INTRODUCEREAvntul pe care turismul l ia n ultima perioada, n general, si n special importanta optimizrii spaiului geografic rural, impun ca o necesitate analiza potenialului natural si antropic al tuturor localitilor de acest tip ale tarii noastre. Lucrarea Studiu geografic complex al comunei Brateiu", caut sa analizeze unul din fenomenele cele mai complexe ale epocii contemporane, cu implicaii profunde de natura social-economica si asupra cadrului natural. Mrturisesc ca ntreaga strdanie depusa n elaborarea acestei lucrri nu a pornit la ntmplare, ci din drag pentru oamenii satului natal al tatlui meu, aducnd astfel un omagiu tuturor generaiilor de romni si sasi care au trit si muncit aici de-a lungul veacurilor, reuind sa ridice necontenit pe plan economic, cultural si spiritual, aceasta minunata aezare. De altfel, lucrarea de fata reprezint un exemplu si un ndemn pentru noile generaii de a preui trecutul naintailor si de a contribui pe mai departe la nflorirea localitii. Interferena turismului cu toate domeniile de activitate si dependenta sa de cadrul natural, a impus o investigare ampla a tuturor componentelor fizico-geografice, interpretarea fiind realizata prin prisma intercalatiilor om-mediu geografic. In elaborarea lucrrii am avut n vedere o buna documentare bibliografica, ct si verificarea pe teren a informaiilor. Apoi, am extras si prelucrat date de arhiva ce privesc principalele elemente climatice, parametrii hidrografici, recensminte, utilizarea terenurilor, programe de dezvoltare. Deasemenea pentru prezentarea rezultatului cercetrilor am folosit metode de prelucrare grafice, prin diferite hari la scara 1:25 000, 1:50 000, 1:200 000 si metode computerizate de reprezentare a datelor prin grafice simple, diagrame si tabele. Pentru fiecare component de mediu am ncercat att o analiza cantitativa pe seama seriilor statistice si dinamice, a calculului indicatorilor morfometrici, ct si analiza calitativa a acestora. Am ncercat de asemenea, evidenierea impactului antropic n peisaj, urmrind modelul de organizare al spaiului geografic n scopuri turistice si tendinele acestuia n comuna. Pentru datele obinute si pentru bunvoina cu care ne-au fost oferite, mulumim: Centrului de Gaz Metan Media, Staiei Meteorologice Dumbrveni, Staiei Hidrometrice Media (Ighisul Nou), Oficiului de Studii Pedologice si Agrochimice Sibiu si, nu n ultimul rnd, Primriei Comunei Brateiu. La captul unui frumos drum de nvtura si pregtire geografica, aducem caldele si sincerele noastre mulumiri tuturor cadrelor didactice care ne-au pregtit pentru cariera noastr. Aceleai mulumiri pline de recunotina, aducem si Domnului profesor conf. univ. dr. Ioan Velcea, conductorul lucrrii noastre de licena.

Dorim sa asiguram, pe aceeai cale mult stimaii notri profesori, ca nu vom uita cele nvate si ca, n cariera noastr viitoare vom transpune n viata, ct mai corect noiunile geografice pe care ni le-am nsuit pe parcursul anilor de studenie.

CAPITOLUL I POZIIA GEOGRAFICA SI INFLUENTA EI N PEISAJIn partea nordica a judeului Sibiu, pe valea Trnavei Mari (fig. 2), printre dealuri acoperite de pduri, livezi cu pomi fructiferi, printre luncile si ogoarele sale, sau pasuni naturale, se afla situata comuna Brateiu, una dintre cele 55 de comune ale judeului Sibiu, care n ultimii ani a cunoscut o dezvoltare economica si sociala apreciabila si se afirma continuu cu un rol important n cadrul judeului ( foto. 1).

La aceasta a contribuit si distanta redusa pna la municipiile Sibiu (65 km) si Media (6 km), pe drumul naional DN 14, SibiuMedias-Sighisoara, fiind din acest punct de vedere, o comuna uor accesibila. Att transportul rutier ct si cel feroviar leag comuna n primul rnd de municipiul Media - ca principala destinaie a locuitorilor comunei - si de celelalte localiti din jude si din tara. Se poate spune ca, din fericire, comuna Brateiu nu este, din acest punct de vedere, o comuna izolata, asa cum sunt multe alte aezri rurale ale judeului. Data fiind distanta mica la care se gsete fata de comuna, municipiul Media reprezint centrul social, economic, comercial si cultural de prima importanta pentru bratieni. Cea mai mare parte a acestora lucreaz sau au lucrat n Media; de asemenea, liceele mediesene sunt principala opiune a tinerilor din Brateiu. Transportul, att cel feroviar, ct si cel rutier, acoper necesitile locuitorilor, dar si a transporturilor agricole, ntre cele doua sate si spre centrele mari de desfacere si aprovizionare din jude si tara.

Din punct de vedere matematic, comuna Brateiu se nscrie ntre paralele de 46 6' 53" si 46 12' 8" latitudine nordica si

meridianele de 2422' 48" si 2427 50" longitudine estica. Comuna Brateiu are o suprafaa de 3511 ha, si include din punct de vedere administrativ localitile Brateiu (reedina de comuna) si Buzd (situat la o distanta de 6 km). Se nvecineaz spre nord cu teritoriul comunei Drlos, spre vest cu teritoriul municipiului Media, spre sud cu teritoriul comunei Mosna, iar spre est cu teritoriul comunei Atel. Aezata ntr-o zona n care dealurile si luncile sunt principalele forme de relief, comuna ofer un cadru natural tipic Podiului Transilvaniei. Teritoriul comunei Brateiu face parte din Podiul Trnavelor, situat n partea central-sudica a Transilvaniei (fig. 1), la sud de Trnava Mare, delimitat la est de Dealurile Dalciu, Drlos si Dendelu, iar la vest de Dealul Mediaului si Dealul Fichisdoala. Altitudinea medie a reliefului ce formeaz vatra localitilor componente, oscileaz ntre 300 si 500 m. Altitudinea maxima este de 519,8 m, n sud-estul teritoriului (Hula Valea Mica), iar minima este de 303,0 m, n nord, n Valea Trnavei Mari. Datorita poziiei geografice, teritoriul beneficiaz de un climat relativ blnd, cu o medie anuala a temperaturii de 8,6C (la Brateiu s-a nregistrat maxima absoluta de 39, 2C n 10 august 1922, si minima absoluta de -32,3C n 22 decembrie 1927), si o medie anuala a precipitaiilor de cea 636 mm. Este o zona ferita de vnturi puternice, care are un climat sntos si propice vieii si activitii umane sub toate aspectele. n concluzie, clima este una continental moderata, specifica inutului cu clima de dealuri, caracterizat prin veri calde, cu precipitaii relativ frecvente si prin ierni reci, cu strat de zpada relativ stabil, punctate din cnd n cnd cu intervale de nclzire. Din punct de vedere hidrografic, acest teritoriu face parte din bazinul Mureului, ntruct toate apele ce-l strbat, inclusiv Trnava Mare (care este axa hidrografica principala a comunei), sunt aflueni ai Mureului. Comuna este strbtut de apele rurilor Trnava Mare, Valea Mare si Buzd. Pe fondul impus de clima si relief, vegetaia se ncadreaz zonei pdurilor cu frunze cztoare, la interferena dintre etajul pdurilor de stejar cu carpen. Fragmentarea relativa a acestor pduri, datorita activitii antropice, lasa loc culturilor agricole, punilor, fnetelor naturale si pajitilor secundare cu Festuca Sulcata, Agrostis tenuis, Chrysopogon gryllus (sadina). n lungul Trnavei Mari se remarca o vegetaie azonala, alctuita n principal, din pajiti de iarba moale (Agrostis stolonifera) si zvoaie de anin negru (Alunus nigra). Fauna,la rndul ei, este deosebit de diversificata, ntlnindu-se n pdurile comunei: cerbul (Cervus elaphus), cpriorul (Capreolus capreolus), mistreul (Sus scrofa attila Thomas), lupul, vulpea si chiar iepuri, bursuci, veverie si dihori. Avfauna este reprezentata de fazani, n numr mic. Comuna dispune si de resurse de subsol reprezentate prin roci de construcii, n special nisipuri si pietriuri. Data fiind aezarea comunei, specificul economic al acesteia este agricultura si creterea animalelor. Ca si culturi agricole, bratienii cultiva cereale (gru si secara), cartofi si porumb (~ 700 ha). n livezile de pomi fructiferi, predomina prunul si mrul.

Cu muli ani n urma, n Brateiu se practica cu succes viticultura. Dealurile nsorite din jur, specifice zonei Trnavelor, erau cultivate cu vita de vie. n ultimul timp, aceasta ocupaie s-a pierdut si cultivarea vitei de vie, se mai face n prezent, doar n gospodriile oamenilor. Printre curile curate ce se pierd n peisajul rural, alturi de vita de vie pot fi remarcate grdinile cu pomi fructiferi si zarzavaturi. Pe valea Trnavei Mari se nregistreaz cele mai ridicate valori ale densitii populaiei. Astfel, Brateiul are deja 3077 locuitori, din care 1507 de sex masculin si 1570 de sex feminin. Comuna Brateu a fost n trecut un loc n care romnii convieuiau cu saii, ntr-un mod care poate fi considerat model de convieuire nteretnica. Populaia de origine germana a sczut foarte mult, n special n ultimii ani, astfel nct structura etnica a populaiei comunei a suferit modificri importante, schimbri vizibile att ca cifre ct si ca efecte sociale n viata si aspectul comunei. Astfel, plecarea din comuna a acestui element de civilizaie puternic si bine dezvoltat, a determinat o deteriorare a vieii socoeconomce steti. n special, menionam degradarea aspectului multora dintre casele care au aparinut sailor din comuna si care astzi nu mai au parte de aceeai ntreinere priceputa, din partea actualilor proprietari. Aceasta degradare este pusa pe seama numrului mare al rromilor din comuna care au ocupat casele locuite de sas. De aceea, multe din casele Brateulu arata mai rau comparativ cu civa ani n urma si nu sunt ntreinute potrivit standardelor sfritului de mileniu. Acestea conduc la o imagine negativa pe care o produce asupra vizitatorului si la un aspect nengrijit al comunei. Nu lipsesc nici elementele de ordin cultural, att cele scoase la iveala prin descoperirile arheologice - si ne referim aici in special, la cele din secolele V-VII care au dat denumirea de cultura Brateiu", urmelor de locuire a populaiilor daco-romane si proto-romnesti n epoca migratiilor - , ct si la elemente de cultura laica si ecleziastica din prezent.Existenta unor lacase de cult: casa de cultura, bisericile, sunt o dovada vie n acest sens. Astfel, singurele obiective turistice ale comunei, sunt reprezentate de cele doua biserici evanghelice, declarate monumente istorice, att din Brateiu, ct si din Buzd. In concluzie, putem spune ca din punct de vedere geografic, teritoriul comunei se impune ateniei calatorului prin peisaje minunate: dealuri mpdurite sau terasate cu livezi de pomi fructiferi, mari suprafee cu pasuni si fnete naturale, case frumoase construite n stil ssesc, curi, grdini pline cu flori, gospodari harnici si pricepui, ce poarta si pstreaz cu mndrie costumul naional, tradiii si obiceiuri din strbuni. Toate acestea, mpreuna cu monumentele istorice si cele ale naturii, fac ca ntregul teritoriu sa aiba un anumit potenial turistic, iar localitatea sa fie destul de bine cunoscuta.

CAPITOLUL II ISTORICUL CERCETRILORIstoricul cercetrilor geografice ne permite sa desprindem unele trasaturi de sinteza, care se refera la evoluia n timp a preocuprilor pentru cercetarea comunei Brateiu si a depresiunii, n care teritoriul acesteia este ncadrat. In anul 1943, sub semntura lui tefan Pascu apare lucrarea Schia istorica a judeului Trnava Mare, care prezint istoricul localitilor componente ale vechiului jude. Cunoaterea zonei Trnavelor este mai redusa sub aspect geomorfologic, dar geologic si hidrologic este foarte bine cercetata. Dintre geografii care s-au ocupat de studiul acestui teritoriu si a regiunii din care face parte, trebuie sa l menionam pe T. Morariu, care n lucrarea sa Podiul Trnavelor, publicata n anul 1961, insista asupra aspectelor de ordin geomorfologic, printr-o caracterizare si raionare fizico-geografica. Tot o lucrare din acest domeniu este cea apruta n anul 2000, Regiunea Tarnavelor-natura si habitat, n care autorii I. Raica si A. Raica prezint probleme de prima importanta, fizico-geografice si de habitat uman ale zonei. Alte aspecte, cum ar fi limitele sau caracterele geografice generale, sunt tratate si n cursurile de Geografie Fizica a Romniei (Al. Savu, 1955; I. Srcu, 1971; Al. Rou, 1973; Valeria Velcea, 2001), precum si ntr-o serie de lucrri de sinteza (N. Orghidan, 1969; V. Mihailescu, 1966, 1969) sau n Geografia Romniei, volumele I, III (1983, 1987) si Enciclopedia geografica a Romniei (1982). In Colecia Micromonografii locale a judeului Sibiu, apare n 1999 si cea a comunei Brateiu, unde autorii, M. Halmaghi si C. Ionascu, fac o prezentare pe scurt a acesteia. Lucrarea a fost elaborata n cadrul Programului Informarea Comunitii Locale". Totodat, T. Morariu si M. Calnescu (1965) fac cteva consideraii privitoare la procesele de panta din Bazinul Trnavelor, artnd cauzele care au favorizat diferite tipuri ale acestor procese n inutul dealurilor joase ale Trnavelor". Daca sub aspect geografic s-au fcut mai puine studii despre regiunea pe care o prezentam, nu acelai lucru se poate spune despre studiile geologice si hidrologice. Inca din 1863, F. Hauer si G. Stache au publicat prima lucrare referitoare la geologia Transilvaniei, ei fiind urmai de A. Koch (1894, 1900), care da informaii asupra petrografiei si tectonicii din Bazinul Transilvaniei. Lucrri importante a desfurat echipa de geologi sub conducerea lui Bockh, ntre anii 1900-1908, sintetizate pe o harta din anul 1912. Nu pot rmne neamintite, contribuiile lui L. Mrazec si E. Jekelius (1927), care au publicat un studiu privind structura neogenulul din Bazinul Transilvaniei, foarte necesara si bine venita cercetrilor geomorfologice. In anul 1970 a aprut o lucrare mai recenta privind geologia Depresiunii Colinare a Transilvaniei, sub semntura lui D. Ciupagea, M. Pauca si I. Ichim. n ea sunt reprezentate rezultatele cercetrilor geologice de pna atunci (cercetri geologice, lucrri de gravimetrie, magnetometrie, electrometrie, seismometrie si foraj), care aduc n lumina noi date, permind elaborarea unor noi ipoteze privind tectonica fundamentului.

Alte lucrri bine venite, care conin aspecte geologice ale zonei, este Podiul Transilvaniei a lui M. Iile, publicata n anul 1958 si Neogenul din Bazinul Transilvaniei, a lui A. Vancea (1960). Sunt interesante deasemenea, prerile autorilor despre geneza si vrsta reliefului, organizarea si evoluia reelei hidrografice, precum si despre alunecrile de teren. Lucrrile de pedologie efectuate de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice-Sibiu, strict pe teritoriul comunei Brateiu, aduc date preioase n precizarea tipurilor de sol, comportarea lor la diferite procese actuale, precum si informaii utile privind gradul de eroziune a solului. In sprijinul cunoaterii aprofundate din punct de vedere hidrologic a zonei vine lucrarea de mare ajutor a lui V. Sorocovschi, Podiul Trnavelor, apruta n 1996. O lucrare cu privire la agricultura locala, este cea a lui V. V. Vedea, N. Mocanu si M. Miclea, Amenajri funciare n judeul Sibiu, apruta n anul 1982, n numrul 4 al revistei Terra, n care sunt dezbtute, printre altele, si probleme legate de combaterea si prevenirea inundaiilor, de irigaii si de combaterea alunecrilor de teren din jude. Apoi, tot n acest domeniu, Laurian Somesan expune etapele evolutive ale agriculturii romneti din Transilvania, n lucrare Vechimea si evoluia agriculturii romneti n Transilvania , apruta n 1941. In anul 1973, G. Servatius publica lucrarea Viiturile si inundaiile Trnavei Mari la Media, n 1970, n care sunt prezentate consecinele acestora. Tot n 1973, Ligia Brzu si aduce aportul la cunoaterea si individualizarea comunei Brateiu, prin sintetizarea si publicarea descoperirilor arheologice fcute aici n anul 1959, considerate o dovada de nenlaturat a continuitii sintezei etno-culturale dacoromane, n Continuitatea populaiei autohtone n Transilvania n secolele IV-V (cimitirul 1 de la Brateiu). Intre anii 1970-1988, I. Soneriu publica numeroase extrase si lucrri cu privire la Podiul Hrtibaciului si Podiul Trnavelor, n care sunt prezentate probleme sub aspect hidrologic, turistic, economic (implicaii agricole si silvice), al densitii populaiei.

CAPITOLUL III ELEMENTE DE ORDIN GEOLOGIC

Localitatea Brateiu, din punct de vedere geologic, este situata n Bazinul Transilvaniei si anume n zona centrala a acestuia,n Bazinul Transilvaniei s-au delimitat mai multe uniti cu vrste si evoluii diferite ,iar zona care face obiectul acestei lucrri, face parte din Bazinul Transilvaniei propriu-zis. Cercetrile geologice referitoare la aceasta unitate s-au orientat, mai ales, asupra acelor zone problematice din punct de vedere al atribuirii la diverse uniti tectonice, al stabilirii vrstei sau importante din punct de vedere economic. CONSIDERAII ISTORICE Etapele corespunztoare procesului de cunoatere a constituiei petrografice si a structurii geologice a zonei ce cuprinde localitatea Brateiu, sunt legate de etapele studierii Bazinului Transilvaniei. Evoluia investigaiilor geologice din regiunea studiata a cunoscut diverse etape care corespund n general fazelor cercetrii Depresiunii Transilvaniei. De la indicaii cu caracter sumar, la studii stratigrafice, paleontologice si tectonice asupra unor sectoare, studii de sinteza mai cuprinzatore, precum si lucrri de prospeciuni privind acumulri de substane minerale utile, bibliografia geologica existenta ofer o diversitate de date. Localitatea este situata geografic la limita dintre Podiul Hrtibaciului si Podiul Trnavelor. Lucrare de referina pentru cercetarea geologiei depresiunii este monografia lui Fr.Hauersi G.Stache (1863), Siebenburgische Geologie (Geologia Transilvaniei). Contribuii la studiul neogenulu din sud-vestul Transilvaniei aduc, apoi D.Stur(1863, 1867), E.A.Bielz (1893) si A.Koch (1900) cruia i se datoreaz a doua mare sinteza asupra Paleogenului si Neogenului din ntregul bazin si rezuma cercetrile anterioare. Prin aceasta lucrare sunt puse, de ctre A.Koch, bazele stratigrafiei teriarului din Transilvania. In perioada 1953-1958, M.Ilie a ntocmit prima harta geologica de ansamblu a regiunii (scara 1:100 000). Lucrri de referina pentru Miocenul si Pliocenul din Transilvania i se datoreaz lui A.Vancea (1960) care n cercetrile sale se axeaz pe probleme de prospectare si explorare a gazului metan. O monografie a crei elaborare s-a bazat pe o ampla documentaie geologica si geofizica se datoreaz lui D.Ciupagea, M.Pauca si I.Ichim (1970).3.1.

CARACTERIZARE GEOLOGICA Din punct de vedere structogenetic n alctuirea Depresiunii Transilvaniei concura fundamentul de vrsta Proterozoic superior- Paleozoic si formaiuni sedimentare, Eocene-Sarmatiene.3.2.

3.2.1. Fundamentul (soclul) La alctuirea fundamentului Depresiunii Transilvaniei participa isturi cristaline prealpine cu nveliul lor sedimentar si vulcanitele pretertiare (V.Mutihac, 1990). Investigaiile geofizice au relevat eterogenitatea fundamentului cristalin datorat n mare parte unitilor carpatice nvecinate. Cu toata variabilitatea pe care o prezint fundamentul, isturile cristaline sunt acelea care l alctuiesc practic n ntregime. 3.2.2. Formaiunile sedimentare (cuvertura) Formaiunile cuverturii s-au depus discordant si transgresiv peste formaiunile fundamentului si aparin doar Neogenului si Cuaternarului spre deosebire de zonele cele mai sudice sau vestice unde afloreaza si formaiunile paleogene. Contactul dintre fundament si formaiunile cuverturii este diferit n cadrul depresiunii. n zona care face obiectul lucrrii au fost efectuate foraje mai ales pentru studiul structurilor posibil gazeifere. Odat cu sfritul Cretacicului, Bazinul Transilvaniei se contureaz ca un bazin de subsidenta care a funcionat de la nceputul Paleozoicului pna n Dacian. Depozitele neogene sunt atribuite Miocenului (Badenian, Sarmatian, Pannonian-Malvensian Meotian, Pontian) si Cuaternarului. Neogenul, n prima sa epoca se caracterizeaz prin dezvoltarea unor depozite continentale lacustre cu treceri laterale n depozite salmastre cu frecvente recurente marine. In Pliocen s-a ajuns la ndulcirea completa a apelor. Forajele efectuate la Brateiu au interceptat Tuful de Dej, nivelul reper pentru depozitele badeniene la adncime de 3031 m. Sub Tuful de Dej s-au strbtut gresii marnoase cenuii, nisipuri silicioase slab consolidate cu elemente de conglomerate si cuartite gresii silicioase negricioase, depozite de vrsta probabil eocena. Depozitele Sarmatiene s-a depus n continuitate de sedimentare peste Badenian (V. Mutihac, 1990). In prima parte a sarmatianului apele au acoperit cea mai mare parte din centru si sud-estul. Depozitele sarmatiene sunt dificil de urmrit din cauza inegalitii din punct de vedere al coninutului paleontologic al depozitelor si al asemnrii din punct de vedere litologic cu depozitele pontiene. n Transilvania depozitele sarmatiene au o larga rspndire. Forajele de la Brateiu au interceptat partea superioara a Sarmatianului reprezentat printr-o succesiune de nisipuri fine marnoase, marne nisipoase, gresii n strate subiri cunoscute sub numele de "formaiuni cu gaze" cunoscuta n Bazinul Transilvaniei. In aceasta serie nisipoasa s-au putut identifica o parte din orizonturile de gaze care potrivit diagramei electrice sunt formaiuni inundate. Formaiunile sarmatiene conin microfosile si anume foraminifere ce indica vrsta dar si specifice ntregului Miocen. Buglovianul este reprezentat prin depozite marnoase n care se intercaleaz secvene de nisipuri si gresii calcaroase.

Tortonianul este constituit din depozite marnoase si sare. Depozitele marnoase sunt situate deasupra sarii. Marnele sunt grezoase cu intercalaii argiloase si gresii marnoase fara indicaii de hidrocarburi n carotele extrase. Depozitele de sare traversate au n baza tufuri dacitice verzi. Formaiunile sunt fosilifere conin mai ales globigerine. Depozitele pontiene se dispun, pentru ansamblul Depresiunii Transilvaniei, peste cele meotiene (i revine centrul depresiunii) si sunt alctuite dintr-o suita formata preponderent din marne, argile si nisipuri. Depozitele pontiene se aseamn foarte bine cu depozitele sarmatiene, deosebirea consta n lipsa bancurilor grezoase, a isturilor argiloase negre si mai ales a tufurilor dacitice. Depozitele pliocene se afla n continuitate de sedimentare peste cele miocene n zona interna a cuvete Transilvaniei, n timpul Cuaternarului depresiunea a fost supusa pe mari suprafee unei eroziuni intense continuarea eroziunii ncepute n Pontianul superior. Eroziunea a fost efectul a doua cauze: gradul redus al cimentrii depozitelor neozoice puternica nlare suferita de depozitele sedimentare ale depresiunii ca urmare a ridicrii generale a tuturor blocurilor carpatice (D.Ciupagea, 1970). Depozitele cuaternare apar sub forma de sedimente de origine variata: piemont torenial pe marginile depresiunii, depozite proluviale ale conurilor de dejecie, terase, aluviuni ale rurilor, etc. TECTONICA AREALULUI Datele geologice, geofizice au evideniat ca Depresiunea Transilvaniei nu este o depresiune de subsidenta tipica avnd un fundament puternic tectonizat si compartimentat cu o sedimentare difereniata n diversele arii de scufundare sau de ridicare ale acestuia si n care nu exista continuitate de sedimentare si eventual de subsidenta dect de la Tortonian n sus. Modelul geofizic propus de geofizicieni evideniaz n arealul n care se afla comuna Brateiu prezenta izobatei de 7.000 m, deci este o zona cu fundamentul cobort si cu un sedimentar destul de linitit tectonic si de grosimi mari. (R. Botezatu, 1982), fapt evideniat si de forajele executate n zona.3.3

EVOLUIA PALEOGEOGRAFICA A ZONEI Evoluia paleogeografica a arealului n care este cuprinsa si comuna Brateiu este aceeai cu a unitii geologice majore din care face parte Bazinul Transilvaniei. V.Mutihac (1990), sintetiznd cercetrile privind evoluia Depresiunii Transilvaniei considera ca spaiul transilvan a nceput sa evolueze ca un bazin de acumulare intermuntos la sfritul Cretacicului dupa desvrirea paroxismului laramic. Apele marii paleogene nu au acoperit tot spaiul transilvan parte a acestuia a evoluat n continuare ca arie emersa pna n Miocenul mediu (aceste depozite stau n zona centrala a depresiunii direct pe fundament). In evoluia paleogeomorfologica a depresiunii s-au distins doua etape: etapa de bazin si cea a modelrii subaeriene.3.4

a) Etapa de bazin - a nceput odat cu schiarea si individualizarea Depresiunii Transilvaniei la sfritul Cretacicului si nceputul Paleogenului, n urma scufundrii masivului transilvan ca o consecina a diastrofismului laramic si se ncheie cu Pontanul, cnd se ajunge la colmatarea bazinului. Gr.Posea, N.Popescu si M.Ielenicz (1974) si N.Popescu (1990) considera ca scufundarea masivului transilvan ce funcionase ca unitate mai nalta fata de viitoarele ramuri carpatice, periferice, marcheaz nceputul inversiunii morfotectonce carpatice, ce va conduce la conturarea liniilor generale ale reliefului de azi. n cadrul acestei etape, n evoluia depresiunii si a reliefului, din lungul contactului distingem urmtoarele faze: faza prebadeniana (Paleogen-Eomiocen), badeniana, sarmatiana si pontiana. b) Etapa depresionara a modelrii subaeriene - a definitivat relieful depresiunii a nceput odat cu retragerea lacului pontian, cnd ntreaga Depresiune a Transilvaniei a fost exondata. Procesele ce au afectat n continuare depresiunea tin de domeniul modelrii subaeriene. Etapa modelrii subaeriene ncepe la sfritul Pontianului, cnd odat cu retragerea apelor lacului pliocen din Depresiunea Transilvaniei, are loc si schiarea primei reele hidrologice care era conforma cu nclinarea reliefului iniial. In relieful iniial, reeaua hidrografica s-a adncit, fragmentndu-l, iar apoi n cadrul a doua cicluri de modelare au fost sculptate cele doua nivele de eroziune n timpul Dacianului si Romanianului. In Cuaternar a predominant aciunea de adncire a rului, care a avut ca urmare fragmentarea nivelelor de eroziune si formarea vilor. In funcie de procesele care au predominat ntr-o perioada, n etape cronologice diferite, se disting faza modelrii nivelelor de eroziune si faza adncirii reelei hidrografice si formarea vilor: faza sculpturii nivelelor de eroziune- n timpul acestei faze a avut loc sculptarea celor doua nivele de eroziune din Dealurile Trnavei ct si ale Podiului Hrtibaciului. Larga extensiune a nivelului superior de eroziune a determinat geografii sa considere ca ulterior formarii sale, relieful avea din nou aspectul unei cmpii ntinse, uor valurita. Cel de-al doilea nivel de eroziune-format prin procese de pedimentatie n timpul Romanianului s-a dezvoltat n cadrul vilor mari, putndu-se, urmri evoluia regiunii pe mari bazine hidrografice. La nivelul Romanianului si nceputul cuaternarului s-a schiat o treapta mai joasa a nivelului inferior de eroziune, bine pstrata pe vile Trnavelor. Nivelul superior de eroziune se poate observa n dealurile Trnavelor ct si n Podiul Hrtibaciului. La sfritul Romananului micrile de ridicare din ntregul arc carpatic au influenat si zona n care se afla arealul studiat. Astfel, reeaua hidrografica ncepe sa se organizeze pe mari bazine hidrografice producnd si o adncire a reelei. faza adncirii reelei hidrografice si a formarii vilor, odat cu declanarea micrilor tectonice din faza valaha, reeaua hidrografica ncepe sa se adnceasc n nivele de eroziune sculptate anterior. Principala caracteristica a acestei faze consta n evoluia reliefului n sensul predominantei eroziunii liniare a reelei hidrografice si ca atare formarea vilor. Adncirea ritmica a reelei hidrografice n timpul Cuaternarului a avut ca efect formarea teraselor n cadrul vilor principale contribuind la retragerea versantilor si la formarea glacisurilor. Paralel cu adncirea reelei hidrografice si formarea vilor, fragmentarea podiului creste, transformndu-se ntr-o succesiune de nterfluvii contribuind la degradarea podiului.

3.5. RESURSELE DE SUBSOL Nisipurile. Depozitele neogene din Brateu, conin o mare cantitate de nisipuri cenuii, micacee, foarte fine si presate. Nisipul extras din cariera de la Brateiu este folosit la prepararea tencuielilor si la fabricarea sticlei. Gazele naturale. Apariiile de gaze naturale sunt foarte cunoscute, n regiunea centrala a bazinului transilvan prin manifestrile vulcanilor noroioi si a focurilor nestinse. Alternanta de strate permeabile (nisipuri) si impermeabile (marne), de la Brateiu, a favorizat acumularea de gaze naturale. Zcmintele de gaze, din acest teritoriu, aparin domului de gaze de la Saros-Bazna, unul dintre cele mai importante domuri gazeifere, clasificate de M. IIie n Podiul Transilvaniei (1958). Marnele. Cantitatea apreciabila de carbonat de calciu aflata n marne (din teritoriul studiat), face ca ele sa fie ntrebuinate n industria cimentului.

CAPITOLUL IV RELIEFUL, COMPONENT DE BAZA AL PEISAJULUI

Ca un component de baza al peisajului, relieful are un rol foarte important, ntruct acesta condiioneaz calitatea, valoarea si dinamica tuturor elementelor climatice (temperaturi, precipitaii, vnturi) locale, precum si cantitatea, calitatea si repartizarea elementelor de complex biogeografic. Astfel studiul reliefului se va dovedi a fi de maxima importanta si de real sprijin n munca de abordare a problemelor din capitolele ce vor urma. Teritoriul comunei Brateiu este situat in Podiul nalt al Trnavelor, aparinnd mai exact prtii de nord a Podiului Hrtibaciu. Podiul Hrtibaciu este delimitat de culoarele vilor Trnava Mare, Olt, Cibin si Visa. Prin aezarea geografica si structura geologica specifica zonei, comuna Brateiu are un relief deluros, de podi. Este bine reprezentat relieful structural (fronturi de cuesta, vai asimetrice. Totodat, Podiul Hrtibaciului constituie o zona de alunecri de teren, prezenta ntr-o gama variata de tipuri (valuri de alunecare, glimee etc).

4.1. ANALIZA CANTITATIVA A RELIEFULUI Pentru a evidenia particularitatile geomorfologice ale teritoriului comunei Brateiu, trebuie sa inem seama de tectonica acestuia, de litologia diversa si de nivelele de baza locale si sa studiem hipsometria reliefului, adncimea si densitatea fragmentarii. Pentru studiul analizei cantitative a reliefului, precum si a calculelor si a msurtorilor efectuate, am folosit harta topografica (scara 1:25 000). 4.1.1. Hipsometria Relieful din teritoriul studiat, se desfoar intre 300 m (esul aluval al Trnavei Mari) si 520 m (Hula Valea Mica), avnd o amplitudine maxima de 220 m. Aceste valori sunt neuniform distribuite n teritoriu, alternnd sectoarele cu valori mari, cu cele cu valori mici, ceea ce denota aspectul valurit al reliefului (fig. 4). Treapta de relief sub 325 m, se nscrie de-a lungul Trnavei Mari, unde reprezint 26,3% din suprafaa teritoriului analizat si corespunde zonei de lunca, 21% se situeaz ntre 325-375 m altitudine, apoi se detaeaz treapta de relief ntre 375-425 m - partea centrala a zonei-, reprezentnd circa 30,2%, 19,6% din suprafaa zonei studiate se nscrie n intervalul hipsometric de 425-475 m. Cea mai nalta treapta de relief este de peste 475m, cu o suprafaa mica, de doar 2,9 %, situata ndeosebi n sudul teritoriului.

4.1.2. Adncimea fragmentarii

Adncimea fragmentarii, reflecta gradul de adncire a vilor n funcie de nivelul de baza local, fiind dependenta de alctuirea litologica si stadiul de evoluie al regiunii. Valorile energiei reliefului, sunt repartizate la fel ca cele hipsometrice, neuniform si cu pondere diferita de la un sector la altul. Adncimea fragmentarii, reprezentata n harta alturata (fig. 5) rezultata n harta alturata are valori ntre 5 si 157 m. Cele mai mici valori, sub 50 m altitudine, se gsesc n lunca Trnavei si reprezint 16,6% din suprafaa comunei. Valorile cele mai mari, de peste 150 m, se pot observa n Dealul Orbeni si n Dealul Dalciu, deinnd doar 4,8% din total. Valorile mari, ntre 101-150 m altitudine, dein ponderea cea mai mare (59,6%) n zonele de confluenta ale vilor principale care drenaza teritoriul comunei Brateiu favoriznd alunecrile de teren (Dealul Fichisdoala si Dealul Gura Stnei). Valorile medii ale energiei de relief ntre 51-100 m altitudine au o pondere de 19% din suprafaa teritoriului si se ntlnesc n Valea Gaura Atei si Sub Podei". Astfel, n teritoriu avem o enerqie de relief de 239 m.

poza

4.1.3. Densitatea fragmentarii

Densitatea fragmentarii reprezint un indice geomorfologic important, pentru exprimarea fizionomiei reliefului si factor conditionant pentru dinamica si frecventa proceselor de modelare. La fel ca si adncimea fragmentarii, densitatea are valori diferite de la o treapta la alta de relief (fig. 6). Densitatea fragmentarii are n teritoriu valori cuprinse ntre 0-3,5 km/km2. Cele mai mici valori, sub 0,5 km/km2, se gsesc n zonele de interfluvii (Dealul Mestecenilor) si n zona de lunca, datorita reelei toreniale existente, reprezentnd 33% din suprafaa comunei. Valorile cele mai mari, de peste 3 km/km2, sunt datorate att reelei hidrografice permanente ct si celei temporare si ocupa ca suprafaa x3,5 km2. Acestea se ntlnesc pe Valea Gaura Gaiei. Valorile medii ntre 0,5-2,5 km/km2 si reprezint 60% din totalul suprafeei. Intre aceste valori au putut fi difereniate patru intervale: -sub 1 km/km2, reprezentnd 12% din suprafaa teritoriului, -ntre 1-1,5 km/km2, cu un procent de 14,5 % din suprafaa totala, -ntre 1,5-2 km/km2, cu un procent de 19% din total, -peste 2 km/km2, cuprinznd 14,5% din suprafaa totala a comunei.

poza

4.2. ANALIZA CALITATIVA A RELIEFULUI 4.2.1. Suprafeele de nivelare Suprafeele de nivelare reprezint unul din elementele pregnante ale reliefului Podiului Hrtibaciului. Jumtatea nordica a podiului unde se afla teritoriul studiat, este alctuita din formaiuni pliocene. Depozitele pliocene sunt alctuite din nisipuri si marme (paunoniene). Orizonturile de nisipuri conin importante intercalaii de gresie, att stratificate ct si concretionare, de forma sferoidala sau discoidala si bine cimentate, excelenta piatra de construcie, folosita de secole la edificarea cetilor de pe acest teritoriu. Astfel, n depozitele pontiene (paunoniene) din nordul si vestul podiului, stratele permeabile de nisipuri si gresii din orizontul superior au favorizat constituirea unor pnze freatice destul de abundente si n legtura cu acestea, organizarea unei reele hidrografice relativ dense (0,7-0,9 km/km2). In acelai timp, ntercalatiile masive de nisipuri cimentate au mpiedicat o evoluie avansata a versantilor care au, de regula, o declivitate pronunata si un profil rectiliniu pna la uor convex. Sub aspectul suprafeelor de nivelare, desi atacate si distruse parial de reeaua hidrografica tributara Mureului, Podiul Hrtibaciu se detaeaz mult fata de celelalte subuniti ale Podiului Trnavelor. Suprafaa superioara Prostea Mare (dupa M.David, 1945) poate fi urmrita cu precdere pe interfluviul Trnava Mare-Hrtibaciu, la altitudini de 500-600 m n NV. A fost modelat la intervalul de timp de dupa exondarea postpontiana, ca urmare a miscarilorrhodanice, pna la micrile valahice din romanianul superior. 4.2.2. Luncile. Terasele. Vile. Relieful frmntat al aezrii este provocat de afluenii rului Trnava Mare, care brzdeaz ntreg teritoriul, avnd maluri destul de abrupte. Sub aspect morfologic pe teritoriul comunei se disting urmtoarele forme de mezorelief: Lunca larga a Trnavei Mari, luncile nguste ale praielor mici, dealurile cu versanti si culmi. Lunca Trnavei Mari Lunca Trnavei Mari, cu o latime variabila de 200 - 1.600m, este neteda si supusa inundaiilor, constituind cea mai tnra si joasa forma de relief. n urma inundaiilor frecvente din teritoriu, lunca are un caracter dinamic activ, iar panta redusa, de 0,5 - 1%, da un aspect plan cu mici grnduri. Contactul versantului cu lunca se face prin intermediul unui glacis, mai mult sau mai puin dezvoltat. Luncile nguste

Luncile nguste sunt formate de afluenii direci ai Trnavei Mari: Valea Mare si Valea Buzdului, care dreneaz teritoriul deluros al comunei. Limea lor maxima este de 100 m. Terasele Afluenii Trnavei Mari au tiat, n strate cvasiorizontale, o suita de vai cu profil de canion", alternnd cu nterfluvii secundare cu profil trapezoidal. Dispunerea teraselor pe stnga Trnavei Mari (destul de puin pstrate), imprima profilului transversal al vii, o pronunata asimetrie (Geografia Romniei, voi. I, 1983). T. Morariu si V. Grbacea (1960) pe baza datelor oferite de lucrrile de specialitate, completate apoi cu rezultatele obinute prin cartrile de teren, concep un tablou general al teraselor rurilor din Transilvania si prezint astfel, problema evoluiei reelei hidrografice din regiune. Ca numr, terasele sunt aproape egale pe toate rurile. In sectorul mijlociu al Trnavei Mari, care strbate teritoriul comunei Brateiu, la limita nordica a acesteia, se nregistreaz doua trepte de terasa, urmate de alte sase nivele medii si joase reprezentate de umeri de terase, cu caracter sporadic. Altitudinea treptelor de terase, raportata la suprafaa zvntata a albiei majore este similara cu a celorlalte ruri din Transilvania. Existenta unor deosebiri de la ru la ru, poate fii pusa pe seama forei rurilor, a diferenierilor litologice, a apropierii sau ndeprtrii nivelului de baza, a evoluiei hidrografice intrabazinale si interbazinale. Astfel, treapta cea mai joasa si mai apropiata luncii (5-10 m), apare doar fragmentar n Unghiul Caldararilor" si spre Zvoi", fiind constituita din nisipuri grosiere, iar a doua, ceva mai nalta (15-20 m), din depozite aluviale de terasa heterogen stratificate care au nsa n partea superioara a cuverturii de luturi (mluri nisipo-argiloase ) carbonatice. Interesant de semnalat apare faptul ca poriunile mai largi ale culoarului sculptat de Trnava Mare n depozitele sedimentare ale podiului, apar martori de eroziune ai terasei de 30-35 m, cum e cel de la Moara Arsa", constituit din depozite sedimentare de terasa, care confirma teoria periodic evolutiva a Pliocenului si Halocenului n cadrul acestui teritoriu Altitudinea treptelor de terasa sunt situate ntre 300 - 350 m. Cea mai mare parte din suprafaa acestora este folosita ca teren agricol. Dealurile Dealurile ocupa majoritatea suprafeei din teritoriu, versantii lungi sunt orientai de la sud spre nord, iar cei scuri i segmenteaz pe acetia pe direcia est-vest. Versantii au pante si expoziii variate. Pantele sunt de la foarte slab nclinate pna la abrupte (70%). Versantii nsorii au de obicei pante mai accentuate dect cei umbrii (nordici), versantii au frecvent forme concave cu pante maxime n treimea superioara si minime n treimea inferioara. Versantii prezint un microrelief frmntat. Sunt adesea degradai prin eroziune si alunecri (stabilizate, semistabilizate si active). Uneori versantii sunt agroterasati. Dealurile si culmile de pe teritoriul comunei au altitudini ce variaz ntre 398,2 si 519,8 m, fiind situate de-a lungul vilor afluenilor de stnga a Trnavei Mari;

La Moara Arsa (398,2 m); Dealul Dalciu (497,2 m); Dealul Tuului (435,5 m); Dealul Orbeni (450 m); Dealul Dalchina (405 m); - Dealul Gstelor (453 m); Dealul Deasupra Canepilor (452,5 m), se ntinde pe malul drept al Vii Mici, din sud-estul comunei Brateiu, ncepnd de aici si pana n dreptul Pdurii Chisoacara, n apropierea comunei Atei; Dealul Brijgan (este situat pe partea dreapta a vaii Buzdulu); Dealul Mestecenilor, situat pe malul stng al Buzdulu, se ntinde pna la Dealul Gura Stnei, foarte aproape de satul Buzd; Hula Valea Mica (519,8 m); Dealul Faloba, un deal mic situat ntre cursul Buzdului (pe partea dreapta) si satul Buzd; Dealul Fadiu (481,7 m); Dealul Chetan (467,2 m); Dealul Haltrihiul (500,6 m).-

4.2.3. Interfluviile Interfluviile poarta amprenta raporturilor morfostructurale si morfosculpturale ale regiunii, cruia i se adreseaz. Pentru teritoriul comunei Brateiu, trasaturile morfologice ale interfluviilor sunt subordonate reliefului structural al Podiului Hrtibaciu. Acestea sunt dominate de martorstructuralo-erozn, meninui de gresiile pannoniene. Pot fi delimitate n acest teritoriu doua generaii de nterfluvii, astfel: Interfluvii mai mari (prima generaie) ce au aspectul unor umeri structurali cu altitudini diferite. Mecanismul genezei acestora, l reprezint retragerea versantului n trepte succesive, datorita nivelelor rezistente ale diferitelor serii litologice, fapt demonstrat si prin altitudinea lor, sau dupa Ion Mac (1972), datorita aciunii de refragmentare a reliefului efectuat de afluenii direci ai rurilor mai mari. Cum aceti aflueni se dispun perpendicular pe vile principale, interfluviile i urmeaz nradacinandu-se perpendicular n culmile nterfluviale majore. Caracterul tnr al reliefului din teritoriul studiat, precum si stadiul de evoluie a versantilor se datoreaz si nivelului de baza local al Trnavei Mari, mai cobort dect al Hrtibaciului. Afluenii Trnavei Mari au avut un plus de energie n eroziunea regresiva

distrugnd, parial, vechea cumpna Hrtibaciu-Trnava Mare, care nu coincide pe toata lungimea sa cu linia marilor nlimi si fragmentnd mai puin interfluviile dintre ei. A rezultat o alternanta de interfluvii scurte si vai nguste, (a doua generaie de interfluvii), dispuse ntr-un izbitor paralelism. Aceasta etajare de interfluvii este un rezultat al procesului de refragmentare treptata a reliefului, datorita restructurrilor succesive, al reelelor de ape (Norton,1945).

4.2.4. Morfologia versantilor Desi versantii sunt un rezultat al aciunii directe si indirecte a rurilor, ei ofer un cmp independent" pentru desfurarea proceselor de denudare. Morfologia versantilor trdeaz mecanismele de evoluie a acestuia, prin retragere si refragmentare, ori prin aplatizare si tesire. Modelarea versantilor abrupi, a avut loc sub efectul proceselor gravitaionale (deplasarea materialelor pe versanti). Versantii din arealul studiat sunt puternic afectai de alunecrile de teren, n special n partea vestica (Valea Fichisdoala) si nord-vestica (Dealul Tuului). Vile toreniale efectueaz cel mai activ proces de modelare a versantilor. Acestea au obriile fixate pe contacte litologice, trasee drepte sau sinuoase, iar la vrsare prezint adesea conuri de dijectie. Gradul de torentialitate este ridicat pe teritoriul comunei, formele de acumulare sunt conuri de dejecie, simple sau alturate, suprapuse sau ngemnate. Intercalatiile de nisipuri cimentate au impiedicat o evoluie avansata a versantilor care au o declinitate pronunata si un profil rectiliniu pna la uor convex. Accesibilitatea dificila a acestora pentru utilizrile agricole a impus amenajarea lor n agroterase si terase viticole.

4.3. PROCESE GEOMORFOLOGICE ACTUALE 4.3.1. Factorii care influeneaz modelarea actuala Procesele geomorfologice actuale sunt rezultatul aciunii corelate ntre factorii climatici, geologici, morfohidrografici, biologici si nu n ultimul rnd factorul antropic. Acesta din urma intervine ca factor modificator, att n privina formelor de relief, ct si a mediului n totalitatea sa. Condiiile climatice se nscriu caracterelor generale ale climatului Romniei, temperat continental moderat, cu unele diferenieri locale, marcate de condiiile orografice locale. Dintre factorii climatici, cel mai mare rol n modelare l au temperatura (8,6C temperatura medie anuala), cu implicaii directe n transfer de energie, n fenomenele si procesele fizico-geografice si precipitaiile (636 mm) care contribuie la mbibarea puternica cu apa a solurilor si rocilor marno-nisipoase , crend astfel un potenial ridicat pentru deplasrile n masa. Factorii morfohidrografici Scurgerea apei pe versanti are o influenta hotrtoare asupra ritmului si intensitii modelrii reliefului. Trebuie menionata nsa diferena ntre regimul scurgerii bazinelor toreniale si cele cu scurgere permanenta. Scurgerea pe anotimpuri releva diferente mari influennd regimul modelrii albiilor. Aceasta devine mai intensa primvara cnd scurgerea este rezultatul att a precipitaiilor lichide ct si a topirii stratului de zpada. Natura si varietatea rocilor, constituie un factor important pentru modelare; alternanta depozitelor nisipoase cu cele marnoase, impune coeficieni de umectare, plasticitate si coeziune foarte diferii, favoriznd un procent ridicat al instabilitii versantilor.

Factorul antropicAcesta intervine ca o variabila de mari dimensiuni n cadrul tiinelor geografice, mutaii mai puin spectaculoase avnd loc n teritoriu datorita unor activiti industriale dinspre Media.

Procesele modelrii actuale

In categoria proceselor de modelare actuala, a reliefului, amintim: pluviodenudarea, deplasrile n masa si procesele autropice. Pluviodenudarea, se manifesta cu intensitate diferita n funcie de declivitate, de gradul de acoperire cu vegetaie, de tipul de sol si de gradul de modificare autropica a suprafeelor. Desi versantii sunt un rezultat al aciunii directe si indirecte a rurilor, totui ei azi confer un cmp independent" pentru desfurarea proceselor de denudare. Au aceasta posibilitate, deoarece o anumita perioada de modelare, procesele de sculptare a versantilor au avut ntietate fata de contribuia rurilor, ce a dus la formarea unor pante, limite care au ndeplinit si mai ndeplinesc funcia de orientare si distribuire a proceselor de modelare pe profilul acestora. Deplasrile n masa, sunt reprezentate de alunecri de teren (foto.2) si de curgerile noroioase, fiind provocate de obicei de un regim de scurta sau lunga durata a precipitaiilor. Alunecrile de teren (foto. 3, 4) sunt relativ frecvente n teritoriu, iar aria lor de desfurare, se suprapune domeniului de rspndire a formaiunilor panoniene.

Relieful caracteristic alunecrilor de teren, mbrac aici un aspect evoluat, adic relativ stabilizat, n care corpurile de alunecare sunt intens modificate. Curgerile de sol sunt mai frecvente pe marmele pliocene. Uneori aceste curgeri se produc cu tot covorul ierbaceu pstrat pe crusta ntelenita. Curgerile de sol sunt frecvente att la baza versantilor, ct si pe malurile mai nclinate ale rului Trnava Mare si afluentului sau Buzd. Pentru combaterea alunecrilor de teren s-au luat o serie de masuri, cum ar fi plantarea cu pduri a zonelor puternic afectate si executarea unor lucrri complexe de amenajare antierozionala n bazinul Trnavei. Alctuirea solului si executarea araturilor pe liniile de panta, favorizeaz fenomenele de eroziune. Impactul activitii antropice, este pus pe seama utilizrii necorespunzatoare a terenurilor si a exploatrilor de nisip din rul Trnava Mare, care au dus la prbuirea unor maluri. De asemenea, un alt motiv important al alunecrilor de teren sunt despduririle abuzive. Aciunile antropice de durata se suprapun pe un fond geomorfologic cu un potenial ridicat de denudare. n aceste condiii utilizarea neadecvata a unor suprafee a contribuit la extinderea rapida a arealelor afectate de eroziune n suprafaa, eroziune toreniala si deplasri n masa. Aciunile ntreprinse pentru amenajarea terenurilor degradate au determinat o schimbare a regimului modelrii, n sensul reducerii intensitii transferului de materiale pe versanti (prin alunecri si splare n suprafaa) si al ncetinirii ritmului de dezvoltare al proceselor de ravenare. Astfel aciunea eroziva a apelor toreniale pe aceste dealuri a fost uurata datorita gradului de nclinare a pantelor, structurii geologice si evident activitii omului, care prin aciunea de defriare si deselenire a pantelor multor versanti, a accelerat aceasta

aciune de degradare a torentilor, iar ca urmare este n prezent faptul ca mari suprafee n panta sunt degradate si slab productive.

CAPITOLUL V CLIMA SI GRADUL EI DE FAVORABlLITATE

Ca si relieful si clima reprezint un ansamblu de factori determinani n configuraia si funcionalitatea peisajului geografic, imprimnd teritoriului caracteristici specifice. Particularitile climatice ale teritoriului Brateiu - Buzd sunt rezultatul poziiei geografice n cadrul Podiului Hrtibaciu de Nord, determinnd un climat relativ blnd. Este o zona ferita de vnturi puternice, care are un climat sntos si propice vieii si activitii umane sub toate aspectele. Clima este una continental moderata, specifica inutului cu clima de dealuri, caracterizat prin veri calde, cu precipitaii relativ frecvente si prin ierni reci, punctate din cnd n cnd cu intervale de nclzire. In cadrul sectorului, climei specifice de podi si dealuri se pot diferenia microclimate de lunci si vai nguste sau de terase si respectiv microclimate de culmi, de versanti nsorii (calzi si uscai ), versanti umbrii (reci si umezi) si versanti intermediari. Pentru caracterizarea climatica se folosesc nregistrrile de lunga durata a staiei meteorologice Dumbrveni.

5.1.1.Radiaia solara

5.1. FACTORII GENETICI AI CLIMEI

Radiaia solara totala, nregistreaz o valoare medie anuala de 115 - 120 kcal/cm2 (D.Neacsa, C. Popovici, 1969). In funcie de

nivelul de condensare, de transparenta sau opacitatea atmosferei sau a unghiului de nlime al Soarelui, teritoriul studiat se caracterizeaz printr-o radiaie solara directa mai mare (0,7 cal/cm2tmin) si printr-o radiaie solara difuza mai redusa (0,2 cal/ cm2.min). In cursul anului, valorile lunare maxime se nregistreaz vara, n luna iulie (17kcal/cm2), avnd ca efecte intensificarea proceselor de evapotranspiratie, iar valorile minime lunare sunt specifice lunii decembrie (2,3 kcal/cm2), cnd nebulozitatea este accentuata, iar durata zilelor cea mai redusa.

Radiaia solara reflectata variaza n funcie de albedoul suprafeei active, de structura fluxului radiaiei totale si de caracteristicile

fizice ale stratelor inferioare ale atmosferei. Efectul fluxului luminos este amplificat n prezenta stratului de zpada proaspta si este diminuat deasupra suprafeelor de sol arat, datorita albedoului acestora. Valorile albedoului depind de culoarea suprafeei active, de structura sa fizica si de unghiul sub care aceasta suprafaa este expusa radiaiei solare. Radiaia solara absorbita, reprezint cantitatea de energie solara preluata de ctre suprafaa activa si supusa transformrii n energie calorica. Radiaia absorbita creste foarte rapid n prima jumtate a anului. Ea variaz n raport de latitudine si de caracteristicile suprafeei active.Radiaia solara efectiva are iarna, valori medii mai mici de 0,8 kcal/cm2, n aprilie ajunge la 0,16 kcal/cm2, iar vara atinge chiar 0,18

kcal/cm2.Bilanul radiativ este condiionat de caracteristicile fizice ale suprafeei active, care determina att potenialul energiei preluate, ct

si pe cel al energiei cedate atmosferei ca si de starea atmosferei. In decursul anului, valorile lunare ale bilanului radiativ sunt pozitive numai n intervalul martie-noiembrie (favorabil agriculturii).

5.1.2. Circulaia generala a atmosfereiCirculaia generala a atmosferei reprezint cea mai nsemnata cauza terestra a variabilitatii vremii, redistribuind cldura si umezeala n teritoriu si imprimnd climei un caracter dinamic. n ceea ce privete circulaia atmosferica generala, teritoriul comunei Brateiu se afla sub incidena maselor de aer vestice, dar sunt prezente si alte orientri ale circulaiei atmosferice, de exemplu masele de aer polare (mai ales iarna) si tropicale. Circulaia vestica joaca rolul principal n tranformarile atmosferice, ce au loc deasupra teritoriului studiat, avnd frecventa cea mai ridicata si o stabilitate mai mare in timp. Circulaia vestica are o persistenta att n perioada calda a anului ct si n cea rece si poate dura mai multe zile n sir. n cadrul acestor circulaii, deplasarea maselor de aer maritim-polare este orientata pe direcia est-vest, determinnd ierni blnde si umede si veri cu un aspect foarte variabil, mai rcoroase, cu un pronunat caracter de instabilitate. Circulaia polara, reprezint o alta forma importanta de circulaie atmosferica pentru teritoriul studiat, des are o stabilitate mai mica n timp dect cea vestica. Circulaia polara este generata de dezvoltarea si extinderea spre nord, a anticiclonului Azorelor. Deplasri ale maselor de aer si ale perturbatiilor atmosferice sunt orientate, n general, dinspre NV spre SE. Aceasta circulaie antreneaz mase de aer de origine oceanica, de la latitudini polare, care determina scderea temperaturii, creterea nebulozitii si cderea precipitaiilor mai ales sub forma de averse. Aceasta reprezint varianta circulaiei polare directe, care provoac o vreme umeda si rcoroasa vara, si moderata iarna. O a doua circulaie polara este cea dorsala, care antreneaz mase de aer maritim-polare n curs de transformare, cu frecventa minima vara si maxima primvara, genernd cantiti mai reduse de precipitaii.

A treia varianta, cu o frecventa redusa, este circulaia ultrapolara, care provoac racile de primvara - vara si toamna ( Elena Mlea, 1971), iar iarna temperaturi foarte sczute, cu cderi abundente de zpada. Circulaia tropicala are o frecventa redusa, cu un maxim la nceputul verii si altul la nceputul iernii. Ea provine dinspre SE, cnd masele de aer maritim-tropicale, care se deplaseaz odat cu ciclonii mediteraneeni, provoac o instabilitate pronunata a vremii, cu precipitaii bogate si nclziri accentuate.

5.1.3. Suprafaa activaRolul suprafeei active ca factor climatic, se definete numai n contextul raporturilor sale cu ptura de aer a atmosferei, respectiv cu rol activ n transformarea energiei solare radiante n cldura, n umezirea aerului si n transformarea maselor de aer pe msura deplasrii lor. Rolul cel mai important dintre particularitile suprafeei active i revine reliefului, care determina cele mai importante trasaturi climatice. Caracteristicile de baza ale peisajului geografic local, cu influente asupra climei, sunt expoziia versantilor, altitudinea, varietatea formelor si a microformelor de relief, particularitile hidrografiei, vegetaiei si solurilor. Expoziia versantilor in raport cu radiaia solara, determina o distribuie neuniforma a cantitii de energie. Astfel pe teritoriul cercetat se disting mai multe raioane climatice sau topoclimatice. Topoclimatul versantilor sudici, este caracterizat printr-un plus de lumina si cldura si minus de umezeala. Aici se nregistreaz temperaturi medii anuale mai ridicate cu 5C. Topoclimatul versantilor nordici se caracterizeaz printr-un minus de cldura si lumina si plus de umezeala. Spre deosebire de versant sudici, la versant nordici condiiile termice sunt relativ uniforme de-a lungul pantei. Temperaturile nregistrate aici sunt cele mai coborte n teritoriu, sub 8,6C. Topoclimatul versantilor estici si vestici se caracterizeaz prin plus de lumina si cldura. Aceti versant se deosebesc n ce privete precipitaiile: cei vestici primesc un plus de precipitaii. Topoclimatul luncii Trnavei Mari se caracterizeaz prin plus de cldura n timpul zilei n raport cu platourile. Altitudinea reliefului reprezinta factorul decisiv care determina o trstura fundamentala a climei, respectiv zonalitatea verticala a tuturor proceselor si fenomenelor climatice. Varietatea de forme si microforme de relief influeneaz regimul unor elemente climatice astfel: formele convexe (pozitive ) sunt expuse n permanenta vntului, ceea ce duce la creterea turbulentei atmosferei si la modelarea temperaturii aerului, iar formele concave (negative) beneficiaz de o umiditate mai mare a aerului, depuneri mai frecvente de roua, inversiuni termice cu stagnarea aerului mai rece (n culoarul vaii Trnavei Mari).

Vegetaia genereaz la rndul sau, particulariti climatice si topoclimatice n raport cu gradul de acoperire cu vegetaie, de speciile ierboase si lemnoase specifice, de densitatea lor, de nlimea cronamentelor arborilor, de forma, mrimea si densitatea frunzelor si de stadiul de vegetaie. Suprafaa activa a vegetaiei, se formeaz la limita superioara a pdurii, care exercita cea mai pregnanta influenta asupra topoclimatului, temperaturile devenind mai moderate, umezeala aerului si a solului vor creste, iar circulaia aerului n interior va fi mult atenuata (pdurea reprezint un obstacol n calea vnturilor). La fel, n cazul suprafeelor acoperite cu vegetaie, se desfoar procese de transformare a radiaiei solare n cldura, ntruct frunzele rein o mare parte din razele solare si una mai mica din precipitaii, avnd ca efect creterea temperaturii si scderea umezelii relative a aerului la acest nivel (Geografia Romniei, Vol.I, 1983). Un alt element de influenta al suprafeei active l reprezint hidrografa. Suprafaa acvatica a rului Trnava Mare are proprieti fizice diferite fata de suprafaa de uscat, prin reinerea si cedarea energiei, ce au loc mai anevoios, diferentele dintre apa si uscat fiind evidente. Astfel, regimul termic local al aerului este mai moderat, cu o umezire suplimentara a aerului n urma proceselor de evaporatie mai intense. Se produc inversiuni termice si cureni de aer descendeni pe suprafaa apei, ceata, chiciura. Inveliul de sol, cu un rol mult mai redus, confer suprafeei active trasaturi specifice, care sunt complicate n urma modificrii acestuia de catre factorul antropic.

5.2 ANALIZA PRINCIPALELOR ELEMENTE CLIMATICEIntruct condiiile fizico-geografice ale teritoriului regiunii Trnavelor nu prezint o diversitate prea mare, nlarea generala a reliefului producndu-se de la vest spre est. Analiza principalelor elementelor climatice din teritoriu se bazeaz pe datele de observaie nregistrate la staia meteorologica Brateiu.

5.2.1. Temperatura aeruluiTemperatura aerului - element deosebit de important din punct de vedere climatic si cu implicaii directe n transferul de energie, n fenomenele si procesele fizico - geografice, nregistreaz o mare varietate teritoriala exprimata n procesele de dezagregare si insolatie, n fenofazele plantelor si n capilaritate, etc." (Valeria Velcea, 2001). Temperatura aerului reprezint un parametru climatic important, care se reflecta n temperaturile medii anuale si lunare, precum si cele extreme. Temperatura medie anuala n comuna Brateiu este 8,6C, caracteristica zonelor deluroase. Temperaturile medii lunare se ncadreaz ntre -2,8C (n luna ianuarie) si 19,7C (iulie) (dupa datele de la staia meteorologica Dumbrveni).

Poza

Tabelul 5.1. Temperatura aerului: valori medii lunare, valori medii lunare minime si maxime si valori ale temperaturilor extreme absolute

I II III IV V VI

Temp. Cea medie mai lunara mica Temp. (C) medie PCI -2.8 -6.3 -1.0 -5.4 3.4 -1.3 9.3 4.8 15.0 13.4 17.2 16.8

Cea mai mare Temp. medie (C) -0.5 2.9 6.5 10.8 16.5 18.9

Temp. Temp. minima maxima absoluta absoluta (C) -31.8 -31.9 -25.3 -7.6 -1.4 2.0 (C) 14.8 19.5 27.5 32.6 32.4 34.5

VII VIII IX X XI XII An

19.7 18.0 13.7 8.1 2.8 -2.0 8.7

18.1 17.6 12.0 5.8 -0.5 -8.0 5.6

21.7 19.9 15.3 10.4 5.9 0.9 10.8

5.4 4.0 -2.3 7.5 -19.8 -32.3 32.3

37.1 37.3 35.1 32.5 28.1 17.2 37.3

Date preluate de la staia meteorologica Dumbrveni

Din tabelul de mai sus, care reprezint distribuia temperaturilor medii lunare, cele mai mici si mari temperaturi medii lunare si temperaturile minime si maxime absolute, se observa repartizarea uniforma a temperaturilor n cursul anului. Lunile cele mai rcoroase sunt lunile decembrie, ianuarie si februarie, n general cu temperaturi negative, iar cele mai clduroase sunt lunile iunie, iulie si august. In prima jumtate a anului din ianuarie pna n iulie temperatura este n cretere, diferentele inter lunare fiind pozitive si exprimate ntre 1,8 - 5,9C. In cea de-a doua jumtate a anului, din august pna n decembrie, temperatura este n descretere, iar diferentele inter lunare sunt negative cuprinse ntre -1,8 si - 5,7C. a) Regimul temperaturii aerului n luna ianuarie In luna cea mai rece, ianuarie, din cauza nclzirii solare reduse si a radiaiei puternice a suprafeei active, cea mai mica medie atinge -6,3C (2000), in perioada 1993 - 2002. Media lunara a acestei perioade este de 2,8C, iar cea mai ridicata temperatura lunara a fost de -0,5C(1994). La Brateiu s-a nregistrat minima absoluta de -32,3C n 22 decembrie 1927. Izoterma de -4C ajunge pe culoarul Tarnave Mari pana n aval de Media, la Mcasasa. b) Regimul temperaturii aerului in luna iulie Valorile mari ale bilanului radiativ din timpul verii si dezvoltarea puternica a convectiei termice, determina medii lunare care se difereniaz foarte puin teritorial. Astfel, in luna cea mai clduroasa a anului, la Brateiu temperatura medie maxima a acesteia atinge 21,7C (2002), n peroada cercetata, 1993 - 2002. Media lunara a acestei perioade a lunii iulie este de 19,7C, iar cea mai sczuta temperatura medie a fost de 18,1C, valoarea nregistrata n 1996. La Brateiu s-a nregistrat maxima absoluta de 39,2C n 10 august 1922.

In culoarele vilor izoterma de 20C atinge localitatea Micasasa (pe Trnava Mare). c) Amplitudinea medie anuala Exprimnd contrastul de temperatura dintre iarna si vara, amplitudinea medie anuala reda gradul de continentalsm (Octavia Bogdan, 1980). Pe teritoriul comunei Brateiu, amplitudinea medie anuala este de........ d) Amplitudinea temperaturilor medii lunare Ca si in cursul anului si in timpul unei luni, temperatura medie diurna nregistreaz o valoare maxima si una minima. Diferena dintre media diurna cea mai ridicata si cea mai coborta din fiecare luna in parte formeaz ceea ce numim amplitudinea medie lunara (tab.).

Tabelul 5.2.Temperatura aerului cea mai mare si cea mai mica medie lunara si amplitudinea lunara, n 2002 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An T maxima 4.5 5.9 9.3 14.6 19.5 21.7 23.6 24.4 19.3 14.7 11.8 4.8 10.3 T minima 10.3 -9.7 -2.2 6.2 13.2 16.0 18.5 17-0 12.5 7.1 -0.3 -6.1 7.2 Amplitudine 14.8 15.6 11.5 8.4 6.3 5.7 5.1 7.4 6.1 7.6 12.1 10.9 7.7

Date preluate de la staia meteorologica Dumbrveni Tabelul 5.3. Temperatura aerului cea mai mare si cea mai mica medie anuala si amplitudinea intre 1993-2002I T maxima 4.2 T minima -7.3 Amplitudine 11.5 II 4.9 -8.0 12.9 III 9.3 0.7 10 IV 14.0 6.3 7.7 V 18.3 12.6 5.7 VI 20.0 14.4 5.6 VII 22.6 17-0 5.6 VIII 20.9 16.8 4.1 IX 18.1 11.8 6.3 X 13.7 7.3 6.4 XI 10.5 -0.2 7.3 XII 3.9 -4.8 -3.9 An 10.0 6.8 6.6

Date preluate de la staia meteorologica Dumbrveni Cele mai mari amplitudini medii lunare se produc iarna in special in luna februarie, iar cele mai mici in lunile iulie -august.

Durata de strlucire a soarelui este de numai 2000 ore pe an, atat din cauza nebulozitii, cat si a umezelii ca si efect a poziiei geografice expusa maselor de aer umed. Condiiile locale de relief destul de fragmentat, determina o nsolate relativ moderata de 70% pe cea mai mare parte a teritoriului Brateiu - Buzd. e) Frecventa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice. Numrul de zile cu temperaturi de peste 0C este de 295 annual. Zilele de iarna ( cu temperaturi maxime sub 0C ), totalizeaz peste 30 pe an, n timp ce numrul nopilor geroase ( cu temperaturi minime sub - 10C ), depete 21. zilele cu nghe ( cu temperaturi minime sub 0C ) se produc din septembrie pana in aprilie si chiar mai. Annual, n zona, se produc ntre 95 - 100 de zile cu nghe. Zilele de vara (cu temperaturi maxime de peste 25C ) ajung la 50 pe an, iar zilele tropicale (cu temperaturi maxime de peste 30C ) la 15 pe an. Nopile tropicale ( cu temperaturi minime de peste 20C ) au o frecventa anuala de 1 - 3 cazuri.

Grafic

Fig. 6.2 Variaia neperiodica a temperaturii la staia meteorologica Dumbrveni, nperioada 1993-2002

Temperatura solului. Inveliului de sol, component de baza, al suprafeei active, i revine o importanta deosebita ca factor climato-genetic, fiind un factor esenial pentru nclzirea atmosferei inferioare. Proprietile fizico - chimice si granulometrice ale solului, cantitatea de aer si cea de apa pe care le conine, culoarea, specificul nveliului vegetal, prezenta stratului de zapada, gradul de umezire al solului, altitudinea, orientarea si gradul de inclinare a terenului, microformele de relief si modul de utilizare al solului de catre societatea omeneaca determina anumite caracteristici ale climei solului si a aerului situat deasupra sa, care se reflecta si in regimul termic al acestui invelis. Temperatura solului influeneaz n mod permanent viata si ritmul de dezvoltare al organismelor vegetale si animale. Un rol esenial l are energia solara recepionat si schimburile reciproce de cldura dintre orizonturile de sol si atmosfera inferioara. Astfel, la nivelul suprafeei solului au loc cele mai importante procese de transformare a radiaiilor solare in energie calorica. Teritoriul comunei Brateiu si mprejurimile sale beneficiaz de valori medii anuale ale temperaturii solului de 10 -11C.

f)

In cursul anului, temperatura pe suprafaa solului variaz destul de mult de la o luna la alta, dupa cum se observa din tabelul 5.4. Tabel 5.4. Ianuarie -5C Aprilie 10C Temperaturi medii anuale ale suprafetei solului Iulie August Octombrie Decembrie 25C 23C 16C -2C Date preluate de la Oficiul de Studii Pedalogice si Agrochimice Sibiu

In consecina, intervalul cu temperaturi medii negative este decembrie - februarie, iar cel cu temperaturi medii pozitive, martie noiembrie. Contrastele termice intersezoniere evideniaz amplitudini termice medii pe suprafaa solului de 28 - 30C ntre aanotimpurile extreme. Minimele absolute de -39 - - 35C au fost deosebit de nefavorabile culturilor agricole. De asemenea, temperaturile maxime absolute ale solului de peste 60C, au provocat dezechilibre fiziologice in dezvoltarea plantelor. In variaia lunara a temperaturii solului n adncime orizonturile superioare sunt decalate cu o luna de zile fata de cele inferioare. In luna ianuarie, valorile pentru orizonturile superioare sunt negative, iar cele pentru orizonturilor profunde sunt pozitive, temperatura solului crescnd cu adncimea, iar transmiterea cldurii se face din adncime ctre suprafaa. In lunile de vara, fluxul de cldura este orientat n sens invers, de la suprafaa spre adncime. Primvara si toamna, valorile termice din sol tind sa se omogenizeze.

5.2.2. Umezeala aerului.Umezeala aerului reprezint un parametru climatic important care ofer date in legtura cu cantitatea de vapori din atmosfera (Octavia Bogdan, 1999). Creterea gradului de umezeala a aerului este stimulata de prezenta bazinelor acvatice si a formaiunilor vegetale (n special pdurea), care reprezint surse permanente de evaporatie si evapotranspiratie. Pe teritoiul comunei Brateiu, valorile medii anuale ale umezelii aerului sunt de 87%, avnd un minim nregistrat pe timpul iernii si un maxim la sfritul primverii spre vara. Maximul apare in lunile decembrie si ianuarie cu 95% si corespunde intensificrii ciclonice din bazinul nordic al Marii Mediterane, urmate de invazia aerului relativ cald si mai umed.

Minimul umezelii aerului se nregistreaz n lunile aprilie (81%) si n mai - iunie (82%), fiind generat de frecventa mai mare a dorsalelor azorice. Tabelul 5.3. Umezeala relativa medie lunara in perioada 1993-2002 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An Umezeal 95 90 84 81 82 82 85 85 89 88 93 94 87 a % Date preluate de la statia meteorologica Dumbraveni grafic Indicele de ariditate dupa De Martonne, anual este 33,63%, ceea ce ne arata ca teritoriul se afla ntr-o zona cu precipitaii abundente.

5.2.3. NebulozitateaPrin particularitile ei, nebulozitatea influeneaz repartiia si regimul celorlalte elemente climatice ca: durata de strlucire a Soarelui, bilanul radiativ si termic, umezeala aerului, precipitaiile atmosferice. a) Regimul anual al nebulozitii. O influenta deosebita asupra regimului nebulozitii o are si relieful prin formele caracteristice si prin altitudine. Pentru teritoriul comunei Brateiu poziia sa n regiunea Tarnavelor determina un grad ridicat de nebulozitate cu un minim n august, cand si umiditatea este mare si predomina timpul ciclonic si un maxim n decembrie. Tabelul 5.4. Nebulozitatea medie lunara si anuala.Amplitidinea anuala I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An Amplitudi ne anuala 6.9 5.6 6.0 5.8 Date preluate 6.6 la statia meteorologica5.7 4.2 4.0 4.3 5.2 6.4 7.1 5.6 3.1 de Dumbraveni Date preluate de la statia meteorologica Dumbraveni

Nebulozitatea medie anuala. In regimul nebulozitii, importanta mare o au circulaia generala a atmosferei si condiiile geografice locale. Astfel, mediile nebulozitii anuale au in teritoriul comunei Brateiu valori de 5,6 zecimi. c) Variaia nebulozitii in cursul anului. In raport cu condiiile de circulaie atmosferica, nebulozitatea variaz mult de la o luna la alta. Se remarca un maxim iarna, de 7,1 zecimi n luna decembrie si un minim vara de 4,0 zecimi in august. d) Frecventa zilelor cu cer senin si acoperit. Numrul mediu anual al zilelor cu cer senin se difereniaz teritorial si este invers proporional cu nebulozitatea totala. In teritoriul se nregistreaz un numr de 100 - 110 zile pe an cu cer senin. Numrul mediu anual al zilelor cu cer acoperit in acest areal, este de 140 - 160; acesta fiind direct proporional cu o nebulozitate totala.b)

5.2.4. Precipitaiile atmosfericeElement definitoriu n caracterizarea climatica, precipitaiile se inscru n limitele climatului temperat cu o serie de variabile (Valeria Velcea, 2001). Cantitatea precipitaiilor czute este influenat de interaciunea diferiilor factori fizico-geografici: altitudinea reliefului, covorul vegetal bogat, vnturile dominante, expoziia si orientarea bazinului hidrografic. Regimul anual al precipitaiilor atmosferice. Pentru perioada 1993-2002, cantitile medii de precipitaii atmosferice lunare si anuale se prezint astfel: Media precipitatilor atmosferice , lunara si anuala VI VII VIII IX X XI XII Anual a 96.5 80.1 74.2 44.2 47.2 40.0 32.2 636.0 Tabelul 5.5

I 31.6

II 31.4

III 29.1

IV 53.0

V 76.5

Date preluate de la statia meteorologica Dumbraveni

Valoriile medii lunare se nscriu ntre 29,1 mm (martie) si 96,5 (iunie). Valorile cele mai ridicate se nregistreaz in a doua decada din semestrul I (aprilie - octombrie), dupa care nregistreaz o uoara scdere pana in luna decembrie. Vara, precipitaiile sunt de tip torenial, avnd o durata scurta. Cea mai ploioasa luna este considerata luna iunie. Cantitile maxime din 24 ore se repartizeaz uniform in timpul anului.Tabelul 5.6. Cantitatie lunare si anuale de precipitatii atmosferice. Valori minime si maxime

I II III Min. 1.0 1.0 4.0 Max 77.0 146. 90.0 0

IV 17.0 132. 3

V VI VII VIII IX X XI XII An 37.9 0.0 0.0 0.0 0.0 0.7 1.0 1.7 397 154. 277. 225. 151. 248. 162. 108. 66.8 987 0 1 0 2 0 5 8

Date preluate de la statia meteorologica Dumbraveni Din analiza datelor, se observa faptul ca valoarea cea mai mare inregistrata de 277,1 o ntlnim n luna iunie. In ceea ce privete cantitile de precipitaii cele mai mici dintre cantitile lunare si anuale constatam un minim in lunile iulie, august si septembrie, valoarea cea mai mare dintre cantitile de precipitaii minime nregistrandu-se n luna iunie de 37,9. Valoriile medii anuale ale precipitaiilor atmosferice ating, in comuna Brateiu, valoarea de 636 mm. Aceasta valoare rezulta din nregistrrile din perioada 1993 - 2002, la staia meteorologica Media. Numrul de zile cu precipitaii intr-un an este de 175. gerafic Efecte in peisaj.

Pentru perioadele excedentare (cu precipitaii peste media multianuala in mai muli ani cunoscui), se pot meniona intervalele 1883 - 1885, 1912 - 1916 (Media 932,8 mm), 1969 - 1970 si 1974 - 1976 , in care excesul de umiditate a provocat mari inundaii pe rul Trnava mare, soldate cu mari pagube materiale, fiind uneori nsoite si de grindina. Astfel, precipitaiile sunt relativ frecvente, dar de cele mai multe ori nu mai mult dect suficiente pentru buna dezvoltare a vegetaiei si a culturilor agricole, determinnd un climat sntos si propice vieii si activitii umane din comuna, din toate aspectele.

5.2.5 Vnturile

Regimul vntului este determinat atat de particularitile circulaiei generale a atmosferei, si anume diferitele sisteme barice in deplasare (anticiclonul Azoric, anticiclonul euroasiatic si anticiclonul mediteranean), cat si de cele ale suprafeei active, a aezrii geografice si a formelor de relief. Un rol foarte important il prezint Carpatii, acela de baraj orografic, acetia imprimnd prin orientarea si altitudinea lor, anumite particulariti locale ale vntului. Prin prezenta sa n interiorul Depresiunii Transilvaniei, teritoriul comunei Brateu, eset supus unei circulaii dominante din sectorul vestic (20% din total), cu o direcie predominanta a vntului VNV, n peste 60% din an. Frecventa vntului pe direcii. Se poate constata o mare varietate a frecventei vntului pe direcii:. In culoarul vaii Tarnavei Mari, direcia vntului coincide cu axa vaii, circulaia atmosferica fiind dirijata pe direciile vest (22,7%) si (23,2%), la staia meteorologica Dumbrveni. Toate celelalte direcii au o frecventa foarte redusa (sub 10%). Pe versantii cu diferite expoziii, direciile predominante sunt date de orientarea culmilor si de expoziia versantilor fata de circulaia maselor de aer. Interfluviilor situate la sud de Trnava Mare constituie o piedica mai serioasa in calea maselor de aer din sectorul sudic, deci o scdere relativa a precipitaiilor si o nclzire favorabila vegetaiei, cu un climat propice podgoriilor. (V. Mihailescu, 1966). La Brateiu, frecventa anotimpuala a direciei vntului prezint, cu unele excepii, aceleai particulariti cu ale frecventei anuale. In cursul anului, raman dominate aceleai direcii (VNV). Astfel, iarna se remarca o uoara cretere a frecventei vnturilor din direciile NE si N (12%).

Intensitatea vntului.

Viteza medie anuala a vntului variaz, n aceasta zona, intre 1,6 - 2 m/s. de regula, cele mai mari viteze anuale corespund direciilor dominante (la Dumbrveni, peste 2m/s pentru vnturile din direciile vestica, nord - vestica). In cursul anului cele mai mari viteze lunare se produc pe valea Tarnavei Mari in lunile martie si aprilie (peste 4m/s),iar cele mai mici, in lunile august si septembrie (sub 2m/s). Curenii foarte slabi, de sub 1m/s , au o frecventa anuala ridicata, de peste 60%, iar vnturile cu viteze intre 10 - 15 m/s au o frecventa anuala redusa, de sub 3%. Vitezele medii anuale si lunare ale vntului, in aceasta regiune deluroasa si de podi sunt printre cele mai reduse din

tara. Calmul atmosferic. In acest areal calmul atmosferic nregistreaz o frecventa medie anuala de 40 - 50%. In cursul anului, frecventa calmului atmosferic nregistreaz un maxim principal n luna octombrie, de peste 60%, si un minim de sub 40%, in luna aprilie si chiar mai repede (martie). Numrul mediu al zilelor cu vnturi mai puternice este de ciorca 75 de zile anual. In cadrul teritoriului comunei Brateu, curenii de aer ce apar frecvent pe firul vilor cu intensitate sczuta, sunt folositori cuturlor agricole (cereale, cartofi). ntruct n zona vnturile sunt de intensitate sczuta, nu au o influenta mare n peisaj si nici un potenial eolian ridicat.

5.2.6. Diverse fenomene si procese meteorologice regsite n teritoriu.*Procesele si fenomenele meteorologice diverse, prezint o frecventa mai redusa a apariiei lor si a modurilor de manifestare, insa pot avea efecte deosebite asupra activitilor social - economice. Ingheul Datele medii si extreme de producere a ngheului au o distribuie neunforma n timp. Primul inghet (de toamna) se produce n prima decada a lunii octombrie, iar ultimul (de primvara) n a doua decada a lunii aprilie. Cele mai trzii ingheturi au provocat uneori pagube nsumate agriculturii. Durata medie a intervalului fara nghe, nregistreaz in acest teritoriu, 180 de zile pe an. Bruma Primele brume de toamna si ultimele brume de primvara, se produc ca data medie, cu circa 10 - 15 zile mai devreme, si respectiv mai trziu, dect primele si ultimile ngheuri din aer. Astfel, bruma apare ca data medie, n ultima decada a lunii octombrie si dispare cam n a doua decada a lunii aprilie. Cele mai timpurii brume, de asemenea, cauzeaz mari pagube culturilor agricole. Numerul mediu anual cu bruma variaz untre 30 - 45 de zile. *Dupa datele obinute de la Staia Meteorologica Dumbrveni

Chiciura si poleiul

Dependente de circulaia generala atmosferica, chiciura si poleiul nu se formeaz n fiecare an si cu atat mai mult, n fiecare luna de iarna. Intervalele favorabile depunerilor de chiciura si polei sunt 1 octombrie - 1 mai si respectiv 1 noiembrie - 1 aprilie. Cele mai timpurii depuneri de chiciura, ca si cele mai trzii au loc pe valea Tarnavei Mari, unde rcirea radiativa este puternica si umezeala aerului este ridicata. Numrul mediu anual de zile cu chiciura variaz intre 10 - 29 zile, si atinge un maxim de 10 - 30 zile pe valea Tarnavei Mari Numrul mediu anual de zile cu polei este de 4 - 6 zile in culoarul Tarnavei si de 3 - 4 zile in zona deluroasa a teritoriului comunei. Viscolul Se produce n urma cderilor abundente de zpada, care este apoi expusa spulberrii puternice de ctre vntul care sufla n rafale. In aria comunei Brateiu, viscolul se face foarte rar simit (1-2 zile pe an, si nu in fiecare an), zpada nefnd, de regula, spulberata, ea depunandu-se ca un strat uniform si persistent. Numrul foarte mic al zilelor cu viscol din Depresiunea Transilvaniei se explica prin faptul ca acesta regiune este adpostit fata de direciile de aer rece din est, nord est si nord. Stratul de zpada Stratul de zpada dureaz de la nceputul lunii decembrie (exceptnd anii n care lipsete toata iarna) si pana la nceputul lunii martie. Numerul mediu annual de zile cu strat de zpada, este de 60 de zile. Grosimea stratului de zpada variaz de la o luna la alta, maximul fiind de 31 cm In luna ianuarie si decembrie, in urma cercetrii datelor preluate de la staia meteorologica Media in perioada 1993 - 2002 prezentate in tabelele urmtoare.

Tabelul 5.7.Numarul zilelor cu strat de zapada

ianuariefebruariemartieaprilienoiembriedecembrie19933128 95199420---1141995283--11171996828171-91997181134-119982281220199910272-415200031205--12001-14--8312002303--112

Date preluate de la staia meteorologica Dumbrveni Tabelul 5.8. Grosimea medie a stratului de zapada (cm) marti aprilie noiembrie decembrie e 2 2 0 1 6 3 11 1 1 1 2 0 1 3 3 0 0 7 0 0 13 17 -

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

ianuarie februari e 8 9 4 8 0 1 16 2 2 0 0 2 9 24 5 2 -

2002

30

2

-

-

1

2

Date preluate de la staia meteorologica Dumbrveni In cursul anului pe acest teritoriu, valorile multianuale cele mai ridicate ale grosimii stratului de zpada se ntlnesc in a doua decada a lunii februarie (8 - 15 cm). Inghetul la sol apare in decada a treia a lunii noiembrie si dureaza pana in decada a treia a lunii martie. grafic

Presiunea atmosferica este de 655 mb n luna ianuarie si 649,6 mb in luna aprilie. Importanta stratului de zpada rezulta din faptul ca aceasta acioneaz ca suprafaa activa in perioada rece a anului, prin reflectarea celei mai mari parti a radiaiei solare. De asemenea, zpada nu permite pierderea cldurii din sol si reprezint o sursa majora a umezelii acestuia si a scurgerii apei in ruri, in timpul primverii. Roua Depunerile de roua se ntlnesc in spatiile joase, unde diferentele de temperatura dintre zi si noapte sunt pronunate (10 - 20C). astfel de condiii ntlnim culoarul va Tarnavei Mari, unde numrul mediu anual de zile cu roua depete 100. Grindina

Frecventa producerii fenomenului este redusa, cderile de grindina fiind semnalate ocazional, n sezonul cald al anului. In zona, grindina se produce, n medie, o data sau de doua ori pe an, ntr-un interval cuprins intre lunile martie si octombrie. In data de 24 mai 1997, s-a nregistrat o furtuna de grindina cu diametru de 3-5 cm, cu distrugeri totale la serele Dumbrveni. Seceta Fenomenul de seceta este posibil in regiunea Tarnavelor, sub directa influenta a formaiunilor anticiclonice care pot aciona asupra acestui teritoriu. Durata medie a intervalelor de seceta, calculata din valori multianuale, este de peste 17 zile (I. Raica, 2000), datorita faptului ca influenta aerului maritim determina un caracter moderat al climei. Cele mai lungi perioade de seceta din zona Tarnavelor au avut o durata maxima de circa 50 zile (este cazul excepiilor). Prognozele meteorologice efectuate, determinrile asupra rezervelor de apaproductiva din sol, in raport de cultura pot venii in sprijinul combaterii efectelor negative ale fenomenelor de seceta de la Brateu. Fenomeneie orajoase

Activitatea orajoasa, n zona, este moderata, si se desfoar, de obicei, n perioada calda a anului. Numrul mediu anual de zile cu oraje este de 35 - 40 de zile, iar urmtorul maxim de 60 - 65 de zile.

5.2.7. Efectele fenomenelor climatice Factorii climatici care favorizeaz poluarea atmosferei, formele de relief, cat si de condiiile climatice (inversiunile de temperatura, vntul si umezeala aerului) si de starea vremii. Inversiunile termice prezint o frecventa si o persistenta mai mare in culoarul Tarnavelor, intervalul cel mai favorabil de producere a acestora intr-un an, este octombrie - aprilie. Pe verticala, inversiunile pot avea grosimi variabile de cteva sute de metrii. Grosimea stratului de inversiune variaz in funcie de caracteristicile termice ale masei de aer care a generat-o, ceea ce are o deosebita importanta pentru regimul diurn si anul al polurii. Vntul, prin direcie si viteza, contribuie la antrenarea si imprastierea impuritilor la mari distante de sursele de emisie, iar prin calm, la staionarea acestora, cum se ntmpla adesea n culoarele de vale cu surse de poluare mari. Astfel n culoarul Tarnavei Mari cu orientare nord - sud - vest, in cadrul creia se afla combinatul chimic de la Copsa Mica, poluanii sunt transportai in lungul rului de vntul, canalizat pe aceeai direcie. Gradul ridicat de umezeala a aerului mpiedica dispersia noxelor, deoarece impuritile solide din aer joaca rolul nucleelor de condensare pentru vaporii de apa. Maximul de concentrare a noxelor in atmosfera inferioara are loc iarna, iar minimul se nregistreaz primvara si vara, atunci cand dispersia noxelor e maxima. Factori climatici care contribuie la purificarea atmosferei Dezvoltarea curenilor verticali de convectie determina ridicarea n atmosfera a impuritilor din stratele joase. Apoi, durata si cantitatea precipitaiilor atmosferice sunt parametrii de baza care contribuie la purificarea atmosferei. Purificare aacesteia este cu atat mai evidenta, cu cat valorile duratei si cantitii sunt mai mari.

Clima si agricultura Un rol deosebit pentru producia agricola il prezint elementele climatice, si, dintre acestea, in mod special, energia solara sub forma de lumina si cldura si precipitaiile atmosferice (inclusiv stratul de zpada) sub forma de umezeala productiva. In privina cerinelor culturilor agricole fata de lumina, se poate aprecia faptul ca pe teritoriul comunei Brateiu se intrunesc condiiile necesare pentru majoritatea plantelor de cultura specifice zonei temperate, in special a vitei de vie, care beneficiaz de condiii favorabile de iluminare. Optimul de apa este difereniat in raport de cultura, sol, sau faza de vegetaie. Cantitatea optima de apa din perioada de vegetaie pentru porumb este de 600 mm, pentru grau, cartofi si pomi fructiferi, de 700 mm, pentru vita de vie, de 450 mm condiii ndeplinite n acest teritoriu. De asemenea, condiiile agroclimatice de aici, mai sunt favorabile culturilor de grau de toamna, orz de toamna, mazre, fasole, soia, cnepa, sfecla de zahr, tutun.

CAPITOLUL VI HIDROGRAFIAApa, element de baza al mediului geografic, reprezint o resursa nepreuita pentru societatea omeneasca - nsui existenta acesteia depinde de atribuiile cantitative si calitative ale acestei inestimabile bogaii. Reeaua hidrografica prezint interdependente si relaii strnse cu factorii naturali si sociali. Factorii morfologici si in deosebi cei climatici sunt determinai pentru repartiia, regimul si dinamica resurselor de apa in teritoriu. Scderile si creterile nivelurilor, alti parametrii hidrologici, gradul de permanentizare al scurgerii si densitatea reelei hidrografice - toate deriva in principal din condiiile de relief si clima. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Brateiu face parte din bazinul Mureului, intrucat toate apele ce-l strbat inclusiv rul Trnava Mare, sunt aflueni ai Mureului.

Trnava Mare (foto. 5), care reprezint colectorul hidrografic principal al comunei, constituie limita nordica a teritoriului; mai exact teritoriul cercetat se afla n treimea inferior-mijlocie a rului. Aceasta are un curs moderat si produce inundaii frecvente. Reeaua hidrografica este completata de nite paraie afluente ale Tarnavei Mari care strbat teritoriul comunei Brateiu, de la sud spre nord, din care menionam: Valea Mare (Stana) si Valea Buzdului. Acestea au regim pluviometric torenial. Reteau hidrografica majora s-a format posterior Pontianului, cand ntreaga regiune a fost exondata. Trnava Mare a suferit o deplasare spre nord, datorita micrilor de subsidenta din centrul cuvei si nlrii concomitente a Carpatilor Meridionali. Dupa unii autori Trnava Mare ar fi curs in aval de Copsa Mica (N. Josan, 1929), iar dupa alii, ar fi curs paralel cu Trnava Mica, varsandu-se direct n Mure (D. Ciupagea, M. Pauca, I. Ichim, 1970).

6.1. APELE SUBTERANECondiiile geologice, litologice, relieful si clima sunt factorii eseniali care condiioneaz prezenta apelor subterane la diferite adncimi. Ele sunt astfel rspndite inegal, avnd proprieti deosebite si anume: compoziie, concentraii, in diferite elemente chimice, temperatura, grad de potabilitate. Apele subterane reprezint o resursa naturala foarte preioasa, fiind destinate cu precdere consumului menajer. Problema este actuala, si reprezint acoperirea necesarului de apa, intrucat apele superficiale sunt deficitare cantitativ in regiunea de podi. Legate de aspectele geologo-tectonice prezentate n regiune au fost separate urmtoarele grupe mari de ape: ape freatice si ape de adncime. In regiunea de podi apele freatice si cele de adncime sunt n orizonturi bine conturate, reflectnd mai bine dect cele de suprafaa condiiile tectonice, morfologice si litologice.

6.1.1. Apele freaticeApele freatice reprezint surse de alimentare directa a reelei hidrografice, prin izvoare. Ele depind de cantitatea de precipitaii, de natura rocilor (grad de permeabilitate, fisuratie, goluri) si de gradul de infiltrare a apei, din precipitaii, n subteran. Apele freatice se gsesc la adncimi mici n scoara terestra , dispuse n general n cuverturile de alterare, avnd o circulaie rapida si se afla sub directa influenta a condiiilor de clima. (Valeria Velcea, 2001).

Fiind influenat de relief si de adncimea patului impermeabil, apa freatica din arealul cercetat, are adncimi variabile de la 0-0,5 m lng Trnava Mare (n microdepresiunile depozitelor de alunecare), la 4-5 m in grindul malului sau n luncile inguste, si la peste 10 m pe terase si versant. In bazinele de alunecare si in treimea inferioara a versantilor umbrii si semiumbriti apar pnze freatice lenticular suspendate ce ies la zi sub forma de izvoare. n treimea mijlocie, acestea apar foarte rar, iar n cea superioara este exclusa. Nivelul pnzei freatice are un caracter oscilant, in general sczut, ivindu-se din aceasta cauza izvoare de coasta ce creeaz n jur zone de exces de umiditate. In zona de podi, cu structura monoclinala, posibilitatea acumulrii apelor provenite din precipitaii este mai redusa, datorita cuantumului mai redus al acestora, si datorita succesiunii paturilor permeabile peste cele impermeabile. Cele mai rspndite sunt straturile acvifere din depozitele deluviale ale formaiunilor pliocene. In nisipurile pliocene, calitatea apei este mai buna, iar debitele mai mici si variabile, sub ll/s, in funcie de precipitaii. Datorita acestora si numrul redus al izvoarelor, vara se simte lipsa de apa (pentru stropiri). Terasele si luncile au pnze freatice autonome, adeseori abundente. Alternanta stratelor nisipoase cu cele argilo-marnoase in structura geologica, prezenta pnzelor freatice suspendate si nclinarea acestora favorizeaz alturi de procesele erozionale, alunecrile de teren foarte frecvente n zona colinara a acestui teritoriu. ... URMEAZ TEXT FORAJE

Interval deschis( m)

Coloana Cota definitiv (m) a

Adancim ea (m)

Grosim Coloana Descrier N ea litologic ea H stratului a litologica (m) (m)

Caracteristici ale forajului (FI)

TREAPTA I II III

NH (m)

ND

S

l/s 3,48 1,88 6,1 1,60 3,26 1,66 5,7 3,12 1,52 5,3

Q m3/24h 524,04 492,48 457,92

qsp l/s/m 3,24 3,43 3,48

H r M m m m

R m 59,40 9,9 0,1 6,0 55,00 48,00

K m/24h 2,7 2,8 2,8

306,55 1,00 1,00 305,55 2,00 1,00 304,55 3,00 1,00 303,55 4,00 1,00 302,55 5,00 1,00 301,55 6,00 1,00 300,55 7,00 1,00 300,05 7,50 0,50 298,85 9,50 2,00

Sol argilos nisipos, cenuiu Argila nisipoasa, neqricioasa Argila slab nisipoasa, glbuie Nisip argilos, glbui Nisip mediu, glbui Nisip grosier cenuiu Nisip mediu, glbui Argila compacta cenuie Nisip fin mediucenusiu glbui

296,05 11,50 2,00 294,55 13,00 1,50 292,53 15,00 2,00

Nisip mediu cenuiu Nisip fin cenuiu qalbui Argila nisipoasa cenuie vnata Sol nisipos glbui Nisip fin qalbualbicios Nisip argilos cenusiuvnat Nisip mediu grosiercenusiu Bolovanis Nisip mediu grosier cenuiu Nisip mediu grosier cenuiu vnat Pietri cenuiu

302,95 1,00 1,00 301,95 2,00 1,00 300,95 3,00 1,00 298,95 5,00 2,00 295,95 8,00 3,00 294,95 9,00 1,00 292,95 11,00 2,00 290,95 13,00 2,00 289,95 14,00 1,00

Interval Deschis

Coloana Cota Adancimea Grosimea Coloana Descriere Definitiva (m) (m) Stratului Litologica Litologica (m) Q l/s m3/24 h 4,10 1,00 3,2 276,48 3,10 3,90 0,80 2,8 241,92 3,70 0,60 2,3 198,72 ND S q H l/s/m m 3,2 3,5 3,8 r m M m R m K m/24h

N H m

Treapta NH I II III

9,90 0,1 8,60 35,6 26,00 9,90 0,1 6,0 28,8 28,16 9,90 0,1 6,0 22,7 28,80 Caracteristici ale forajului (F2)

6.1.2. Apele de adncimeApele de adncime sunt relativ independente fata de clima, nefiind legate n mod obinuit, de cele freatice. Ele nu contribuie la alimentarea rurilor, dar pot fi folosite, prin foraje, la alimentarea localitilor, avnd caliti potabile remarcabile. Sunt situate in profunzime, la adncimi de cteva sute de metri, avnd uneori caracter ascensional, subartezian sau chiar artezian. In Podiul Hartibaciului, s-au localizat ape de profunzime in fundament, doar in cuvertura sedimentara, la adncimi de cea.250300 m (foarte bogate si minerale). Literatura de specialitate menioneaz in categoria apelor de adncime: ape fosile, veterice si vadoase. A