GARDIENII I . SECARA ANDREEA

Gardienii I Andreea Secara

Capitolul 1 : Introducerea. Soarele atinge iarba cruda, lin, in timp ce eu ma indrept spre masina alba din fata Universitatii. Vantul se strecoara usor si delicat prin parul desprins si bogat,ce straluceste in lumina soarelui ca o para coapta . Sunetul invalmasitor umple atmosfera , venind din imbulzeala comuna din Universitate. Toti tinerii poarta diplomele cu ei in semn ca examenele s-au terminat , iar ei se bucura de rezultate iesind cu prietenii in oras sau strigand de bucurie . O fata roscata ca focul imi face cu mana , incercand sa isi ia ramas bun prin priviri . Eu ii raspund printr-un zambet si prin strigatul in engleza de ramas bun. Cu totii isi vad de treaba , cu totii vorbesc unii peste altii fericiti de incheierea facultatii. Deschid portiera dreapta si intru in masina lasandu-mi bagajul si diploma pe bancheta din spate. Un glas dulceag imi sopteste la ureche in timp ce ma intind spre bancheta: -Stii ca te iubesc, nu? Ma intorc , iar privirile noastre se ciocnesc iar deodata imi simt buzele infierbantate. Inchid ochii si raspund sarutului incet si pasional.-Si eu te iubesc. Soptesc la randul meu , incet , dand parul saten la o parte , dezvelind urechea roz. Masina scoate un zgomot puternic , porneste, apoi noi doi incepem sa discutam:-Am trecut prima !exclam entuziasmata de rezultatul uimitor pe care il primisem.-Vad, ca ai progresat mult, din fata rusinoasa si cuminte , la prima actrita din clasa. Sunt foarte mandru de tine. Dar cred ca stii asta. Acum vrei sa mergem la tine acasa?-Da. As vrea sa ii anunt si pe parintii mei despre rezultatele examenului, s-o flocosesc pe Tesa si apoi putem sa mergem unde vrei tu.-Bine.In legatura cu antrenamentul, te-ai mai gandit?-Da. Vreau sa incepem cat de curand , acum ca tot am terminat facultatea, am timp sa ma antrenez destul cat sa pot sa-mi controlez puterile foarte bine.-Am un loc special unde ma antrenam eu cand eram mai tanar. -Sam, vorbesti de parca ai fi batran. Esti foarte tanar, stii asta. Un nemuritor traieste mult timp.

-Raluca--Stii ca ea nu vrea asta! -Da ,stiu! Dar nu am de ales. Eu nu pot conduce lumea asta pana la nesfarsit. Crede-ma ca sunt obosit si numai pot sa le fac pe toate.-Eu , stiu! Va cred. Dar ati putea sa-l puneti pe Sam , mai intai. -Nu intelegi? Asta e destinul ei.Cred ca stii foarte bine , doar esti ingerul ei pazitor. Nu cred ca Domnul te-a trimis degeaba. Ai fost foarte bine informata despre cine trebuie sa ai in grija. Fa-ti treaba si numai zabovi incarcand sa ma convingi pe mine. Chiar daca eu o sa pun pe altcineva pe ,,tron tot ea va stapani la un moment dat . Eu nu pot sa schimb ceea ce e scris. Acum poti sa iti cauti altceva de facut. Pasarile ciripesc , neobosite in timp ce batranul cu par carunt si barba lunga iese cu pasul agales din paradisul inverzit. Forme abstracte sunt construite in arbustii care mai de care mai pitici sau mai mari. Cerul e limpede ca apa rece din munti, iar soarele imprastie undeva departe un curcubeu mirific . Luna alba si mica se zareste cu greu din cauza astrului maret auriu ce pune stapanire pe intregul tinut stelar. Mirosul trandafirilor , al violetelor , al crinilor si al altor flori nobile si imparatesti pluteste in aer, completand atmosfera perfect. Cerul da semne ca se pregateste de venirea serii dar inca e devreme. Parul castaniu al fetei cadea dezlegat pe umeri, implinindu-se in bucle nedefinite . Totul e verde in jur iar mirosul proaspat de flori si iarba cruda se simte puternic. Aici e locul special pentru a te relaxa si pentru a avea o intalnire perfecta sau chiar pentru un picnic cu prietenii, in schimb Raluca se ingrijora din cauza mea.

-Morgane--Chiar imi pare bine ca ai venit . spune Morgane foarte emotionata.-Si mie. Imi face mare placere sa te ajut. Barbatul inalt , cu parul tuns normal, de culoare saten, cu ochii verzi ca o campie pe timp de vara, itinde o carte groasa, veche si prafuita spre fata cu ochii caprui ca al unui leu. Ochii lui se misca in toate partile analizand complet camera in care se afla cei doi. Trebuie sa citesti in fiecare seara tot ce am insemnat pe carte, numai asa poti invata latina,continua barbatul cu vocea lui grava dar delicata.-Multumesc , mult , Dean! Esti cel mai bun.-Pentru nimic. Baiatul sta cateva momente de parca se gandeste la ceva apoi spune cu vocea intretaiata. Ai putea sa faci niste sacrificii pentru mine?-La ce te referi?-O sa vezi. Dar, eu doar vreau sa stiu.-Cred ca da. Dar despre ce e vorba?intreaba Morgane punand cartea grea la o parte.-O sa iti spun atunci cand o sa fii pregatita. Tu ziceai mai demult ca vrei sa ai putere, o putere mai mare. La ce te-ai referit? -Nu conteaza.-Morgane , eu pot sa te ajut. Eu stiu ca nu ai incredere in mine dar eu am in tine. Te rog . Vreau sa stiu.-Stii, iubita lui Sam, nu?-Da.-Ea , e........fata cu parul in mii de tente de blond si castaniu incerca sa isi gaseasca cuvintele gesticuland intr-o parte si-n alta. E altfel. Eu o simt mai tare. Nu stiu daca ma intelegi dar nu stii as vrea sa fiu mai buna ca ea. Intotdeauna ea e cea placuta de toata lumea , ea e cea mai admirata, iar eu eram pata pe care trebuia sa o stergi.-Inteleg, vrei sa te simti mai puternica pentru a fi mai buna ca ea la tot. Bine . Pentru asta trebuie sa faci anumite sacrificii si compromisuri si ceea ce ti-am dat sa faci.-Si ce compromisuri ar trebui sa fac?-De exemplu sa ranesti pe cineva....Sa omori pe cineva .-Ce? Poftim. ?Nu pot face asta.-Dar trebuie. Daca vrei sa fii puternica .-Andreea- Piciorul meu atinge in sfarsit pamantul. Cobor din masina si inaintez cu diploma in mana pe cararea ingusta din fata casei. Tesa lenevea la umbra in fata casei , cu burta in sus. O ating usor pe burtica ei pufoasa apoi intru in casa, urmandu-ma rapid,dupa o saritura agila din pozitia ei de dormit.Ajung in sufragerie, imi dau haina jos, iar mama vine din bucatarie salutandu-ma zgomotos.-Uite, spun aratandu-i diploma .-Ce e asta? Dupa ce mama mea analizeaza bucata de hartie lucioasa, de mai multe ori , vine la mine apoi imi da un sarut pe obraz in semn de multumire.-Sunt foarte mandra de tine, spune ea in romana cat Sam era afara aranjandu-si masina cea de pret.-Si eu . si va multumesc ca m-ati sustinut in tot acest timp.-Nu mi-ai spus ca azi ai examenul.-Stiu am vrut sa fie o surpriza si vad ca mi-a iesit. Sam intra grijuliu in casa si ni se alatura. Se apropie cu pasii bine calculati si ii saruta usor mana mamei mele, ca un gentleman adevarat. -Buna ziua. Spune Sam pe un ton cald.-Buna, Sam. Ce mai faci. -Bine, am aflat ce rezultate are Andreea si sunt foarte mandru de ea. -Si eu sunt.-Unde este domnul Secara?-Are de lucru in camera lui. Scrie o carte. Tocmai am pus masa sa mancam. Ai vrea sa ni te alaturi? Ne-ar face placere.-Desigur. Sam si cu mine , ne uitam unul la altul.Prin privirile noastre se citesc coduri ascunse si numai de noi stiute, ochii nostri transmiteau nesiguranta si teama. Amandoi stiam ca ceva avea sa urmeze . Intotdeauna cand Sam manca la mine acasa sau era invitat de parintii mei pentru diverse discutii, discutiile se terminau intr-un mod ceva mai dur si incomod pentru el. Parintii mei mereu il tachinau sa nu ma raneasca, il intrebau de fiecare data unde ma duce, ce facem, ei insinuau ca imi vrea raul, iar tatal meu il ataca de fiecare data sa aiba grija cum se comporta cu mine. Ochii verzi ca oceanele nesfarsite , sclipeau spre mine iar Sam imi ridica mana apoi imi bate usor cu palma peste mana mea incercand sa ma consoleze in privinta mesei ce avea sa aiba loc. Amandoi luati de mana urcam treptele din hol apoi intram in camera mea unde vreau sa ma schimb de hainele de scoala.Sam se aseaza pe fotoliul moale si comfortabil de langa pat si isi aranjeaza parul in plete cat mai potrivite.-Mi-e frica. Oare ce or mai zice si de data asta. Bluza aluneca pe pat iar Sam se uita la spatele meu in timp ce imi cautam hainele in sifonierul de langa baie.-De ce? Sunt sigur ca o sa fie bine.-Sam , nu stiu cum sa-ti spun dar mi-e cam rusine. De fiecare data parintii mei te ataca. -Stiu, dar eu ii inteleg. Esti singura lor fiica si sunt protectori, din cate vad nu le place sa te vada ca suferi. Nu ai de ce sa iti fie rusine. Eu tot pe tine de vreau , indiferent de parintii tai, prietenii tai sau orice altceva.-Stii ca esti dulce? Spun in timp ce ma apropii de el . In sutien si in pantalonii lungi de scoala negrii, ma urc in bratele , baiatului romantic si iubitor . Sam ma apuca de mijloc , iar eu ma joc in parul lui lung pana mai sus de barba. Dupa ceva timp de chicoteala , ma ridic si ma imbrac , Sam iese din camera coborand jos la parintii mei. Masa era gata deja cand Sam a ajuns . Tatal meu statea in capul mesei vorbind cu mama mea ce aseza pe masa farfuriile pline cu paste imbracate in sos de rosii deabea scoase din cuptor. Sam se aseaza si el in celalalt capat al mesei , pentru ca tatal meu zicea ca un adevarat barbat se aseaza in capul mesei. Pana atunci nu facea asta dar acum si-a luat inima in dinti si a facut pasul cel mare. Mama mea a terminat de pregatit masa iar cu totii ma asteptau pentru a inepe sa mancamIn timp ce ma asteapta toti , Sam sparge linistea cu vocea lui lina si grava.-Cred ca sunteti foarte multumit de fiica voastra. Are rezultate foarte bune. Actoria este foarte grea, mai grea decat era inainte. Sper ca Andreea sa ajunga o mare actrita. Eu o voi ajuta cu ce voi putea.-Sam, mai spunemi despre tine . Tu de unde vii? -Eu m-am nascut in Boston. Am trait acolo catva timp apoi ne-am mutat in Washington. Dupa ce mama mea a murit, fratele meu, tatal meu si cu mine ne-am mutat in Chicago pentru putin timp . Eram foarte mic cand mama mea s-a stins, nici nu am apucat sa o vad . Eu nu stiu cum arata, doar din poze am aflat cum aceasta arata.-Imi pare rau sa aud , asta , spune mama mea miscata de povestea trista spusa de prietenul meu.-Noi am foast mai mult pe drumuri din cauza tatalui meu ce s-a apucat de vanatoare, dupa ce mama a murit. El impreuna cu fratele meu mai mare s-au apucat de vanatoare, asta era singurul lucru care il facea sa se simta bine . In timp ce ei vanau eu am urmat facultatea de actorie si am intrat in lumea filmelor regizand un film din anii 2000. -Interesant, trecutul tau. Mi-am dat seama ca esti un baiat cu carte, Sam de prima oara , dar sa vedem daca esti si cu minte, raspunde tatal meu intepat . Cobor rapid pe scari si imi cer scuze ca am intarziat. Ne-am asezat la masa si il anunt pe tatal meu de realizarea surprinzatoare si incredibil de buna. Tatal meu ridica paharul plin de bere spumanta si blonda in cintea terminarii facultatii. Continuam in liniste sa mancam gustoasa mancare pe care mama mea o pregatise. In timp ce eu mancam cu privirea atintita in farfurie, Sam spune glume distingand atmosfera. Tatal meu parea ganditor , in schimb mama se simtea in apele ei pana ce eu ma ridic de la masa. Ochii parintilor mei ma urmaresc , privirea fiind agila exact ca o felina ce isi urmareste prada.-Mancarea a fost foarte buna......-Sam! Tatal meu ma intrerupa fara strangere de inima.-Da domnule!-Te intreb ceva dar trebuie sa imi raspunzi foarte sincer si cu bun simt. Esti impreuna cu Andreea de 3 ani de zile. Va intelegeti bine, iar eu ma simt foarte implinit cand o vad fericita. Dar , Sam tu o iubesti pe Andreea?-Da. Fara sa ma gandesc. Ma simt cel mai bine cu ea. Pot vorbi orice cu ea. Dar mai ales are acel ceva care ma face sa ma indragostesc in fiecare zi de ea....-Bine, opreste-te. Am inteles. Acum faci parte din familie.-Nu stiu ce sa zic, sunt onorat.-Taci si bea o bere.Cei doi se ridica de la masa si ies in curtea inferioara in timp ce Tesa ii urmarea meticulos cu coada ei stufoasa in sus si mieunand subtire in semn de alint.Mama mea e surprinsa de interventia tatalui meu brusca si uimitoare.-Ce s-a intamplat cu tati?-Stiu ! Si pe mine ma surprinde atitudinea lui. Nu am vorbit nimic cu el despre chestia asta, si chiar nu ma asteptam la asa ceva, credeam ca iar se va sfarsi cu o atmosfera itepatoare pentru tine si Sam.-Acum , unde sunt?-Am vazut ca s-au dus in gradina. Cine stie ce fac ei doi acolo, doar sper sa se poarte frumos cu Sam.-Eu cred ca ma duc sus. Vrei sa te ajut sa strangi masa?-Nu , du-te sus.mama mea se apuca exact dupa ce ma idepartez de ea si urc scarile in pas grabit ca de obicei. Un gand mi-a venit in minte, acela ca Elena ar putea sa joace cu mine in film. Pentru ca am un proiect cu Morgane ma gandesc sa ii trimit o recomendare pentru primul film. Ma las pe patul pufos iar raspunsul balanganitor ma face sa plonzej in sus si-n jos. Sunt in apele mele mai ales de intamplarea de mai devreme,. Se pare ca azi am o zi buna. In timp ce ma relaxez pe pat stand cu fata in sus , holbandu-ma la tavan, imi aduc aminte de anul in care l-am cunoscut pe Sam. Acel an imi este tiparit in memorie exact ca o carte veche intr-o biblioteca nemaiatinsa de nimeni de decenii bune. Terminasem liceul de un an si inca eram in Romania. Aveam prietenii mei buni acolo , o iubire imposibila de mult uitata ,amintiri frumoase si nemuritoare si sentimente de dor pentru prietena mea cea mai buna cu care ma certasem in urma cu cateva luni. Romania a avut un impact major asupra mea mai ales ca mi-am petrecut acolo copilaria. Chiar daca Romania are dezavantajele ei , eu m-am simtit bine. Am avut o copilarie buna si distractiva cu urcasurile si cobarasurile ei ca oricare alta. O adolescenta cu peripetii , indragostiri infantile , dureroase si prostute, de nopti nedormite, triste si plansete pentru iubirea pierduta in fiecare seara. Imi aduc aminte forte bine exact ce simteam in perioada aceea. Eram confuza nu stiam ce vreau sa fac dar ma hotarasem dupa nopti svarcolite, ganduri razvratite , certuri cu mine insumi sa fac facultatea de actorie in America. Familia nu a avut comori cu aur ingropate in spatele casei , deci eram o familie normala, cu probleme si cu distractie in acelasi timp. Nu am dus lipsa de nimic dar pentru asta parintii mei au trebuit sa faca eforturi. In ultima zi de zabovit in Romania mi-am luat ramas bun de la toti cei stiuti de mine , chiar si de la tipul de care imi placea chiar daca nu vorbisem prea mult cu el toti acei ani, tot m-am luat in vorba ca plec In New York. In fine , asta-i alta poveste. In ziua aceea eram foarte agitata si emotinata. Visul meu se indeplinea cu fiecare pas pe care il faceam. O ultima intalnire de grup cu prietenele mele , a avut loc dimineata , pentru ca seara trebuia sa fiu in avionul ce ducea spre Marea Britanie , Londra. De acolo schiambam avionul , si luam unul pentru New York. Am plans asa de tare cand am plecat din tara incat imi venea sa las orice planificare balta, insa aveam sentimentul ca ceva avea sa se intample.

Capitolul 2 :Trecutul. Am ajuns in New York. Totul era uimitor, blocuri si cladiri se ridicau spre ceruri iar tot ce puteai vedea erau strazile impecabile si reclame inalte . Zarva unui oras mare ma facea sa tremur de bucurie , pentru ca acolo ma simteam in largul meu. Oamenii erau calmi dar si grabiti totodata, mirosul de metal si praf era in aer . Atmosfera ma definea , fiind incarcata cu imbulzeala masinilor si a oamenilor. Tatalui meu niciodata nu i-a placut zarva orasului dar, pentru mine ar face orice, totusi ei s-au gandit sa luam o casa in suburbia New York-ului , acolo fiind putin mai retrasi ,am putea sa ne bucuram de liniste si puritate. Coborand din avion, imediat am luat un taxi. In timp ce taxi-ul inainta prin imensul paradis din beton, eu ma minunam uitandu-ma pe geam de tot ce vedeam. Era asa de imens totul , toate cladirile erau inalte de nici nu puteai sa le zaresti varful . Eram inconjurata de santinele din beton si metal , care vegeau cu neincetare New York-ul. In sfarsit am ajuns in noua mea casa. Doua etaje se desprindeau de sol, cu doua curti, una inferioara sii una frontala. Casa era pictata in culori deschise si imbietoare, iar florile micute , incercau si ele sa traiasca fara ingrijire si iubire. Am intrat in casa , am inceput sa despachetam, mobila era deja la locul ei dar numai lucrurile personale mai lipseu . Tesa sarea rapid din cusca ei atunci cand i-am dat drumul si inspecta cu atentie fiecare locusor din casa , chiar si de mai multe ori. Acum totul era pustiu dar dupa ceva timp casa noua era incarcata de toate prostioarele noasatre familiale.Culcusul lui Tesa era in camera mea de la etaj, exact langa patul meu, pentru ca asa puteam ajunge la ea daca ma aplecam putin peste pat si o puteam mangaia atunci cand ma simteam singura si deprimata. Mirosul acela de casa noua m-a izbit din primul pas pe care l-am pus pe tinutul nou pe care trebuia sa-l domin. Am pus gemuletul format din doua componente pe biroul de langa usa care se deschidea in balcon. Aveam o priveliste incredibila dincolo de bariera banala ce ma despartea de lumea de afara. Oceanul Atlantic se zarea undeva departe iar o silueta nedistinsa se ridica cu mana dreapta spre cer. Statuia libertatii stapanea cu multa atentie valurile jucause ale Atlanticului . O gramada de case ne erau alaturi cu multi proprietari draguti si primitori. Mi-a fost greu sa ma acomodez, itradevar, dar totusi ma simteam bine in partea cealalta a lumii. In primele zile mi-a fost frica sa ies din casa , din cauza oamenilor noi si a locului necunoscut. Eram exact ca pisica mea cand am luat-o prima oara. A examinat totul dar pana atunci a stat pitita intrun colt si examina cu privirea totul in jur pana cand era obisnita cu necunoscutul teritoriu. Dupa catva timp de omorat neuronii cu ingrijorarile mele infantile, am decis sa ies in oraj pentru a descoperi locul ce avea sa fie de acum noua mea casa. In timp ce ma indreptam spre Centrul Orasului, in mers agales, cu castile in urechi(doua dopuri de urechi cu transmitatoare wireless ce se conectau la telefonul meu, ce era doar un geam ce continea mii de componente minuscule si utile) cineva ma suna cu un numar de Romania. Era un numar necunoscut dar am raspuns cu tragere de inima. -Alo? Raspund la telefon-Salut, Andreea. Sunt eu, Raluca.-Buna!Ce faci? Nu am mai vorbit de ceva vreme . Imi pare bine ca ai sunat.-Bine. Am auzit ca ai fugit in America.-Da, m-am retras in Statele Unite , chiar am nevoie de asta. -Imi pare bine pentru tine. Dar am o surpriza pentru tine si asta sigur te va surprinde. Eu m-am mutat in New York. -Nu se poate!! Nu imi vine sa cred. Chiar e cea mai mare coincidenta posibila. Deci chiar nu cred. Tu vorbesti serios?-Foarte serios.-Si eu tot in New York. -Parintii mei s-au mutat de la cearta noastra aici asa ca am fost nevoita sa vin si eu aici. -De ce nu mi-ai zis ca te muti in New York? -Pur si simplu nu am vrut sa te intristez . Stiu ca daca nu erai tu aici iti venea foarte greu sa stii ca eu sunt in SUA iar tu nu . Deci vroiam sa tin secret.-Dar nu ti-a mers. Imi pare bine ca am pe cineva aici . Am putea sa ne intalnim ? Unde stai?-In centrul orasului. Dar asta nu conteaza. O sa ne intalnim la o cafenea . La Bristo Cafe poti sa vii?-Scuze , dar sincer nu am idee unde se afla acest Bistro . Nu stiu daca o sa pot sa ajung , sunt aici doar de cateva zile si nu stiu absolut nimic despre locul asta. Ar trebui sa ma ajuti.-Stai calma, nici eu nu ma pricep dar ne vom descurca. -Stii cafeneaua aceea de langa aeroport.-Aia mare?-Da . Poti veni acolo?-Desigur . Deci ne intalnim la Aero Coffe. Bun. Deabea astept . Ne vedem acolo.Entuziasmul umbla prin venele mele. Prietena mea era alaturi de mine, nu imi venea sa cred , eram bucuroasa si uimita in acelasi timp. Un taxi trece pe langa mine.Cu mana fac un semn mai stangaci pentru a opri. Ma urc cu grija in masina si cu o engleza fricoasa spun destinatia mea. Ajunsesem insfarsit in cafenea. M-am asezat la o masa de langa geam pentru ca aveam privelistea orasului, care ma facea sa ma linistesc. Ma simteam asa de prost in lumea aceea necunoscuta si periculoasa, acela nu era locul meu, nu era bine ca ma aflam acolo , sau cel putin asta imi ziceau gandurile incurcate si fricoase. Parca totul ma respingea , dar nu era adevarat , eu eram asa de speriata incat eu imi induceam aceasta stare de disconfort. Presiunea aerului crestea iar temperatura devenea din ce in ce mai mare , transpiratia de pe frunte se scurgea incet pe langa sprancene dar rapid cu mana eu stergeam dara lasata. Gandurile mi se rastalmaceau la fiecare secunda care trecea , acestea parand ore intregi. Teama se zvarcolea incet dar violent prin mine , facand ca sentimentele mele sa fie vizibile .Deodata o mana , fina si delicata s-a trantit pe coltul mesei , facandu-ma sa tresar. Ochii mei timizi s-au ridicat spre fata ce statea sprijinita de masa la care stateam si ma minunam de ceea ce vedeam. Intradevar era Raluca , dar nu aceea pe care o stiam eu, cu care am copilarit , nu aceea a Raluca. Parul ei traversa lin umerii in bucle dense si subtiri , iar ochii ei verzi ca un mar crud deabea creat de mama natura conturati cu negru sclipeau de fericire. O fata subtire , dar bine intretinuta , cu o rochita rosie si pantofi inalti, ce nu o defineau acum cativa ani. Ma ridicasem , incet si am imbratisat-o si am simtit cum prietenia noastra s-a legat iarasi.-Nu cred ! Te-ai schimbat ...am spus pe un ton cald si tremurand.-Stiu. Sunt mare acum. A trebuit . Nu mai sunt Raluca mica ce se invartea speriata pe langa tine.-Am observat.-As vrea sa plecam de aici acum , putem sa vorbim cand ajungem in centru.Am luat rapid un taxi . Am ajuns repede in centrul orasului, nici macar nu am avut timp sa mai privesc pe geamul masinii. Ridic portofelul sa platesc dar Raluca imi atinge usor mana , pentru a ma retrage. Am inteles ca vroia ea sa plateasca si sa ma linisteasca. Sunt sigura ca am trimis vibratiile negative imediat ce a ajuns la cafeneaua aeroportului. De aceea incerca sa ma linisteasca , cu gesturi delicate. Tremuram cand m-am dat jos din masina , si era cat pe ce sa ajung pe jos in mijlocul strazii, nu eram deloc eu , iar totul imi displacea. Stomacul meu vuia , simteam ca ceva bun avea sa se intample, dar totusi ma simteam de parca totul se ruina . Cu cat timpul trecea cu atat nervozitate , disconfortul , durerea interioara cresteau. Ceva se intampla cu mine , aceea nu eram eu. Am intrat in cafenea si ne-am asezat la o masa de langa geam , dupa ce am rugat-o frumos pe Raluca. M-am asezat cu spatele la lume dar cu fata la geam iar ochii mei incepeau sa urmareasca jucausi si cu o frica imaginabila inauntrul lor toti oamenii ce pareau ca niste furnici in propriul musuroi.-Un frappe, tacerea interioara a mea fusese distrusa de vocea Ralucai. Multumesc mult.Engleza Ralucai era foarte buna , ziceai ca e o americanca nativa. Ma surprindea lucrul asta , pentru ca ei nu-i placea engleza atunci cand o stiam eu.-Andreea , vrei ceva? Raluca continua in engleza.-Nu, multumesc sunt bine. Am continuat sa ma uit la miscarea oamenilor de afara . Insfarsit eram in liniste , totul parca se limpezea. Chelnerita , a adus comanda Ralucai iar linistea a continuat . Nu pentru mult timp , pentru ca deodata am vazut pe geam o valma ciudata ce ma intriga. Urmaream cu privirea un grup de oameni , echipati cu camere de luat vederi si aparate foto cu bliturile lor enervante. Grupul de oameni se opreste la intrarea in cafenea si un personaj dubios intra inauntru. Oamenii au inceput sa se agite si au inceput sa faca poze , atunci mi-am dat sema cine era acel personaj. Baiatul inalt, brunet cu ochelari de soare, imbracat elegant si stilat era chiar faimosul Peter McKinley. Nu m-am alarmat prea tare insa imi placea sa privesc ce se intampla in jurul meu. Raluca se uita cu nepasare la barbatul care se indrepta spre bar. Deodata mi s-a facut sete , asa ca m-am ridicat de la masa si am vrut sa ma duc la bar.-Esti nebuna? A spus Raluca disperata.-Nu. Mi s-a facut sete.Nu stiam cum am ajuns acolo , dar intr-un sfarsit am facut-o. Nu l-am privit nicio secunda , pe individul faimos de langa mine. Simteam cum toti ochii ne priveau . Era dureros . Toate privirile erau ca niste ace , bagate in spatele capului.-Un cocktail , te rog. Barbatul se uita la mine mirat. Imi introc capu spre el si ii dau un zamet fals. Ma simteam foarte prost , mai ales ca imi era si rau , iar acum cu totii se holbau la mine, acesta fiind ultimul lucru pe care vroiam sa mi se intample.-Cum poti sa le rezisti, engleza mea insfarsit iesea din cufarul vechi in care a fost inchis.-O! Ei? Doar oameni , ca si mine, nu inteleg de ce exagereaza asa cateodata. Peter McKinley, baiatul a intins mana cu un aer gratios si ingamfat. -Andrea . Incantata.Am scuturat mainile , apoi mi-am luat bautura si m-am ridicat.-Esti diferita. De ce nu vrei sa mai vorbim candva ?-Nu sunt interesata. M-am indreptat ,cu pas grabit spre masa la care Raluca si cu mine stateam. M-am intors din nou catre geam si am inceput din nou analiza peisajului imbulzit de afara. -Te simti bine? Raluca m-a intrebat punandu-si mana pe umaraul meu.Ma uitam in gol si parca asteptam ca agonia sa se sfarseasca. Mii de voci rasunau in capul meu si eram sigura ca nu erau vocile mele.Nu puteam sa gandesc, nu aveam nicio ideea din ce mi se intampla. Ma simteam rau , parca universul cadea in capul meu, puternic , facandu-ma sa ma innec in interiorul meu. Nu realizasem ce imi spusese Raluca pentru cateva momente . Dar intr-un sfarsit i-am raspun cu un glas stins si grav:-Ma doare capul , dar sunt bine! Continuam sa ma uit pe geamul ce ma trimitea in zarva aceea din afara cafenelei.Ai spus ca vorbim cand ajungem aici. Acum spune. S-a intamplat ceva ?-Nu. Vroiam sa te intreb daca vrei sa dormi la mine intr-o noapte.-Mi-ar placea. Dar trebuie sa vorbesc cu parintii mei mai intai. Stii nu prea ma simt bine in orasul asta. E foarte diferit si mai ales totul e asa de necunoscut , nu sunt deloc in apele mele . Nu stiu daca ma simt destul de bine ca sa pot veni la tine.-Inteleg . Dar, gandeste-te . Daca vom sta impreuna poate te vei simti mai bine pentru ca noi ne stim una pe alta. Macar ai pe cineva pe care stii.-Sincer , nu cred ca te mai stiu.Ochii oamenilor erau in continuare atinti spre mine. Privirile lor ma strapungeau ca niste ace. Capul meu mai avea putin si exploda. Era liniste la masa noatra dar in schimb , vocile din capul meu nu se opreau. Deodata mi-am intors capul si am observat ca barbatul faimos nu mai era la bar. Ma-m uitat rapid pe geam , icercand sa vad daca a plecat , uimita pentru ca nu-l vezusem cand plecase. Raluca imi facea un semn , subtil cu spranceana dreapta. Mi-am indreptat privirea spre directia pe care prietena mea o arata si vedeam cum barbatul se aproprie cu o hartie in mana. Cu privirea in pamant lasa bucata de hartie pe masa noastra si s-a indreaptat rapid si fara nicio vorba spre iesire.Un alt grup de oameni l-a luat cu asalt , in timp ce ma uitam pe geam uimita si chinuita de vocile neincetate care rasunau in capul meu. Iau hartiuta in mana si imi dau seama ca barbatul si-a scris numarul de telefon. L-am pus inapoi fara sa zic nimic. Am luat paiul in mana si incep sa beau cocktail-ul rece de pe masa ce ma astepta de 10 minute-Imi pare bine ca esti cu mine aici. spunea Raluca zambind. In schimb ma cam ingrijorezi, zambetul acela perfect a pierit.-Da , sunt foarte bine. Tu ce ai mai facut in New York de cand ai venit.?-Nimic, special. Deabea saptamana asta am terminat de aranjat tot in apartament. Este asa de dragut aici. Imi place . De abea astept sa vad cum sunt oamenii pentru ca inca nu am vorbit cu nimeni de aici.-Foarte bine. Esti dornica de lucrui noi, am observat. Poate poti sa te imprietenesti cu vreun vecin de-al tau. -Tu ce crezi? Sa aplic la facultate? La conservator sau sa mai astept ca tine un an?-Nu stiu faci cum vrei. E alegera ta. Eu nu am stat ca asa am vrut eu. Noi trebuia sa ne mutam anul trecut doar stii si nu am putut. Am o intrebare. Pana la urma de ce mi-ai zis atunci ca nu mai vrei sa vorbesti cu mine?-Atunci eram deja aici, intelegi? Nu vroiam sa zici ca nu te-am luat si pe tine, pentru ca stiu cat de mult vroiai sa vii aici. Nu am vrut sa fii suparata pe mine.-Inteleg. Dar stii ce nu inteleg, cum de te-ai schimbat asa mult intr-un an cel mult?-A trebuit sa ma maturizez. Asa cum ai fost tu la 13 ani. A trebuit sa te maturirezi. -Da corect. Ai dreptate. Inteleg. Scuze. Nu stiu ce am. Ma simt asa de prost. Vrei sa mergem intr-un loc mai linistit. Toata aceasta galagie ma inebuneste.-Bine . Vom merge pe jos , pana la cel mai apropiat parc.-Ok. Ne-am ridicat de la masa . Raluca a iesit din cafenea inaintea mea , iar eu am pus repede foicica dupa ce am platit ceea ce luasem. Am urmat-o pe Raluca cu pas grabit.-Cum de ai putut sa vii in America fara el? Stiu ce mult tineai la el.-La cine? La Andrei?-Nu. Lasa-ma cu Andrei. Eu te stiu ,Andreea , nu ai tinut deloc la Andrei. -Ba da , de ce crezi ca am fost impreuna asa de mult timp?-Ca sa scapi de Alex. Sa-l uiti. Vrei sa iti reaminstesc toti anii 2012,2013 si 2015 ? -Desigur , ca nu am facut asa ceva. Da , l-am iubit si da nu l-am uitat nici acum dar Andrei m-a facut sa ma simt bine , eu , m-a facut sa traiesc fericita . Si acum il iubesc si pe el.-Ai avut antecedente cu Alexandru . Te-a placut , tu l-ai placut, dar nu inteleg ce s-a intamplat. Raluca se uita la mine suspicios . -Nu am chef sa ma gandesc la asta, ba chiar nu am chef sa imi dau seama ce s-a intamplat atunci sau ce am simtit atunci . Vreau doar sa ma relaxez , pentru ca , dupa cum observi tot acest balamuc m-a dat peste cap . Ma simt pierduta . Ajunsesem intr-un parculet micut , vrede si linistit , exact ce imi trebuia . Mai departe era un cuplu foarte adorabil , ce chicoteau de cand in cand si zambeau larg unul la altul . Mi-am aprins o tigareta , alba si lunga , nu foarte tare insa destul incat sa-mi satisfaca placerea de a fuma . Ma relaxam pur si simplu cand inspiram fumul acela dens si il expiram , lent , cateodata in cerculete.-Nu te-ai lasat de fumat nici acum ? Mi-ai promis ceva . Raluca privea atent fumul ce se inalta in indepartarea cerului.-Stiu , vorbesc foarte mult , nu-i asa ? Da-mi si mie un motiv pentru care m-as lasa ?- Sunt multe , Andreea. In primul rand sanatatea ta . Pentru mine, pentru parintii tai dar mai important pentru tine .-Pentru mine ? Pentru mine nu as misca nici macar un deget . Raluca , tu te-ai schimbat , insa eu nu .-De ce , tot timpul trebuie sa fii asa cu tine ? Adica de ce vrei sa te distrugi ?-Asa sunt eu ,bine ? Viata mi-a luat partea buna si draguta cu care ma respectam odata , insa acum am doar ura. Si stii de ce e asta ? Pentru ca se pare ca eu stric totul . Tot ce vreau sa fac , se sfarseste a fi un mare dezastru , un haos . Si ce e cel mai rau e ca nu am pe nimeni care sa ma faca sa imi schimb parerea despre mine . Cu totii dati doi bani pe mine , deci asa voi face si eu : Voi da doi bani pe mine , sau chiar nici atat . Pur si simplu eu nu vad nimic in mine . Sunt doar un om amarat care iroseste aerul . Nici macar nu merit sa traiesc . -Tu te auzi ce fel vorbesti ? Te realizezi cat de penibil arati si suni ? Gresesti , nu sunt doar eu aia care s-a schimbat . Si tu te-ai schimbat , Andreea . Si nu in bine , crede-ma .-E problema mea , ok ? spun neinteresata de argumentele prietenei mele . Raluca statea si se uita la mine , ciudat , de parca eram o fiinta nemaivazuta . Oare chiar asa de mult ma schimbasem ? Poate , insa nu imi pasa . Ma uitam intrigata la fumul pe care il scoteam .Mai bine am dormi la mine .-Da , dar trebuie sa ma duc pe acasa . -prezent-Buzele mele sunt fierbinti , deschid ochii si realizez ca Sam ma saruta cald . Atipisem . -Cred ca toata scoala asta te-a epuizat . zice Sam asezandu-se langa mine in pat .-Da , cred ca asa este . -Ai visat ceva , nu-i asa ?-Nu , doar o amintire . Anul in care ne-am cunoscut . Mintea mai vrea sa mai realizez ca am avut pana la urma si un trecut .-Eu cred ca nu-ti cunosti mintea , prea bine , defapt nimeni nu si-o cunoaste . E doar o iluzie . Vei stii mai multe , la momentul potrivit.-Urasc cand faci asta . Daca tot am deschis subiectul , inseamna ca acum trebuie sa aflu , nu ?-Nu mai forta lucrurile , Andreea . Eu asta vreau sa te invat de atata timp , dar tot pe a ta o tii.Am facut fata de copil , nevinovat , si mi-am luat privirea de la el . Sam se apropie usor de urechea mea si imi spune :-Daca tot ai terminat scoala , m-am gandit ca ai vrea sa te muti la mine . Ma intorc la el , ma uit adanc in ochii lui si ii soptesc . -Da , vreau. -Ai zis-o de parca te-am cerut de sotie. Am inceput amandoi sa radem .-Stii ca trebuie totusi sa ii intreb pe ai mei , nu-i asa ?-Ai 22 de ani cred ca te va lasa . -Ma indoiesc , sunt fata lor . Stii doar ca parintii sunt foarte prudenti cand vine vorba de fata lor . Da voi rezolva eu . Pentru ca te iubesc. Il sarut dulce pe obraz , apoi ma duc la baie cu agilitatea unei feline . Ma uit in oglinda cu foarte multa atentie , imi analizez toata relfetia mea , iar amintirile iar incep sa se destainuie.-trecut-Cu ruxacul in spate si cu telefonul in mana , urc scarile blocului in care statea prietena mea. Raluca era in fata mea , ghidandu-mi calea. Blocul era imens , pe langa ce avem noi in Romania . Nu stiu de ce, dar , Raluca a insistat sa o luam pe scari , inloc sa urcam cu liftul . Pentru mine nu era problema , fiindca nu ma simteam obosita .Dupa un timp , am ajuns mai jos cu un etaj de locuinta , Ralucai . Deodata se aude o usa deschizandu-se . Prietena mea se sprijina pe balustrada ,foarte panicata . -Hai mai repede , se auzi dindata din gatlejul fetei. O urmez cu pas grabit si intram in apartamentul ei . Ma uit pe vizor din cauza curiozitatii ce fierbea in mine . S-a dovedit ca Raluca fugea de Sam Clever , starul unui serial de succes din New York , nu aveam nicio idee ca el locuieste aici . -De ce dracu am fugit ?-Nu ... nu am fugit de nimic , dar mi s-a parut ca ..... Ok nu am nicio scuza . -Ce se intampla , cu tine si Sam Clever ? -Nimic . -Nu ma pacalesti pe mine , nu si acum . Scuipa tot . -Pur si simplu mi-e antipatic .Raluca se duce in bucatarie si aduce mai multe pahare .Eu sunt singura acasa , grai cu un aer superior . -Si cand se intorc ?-Nu stiu , cred ca peste cateva zile , deci poti sa stai la mine mai mult . Ma uitam la ea , cu cata gratie punea un suc jalnic in acele pahare cristaline .Incerc sa-i deslusesc privirea , sa-i inteleg sentimentele , insa nu mai puteam , era de parca Raluca nu mai putea simti nimic.Imi scot o tigara din ruxac ,ma uit in jurul meu si aprind cu o gratie nemai avuta inainte tigara.-Ti-am dat voie sa fumezi ? Raluca se aprinse foarte brusc exact ca tigareta de tutun dintre degetele mele .-Nu dar , ce ? Trebuie sa-mi cer voie , mai sunt un tanc ? Ma lasi ? tonul meu neserios continua sa imbimbe atmosfera,-Poti totusi sa vorbesti cu mine pe alt ton. Adica , pana la urma nu te-am injurat , ba chiar am vorbit frumos cu tine .-Stii ce ? Daca nu-ti convine , eu pot pleca .Cu tot cu tigara si ghiozdanul din cealalta mana ies pe usa , ignorand strigatele fetei din urma mea . Alerg cu capul in jos pe scari , deaodata simt ca am lovit pe cineva , atunci ridic capul si....-prezentul-Ridic capul si Sam Clever e fix in fata mea .Ma aflu in alt loc , stiu sigur ca ma aflasem in baie acum cateva secunde .-Esti bine ? baiatul se uita la mine citindu-se pe fata lui perfecta ingrijorarea.-Sam ce caut aici ? Unde sunt ? -Nu mai stii ca te-ai teleportat ? Suntem la mine in bloc .-CE ? ma panichez . -Stai calma .Ma ia de mana si ne teleportam inapoi in camera mea . Un miorlait fricos se aude de indata ce am ajuns . Tesa se sperie de fiecare data cand ne teleportam . Cred ca inca nu se poate obisnui ca si eu pot trai intre 2 lumi ca si ea .-Ce dracu s-a intamplat . Zi-mi si mie , e o gluma proasta cumva ? Stii doar ca urasc cand ma adormi .-Andreea , nu ai dormit absolut deloc . Mi-ai zis ca ai un lucru de facut si te-ai teleportat direct la mine in bloc . Sam se apropie de mine , incet iar deodata il imping , avand o privire arzatoare . -Deci , nu se poate . Eram in baie si mi-am dat cu apa pe fata , apoi....-Apoi , ce ? baiatul se uita la mine intens .-Nu , nimic ......Sam ma intrerupe pe un ton grav si serios :-Zi-mi tot , ce ? Mai nou nu mai ai incredere in mine ?-Nu ...asta e problema .......mi-e rusine . Am visat , cred . O viziune , nu stiu ce e . Prima oara cand ne-am intalnit . -Nu sunt viziuni sunt cu totul altceva . Vei intelege la momentul potrivit , si stiu ca ma vei intreba ce sunt insa , eu nu iti pot explica , dar altcineva poate , cineva cu foarte multa experienta .

Capitolul 3 :-Morgane-Mergand prin centrul orasului incearca sa-si limpezeasca capul. Adierea vantului de vara ii dadea usor parul la o parte. Singurul lucru la care fata solitara in marele canion de metal, se putea gandi este discutia pe care a avut-o cu Dean. Imaginatia unei fete palide, cu buzele ca trandafirii si parul de castana ii revine in imaginatia ei vizuala. Ochii fumurii ii straluceau plini de dezgust, in lumina stravezie a cladirilor din juru-i. Fata stie unde se duce, planurile ii se invart prin mintea-i incurcata.-Andreea--Ce vrea sa insemne asta?spun cu un aer nervos ce vroia sa imi stinga frica dezlantuita in mine.-Vei descoperi.Stii ca e timpul sa ne antrenam,nu? De odata ce ai terminat scoala, ai timp sa mai meditezi asupra ce esti tu cu adevarat.-Nu inteleg de ce trebuie sa vorbesti cu mine in ghicititori.Spune-mi cine ma poate ajuta, cine imi poate explica de ce nu ma pot controla cand am prostiile astea de viziuni.-De asta a trebuit sa vii cu mine sa ne antrenam de mai demult. Eu am cati ani am si tot ma antrenez.-Vorbeam de altceva acum.Raspunde la intrebare. De ce tot timpul ocolesti subiectul?-Singurul pe care te poate ajuta este fratele meu.-Dean?-Mdaa...Si stii doar cu nu am chef sa il vad sau sa vorbesc cu el. Daca ai nevoie de el, te poti descurca si singura sa il gasesti.-Pentru ce atata nu vrei sa vb cu el? Niciodata nu vrei sa ma introduci in trecutul tau....-Pentru ca a facut ceva pentru care nu o sa il pot sa il uit niciodata. De doua decenii nu l-am mai vazut absolut deloc si vreau sa ramana asa inca cinci-sase decenii sau chiar pentru tordeauna.O sclipire dezamagitoare il cuprinde de-ntregul iar respiratia i se face din ce in ce mai grea. Imi pun mana usor pe umarul lui. Ii simt durerea si regretul din inima, amagirea si dezamagirea. Ma uit la el si realizez cat de mult doare atunci cand cineva din familia ta te raneste si realizez cat de mult ii pot rani pe ai mei, daca afla ca le-am ascuns toata povestea asta cu Nemuritorii.-Eu zic momentan sa ne relaxam, am terminat si eu facultatea. Sam, hai sa destindem putin, frate; ma uit cu un strop din privirea mea din timpul meu vechi de cand eram inca foarte putin copil;...sau uite cum facem: o saptama faci ce vreau eu si profitam de timpul impreuna la maxim si ne relaxam si noi ca oamenii, apoi mergem sa vedem ce facem cu antrenamentul ala, si iti promit ca voi fi ascultatoare tot timpul, doar daca imi lasi o zi pe saptamana libera. Ok?Sam se uita cu un ochi spre mine si spune intr-un sfarsit:-Ok! Mi-am pus o bluza usoara, iar Sam se uita atent la fiecare miscare o faceam, imi devoreaza prin privirea lui curioasa si impunatoare unduirile corpului.Vine rapid si ma ai ia de mijloc, si ma saruta. Un sarut lung, de vis, chiar imi era dor sa ii gust ceva din iubire din nou. -Ce te-a apucat?intreb surprins uitandu-ma de jos la el.-Nu am voie sa te sarut?-Ba da, dar acum a fost diferit.Se aseaza pe pat si ma trage de mana. Am cazut peste el. Isi pune mana pe fata mea, o simte, o priveste, apoi mana-i patrunde in parul meu undulat, in noante de blond. -Nu aici.-Ne teleportam, imi sopteste baiatul dand parul la oparte.-Ei stiu ca suntem aici, hai sa le zicem ca plecam si dupaia mergem la tine.-Adica ne teleportam.-NU, ma ratoi la el. Cu masina!-Cum zici tu, se uita Sam la mine cu privirea lui patrunzatoare si adanca.Deschid