Tulburari ale gandiriiGndireareprezinta functia cea mai
organizata a psihismului, prin care se integreaza si se prelucreaza
informatia privitoare la realitatea exterioara si cea interioara,
cu trecerea la un nivel calitativ superior al cunoasterii, de Ia
fenomenal, aleator, particular, la esential, cauzal,
general.Aceasta prelucrare conduce la cunoasterea indirecta si la
posibilitatea construirii unor atitudini anticipative si
prospective, n mecanismele gndirii integrndu-se n permanenta
afectivitatea, atitudinile emotionale, datele mnezice ca si
experienta anterioara.Asa cum am aratat, gndirea opereaza asupra
informatiei obtinute prin perceptie 222d33c si reprezentare si nu
direct asupra obiectelor sensibile, deci gndirea are caracter
mijlocit, deosebindu-se prin aceasta de
cunoastereaperceptiva.Opernd modificari semnificative asupra
informatiei senzoriale simplificnd realitatea prin reducerea ei Ia
trasaturile esentiale si reconstruind-o prin modelare si
generalizare, gndirea si defineste cel de al doilea caracter, prin
care, eliberndu-se de nesemnificativ, se apropie de esenta lumii
fenomenalesiobiectuale,caracterulgeneralizatabstract.Prin gndire,
lumea nu este numai interpretata si explicata ci si mbogatita,
astfel, n activitatea practica, pe baza modelelor proiectelor si
planurilor, elaborate c'e itnctia creatcare a gndirii, ecosistemul
iman sufera o permanenta remodelare.Ca reflectare directa a
gndirii, conduita[imanase desfasoara rational si anticipativ, crice
actiune fiind precedata de executia ei mentala, de secventializarea
etapelor, aprecierea ta marilor desfasurarii ei. Ansamblul
actiunilor si procedeelor, prin care, n vederea rezolvarii unor
probleme sau a cresterii nivelului de cunostinte, informatia este
transformata n cadrul schemelor si notiunilor printr-tn sistem de
actiuni organizate, alcatuieste componenta operationala a gndirii.
La rndul ei, acesteia i se disting operatiile fundamentale si
operatiile instrumentale. n cadrul primei categorii se descriu
analiza, care permite delimitarea esentialului de neesential, prin
divizarea mintala a unui fenomen si determinarea calitatilor sale n
cadrul ntregului, sinteza, care reconstituie mintal obiectuldin
elementele sale definitorii oferite separatsau includerea
obiectului ntr-o ordine prestabilita conform nsusirilor sale,
abstractizarea, prin care se desprind antmite laturi ale unui
fenomen descriindu-l prin prisma acestuia, separat si independent
de celelalte, care nu snt luate n consideratie, concretizarea, care
este operatiainver
de descriere a unui fenomen prin toate atributele sale si
generalizarea, care extinde rezultatele sintezei asupra cazurilor
particulare specifice.Aceste operatii nu se desfasoara dect n
interdependenta si complexa ntrepatrundere, analiza presupune
sinteza, generalizarea extinde rezultatele sintezei, concretizarea
strabate calea inversa abstractizarii etc.Operatiile instrumentale
se desfasoara prin doua forme: - cea algoritmica, presupunnd o
succesiune predeterminata si forma euristica, n care cautarea
rezultatului urmeaza o cale putin organizata n care esecul este
urmat de o noua cautare, care nu duce implicit la rezultat ca n
cazul algoritmului,Relatia si succesiunea dinamica a notiunilor si
operatiilor, prelucrarea ' permanenta a continutului notional al
gndirii,se desfasoara prin judecata sirationament,procese
fundamentale.Judecata relationeaza notiunile, stabilind raporturile
dintre obiectele si fenomenele realitatii, ntregindu-le cu valoarea
de adevar sau fals.Ea este n raport cu nivelul intelectual, de
pregatire si cu sistemul personalitatii (vointa, afectivitate,
motivatie, convingeriindividuale).Rationamentul reuneste judecati,
nemaifiind legat direct de experienta, n scopul de a desprinde
informatii noi asupra realitatii.Gndirea se desfasoara ntr-un mod
particular, discursiv, trecnd orientat si finalst, n vederea
obtinerii unui anumit rezultat de la o secventa la alta n cadrul
unor deplasari asociative ample.Gndirea fiecarui individ are un
ritm propriu, personal, situat ntre anumite limite.CLASIFICAREA
TULBURRILOR DE GNDIRE1.
Tulburarincursivitateagndirii1.1.Tulburarinritmulgndirii-Accelerarea
ritmuluigndirii-Lentoarea ideativa1.2.Tulburari n fluenta
gndirii-Fadingul mintal-Barajul
ideativ-Vscozitatea-Perseverarea-Ruminatia
mintala2.Tulburarinproductivitateagndirii2.1.Tulburaricuaspect
predominant cantitativ-Saracia gndirii-Mentismul2.2.Tulburaricu
aspect predominant calitativ-Autismuj-Rationalismul
morbid-Asociatii anormale-Asociatiiautomate,superficiale-Asociatii
polarizate-Asociatii circumstantiale-Asociatii
insolite-Incoerenta2.3. Anideatia3. Tulburarinansamblulgndirii3.1.
Tulburari n valorizarea judecatilor si rationamentelor3.1.1. Ideile
dominante. (3.1.2. Ideile prevalente 1.3. Ideile obsesive-ndoieli
obsesive-Scrupule obsedante-Idee de contrast-Maniile
mintale-Onomatomania-Aritmomania3.1-3.4.3. Argutiile
obsesive-Amintirile si reprezentarile obsesive-Impulsiunile
obsesive-Sindromul obsesivo-fobc3.1.4.Ideile delirante-Ideile de
persecutie-Ideiledelirantecucontinutdepresiv-Ideile
hipocondriace3.1.4.3.1. Sindromul hipocondriac-Ideide gelozie
sierotomanice-Idei de filiatie-Idei delirante de inventie,de
reforma si mistice-Ideile de grandoare-Ideile de relatie-Ideile de
influenta3.1.4.10. deile metafizice si
cosmogonice3.1.5.Structurarea deliranta3.1.5.1. Deliruri
sistematizate-Deliruri pasionale si de
revendicare-Delirulsenzitivderelatie3.1.5.1.3. Delirul de
interpretare3.1.5.2. Deliruri nesistematizate-Delirurilefantastice
saudeimaginatie
(parafrenice)-Stariledelirant-halucinatorii(sindroamele
paranoide)3.1.5.2.3. Delirulindus (Folie deux)3.2. Tulburari
operationale-Pasagere si
reversibile-Permanente-Stationare(nedezvoltareagndirii)-Progresive
- demente3.2.2.2.1. Sindromul
demential-Tulburarileimaginatiei-Scaderea imaginatiei-Exaltarea
imaginatiei4.2.1. Mitomania
Donici Ramona Radiologie anul 3 Page 2
