de grup, care pot periclita independenţa,
integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova; submina autorităţile de stat; precum
şi pune în pericol fundamentele economice ale statului.
Cumulul datelor cu caracter informativ extern sunt necesare pentru adoptarea
deciziilor relevante şi eficiente în ceea ce priveşte realizarea intereselor naţionale în
domeniul securităţii Republicii Moldova.
De asemenea, sunt desfăşurate măsuri de culegere, analiză, procesare şi evaluare a
informaţilor politice, economice, ştiinţifice/tehnologice ce ţin de state şi organizaţii
străine, alianţe politice şi economice, grupuri şi persoane, în special cele care
26 Legea R.M. privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Nr.753 din 23.12.1999 publicată în M.O. al R.M. Nr.156 din 31.12.1999
31
demonstrează intenţii, potenţial, planuri ascunse sau activităţi clandestine îndreptate
împotriva securităţii naţionale. De menţionat, că totalitatea acţiunilor din cadrul
activităţii informative externe nu poartă caracter de infracţiune şi duc în sine intenţii
exclusiv paşnice.
Activitatea informativă externă reprezintă procedură cu caracter secret şi/sau
public, efectuată de către Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova,
cu sau fără utilizarea echipamentelor tehnice speciale, în scopul culegerii de
informaţii necesare cunoaşterii, depistării, prevenirii şi contracarării riscurilor şi
ameninţărilor la adresa securităţii Republicii Moldova, diminuării ori înlăturării
consecinţelor în cazul materializării acestora, protejării şi promovării intereselor
naţionale, precum şi pentru îndeplinirea altor atribuţii ce ţin de asigurarea securităţii
de stat.27
Ofiţerii de informaţii sunt obligaţi să acţioneze independent de orice interese
partizane, subordonîndu-şi conduita profesională exclusiv valorilor şi intereselor
naţionale. Activitatea de informaţii pentru securitatea naţională are caracter de secret
de stat28. Informaţiile din domeniul securităţii naţionale nu pot fi comunicate decît în
condiţii speciale prezente de legislaţie.
� Activitatea contrainformativ ă (Contraspionaj).
Serviciul de Informaţii şi Securitate desfăşoară activităţi de contraspionaj întru
descoperirea şi contracararea aspiraţiilor informativ-subversive străine ce afectează
securitatea ţării. Monitorizarea riscurilor derivate din activitatea serviciilor de
informaţii străine pe teritoriul naţional constituie o prioritate a preocupărilor
instituţionale. Deoarece contraspionajul este o activitate discretă, de cele mai multe
ori succesele obţinute rămîn în taină.
Nu trebuie să uităm că ţinta principală a unei activităţi de spionaj este fiinţa umană
care, prin statutul şi atribuţiile profesionale, deţine acces la informaţiile de interes
27 Pagina oficială a Serviciului de Informaţii şi Securitate // http://sis.md/ro/activitatea-informativa-externa (vizitat 06.05.2014) 28 Legea R.M. privind secretul de stat, Nr.245 din 27.11.2008 publicată în M.O. al R.M. Nr.45-46 din 27.02.2009
32
pentru o entitate străină, care poate influenţa luarea unor decizii sau deveni canal de
transmitere a unor mesaje în detrimentul intereselor ţării.
Activitatea contrainformativă constă din ansamblul măsurilor, acţiunilor,
operaţiunilor şi procedeelor desfăşurate de către Serviciu în scopul protejării
procesului de decizie politico-statal, protejării instituţiilor statului şi a societăţii faţă
de riscurile şi ameninţările la adresa securităţii Republicii Moldova, identificării
intenţiilor, planurilor şi obiectivelor activităţii subversive, spionajului sau a crimei
organizate ce periclitează securitatea statului, prevenirea, contracararea sau
neutralizarea materializării acestora, studierea organizării, metodelor, capacităţilor şi
caracteristicilor părţii adverse, urmate de acţiuni de depistare, prevenire şi
contracarare.29
Contraspionajul este componenta specializată a activităţii contrainformative prin
care se identifică planurile şi obiectivele spionajului şi se asigură prevenirea,
contracararea sau neutralizarea acţiunilor acestuia. Metodologia operativă defensivă
se bazează pe studiul organizării, metodelor, capacităţilor şi caracteristicilor
mijloacelor părţii adverse, urmate de prevenire şi contracarare, combinate cu măsuri
specifice de securitate; cînd acţiunea ostilă este iminent periculoasă se aplică măsurile
prevăzute de lege.30
Activităţile pe linia contrainformaţiilor militare sunt orientate în vederea realizării
într-o concepţie unitară a măsurilor de identificare, prevenire şi anihilare a factorilor
cu potenţial de periclitare pe dimensiunea militară a securităţii de stat a Republicii
Moldova.
Drept prioritare constituie activităţile de competenţă desfăşurate în scopul
asigurării protecţiei faţă de factorii subversivi din exterior şi interior, precum şi
contracarării acţiunilor ce au drept scop prejudicierea intereselor securităţii Republicii
Moldova, cum ar fi: spionaj, trădare de Patrie, tentative de transmitere ale unor date
29 Pagina oficială a Serviciului de Informaţii şi Securitate // http://sis.md/ro/contraspionaj (vizitat 06.05.2014) 30 Notă informativă la proiectul Legii privind activitatea contrainformativă şi activitatea informativă externă // http://www.sis.md/ro/transparenta-decizionala/nota-informativa-proiectul-legii-privind-activitatea-contrainformativa-si (vizitat 06.05.2014)
33
ce cad sub incidenţa informaţiilor clasificate ş.a. Consolidarea unei centuri de
siguranţă sub aspect contrainformativ în componentele Forţelor Armate ale
Republicii Moldova contribuie la asigurarea climatului naţional, cît şi a celui regional
de securitate.
Desfăşurarea activităţii informative/contrainformative în alte scopuri decît cele
menţionate de prezenta lege nu se admite. Desfăşurarea activităţii informative/
contrainformative cu încălcarea legislaţiei atrage după sine răspundere.
Activitatea de informaţii/contrainforma ţii are drept obiective:
(a) apărarea democraţiei şi ordinii constituţionale, precum şi a celorlalte valori
supreme garantate de Constituţie;
(b) realizarea obiectivelor de securitate naţională, protejarea şi promovarea
intereselor strategice ale Republicii Moldova;
(c) protejarea exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului, a siguranţei cetăţeanului în cadrul statului de drept;
(d) apărarea împotriva agresiunii armate, terorismului, crimei organizate,
subminării intereselor economice naţionale, a sabotajelor, şi a altor acţiuni şi
fenomene care periclitează funcţionarea normală a instituţiilor democratice;
(e) susţinerea informativă şi contrainformativă a forţelor armate ale RM şi a
misiunilor acestora pe teritoriul naţional şi în afara graniţelor.
� Asigurarea securităţii informa ţionale.
Spaţiul cibernetic ajunge să reprezinte o platformă confortabilă pentru pregătirea
şi efectuarea crimelor informatice, a actelor de terorism cibernetic şi a altor acţiuni,
menite să afecteze, direct sau indirect, securitatea naţională. Astfel, penetrarea
sistemelor informaţionale sau de comunicaţii electronice ale autorităţilor
administraţiei publice şi ale altor instituţii şi întreprinderi de stat sau private, în cadrul
cărora se gestionează informaţie sensibilă, poate duce la compromiterea
confidenţialităţii, integrităţii sau disponibilităţii acestei informaţii, şi, prin urmare, la
cauzarea prejudiciilor financiare sau de altă natură, inclusiv la afectarea securităţii
statului. De asemenea, penetrarea sistemelor informatice aferente infrastructurii
34
critice ale Republicii Moldova poate duce la obţinerea controlului neautorizat asupra
acestor sisteme, şi, în consecinţă, la afectarea proceselor economice, sociale, politice,
informaţionale, militare etc.
Totodată, natura globală a sistemelor informaţionale şi a reţelelor de comunicaţii
electronice, precum şi natura transnaţională a criminalităţii informatice necesită o
coordonare strînsă între toate instituţiile responsabile atît la nivelul naţional, cît şi la
nivel global.31
În acest context, una dintre misiunile primordiale este prevenirea şi combaterea
agresiunilor din mediul virtual, intern sau extern, îndreptate spre sistemele
informatice şi de comunicaţii electronice de importanţă statală. Această misiune este
realizată, în conformitate cu legislaţia în vigoare, prin intermediul următoarelor
procese operaţionale:
a. elaborarea propunerilor privind asigurarea securităţii informatice, elaborarea
şi promovarea politicii de stat şi exercitarea controlului în domeniul asigurării
protecţiei informaţiei atribuite la secretul de stat în spaţiul cibernetic;
b. crearea, asigurarea funcţionării şi securităţii sistemelor guvernamentale de
comunicaţii electronice, elaborarea strategiei şi realizarea politicii naţionale
în domeniul creării, administrării şi asigurării funcţionării şi securităţii
sistemelor speciale de comunicaţii electronice;
c. asigurarea conducerii ţării, a ministerelor, departamentelor şi a altor autorităţi
publice, inclusiv şi în străinătate, conform Nomenclatorului întocmit de
Guvern, cu legătură guvernamentală, cifrată, secretă şi cu alte tipuri de
telecomunicaţii, organizarea şi asigurarea siguranţei exploatării lor;
d. depistarea emiterilor radio ale mijloacelor radioelectronice emiţătoare a căror
activitate periclitează securitatea de stat.32
� Asigurarea securităţii economice.
31 Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, Nr. 14529 din 17.07.2013, avizat la 31.07.2013 // http://www.justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=398 (vizitat 15.05.2014) 32 Pagina oficială a Serviciului de Informaţii şi Securitate // http://sis.md/ro/asigurarea-securitatii-informationale (vizitat 06.05.2014)
35
Valorificarea informaţiilor se efectuează preponderent de către instituţiile cu
putere decizională din ţară, prin măsuri administrative, legislative, penale şi
contravenţionale, economice, politice şi sociale.
Activităţile sunt efectuate în vederea obţinerii informaţiilor utile şi indispensabile
la securizarea atributelor economice de bază ale ţării, cum este suveranitatea
economică şi financiară, apărarea, precum şi promovarea intereselor economiei
naţionale, în ţară şi în exterior. În acest scop, prin investigaţii şi măsuri speciale, sunt
identificaţi preventiv factorii din interiorul ţării şi din exterior, care se prezintă a avea
direcţionări şi efecte cu caracter distructiv.33
Principale segmente ale securităţii economice, monitorizate şi protejate, sunt
securitatea energetică, financiară, bancară şi nebancară, securitatea ramurilor
strategice ale economiei naţionale şi a întreprinderilor de importanţă vitală, inclusiv
prin prevenirea situaţiilor excepţionale.
În acelaşi timp, sunt realizate activităţi de prevenire şi combatere a crimei
organizate transfrontaliere şi a finanţării mişcărilor cu caracter extremist-terorist.
Manifestările de corupţie de asemenea pot constitui obiect de investigaţie, dacă
afectează direct sau indirect securitatea naţională.34
� Combaterea terorismului.
Un domeniu distinct de activitate îl constituie implementarea politicilor naţionale
de protecţie antiteroristă, investigarea operativă şi coordonarea activităţilor de
combatere a acestui fenomen. Fiind o structură cu capacităţi anticipative consolidate
şi capacilităţi de răspuns, Serviciul are drept sarcină de bază prevenirea şi combaterea
terorismului - unul dintre cele mai grave riscuri la adresa securităţii naţionale şi
internaţionale.
Componenta informativă asigură culegerea informaţiilor privind evoluţiile
purtătoare de risc, în contextul aspiraţiilor regionale ale structurilor terorismului
33 Pagina oficială a Serviciului de Informaţii şi Securitate // http://sis.md/ro/asigurarea-securitatii-economice (vizitat 06.05.2014) 34 Legea R.M. cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, Nr.190 din 26.07.2007 publicată în M.O. al R.M nr.141-145 din 07.09.2007
36
internaţional şi manifestărilor elementului radical-extremist intern. Subunităţile
specializate planifică şi realizează activităţi de prevenire şi descoperire a
ameninţărilor ce vizează pregătirea de acte teroriste.
Centrul Antiterorist al S.I.S. este organul responsabil de coordonarea tehnică a
măsurilor de prevenire şi combatere a terorismului desfăşurate de către autorităţile
publice competente. Sarcinile de bază sînt evaluarea ameninţărilor teroriste la
securitatea naţională, acumularea şi analiza informaţiilor despre starea şi tendinţele de
extindere a fenomenului, asigurarea unui schimb pertinent de informaţii cu
autorităţile care desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a terorismului,
inclusiv din străinătate.35
Detaşamentul cu Destinaţie Specială „Alfa" al Serviciului de Informaţii şi
Securitate este o subunitate specializată, cu sarcini în combaterea terorismului pe
teritoriul ţării, precum şi în localizarea, curmarea actelor de terorism împotriva
cetăţenilor R.M. aflaţi peste hotare, anihilarea activităţii infracţionale a grupărilor de
crimă organizată, eliberarea ostaticilor şi reţinerea criminalilor daţi în urmărire.
Evenimentele de impact care au avut loc în diferite ţări ale lumii au făcut necesară
reorganizarea subunităţii în vederea corelării activităţii cu noii factori de risc pentru
securitatea Republicii Moldova.36
Apărarea împotriva actelor de terorism se realizează prin:
1. identificarea, monitorizarea şi evaluarea constantă a riscurilor şi ameninţărilor,
respectiv a vulnerabilităţilor de această natură pe coordonatele securităţii
naţionale;
2. protejarea teritoriului statului naţional, a populaţiei şi obiectivelor autohtone, a
rezidenţilor şi obiectivelor străine faţă de actele de terorism şi faptele asimilate
acestora;
35 Acordul statelor-membre ale C.S.I. privind colaborarea în scopul asigurării tehnico-materiale a organelor competente în domeniul combaterii terorismului şi altor forme violente de manifestare a extremismului, semnat la Aşgabat la 5 decembrie 2012, Nr. 3125 din 11.02.2013, avizat la 22.02.2013 // http://www.justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=398 (vizitat 15.05.2014) 36 Pagina oficială a Serviciului de Informaţii şi Securitate // http://sis.md/ro/combaterea-terorismului (vizitat 06.05.2014)
37
3. protejarea cetăţenilor şi obiectivelor moldoveneşti din exterior de activităţi
subsumate ori asociate terorismului;
4. prevenirea implicării cetăţenilor moldoveni şi a rezidenţilor străini din R.M. în
activităţi subsumate ori asociate terorismului internaţional;
5. participarea la eforturile internaţionale de prevenire şi combatere a terorismului.
În literatura de specialitate se vorbeşte de trei nivele de combatere a terorismului:
I. Nivelul unu - politic şi diplomatic:
- Negocieri;
- Schimburi în relaţiile diplomatice;
- Sancţiuni;
- Opţiuni militare;
II. Nivelul doi – abordarea antiteroristă:
- Analiza pericolului;
- Culegerea de informaţii;
- Studierea părţilor vulnerabile;
- Protecţia obiectivelor şi demnitarilor;
- Siguranţa acţiunilor;
- Siguranţa personalului;
- Siguranţa fizică;
III. Nivelul trei – reacţii tactice:
- Acţiuni contrateroriste;
- Acţiuni de răspuns;
- Reacţii tactice;
- Negocieri în problema ostaticilor;
- Lovituri de răspuns;
Prin urmare, analizînd direcţiile de activitate, putem caracteriza atribu ţiile
Serviciului, care sunt menţionate în Art.7 Legii 753 privind S.I.S. :
38
a) elaborarea şi realizarea, în limita competenţei sale, a unui sistem de măsuri
orientate spre descoperirea, prevenirea şi contracararea următoarelor acţiuni care,
conform legislaţiei, periclitează securitatea de stat, publică şi a persoanei:
� acţiunile îndreptate spre schimbarea prin violenţă a orînduirii
constituţionale, subminarea sau lichidarea suveranităţii, independenţei şi
integrităţii teritoriale a ţării. (Aceste acţiuni nu pot fi interpretate în
detrimentul pluralismului politic, realizării drepturilor şi libertăţilor
constituţionale ale omului);
� activitatea ce contribuie, în mod direct sau indirect, la desfăşurarea de
acţiuni militare împotriva ţării sau la declanşarea războiului civil;
� acţiunile militare sau alte acţiuni violente care subminează temeliile
statului;
� acţiunile care au ca scop răsturnarea prin violenţă a autorităţilor publice
legal alese;
� acţiunile care favorizează apariţia de situaţii excepţionale în transport,
telecomunicaţii, la unităţile economice şi cele de importanţă vitală;
� spionajul, adică transmiterea informaţiilor ce constituie secret de stat altor
state, precum şi obţinerea ori deţinerea ilegală a informaţiilor ce constituie
secret de stat în vederea transmiterii lor unor state străine sau structuri
anticonstituţionale;
� trădarea manifestată prin acordarea de ajutor unui stat străin în desfăşurarea
de activităţi ostile împotriva Republicii Moldova;
� acţiunile care lezează drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor
şi pun în pericol securitatea de stat;37
� pregătirea şi comiterea atentatelor la viaţa, sănătatea şi inviolabilitatea
persoanelor oficiale supreme ale ţării, a oamenilor de stat şi fruntaşilor vieţii
publice din alte state aflaţi în Republica Moldova;
37 Legea R.M. privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Nr.753 din 23.12.1999 publicată în M.O. al R.M Nr.156 din 31.12.1999
39
� sustragerea de armament, muniţii, tehnică de luptă, substanţe explozive,
radioactive, otrăvitoare, narcotice, toxice şi de altă natură, contrabanda cu
acestea, producerea, folosirea, transportarea şi păstrarea lor ilegală, dacă
prin aceasta se aduce atingere intereselor de asigurare a securităţii de stat;
� constituirea de organizaţii sau grupări ilegale care periclitează securitatea de
stat sau participarea la activitatea acestora;
b) protecţia secretului de stat, exercitarea controlului privind asigurarea păstrării
şi prevenirii scurgerii informaţiilor ce constituie secret de stat şi altor informaţii
importante pentru stat;
c) crearea, asigurarea funcţionării şi securităţii sistemelor guvernamentale de
telecomunicaţii, elaborarea strategiei şi realizarea politicii naţionale în domeniul
creării, administrării şi asigurării funcţionării şi securităţii sistemelor speciale de
telecomunicaţii;
d) desfăşurarea activităţii de combatere a terorismului, finanţării şi asigurării
materiale a actelor teroriste;
e) asigurarea tehnică a interceptării comunicărilor efectuate prin intermediul
reţelelor de comunicaţii electronice, cu utilizarea unor mijloace tehnice speciale,
conectate, în caz de necesitate, la echipamentul furnizorilor de reţele şi/sau servicii de
comunicaţii electronice.38
Obţinerea informaţiilor pertinente în limitele rezonabile de timp despre evoluţii cu
pericol pentru securitatea naţională este esenţială pentru menţinerea ordinii
constituţionale şi securităţii interne a Republicii Moldova. În vederea ripostării
eficiente ameninţărilor la adresa securităţii, Serviciul de Informaţii şi Securitate
dezvoltă o cooperare internaţională şi pe interiorul ţării.
Cooperarea internaţională la care participă Serviciul de Informaţii şi Securitate
este importantă pentru obţinerea de informaţii despre situaţiile de criză pe plan
38 Legea R.M. privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Nr.753 din 23.12.1999 publicată în M.O. al R.M Nr.156 din 31.12.1999
40
regional, prevenirea proliferării armelor de distrugere în masă, traficului ilegal de
arme, droguri şi fiin ţe umane.
2.2 Drepturile şi obligaţiile Serviciului de Informaţii şi Securitate
În societatea omenească acţiunile omului sunt determinate de trebuinţele sale.
Aceste acţiuni, individuale sau şi comune ale unor indivizi din societate, trebuie însă
limitate pentru că, în mod inerent, interesele personale ale unuia vin deseori în
conflict cu cele ale altuia, ceea ce ar putea dăuna însăşi existenţei societăţii.39
Diversitatea şi complexitatea relaţiilor sociale fac necesară organizarea şi
reglementarea raporturilor dintre oameni sau grupuri de oameni, pentru a face
posibilă convieţuirea în cadrul societăţii. Dreptul unui om poate fi îngrădit şi prin
abuz, exercitat de o altă persoană sau grupă de persoane.
Serviciul de Informaţii şi Securitate în vitutea atribuţiilor sale are drepturi şi
obligaţii menţionate în Legea Nr.753 privind S.I.S. din 1999. Prin urmare Serviciul
are dreptul :
a) să efectueze, în conformitate cu legislaţia, măsuri operative de investigaţii;
b) să întreprindă măsuri de profilaxie a infracţiunilor, care, conform legislaţiei, ţin
de competenţa Serviciului;
c) să antreneze, în condiţiile prevăzute de legislaţie, în mod deschis sau secret
(inclusiv şi în calitate de colaboratori netitulari), persoane, cu acordul acestora, în
vederea contribuirii la îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin Serviciului. Împuternicirile
colaboratorilor netitulari sînt stabilite prin actele departamentale ale Serviciului;
d) să folosească, în bază de contract sau înţelegere verbală, în limitele necesare
pentru efectuarea măsurilor operative de investigaţii, încăperile de serviciu, alte
bunuri ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor de stat, ale formaţiunilor
militare, precum şi încăperile şi alte bunuri ale cetăţenilor;
e) să utilizeze, în caz de extremă necesitate, în interes de serviciu, mijloacele de
telecomunicaţii ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de tipul de
39 http://ro.wikipedia.org/wiki/Drept (vizitat 13.05.2014)
41
proprietate, precum şi ale asociaţiilor obşteşti şi cetăţenilor, cu consimţămîntul
acestora;
f) să utilizeze, în cazurile care nu suferă amînare, mijloacele de transport ale
întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de tipul de proprietate,
precum şi ale asociaţiilor obşteşti, cetăţenilor, cu excepţia celor ce aparţin instituţiilor
străine şi persoanelor cu imunitate diplomatică. La cererea proprietarilor mijloacelor
de transport, Serviciul le compensează, în modul stabilit de legislaţie, cheltuielile sau
prejudiciile pricinuite;
g) să efectueze reţinerea administrativă a persoanelor care au comis delicte ce ţin
de tentativa de pătrundere şi de pătrunderea pe teritoriul pus sub pază specială al
obiectivelor cu regim special şi al altor obiective păzite, precum şi să controleze
actele de identitate ale acestor persoane, să le ceară explicaţii, să efectueze
percheziţia lor corporală, controlul şi ridicarea obiectelor şi actelor ce le aparţin;
h) să întocmească procese-verbale cu privire la contravenţii administrative
(Proiectarea sau producerea fără scop de comercializare, deţinerea sau utilizarea
ilegală a mijloacelor tehnice speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei;
Încălcarea regulilor de import, export, proiectare, producere şi comercializare a
mijloacelor tehnice speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei, nerespectarea
altor condiţii de licenţiere; Încălcarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice
şi al altor persoane juridice; Secretizarea/desecretizarea neîntemeiată a
informaţiilor)40;
i) să înainteze autorităţilor publice, administraţiei întreprinderilor, instituţiilor şi
organizaţiilor, indiferent de tipul de proprietate, precum şi asociaţiilor obşteşti,
indicaţii executorii privind înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care contribuie la
realizarea ameninţărilor securităţii de stat.
j) să obţină, pe gratis, de la autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi
organizaţii, indiferent de tipul de proprietate, informaţii necesare pentru exercitarea
atribuţiilor ce revin Serviciului;
40 Codul Contravenţional al R.M., Nr.218-XVI din 24.10.2008 publicată în M.O. al R.M. Nr.3-6 din 16.01.2009
42
k) să elaboreze coduri de stat şi mijloace tehnice de cifrare, să execute lucrări de
cifru în cadrul Serviciului, precum şi să exercite controlul asupra respectării
regimului de secretizare la manipularea informaţiilor cifrate în cadrul subdiviziunilor
de cifru ale autorităţilor publice, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor,
indiferent de tipul de proprietate;
l) să creeze, în modul stabilit de legislaţie, întreprinderi, instituţii, organizaţii şi
subdiviziuni necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului şi pentru
asigurarea activităţii lui;
m) să antreneze, de comun acord cu Ministerul Afacerilor Interne, forţele şi
mijloacele acestuia la acţiuni de asigurare a securităţii de stat;
n) să creeze subdiviziuni publice şi acoperite cu destinaţie specială în scopul
executării atribuţiilor ce revin Serviciului;
o) să efectueze expertize criminalistice şi de altă natură, precum şi cercetări ce ţin
de competenţa Serviciului;
p) să detaşeze în autorităţile publice, la întreprinderi, instituţii şi organizaţii de
stat, în modul prevăzut de Guvern, şi în cele private cu acordul conducătorilor
acestora, ofiţeri de informaţii şi securitate pentru a ocupa funcţii în cadrul lor, aceştia
continuînd să îndeplinească serviciul special;
q) să stabilească relaţii cu serviciile speciale şi organele de drept străine;
r) să încheie, în modul stabilit şi în limitele competenţei sale, acorduri
internaţionale;
s) să dispună de reprezentanţi oficiali ai Serviciului în ţări străine, de comun
acord cu serviciile speciale sau cu organele de drept ale acestor ţări, în scopul
combaterii mai eficiente a infracţiunilor cu caracter internaţional;
t) să întreprindă măsuri pentru asigurarea securităţii proprii;41
u) să se folosească, în scop conspirativ, de acte care codifică identitatea
persoanelor cu funcţii de răspundere, apartenenţa departamentală a subdiviziunilor,
41 Legea R.M. privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Nr.753 din 23.12.1999 publicată în M.O. al R.M Nr.156 din 31.12.1999
43
organizaţiilor, încăperilor şi mijloacelor de transport ale organelor care exercită
activitate operativă de investigaţii, precum şi identitatea persoanelor care colaborează
cu aceste organe în mod confidenţial;
v) să desfăşoare cercetări ştiinţifice pe probleme ce ţin de securitatea de stat;
w) să creeze grupuri de lucru în componenţa ofiţerilor de informaţii şi securitate şi
specialiştilor invitaţi de la alte autorităţi publice pentru desfăşurarea cercetărilor pe
probleme importante ce ţin de asigurarea securităţii de stat;
x) să efectueze pregătirea şi reciclarea personalului Serviciului, inclusiv în
străinătate, să pregătească, în bază de compensare sau gratuit, cadre pentru serviciile
speciale străine.
Nu este admisă utilizarea drepturilor acordate Serviciului pentru îndeplinirea unor
obligaţii care nu sînt prevăzute de legislaţie, în caz contrar, asupra ofiţerului se va
răsfrînge următoarele sancţiuni disciplinare: mustrarea; mustrarea aspră;
retrogradarea; prevenirea despre necorespundere parţială funcţiei; eliberarea din
serviciu.
Serviciul de Informaţii şi Securitate este obligat:
a) să informeze Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova, Guvernul şi alte
autorităţi publice asupra problemelor ce ţin de interesele securităţii de stat;
b) să obţină date informative în interesul asigurării securităţii Republicii Moldova,
sporirii potenţialului ei economic, tehnico-ştiinţific şi defensiv, creării condiţiilor
pentru promovarea politicii ei externe şi interne;
c) să descopere, să prevină şi să contracareze activitatea informativă şi subversivă
a serviciilor şi organizaţiilor speciale străine, precum şi a unor persoane aparte,
orientată spre prejudicierea securităţii Republicii Moldova;
d) să descopere, să prevină şi să contracareze infracţiunile ale căror urmărire
penală ţin, conform legislaţiei, de competenţa Serviciului, să caute persoanele care au
comis ori sînt suspectate de comitere a unor atare infracţiuni;42
42 Legea R.M. privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Nr.753 din 23.12.1999 publicată în M.O. al R.M Nr.156 din 31.12.1999
44
e) să întreprindă măsuri de asigurare contrainformativă a Ministerului Apărării,
Ministerului Afacerilor Interne, altor formaţiuni militare, create în condiţiile legii,
precum şi a organelor de control şi vamale;
f) să asigure conducerea ţării, a ministerelor, departamentelor şi a altor autorităţi
publice, inclusiv şi în străinătate, conform Nomenclatorului întocmit de Guvern, cu
legătură guvernamentală, cifrată, secretă şi cu alte tipuri de telecomunicaţii; să
organizeze şi să asigure siguranţa exploatării lor;
g) să asigure, în limita competenţei sale, siguranţa obiectivelor complexului
defensiv, sistemului financiar-bancar, energetic, de transport şi telecomunicaţii şi a
obiectivelor de importanţă vitală, a sistemelor informaţionale şi de telecomunicaţii, a
cercetărilor ştiinţifice;
h) să exercite controlul privind asigurarea păstrării informaţiilor ce constituie
secret de stat; să participe la elaborarea şi realizarea măsurilor de protejare a
informaţiilor ce constituie secret de stat în autorităţile publice, formaţiunile militare,
la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul de proprietate; să
întreprindă, în modul stabilit, măsuri legate de accesul cetăţenilor la informaţiile ce
constituie secret de stat;
i) la cererea conducătorilor autorităţilor publice, în condiţiile legii, să verifice şi să
ofere date cu privire la persoanele ce urmează a fi încadrate în autorităţile publice;
j) să întreprindă, în comun cu alte autorităţi publice, măsuri de asigurare a
securităţii instituţiilor Republicii Moldova situate pe teritoriul altor state şi a
cetăţenilor ei aflaţi în străinătate;
k) să participe, în limita competenţei sale şi în colaborare cu Poliţia de Frontieră
din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, la asigurarea controlului frontierei de
stat a Republicii Moldova;
l) să acorde, prin forţe şi mijloace disponibile, inclusiv tehnice, sprijin organelor
afacerilor interne şi altor organe de drept la combaterea criminalităţii;
m) să depisteze emiterile radio ale mijloacelor radioelectronice emiţătoare a căror
activitate periclitează securitatea de stat;
45
n) să participe, în conformitate cu legislaţia, la soluţionarea problemelor ce ţin de
acordarea şi retragerea cetăţeniei Republicii Moldova, intrarea/ieşirea în/din ţară a
cetăţenilor republicii, şi a străinilor, precum şi de respectarea regimului de şedere a
străinilor în ţară;
o) să menţină în stare bună pregătirea de mobilizare a Serviciului, să formeze
necesităţile şi să ţină evidenţa rezervelor efectivului;
p) în limita competenţei sale, să planifice, să desfăşoare activităţi şi să prezinte
organelor abilitate informaţiile necesare pentru asigurarea securităţii militare a
statului;
q) la declararea stării de asediu sau de război, în limita competenţei sale, să
coordoneze cu Statul Major General al Forţelor Armate măsurile de menţinere a
regimului stării de asediu sau de război şi să participe la asigurarea operaţiilor de
apărare a ţării.43
2.3 Serviciul de Informaţii şi Securitate ca subiect al activităţii
speciale de investigaţii
Activitatea specială de investigaţii reprezintă o procedură cu caracter secret şi/sau
public, efectuată de autorităţile competente, cu sau fără utilizarea echipamentelor
tehnice speciale, în scopul culegerii de informaţii necesare pentru prevenirea şi
combaterea criminalităţii, asigurarea securităţii statului, ordinii publice, apărarea
drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor, descoperirea şi cercetarea
infracţiunilor.44
Sarcinile activităţii speciale de investigaţii sînt:
a) relevarea atentatelor criminale, prevenirea, curmarea infracţiunilor şi
identificarea persoanelor care le organizează şi/sau le comit;
43 Legea R.M. privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Nr.753 din 23.12.1999 publicată în M.O. al R.M Nr.156 din 31.12.1999 44 Legea R.M. privind activitatea specială de investigaţii, Nr.59 din 29.03.2012 publicată în M.O. al R.M nr.113-118 din 08.06.2012
46
Relevarea atentatelor criminale – descoperirea unor semne faptelor ilicite deja
comise, în curs de săvîrşire, în faza de pregătire sau tentativă care prezintă un prericol
social sporit prin intermediul forţei şi mijloacelor A.S.I.;
Prevenirea infracţiunilor, în sens strict, este reacţia privind măsuri de drept penal
împotriva făptuitorului; în sens larg – promovarea unor politici de înlăturare a
înfracţiunilor, cauzelor şi condiţiilor de încălcare a legii, prevenirea lor fiind un
succes în lupta cu criminalitatea;
Curmarea – intervenţia organelor de specialitate în cazul infracţiunii neconsumate
la etapa de pregătire sau tentativă şi împiedicarea producerii faptelor ilicite (cel mai
des are loc reţinerea în flagrant a făptuitorului).
Identificarea persoanelor – stabilirea personalităţii la comiterea nemijlocită a
infracţiunii în cazul participaţiei acesteia.
b) descoperirea şi cercetarea infracţiunilor ;
Descoperirea infracţiunii cuprinde măsuri organizaţional-operative, criminalistice,
procesuale, penale – desfăşurate în temeiul legii de către organele abilitate cu aceste
atribuţii, soluţionarea cauzei penale întru-un proces echitabil, astfel ca orice persoană
care a săvîrşit infracţiunea, să fie condamnată, iar persoanle nevinovate să nu fie trase
la răspundere penală.
Cercetarea infracţiunilor - activitate desfăşurată de organele de urmărire penală
pentru strîngerea şi verificarea probelor cu privire la săvîrşirea unei infracţiuni şi
pentru descoperirea şi prinderea infractorului.45
c) căutarea persoanelor dispărute fără urmă ori a celor care se ascund de
organele de urmărire penală sau de instanţa de judecată ori se eschivează
de la executarea pedepsei;
Persoanele dispărute fără urmă ori acelea ce se exhivează, sunt căutate prin
intermediul mai multor mijloace şi procedee, chiar şi apelînd la Biroul Naţional
Central INTERPOL46, EUROPOL47, SELEC, CCPESE;
45 DEX. Bucureşti: Ed. Univers Enciclopedic, 2009 // http://dexonline.ro/definitie/cercetare (vizitat 08.04.2014)
47
d) depistarea bunurilor provenite din activităţi ilegale şi colectarea probelor
privind aceste bunuri;
e) colectarea de informaţii despre posibile evenimente şi/sau acţiuni ce ar
putea pune în pericol securitatea statului.
Apărarea intereselor statului vizează acţiuni ce pun în pericol securitatea statului
altele decît cele prevăzute de legea penală şi încriminate deinfracţiuni. Obiectivul
securităţii naţionale al Republicii Moldova este de a asigura şi apăra independenţa,
suveranitatea, integritatea teritorială, ordinea constituţională, dezvoltarea
democratică, securitatea internă şi a consolida statalitatea Republicii Moldova, care
constituie un proces identic cu cel de edificare a identităţii naţionale a poporului
Republicii Moldova.
În calitate de subiect al A.S.I., Serviciul devine titular de drepturi şi obligaţii
stabilite de Legea 59 privind A.S.I. După volumul exercitării A.S.I., Serviciul de
Informaţii şi Securitate are un volum deplin de exerciţiu. În scopul organizării şi
realizării activităţii speciale de investigaţii, subdiviziunile specializate din cadrul
S.I.S. efectuează activitatea specială de investigaţii prin prisma competenţelor:
� a crea sisteme informaţionale pentru a asigura realizarea sarcinilor
activităţii speciale de investigaţii;
� a încheia acorduri cu privire la folosirea încăperilor de serviciu, a
locuinţelor, a mijloacelor de transport, a bunurilor întreprinderilor,
instituţiilor, organizaţiilor, unităţilor militare, precum şi a altor bunuri ale
persoanelor fizice şi juridice;
� a confecţiona şi a folosi, în cadrul efectuării măsurilor speciale de
investigaţii, acte care codifică identitatea persoanelor cu funcţii de
răspundere, a subdiviziunilor, organizaţiilor, încăperilor şi mijloacelor de
transport, precum şi identitatea colaboratorilor confidenţiali;
46 HOTĂRÎREA Guvernului cu privire la Biroul central naţional Interpol din Republica Moldova Nr. 294 din 10.05.1995 publicată în M.O. al R.M. Nr.033 din 15.06.1995 47 Strategic cooperation agreement between the Republic of Moldova and The European Police Office // https://www.europol.europa.eu/sites/default/files/flags/moldova.pdf (vizitat 13.05.2014)
48
� a achiziţiona mijloace tehnice speciale, cum ar fi: aparate de înregistrare
video şi audio, de fotografiat, alte mijloace tehnice moderne pentru
obţinerea în secret a informaţiei;
� a înfiinţa, în modul stabilit de lege, întreprinderi, organizaţii şi subdiviziuni
în vederea soluţionării sarcinilor.48
Pentru realizarea sarcinilor A.S.I., conform art.18 Legii 59 privind activitatea
specială de investigaţii şi art.132² al Codului de Procedură Penală, Serviciul poate
efectua următoarele măsuri speciale de investigaţii :
a) cu autorizarea judecătorul de instrucţie, la demersul procurorului:
� cercetarea domiciliului şi/sau instalarea în el a aparatelor ce asigură
supravegherea şi înregistrarea audio şi video, a celor de fotografiat şi de
filmat;
� supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice ce asigură
înregistrarea;
� interceptarea şi înregistrarea comunicărilor şi imaginilor;
� reţinerea, cercetarea, predarea, percheziţionarea sau ridicarea trimiterilor
poştale;
� monitorizarea conexiunilor comunicaţiilor telegrafice şi electronice;
� monitorizarea sau controlul tranzacţiilor financiare şi accesul la informaţia
financiară;
� documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice, precum şi
localizarea sau urmărirea prin sistem de poziţionare globală (G.P.S.) ori
prin alte mijloace tehnice;
� colectarea informaţiei de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice;
b) cu autorizarea procurorului :
� identificarea abonatului, proprietarului sau a utilizatorului unui sistem de
comunicaţii electronice ori al unui punct de acces la un sistem informatic;
48 Legea R.M. privind activitatea specială de investigaţii, Nr.59 din 29.03.2012 publicată în M.O. al R.M nr.113-118 din 08.06.2012
49
� urmărirea vizuală;
� controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate;
� investigaţia sub acoperire;
� supravegherea transfrontalieră;
� livrarea controlată;
� colectarea mostrelor pentru cercetarea comparată;
� cercetarea obiectelor şi documentelor;
� achiziţia de control;
c) cu autorizarea conducătorului subdiviziunii specializate:
� chestionarea;
� culegerea informaţiei despre persoane şi fapte;
� identificarea persoanei.49
Temeiurile pentru efectuarea măsurilor speciale de investigaţii sînt: actele
procesuale de dispoziţie ale ofiţerului de urmărire penală, ale procurorului sau ale
judecătorului de instrucţie în cauzele penale aflate în procedura acestora; interpelările
organizaţiilor internaţionale şi ale autorităţilor de drept ale altor state în conformitate
cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte; cererile de comisie
rogatorie ale organelor de drept ale altor state în conformitate cu tratatele
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Procurorul coordonează, conduce şi controlează efectuarea măsurii speciale de
investigaţii sau desemnează un ofiţer de urmărire penală pentru realizarea acestor
acţiuni. În cazurile infracţiunilor flagrante, precum şi atunci cînd există circumstanţe
ce nu permit amînare, procurorul este în drept să autorizeze masurile speciale de
investigaţii ce stă în competenţa judecătorului de instrucţie, însă este obligat în decurs
de 24 de ore să prezinte materialele şi argumentarea necesităţii efectuării autorizaţiei,
prin urmare juedcătorului de instrucţie îi rămîne să confirme legalitatea efectuării
acestor acţiuni, dacă aşa şi sunt.50
49 Codul de Procedură Penală al R.M., Nr.122-XV din 14.03.2003 publicată în M.O. al R.M. Nr.104-110 din 07.06.2003 50 Ibidem
50
2.4 Ofiţerul de informaţii al Serviciului de Informa ţii şi Securitate
Ofiţerul de informaţii este persoana angajată în bază de contract în Serviciul de
Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova care desfăşoară, în condiţiile legii,
activitate specializată în vederea exercitării atribuţiilor Serviciului, efectuează
asigurarea logistică şi juridică a acestei activităţi, selecţia, formarea, specializarea şi
perfecţionarea ofiţerilor de informaţii. Domeniile de activitate ale ofiţerilor de
informaţii şi funcţiile încadrate cu aceştia sînt stabilite prin acte normative ale
Serviciului.
Condiţiile de angajare în cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate sunt
următoarele: de a atinge vîrsta de cel puţin 21 de ani şi are capacitate deplină de
exerciţiu; să fie cetăţean al Republicii Moldova şi nu deţine cetăţenia unui alt stat; să
fie devotată Republicii Moldova; să aibă pregătire profesională, calificare, stare de
sănătate, capacităţi fizice şi psihologice necesare ocupării funcţiei; să corespundă
criteriilor de securitate; să posede limba de stat; se obligă, pînă la angajare în
Serviciu, să renunţe, după caz, la calitatea de membru al unui partid, al unei alte
organizaţii social-politice, de membru al unui organ de conducere sau de fondator al
unui agent economic, precum şi la orice altă calitate incompatibilă cu statutul de
ofiţer de informaţii.
Candidatul este supus unui examen medical complex de o comisie specializată din
cadrul instituţiei medico-sanitare a Serviciului, din contul bugetului de stat, pentru a
se stabili aptitudinea lui de îndeplinire a serviciului în funcţia de ofiţer de informaţii.
Verificarea de securitate are loc cu acordul candidatului şi se extinde asupra
soţiei/soţului, rudelor pînă la al doilea grad inclusiv, precum şi asupra unor alte
persoane care domiciliază împreună cu candidatul. Refuzul de a fi verificat are ca
efect neangajarea în funcţia de ofiţer de informaţii.51 Procedura verificării de
securitate se stabileşte prin act normativ al Serviciului şi presupune verificarea
datelor din evidenţele şi înregistrările operative, criminale şi de altă natură, testarea
51 Legea R.M. privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, Nr.170 din 19.07.2007 publicată în M.O. al R.M. nr.171-174 din 02.11.2007
51
obligatorie a candidatului la detectorul comportamentului simulat (poligraf)52,
verificarea datelor cuprinse în declaraţia cu privire la venituri şi la proprietate,
culegerea de informaţii pe care legea le desemnează ca reprezentînd obstacole în
vederea numirii într-o funcţie sau desfăşurării anumitelor activităţi, precum şi
examinarea unor alte informaţii în vederea constatării eligibilit ăţii candidatului pentru
îndeplinirea funcţiei de ofiţer de informaţii şi pentru lucrul cu informaţii secrete.
La angajare în Serviciu, ofiţerul de informaţii depune următorul jurămînt: „Eu,
(prenumele şi numele), conştient de drepturile şi obligaţiile ce-mi revin în calitatea
de ofiţer de informaţii, jur să fiu devotat Patriei mele Republica Moldova, să
respect Constituţia şi legile ţării, să apăr şi să promovez valorile şi interesele
naţionale ale Republicii Moldova, să apăr securitatea naţională, onoarea şi
prestigiul Serviciului de Informaţii şi Securitate, drepturile şi libertăţile
fundamentale ale omului, să păstrez cu stricteţe secretul activităţii şi misiunilor
încredinţate.”
La angajare în Serviciu, persoana ia cunoştinţă, contra semnătură, de normele
deontologice53 ale ofiţerului de informaţii şi securitate. Ofiţerul de informaţii şi
securitate:
� va exercita profesia cu patriotism, ataşament faţă de valorile şi interesele
naţionale ale Republicii Moldova, în condiţiile respectului deplin faţă de
drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;
� va desfăşura activitatea cu profesionalism, responsabilitate şi bună credinţă;
� va acţiona în conformitate cu prevederile legale şi cu exigenţele profesiei;
� nu va lua parte la nici o activitate ilegală şi nu se va angaja în acte care
discreditează titlul de ofiţer de informaţii şi securitate sau autoritatea
Serviciului de Informaţii şi Securitate;
52 Legea R.M. privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf), Nr.269 din 12.12.2008 publicată în M.O. al R.M. nr.57-58 din 20.03.2009 53 Legea R.M. privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, Nr.170 din 19.07.2007 publicată în M.O. al R.M. nr.171-174 din 02.11.2007
52
� va contribui la îndeplinirea obiectivelor legitime ale Serviciului de
Informaţii şi Securitate;
� nu se va implica în nici o activitate sau relaţie contrară intereselor
Serviciului de Informaţii şi Securitate capabilă să afecteze evaluarea
obiectivă a faptelor la care se referă informaţiile;
� nu va accepta nici un fel de promisiune sau avantaj care ar putea afecta
integritatea sa morală şi exercitarea profesiei;
� nu va utiliza metode de tortură, de pedepse sau tratamente inumane ori
degradante;54
� va continua să-şi perfecţioneze pregătirea profesională, eficienţa şi calitatea
activităţii de serviciu.
Ofiţerul de informaţii are următoarele obligaţii 55:
� să respecte Constituţia şi legile Republicii Moldova, drepturile şi libertăţile
fundamentale ale omului;
� să acţioneze cu competenţă, responsabilitate şi devotament pentru asigurarea
securităţii naţionale, apărarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a
ţării, pentru protejarea şi promovarea valorilor şi intereselor naţionale ale Republicii
Moldova, chiar în condiţiile unei ameninţări pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea sa;
� să respecte jurămîntul depus şi normele deontologice ale ofiţerului de
informaţii;
� să îndeplinească în bune condiţii atribuţiile funcţiei;
� să fie disciplinat şi vigilent, să manifeste iniţiativă şi perseverenţă;
� să respecte principiile, normele şi regulile specifice activităţii Serviciului;
� să asigure protecţia secretului de stat şi altor informaţii cu accesibilitate
limitată, a surselor de obţinere a acestora, să păstreze secretul activităţii desfăşurate;
� să-şi perfecţioneze în permanenţă pregătirea profesională;
54 Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante // http://www.cpt.coe.int/lang/rom/rom-convention.pdf (vizitat 15.05.2014) 55 Legea R.M. privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, Nr.170 din 19.07.2007 publicată în M.O. al R.M. nr.171-174 din 02.11.2007
53
� să depună declaraţie cu privire la venituri şi proprietate, în modul şi în
condiţiile prevăzute de lege;
� să declare orice donaţie, directă sau indirectă, primită în legătură cu exercitarea
funcţiei;
� să cunoască şi să întreţină în stare regulamentară tehnica şi armamentul din
dotare, să păstreze şi să administreze eficient patrimoniul încredinţat.
Ofiţerul de informaţii este obligat să execute ordinele şi dispoziţiile şefilor
superiori, cu excepţia cazului în care consideră că ordinul sau dispoziţia sînt ilegale.
În acest caz, ofiţerul de informaţii prezintă în scris un raport motivat. El este obligat
să execute un ordin repetat scris, dar nu poartă răspundere de consecinţele executării,
cu excepţia cazurilor cînd comite o infracţiune. Răspunderea pentru consecinţele
executării unui ordin ilegal o poartă persoana care a dispus executarea.
În cazul în care consideră că prin executarea unui ordin sau a unui ordin repetat
scris ar comite o infracţiune, ofiţerul de informaţii nu trebuie să-l îndeplinească,
informînd în scris conducerea Serviciului şi Comisia parlamentară pentru securitatea
naţională, apărare şi ordine publică56.
În caz de eliberare din serviciu, persoana este obligată să păstreze secretul de
stat şi alt secret protejat de lege, secretul surselor de informaţii, al activităţilor
desfăşurate. Această obligaţie se menţine pe durata de secretizare a informaţiei.
Ofiţerului de informaţii are următoarele restricţii 57:
a) dreptul la libera circulaţie. Deplasarea ofiţerului de informaţii pe teritoriul
Republicii Moldova şi peste hotarele ei se autorizează în modul stabilit în act
normativ al Serviciului;
b) libertatea conştiinţei. Ofiţerului de informaţii se interzice propagarea vreunei
atitudini faţă de religie, aderarea la cultele religioase care încalcă ordinea publică,
bunele moravuri, afectează exercitarea funcţiei sau contravin normelor deontologice.
56 Comisia pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică // http://www.parlament.md/StructuraParlamentului/Comisiipermanente/tabid/84/CommissionId/2/language/ro-RO/Default.aspx (vizitat 14.05.2014) 57 Legea R.M. privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, Nr.170 din 19.07.2007 publicată în M.O. al R.M. nr.171-174 din 02.11.2007
54
Ofiţerul de informaţii are dreptul, în afara timpului de îndeplinire a obligaţiilor de
serviciu, să practice cult religios şi să participe la ritualuri religioase;
c) libertatea opiniei şi a exprimării . Ofiţerului de informaţii se interzice să
exprime în public opinii contrare intereselor securităţii naţionale a Republicii
Moldova, să prezinte public, fără aprobarea directorului Serviciului, informaţii care
privesc activitatea Serviciului ori au legătură cu ea;
d) dreptul de a fi ales şi de a desfăşura activităţi politice, cu excepţia dreptului la
vot. Opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului. La locul de serviciu
al ofiţerului de informaţii se interzice propagarea ideilor de natură să determine
ofiţerii să încalce neutralitatea politică;
e) libertatea întrunirilor. Ofiţerului de informaţii se interzice să participe la
mitinguri, demonstraţii, manifestări, procesiuni, la alte întruniri cu caracter politic ori
sindical, altele decît cele la care se îndeplinesc obligaţiile de serviciu;
f) dreptul la asociere în partide şi în alte organizaţii social-politice;
g) dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate, precum şi dreptul la grevă.
Ofiţerului de informaţii este interzis:
� să iniţieze, să dea şi să transmită dispoziţii ilegale;
� să îndeplinească alte funcţii decît cele în care este numit sau detaşat, să
desfăşoare alte activităţi remunerate, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice şi
de creaţie care nu împiedică îndeplinirea obligaţiilor de serviciu. Ofiţerul de
informaţii poate fi desemnat în calitate de membru de comisie, consiliu, grup de
lucru, permanente sau ad-hoc, cu acordul conducerii Serviciului;
� să desfăşoare sau să fie implicat în orice fel în activitate de întreprinzător, să
acorde sprijin altor persoane în astfel de activităţi, să fondeze societăţi comerciale,
cooperative şi organizaţii necomerciale şi să participe la administrarea lor. Ofiţerul de
informaţii poate îndeplini funcţia de membru al consiliului de administraţie din
întreprinderile de stat, funcţia de fondator al căreia o exercită Serviciul;
� să utilizeze informaţii, mijloace şi metode specifice activităţii Serviciului în
alte scopuri decît cele de serviciu;
55
� să facă uz de calitatea ori de activitatea profesională pentru obţinerea de
avantaje pentru sine sau pentru alte persoane;58
� să accepte fără acordul Preşedintelui Republicii Moldova distincţii ale statelor
străine, ale organizaţiilor internaţionale şi străine;
� să săvîrşească alte fapte interzise persoanelor încadrate în serviciul public.
58 Legea R.M. privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, Nr.170 din 19.07.2007 publicată în M.O. al R.M. nr.171-174 din 02.11.2007
56
CAPITOLUL III. PROCESUL DE REFORMARE A SERVICIULUI DE
INFORMA ŢII ŞI SECURITATE
3.1 Ameninţările prezente la adresa securităţii statului
Ameninţarea reprezentă un pericol potenţial, exprimat prin cuvinte sau gesturi,
care are autor, scop, obiectiv şi o ţintă.59
Vulnerabilitatea este o caracteristică externă a securităţii, evidenţiind punctele
slabe. Aceasta este pasivă şi ţine de aşezarea geografică, mărimea teritoriului,
populaţia, etc.
Riscul - posibilitatea de a avea de înfruntat un pericol. Dacă vulnerabilitatea se
defineşte trategic, riscul se evaluează din punct de vedere politic.
Starea de securitate-insecuritate se poate defini în urma analizei vulnerabilităţilor,
riscurilor şi ameninţărilor. Ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale
sunt următoarele:
1) Conflictul transnistrean şi prezenţa militară străină pe teritoriul Republicii
Moldova.
Prezenţa ilegală a forţelor armate străine pe teritoriul ţării şi fenomenul
separatismului politic, care a generat apariţia conflictului transnistrean şi pierderea
controlului asupra raioanelor de est reprezintă o ameninţare continuă la adresa
independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi securităţii naţionale a Republicii
Moldova. Drepturile şi libertăţile fundamentale ale populaţiei, care locuieşte pe malul
stîng al rîului Nistru sunt violate sistematic de structurile regimului separatist. Lipsa
controlului din partea autorităţilor constituţionale moldoveneşti pe segmentul
transnistrean al frontierei moldo-ucrainene pe de o parte favorizează contrabanda
mărfurilor, afectînd serios securitatea economică a ţării, iar pe de altă creează condiţii
pentru crima organizată transfrontalieră şi trafic ilegal de arme, droguri şi fiin ţe
umane.
59 DEX. Bucureşti: Ed. Univers Enciclopedic, 2009 // http://dexonline.ro/definitie/amenintare (vizitat 08.04.2014)
57
Ameninţările de ordin militar sunt legate de prezenţa ilegală în raioanele de est ale
Republicii Moldova a formaţiunilor şi tehnicii militare străine, precum şi de
activitatea uzinelor ce confecţionează producţie cu destinaţie militară fără ca acest
proces să fie monitorizat şi contabilizat de către instanţele abilitate ale Republicii
Moldova.
Staţionarea trupelor militare şi armamentului rusesc pe teritoriul Republicii
Moldova contravine prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, angajamentelor
internaţionale şi voinţei cetăţenilor ţării, constituind un factor de presiune politică şi
ameninţare majoră la adresa securităţii naţionale a ţării. Prezenţa militară străină pe
teritoriul Moldovei favorizează consolidarea regimului separatist.
Demilitarizarea prevede retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul Republicii
Moldova, lichidarea formaţiunilor paramilitare şi structurilor de securitate ale
regimului neconstituţional, înlocuirea actualei operaţiuni de menţinere a păcii cu o
misiune multinaţională de observatori civili şi militari, constituită în conformitate cu
standardele O.N.U. şi O.S.C.E.60
De asemenea, se impune desfăşurarea unei inspecţii internaţionale la stocurile de
armament ale Federaţiei Ruse şi organizarea sub auspiciile O.S.C.E. a monitoringului
la uzinele din complexul industrial-militar din regiune.
2) Ameninţarea privind crima organizată.
Crima organizată, inclusiv cea transfrontalieră, are tendinţa de a se îmbina cu
activitatea organizaţiilor teroriste şi proliferarea armelor de distrugere în masă.
Persistenţa factorului criminogen creează condiţiile necesare pentru activitatea
teroristă şi proliferarea de armament. În absenţa controlului asupra raioanelor de est şi
a segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, fenomenul crimei
organizate devine o ameninţare crescîndă la adresa securităţii naţionale a Republicii
Moldova. Acest factor de risc poate produce, de asemenea, efecte negative la nivel
sub-regional şi regional.
60 Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa // http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Securitate_%C8%99i_Cooperare_%C3%AEn_Europa (vizitat 14.04.2014)
58
Pericolul creşterii influenţei crimei organizate transfrontaliere asupra societăţii
moldovene combinat cu fenomenul corupţiei, precum şi eventuala penetrare a crimei
organizate în sfera politică, serviciile sociale şi economia ţării poate submina
funcţionarea principiului supremaţiei legii în stat şi, implicit, securitatea naţională a
Republicii Moldova.61
3) Ameninţarea privind terorismul internaţional.
Pe fundalul descreşterii ameninţărilor de ordin militar la adresa securităţii
internaţionale, sporesc ameninţările neconvenţionale, în particular globalizarea
fenomenului terorismului internaţional şi pericolul proliferării armelor chimice,
biologice, radioactive şi nucleare, inclusiv obţinerea acestora de către actorii non-
statali.
Diminuarea ameninţării privind terorismul internaţional şi prevenirea proliferării
armelor de distrugere în masă va fi posibilă doar prin realizarea unor acţiuni
coordonate şi rapide la nivel internaţional, care reclamă şi participarea Republicii
Moldova, în virtutea angajamentelor sale internaţionale. Adiţional la acţiunile
întreprinse în contextul cooperării internaţionale, Republica Moldova implementează,
pe plan intern, măsuri antiteroriste.
4) Ameninţările din domeniul tehnologiilor informaţionale.
Instabilitatea sau disfuncţionalitatea sistemelor informaţionale pot să reprezinte
ameninţări accentuate la adresa securităţii naţionale. Dezvoltarea progresivă a
sistemelor electronice de informaţii din Republica Moldova şi gradul înalt de
interconexiune cu sistemele informaţionale internaţionale, facilitează activitatea
factorului criminogen în sfera informaţională şi sporeşte vulnerabilităţile sistemelor
respective, inclusiv în sferele de importanţă primordială pentru securitatea
naţională.62
Odată cu creşterea rolului tehnologiilor informaţionale în sectoarele private şi
public, creşte rolul lor în securitatea şi apărarea statului şi a cetăţenilor săi, mai ales,
61 Legea R.M. pentru aprobarea Concepţiei securităţii naţionale a Republicii Moldova, Nr.112 din 22.05.2008 publicată în M.O. al R.M. Nr.97-98 din 03.06.2008 62 Ibidem
59
ţinînd cont de faptul că, în sfera tehnologiilor informaţionale, nu există frontiere de
stat. Totodată, creşte şi necesitatea de a asigura securitatea şi administrarea eficientă a
sistemelor informaţionale naţionale, precum şi de a proteja drepturile şi libertăţile
fundamentale ale cetăţenilor Republicii Moldova.
Avînd în vedere computerizarea rapidă a ţării, securitatea informaţională va fi
asigurată la nivel juridic şi organizaţional prin reducerea factorilor principali de risc,
precum efectele viruşilor informatici, funcţionarea defectuoasă a computerelor şi
softurilor, neglijenţa sau rea-voinţa utilizatorilor şi conectarea neautorizată a
persoanelor terţe. Pentru depozitarea securizată a bazei de date de importanţă
naţională este necesară crearea arhivelor şi stocurilor de documente electronice.
În scopul prevenirii crimelor informatice şi a ameninţărilor faţă de securitatea
internă, care ar putea fi generată de vulnerabilitatea sistemelor tehnologiilor
informaţionale, precum şi a asigurării securităţii bazelor de date şi a registrelor, sunt
necesare întreprinderea măsurilor organizaţionale şi de securitate fizică. În caz
contrar, crimele informatice pot căpăta o formă periculoasă a crimei organizate de
rînd cu traficul ilegal de arme şi droguri.
Pentru ca sistemul de stat de apărare să funcţioneze corespunzător în caz de criză
sau război şi ca statul să poată transmite la timp şi eficient fluxul de informaţii,
inclusiv cele clasificate, dintre Republica Moldova şi lumea externă, este imperativ
de a institui capacităţile naţionale necesare pentru efectuarea schimbului securizat şi
stocare a informaţiilor.
3.2 Reforma Serviciului de Informaţii şi Securitate
Iniţierea unui proces amplu de reformare a sectorului justiţiei şi a organelor de
ocrotire a normelor de drept impune, în mod obiectiv, realizarea proceselor de
modernizare şi reformare a altor sectoare, din domeniul securităţii naţionale.63
Sistemul organelor securităţii statului este în permanentă reformare, vectorul de
bază fiind optimizarea structurii şi modificarea obiectivelor funcţionale în contextul
63 DEX. Bucureşti: Ed. Univers Enciclopedic, 2009 // http://dexonline.ro/definitie/reforma (vizitat 08.04.2014)
60
evoluării situaţiei din ţară şi de peste hotare şi în raport cu principalele ameninţări de
securitate. În acest sens, una din sarcinile primordiale ale reformării constituie
racordarea atribuţiilor şi funcţiilor serviciului special moldovenesc la rigorile statului
de drept şi ale comunităţilor informative moderne, asigurînd, concomitent,
transparenţa în activitate şi consolidarea controlului democratic asupra activităţii
Serviciului. Mondializarea relaţiilor umane în toate domeniile, dezvoltarea rapidă a
mijloacelor de comunicare, noile tehnici şi evoluţia ştiinţei, impulsionarea instituţiilor
democratice, interdependenţa progresivă a statelor şi apariţia unor noi manifestări ale
puterii economice, cu consecinţe politice şi sociale, sînt principalii factori de
impulsionare a transformării instituţiilor publice, atît naţionale, cît şi străine, în
special a serviciilor de inteligenţă, dobîndind noi dimensiuni.
Actualmente, principalele riscuri la adresa securităţii naţionale cunosc evoluţii
considerabile, fapt ce a determinat asumarea de către Republica Moldova a anumitor
responsabilităţi în vederea consolidării mediului regional european şi general de
stabilitate. În acest sens, Serviciul urmează să se adapteze conceptual şi funcţional,
inclusiv prin armonizarea cadrului legislativ, implementarea unor procedee moderne
în activitatea informativă şi contrainformativă, la modelul serviciilor speciale din
statele cu democraţie consolidată.
Proiectul planului de acţiuni este structurat în 3 compartimente, corespunzător
celor 3 obiective generale stabilite în proiectul strategiei de reformare a Serviciului de
Informaţii şi Securitate64:
1) Asigurarea independenţei în activitatea Serviciului.
Respectarea principiului independenţei în activitate presupune, în primul rînd,
asigurarea unui cadru juridic corespunzător. În acest sens, reieşind din specificul
activităţii Serviciului se propune elaborarea unui proiect de Lege privind activitate
informativă şi contrainformativă. Acest act legislativ este indispensabil pentru un
64 HOTĂRÎRE Parlamentului privind aprobarea Strategiei de reformare a Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformare a Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova pentru anii 2014–2018, Nr. 230 din 10.10.2013 publicată în M.O. al R.M. Nr.243-247 din 01.11.2013
61
serviciu special, deoarece, funcţiile acestuia se axează, în special pe aspectul de
culegere a informaţiilor, identificare a ameninţărilor şi riscurilor, şi prevenirea unor
consecinţe nefaste pentru securitatea Republicii Moldova. În acest context, palierul
de acţiune al S.I.S., formele, metodele, mijloacele utilizate se deosebesc esenţial de
specificul activităţii altor organe de ocrotire a normelor de drept.
De asemenea, Legea privind activitatea specială de investigaţii nu acoperă tot
spectrul de acţiune a unui serviciu special, fiind orientată, în mare parte spre
asigurarea ordinii publice.
De asemenea, urmează a fi revizuit întreg cadrul legislativ-normativ ce
reglementează activitatea S.I.S. (Legea securităţii statului, Legea privind organele
securităţii statului, Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii
Moldova, Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, Legea privind
sistemul de salarizare în sectorul bugetar, alte acte legislative şi normative), în
vederea reglementării conceptului de „securitate naţională”, determinării şi delimitării
certe a competenţelor Serviciului, în raport cu alte autorităţi, asigurării independenţei
Serviciului, stabilirii misiunii acestuia, definirii funcţiilor de coordonare şi evaluare a
activităţii Serviciului, exercitate de către Preşedintele Republicii Moldova, stabilirii
unui mecanism clar de realizare a controlului Parlamentar, revizuirea mandatului
conducerii Serviciului, în sensul specificării condiţiilor legale de numire/destituire
din funcţie, elaborarea unei noi simbolici a Serviciului65 etc.
Independenţa în activitate a Serviciului urmează a fi asigurată şi prin instituirea
unor măsuri ce ar exclude factorul corupţional al efectivului S.I.S., inclusiv prin
asigurarea cu salarii decente a ofiţerilor de informaţii, instituirea unor garanţii sociale
şi juridice echivalente restricţiilor şi interdicţiilor impuse în temeiul exercitării
funcţiei, verificarea integrităţii ofi ţerilor de informaţii, etc.
2) Eficientizarea capacităţilor institu ţionale pe domeniile principale de
activitate şi de asigurare a acestora.
65 DECRETUL Preşedintelui R.M. privind unele simboluri corporative ale Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Nr.923-VII din 20.12.2013 publicată în M.O. al R.M. Nr.304-310/844 din 27.12.2013
62
Pentru a putea aprecia eficienţa activităţii funcţionale a S.I.S. este necesar de a
monitoriza în permanenţă activităţile desfăşurate. În acest scop va fi creat un nou
mecanism intern de evaluare în dinamică a funcţionalităţii S.I.S., care va fi
implementat de către o subunitate desemnată în acest sens. Avînd în vedere evoluţia
fenomenelor ce influenţează mediul de securitate, serviciile speciale moderne au
nevoie de mai multă flexibilitate pentru a-şi ajusta capacităţile la necesităţile de a
răspunde corespunzător cerinţelor de asigurare a securităţii naţionale.
Reieşind din prevederile Legii securităţii statului şi Legii privind organele
securităţii statului, structura Serviciului este aprobată de către Guvern. Aceste
prevederi, şi-au pierdut actualitate, încă din momentul reorganizării Ministerului
Securităţii Naţionale în Serviciul de Informaţii şi Securitate. Prin Legea nr. 753-XIV
din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate, s-a stabilit că
activitatea S.I.S. se coordonează de către Preşedintele Republicii Moldova. În acest
context, consider oportun aprobarea structurii Serviciului prin Decret al Preşedintelui,
care va putea fi modificată în funcţie de necesitatea de mobilizare a capacităţilor pe
un segment sau altul de activitate, în limita efectivului aprobat de către Parlament.
Concomitent, pe lîngă ajustarea structurii S.I.S. la condiţiile mediului de securitate,
pentru a asigura eficienţa şi promptitudinea în procesul de gestionare a riscurilor şi
ameninţărilor la adresa securităţii Republicii Moldova este necesară şi dotarea
corespunzătoare a S.I.S. cu mijloace tehnico-materiale.
De asemenea, un aspect, nu mai puţin important, ce deseori condiţionează
succesul unui serviciu special, ca generator de securitate, ar fi conjugarea eforturilor
atît pe plan naţional cît şi pe plan internaţional. În acest fapt, urmează a fi materializat
prin sporirea şi diversificarea mecanismelor de interacţiune ale S.I.S. cu alte autorităţi
publice naţionale, în limita competenţelor acestora, precum şi cu partenerii străini
(structuri de informaţii şi securitate, agenţii şi servicii de informaţii şi securitate ale
altor state)66.
66 КРАТКИЙ ОБЗОР НЕКОТОРЫХ СЕКРЕТНЫХ СЛУЖБ (Caracteristica de bază a unor servicii secrete) // http://www.agentura.ru/library/hirschmann/part7 (vizitat 15.05.2014)
63
Optimizarea capacităţilor de monitorizare a fluxurilor informaţionale şi
adaptarea la dinamica provocărilor actuale – în cadrul acestui obiectiv specific se
propune de a reglementa un nou sistem de planificare şi determinare a direcţiilor
prioritare sub aspect informativ şi contrainformativ, de către beneficiarii legali de
informaţii (spre exemplu: stabilirea unei liste de priorităţi pe termen scurt şi/sau
mediu, ori a unui „caiet de sarcini” pentru S.I.S., elaborat în conformitate cu
competenţele legale ale Serviciului).
În procesul de reformare a S.I.S., o atenţie deosebită va fi acordată pregătirii
profesionale a efectivului. În acest sens, urmează a fi reformat Institutul Naţional de
Informaţii şi Securitate „Bogdan Întemeietorul Moldovei”, inclusiv prin revizuirea
statutului juridic, structurii, dotarea acestuia cu materiale didactice necesare,
cooperarea cu experţii din diferite domenii ce prezintă interes pentru securitatea
naţională, cu centrele de instruire specială ale altor state, etc.
De asemenea, se intenţionează de a crea o platformă de cooperare în plan ştiinţific
cu experţii nominalizaţi, precum şi cu centrele academice, în vederea
efectuării/elaborării unor studii tematice.
3) Responsabilizarea şi controlul democratic asupra Serviciului.
Serviciul recunoaşte necesitatea de dezvoltare a mecanismelor de comunicare cu
societate şi, în acest context, pentru a asigura o pîrghie eficientă de informare, se
propune crearea, în cadrul S.I.S. a unui Centru de comunicare şi relaţii publice.67
Menirea acestui Centru va fi, în special, informarea corectă şi obiectivă a societăţii
asupra problemelor de securitate de interes public, inclusiv prin: organizarea
conferinţelor de presă, briefingurilor de informare, publicarea articolelor tematice în
mass-media şi altor evenimente publice de rezonanţă mediatică, elaborarea şi editarea
unor materiale informative (broşuri, reviste, pliante, cărţi, monografii, etc.).
67 HOTĂRÎRE Parlamentului privind aprobarea Strategiei de reformare a Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformare a Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova pentru anii 2014–2018, Nr. 230 din 10.10.2013 publicată în M.O. al R.M. Nr.243-247 din 01.11.2013
64
De asemenea, se propune reconfigurarea paginii web a Serviciului, crearea unei
baze de date video/foto despre evenimentele publice desfăşurate, actualizarea
resurselor multimedia ale Serviciului, sensibilizarea opiniei publice asupra viziunilor
strategice în domeniul securităţii naţionale, etc.
De asemenea se propune a dezvolta şi consolida relaţii de cooperare a Serviciului
cu societatea civilă, mass-media, mediul academic şi universitar, etc. În acest context,
se intenţionează organizarea unor evenimente, cum ar fi: vizite de familiarizare la
Serviciu, seminare, conferinţe, mese rotunde pe marginea tematicilor specifice
asigurării securităţii naţionale, traininguri şi seminare de profil, destinate
reprezentanţilor media, societăţii civile, blogosferei, liderilor de opinie, mediului de
experţi, cu privire la consolidarea opiniei publice în spiritul statului de drept şi a
valorilor de securitate naţională.
65
Concluzii şi propuneri
Analizînd cadrul juridic al Serviciului, caracteristicile acestuia şi competenţa,
precum şi comunităţilor informative a marilor puteri ale lumii, precum cele din
S.U.A. - Central Intelligence Agency (C.I.A.), Federaţia Rusă – Федеральная
служба безопасности (Ф.С.Б.), ca fiind apreciate de majoritatea autorilor precum
sunt cele mai eficiente şi performante, şi cele din vecinătate (Romînia – S.R.I.,
S.I.E.), am putut să fac o diferenţă dintre acestea şi S.I.S. – caci prin diferenţă se
observă neajunsurile, lipsurile etc.
Ca elemente care generează puterea şi eficienţa serviciilor secrete enunţate şi care
pot fi adoptate şi în Republica Moldova pentru eficientizarea comunităţii de
informaţii au fost identificate următoarele:
� Cadrul legislativ se modifică periodic, pentru a fi adaptat noilor evoluţii ale
mediului de securitate şi pentru a putea contracara ceea ce mulţi numesc astăzi
ameninţări asimetrice (expresia se referă la mijloace sau tactici utilizate de către state,
grupuri teroriste sau indivizi cu scopul de a fortifica atacurile împotriva duşmanilor
mult mai puternici, evitînd o confruntare directă).
� Cauza succesului celor 3 servicii secrete străine prezentate constă inclusiv în
modul în care au reuşit să-şi atragă colaboratorii, astfel: la americani pe primul rînd
este situată retribuţia materială, totul fiind doar „o afacere”; la români, faţă de
americani, este necesitate de contribuţie din partea statului, pe primul loc fiind, după
părerea mea, crearea sentimentului apartenenţei la o organizaţie elitistă, în care intră
doar persoanele într-adevăr cu abilităţi; la ruşi este simţită încă specificul K.G.B.-
ului, una dintre legendarile servicii secrete din sec. XX a U.R.S.S.
În cele din urmă, vin cu următoarele propuneri :
� propun ajustarea grilei de salarizare a ofiţerilor şi specialiştilor S.I.S. cu cea a
altor instituţii de asigurare a securităţii statului în scopul egalării nivelurilor de
salarizare, ceea ce va favora apropierea la standartele internaţionale, condiţionarea
ofiţerilor de implimentare mai profundă în activitatea sa, lichidarea posibilelor riscuri
de luare de mită ş.a.;
66
� principiul conspirativităţii a activităţii informative interne şi externe este unul
absolut necesar, însă Serviciul nu poate să se ascundă în spatele acestuia. E necesară
crearea unui centru, menţionat anterior, în vederea informării cetăţenilor
(contribualilor) despre - unde şi în ce scop se cheltuie banii lor. De asemenea solicit a
fi fondate mai multă literatură de specialitate unde s-ar găsi informaţii mai profunde
în ceea ce ţine de Serviciu, critici şi comparaţii privitor la competenţa altor organe.
Dat fiind faptul că prin modificările operate în CPP şi în Legea nr.753-XIV din 23
decembrie 1999 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al R.M., prin Legile nr.
177-XVI şi nr. 178-XVI din 22 iulie 2005, Serviciul de Informaţii şi Securitate nu are
statut de organ de urmărire penală, se impune completarea art.24 din Legea nr. 216-
XV din 29 mai 2003 cu privire la sistemul informaţional integral automatizat de
evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit
infracţiuni, pentru a asigura accesul Serviciului la informaţia cu caracter criminal şi la
alte informaţii utile, conţinute în banca centrală de date pentru îndeplinirea
atribuţiilor ce ţin de asigurarea securităţii naţionale, desfăşurarea activităţii de
combatere a terorismului, a crimei organizate transnaţionale, propun:
� a reîntoarce în competenţa Serviciului urmărirea penală, deoarece ne
aflăm în cursul european şi luînd în consideraţie că majoritatea serviciilor
secrete din lume au urmărire penală, ar fi bine să ne aliniem la standardele
internaţionale.
� a dezvolta tema aceasta mai profund, cu detalii noi apărute în ceea ce ţine
de legislaţie, deja în calitate de masterand.
67
Bibliografie
I. Legi şi alte acte normative
1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.94 publicată în M.O. al R.M. Nr.1 din
12.08.1994;
2. Codul Contravenţional al R.M., Nr.218-XVI din 24.10.2008 publicată în M.O. al
R.M. Nr.3-6 din 16.01.2009;
3. Codul Penal al R.M., Nr.985-XV din 18.04.2002 publicată în M.O. al R.M.
Nr.128-129 din 13.09.2002;
4. Codul de Procedură Penală al R.M., Nr.122-XV din 14.03.2003 publicată în
M.O. al R.M. Nr.104-110 din 07.06.2003;
5. Legea R.M. privind Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, Nr.619
din 27.08.1991 publicată în M.O. al R.M. nr.11-12 din 30.12.1991;
6. Legea R.M. privind organele securităţii statului, Nr.619-XIII din 31.10.1995
publicată în M.O. al R.M nr.10-11 din 13.02.1997;
7. Legea R.M. privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova,
nr.753-XIV din 23.12.1999 publicată în M.O. al R.M. nr.156 din 31.12.1999;
8. Legea R.M. privind modul de aplicare a forţei fizice,a mijloacelor speciale şi a
armelor de foc, nr.218 din 19.10.2012 publicată în M.O. al R.M nr.254-262 din
14.12.2012;
9. Legea R.M. privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, nr.170 din
19.07.2007 publicată în M.O. al R.M. nr.171-174 din 02.11.2007;
10. Legea R.M. privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat
(poligraf), nr.269 din 12.12.2008 publicată în M.O. al R.M. nr.57-58 din 20.03.2009;
11. Legea R.M. pentru aprobarea Concepţiei securităţii naţionale a Republicii
Moldova, nr.112 din 22.05.2008 publicată în M.O. al R.M. nr.97-98 din 03.06.2008;
12. Legea R.M. cu privire la Sistemul informaţional integral automatizat de evidenţă
a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, Nr.216
din 29.05.2003 publicată în M.O. al R.M. nr.170-172 din 08.08.2003;
68
13. Legea R.M. privind activitatea specială de investigaţii, nr.59 din 29.03.2012
publicată în M.O. al R.M nr.113-118 din 08.06.2012;
14. Legea R.M. privind secretul de stat, nr.245 din 27.11.2008 publicată în M.O. al
R.M nr.45-46 din 27.02.2009;
15. Legea R.M. privind securitatea statului, nr.618-XIII din 31.10.1995 publicată în
M.O. al R.M. nr.10-11 din 13.02.1997;
16. DECRETUL Preşedintelui R.M. privind unele simboluri corporative ale
Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Nr.923-VII din
20.12.2013 publicată în M.O. al R.M. Nr.304-310/844 din 27.12.2013
17. HOTĂRÎREA Guvernului cu privire la funcţiile de bază şi structura Ministerului
Securităţii Naţionale al Republicii Moldova Nr. 510 din 16.09.1991 publicată în M.O.
al R.M. Nr.000 din 30.12.1991;
18. HOTĂRÎREA Guvernului cu privire la Biroul central naţional Interpol din
Republica Moldova Nr. 294 din 10.05.1995 publicată în M.O. al R.M. Nr.033 din
15.06.1995;
19. HOTĂRÎRE Parlamentului privind aprobarea Strategiei de reformare a
Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova şi a Planului de acţiuni
pentru implementarea Strategiei de reformare a Serviciului de Informaţii şi Securitate
al Republicii Moldova pentru anii 2014–2018, Nr. 230 din 10.10.2013 publicată în
M.O. al R.M. nr.243-247 din 01.11.2013.
II. Manuale, monografii, cursuri, tratate
1. Bloşenco M, Teoria generală a dreptului. Cahul: S.n., 2010, 122 p.
2. Burghelea E., Direcţia Informaţii Militare între ficţiune şi adevar. Bucureşti:
S.n., 1994, 264 p.
3. Lazăr T., Colesnic V., Vişanu N., Principiul egalităţii şi nondiscriminarii.
Chişinau: Ed. Tipografia Centrală, 2012, 24 p.
4. Roman D., Vizdoagă T., Oganele de Ocrotire a Normelor de Drept. Chişinau:
Ed. Cartier, 2001, 279 p.
69
III. Edi ţii periodice, culegeri, articole
1. Panainte P., Gorincioi R., Rotari I., Securitatea naţională - imperativ strategic.
În Jurnalul Academic, Nr.9/2008, 22 p.
IV. Surse internet
1. http://agentura.ru/library/hirschmann/part7 (vizitat 15.05.2014)
2. http://cpt.coe.int/lang/rom/rom-convention.pdf (vizitat 15.05.2014)
3. http://dexonline.ro/definitie/%C8%99ovinism (vizitat 08.04.2014)
4. http://dexonline.ro/definitie/amenintare (vizitat 08.04.2014)
5. http://dexonline.ro/definitie/cercetare (vizitat 08.04.2014)
6. http://dexonline.ro/definitie/organ (vizitat 08.04.2014)
7. http://dexonline.ro/definitie/reforma (vizitat 08.04.2014)
8. https://europol.europa.eu/sites/default/files/flags/moldova.pdf (vizitat
13.05.2014)
9. http://facultateadrept.ru/oond/89-organele-de-men355inere-a-ordinii-
securit259355ii-publice-351i-securit259355ii-statului.html (vizitat 08.04.2014)
10. http://justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=398 (vizitat 15.05.2014)
11. http://justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=398 (vizitat 15.05.2014)
12. http://justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=398 (vizitat 15.05.2014)
13. http://justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=398 (vizitat 15.05.2014)
14. http://parlament.md/StructuraParlamentului/Comisiipermanente/tabid/84/Com
missionId/2/language/ro-RO/Default.aspx (vizitat 14.05.2014)
15. http://ro.wikipedia.org/wiki/Drept (vizitat 13.05.2014)
16. http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Securitate_%C8%99
i_Cooperare_%C3%AEn_Europa (vizitat 14.04.2014)
17. http://ro.wikipedia.org/wiki/Serviciul_de_Informa%C8%9Bii_%C8%99i_Secu
ritate (vizitat 14.05.2014)
70
18. http://ro.wikisource.org/wiki/Letopise%C8%9Bul_%C8%9B%C4%83r%C3%
A2i_Moldovei,_de_c%C3%A2nd_s-au_desc%C4%83lecat_%C8%9Bara
(vizitat 06.05.2014)
19. http://sis.md/ro/activitatea-informativa-externa (vizitat 06.05.2014)
20. http://sis.md/ro/asigurarea-securitatii-economice (vizitat 06.05.2014)
21. http://sis.md/ro/asigurarea-securitatii-informationale (vizitat 06.05.2014)
22. http://sis.md/ro/combaterea-terorismului (vizitat 06.05.2014)
23. http://sis.md/ro/contraspionaj (vizitat 06.05.2014)
24. http://sis.md/ro/istoric (vizitat 14.05.2014)
25. http://sis.md/ro/legislatie/acte-legislative (vizitat 06.05.2014)
26. http://sis.md/ro/transparenta-decizionala/nota-informativa-proiectul-legii-
privind-activitatea-contrainformativa-si (vizitat 06.05.2014)
27. http://test.sis.md/md/sendmail/istorie (vizitat 08.04.2014)
28. http://wikimapia.org/7909425/ro/Serviciul-de-informa%C5%A3ii-%C5%9Fi-
securitate-al-RM-S-I-S (vizitat 14.05.2014)
71
Anexe
72
Anexa Nr. 1
Fig.1
STEMA
SERVICIULUI DE INFORMA ŢII ŞI SECURITATE
AL REPUBLICII MOLDOVA 68
68 DECRETUL Preşedintelui R.M. privind unele simboluri corporative ale Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, nr.923-VII din 20.12.2013 (M.O. al R.M. nr.304-310/844 din 27.12.2013)
73
Anexa Nr. 2
Fig.2
EMBLEMA
SERVICIULUI DE INFORMA ŢII ŞI SECURITATE
AL REPUBLICII MOLDOVA 69
69 DECRETUL Preşedintelui R.M. privind unele simboluri corporative ale Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, nr.923-VII din 20.12.2013 (M.O. al R.M. nr.304-310/844 din 27.12.2013)
74
Anexa Nr.3
Directorii serviciilor de informa ţii ale Republicii Moldova: 1. Generalul Nicolae Sazîkin (1940-1941) – comisar al poporului pentru
afaceri interne din R.S.S.Moldovenească;
2. Generalul Iosif Mordoveţ (1944-1955) – comisar al poporului pentru
Securitatea Statului (N.K.V.D.) din R.S.S.Moldovenească;
3. Colonelul Andrei Procopenko (1955-1959) – preşedinte al Comitetului
Securităţii de Stat (K.G.B.) din R.S.S.Moldovenească;
4. Generalul Ivan Savcenko (1959-1966) – preşedinte al Comitetului
Securităţii de Stat (K.G.B.) din R.S.S.Moldovenească;
5. Generalul Piotr Civertko (1966-1975) – preşedinte al Comitetului
Securităţii de Stat (K.G.B.) din R.S.S.Moldovenească;
6. Generalul Arcadi Ragozin (1975-1979) – preşedinte al Comitetului
Securităţii de Stat (K.G.B.) din R.S.S.Moldovenească;
7. Generalul Gavriil Volkov (1979-1989) – preşedinte al Comitetului
Securităţii de Stat (K.G.B.) din R.S.S.Moldovenească;
8. Generalul Gheorghe Lavranciuc (1989-1990) – ministru şi preşedinte al
Comitetului Securităţii Statului (K.G.B.) din R.S.S.Moldovenească;
9. Generalul Tudor Botnaru (1990-1991) – ministru al securităţii naţionale
(preşedinte al Comitetului pentru Securitatea Statului);
10. Colonelul Anatol Plugaru (1991-1992) – ministru al securităţii naţionale
(preşedinte al Comitetului pentru Securitatea Statului);
11. Generalul Vasile Calmoi (1992-1997) – ministru al securităţii naţionale;
12. Generalul Tudor Botnaru (1997-1999) – ministru al securităţii naţionale;
13. Valeriu Pasat (1999) – ministru al securităţii naţionale;
14. Valeriu Pasat (1999-2001) – director al S.I.S.;
15. Generalul Ion Ursu (2001-2007) – director al S.I.S.;
16. Artur Re şetnicov (2007 - 2009) – director al S.I.S.;
75
17. Gheorghe Mihai (2009 - 13 octombrie 2011) – director al S.I.S.;
18. Valentin Dediu (18 octombrie 2011 - 25 octombie 2012) – director interimar
al S.I.S.;
19. Mihai Balan (25 octombie 2012 - prezent) – director al S.I.S.;70
70 http://ro.wikipedia.org/wiki/Serviciul_de_Informa%C8%9Bii_%C8%99i_Securitate (vizitat 14.05.2014)
76
Anexa Nr. 4
ETAPELE DE BAZĂ ALE CONSTITUIRII ORGANELOR DE SECURITATE
ALE REPUBLICII MOLDOVA
1. Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova, nr.196 din 9 septembrie, 1991
Comitetul Securităţii de Stat al Republicii Moldova este desfiinţat şi în baza
acestuia este creat Ministerul Securităţii Naţionale al Republicii Moldova.
2. La 16 septembrie 1991 Guvernul Republicii Moldova aprobă atribuţiile de bază
şi structura M.S.N., iar la 6 aprilie, 1992 – Regulamentul M.S.N. al Republicii
Moldova.
3. La 31 octombrie 1995 Parlamentul Republicii Moldova adoptă Legile cu privire
la securitatea statului şi cu privire la organele securităţii de stat ale Republicii
Moldova. Aceste legi au fost promulgate la 31 ianuarie 1997 de Preşedintele
Republicii Moldova dl Petru Lucinschi.
4. La 9 septembrie 1997 cu prilejul împlinirii a 6 ani de la crearea M.S.N. al
Republicii Moldova, printr-un Decret prezidenţial, a fost proclamată sărbătoarea
profesională – Ziua lucrătorilor securităţii de stat a Republicii Moldova.
5. Prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.217-14 din 12.12.1998, s-a
decis elaborarea unor acte normative, privind reglementarea reorganizării
M.S.N.
6. La 16 noiembrie 1999 prin Legea Republicii Moldova nr.676-XIV, Ministerul
Securităţii Naţionale este reorganizat în Serviciul de Informaţii şi Securitate
(S.I.S.) al Republicii Moldova.
7. La 23 decembrie 1999, Parlamentul Republicii Moldova emite Legea nr.753-
XIV, cu privire la Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.
8. 2000, 18 ianuarie – din componenţa SIS este retras Departamentul Trupelor de
Grăniceri al RM şi reorganizat într-o autoritate publică.
77
9. La 3 martie, 2000, prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova, este aprobată
noua structură a S.I.S. al Republicii Moldova.
10. 2002, 10 septembrie - prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1192,
în cadrul Serviciului, în baza Centrului de Instruire al SIS, este înfiinţat Institutul
Naţional de Informaţii şi Securitate, cu statut de instituţie de învăţămînt superior.
11. 2005, 22 iulie – prin Legea nr.177- XVI pentru modificarea Legii nr. 753 – XIV
din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii
Moldova, au fost expuse într-o redacţie nouă atribuţiile Serviciului, fiind exclusă
competenţa de efectuare a urmăririi penale.
12. 2006, 13 noiembrie - în baza Hotărîrii Guvernului RM nr.1295 este creat Centrul
Antiterorist al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova,
organ abilitat cu dirijarea, coordonarea şi realizarea măsurilor de combatere a
terorismului.
13. 2007, 19 iulie - de către Parlamentul Republicii Moldova este aprobată Legea
nr. 170 privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate.
14. 2009, 10 februarie - prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 124,
Institutului Naţional de Informaţii şi Securitate, i se conferă numele „Bogdan,
Întemeietorul Moldovei”.
15. 2010, 13 februarie – în baza Hotărîrii Guvernului RM nr. 84 cu privire la
transmiterea unei întreprinderi de stat, Centrul de Telecomunicaţii Speciale
(CTS) trece din gestiunea Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii
Moldova în gestiunea Cancelariei de Stat (CTS a fost creat în subordinea SIS la
11 iunie 2002 – prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 735 cu privire
la sistemele speciale de telecomunicaţii ale Republicii Moldova – întru
protejarea informaţiilor importante pentru stat, crearea, administrarea şi
asigurarea funcţionării şi dezvoltării sistemelor naţionale speciale de
telecomunicaţii).71
71 http://wikimapia.org/7909425/ro/Serviciul-de-informa%C5%A3ii-%C5%9Fi-securitate-al-RM-S-I-S (vizitat 14.05.2014) şi http://sis.md/ro/istoric (vizitat 14.05.2014)