Upload
pilu-gabriela
View
39
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
Tipologia reclamei
Piata romaneasca a publicitatii este inca in formare. Acest lucru este vizibil, mai
ales in ceea ce priveste terminologia cu care se opereaza in acest domeniu, folosita chiar
de profesionisti si imprumutata din limba engleza.
Dictionnaire de L’ Academie (1878) definea reclama prin actiunea de „a face apeluri
zgomotoase la publicitate, a cauta prin toate mijloacele sa atragi atentia publicului”, iar
Le Robert- Dictionnaire alphabetique et analogique de la langue francaise, din 1981,
desemna reclama drept „punerea in vanzare, la pret redus” a unor produse, in special
solduri.[1]
1. Criterii de clasificare
Formele de promovare (reclama, promovarea vanzarilor, relatiile publice si vanzarea
personala) au aparut si s-au dezvoltat in Statele Unite. Reclama se poate defini ca o forma
de comunicare platita si impersonala cu piata (lat. clamare-a chema, a striga). Ea este
facuta pe un spatiu cumparat in presa scrisa, audiovizual sau pe alte suporturi fixe sau
mobile. O prima clasificare ar fi urmatoarea: reclama institutionala, a produsului si cea
comparativa.[2]
Reclama institutionala
Centrul de interes al acestei reclame este organizatia si nu un produs anume. Se
promoveaza o imagine pozitiva a firmei. Ea are diferite obiective: „incurajarea
investitorilor, atragerea angajatilor talentati, influentarea Parlamentului sau a Guvernului,
pregatirea intrarii agentilor de vanzare si neutralizarea efectelor unor stiri defavorabile
deja difuzate.”[3] Este vorba despre mentinerea unei anumite reputatii in fata clientilor,
adica respectiva firma trebuie sa-si pastreze o imagine publica favorabila.
Reclama produsului
In acest caz se promoveaza o imagine generala a unui produs sau anumite trasaturi ale
acestuia. De obicei, produsele de lux sunt promovate dupa imagine: parfumurile,
masinile, bauturile fine, bijuteriile si hainele de firma. Mesajele publicitare la produsele
tehnice sau industriale accentueaza mai mult caracteristicele tehnice si functionale ale
acestora.
Reclama comparativa
In general toata reclama este competitiva, dar sunt anumite mesaje publicitare care scot in
relief faptul ca un produs este mai performant decat restul de pe piata, cu scopul de a
construi o cerere selectiva. Cand se lanseaza reclama, mesajul nu are caracter comparativ
si se construieste o cerere primara. In momentul cand produsul a ajuns la „maturitate” se
foloseste reclama de reamintire, care doreste sa spuna clientilor fideli ca produsul exista
si ca este mai bun decat cele concurente.
Gheorghe Teodorescu (2003) propune o interesanta taxonomie a reclamei, luand in calcul
anumite criterii:
Tipul de bunuri si servicii promovate - reclame primare (este vorba despre produse
generice, fara marca, logo sau brand clar definite) si reclame secundare (produse
identificabile prin marca, provenienta);
Efecte comerciale produse asupra clientilor - cu actiune directa (reclama prin posta,
telefon, scrisoare recomandata etc.) si cu actiune indirecta (reclama cu mesaj ecologic);
Tipul finantatorului reclamei – reclame comerciale (cu scop profitabil) si reclame non-
comerciale (cu caracter informativ, educativ sau moralizator);
Tipul vectorului de mesaj – reclame tiparite (afise, pliante, cataloage de produse, reclame
de ziar, de revista, de carte), outdoor, audio-vizuale, neconventionale (fum colorat,
inscriptionate pe diverse obiecte utile etc.);
Tipul consumatorilor – destinatari – reclame adresate unor clienti nediferentiati (pentru
produse de larg consum: detergenti, papetarie, etc.) si reclame adresate unor clienti
informati si foarte selectivi, care opteaza pentru produse de marca (de exemplu
calculatoare, ceasuri, haine, etc.).
Maria Moldoveanu (1995) clasifica reclamele non-profit in:
Reclame politice;
Reclame guvernamentale care solicita donatii sau participarea la actiuni in
interesul public general;
Reclame emise de asociatii profesionale;
Reclame ale unor fundatii si institutii culturale private;
Reclame ale unor organizatii caritabile;
Reclame ale unor organizatii non-profit care promoveaza cauze sau interese ale
unor grupuri din cadrul comunitatii (de exemplu anti -drog, anti-fumat, de protectie a
animalelor).
De altfel, tot ea mai face o clasificare a reclamelor dupa apartenenta mediilor de difuzare:
Difuzate prin medii ce apartin sau care se afla in zona de influenta a sponsorului de
publicitate (house ads);
Difuzate prin mijloace independente de comunicare in masa, cum sunt posturile
nationale de radio si televiziune.
Reclama in mass-media
Reclamele care apar in presa scrisa, la radio si la televiziune sunt mai cunoscute de catre
publicul consumator, pentru ca toata lumea foloseste aceste suporturi media pentru
diferite scopuri – citeste presa pentru a se informa, asculta radio pentru a se relaxa sau se
uita la televizor ca o altenativa de petrecere a timpului liber. Deci, inevitabil devine si
consumator de reclame.
1. Reclama in presa scrisa
Ziarele realizeaza venituri mai mari decat oricare mediu folosit ca suport de reclama. In
Romania, numarul de ziare este destul de mare, iar din acest motiv competitia pentru
atragerea sponsorilor este foarte stransa.
In general, ziarele ofera sponsorilor de publicitate avantaje: asigurarea unui context mai
credibil decat al altor medii; o larga accesibilitate pentru public, datorata preturilor relativ
mici la care se vand ziarele; posibilitatea repetarii mesajului la frecventa dorita de
sponsor; negociabilitatea dimensiunilor si amplasamentul reclamei; costurile comparativ
scazute de productie si publicare; posibilitatea decuparii reclamei pentru a fi pastrata sau
a taloanelor de comanda pentru a fi expediate.
Cea mai importanta regula pentru a crea o reclama de succes pentru presa scrisa este de a
incepe prin a pune un titlu reclamei atat de puternic incat cititorul sa se opreasca la el, atat
de pertinent pentru mesajul publicitar incat imaginea si textul sa ii apara imediat in minte.
Pe langa titlu, reclama trebuie sa aiba un punct de interes focalizator, care poate fi o
fotografie, ca in reclama la sucul Prigat (figura 1).
Figura 1 – Reclama la Prigat
Multe dintre cele mai reusite reclame tiparite sunt cele cu texte lungi, cu titluri care incep
cu cuvintele „Cum sa”. Nu este recomandabil ca titlurile sa fie lungi, dar poate ajuta la
decizia de cumpararea a potentialilor clienti. Desi interesul cititorului scade dramatic
dupa primele 50 de cuvinte, el nu mai scade deloc pentru urmatoarle 450. Daca il
intereseaza, el va dori sa afle cat mai multe detalii despre produsul-serviciul oferit.
Randurile de incheiere ale unei reclame reiau principalul avantaj sau mai bine spus
cheama la actiune, spunand cititorului ce trebuie sa faca.[4]
Fiind mai specializate decat ziarele, revistele se adreseaza unor segmente de populatie
mai bine individualizate, ceea ce constituie un avantaj pentru sponsorul de publicitate. El
poate alege ca suport pentru reclamele sale acele reviste ai caror cititori constituie
clientela sa predilecta. De exemplu, reclama la crema Nivea Visage (figura 2) apare in
revista Avantaje, care are ca public tinta femeile, deci suportul media in care este
prezentat mesajul publicitar a fost foarte bine ales, pe langa faptul ca ofera multe detalii
despre produs.
Figura 2 – Reclama la Nivea Visage
Desi o reclama de revista este, de obicei, mai costisitoare decat o reclama de ziar avand
aceleasi dimensiuni, iar circulatia ei este mai restransa, dar prin faptul ca mai multi dintre
cititorii revistei sunt potentialii cumparatori ai produsului-serviciului oferit face ca
investitia sponsorului sa fie mai eficienta. Un alt avantaj este acela ca revistele circula in
familie, intre colegi si prieteni, deci reclamele inserate in ele ajung sa fie receptate de un
public mai larg decat indica cifra oficiala de circulatie sau de tiraj. In plus, reclama de
revista ocupa un spatiu mai mare decat al reclamei de ziar si contine mai multe detalii,
devenind astfel mai convingatoare.
Calitatea superioara a hartiei de revista permite o ilustratie mai frumoasa, cu o
reproducere mai fidela decat in ziar, ceea ce mareste si mai mult impactul asupra
publicului. De altfel, viata unei reclame de revista este mai lunga, pentru ca oamenii au
obiceiul sa colectioneze revistele si sa le rasfoiasca de mai multe ori.
Reclama la radio
In general informatia transmisa la radio este retinuta in proportie mai mica. In ciuda
acestei incoveniente, sponsorii de reclama prefera radioul ca mediu de transmitere pentru
urmatoarele avantaje:
Costuri destul de mici de productie si difuzare;
Flexibilitate in programarea orara;
Posibilitatea transmiterii unor mesaje promotionale urgente;
Difuzarea reclamei in zone geografice foarte bine delimitate, alese de sponsor in
functie de strategia sa de distributie;
Selectarea drept context pentru reclama a anumitor programe de radio preferate de
ascultatori ale caror caracteristici corespund cu profilul clientelei vizate de sponsor;
Posibilitatea receptarii reclamei fara efort si in paralel cu desfasurarea altor activitati, mai
ales celor de rutina (de exemplu, in timp ce conduci masina).
Reclama pentru radio se bazeaza pe imaginatia receptorilor, stimulandu-le capacitatea de
reprezentare mentala prin sugestie verbala si sunete ambientale. Un lucru important este
retinerea atentiei chiar din primele momente, in acest sens se recurge adesea la efecte
sonore (zgomote, voci neobisnuite), ori la o muzica socanta sau foarte placuta.
Memorabilitatea redusa specifica reclamei de radio impune concentrarea mesajului pe un
singur avantaj al produsului/serviciului promovat, folosirea frazelor scurte, inlocuirea
cifrelor si adreselor prin furnizarea unor repere de orientare familiare publicului-tinta sau
repere foarte cunoscute intregii populatii din localitate sau din zona. Nu trebuie
aglomerate reclamele de la radio cu detalii ce pot fi transmise in cadrul aceleiasi campanii
prin alte medii de comunicare (presa scrisa, afise, televiziune).
Intr-o reclama de radio, finalul este la fel de important ca inceputul. O solutie ar fi
folosirea umorului, care mareste sansele de memorare si de a asocia produsul sau
serviciul promovat cu o atmosfera de buna dispozitie. Dar este recomdabil ca aceste
reclame umoristice sa fie testate pe esantioane de public reprezentative pentru segmentul
vizat, inainte de difuzarea lor pe post, pentru evitarea unor efecte neasteptate si nedorite.
Calitatea unei reclame pentru radio are in vedere urmatoarele: identificarea produsului si
a firmei; evidentierea avantajului unic; mijloace de atragere si retinere a atentiei;
simplitatea si claritatea mesajului; desfasurarea logica a fluxului informational;
prospetimea si ingenuitatea stilului; muzica si efectele sonore, impactul si
memorabilitatea finalului.
Majoritatea spoturilor radio de 30 de secunde au 70 de cuvinte, iar cele de 60 de secunde
au 140 de cuvinte. Studiile arata ca daca sunt mai multe cuvinte intr-un spot radio,
oamenii asculta cu mai multa atentie, retin si inteleg mai bine. In ceea ce priveste
repetitia la radio a reclamelor, trebuie subliniat ca ea se refera numai la nume, oferta,
promisiune si avantaj, dar nu si gluma.[5]
3. Reclama la televiziune
Spotul publicitar TV este considerat cel mai eficace tip de reclama, deoarece foloseste un
complex de mijloace de comunicare: imagine in miscare, text si sunet.
Retelele nationale de televiziune si retelele regionale de cablu asigura reclamei o audienta
foarte larga, dar au posibilitati reduse de a dirija reclama catre cumparatorii cei mai
probabili ai produsului/serviciului promovat.
Spotul TV este ideal pentru producatorii si distributorii de bunuri de larg consum, a caror
clientela este mai putin individualizata. Avantajele sunt si pentru firmele cu raza mica de
distributie a produselor/serviciilor, care isi fac reclama prin posturile de televiziune
locale, ce transmit mesajele exact populatiei din zona.
Evaluarea calitatii reclamei de televiziune se face prin elementele de continut mentionate
la verificarea de catre sponsor a reclamei de radio. La acestea se adauga coordonarea
elementelor vizuale cu cele auditive, in sensul complementaritatii informatiei, dar si
masura in care reclama exploteaza vizualizarea ca posibilitate de integrare in universul
produsului/serviciului promovat.
Cel mai mare avantaj pe care il are televiziunea fata de celelalte mijloace de comunicare
in masa este acela ca permite demonstrarea a ceea ce se afirma. Se pot folosi imagini,
cuvinte, sunete si muzica pentru demonstrarea punctului de vedere. In plus, televiziunea
permite aratarea produsului sau a serviciului in actiune, le permite oamenilor care au
incercat produsul/serviciul sa vorbeasca despre el in public, se pot prezenta filme TV
inainte si dupa.
Figura 3 – Reclama la Dorna
Un spot TV foarte reusit este cel al campaniei pentru apa minerala Dorna (figura 3).
McCann/Creative Services si Coca-Cola Romania au lansat o campanie de imagine in
2004 pentru brandul de apa minerala Dorna, campanie care vine in continuarea celei din
2003 si reprezinta o noua oportunitate pentru marca de a-si consolida personalitatea si
valorile printr-o comunicare integrata. Campania se deruleaza pe majoritatea canalelor
TV: TVR1 si TVR2, Pro TV, Antena 1, Prima TV, ACASA TV, etc., si desi trebuia sa se
incheie la sfarsitul anului 2004, inca mai continua si in acest moment. Alaturi de spotul
TV, campania dezvolta si o componenta de outdoor si una de materiale pentru punctele
de vanzare.[6]
Este o campanie frumoasa, eleganta si unitara. In mod sigur, Dorna inspira, iar feed-
back-ul pozitiv de la consumatori dovedeste acest lucru. Astfel Dorna a devenit un
adevarat brand.
4. Situatia reclamei din mass-media romaneasca
Un studiu efectuat de un grup de specialisti romani si americani pe un numar de 214
reclame tiparite din revistele romanesti, in perioada octombrie - decembrie 2002, a aratat
ca publicitatea romaneasca este inca la inceput comparativ cu statele vestice, dar mai ales
cu SUA. Reclamele studiate includeau produse pentru uzul personal, telecomunicatii,
medicina, calculatoare si lumea showbiz-ului.[7]
Pentru realizarea esantionului de studiu s-au folosit reclame din diferite publicatii
romanesti, cum ar fi reviste pentru femei (Olivia, Femeia, Unica, Avantaje), reviste
pentru parinti (Mami), reviste despre automobile (Auto Mondial), reviste pentru
decoratiuni interioare (Domus), publicatii de interes general (Romania Libera), publicatii
de economie (Ziarul Financiar, Capital) si publicatii de specialitate (Advertising Maker).
In final, au facut obiectul analizei 214 machete de reclame alese absolut intamplator si
care au fost traduse in engleza de romani.
Reclamele au fost grupate dupa tipul de produs/serviciu pe care il promovau: automobile
(28), produse pentru ingrijirea personala (35), telecomunicatii (19), mancare si bautura
(8), hardware (33), electrocasnice (28), lenjerie si diferite produse pentru casa (3),
medicina (15), imbracaminte si accesorii (2), de la firma la firma (business-to-business)
(4), constructii si diferite industrii (4), electronice (5), locuri de distractie (6), finante si
banci (21), reclame sociale (2), autopromovarea (1). Au fost analizate dupa natura lor:
'strict comparative';
'cele care contineau comparatii implicite';
'noncomparative';
'cele care contineau laude exagerate';
Si de asemenea reclamele au fost segmenate dupa termenii de publicitate comparata,
adica dupa:
mentionarea competitorului;
aratarea competitorului;
aratarea si mentionarea competitorului;
competitor implicit;
laudele exagerate.
Au existat si alte criterii in baza carora s-a facut evaluarea: limba folosita (romana,
romana-engleza, engleza si alte limbi exceptand engleza); continutul unei reclame (o
scena familiala, prezenta unei femei si felul in care aceasta era descrisa: independenta,
casnica, obiect sexual, nonconformista); mentionarea pretului, a termenului de garantie al
produsului. La aceste intrebari s-a raspuns cu da sau nu. De asemenea, analizele au
specificat daca s-a facut o comparatie directa cu alte produse, daca performantele acelui
produs au fost prezentate sau daca s-a indicat compozitia acelui produs. Alte intrebari la
care s-a raspuns cu da sau nu au fost: daca reclama mentiona unde este produsul
disponibil, daca se arata ambalajul sau daca se specificau studii de piata facute de acea
companie. In aceste analize au fost de asemenea folosite masurari ale tendintei principale,
cum ar fi frecventa sau procentajele.
Acestea sunt cateva dintre rezultatele obtinute la studiul repsectiv[8]:
Potrivit naturii reclamelor, 78% au fost strict non-comparative. 94% din reclame
foloseau limba romana; la categoria business-to-business si electronice s-a folosit engleza
in proportie de 25%, respectiv 16%;
La categoriile medicina (20%) si locuri de distractie (16%) erau prezente familii.
Femeile erau prezente in mai mult de jumatate din reclamele pentru medicina (53,3%) si
in proportie de 66,6% in reclamele care promovau produse pentru ingrijirea personala;
In ceea ce priveste pretul, numai in reclamele pentru automobile acesta era mentionat
(50%), iar la categoria hardware era mentionat pretul in proportie de 9%;
Termenele de garantie ale produselor au fost mentionate numai in 11% din reclamele
analizate. La categoria automobile, garantiile erau mentionate in proportie de 35,7%.
Studiul indica faptul ca reclama tiparita din Romania este de abia la inceput. Reclama
difuzata la televizor este totusi lider pe piata publicitara, apoi urmeaza cea de la radio, din
presa si ultima este cea outdoor. Reclama de pe panourile stradale este intr-o continua
crestere, avand din ce in ce tot mai multe locatii in tara. Reclama outdoor include de
asemenea, panourile de pe mijloacele de transport, de pe acoperise, de pe blocuri sau din
statiile de metrou.
3. Alte tipuri de reclame
Pe langa reclamele folosite in mass-media, mai sunt cateva tipuri de reclame consacrate,
cum ar fi reclama pe Transit, afisele si panourile stradale, reclamele clasificate, reclama
prin posta, reclama de la firma la firma si cadourile cu mesaj publicitar. Desigur, aceste
tipuri sunt cele mai frecvent folosite, dar asta nu inseamna ca se epuizeaza toate formele
prin care se poate face reclama.
3.1. Reclama pe Transit
In tarile dezvoltate, acest tip de reclama a aparut la mijlocul secolului al XIX-lea sub
forma de afise expuse in mijloacele de transport, in statii si gari.
Pe langa afisele clasice tiparite, s-au extins foarte mult inscriptiile exterioare, panourile
exterioare detasabile, autocolantele apliacte in interiorul sau pe exteriorul vehiculelor:
tramvaie, autobuze, troleibuze si taxiuri.
Acest tip de reclama asigura sponsorilor de publicitate urmatoarele avantaje: posibiliatea
ca decizia de cumparare sa se produca mai repede; familiarizarea rapida a cumparatorilor
potentiali, revazand de cate ori calatoresc reclama; existenta unei sanse mari de
parcurgere integrala a mesajului publicitar.
3. Afise si panouri stradale
Reclama prin anunturi afisate in locurile publice dateaza de peste 5000 de ani. O data cu
aparitia tiparului, afisele (eng. outdoor posters) au devenit o industrie. Astfel s-au
amenajat locuri speciale de afisaj si s-au elaborat reglementari privind spatiile si
conditiile de afisare.
Drumurile de acces rutier spre marile centre comerciale au devenit locuri preferate de
amplasare a panourilor stradale (eng. outdoor signs & painted bullentins). In general,
panourile stradale au dimensiuni mari pentru a fi obervabile si lizibile, mesajul trebuie sa
fie concis, iar efectele vizuale trebuie sa fie putine la numar si de mare intensitate.
Costurile pentru panourile stradale sunt foarte mari, dar ofera avantajul celui mai mic cost
mediu pe receptor. Acest tip de reclama se practica doar pentru produse si servicii
destinate unui public foarte larg. In momentul cand se doreste reamintirea existentei unui
anumit produs/serviciu cunoscut consumatorilor se folosesc informatii de identificare a
produsului/serviciului, eventual se mentioneaza avantajul unic si/sau locul de cumparare.
Panourile stradale trebuie sa se remarce prin simplitate: textul trebuie sa fie clar, sa se
utilizeze majuscule si fonturi lizibile, elementele sa fie putine si supradimensionate, iar
culorile trebuie sa fie puternice si contrastante pe un fond simplu si monocrom.
Un bun exemplu este reclama la British Airways, un outdoor (figura 4) realizat de agentia
Publics Romania. Aceasta agentie deruleaza o campanie de promovare in perioada
aprilie-iunie 2005, „Londra se vede mult mai aproape” pentru British Airways. [9]
Figura 4 – Reclama la British Airways
Afisele si panourile stradale pot fi mentinute de firma-sponsor atata timp cat aceasta le
considera utile, daca sunt uitate poate avea loc compromiterea firmei.
3.3. Reclamele clasificate
Acest tip de reclame se adreseaza consumatorilor care stiu exact ce doresc si care au
nevoie de informatii referitoare la modalitatile de procurare a produselor/serviciilor care
ii intereseaza (puncte de desfacere, orarul magazinelor, caile de acces, modalitatile de
plata acceptate de ofertant). In acest tip de reclame ilustratia este redusa si are caracter
tehnic sau de simbolizare. Ele sunt preferate pentru ca au durata mare de viata a
informatiei si faciliteaza accesul oricui este interesat.
Principalele tipuri de reclame clasificate sunt:
· Sectiunea de reclame clasificate a ziarelor, se mai numeste si mica publicitate, unde
sunt puse si anunturi ale persoanelor particulare, pe langa reclamele firmelor; succesul
acestei formule a dus la aparitia periodicelor exclusiv publicitare (de exemplu Anunturi
Imobiliare);
· Reclama clasificata introdusa in cartea de telefon intr-o sectiune separata de cea a
abonatilor particulari, este vorba despre un spatiu de prezentare a unor informatii
referitoare la oferta permanenta a unor firme;
· Cataloagele de firme pe domenii de activitate care sunt ediate de organizatii
profesionale, agentii guvernamentale sau diverse alte grupuri de interese, ele listeaza
ofertantii alfabetic, dar ordonati pe subdomenii de activitate, ceea ce usureaza mult
identificarea lor; in aceste cataloage sunt prezentate informatii ce individualizeaza firma,
prin aspectelele/avantajele unice ale produselor/serviciilor oferite. Exista si o versiune
electronica a acestor cataloage.
Pagini Aurii (Golden pages) reprezinta un alt tip de reclama clasificata, fiind ghidul
firmelor din Romania, iar international se numeste Yellow Pages. Este cunoscut si sub
numele de Carti de afaceri; are si Carti de Telefon (Pagini Albe); exista si o versiune
electronica la adresa: www.paginiaurii.ro. In general sunt anunturi cu informatii de genul
- adresa, telefon si in primul rand sunt trecute produsele/serviciile oferite. Se practica si
reclama la Pagini Aurii, de exemplu cea facuta de Agentia Graffiti BBDO (figura 5)
pentru presa scrisa, dar sunt si spoturi TV.
Figura 5 – Reclama la Pagini Aurii
3.4. Reclama prin posta
Acest tip de reclama se caracterizeaza printr-un raspuns direct din partea consumatorului.
Ea ii ofera acestuia urmatoarele date: despre marca sau denumirea produsului si
telefonul/adresa firmei ofertante, in plus se mentioneaza avantajul unic, pretul si
atributele distinctive ale produsului/serviciului oferit.
Reclama directa prin posta consta intr-un plic sau pachet cu materiale publicitare,
eventual si cadouri cu mesaj publicitar (autocolante, calendare, etc.), insotit de o scrisoare
introductiva si un talon de comanda care se trimit unor firme sau persoane particulare
apreciate de sponsor ca fiind clienti potentiali.
Este foarte important ca ele sa fie deschise, din acest motiv plicurile/pachetele au o
fereastra transparenta ce lasa sa se vada materialele colorate dinauntru, tentand astfel
destinatarul sa le deschida. De altfel se pot scrie mesajele publicitare pe exteriorul
plicului/pachetului, specificand sumar continutul ofertei si avantajele sale. Reclama
trebuie sa contina garantii sau marturii ale unor beneficiari satisfacuti.
Materialele publicitare expediate prin posta sunt in general brosuri, pliante, cataloage,
fise de descriere a produselor/serviciilor promovate, casete audio si video, esantioane si
cupoane de comanda care mentioneaza conditiile, avantajele si garantiile de achizitionare.
Brosurile pot fi tiparite sau electronice. Cele electronice sunt in format video ori audio.
Ele au urmatoarele avantaje: permit dezvaluirea tuturor detaliilor si pot finaliza singure o
vanzare.
Reclama prin posta trebuie sa se repete cu o anumita frecventa, cel putin o data pe luna,
comunicand astfel noutati depre sponsor si produsele/serviciile sale.
3.5. Reclama de la firma la firma
Se mai numeste reclama business- to- business. Ea asigura circulatia informatiei intre
agentii economici, dar poate fi folosita de catre/sau adresata unor organizatii non-profit.
Daca se adreseaza unor destinatari care detin pozitii ierarhice similare in structuri cu
profil diferit, reclama este orizontala, iar atunci cand destinatarii se situeaza la diverse
nivele ierarhice in cadrul aceluiasi sector de activitate, ea este verticala.
Dupa continutul mesajului publicitar, reclamele de la firma la firma se clasifica in:
· Reclama economica/industriala;
· Reclama comerciala;
· Reclama profesionala;
· Reclama guvernamentala;
· Reclama non-profit (politica, religioasa, culturala si de binefacere).
Reclama economica se refera la insusirile produselor si serviciilor oferite si la
modalitatile de a le achizitiona, iar celelalte se refera mai mult la atributele imateriale ale
ofertei, apeland la factorul subiectiv al receptarii.
Reclama directa prin posta contine o scrisoare introductiva, la care se adauga diverse
materiale publicitare (cataloage tiparite, casete audio/video de prezentare a intregii oferte,
cadouri promotionale si formulare de comanda). Acest tip de reclama este costisitor din
cauza volumului mare de informatii vehiculate si a exigentilor de prezentare grafica , dar
este eficient pentru ca se soldeaza cu comenzi de valoare mare.
3.6. Cadouri cu mesaj publicitar
In general, cadourile promotionale sunt utile si estetice. Cele mai cunoscute sunt:
obiectele de uz personal (tricouri, jachete, esarfe, cravate, genti, brichete, sepci, etc.),
obiecte de birou (pixuri, calendare, agende, mape, etc.), obiecte de uz gospodaresc (pungi
de plastic, prosoape, pahare, cani, etc.), jucarii si obiecte decorative.
Avantajele cadourilor promotionale sunt urmatoarele:
v Costul mediu de productie relativ mic;
v Flexibiliate de investitie (obiecte de la cele mai ieftine la cele mai scumpe, in
functie de publicul vizat si de disponibilitatile bugetare);
v Adresabilitatea precisa (publicul tinta atins);
v Expunerea repetata (recitirea mesajului publicitar la momentul in care sunt folosite
obiectele);
v Memorabilitatea mare (studiile au aratat ca 70% din beneficiari au retinut numele
sponsorului);
v Posibilitatea stocarii obiectelor si a distribuirii lor in momentele cele mai oportune.
Reclama prin cadouri cu mesaj publicitar necesita un timp destul de mare pentru ca
acestea sa fi proiectate si produse, dar este de preferat ca ele sa fie calitative si utile
pentru a fi eficace.