Toxicologie curs 1

ToxicologiaStiinta al carui obiect repr cunoasterea toxicelor (otravurilor), modul de act asupra org si mijl de prev si combatere a intoxicatiilor.Toxickon = otrava; toxon = arc (sageti otravite)Stiinta care se ocupa de subst toxice: originea, propr fizice, chimice, biologice; de modalitatile si mec de actiune, de izolare, identificare, dozare; masurile de combatere a act lor nocive.Pt a apara sanatatea animalelor fata de act toxicelor, mv tb sa cunoasca: - originea lor: sintetice sau nat, elaborate de plante (alcaloizi glicozizi), de animale (ptomaine, veninuri), de mucegaiuri (micotoxine), de bacterii (nitritii)

- propr toxicelor pt a intelege soarta lor in organism si pt a stabili metodologia de analiza chimica

- mec de act toxica pt a pune in evidenta receptorii biochimici sau morfologici care duc la instalarea leziunilor biochimice sau la alterari histologice

- modalitatile de izolare, identificare si dozare a toxicelor, atat pt supravegherea mediului (apa, aer, alim) cat si pt stabilirea circuitelor toxicelor in org

- sa stabileasca masurile de combatere a nocivitatii toxicelor prin tratament si prin masuri profilactice (fixarea pragurilor de toxicitate si a concentratiilor admisibile)

ToxiculParacelsus - totul este otrava, doar doza face ca o subst sa fie toxica sau nuOtrava - otraviti = a amari (slava veche)Toxicul este o subst care patrunsa in org in cant suficienta termina tulburari ale functiilor fiziologice si/sau leziuni ale tesuturilor care pot duce la imbolnaviri (intoxicatii) si moarte.Toxicul este orice subst care patrunzand in org viu, pe orice cale, o data sau de mai multe ori, la intervale f apropiate, in cant mari sau mici, provoaca trecator sau durabil printr-o act fizico-chimica, tulb mai mult sau mai putin grave, uneia sau mai multor functiuni, putand provoca chiar moartea.Toxicele sunt de orig exogena si endogena.

ToxinaEste o subst organica, mai frecv de nat proteica, cu act toxica, produsa de org animale sau vegetale.

Dupa Derivaux, toxicologia poate fi vazuta sub 3 aspecte:fiziologico-medical: efectele asupra fiintelor viichimic: det calitativa si cantitativamedico-legal

Toxicologie curs 2Istoric• Prima carte de toxicologie: Nicandru din Colofan;• sec XII Maimonide - Tratat de otravuri si antidoturile lor;

• Marsch (1836): tehnica pt decelarea arsenului; • Orphila a creat toxicologia chimico-legala; • sec XX cunostinte din sfera moleculara si atomica; • 1960 s-a stabilit ca nocivitatea se poate transmite la descendenti.In Romania• primul toxicolog a fost dr C-tin Hepites in 1833 a infiintat primul lab de analize

chimico-legale la Braila. • Dupa 1890 toxicologia a fost repr de Mina Minovici, farmacist si medic,

intemeietorul institutului de med legala din Buc; • 1912 Stefan Minovici Tratat de toxicologie. • Primul prof de toxico umana Nicolae Ioanid. In medicina veterinara• toxicologia predata la patologie clinica medicala. • In 1965 toxico apare ca disciplina facultativa, in 1968 obligatorie. • Prima carte de toxico: Notiuni de toxicologie de Horea Barza si Ion

Adamesteanu.• Suteanu Emil primul prof de toxico cu norma plina.

Toxic-medicament-alimentNu exista subst toxica in sine, se poate afirma ca orice molecula instabila termodinamic, la o temp depasind 0 K prezinta o reactivitate care in anume conditii se poate exprima prin toxicitate. Ca urmare, sfera notiunii de toxic s-a largit mult, cuprinzand pe langa subt toxice de mult recunoscute ca atare si subst fol in cele mai variate domenii, inclusiv medic pe care le consideram initial lipsite de toxicitate. Asemanarea dintre toxic si medic a fost obs din antichitate. Grecii foloseau pharmakon pt toxic cu sensul atat de medicament cat si de otrava. Al Biruni spune ca tot ceea ce se absoarbe se imparte in alimente si otravuri. Intre cele 2 categ sunt medicamentele. Ele sunt vatamatoare in comparatie cu alimentele si curative in comparatie cu otravurile. De aceea intre ele si alimene exista alimente medicamentoase, iar intre ele si otravuri medicamente toxice.Toxicologia este un domeniu complex ce necesita ample investigatii si interconexiuni cu alte domenii, impunandu-se ca o necesitate un studiu permanent, cu prezentarea noilor aspecte toxicologice ce apar intr-un ritm impresionant.In toxicologie este necesara colaborarea stransa a cel putin 2 factori: chimistul toxicolog si medicul veterinar legal pt promptitudinea identificarii toxicului si instituirea masurilor de combatere.

Clasificarea subst toxicea) dupa efectele produse in organism

1) toxice care produc moartea prin anoxie - care cauzeaza anoxia prin combinare cu Hb sau prin transformarea ei

intr-un compus lipsit de capacitatea de transport a O2: CO, nitriti, clorati, anilina, sulfamidele, etc

- care blocheaza enzimele respiratiei celulare: cianuri- care distrug organele hematoformatoare: subst radioactive

2) toxice corozive a caror actiune se exercita la niv supraf de contact sau/si asupra org de excretie: gazele iritante, subst alcaline caustice, acizii corozivi organici sau anorganici, metalele grele

3) toxice protoplasmatice si parenchimatoase care act asupra celulelor si capilarelor, producand degenerescenta grasa a unor organe precum si tendinta spre inducerea hemoragiilor: fosforul, CCl4

4) toxice cu act selectiva asupra sist nervos: narcotice, hipnotice, anestezice, unii alcaloizi si glicozizi

b) dupa natura fizica sau chimica a toxicului1) toxice anorganice: metale, metaloizi, acizi minerali, alcali2) toxice organice: hidrocarburi, alcooli, fenoli, acizi organici si esteri, pesticide

organice, micotoxine3) alcaloizi4) subst organice nealcaloidice: glicozizi, saponine, compusi cianogenetici,

fitotoxine

c) dupa originea subst toxice- minerala- vegetala- animala- sintetice

d) dupa provenienta si domeniul de utilizare a toxicului- medicamente toxice- aditivi furajeri- pesticide- fertilizanti- produsi ai fen de poluare- micotoxine- toxine de origine animala- plante toxice

Etiologia intoxicatiilor

0. Accidentale Apar in cond naturale sub act subst toxice care se gasesc in mod obisnuit in natura:a) minerale din natura- ingerate direct prin apa de baut: fluoruri, nitrati, nitriti, saruri de Fe -> intoxicatii acute sau subacute; sau - ingerate indirect prin plante in care se acumuleaza: Se, Cu, Mb -> intoxicatii cronice

b) plante toxice: alcaloizi, glicozizi, saponine, toxalbumine, uleiuri eterice, etc

c) veninurile animale: intepaturi de insecte (bondari, paianjeni, musca columbaca), muscaturile unor serpi (vipera)

2. ProvocateApar in cond create de om. Repr forma majora pt mv.a) poluarea industrialab) pesticidele: insecticide organoclorurate si organofosforice, ierbicide, raticide, carbamatic) ingrasaminte chimice: pe baza de N, P, Kd) medicamente: antiparazitare, chimioterapicee) aditivi furajeri: uree, biuret, sare, Cu, compusi org ai Asf) micotoxine: eleborate intotdeauna pe un substrat vegetal

Distingem urmatoarele tipuri de intoxicatii

1) Propriu-zise:- 3 factori: neatentie, nestiinta, imprudenta

2) Medicamentoase: a) erori ale medicului:- prescrierea unor cant de subst active ce depasesc dozele maxime terapeutice- prescrierea medicamentelor ce contin un principiu activ comun inducand efectul cumulativ sau cu sediu comun realizand un efect sinergic, sau a unor medic care prin asociere conduc la efecte toxice sau la potentare exagerata;

b) eroarea farmacistului:- nedescifrarea retetei, - confuzia substantelor- prepararea unui preparat neomogen;

c) reactii adverse ale medic;

d) asocierea gresita a unor medicamente cu alimente

3) Profesionale: intoxicatii cu pesticide, solventi organici, compusii unor metale sau nemetale = poluare

4) Alimentare: - ingerarea produselor toxice per se; - prin contaminarea alim cu asemenea subst; - prin aditivi furajeri

Toxicologie curs 3Factorii de toxicitate

Gradul de toxicitate al unei subst este dependent de numeroase conditii numite generic factori de toxicitate1. Factori de toxicitate dependenti de substanta0. Natura chimicaa) starea:Toxicitatea poate varia dupa cum unele subst se gasesc in stare organica sau anorganica. Ex: compusii anorganici ai As (ac arsenios) sunt mult mai toxici decat cei organici (ac cacodilic + sarurile lui), iar compusii anorganici trivalenti mai toxici decat cei pentavalenti.b) gruparile chimiceConfera caracterul hidro- sau liposol si implicit tipul de act biologica. Ex: toxice cu grupari toxofore de tip nitiril si nitro gruparile sunt resp de toxicitate pe cand gruparile auxotoxe (halogenii, oxizii inferiori) intensifica act toxica.c) masa atomica si masa molecularaToxicitatea este proportionala cu acestea. Ex: alcoolul metilic are masa molec 32 si echivalentul toxic 15 g; alcoolul etilic are masa molec 46 iar echiv toxic 10g; alcoolul amilic are masa molec 88 iar echiv toxic 0.5 g. Echivalentul toxic = cantit dintr-o subst capabila sa omoare 1kg de animal.d) substituirea unor atomi sau a unor grupe de atomi intr-o molecula ii transforma acesteia propr si mai ales toxicitatea. Ex: introducerea halogenilor in molec hidrocarburilor: metanul este relativ inert, pe cand cloroformul CHCl3 este anestezic; diclormetanul este anestezic dar tetraclormetantul este slab toxic.Cresterea toxicitatii unui compus este imprimata si prin introd unei grupari OH si prin substituirea unui grup nitro (NO2) cu un atom de H.Fixarea unui at de O pe o amina tertiara (N cu 3 legaturi) ii scade toxicitatea prin formarea aminoxidului.e) stereoizomeriaDetermina variatii in intensitatea si tipul actiunii toxice. Asemanarea sau diferentierea in struct izomerilor optici (levo, dxtro, racemic) dirijeaza formarea legaturilor toxic-receptor.Izomerii geometrici (cis si trans) pot determina variatii ale intensitatii legaturii toxic-receptor, receptorul fiind adesea enzime, datorita dist diferite dintre gruparile reactive.f) distributia si conformatia electronica in moleculaActivitatea electronica influenteaza toxicitatea. Densitatea electronica inegala in diferite pcte ale molec ii confera acesteia polaritate si respectiv centrii de maxima densit electronica. Ele determina un anumit tip de activitate inclusiv toxica.

B. Starea de agregarea) solidaAct locala, in general lipsite de toxicitate daca nu dispun de un solvent potrivit. b) lichidaCreste toxicitateac) gazoasaImprima o toxicitate maxima datorita rapiditatii resorbtiei de la niv ap respirator.

d) amorfaAsigura o dizolvare si o absorbtie mai rapida decat forma cristalina pt aceeasi subst. Ex: Morfina si stricnina.In alte cazuri subst sunt active doar in f amorfa deoarece hidrolixa la niv GI nu afecteaza forma cristalina si astfel de subst nu pot fi absorbite. Ex stearatul si palmitatul de cloramfenicol.e) volatilitateaDirijeaza act toxicaincat la toxicitati egale riscul este mai mare la subst volatile.f) hidro si liposolubilitatea si rap hidro/liposolAu implicatii asupra cineticii subst toxice in org. O subst total insolubila nu poate fi absorbita. Dizolvarea este conditionata de lipofilie, deoarece membr celulara este lipoidica iar molec tb sa se dizolve in ea. Odata depasita membr, molec difuzeaza in apa protoplasmatica, apoi in apa extracel -> tb sa posede si o anumita hidrofilie. Deci molec cu un coef mediu de repartitie lipide-apa (Owerton-Meyer) sunt cele mai bine absorbite. Invazul patrunderii toxicului pe cale resp, cand hidrosol este mare, coef lipide-apa mic (coef O-M tip alcool), org are capacit de absorbtie mare, deci saturarea org si elim pulm au loc lent, pruducandu-se intoxicatii in timp prin fen de cumulare. In cazul patrunderii transcutanate riscul intoxicatiei depinde si de liposolubilitate si de hidrosolubilitate,ca atare subst cu coef lipide apa mediu (tip eter) prez un risc cutanat crescut.In cazul patrunderii pe cale digestiva, membr GI sunt strabatute atat de subs hidrosolubile (BaCl2) cat si de subst liposolubile (paration). La subst disociabile exista o diferenta de absorbtie pt subt in fct de pH segmentului digestiv.

C. ConcentratiaEste direct proport cu toxicitatea, mai ales la gaze. In adaposturile de pasari NH3 nu are voie sa depaseasca 0.1 vpm. La 50 vpm provoaca evidente leziuni pulm, la care participa si timpul de expunere (constanta lui Haber).

D. IonizareaDisociatia electronica sporeste toxicitatea. In cazul in care o subst toxica este dizolvata intr-un solvent care ii impiedica disocierea electronica, act toxica a ionilor poate fi puternic contrabalansata. Ex: biclorura de Hg care este puternic antiseptica in sol apoasa isi pierde activitatea daca este solubilizata cu eter sau cloroform; acizii slabi de tip ac barbituri si ac salicilic, neionizabili in mediul acid, sunt absorbiti in stomac, pe cand bazele slabe (alcaloizii) puternic ionizate in mediul acid sunt absorbite in duoden.

E. Originea toxiculuiIn general radacinile si semintele plantelor contin o cant mai mare de principii toxici. Imbatranirea plantelor le reduce toxicitatea. Ex: plante ce contin alcaloizi si plante ce contin glicozizi.

F. Puritatea, degradarea, cond de recoltare si conditionarea

Impuritatile provenite din operatiile de prelucrare si contaminantii materiei prime (pesticide si coloranti organici) pot influenta act toxica. Cea mai toxica subst care este o impuritate este dioxina. Conservarea necoresp modifica toxicitatea: subst acide pastrate in recipiente cu continut de Pb dizolva metalul si devin toxice.Perioada de recoltare a plantelor, aria geografica si cond meteo infl continutul in principii activi ai unor plante. Ex: Gliceria aquatica (mana de apa) sintetizeaza cant toxice de glicozizi cianogenetici in per secetoase putand provoca intoxicatii la ierbivore.Operatiile de spalare, fierbere, pot micsora toxicitatea ciupercilor de exemplu.

G. Calea si viteza de administrareCalea de admin infl act toxica dpdv al intensitatii si al duratei si infl timpul de act al subt: sulfatul de Mg oral este purgativ iar iv este deprimant al snc.In fct de calea de admin absorbtia se realizeaza cu vit diferite: PO sau peritonela -> absorbtie prin sist port cu trecere imediata in ficat si metabolizare intensa. SC si IM absorbtia rapida in circ generala.

H. InteractiuniPrezenta succesiva sau concomitenta la intervale scurte a 2 sau mai multe subst sau a unei subst in rap cu anumiti constituenti ai alimentelor genereaza interactiuni. Efectul interactiunii poate fia) indiferentAct celor 2 subt se desfasoara independentuna de alta fara a avea loc on influentareb) sinergicAct celor 2 subt are acelasi sens si efectul se obtine prin sumare (suma efectelor este egala sau mai mica decat efectele celor 2 subt considerate separat) - actiune asupra aceluiasi receptor - bromurile alcaline; sau prin potentare candsuma efectelor este mai mare decat efectele celor 2 subt considerate separat - act asura receptorilor diferiti dar cu efecte de acelasi sens desi uneori prin mec diferite - ex barbituricele cu etanolul, morfina cu amfetamina.c) antagonicAct celor 2 subst are sens contrar, rezultand un efect global micsorat, nul sau inversat. Ex: anticolinergicele cu morfinaAntagonismul poate fi: fiziologic - consecinta unor efecte contrare: colinergicele cu atropina, Cu-Mb; fizic - capacitatea adsorbanta a carbunelui; chimic - taninul precipita alcaloizii

I. DozaRepr cantit de subst care introdusa in org produce un efect determinat.Trei tipuri de doze: terapeutica, toxica, letala. Extractul de opiu dter 0.05g , dt 0.03g, dl 3gDL exprima toxicitatea acuta a subst care patrund in org si se stabileste experimental pe loturi de animale. Exprimare intotdeauna in mg/kg.Categorii DL5 (DLM - minima), DL50 (DML), DL75 (fatala), DL100 (doza max letala sau absoluta)

Pt exprimarea toxicitatii acute in mod curent se fol DL 50 pt ca la ac doza diferentele de reactivitate individuala sunt mai reduse. Aprecierea toxicitatii acute pe baza DL50 prezinta dezav de a nu se tine seama de masa molec. Apreciem toxicitatea unor toxine cu masa molec 300-1000000 ca nefiind reala daca se face doar pe baza DL50. S-a introdus notiunea de potential de toxicitate pT = log[T] in care T se cal cu DL50 IP la soareci si repr conc toxica molara a subst exprim in mol/kg. Potentialul toxic se impune ca in criteriu in aprecierea mai exacta a toxicitatii acute.In cazul rad ionizante care provoaca moartea dup aomact mai lunga, DML este cea care omoara 50% din anim in 30 zile: DL50/30'

2. Factori de toxicitate dependenti de animalA. SpeciaCu cat evol filogenetica este mai perfecta, cu atat receptivitatea individuala este mai mare. Pe specii, sensibilitatea mai mare este urmatoarea:

ierbivore sensibilit mai mare fata de toxicele metalice (cu, pb, hg), calul fata de digitalice, cainele fata de Hg, atropina, cantaridapisica fata de fenol, benzol, Hgpasari si porci fata de sare

Animalele sunt mai putin sensibile la toxice nervoase fata de om: la 1kg masa corporala cainele suporta de 10 ori mai multa morfina decat omul. Daca morfina are efect depresant la cal si la caine, are efect excitant la pisica si bovine, la care det adevarate accese rabiforme. Histamina se manif la cobai prin constrictie bronsica, caine hipotensiune, om ambele. Talidomida este teratogena la om si iepure dar nu la hamster.

Dupa cum sensibiltatea este diferita, adesea in fct de specii exista si rezistenta mai crescuta sau mai crescuta. Cuprul in cazul in care depaseste 10 ppm provoaca intoxicatia lenta, cumulativa la ovine si bovine, dar adaugat zilnic in hana in doza de 250 ppm la porcine are efect stimulator asupra smz.

B. RasaRasa Merinos rezista mai mult la intoxicatia cu Cu (rezista mai multor crize hemolitice).

C. IndividulDoza- variabilitatea privind sensibilitatea sau rezistenta fata de un toxic in fct de individ. Animalele mai bine dezv cu apetit mai mare sunt mai adesea victime ale unor intoxicatii decat congenerele lor la aceeasi varsta.

D. VarstaVarsta prea tanara sau prea inaintata constituie factor predispozant. Un vitel - doza letala de paration (organofosforic) = 1,5 mg/kg, adult = 60 mg/kg datorita transformarii in rumen a parationului in compusi mai putin toxici. Fetusul si nou nascutul prezinta o sensibilitate mare la numeroase medicamente datorita: absorbtiei reduse urmare a steatoreei, permeabilitatea crescuta a tubului dig pt unele atb (neomicina), eliminarea

renala de numai 25-30% din cea a adultului, posibilitatea de stocare in tesutul adipos este redusa, tesutul osos in dezvoltare acumuleaza unele subst toxice (pb) sau unele medic (tertacicline), imaturitatea barierei hemato-encefalice deci sensibilitate fata de anestezice, imaturitatea glucuronil-transferazei care conduce la cresterea conc sanguine a unor medic (cloramfenicol), eritrocitul cu o durata de viata redusa si Hb fetala, imaturitatea methemoglobinreductazei, deficitul de glutation reductaza si de catalaza care conduc la aparitia hemolizei ca risc medicamentos.La anim varstnice:• Scaderea absorbtiei digestive datorita micsorarii secretiilor si incetinirii transp

activ la niv tubului dig• Scaderea sintezei enzimelor ce participa la procesul de biotransformare din ficat• Scaderea capacit de legare a subst sau a metabolitilor lor de proteinele

plasmatice ceea ce face sa creasca fractiunile libere• Scaderea eliminarii renale si biliare• Deficienta echilibrului metabolic si reglarii neuro-hormonale

E. Starea de gestatiePlacenta este permeabila pt unele subst sau poate interveni direct in biotransf lor. Majoritatea subst cu masa molec sub 1000 traverseaza placenta prin transfer activ sau pasiv si se regasesc in sangele fetusului. Factorii resp de sensibilitatea embrionilor la unele subst sunt: predominanta proceselor de multiplicare si de diferentiere celulalra, imaturitatea enzimelor ce participa la biotransf, factori genetici si fiziopatologici materni.

F. Masa corporalaProcesele metabolice sunt mai intense la anim de talie mica deci eliminarea subst toxice este mai mare. Un animal mic distruge mai mult toxic decat unul mare. Claude Bernard: "1 kg de iepure necesita mai mult toxic pt a muri dupa cum de altfel necesita mai mult oxigen pt a trai".

G. SexulS-a constatat o frecv si o intensitate mai mare a reactiilor adverse si a toxicitatii fata de unele subst si medic la femele fata de masculi. Au fost incriminati factorii metabolici (metabolism mai lent la femele), hormonali (dupa castrare)

H. Plenitudinea tubului digAnimalele infometate sunt mai sensibile atat datorita favorizarii absorbtiei prin vacuitatea tubului dig cat si prin capacitatea insasi a alim de a a interveni uneori in proc de neutralizare a subst toxice.

I. Regimul alimentarPoate favoriza solubilizarea unor toxice. Regimul declorurat fav solubilizarea si absorbtia bromurilor. Abundenta factorilor lipotropi (metionina si colina) si a glucidelor sustin activitatea detoxifianta a ficatului.

J. Starile patologice

Afectiunile renale scad eliminarea subst excretabile preponderent pe cale urinara crescandu-le viata plasmatica si putand aparea efectele toxice. Afectiunile hepatice determina incetinirea sau insuficienta metabolizare a unor subst toxice, rezultand acumularea lor sau devierea caii de metabolizare.

K. Starea sist neuro-endocrinStarea de oboseala, distoniile neurovegetative, insuf suprarenalei repr conditii favorizante ale intoxicatiilor. Tulburarile de comportament pot altera unele instincte precum si pervertirea gustului, conducand la consumul unor subs ce nu intra in mod normal in alim lor, cu consecinte daunatoare.

L. GeneticiIndivizii raspund diferentiat la toxice in rap cu sensibilitattea receptorilor, variatia absorbtiei si a transportului catre receptori, cu diferentele privind rata si caile de metabolizare. Se cunosc mai multe enzimopatii care se evidentieaza prin favorizarea absorbtiei unor subst toxice: excesul de monoxidaza transforma benzantracenul cu efect precancerigen in epoxid care este cancerigen.

M. Hiposensibilitatea si hipersensibilitateaHiposensibilitatea poate fi congenitala sau castigata:• congenitala: rezistenta naturala a unor indivizi, rase si specii; rezistenta iepurilor

la beladona, a caprelor la nicotina, a bovinelor la sare; poate fi consecinta existentei unor mecanisme enzimatice toxicolitice particulare

• castigata: 1) obisnuinta: starea unui individ care tolereaza o doza dintr-un toxic capabila sa produca la alti indivizi simptome grave sau chiar moartea - mitridatism, in princ la animalele dopate2) filaxia: protectia org fata de un toxic; sparteina este filactizanta fata de veninul de vipera3) imunitatea: se instiuie rareori si fata de toxice cu propr antigenice: ricinul si veninurile de animaleHipersensibilitatea poate fi congenitala si castigata• congenitala: idiosincrazie; eruptiile cutanate care apar la anumiti indivizi dupa

admin de sulfamide si atb• castigata: anafilaxie; fata de unele cristaloide si unele proteine: colorantii azolici,

arsenobenzenii, antipirina, chinina

Comportarea toxicelor in organism1) Faza de expunereContactul organismului cu doza toxica a unei subst. Caile de patrundere ale toxicelor in org: naturale si artificiale.A) naturaleCalea digestivaPrinc poarta de intrare a toxivelor in org. Ex: consumul plantelor poluate cu pesticide sau toxice, consumul plantelor toxice, apa de bautCalea respiratorie

Subt gazoase si toxice volatile si prin inhalarea pesticidelor dupa stropiri sau pulverizari pe plante furajere.Tegumentul si mucoasele aparenteTratamentul cu medic sub f de unguente si pulberi, in princ cu act insecticida; asternutul poluat.

B) artificialeAdministrarea de medic parenteral, cel mai frecv IV, dar si IM, SC, IP. In urma supradozarii medic, intoxicatia aparand chiar daca absorbtia de la acest nivel este redusa. In cond actuale ale chimizarii intensive in spec in agric, sursele de contaminare sunt f numeroase si variate. Poluarea chimica a furajelor si a apei de baut repr cea mai frecv cauza a intoxicatiilor. Fertilizarea artificiala masiva a terenurilor, folosirea insecticidelor si fungicidelor sistemice, micotoxinele s.a., transforma adesea plantele furajere in surse de intox clinice sau subclinice. Se considera ca maj intox se produc in urma patrunderii concomitente a compusilor chimici prin cai multiple: un furaj pulverizat cu insecticide poate ajunge in org animal prin consumarea furajului, inhalarea unei pari de toxic in timpul consumului, absorbtia toxicului prin piele si mucoasele aparente.

2) Faza toxicocineticaToxicul este disponibil pt absorbtie. Cuprinde absorbtia, distributia, depozitarea (acumularea), biotransformarea, eliminareaA) absorbtiaLa niv tubului dig si a muc respiratorii. Cea mai completa abs in urma admin parenterale.a) Tubul digestiv: la niv tuturor segm, dar cel mai intens la niv intest subtire• Muc bucala: timpul scurt de tranzut limiteaza absorbtia; o pic de nicotina pusa pe

muc bucala a unui caine provoaca efecte toxice - dispnee, hipersalivatie, convulsii, intotdeauna cu sfarsit letal; cianura de potasiu pe limba unui iepure traheotomizat det moartea; badijonarea la niv cavit bucale cu medic sub f de solutii; lingerea unor prod medic aplicate extern

• Muc esofagiana: diverticul esofagian: la pasari in cazul obstructiilor esofagiene prin corp strain se creeaza cond favorabile pt absorbtie

• Muc rumenala si a celorlalte prestomace: repr suprafete importante de absorbtie; amoniacul rezultat din desc prot, ureei si biuretului, a nitratilor si a altor azotati, se absoarbe aproape in exclusivitate in rumen - examen

• Muc gastrica permite abs daca toxicul nu este eliminat prin vomitare; stomacul absoarbe in general mai lent; cal cu pilorul legaturat caruia i s-a admin stricnina se obs ca absorbtia a fost ata de lenta incat org a avut timp sa metab si sa elimine toxicul inainte de aparitia semnelor clinice; admin in sol alcoolica a stricninei a grabit abs decalnsand intox. Abs in stomac depinde de coef de disociere a subst toxice si de pH cont gastric: la un pH puternic acid se absorb mai ales acizii slabi si nu se absorb bazele tari. Cu cat subst se ionizeaza intr-o proportie mai mare, cu atat abs este mai scazuta. In cont stomacal se produc modif ale compusilor toxici: unele scad toxicitatea, altele o cresc. Sarurile de Ag sunt precipitate de HCl, clorura mercuroasa este partial transf in clorura mercurica care este toxica, cianurile sunt transf in parte in ac cianhidric (HCN) care este mai toxic. Alim din stomac ajuta adesea la neutralizarea

toxicului. Cont gastric in cazul stomacului plin poate dilua si neutraliza toxicul pana la limita de a-l face nevatamator: prot precipita sarurile metalelor grele.

Stomacul gol abs rapid toxicele: avantaj - la suine si carnivore decl vomitarea. ANTU nu provoaca intoxicatii la carnivore si porcine pe stomacul gol, dar este totdeauna toxic pe stomacul plin.• Muc intestinalaEste princ supraf absorbativa a tubului dig, indeosebi muc int subtire iar la ierbivorele nerumeg si int gros. Coprostaza favorizeaza aborbtia iar diareea o diminueaza. Produsii liposolubili patrund usor prin muc intestinala, aborbtia fiind direct proport cu liposol subst. Compusii toxici liposol care se elimina partial prin bila pot intra in circuitul entero-hepatic prelungind astfel timpul de injumatatire al toxicului in org: hidrocarburile clorurarte. Circuitul gastro-entero-salivar pt subst abs in stomac si intestin si recirculate prin saliva: mercurul. Electrolitii se absorb sub f neionizata, componenta disociata absorbindu-se greu sau deloc.

Abosrbtia in tubul dig in general are loc pe baza a doua procese: difuziune pasiva - maj subst toxice si transport saturabil (activ) cu consum de energie dintr-un compartiment cu conc mica intr-unul cu conc mare si este asigurat de subst transportoare - ionii metalici. Amoniacul rezultat din desc unei subst in princ a ureei, sub act ureazei bacteriene, se absoarbe conform gradientului de conc prin difuziune pasiva. Fractiunea neionizata a ureei este cea care se absoarbe in timp ce fractiunea ionizata traverseaza foarte greu epiteliul ruminal. La pH-ul normal al rumenului, cant de amoniac sub f neionizata este minima, insa prin aparitia unei cant mari de amoniac in rumen are loc crestera pH-ului si ca urmare absorbtia prin perete se va mari datorita gradientului de conc si datorita aparitiei amoniacului nedisociat in cant crescute. Pt acest motiv, tratam in intox cu uree se bazeaza pe admin de acid acetic.

b) calea respiratorieVizeaza subst gazoase, volatile sau particule fine care nu depasesc 5 microni.Gazoase: CO, acid cianhidric, Cl, dioxid de S, hidrogen sulfurat, amoniac, formaldehida. Absorbtia este fav de suparf mare a alveolelor pulm si de struct acestora care permite trecerea rapida a toxicului in sange.Pe cale circulatorie toxicele ajung in cordul stang -> efect uneori fulgerator al intox gazoasa.Toxicitatea gazelor este direct proport cu conc si cu timpul de expunere (const lui Haber).Subst iritante care genereaza stranut, tuse, bronhospasm, dispnee, crize asfixice: pesticide, ingras, micotoxine.Subst volatile: narcotice (cloroform, eter, clorura de etil), benzen si derivatii sai volatili, compusi care sublimeaza (mercur). Particule cu dimens mai mici de 5 microni sau particule lichide sub f de aerosoli se absorb bine si in timp scurt. Aerosolii de stricnina sulfurica declans convulsii in max 10 min. Particlulele solide: pesticidele pulverizate pe furaje.

c) mucoasele aparente

In cazul subst medicamentoase, care produc intox prin supradozare: colirele cu ezerina, colirele cu pilocarpina care se admin la anim mici si la care produc intotdeauna intox

d) tegumentPenetrat usor de subst liposol si putin sau deloc de subst hidrosol. Cu cat creste coef de partaj (overton-meyer) cu atat penetrabilitatea este mai mare. Cand tegumentul este lezat, absorbtia transcut a subst hidrosol creste. Absorbtia prin tegument se prod la niv bulbului pilos, a gl sebacee si sudoripare, deci cu cat pielea este mai bogata in astfel de glande, este mai sensibila la absorbtie. Parul si penele ingreuneaza absorbtia in cazul incare subst se depun la radacina. Pesticidele organoclorurarte, organofosforice (imbaieri antiscabioase cu neguvon), ung cu mercur si iod, compusii arsenicali, saruri min in suspensie (mai ales fina) de top mercur si taliu.

e) Absorbtia parenterala Apare in urma inj accidentale sau intentionate a unor subst toxice si supradozarea unor medicamente.

f) absorbtia transplacentaraPt medic si ptmulte alte subst toxice: gazele si lichidele volatile, metalele grele, solventii organici, toate avand implicatii grave asupra fetusului.

B) DistributiaDupa patrunderea toxicului in mediul intern al organismului toxicele se distribuie in cele 3 mari spatii lichidiene: patul vascular 5 %, intercelular 15%, intracelular 50%. distributia variaza in fct de subst, unele subst patrund in celule inde isi exercita efectil. Modul de difuziune al compusilor toxici este strans legat de calea de abs. Subst abs pe cale enterala ajung la niv ficatului unde sunt partial metabolizate, cea mai mare parte patrunzand in circ generala. Calea resp, a muc aparente si a tegumentelor distribuie toxicele in org ocolind bariera hepatica. Compusii toxici dupa ce ajung in sange sunt vehiculati sub 2 forme: forma libera si forma cuplata. Cuplarea se face in princ la albuminele serice si in masura mai mica la globuline. Legaturile care se stabilesc sunt in maj cazurilor ionice, van der Wals si covalente, toate foarte stabile la temp corpului. Cant de toxic legata este in fct de: conc toxicului, afinitatea pt locurile de cuplare, capacitatea de cuplare disponibila a prot plasmatice. In general toxicele bazice dispun de mai multe locuri de legare la molec de albumina plasmatica decat cele acide. Din cauza cuplarii toxicului este posibila realizarea unor conc mari de subt relativ insolubile. Dicumarolul este f putin solubil in ser fiziologic la pH obisnuit, dar din cauza ca este in mare parte cuplat cu albuminele plasmatice solubilitatea sa in plasma creste de aproximativ 100 de ori. Exista o competitie intre subst care apar in mod natural in organism pt locurile de cuplare. Toxicele anticoagulante de tip warfarina sunt masiv cuplate cu albuminele plasmatice dar unele medic acide pot deplasa compusul toxic intrand in competitie pe aceleasi locuri de cuplare. In asemenea cazuri intoxic se agraveaza rapid deoarece fractiunea libera este cea activa. Eliberarea masiva si in timp scurt din legatura cu prot plasmatice declanseaza intoxicatii grave de obicei cu sfarsit letal.

Subst toxice difuzeaza in diverse tesuturi indeosebi sub f libera, iar partea cuplata este repr de molec prea mari pt a iesi din patul vascular.Toxicele pot difuza in mod uniform in toate tesuturile (alcoolul) sau electiv (permeab membr celulare in diferite tesuturi nu este identica pt aceeasi subst). Cloroformul este electiv pt cel nervoase. CO pt hematie. Iodul pt tiroida. Sarurile de mercur pt rinichi. Firul pt cel sist reticulo-histiocitar. Arsenul si seleniul pt piele si fanere. Bariul, fluorul, plumbul si seleniul pt oase. Argintul pt piele. Pesticidele organoclorurate pt tes adipos. Distributia repr transferul toxicelor din sange in tes si organe. Ingeneral toxicele liposol strabat usor membranele si se distribuie electiv in anumite tes lipoide (SNC). Toxicele liposol cu caracter slab acid si cele excretabile prin bila se distr in ficat. Toxicele liposol cu caracter bazic se distr in pulmon, rinichi si suprarenala. Toxicele hidrosol cu caracter bazic se distr in ficat, rinichi si suprarenala.Toxicele se pot cupla cu prot celulare realizand asa numitele depozite. Aceste depozite pot fi de lunga durata, eliberarea toxicului derulandu-se sub f unui proces lent. Toxicele liposol care se acum in tes adipos pot fi eliberate si reintroduse in circ generala prin slabirea rapida a anim.Bariera hemato encefalica este strabatuta frecv de compusi liposol si de fractiunea neionizata a subst cu molec mica. In numeroase intoxicatii sunt prezente fen nervoase.Bariera placentara este strabatuta de maj toxicelor, actiunea fiind resimtita cu intens de prod de conceptie.Compusii toxici difuzeaza in gl mamara si apar apoi in lapt det simptomele intoxicatiilor la tin sugar. Laptele comercializat pt uz uman nu este permis sa contina peste anumite limite cant reziduale de subst toxice.Acumularea in tesuturi se realizeaza prin patrundere repetata sau continua in org de doze subtoxice de obicei rezistente la metabolizare si cu grad redus de eliminare. Cand prin acumulare se atinge doza toxica, apare act toxica. Ex: insecticide organoclorurate.

C) MetabolizareaRepr conversia enzimatica a toxicelor in metaboliti mai polari, mai usor excretabili si de obicei mai putin toxici. Org. Animal are posibilitatea de a metaboliza aproape toate struct chimice cunoscute, spre deosebire de org acvatice, care nu poseda sist metabolizante pt subst cu potential toxic deoarece ele excreta compusii liposolunili direct in apa prin toata supraf corpului.Toti compusii exogeni toxici sau netoxici sufera metabolizare, cu exceptia compusilor puternic polari (acizii si bazele tari, mineralele si compusi organici) si unii compusi nepolari (eter etilic, Dieldrin). Metabolizarea are loc in mod obisnuit in 2 faze:1) un compus A care este activ sau nu dpdv biologic este transf prin reactii de oxidare, reduce sau hidroliza intr-un compus nou, B activ sau B' inactiv.2) compusii A, B, B' trec prin reactii de conjugare sau de sinteza in compusul C, inactiv.Benzenul trece in faza 1) prin oxidare directa sau prin epoxidare in fenol, difenol, trifenol. Acestia sufera in faza 2) o conjugare cu ac glucuronic si cu sulfatii.Exceptie: un compus se metabolizeaza complet in faza 1) (etanol), sau trece direct in faza 2) (fenol)Prin biotransformare polaritatea compusului creste. Compusul initial, de obicei liposol, devine pola in faza 1) si mai polar in faza 2) cand este de fapt un acid puternic sau un

alcal. Fiind polari, acesti ultimi metaboliti strabat mai greu barierele membranare lipoidice, iar absorbtia tubulara renala este redusa.Biotransf are asadar rolul de a mari polaritatea si indirect de a reduce toxicitatea subst.Reactiile din faza 1)Introducerea in molec a gruparilor reactive cu polaritate crescuta (hidroxil, nitro, sulfhidril, carboxil). Sediul metab poate fi orice tesut sau organ insa sediul princ este ficatul. Sediul metabolizarii nu coresp totdeauna cu sediul princ al act toxice. Exemple: • metanolul se metab in ficat dar efectul toxic se exercita la niv retinei, SNC si

rinichiului. • 2-naftilamina este metab prin hidroxilare in ficat dar efectul cancerigen apare in

vezica urinara. • Tetraetilul de Pb este transf in trietil de Pb in ficat, dar metabolitul este toxic

indeosebi pt SNC• Dimetilnitrozamina este metab in ficat si este si toxica pt ficatEnzimele din org in totalitate pot fi incadrate in enzime biochimice (parametabolice) si xenobiotice (xenometabolice)Enz biochimice catalizeaza biotransf subst endogene precum si subst care prez asemanari structurale cu subst endogene.Enz xenobiotice catalizeaza biotransf majoritatii subst chimice denumite generic xenobiotice (poluantii industriali, medicamete, aditivi alimentari) care nu prez ca atare sau ca metaboliti asemanari struct normale. Aceste enz au sediul in microzomi si realizeaza in spec reactiile de oxidare.In microzomi se gasesc oxidazele cu functii mixte microzomale (OFMM), precum si unele reductaze si hidrolaze. Intre OFMM si enzimele biochimice exista si alte diferente in afara de natura substratului:• Localirea - enz biochimice redox in mitocondrii, de hidroliza in lizozomi,

citoplasma si plasma sang, OFMM aproape exclusiv in microzomi• Numar: enz biochimice sunt diversificate si in cant suficienta pt a satisface metab

subst endo si exogene; nr OFMM este mic sau redus la un sist unic si universal de oxidare

• Specificitate: enz biochimice sunt specifice, OFMM sunt lipsite de specificitate intrucat metabolizeaza numeroase substraturi cu struct diferite

• Activitate: enz biochimice se gasesc in stare active, OFMM se activeaza (induc) sub efectul direct al xenobioticelor putand metaboliza atunci compusul care le-a activat si alti compusi care au propr de inductie enzimatica.

Metabolizarea microzomiala care include oxidarile, reducerile si hidrolizele.Oxidarea - este reactia dominanta din faza 1) si este realizata de OFMM Reducerea - este realizata de nitro si azo- reductaze NADH sau NADPH dependenteHidroliza - are loc sub act esterazelor si amidazelor microzomiale.

Consecintele metabolizarii din faza 1)Importante deoarece:1) metabolitii sunt mai polari, dar nu intotdeauna in mod obligatoriu mai putin toxici.

2) aparitia unor metab mai toxiciuneori se explica prin faptul ca unele xenobiotice sunt inactive in vitro dar active in vivo. Ex: Paration si Schradan (pesticide), glicozizii cianogenetici si cloralhidrat.3) aparitia uneori a unor metaboliti cu activitate diferita fata de cea a compusului initial. Ex: Primidona trece partial in fenobarbital capatand si propr sedative pe langa cele anticonvulsivante

Reactiile din faza 2)Constau in comb gruparii reactive preexistente sau formate in faza 1) cu un compus endogen numit agent de conjugare realizandu-se o sinteza.Reactii: glucuronoconj, sulfoconj, acetilare, glicocolconj, glutaminoconj, metilarea, mercaptarea, sulfurizarea.GlucuronoconjugareaCea mai importanta pt ca glucuroniltransferaza se gaseste in maj tes, in princ ficat, rinichi, intestin si prezinta o varietate mare de grupari (hidrohil, sulfhidril, amino) pe care ac glucuronic poate fi transferat.Glucuroniltransf este localizata in microzomi.

SulfoconjugareaSe realizeaza asupra acelorasi grupari ca si glucuronoconjugarea, prin transferul sulfatului provenit in spec din aminoacizii sulfurati. Sulftransferaza se gaseste in citoplasma, mai ales in ficat si intestin

AcetilareaAre loc in ficat si in cel sist R-E iar conj cu glicocol se petrece numai in ficat

MetilareaIn ficat si rinichi. Spoliaza org de gruparile metil procurate din metionina si bazele xantinice.

MercaptareaIn rinichi, metabolitii rezultati sunt uneori mai toxici dar mai rapid de eliminat.

SulfurizareaEste o adevarata detoxifiere avand in vedere slaba toxicitate a sulfocianurii fata de ciqnurile care sunt extrem de toxice. Eficienta reactiei este redusa dat micilor cant de rodanaza disponibila.

Conjugarea are loc cu consum de energie, de aceea este necesara o activare prealabila a ag de conj sau a toxicului. In urma reactiilor de conj rezulta de obicei compusi hidrosolubili si totdeauna mai putin toxici decat metab din faza 1). Exemplu: benzenul prin metab in faza 1) conduce la fenol, careeste mai toxic, si care in faza 2) da ac fenilglucuronic, mai putin toxic si mai hidrosolubil.Biotransf este infl de o serie de factori: specie, rasa, varsta, sex, stari patologice, starea de nutritie, fact de mediu siin princ interact cu alte xenobiotice sau cu factori nutritivi. Biotransf este calea majora de debarasare a org de toxice. Totusi, at cand sist enz din

cele 2 faze sunt suprasolicitate, apar o serie de dezav: spolierea org in gruparile acetil, metil, sulfat, tiol, etc, necesare reactiilor din faza 2) si cresterea cerintei de NADPH implicate in OFMM cu consecinte grave asupra unor metabolisme.

D) eliminarea toxicelor din organismIndepartarea din sange, limfa, lich interstitial, celule, tesuturi, a toxicelor si a metab polari si ionizati. Acest fen este den de Deriveaux: ultimul act al dramei toxice.Calea, viteza, durata si gradul elim sunt in fct de o serie de factori fizico-chimici si biol. Nocivitatea unui toxic este cu atat mai mare cu cat elim este mai lenta.Calea renala este princ cale de elim din org, in gen eliminandu-se toxicele cu masa molec sub 400. Se realizeaza prin 3 mevanisme: filtrare glomerulara, reabs tubulara si secretie tubulara. Viteza elim depinde de 3 factori: debitul urinar, rata de fixare pe prot plasmatice, pH-ul urinar. O fractiune de toxic este filtrata glomerular, poate fi reabs tubular in fct de caract fizico-chimice: compusii liposol se reabs pana la metab completa in compusi hidrosol eliminabili renal, pe cand electrolitii slabi se e,im in rap c pH-ul urinei tubulare. pH-ul alcalin favorizeaza elim comp acid ionizat deoarece reabs tubulara este impiedicata. PH-ul acid fav elim compusului bazic. Electrolitii tari se elim rapid indif de pH deoarece sunt complet disociati.In mod N ph-ul urinar este acid -> atentia este orientata spre alcalinizare, favorizand elim: acizilor org, aldehidelor, alcoolilor, barbituricelor, fenoli, sulfamide. Acidifierea urinei prin perfuzare de clorura de amoniu sau clorhidrat de lizina fav elim de: amfetaminice, streptomicina.Anumite subst datorita slabei lor capacit de ionizare si proportiei f mari a legarii de prot plasmatice nu sunt infl de modif de ph. Ex: stricnina, bromurile, fluorurile, penicilina.Varsta si integritatea fct renale la anim batrane si tarate renal infl cant de toxic sau metabolit elim fiind mai redusa.Apar in org interactiuni: toxicele care se elim prin secretie activa tubulara pot intra in competitie pt aceleasi mec de transport. In general se elim oe ac cale: maj sarurilor metalice, alcaloizii, subst colorate, ioduratele, nitratii, terebentinele.

Calea digestivaCaracteristica pt toxicele cu mase molec intre 400-500. Rolul ficatului este important dar efectul sau este modif de reabsorbtia toxicului din intestin print circuitul entero-hepatic. Prin tubul dig se elimina acei toxici care sunt conc in bila dar nu sunt reabsorbiti din intestin. Dpdv fizico-chimic, subst excretate biliar sunt incluse in 4 categ: anioni polari puternici (conjugati glucuronici ai subst chimice exogene), cationi puternic ionizati (compusii cu amoniu cuaternar neresorbabil: toxogonina), subst neutre neionizate susceptibile de a realiza ciclul entero-hepatic (morfina, stilbestrol), compusi organo-metalici (oragno-mercurici: criptodin).Prin saliva se elimina alcaloizi, ioduri, clorati si mercur. Prin voma la suine si carnivore pot fi eliminate aproape toate subst chimice ingerate. Prin mat fecale se elimina compusii putin solubili.

Calea pulmonara

Caract pt gaze si subst volatile: CO, H2S, ac cianhidric, alcooli, amoniac, acetona, cloroform, care pot imprima halenei un miros particular (miros aliaceu in intox cu arsen sau fosfor).

Glanda mamaraMulte subst toxice exogene, in spec medicamente. Prin lapte pot fi elim alcaloizi, mercur, plumb, arsen, iod, organoclorurate, organofosforice, micotoxine (aflatoxina M1). Pt evitarea intox cronice cu dieltein (organoclorurat) conc limita admisa in lapte tb sa fie sub 0,03 ppm.

CutanataTegumente, fanere si gl sudoripare - se elim metalele grele, arsen, halogenuri, unele subst volatile.

3) Faza toxicodinamicaToxicul este disponibil pt actiune asupra org la diferite nivele.La nivel celular se considera ca toxicele ar actiona fie prin modif starii coloidale a citoplasmei si a permeabilitatii celulare (proportional cu cantitatea - toxice de concentratie), fie prin simplul contact cu supraf celulei (toxice mimetice). Desi efectele se generalizeaza la nivelul intregului organism, exista totusi caracteristici particulare pt fiecare subst toxica. Exceptand unii compusi care au capacitatea de a distruge toate tesuturile(acizi si baza corozive), celelate actioneaza in general prin mec biochmice, enzimatice sau prin actiuni ce se produc la distanta prin intermediul SNV realizand sindromul de iritatie Reilly. Mec biochimic: actiunea toxicelor tioloprive (-SH): metalele grele - cadmiu, mercur, arsen, nickel.Mec enzimatic: sclerozele consec intox cronice care pot fi puse pe seama unei secretii prelungite de mineralocorticoizi (sindromul gen de adaptare Seily). Insecticidele oraganofosforice realizeaza depresiunea colinesterazei -> manif colinergice. Sindromul Reily - leziuni hemoragipare in tesuturi la dist fata de sediul de act a unui toxic explicate prin tulb pe care le provoaca SNV care det tulb vasomotorii.

La nivelul tesuturilor, toxicele prez o anumita afinitate, leziunile fiind repr de: congestii, hemoragii, degenerescente, necroze. Act toxica ce are ca efect alterarea tisulara se poate produce in mom patrunderii subst, in timpul difuziunii sau in mom elim. In afara unor modif funct, se obs schimbari in ceea ce priveste forma, vol, consistenta si culoarea tes si org care pot fi orientative sau chiar caracteristice pt stabilirea diagn. Atrofia galben acuta a ficatului este consid specifica pt intox cu fosfor. Elem cele mai diferentiate sunt sicele mai vulnerabile.Pe bazaelectivitatii tesutului se poate vorbi despre toxice renale (mercur), toxice hepatice (fosfor), toxice nervoase (alcaloizi), toxice cardiace (glucozizi cardiotonici).

Act toxicelor la niv sist nervos.Sensibil la act maj subst toxice dar si la hipoxie indusa de subst toxice. Toxicul poate actiona asupra cortexului, bulbului, maduvei, plavii motoare, terminatiilor nervoase.

Exista subst care act direct asupra sist nerv, altele asupra componentelor de relatie centrale (stricnina), altele asupra sist de relatie periferice(curarizante), asupra componentelor vegetative(organofosforice). La niv SNC, pot act fie excitant (picrotoxina, cafeina) sau deprimant (cloroform, barbiturice). Unele toxice au efect asupra anumitor etaje ale SNC. Cafeina, camforul si amfetamina produc excitatia scoartei determinand convulsii. Pentetrazolul, lobelina si nicetamida sunt excitante bulbare. Stricnina isi exercita act la niv maduvei spinarii (neuronii Renshaw). Unele subst toxice afecteaza diferentiat etajele SNC. Cloroformul deprima initial scoarta, apoi centrii subcorticali, maduva si in final bulbul.Toxicele bulbare act asupra centrilor respiratori, ai pneumogastricului sau centrul glicoregulator. Lobelina, CO2, excita centrul resp cianurile, morfina il depreseaza.Toxicele pot intrerupe fluxul motor(curarizante) sau cel senzitiv (cocaina). Senzorii pot fi afectati de unele toxice: acuitatea vizuala - alcoolul metilic, auzul - streptomicina. SNV sensibil la act subst mimetice sau litice (atropina). Sist nervos poate fi afectat indirect ca urmare a hipoxiei (subst methemoglobinizante: nitritii, cuprul, cloratii), prin modif hidro-electolitice (sarea), prin modif acido-bazice sau ca urmare a colapsului vascular.Tulb neurologice ale intoxicatiei: • coma toxica; • convulsiile (consec hiperexcit zonelor motorii din scoarta sau a unor centri nerv

motori medulari); • midriaza,mioza si rigiditatea pupilara (act directa sau ca urmare a blocarii sist

enz, vegetative, stari hipoxice), • apatia si somnolenta (intox acute care evol cu febra sau care det insuf renala,

tulb circ sau anemie grava); • tulburari motorii (pareze, paralizii) si senzitive (anestezii, parestezii, neuromialgii)

cu cauze si mec complexe.

Act toxicelor asupra ap circulatorSange,plasma si elem figurateCoagulabilitatea scade in intox cu warfarina, oxalati si hirudina. Elem figurate rosii pot suferi diferite modificari: morfologice si numerice. Morfologice: in princ in intox cu varza (anizocitoza, poikilocitoza), granulatii bazofile (plumb), corpi Heinz (anilina). Poliglobulie reala in intox cu CO si arsen, poliglobulie prin hemoconcentratie in intox cu Clorpicrina, fosgen. Hipoglobulie prin blocarea eritropoiezei in cazul intox cu fosfor, taliu si plumb, hipoglobulie prin hemoliza in intox cu cupru, saponine si veninuri hemolitice. Hipoglobulie prin hemoaglutinare inintox cu crotin, ricin.Hemoglobina poate fi blocata de CO (carboxihemoglobina), niyptriti si clorati (methemoglobina), cianuri si nitriti (cianmethemoglobina), benzen si plumb (hematoporfirina cu pirderea Fe din Hb).Elem figurate albeLeucopenie in intox cu iperita, benzen, uretan, albastru de toluidina, sulfamide. Agranulocitoza in intox cu dinitrofenoli, benzol, ac arsenios, amidopirin.Trombocite

Trombocitopenie si purpura in intox cu benzen, stahibotriotoxicoza, pteridism

Act asupra unor constante sanguine (Na, K, Ca, Mg)Tulburari ale echil ionic: hipocalcemie in intox cu oxalati.

Act asupra vaselorVasoconstrictoare: secara cornuta; vasodilatatoare: nitritii, atropina.

Act asupra corduluiTulb de contractibilitate prin act directa asupra miocardului sau printr-un regim circulator coronarian inadecvat sau ca urmare a hipoxiei. Tulb de ritm prin act asupra SNP si asupra sist excito-cond. Toxicele modifica functiile intropa, tonotropa, dromotropa, cronotropa fie prin stimulare fie prin deprimare. Unele toxice opresc cordul in sistola (glicozizi cardiotonici), diastola (nicotina, muscarina).Tulb cardiovasc: insuf acuta circ periferica (soc toxic, colaps toxic), stop cardiac.

Act toxicelor asupra ap respirator.Inflam acuta a muc tractusului resp: gazele iritante (clor, dioxid de sulf, formaldehida) care produc excitarea term nerv de la niv ap resp cu decalns unor reflexe motorii si secretorii -> stranut, tuse, bronhoconstrictie, hipersecretie, congestie, edem pulmonar, fen astmatiforme. Daca act persista apar semne de sufocare si asfixie.Alterarea permeabilitatii membr alveolo-capilare urmata tardiv sau imediat de edem pulmonar acut (ANTU).Excitarea sau deprimarea centrilor respiratori care pot conduce la stop respirator (deprimare: morfina, ac cianhidric, nicotina)Blocarea hemoglobinei circulante conduce la asfixie prin incapacitatea de fixare a oxigenului pe Hb si inducerea anoxiei tisulare. Ex: cianurile.Impiedicarea misc respiratorii prin contractie tetanica a muschilor respiratori (stricnina) sau paralizia (curarizante). Asfixia nu este intotdeauna ezultatul act locale a subst toxice, ea putand interveni si in urma inhibarii centrului resp bulbar si a celorlalte mec dar mai frecvent in colectivitatile mari de anim prinincarcarea atm cu amoniac sau CO.

Act toxicelor asupra ap uro-genitalRinichiul este afectat de toxice sau metaboliti care se elim la ac nivel. Lezarea se prod prin mec direct sau alergic sau ca o consecinta a hipoxiei in starea de soc.Nefropatia acuta tubulara toxica se prod prin act nefrotoxica directa. Port cea mai sensibila este tubul contort proximal (unde are loc concentrarea si reabsorbtia), afectarea se exprima prin proc degenerative de diferite grade. Tablou clinic de insuf renala acuta toxica.Rinichiul de soc este consecinta act toxice indirecte cand in cadrul socului toxic, alaturi de alte org si sist este afectat si rinichiul dat anoxiei ischemice cu instalarea oliguriei sau a anuriei. Daca ischemia este prelungita, diureza nu este reluata dupa inlaturarea starii de soc si apare sindromul de insuf renala acuta toxica.Nefropatia cronica este de obicei medicamentaoasa sau consec a expunerii indelungate intr-un mediu poluat.

Unele toxice produc congestie renala activa (nitratii), altele hemoragii renale (terebentina, cantarida), degenerescenta grava (mercurul). Alte toxice au act nefrotica selectiva: cantarida det glomerulonefrita, cromul lezeaza port ant a tubilor contorti, uraniul si mercurul port post si intermediaraa tubilor contorti.

Ap genitalSulfactinoxalina produce lez degenerative la ovarul pasarilor. Toxina F2 sau fusariotoxina induce sindromul estrogenic la scroafe. Fusarium sporotrichoides det lez ovariene ireversibile cu sterilitate putand afecta si spermatogeneza.Talidomida, paraaminobenzenul, sulfonamida si unele anestezice produc efecte teratogene si embriotoxice.

Act asupra pieliiEritem, vezicule (ergotina), ulceratii, necroze, fotodermatoze (fenotiazina, plante toxice, subst fotosensibilizante), hipercheratoze (naftalenii clorinati), alopecie (acetat de taliu), onichoze (mercur, cupru, arsen, seleniu, anilina).

Act asupra termoregalriiAct asupra centrilor termoregaltori cefalici si medulari, act cardiovasc si musc sau act asupra depuratiei cutanate.Majoritatea subst toxice produc hipotermie. Exceptie: stricnina, picrotoxina, unele anticonvulsivante, dinitrofenoli (perturba fosforilarea oxidativa).

Rezultanta finala este efectul toxic.

Toxicologie specialaIntoxicatiile cu plante toxice sau potential toxice

Aspecte generaleCaracteristicile toxinelor vegetaleProduse secundare ale metab plantelor nefiind esentiale pt crestere sau reprod. Toxinele se pare ca repr rezultantele mec necesar supravietuirii plantelor. Multe dintre ele sunt amarui sau chiar det reactii fiziologice puternice la ierbivore care le fac apoi sa le ocoleasca.Fitotoxinele sunt f heterogene dpdv al struct si propr chimice. Chiar daca unele plante prez asemanari structurale (saponinele, glicozizii, alcaloizii) ele aoar intr-o mare varietate de genuri sau specii vegetale.

Factorii ce favorizeaza toxicitatea plantelorConditiile climatice: temp mediului infl intotdeauna niv glicozizilor cianogenetici.Unele manopere efectuate im agricultura (fertilizari, ierbicidari), pot conduce la cresterea niv metabolitilor secundari din plante.Deficientele nutritionale (lipsa NaCl) pot induce sindromul de pica si consumul plantelor toxice.Pasunatul execsiv pe anumite supraf agricole poate conduce la cresterea cant de radacini bogate in principii toxici.Anim infometate sau insetate, supuse stresului de transport, pot ajunge in situatia de a consuma plante toxice.Consumarea plantelor toxice de catre anim de companie tinute inchise in spatii cu plante potential toxice din curiozitate sau plictiseala.

I. Intoxicatiile cu plante care contin alcaloiziAlcaloizii (baze organice sau vegetale) sunt compusi naturali sau sintetici cu struct heterociclica si cu azot in molecula, avand o reactie bazica. Functia bazica datorata gruparii amino le confera propr de a forma saruri cu ac organici. Incidenta alcaloizilor in regnul vegetal este f mare. Se intalnesc 1200 specii de plante apartinand la 519 genuri din 91 familii. In prezent se cunosc peste 200 alcaloizi. Speciile cele mai bogate in alcaloizi apartin urm familii: Ranunculaceae, Liliaceae, Papaveraceae, Solanaceae.In princ alcaloizii act asupra: • SNC cu efect stimulativ asupra cortexului - cocaina; bulbului -efedrina, lobelina;

maduvei- stricnina• SNC cu efect deprimant asupra cortexului - scopolamina; cortexului si

talamusului - derivatii de opiu; bulbului - chinina si chinidina; maduvei - curara si cicutoxina

• SNV: ergotamina, ezerina, atropina, sparteina, nicotina• Musculatura: excitant prin sensibilizarea la ionii de K: veratrina, aconitina,

colchicina• Cord: stimulant: cafeina, teofilina• Mitozei: colchicina

2. Intoxicatii cu plante care contin alcaloizi heterociclici cu nucleu piperidinic si piridinic

a. Intoxicatia cu Conium maculatum (cucuta mare, dudae, bricinis) - Fam UmbeliferaeCreste in intreaga tara, pe langa drumuri, garduri, santuri, in locuri cultivate. Se confunda f usor cu patrunjelul si anasonul.Principii toxici: coniina, conhidrina, gama-coniceina, pseudoconhidrina, metilconiina, repartizati in toate organele plantei, indeosebi in semintele necoapte.Coniina (C8H19N) alcaloid uleios cu miros particular neplacut, se gaseste si in planta uscata (0,05% in rad si tulpina, 0,2 in frunze, 0,3 in flori, 3,5 in seminte).Sensibilitate: cabalinele si bovinele; ovinele si caprinele mai rezistenteMod de actiune: act curarizanta (neuroparalitica) asemanatoare curarei si nicotinei, urmare a paraliziei term nervoase motorii la niv musc cu pastrarea functiei creierului. Moartea survine prin asfixiein urma paraliziei muschilorrespiratori, in spec diafragmul. In cant mari, coniina det paralizia centrilor nervosi. Alte actiuni: iritant asupra muc dig si a pielii, act hemolitica. DL 50 la cabaline = 2 kg frunze proaspete, la bovine =4-5 kgTablou clinicTulb digestive si resp in prima faza. Tulb dig: ptialism si diaree. Tulb resp: dispnee grava, cianoza mucoaselor, asfixie.La cabaline: semne clinice la 20-30 min de la consumul de cant mici de plante, evolutie de 4-5 ore. Ptialism, mers greoi, slabe fibrilatii ale muschilor buzelor si gatului, midriaza, puls si resp accelerate. La consumul de cant mari simptomele apar mai rapid constatandu-se fibrilatii ale musc incepand cu trenul post, mers greoi, incordat, apoi asfixie si pareze ale trenului post. Spre final paralizia intregii musc, reducerea frecv pulsului si resp, moartea prin paralizia muschilor resp. Caracteristic este mirosul de urina de soarece al aerului expirat de anim intoxicate.La bovine: aceleasi semne plus timpanism, avort la femelele gestante, convulsii generale.La pasari dupa consumul de seminte: contractii musc, paralizie, moarte.Tratament: evacuarea tubului digestiv prin spalaturi gastrice sau voma, admin de solutii de acid tanic, admin de sol iodate, admin de carbune sau apa albuminata, mucilagii, carbonat de amoniu PO 60 g in 4-5 L apa. Cafeina, stricnina sau alcool camforat (excitant).

b. Intoxicatia cu cucuta de balta (Cicuta virosa)Creste pe langa apele curgatoare sau in zonelemlastinoase. Det intoxicatii traduse prin hipersalivatie, slabiciune musc, succesiuni de crize convulsive violente (asem cu cele din intox cu stricnina - ddx). Principii toxici: cicutoxina (cicutina), cicutol. Cicutoxina in prin in rad si la baza tulpinii. Paraclinic se obs cresterea creatinfosfokinazei si a LDH.Caracteristic: miros de urina de soarece emanat de toate secretiile si excretiile anim intoxicate.Alcaloizii din cucuta de balta se elimina prin lapte.DL 50 este 200 g la vaca si cal.

c. Intoxicatia cu nicotina.Nicotiana silvestris, N. rustica (mahoarca), N. tabacum - fam Solanaceae popular: tutun, tutun tiganesc, duhanitaPrincipii toxici: nicotina (de 16 ori mai toxica decat coniina, egala in toxicitate cu ac cianhidric), nicoteina, nicotellina, nicotinina, neoninicotina (anabazina), ac oxalic. Se gasesc in toate partile plantei, mai ales frunze. Prin uscare creste cont procentual datorita evaporarii apei.Nicotina irita mucoasele (mai ales dig), reduce cant de oxihemoglobina, inhiba sist neurovegetativ, la inceput excitant, apoi paralizant al SNC.Ingerarea plantei cand se gaseste in amestec cu alte plante, consumul de anim infometate a frunzelor verzi sau puse la uscat, inhalarea prafului de tutun cand frunzele sunt uscate in adaposturi, in urma tratam antiparazitar cu lesie de tutun.DL50 = 300 g-2000 g frunze la bovine, 300-1200 cal, 30-100 rumeg mici.SimptomatologieIndiferent de calea de patrundere, apar dupa un interval scurt. La inceput neliniste, privire anxioasa, ptialism, polipnee, miastenie, stare de torpoare. In forme grave se constata mioza (exceptie!), bradicadie, aritmie, dispnee, balonari, colici, peristaltism crescut, poliurie, contractii musc, mers titubant, convulsii tetaniforme cu pauze scurte, uneori edem pulmonar, colaps periferic. Moartea prin soc toxic sau asfixie datorita paraliziei muschilor respiratori.Durata evolutiei de la 15 min la 24 h, alteori moartea survine dupa 14 zile.Diagnostic pe baza anamnezei, examinarii compozitiei furajului, mirosul de tutun ce emana din tubul dig, carne, lapte, la deschiderea cadavrului.Ddx cu intox cu stricnina si tetanos.Tratament: indepartarea toxicului din tubul dig (spalaturi, purgatie). Antidot: taninul. Simptomatic: pentobarbital sodic IV, pt semnele dig si cardiovasc, spalrea corpului daca s-a fol lesia de tutun, cofeina.

d. Intoxicatia cu LobeliaPlanta salbatica ce prefera solurile mocirloase sau din apropierea padurilor.Principii toxici: lobelina, cu act asem nicotinei.Intreaga planta este toxica.

2. Intoxicatii cu plante ce contini alcaloizi heterociclici cu nucleu tropanic.

a. Intoxicatia cu Atropa belladona (matraguna, doamna codrului, iarba codrului, nadragula, matraciune, cireasa lupului, imparateasa) -fam SolanaceaeCreste in reg deluroase si montane, mai frecvent in etajul padurilor de fag, in locuri umede si umbroase. Raspandeste un miros slab neplacut, fructele au un gust dulceag initial.Principii toxici: hiosciamina care prin uscare se transforma in izomerul sau dextrogir rezultand un racemic: atropina; scopolamina, beladonina, apoatropina, nicotina.Principii nu sunt distrusi prin conservare si se gasesc in : radacini, flori, tulpini, fructe (in ordine). Alacaloidul princ hiosciamina (98%) este un ester al ac tropic cu atropina (amino-alcool).

Fructele se confunda usor cu afinele, ciresele si visinele. Doza toxica la cal 120-180 g frunze uscate, 60-90g radacini, la rumeg mari 60g frunze uscate. Furajul sub f de nutret cosit sau insilozat care contine peste 1% aceasta planta este periculos. Actioneaza asupra SNV ca parasimpaticolitic prin blocarea receptorilor colinergici, asupra SNC initial ca excitant apoi deprimant.Simptomatologie: cabaline - refuzul hranei la 3-5 ore de la consumul plantei, uscarea mucoaselor si midriaza la maximum (disparitia completa a irisului) cu imposibilitatea adaptarii la lumina. La inceput neliniste, colica, balonarea abdomenului, absenta peristaltismului intestinal, constipatie cu elim de crotine uscate, exoftalmie si dureri intraglobulare dat presiunii crescute. Cu timpul pot sa dispara sau sa evol cu o stare de depresiune generala, sindrom de imobilitate, pareze, paralizii, din care isi revin cu greu.Moartea se produce prin paralizia centrilor respiratori din bulb.Rumeg mari - la fel, cu evol mai rapida si accese rabiformeRumeg mici - evident doar midriazaPasari - semne nervoaseDiagnostic: semne clinice, analiza furajelorTratament: indepartarea furajului, evacuarea cont GI, simptomatic - sustinerea activ cardiace si respsi contracararea manif excitatiei si depres nervoase; admin de antidoturi farmacodinamice: pilocarpina, ezerina, arecolina.

B. Intoxicatia cu Datura stramonium, fam Solanaceae (laur, ciumafaie, ciuma fetei, marul porcului, bolandarita, turbare)Creste in z de campie, pe locuri virane, pe marginea drumurilor, pe langa garduri. In gen nu este cons de animale dat gustului si mirosului neplacut. Toate partile sunt bogate in alcaloizi atat in stare verde cat si uscata sau insilozata. Cant cea mai mare in seminte.Plantele tinere sunt de 2 ori mai toxice decat cele mature. Cele mai frecv intox la cabaline, vitei, purcei, gaste, rumeg mari in timpul furajarii la grajd cu nutret insilozat. Capra este rezistenta, dar laptele este toxic pt consumatori. Anim mici pot avea acces la seminte sau ceaiuri, planta fiind fol si ca drog dat propr halucinogene.Principii toxici: hiosciamina - in per de inflorire, atropina, apoatropina, scopolamina, hioscina.Simptomatologie asemanatoare cu cea produsa de matraguna.Tratament ca la matraguna.

C. Intox cu Hyosciamus niger si H. albus, fam Solanacee (maselarita, porcarita)Creste spontan de la campie la z subalpina, pe langa drum sau ca buruiana. Are miros si gust neplavut (amar) deci anim o ocolesc. Intox apare cand se admin sub f de iarba verde cosita si tocata, fan, furaj insilozat, seminte in gozurile de cereale.Intox mai frecv la tineretsi la anim carentate cu apetit pervertit.Principii toxici: hiosciamina - in toate partile pl adulte, hioscina - cel mai toxic (DT la om 2 mg) in pl tanara, scopolamina, apoatropina.

Simptomatologie:• Cabaline: midriaza in cateva minute, contractii ale musxhilor masticatori si ai

musc cervicale ca urmare a act hioscinei asupra centrilor motori, disfagie, dispnee cu raluri, convulsii puternice, sialoree. Semnele pot disparea in cateva ore cu exc midriazei, sau pot provoca moartea in 2-6 ore.

Rumegatoare: ca la cal plus meteorism, respiratie convulsiva cu raluri-> ddx cu intoz cu laur, diaree, paralizie gen. Tratament simptomatic pt combaterea diareei si sialoreei.

III. Intox cu pl care contin alcaloizi cu nucl izochinolinicB. Papaver somniferum, macul de cultura. Papaver rhoeas, macul rosu, mavul de

campMacul rosu este o pl comuna care contine rhoeadina in petale, cu act asem opiului.Mavul de cultura este cultivat ca pl oleifera, medicinala sau ornamentala si ca specie spontana. Contine opiu in latexul uscat continut in toate partile plantei cu exc semintelor. Cont cel mai ridicat in capsulele verzi.Principii toxici: grupa opioidelor: morfina, codeina, papaverina, laudanina, narceina, codamina, pebaina, narcotolina, criptopina, heroina.Intox se produce la anim in mm infloririi plantei de obicei la grajd. La pasune le ocolesc. Intox se prod dat consumului de capsule rezultate in urma prelucrarii in ind farmaceutica.Actiune excitanta sau inhibitorie (analgezica si narcotica) asupra SNCLa cabaline: somnolenta, slabirea acuitatii vizuale si auditive, mioza, dureri lombare cu deplasare greoaie, activ card si reso si temp corp normale.La rumeg tabloul clinic este dramatic: aspect de encefalita acuta si reproduc semnele clinice din turbare: anxietate, apoi agresivitate, contractii musc, crize epileptiforme cu durata de pana la 15 min apoi stare de depresiune pana la 30 min dupa care accesele revin. Semne digestive: hipersalivatie, meteorism, constipatie, apoi diaree sangvinolenta. Moartea survine in timpul convulsiilor, la max 24 h de la consum.Opiaceele au struct similara cu cea a endorfinelor naturale, care au un efect de diminuare si inhibare a senzatiilorde durere. Consumul de opiacee duce la alterarea prod de endorfine, reduce perceptia durerii, reduce anxietatea, inhiba act sist resp si reduce activ zonelor creierului resp cu emotiile inducand anestezia emotionala si o indifenta fata de lumea din jur.La om: placere, apoi satisfactie, apoi somnolenta, apoi dependenta si sevraj: anxietate, iritabilitate, tremur muscular, epifora.Supradoza de opiacee det insuf resp si cardiaca severa, inducand edem pulm si cerebral acut.Alte plante: cannabis var sativa (canepa de cultura) si var indicaPrinc toxici: canabinol si canabidiol, avand la baza pe delta9terahidrocanabinol (THC). THC este conc in bracteele incarcate cu rasina ale varfurilor inflorite. Act farmacologica consta in inhibarea sist parasimpatic la niv receptorilor de acetilcolina. THC este hidroxilat la niv hepatic in metaboliti activi eliminandu-se pe cale urinara. THC are efect inhibitor asupra transf fosfolipidelor membranelor plasmatice a limfocitelor si efect toxic asuora fazelor ciclului celular -> cresterea sintezei celulare de ADN si accelerarea diviziunii celulare.

Berberis vulgaris, dracilaPrincipii toxici: berbamina, berbenina

Chelodonium majus, rostopasca, negelaritaPrincipii toxici: chelidonina - antimitotic si foarte iritanta

Toate aceste plante produc intox prin ingestia drogului descoperit prin intamplare de animal, sau prin inhalarea fumului si la cainii uti.izati pt depistarea drogurilor.

Simptomatologie: la 1 ora dupa abs drogului cainii prez modificari ale comportamentului psihic si locomotor: nesupunere, agresivitate, latra fara motiv, se ridica cu greutate, se deplaseaza cu miscari instabile, se sprijina sau se loveste de mobila, slabiciune musc generala intrerupta de tremuraturi intermitente. Este cand deprimat cand hiperexcitat. La inceput hiperestezie, apoi hipoestezie. Intre cele 2 stari capul si privirea par sa urmareasca o misc invizibila, ochii au aspect sticlos, reactionand la lumina, semne ce evoca o meningoencefalita.Tratament simptomatic: elimin toxicelor din tubul dig, mentinerea functiilor vitale. Provocarea vomei cu apomorfina 0,05-0,1 mg/kg SC sau IM, absorbante digestive de tip carbune vegetal activ, diuretice, calmante (diazepam 0,5 mg/kg), analeptice cardiovasc si resp (cafeina, teofilina), corticoide, atropina. Dun vauza fricii de repercursiuni legale propr sunt reticenti sa admita tipul intoxicatiei, de aceea medicul vet tb sa ia o anamneza prin intwrogatoriu delicat si neacuzativ. Diagnosticul se pune pe baza ataxiei, depresiei SNC si perturbarii comportamentului.

IV. Intoxicatia cu plante care contin alcaloizi cu nucleu chinolizidinica. Lupinus spp., lupinul, fam Leguminoasae, Lupinus luteus, Lupinus albus, Lupinus angustifolius (albastru), Lupinus perennis, Lupinus varius ultimii doi = lupinul furajer, lupinus pollyphylus (negru)Lupinul galben si alb: textila, furajera, melifera, ingras.Princ toxici: lupimina, lupanina, lupamina, octalupina, sparteina. Mai ales in seminte si pl verde -> lupinul furajer tb recoltat in per de inflorire.Toxicitatea poate fi atribuita unei ptomaine care act ca toxic enzimatic. Alte pl: Cytisus spp (drob), Labornum angiroides (salcam galben)Intox cu lupin la ovine, bovine, cabaline. Pe vrejii de lupin se dezv un micet (Phomopsis leptostromiformis) care elaboreaza micotoxine (fomopsine) care se fixeaza pe hepatocite det heptoza roxica cronica indeosebi in per de stabulatie.Act iritanta asupra tubului dig det gastroenterita. Act hepatotoxica, producand leziuni degenerative si necrotice la niv hepatocitului si al epit can biliare rezultand icter toxic si de staza exteriorizat prin semnele fotodermatozei. Act cardiotoxica care det insuf cardiaca. Act neurotoxica, mai intai exvitant apoi depresiv al centrilornerv medulari. Iritant renal det nefrita parenchimatoasa. Act teratogena det anomalii ale scheletului traduse prin artrogripoza si scolioza.Elim alavaloizilor prin lapte ii confera gust amar.Intox cu lupin = lupinoza sau lupinism. In princ la ovine unde det lupinoza acuta. Semnele clinice apar dupa cateva ore sau zile in fct de cant ingerata. Initial apetitul

scade pana la refuzul hranei. Semne nervoase: adinamie, excitatie corticala cu bruxism, tremuraturi musc urmate de stare de depresiune instalata progresiv, mers dezechilibrat cu latero si retropulsie. Semne dig: constipatie cu fecale coafate cumucus galben, urmata de diaree. Semne urinare: hematurie, proteinurie, poliurie. Semne respiratorii: tahipnee, jetaj serosangvinolent. Semne hepatice: icter. Semnele fotodermatozei: edemul capului, mai ales urechi si bot. Semne abortigene.Evol intox este de cateva ore sau zile. Moartea se prod prin paralizia centrilor nerv bulbari si medulari.Lupinoza cronica la ovine evolueaza ca hepatita cronica interstitiala cu edeme subcutanate urmate de gangrena dupa 18-20 zileLa cabaline evol cronic: apetit diminuat, hipertermie pasagera apoi hipotermie, pulsul si resp accelerate, mucoase icterice cu infl difteroida, mictiunifrecv, fotodermatoza exudativa sau gangrenoasa in urma exounerii la soare. Jetaj gros, portocaliu, conjunctivita portocalie. In final semne nervoase cu mers dezordonat, sindrom hepato-encefalic. Modif anaomo-pat: culoare icterica a muc si tes, edeme subcut indeosebi in reg capului, leziuni necrotice pe cap si membre, degenerescenta hepatica si renala, edem pulm si laringian, nefrita, ciroza hepatica.Diagnosticul se pune prin coroborarea datelor clinice cu cele prov in urma analizei botanice a furajului. Ddx fata de intox cu fosfor.Tratament: evacuarea cont dig administrand purgative uleioase (interzise purg saline!). Inactivarea princ toxici cu HCl sol 1% in otet la 5 parti apa. Stimularea diurezei cu ser glucozat. Tratament simptomatic pt protectie hepatica si analeptice cardio-resp. Regim alimentar.Furajul cu cont ridicat in lupin se va admin in amestec de 1:9 cu alte furaje sau dupa tratarea lui cu carbonat de Na 10% sau hidroxid de Na 1% cateva zile.

V. Intoxicatii cu plante ce contin alacloizi cu nucl steroidicIntox cu Veratrum album, fam Liliacee, pop stirigoaieCreste la alt mari, foarte robusta, frunze paroase (exc Veratrum nigrum). Cont alcaloizi care se grupeaza in 2 categ: • De tip jerveratrum: jervina, rubijervina, izorubijervina, veratrobasina• De tip cerveratrum: esteri ai germinei: germerina, germidina, germitetrina,

germitrina, izogermidina, protoveratridina. Esteri ai protoveratrinei: germbutrina, protoveratrina a, protoveratrina b. Alcaloizi ai veracevinei: veratridina. intebare

Princ toxic in toata planta, mai ales in rizomi si lastari tineri. Toxicitatea se mentine prin uscare. DT 1g/kg la cabaline si 2g/kg la bovine. Suinele se intoxica mai rar, deoarece princ toxici le provoaca voma. Intox se prod mai ales primavara cand cont in alcaloizi este mai mare.Mod de actiune: irita pielea si mucoasele, nefrotoxic, hepato-toxic, neurotoxic.La cal. Semen dig, hipersalivatie, polidipsie, colica, descarcari diareice. Semne nerv: neliniste, termuraturi, ataxie, accese tetaniforme. Semne resp: resp lenta si profunda. Puls slab si nereg. Poliurie. La bovine si suine predomina semne dig, la pasari diaree si semne nervoase: ataxie, astazie, tremuraturi, horiplumatie, torpoare. Moartea se prod prin inhibitia centrilor bulbari.

Tratament: evacuarea tubului dig, antidoturi generale (carbune, tanini), tratament simptomatic: mucilagii, rehidratante, analeptice, tonice generale.

VI. Intox cu plante care cont alcaloizi cu nucleu terpenidicAconitum spp,fam Ranunculacee, iarba rea, iarba bubii, omag, toaieDelphinium consolida, nemtisorul de camp; Delphinium ajacis, nemtisorul de gradina, surgug. Princ toxici: delphinina, ajaconina, ajacina, delzolina

Aconitum tauricum, A. Paniculatum, A. Vulparia, A. Moldavicum, A. LansiathumPrinc toxici: aconitina (C34H47O11) una dintre cele mai toxice otravuri naturale, napelina, napelinina (zongorina), neolina, benzoilaconina, neopelina, acidul aconitinic, enzima: aconitaza.Principii toxici mai ales in rad si seminte.DL 50 la cabaline 10-12 mg/kg (300-400g radacini) , la caine 5g de radacini.Mod de actiune: iritant local, paralizant fulgerator al SNC si ai centrilor nerv bulbari, ai cordului si pulmonului.Hipersalivatie, voma, colici, dispnee, trismus, convulsii, midriaza, tahicardie urmata de bradicardie, parestezie, paralizie generala. Moartea prin paralizie bulbara in cateva ore.La ovine: behait continuu jalnic.Diagnostic prin controlul cont stomacal.Ddx fata de intox cu: taxus baccata (tisa), sorghum, Atropa belladona, Gliceria acquatica, sticninaTratament: vomitive, spalaturi gastrice, purgative, mucilagii, tanini. Cloral hidrat PO.

I.7 Plante care contin alcaloizi cu struct amidica ciclicaColchicum autumnale: fam Liliaceae (brandusa de toamna, ceapa ciorii, brandusa mortilor, ruscea de poiana, brandusei, balura, colsica, ghicitori). Creste pe pajistile din zona fagului si molidului, infloreste toamna si fructifica primavara. Flori roz-violete.Principuil toxic: colchicina (C22, H25, O6). Prin uscare rezulta demeocolcina care este la fel de toxica. Colchicina este un alacaloid care nu are reactie alcalina si care nu formeaza saruri cu acizii, da gust amar plantei.Intoxicatia cu brandusa se intaneste la pasune primavara si toamna, mai ales la tineret dar si la grajd tot timpul anului la toate categ de animale. Cele mai sensibile sunt ovinele si suinele.Colchicina este paralizant cerebral, cerebelos si bulbar, aboleste miscarile voluntare, are act analgezica asupra SNP, actiune iritanta asupra mucoasei tubului dig, a rinichilor si a pielii, toxic capilar. Principala actiune: factor de dezechilibru in procesul de mitoza al celulelor sporind diviziunea at cand se formeaza fusul mitotic determinand degenerescenta picnotica a nucleilor. DL 1mg/kg (8-10g frunze proaspete sau 2-3 g frunze uscate), la 0,25 mg are efect purgativ.Taboul clinic: semnele clinice apar dupa 2-48 h de la digestie. Semne digestive: ptialism abundent, miros fetid, colici, timpanism, tenesme. Semne nervoase: stare de depresie, diminuarea reflexelor, miastenie, tremuraturi musculare, mers vaccilant. Semne urinare: PU, hematurie. Semne respiratorii: initial tahipnee, apoi bradipnee cu miscari respiratorii sacadate. Moartea se produce prin paralizia centrilor respiratori bulbari in 50% la suine

si 40% la cabaline siputin mai scazut la rumeg mari. Aimalul merge spre vindecare abia dupa 2 sapt de la consumul plantei deoarece alcaloizii se absorb si se elimina incet si se acumuleaza (daca se ingera zilnic cant mici timp indelungat). Modificari anatomo-pat: gastroenterita hemoragica sau chiar ulcerativa in int gros. Leziuni nefritice de iritatie.Diagnostic: controlul botanic al furajului, tabloul clinic, evidentierea colchicinei in cont g-i sau din sange.Tratament: asemanator cu celelate plante ce contin alcaloizi. In plus: tanini, combatrerea deshidratarii prin admin energica a serurilor cu electroliti (15-40 ml/kg). Nu se admin purgative saline.

Equisetum spp. Fam EquisitaceaeEquisetum palustre (coada manzului, bradisor, bodara, iarba de cositor) - det boala ursului de Bahme, E. arvense (coada calului, barba ursului), E. hiemale (pipirig de munte). Toxica atat verde cata si usacata (2 ani). Raspandite de la ses la munte, in reg umede. Principii toxici: alcaloizi: equisetina (palustrina) - act asupra SNV, nicotina; saponine: equisetonina - act hemolizanta; heterozizi: equisetrina, galuteolina; acizi: ac nicotinic, aconidic; dioxid de siliciu; tiaminaza.Pe pasune este evitata de animale, intoxicatia producandu-se la grajd. Cele mai sensibile sunt cabalinele, apoi bovine, suine, rezistente ovinele si caprinele.La cabaline: semnele clinice apar in cateva zile sau cateva luni. Predominant semne nervoase: dezechilibru senzorial: tresare la zgomote, atingeri, devine retiv -> manif rabiforme. Cand sta pe loc nu se obs semne de boala. Cand e scos din grajd merge teapan, face pasimici si nesiguri, baza de sustinere este larga. Prefera sa stea in picioare pt ca are dureri mari la flexarea lor. La intoarceri bruste cade pe trenul posterior adoptand poz cainelui sezand. Apetitul este nealterat. Dupa cateva zile se instaleaza o paralizie progresiva pe trenul posterior, pulsul este rar, aritmic si slab, mucoasele subicterice sau icterice, avort, urina cafeniu inchis cu proteinurie. Dupa o per de depresiune apar 1-2 accese convulsive si moarte.La rumeg la fel, plus diaree accentuata de culoare neagra, hemoglobinurie, vaccilarea trenului posterior vreme indelungata (luni), prehensiune, masticatie si deglutitie ingreunate, reducerea prod de lapte. Mortalitate 50%. Diagnostic: dificil de stabilit dat timpului indelungat dupa care apar semnele clinice. Ddx cu encefalomielita infectioasa. Tratament: evacuarea tubului dig, nevrostenice (vut B1, stricnina), analeptice (pentetrazol, cafeina).

I.8. Intoxicatia cu plante care contin alcaloizi cu struct amidica aciclicaGalega officinalis (iarba ciumii, scrantitoare, ciumarea)Principii toxici: galegina si guanidina.Intoxicatia se intalneste la ovine cu convulsii tetaniforme, opistotonus, spumozitati bucale vascoase, dispnee profunda, insuf cardiaca acuta cu aritmii, colaps central.

I.9. Intoxicatia cu plante care contin alcaloizi pirolizidinici

Senecio spp, S. jacobaea (rugina de balta, lemnul domnului) - pana la 1m, mai ales pe campiile prost intretinute. Maxim de toxicitate in primele stadii de vegetatie, alcaloizii se gasesc in toate partile plantei.S. vulgaris (cruciulita, spalacioasa, iarba stricatoare, cel perit) - pana la 60 cm, in locuri cultivate, flori galbeneS. crucifolius (batatorinca).Principii toxici: peste 65 alcaloizi: jacobina (senecionina) - prin hidroliza se transf in necina (deriv al pirolizidinei) si ac necic, jaconina, jacolinaIntoxicatiile se mai numesc boala de Zdar, boala de Moleteno, boala de PictouAcesti alacaloizi au propr hepatotoxice cumulative, actionand si asupra alor organe la niv carora produce leziuni progresive si ireversibile, inlocuind celule proprii cu tesut fibros. Sunt carcinogenetici, eliminabili prin lapte, ridicand mari probleme de interes public. La om consumul de paine si seminte de grau in amestec cu seminte de Senecio det ciroza hepatica si cancer hepatic. Cazuri f grave in Africa de S. Metabolitii pirolici rezultati prin dehideogenarea alcaloizilor se pare ca se leaga de ADN blocand diviziunea celulara.La animale intox apare prin ingestia de furaje conservate, mai rar prin consumul pl verzi, in prin prin ingestia repetata de cant mici cateva sapt.La cal: simptomatologia coresp sindromului hepato-encefalic sau/si marii insuficiente hepatice. Tulburari de perceptie cu pierderea cunostintei, deplasarea cu mers nesigur, impingerea cu capul a obiectelor intalnite. Secundar fotosensibilizare de origine hepatica. In faze mai avansate ale intoxicatiei apar manii.Taurinele pot deveni agresive, cu comportament rabiform, fara faza terminala.De obicei evol cronic cu astenie, casca repetat, subicter, colici.Mai rar la rumeg dat florei ruminale care distruge o parte din alacaloizi.Modif anatomo-patologice: ciroza hipertrofica cu megalocitoza. Ascita, edem la niv tubului dig (foios si cheag), edem pulmonar, degenerescenta renala, hiperplazia can biliare si staza biliara.Diagnostic: clinic, analiza furajului. Biopsia hepatica: megalocitoza, necroza celulara, fibroza, incluzii globulare in hepatocite. (r. Erlich). Tratament: paleativ, complexul B, C, A, PP, laxative, med acide.Profilaxie: ierbicidarea pasunilor si a culturilor de cereale.

I.10. Intoxicatia cu Taxus baccata (tisa, tisar, tisoi)Planta ornamentala, monument al naturii, viata lunga. Toxicitatea se cunoaste din antichitate: Teofrast mentioneaza ca frunzele sunt veninoase, Iulius Caesar otravea sagetile cu suc extras din fructe, Seneca zicea ca doar umbra arbustului este mortala.Principii toxici: alcaloizi: taxina A si B - inhiba depolarizarea cardiaca; glucozid: taxicadina. Cele mai toxice sunt frunzele in sez rece. Consumata fara ezitare de cal, magar si catar.La rumeg se produce o dilutie a frunzelor in rumen. La cal 2g/kg frunze, magar 1,6, bou 10g, capre 12g, caine 8g. Cal: 1000-2000g frunze, la bovine de 5 ori mai mult.Simptomatologie: brutala, cu aspect stricnizant, evol rapida, moarte subita, anim morin timpul consumului frunzelor. Bradicardie urmat de bloc cardiac. La doze mici (se poate interveni): exvitatii, covulsii, spasme, dispnee, depresiune narcotizanta.

Diagnosticul se pune pe seama evol si mortii fulgeratoare cu depistarea frunzelor in tubul dig.Tratament: analeptice cardiace si respiratorii (lobelina), atropina admin rapid.

I.11. Intoxicatia cu plante care cont alcaloizi indoliciGelsinium sempervirens (iasomia galbena) planta perena, cataratoare, cu flori galbene in forma de trompeta.Principii toxici: gelsenina, gelseninina, inruditi cu stricnina. Tote partile sunt toxice, inclusiv nectarul si mierea.Semne clinice: bradipnee, colici abd, convulsii, hipotermie, moarte in 24-48 h. Tratament simptomatic.

II. 1. Intoxicatia cu saponine3. Agrosthema githago (neghina, zazanie)4. Saponaria officinalis (sapunarita)Saponinele sunt molec cu masa molec mare, ce formeaza o suspensie coloidala si spuma cand sunt agitate in sol apoasa. Chimic se aseamana steroizilor sau triterpenelor.Neghina creste in campurile de cereale sau locuri umbrite. Intox se intalneste la oasari, tin suin, cabaline si bovine. Nu prezinta pericol la pasunat ci at cand grauntele contin boabe de neghina sau cand faina din gozurile de la morarit este consumata de animale. Ingestia a 0,1% din masa anim de seminte este toxica.Principii toxici: gitagenina (agrostemina, sapotoxina) pron hidroliza elibereaza githagenol.Act iritanta asupra muc dig si degenerativa asupra org parenchimatoase. Act hemolitica si paralizanta a sist nervos. Evol acuta: salivatie, voma, colici, diaree, PU, hemoglobinurie, subicter, tremuraturi musc, opistotonus, mers in manej la porc, la pasari astazie, ataxie.Evol cronica: la porcinele adulte, diaree persistenta, hematurie, hemoglobinurie, vertij, slabire pana la cahexie, moartea prin sincopa cardiaca si respiratorie.

Sapunarita creste pe locuri necultivate, pe marginea drumurilor. Evitata de animale la pasune, dar consumata in amestec cu alte plante sub f de fan. Principii toxici: saponariotoxina, saporubina, saponina triterpenica in toate parile plantei (conc cea mai mare in rad).Simpromarologie idem neghina, in plus tulb cardio-vasculare. Diareea persistenta nu cedeaza la tratament.Tratament: golirea tubului dig, analeptice generale, calmante.

III Intoxicatia cu plante care contin glicozizi.Glicozidul defineste leg esterica dintre un compus organic sau un toxic (gruparea neglucidica) si un zahar. Gruparea neglucidica este de regula netoxica pana cand prin hidroliza este separata de glucid. Glicozizii sunt compusi exclusiv vegetali fiind heterozide care prin hidroliza pun in libertate o oza si un aglicon sau genina (fenol, alcool, nitril, aldehida). Glicozizii sunt subst amare, incolore, necristalizabile.

Intoxicatii cu pl ce contin glicozizi cianogeneticiAu in struct gruparea cian care prin hidroliza enzimatica sau acida elibereaza ac cianhidric. Rumeg sunt f sensibile deoarece rumenul contine cant mari de beta glicozidaza care hidrolizeaza toxicul. Glicozizii cianogenetici inhiba enz cu rol in resp tisulara producand hipoxie.

A. Sorghum spp fam Gramineae: S. vulgare (matura), S. halepense (costrei), S. sudanense (iarba de Sudan), S. bicolor sau japonicum (sorg).Glicozizii se conc in ord descresc astfel: seminte, frunze, coaja, tulpina. Sorghum spp sunt toxice in stare verde mai ales in sez ploioase. Prin uscare si insilozare cant de ac cianhidric scade. Plantele sunt toxice pt toate speciile de animale dar dat cont in beta glicozidaza a rumenului ce conduce la elib rapida de ac cianhidric rumeg sunt mai sensibile. Princ toxic se numeste dhurina. Se gaseste in toate plantele din genul Sorghum, inclusiv in Glyceria maxima (mana de apa). Plantele tinere in plina expansiune mai ales dupa ploi, sau otava contin conc cea mai mare de glicozizi.Factorii stresori repr de cosit, uscaa plantei sau inghetul ei fac sa creasca continutul in glicozizi. Lezarea peretilor celulei det eliberarea de beta glucozidaza care hidrolizeaza compusii cu formarea de cianuri libere. Solul cu cont mare de azot sau cont scazut de forfor fav sinteza glicoz cianogen. Temp, lumina si ph solului infl rata de crestere a plantei si posibilitatea acum cianurilor. PatogenezaCianurile se leaga de fierul din citocromoxidaze impiedicand transferul electronilor si resp celulara. Viteza ingestiei poate infl detoxifierea naturala protejand animalul daca ingestia este lenta. Org detine un sist natural de detoxifiere repr de enz rodanaza care face posibila tolerarea unor conc mici de glicozizi cianogen din nutreturi urmand urmatoarea schema: cianuri + tiosulfati + rodanaza = tiocianat care se elim prin urina. Detoxifierea org depinde de rezervele in tiosulfati. Nivelurile de peste 200 ppm de dhurina in nutreturi sunt toxice.

B. Linum ussitatisimum (in)Semintele contin linamarina si diastaza sa specifica numita linaza care prin firbere este inactivata. Turtele de in au un cont maxim de HCN indeosebi in stare umeda. Doza toxica 1 mg/kg. Faina de seminte de in si taratele de in sunt la fel de periculoase.

C. Trifolium repens (trifoi alb tarator)Princ toxic: lotusaustralina

D. Amygdalis communis (migdal) si samburii de: piersici, caise, cirese, visine, malin, mere, pere, prune (Padus racemosa: princ toxic prunasina). Celelate cont princ toxic amigdalina care sub act enz emulsina se desc in ac cianhidric in glucoza si aldehida benzilica.

E.alte plante potential cianogene: Lotus corniculatus (ghizdei), Pisum sativum (mazare), Carex vulpina (rogoz), Cynodon dactylon (pir), Sambucus nigra (soc negru; princ toxic sambunigrina), Sambucus ebulus (boz), Vicia angustifolia (mazariche; vicianina), Zea mays (porumb), Equisetum hyemale (pipirig de munte)

Toti glicozizii cianogenetici pun in libertate anionul cian care blocheaza citocromoxidaza care este ultima enz din lantul transportator de electroni impiedicand astfel utlizarea metabolica a oxigenului din sange. Acumularea excesiva a cianhemoglobinei in sange duce la scadea pres partiale a Co2 si inhiba centrul respirator bulbar. Celulele nervoase, in spec cele alecentrilor bulbari sunt primele victime deoarece au cea mai mare nevoie de oxigen. Combinarea cianurilor cu citocromul este o reactie reversibila si se poata aplica tratamentul. Pt disocierea complexului se pot fol subst cu o mai mare afinitate decat hemoglobina pt ionul cian (methemoglobina) administrand albastru de metil 8,8 mg intravenos.

SimptomatologieForma suparaacuta si acuta au o evol fulgeratoare, de cateva ore, dupa 30 min de la ingestie apare excitabilitatea si tremuraturile musc. Se disting 3 stadii: stdiul dispneic, stadiul convulsiv si stadiul asfixic.Stadiul dispneic: neliniste, anxietate, voma, tahicardie, dispnee, mucoase de culoare rosu deschis.Stadiul convulsiv: accese epileptiforme, emisii involuntare de urina si fecale, resp rara si superficiala, midriazaStadiul asfixic: scaderea brusca si brutala a temp, bradipnee, puls slab si rar, sangele si tesuturile au o culoare caracteristica rosu deschis, sangele fiind oxigenat dar neputand elibera oxigenul catre celule.Modif anatomo-patologiceSangele are culoare deschisa, congestie si edem pulmonar, hemoragii subendocarice si subepicardice, macerarea mucoasei rumenale, splenomegalie si ramolisment splenic, miros de migdale amare a cont rumenal si al organelor.

TratamentSpecific dar adesea neaplicabil avand in vedere evol rapida a intox. Obiective: prevenirea inhibitiei de ionii cian a citocromoxidazei prin provocarea formarii de methemoglobina, formarea sulfocianatilor atoxici prin admin dupa methemoglobinizante a compusilor sulfati, sub act enz rodenaza cianurile sufera o detoxifieretransformandu-se in sulfocianati. In aceste scopuri se admin nitrit de sodiu sol 20% iv in doza de 10-20mg/kg, si tiosulfat de sodiu sol 20% iv 3ml/50kg fara sa se depaseasca 600mg/kg. Administrarea tiosulfatului det formarea cianmethemoglobinei eliberand citocromoxidaza, tiosulfatul mimand detoxifierea naturala.Alte variante terapeutice specifice: EDTA dicobaltic, vit B12 sub f de hidroxicobalamina, permanganat de potasiu po, cafeina.

Intoxicatia cu plante ce contin tioglicozizi

Glicozizii cu sulf au ca aglicon subst cu formula R-N-C-S. Plantele cont enz care hidrolizeaza glicozizii in anumite cond de temp si umiditate. Prin hidroliza se elib sevenoli care sunt volatili dar care sunt si iritanti pt epitelii. Sevenolii se gasesc in spec in plantele din fam Cruciferae (Brassicaceae). Plantele furajere din ac familie tb recoltate inainte de scuturarea florilor deoarece cont in glicozizi este mai mare in seminte. Intox cu Sinapis spp (mustar): Sinapis arvensis (de camp), Sinapis alba, Sinapis nigraPrinc toxic: sinigrina, care in prez enz mirozina se desc in: izosulfocianat de alil (esenta de mustar), glucoza si sulfat acid de potasiu. Sinapis alba mai contine si sinalbina care prin hidroliza produce: sulfocianat de parahidroxibenzil, glucoza si acid de sinapina.Principii toxici sunt cont in toate org plantelor in spec in seminte. Prin uscare nu se modifica toxicitatea. Pt a preveni intox la grajd se interzice cons semintelor de mustar nefierte in care nu a fost distrusa mirozina.SimptomatologieEvol acuta, semne clinice in 1-3 ore dupa consum, abatere, resp accelerata de tip abdominal, inapetenta, dispnee, accese periodice de tuse dureroasa (semn al edemului pulmonar), puls slab si accelerat, semne digestive cu salivatie, colica, melena cu miros de mustar, tulb renale cu poliurie, hematurie si proteinurie, semne nervoase cu excitatie apoi depresie. Moartea in 24 ore.

Modif anatomo-patLeziuni congestivo-hemoragice in toate tes parenchimatoase, edem pulmonar cu lichid galben soumos cu miros de mustar, sangele este slab coagulat, necroza hepatica.

Brassica spp: Brassica napus var oleifera (rapita), Brassica oleracea (varza).Rapita cont in seminte un glicozid si mirozina, care sub act ei se desc in izosulfocianat de crotonil. Ac reactie se petrece in turtele de rapita care pot ajunge in alim anim. Varza var acephala (furajera), se admin ca frunze si tije vacilor in lactatie. Principii toxici: tioglicozizi: sinigrozina, glucobrasicina, progoitrina. Acestia prin hidroliza si in prez mirozinei dau izotiocianat de alil (izocianat de crotonil) = rodanid - ionii tiocianati au propr antitiroidiene, 3-indoilmetil-2hidroxi3butenil (goitrina). Varza provoaca 3 entitati morbide care pot fi in relatie cu prezenta tiocianatilor: anemia bovinelor, act antitiroidiana, intox acuta cu plante inflorite.Anemia bovinelor la vacile in lactatie care cons cant mari de varza: 25-50 kg/zi o durata lunga de timp. Principiul toxic este necunoscut. Manif clinica: anemia f severa, hemoglobinurie, secretia lactata se diminua considerabil, slabire, deplasare greoaie. Act antitiroidiana: tioglicozizii sunt metab pana la niv de subst antitiroidiene care induc hipotiroidism la tineret si la copii. Goitrina poate trece in lapte si determina gusa endemica la consumatori.Intox acuta prin plante inflorite in urma cons excesive a varfurilor inflorite sau un consum mediu mai multe zile. Congestie si edem pulm: dispnee, tuse uscata dureroasa, jetaj spumos, conjunctiva cianorica. Tratamentul tb instituit cat mai rapid. Dupa aparitia edemului pulm terapia poate fi cu rez incerte. Pana arunci evacuarea tubului dig si tratam simptomatic: protectoare mucilaginoase, analeptice cardio-resp, tonice centrale.

In anemia hemolitica se admin fosfor, magneziu, fier, cupru. In intox cu varza inflorita venisectie larga. Suplim ratiei cu iod. Echilibrul mineral al ratiei.ProfilaxieInterzis varza la oi gestante, sa nu se dea mai mult de 14 kg de varza pe zi la vaci in lactatie si nu mai mult de 22 kg pe zi la bovine la ingrasat.

Intoxicatii cu plante ce contin glucoalcaloiziSunt glicozizi ai unor alcaloizi steroidici.Intoxicatia cu Solanum spp. - Solanum tuberosum (cartof), Solanum dulcamara (lasnicior, buruiana de dalac), Solanum nigrum (zarna), Solanum lycopersicum (rosie), Solanum melanogena (vinete) - toxice fructele verzi si vrejii verzi, Physalis alkekensi (lampion chinezesc, papalau de padure), Solanum capsicastrum (ciresul de Ierusalim, marul dragostei)*** - contine si solanocapsina

Solanum tuberosum (barabule, mere de pamant, crumpene, picioica)Planta ierbacee introdusa in Eu din Mexic. Cultivata pt tuberculii bogati in amidon. Toate organele plantei, dar mai ales planta verde si fructele cont cant mari de solanina: variaza in fct de sol, stadiul de vegetatie, fact climatici, cond de recoltare si mai ales de conservare. Tuberculii tinuti la soare, incoltiti, rau conservati si mai ales mucegaiti cont cant mari de solanina. Cant mari se mai gasesc si in lujerii verzi care apar primavara la cartofii pastrati peste iarna in cond necoresp. Cartoful cont 0,005% solanina, iar la 0,04% solanina se poate produce intoxicatie. Iarna si toamna poate ajunge in cartofii incoltiti la 4%, iar primavara la 10-20%. Solanina prin hidroliza se desc in glucide: zahar termofil (glucozidaza), si solanoza si un alcaliod foarte toxic - solanidina. Solanidina este antrenata in apa prin fierberea plantei, deci prima fiertura are un mare grad de toxicitate, fiind interzisa in consum. Solanidina are 3 actiuni: iritant g-i si al tegumentului, hemolizant si inducere al fen hemoragipare, neurotoxic initial excitant, apoi inhibitor al SNC prin inhibarea colinesterazei. Cele mai sensibile: rumeg mari, ovinele, cabalinele, suinele. Datorita specificului alimentatiei, incidenta intoxicatiei este mai frecventa la suine. Pasarile se intoxica prin consumul de muguri, fructe sau coji de cartof. Intoxicatiile se produc la pasune sau mai frecv la grajd cu resturi de la cantine, apa in care s-au fiert cartofii. Admin de cant mari de fertilizanti pe baza de azot in sol, temp scazute si efectul indus de multe pesticide influenteaza conc in solanina a cartofului si aparitia intoxicatiilor.Tabloul clinic debuteaza cu diaree, ca urmare a act iritante a solaninei. Dupa ce solanina, care traverseaza dificil muc intest, se disociaza si solanidina este absorbita, aceasta det semnele intoxicatiei, asemanatoare cu cele produse de saponine. Se cunosc 3 forme clinice: nervoasa, digestiva, exantematoasaForma nervoasa dominanta la cabaline, taurine, porcine, pasari: prostratie, indiferenta fata de ce se petrece in jurForma digestiva: hipersalivatie, voma, diaree, coliciForma exematoasa: la porcine si taurine: stomatita ulcerativa, exantem veziculos crustos la niv membrelor, conjunctivita.

La taurine intox poate evolua acut sau cronic. In forma acuta apare hipotermie dar uneori hipertermie, gastroenterita cu fecale apoase si fetide, stare de neliniste, tremuraturi musc, hiperestezie urmata de hipo si chiar anestezie, miscari fortate, mucoase palide usor icterice, eruptie aftoasa pe mucoasa bucala***, ataxie sau chair astazie. In forma cronica apar stomatita ulcerativa cu cruste si mucozitati cu miros fetid, dermatita exematoasa localizata indeosebi pe uger, la baza cozii, extremitatile membrelor, partea inf a abd, in jurul furoului, cu pericol mare de inducere a starii de septicemie. Flebite, conjunctivita.La suine: diare, chiar melena, congestia conjunctivei, vomitari frecvente, cifoza, amauroza, dromomanie, indiferenta fata de anim din jur, decubit lateral cu miscari de pedalare, semnele retentiei urinare. Evolutie de 2-3 zile urmata de moarte sau remitere.La purceii sugari se constata lipsa cresterii, inapetenta, dermatite grave, micsorarea rezistentei la diferite boli.

Diagnostic diferential fata de intox cu saponine, febra aftoasa, pesta porcina, intox cu mercur.

Cartofii pot fi afectati de 2 fungi: Phytophora infestans si Synchytsium endobioticum. In cazul infestarii cu Phytophora provoaca la gaini spina bifida.

Tratamentul este simptomatic: eliminarea cu aj vomitivelor (apomorfina 0,2 mg/kg SC), adsorbtia toxicelor cu carbune, tanin, mucilagii de in sau orez, antispastice, neuroleptice, tranchilizante, reechilibrarea balantei hidroelectrolitice.

ProfilaxieAruncarea apei de fierbere si evitarea admin tuberculilor inverziti sau incoltiti in hrana animalelor.

Intoxicatia cu Solanum dulcamara (lasnicior)Flori grupate, albe. Buruiana intalnita pe marginea drumurilor. Contine 1% solanina din subst uscata, mai ales in fructele necoapte si varfurile fragede. Fructul copt nu prezinta pericol. Coaja este amara iar partea lemnoasa a tulpinii este dulce. Principii toxici: solanina si dulcamarina.

Intoxicatia cu Solanum nigrum (umbra noptii)Ierbacee, creste in gradini, razoare. Cant cea mai mare de solanina o cont fructele necoapte si frunzele. Intox se semnaleaza la bovine, porcine si pasari.

Intoxicatia cu toxalbumine sau fitotoxineFitotoxinele - Subst de natura protidica cu propr antigenice hemaglutinogene cu o toxicitate care o depaseste pe cea a alcaloizilorPlante: Ricinus communis (castor bean, palma lui Hristos), fam Euforbiacee. Planta ierbacee plurianuala, poate ajunge la 2m inaltime. Cultivata pt uleiul din seminte si in scop decorativ. Creste spontan pe langa drumuri si in gradini.Principii toxici:

• ricina (esterul metilic al ac ricinic, glicoprot cu mare toxicitate) in seminte 0,1%, nesolubila, ramane in turte dupa extragea uleiului. Ingestia unei seminte, mai ales mestecata poate ucide un caine de talie medie. Ricina are o toxicitate superioara stricninei, cianurilor, ac prusic, si are si propr cumulative. Doza letala 1mg/kg. Este inactivata in mare masura de enz digestive, fiind de 100 ori mai toxica pe cale paretnetrala. Actiune antigenica, asemanator cu toxinele microbiene si animale, ceea ce permite prepararea unei anaricine cu propr imunizante.

• Ricinina - prezenta in toate partile plantei

Toate speciile se intoxica prin consumul boabelor sau turtelor, cel mai sensibil calul, apoi ovine, bovine, porcine, pasari.Ricina irita mucoasa intest det tulburari. Dupa absorbtie aglutineaza hematiile si altereaza endoteliul vascular. Coaguleaza fibrina. Provoaca lez hepatice si renale. Are act asupra sist nerv. Injectata in doze mici si repetate provoaca formarea anticorpilor care protejeaza anim de intox ulterioare.

Simptomatologia este diversa, in fct de specie, rasa, stare fiziol, doza.La cabaline semnele clinice apar la 4-10 ore de la ingerare si se exprima plenar la 8-20 ore. La debut se constata neliniste, miscare permanenta, contractii sporadice ale dif grupe musc. Apoi stare depresiva, deplasare incoordonata: "sindrom de imobilitate". Semnele sunt inerupte de episoade de colica si transpiratii pe tot corpul. Diaree urat mirositoare, neagra, urmata de constipatie.*** datorita spasmului sfincterului anal, zgomotele intest ramanand intense, deci peristaltism intestinal viu. Spiratie accelerata de tip toraco-abd. Diminuarea acuitatii vizuale, mioclonie frenica. Mucoasele aparente congestionate sau subicterice.

La rumeg aceleasi semne plus incetarea rumegarii, incetarea lactatiei, avort la gestante, paraplegii.La suine ca la rumeg, dar semne dig mai accentuate (voma, diaree).

La pasari ptoza aripilor, horiplumatie, cianoza crestei si barbitelor.

Modif anatomo-pat: de tip congestivo-hemoragic. Diateza hemoragipara cu extravazari sanguine in cavitati, cont digestiv sanguinolent. Hemoragii in toate tesuturile. Limfonodurile mezenterice mustoase. Edem pulmonar.

Diagnosticul se pune pe baza analizei botanice a furajului care consta in ex microscopic al semintelor de ricin in fecale: aspectul celulelor in palisada. Ex de laborator: hemaglutinare pozitiva la 0,5mg ricina si precipitare pozitiva la 1 mg ricina.

Tratamentul consta in evacuarea tubului dig. Tratament simptomatic: tanina, mucilaginoase, antispasmodice, arecolina, purgative saline dupa instalarea coprostazei. Ideal se admin anaricina, dar nu poate fi preparata in doze potrivite la mom potrivit.

Intoxicatia cu plante care contin estrogeni

Propr estrogenilor de a induce un spor superior de crestere au facut ca in multe tari sa fie admin ca supliment fie injectabil fie sub f implantelor (stilbestrol), fie PO. Numeroase plante contin compusi analogi sau identici cu estrogenii. In Ro, stimularea sporului de crestere cu estrogeni sintetici nu se practica stiindu-se efectul cancerigen, ceea ce impune controlul sanitar veterinal al alim din ac pdv. Intr-un nr mare de plante s-au identoficat fitoestrogeni sau analogi. Fitoestrogenii (hormoni de crestere si inflorire) se gasesc in numeroase plante din care cele mai imp sunt: trifoi (Trifolium spp), lucerna (Medicago sativa), secara (Secale cereale), mazarea (Pisum sativum), morcovul (Daucus carota), soia (Glycinem max), grau (Triticum spp), painea neagra si borsul, orezul (Oryza sativa), ovazul (Avena sativa), orzul (Hordeum vulgare), porumbul (Zea mais), sfecla (Beta vulgaris), mere (Malus domestica), ciresele (Cerasus avium), prumne (Prunus domestica), arahide (Arachis hyogeae), bumbacul (Gossypum spp). Activit estrogenica a plantelor se exprima prin unitati-soarece per kg, sau raportat la un estrogen cunoscut admin PO (dietilstilbestrol). O unitate-soarece corespunde cant de estrogen care admin soricioaicelor impubere poate det o marire semnificativa a uterului in 48h. Insilozarea acestor plante nu afecteaza negativ activ estrogenica, ci o sporeste. Ex: porumbul verde are o activ esrogenica de 4030 unit-soarece, iar silozul de porumb are 10200 unitati-soarece.Fitoestrogenii sunt izoflavone, fenilcumarine si naftaleni. Conc max se realizeaza in per de inflorire a plantelor.