MEGAN GRESSOR ºi KERRY COOK împãrtãºesc de multã vreme fascinaþia faþã de istoria dragostei. Megan Gressor este jurnalistã, redactorºi critic. Este autoare a ºase cãrþi. Kerry Cook este profesoarã, scenaristãde televiziune ºi autoare a unui roman ºi a trei lucrãri non-fiction. Celemai frumoase poveºti de dragoste... este cea de-a doua lor carte din aceastãserie, urmând culegerii An Affair to Remember.

Traducere de DANA LIGIA ILIN

Redactor: Lidia BodeaCoperta: Angela RotaruCorectori: Anca Drãghici, Iuliana PopTehnoredactor: Manuela MãxineanuDTP: Corina Roncea, Cornel Drãghia

Tipãrit la C.N.I. „Coresi“ S.A.

Megan Gressor, Kerry CookAll for LoveText Copyright © Megan Gressor and Kerry CookExisle Publishing LtdAll photographs in this book are reproduced courtesy of TRANZ International Image Library.

© HUMANITAS, 2009, pentru prezenta versiune româneascã

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiGRESSOR, MEGAN

Cele mai frumoase poveºti de dragoste întâmplate vreodatã / Megan Gressor, Kerry Cook; trad.: Dana Ligia Ilin. – Bucureºti: Humanitas, 2009

ISBN 978-973-50-2444-4I. Cook, KerryII. Ilin, Dana Ligia (trad.)821.111-32=135.1

EDITURA HUMANITAS Piaþa Presei Libere 1, 013701 Bucureºti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro

Comenzi Carte prin poºtã: tel./fax 021/311 23 30 C.P.C.E. – CP 14, Bucureºtie-mail: cpp@humanitas.rowww.libhumanitas.ro

CUPRINS

Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

III. Îndrãgostiþi din istorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10David ºi Batºeba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Abélard ºi Héloïse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17Shah Jahan ºi Mumtaz Mahal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Bonnie ºi Clyde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31Lordul Louis Mountbatten ºi Edwina Mountbatten . . . . . 39

III. Poveºti de dragoste regeºti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46Henric al VIII-lea ºi Anne Boleyn. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47Elisabeta I ºi Robert Dudley . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Eduard al VII-lea ºi Lillie Langtry. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Prinþul Rudolf ºi Maria Vetsera. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68Prinþesa Margaret ºi Peter Townsend. . . . . . . . . . . . . . . . . 74Prinþul Rainier ºi Grace Kelly . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Rita Hayworth ºi Ali Khan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87Prinþul Charles ºi Camilla Parker Bowles . . . . . . . . . . . . . 93

III. Îndrãgostiþi din literaturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102Robert Browning ºi Elizabeth Barrett Browning . . . . . . . 103Oscar Wilde ºi lordul Alfred Douglas . . . . . . . . . . . . . . . 110Gertrude Stein ºi Alice B. Toklas. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Cynthia ºi Arthur Koestler . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127Ted Hughes ºi Sylvia Plath . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132Harold Pinter ºi lady Antonia Fraser . . . . . . . . . . . . . . . . 142Carl Bernstein ºi Nora Ephron . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147

IV. Însoþiri politice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154Antoniu ºi Cleopatra. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155Woodrow Wilson ºi Edith Bolling . . . . . . . . . . . . . . . . . 161Oswald Mosley ºi Diana Mitford . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168Aung San Suu Kyi ºi Michael Aris . . . . . . . . . . . . . . . . . 176

IV. Îndrãgostiþi din lumea artei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184Frida Kahlo ºi Diego Rivera . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185Roald Dahl ºi Patricia Neal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192Isadora Duncan ºi Serghei Esenin . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198Charles Boyer ºi Pat Paterson . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204Brigitte Bardot ºi Roger Vadim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210Roman Polanski ºi Sharon Tate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217Peter Bogdanovich ºi Dorothy Stratten . . . . . . . . . . . . . . 226

VI. Îndrãgostiþi de la Hollywood. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234Rudolph Valentino ºi Pola Negri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235Mary Pickford ºi Douglas Fairbanks . . . . . . . . . . . . . . . . 241George Burns ºi Gracie Allen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247Judy Garland ºi Vincente Minnelli . . . . . . . . . . . . . . . . . 253Lana Turner ºi Johnny Stompanato. . . . . . . . . . . . . . . . . 260Marilyn Monroe ºi Joe Di Maggio . . . . . . . . . . . . . . . . . 267Natalie Wood ºi Robert Wagner . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273

7

INTRODUCERE

Luat de val; nebun dupã cineva; îndrãgostit pânã peste urechi;dragoste la prima vedere: toate acestea exprimã beþia pe

care o dã iubirea. Senzaþia cã eºti copleºit de ceva mult maimare decât tine; un soi de nebunie divinã care se abate asupraoricui într-un moment sau altul din viaþã.

Cãci iubirea este literalmente un fel de nebunie, o stare despirit în care ne lepãdãm de inhibiþii ºi facem lucruri pe careîn mod normal nu le-am face, riscând respingerea, pierdereareputaþiei sau chiar autodistrugerea. Cum zice poetul, cu ade-vãrat mai bine este sã iubeºti ºi sã pierzi decât sã nu fi iubitniciodatã.

Iatã de ce poveºtile de dragoste sunt cele mai frumoase dintretoate. ªi cu atât mai mult dacã relaþia în sine se combinã cudramã, aventurã ºi intrigã, ca în cazul celor 38 de poveºti dedragoste din viaþa realã repovestite în aceastã carte. Personajecharismatice, fapte ieºite din comun, vremuri zbuciumate –toate apar aici. Poveºtile acestor îndrãgostiþi se întind pesteveacuri ºi continente, dar au un lucru în comun: sunt toateadevãrate ºi depãºesc orice rod al imaginaþiei.

Împãraþi, regi ºi regine, preºedinþi, legende ale ecranului ºiartiºti, politicieni ºi luptãtori pentru libertate: ºi-au pus am-prenta asupra vieþii ºi a iubirii ºi de aceea poveºtile desprerelaþiile lor sunt irezistibile. Sunt bãrbaþi ºi femei care au trãitdin plin ºi au iubit din rãsputeri. Care au cules pasiunea oriundeau aflat-o; care n-au dat înapoi în faþa nici unui lucru ºi cuatât mai puþin în faþa propriilor dorinþe.

Unele relaþii au intrat în legendã, cum este cea dintre împã-ratul mogul Shah Jahan ºi iubita sa Mumtaz Mahal, pentrucare a construit Taj Mahalul. Alte relaþii au schimbat pur ºi

simplu cursul istoriei – ca aceea dintre Henric al VIII-lea ºiAnne Boleyn cea cu ochi negri, pentru care a înfruntat Romaºi ºi-a scindat þara.

Unii au sãvârºit crime grave în numele iubirii, ca RobertDudley, care ºi-a asasinat soþia, Amy Robsart, în nãdejdea însu-rãtorii cu Regina Fecioarã, Elisabeta I. Sau frumoasa aristocratãDiana Mitford, care, fãrã nici un regret, ºi-a trãdat þara pentruiubitul sãu fascist, Oswald Mosley.

Unele uniri par sã fi fost hotãrâte în ceruri – cum a fostpovestea de dragoste ca din basme dintre starul de film GraceKelly ºi Fãt-Frumosul ei, prinþul Rainier de Monaco, cu careºi-a aflat fericirea, închizând gura cinicilor. Altele au fost hotã-râte în iad, ca aceea a gangsterilor americani Bonnie ºi Clyde,al cãror val de crime alimentate de sex a sfârºit sub o grindinãde gloanþe.

Au fost legãturi periculoase, ca iubirea interzisã dintre regeleDavid al Israelului ºi Batºeba, pentru care l-a trãdat pe Urie;sau pasiunea sumbrã dintre starul de cinema Lana Turner ºiiubitul ei gangster, Johnny Stompanato, care a declanºat unuldintre cele mai senzaþionale procese din secolul al XX-lea.

Unii n-au aflat decât bucurie în relaþia lor, cum au fostactorii comici George Burns ºi Gracie Allen, a cãror relaþiebufonã transmisã în eter a delectat milioane de oameni ºi acãror iubire a durat pânã dincolo de mormânt. Alþii s-au alescu inima frântã, ca prinþesa britanicã Margaret, care, în numeledatoriei sale regale, a renunþat la bãrbatul pe care îl iubea dincopilãrie. Sau Aung San Suu Kyi, eroina rezistenþei birmaneze,care de dragul patriei ºi-a sacrificat viaþa alãturi de iubitul sãu,Michael Aris.

Existã ºi iubirea care nu cuteza sã-ºi spunã numele – eufe-mismul aplicat pasiunii dramaturgului de origine irlandezãOscar Wilde pentru frumosul lord Alfred Douglas, pasiune pe

Cele mai frumoase poveºti de dragoste întâmplate vreodatã

8

care faptul cã era ilegalã în Anglia victorianã nu o fãcea maipuþin intensã. ªi a fost iubirea care ºi-a strigat numele de peacoperiºuri – sãrbãtoritã pe ecran, ca aceea dintre iubiþiiAmericii, Mary Pickford ºi Douglas Fairbanks; tipãritã, ca înpoezia toridã ce a fost o cronicã a emoþiilor scriitorilor SylviaPlath ºi Ted Hughes; ºi pe pânzã, ca în portretele fascinanteprin care pictoriþa mexicanã Frida Kahlo ºi-a exprimat obsesiafaþã de artistul revoluþionar Diego Rivera.

Uneori iubirea era scandaloasã; uneori era delicios de acidã,ca atunci când scenarista Nora Ephron s-a rãzbunat pe parte-nerul trãdãtor, Carl Bernstein, într-un bestseller.

Unii au descoperit iubirea devreme, ca pisicuþa sexy a Franþei,Brigitte Bardot, care nu avea decât cincisprezece ani când l-aîntâlnit pe regizorul Roger Vadim. Unii au descoperit-o târziu,ca Elizabeth Browning, a cãrei relaþie cu Robert Browning ainspirat unele dintre cele mai frumoase poezii care s-au scrisvreodatã. La alþii, iubirea în sine a venit prea târziu, ca în cazulstarurilor Judy Garland ºi Marilyn Monroe, a cãror viaþã de sclaveale industriei filmului le-a fãcut incapabile sã pãstreze relaþiilecu bãrbaþii care le iubeau cu adevãrat.

Iar la alþii relaþiile au fost încheiate brusc de soarta rea –idilei dintre regizorul de film Roman Polanski ºi Sharon Tatei-a pus capãt nebunia familiei Manson, iar iubirea coleguluisãu, regizorul Peter Bogdanovich, pentru modelul PlayboyDorothy Stratten, s-a sfârºit tot cu o tragedie.

O mare parte dintre aceºti bãrbaþi ºi femei trãiau pentruiubire. Unii au murit pentru iubire – adesea, din pãcate, depropria mânã, ca poetul rus Serghei Esenin, care a scris ultimascrisoare cãtre dansatoarea Isadora Duncan cu propriul sânge.Sau prinþul moºtenitor al Coroanei Austriei, Rudolf, ºi iubitasa, Maria Vetsera, care s-au sinucis atunci când li s-a interzissã se cãsãtoreascã.

Dar fiecare dintre ei s-a dãruit cu totul iubirii.

Introducere

9

ÎNDRÃGOSTIÞI

DIN ISTORIE

DAVID ªI BATªEBA

Un singur lucru stãtea între David ºi adorata lui Batºeba –bãrbatul ei, Urie. Însã pasiunea regelui pentru Batºeba era

atât de mare, încât pur ºi simplu nu avea încotro, trebuia sãînlãture nevinovata piedicã din calea iubirii sale.

David, Regele Israelului, Leul din Iudeea ºi Unsul lui Yahweh,era cumplit de tulburat. În singurãtate, umbla încolo ºi-ncoacepe podelele de marmurã ale încãperilor regale. Simþea cã îºiiese din minþi. Iatã-l, cârmuitorul cel drept al unui neam mare,furând dragostea nevestei altuia.

O voce din el murmura: „Ia ceea ce râvneºti. Tu eºti Regele.“Dar alta protesta: „În ochii lui Dumnezeu tu eºti Pãzitorul

Dreptãþii. Tu, mai mult ca oricine, nu-i poþi cãlca Legea.“În minte îi încolþea un plan groaznic. A încercat sã-l alunge

din gânduri, dar i s-a rãspândit ca o boalã în creier. E cu putinþãsã facã aºa ceva? S-a cutremurat, ca ºi cum încãperea s-ar fi rãcitdintr-odatã. ªtia cã trebuie s-o facã. Nu se mai putea aºa. Nuputea trãi dacã Batºeba nu-i era alãturi. Dorinþa de-a o avea

11

îl chinuia ca un drog,fãcându-l sã nu maideosebeascã binele derãu. Izbindu-ºi coapselecu pumnii încleºtaþi,David contempla întu-necat curtea palatului.

Nimic nu-i puteaalunga din minte ima-ginea minunatã a Bat-ºebei. O voia. O voiaalãturi de el. Însã ea eradeja mãritatã cu altbãrbat. David ºi-a mijitochii. Cum ar putearegele Israelului sã oîmpartã pe Batºeba cuvreun bãrbat? Trebu-ie sã fie doar a lui. ªiatunci cum rãmâne cubãrbatul ei, Urie hititul,

cãpitan în oastea lui David? Urie era un oºtean de nãdejde ºi supus credincios. Nu sãvârºise nici o fãrãdelege împotriva rege-lui sãu. În afarã de una. Una pe care n-avea cum sã ºtie cã asãvârºit-o. Una pentru care se prea putea sã-ºi piardã viaþa. Uriestãtea între regele sãu ºi frumoasa Batºeba.

Cum ar putea David sã-l îndepãrteze pe Urie fãrã sã seacopere de ruºine, fãrã sã renunþe la onoare? Îndoielile i s-auspulberat degrabã sub apãsarea planului care i se înjgheba înminte aproape fãrã sã-ºi dea seama. Un plan atât de simplu,cã se întreba cum de nu s-a gândit la el mai devreme. Urie eraoºtean. ªi dacã ar pieri în bãtãlie? Pãi, chiar în acel momentUrie lupta în oºtirea generalului Ioab, la asediul fortãreþei Raba.

Cele mai frumoase poveºti de dragoste întâmplate vreodatã

12

David ºi Batºeba, aºa cum ºi i-a închipuitCézanne.