ACADEMIA RomANAMEMORIILE SECTIUNII IS T 0 RI CE

SERIA III TOMUL VII MEM. ro

ULTIMELE SCRISORI DINTARA CATRE N. BALCESCU

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

CVLTVRA NATION ALABUCURWI9 2 77

ULTIMELE SCRISORI DIN TARA CATREN. BALCESCU

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE.

,Fedinta dela 17 Itinie 1927

La Palermo, cu participarea larga a oficialitatii italiene, a avut loccomemorarea aceluia care acum saptezeci si cinci de ani in odaitaunui otel ieften ispravia, absolut singur si in prada celor mai chinui-toare ganduri, exilat si sarac, raspins de guvernul tarii sale si departede prieteni, si ei razleti prin lume, o scurta viata inchinata intreagacercetarii trecutului de onoare si de glorie pentru trezirea la viataa unui present fail demnitate si fara incredere.

Sunt curioase unele potriviri ale imprejurarilor ! Aproape in acelasimoment, se presinta la mine d-1 advo. cat Varnav Liteanu si-mi daruiaun pachet de scrisori, de mult pastrat in familia sa, adaugind ca aceastacorespondents a oamenilor cari au facut #anul 1848* si Unirea Princi-patelor m'ar putea interesa.

A fost de-ajuns o simpla ochire asupra acestor hartii, frumos pa-strate si Inchise Inca in plicurile cu pecetile rupte, ca sa-mi dau samade ce e vorba.

Aveam in mana isi poate Inchipui oricine sentimentul ce s'atrezit in inima mea ultimele scrisori care n'au mai ajuns in carnal-ruta de agonie a istoricului lui Mihai Viteazul, unele scrise dupa zivamortii, acelea pe care, cum se stie, Nicolae Ionescu, trimes sa afleun mormant neexistent caci cenusa nobilului martir se amestecasede mult in haosul anonim al celor mai parasite ramasite umanele culesese din manile strainilor pentru a le aduce, ca singur rod al

z A. R. Memorille Sect:stall Istorice. Stria III. Tom. VII. Mem. zo.

:-- '

.

,.

.

. ,

2 N. IORGA 354

unei misiuni zadarnice, in Cara de care, cu gandul spre «pasarile Cala-toare>> mergand, ca in duioasa lui pomenire de Alecsandri, catre ter-murile dunarene, dorise Balcescu.

Aceste scrisori le infatisez astazi.

Ele sunt de mai multe feluri.Unele, cele mai insemnate prin iscaliturile ce poarta, iscalituri cu-

noscute, une on glorioase, vin de, la sefii literari si politici ai tinere-tului roman de atuncea.

De la Vasile Alecsandri e o singura scrisoare. Din Paris, la i-iu De-cembre 1852 poetul se gasia acolo pentru a da la lumina a douaparte a baladelor si se pregatia pentru o sedere de doi ani 1) , el seinfatiseaza bolnav de sale de mai mult timp, asa ca n'a venit pentrua petrece in desfatarile acestii capitalii, ci pentru cautarea sanatatii#;si acuma are «grozava durere de cap>>. Dupa patru luni va trebui satreaca la Mare, unde-1 trimet doctorii. E scusabil deci ca nu aleargasa-si vada prietenul ramas singur atat de depdrte. Nici <prietena>

d-na Maria Cantacuzino n'o poate face. E «atat de slabs ca-ie peste putinta a intreprinde o calatorie departata in mijlocul iernii>>,

si totusi ea va veni a doua zi dupa moartea lui Balcescu, luand,din nenorocire, prea tarziu, intaiele masuri. Fratele, Constantin Bal-cescu, care se afla la Paris si s'a deprins acum cu strainatatea, ar puteaindeplini aceasta datorie. Deocamdata, Alecsandri promite sa trimeatalui Balcescu, ocupat pans la sfarsit de opera lui istorica, «balada luiMihnea-Voda». Peste catva timp, la 2 Ianuar 1853, afland nenorocireaprin d-na Marieta Cantacuzino (viitoarea d-na Puvis de Chavannes),el se ingrija de manuscrisele ramase, la otel 2).

0 singura scrisoare e si de la Mihail Kogalniceanu (care scrie cu Cinitiala numelui sau de familie). Pare sau se face a fi primitstiri bune de la acela care, viind din Constantinopol, prin Neapole,prin Malta, credea ca gasit un loc de intremare acolo unde erasa i se piarda mormantul. el se indreptateste ca nu poate sa ajute,de si Italia era «tara visurilor lui>>. A venit la Paris cu sora sa, pe carevrea s'o scoata din pension, si cu dansa va merge curand in Moldovapentru a trai, in sfarsit, in liniste cum a dorit totdeauna: primavara-1

1) V. scrisoarea lui M. Kogalniceanu, de care ne ocuparn indatil.2) Adresa lui Alecsandri era Rue Lafitte, z.

..

si-a

355 ULTIMELE SCRISORI DIN TARA CATRE N. BALCESCU

va gasi, astfel, acasa. Deocamdata cauta sa mearga la Paris, unde emai ieften.

Cate deosebi re intre aceste asezate scrisori moldovenesti si focul deartificii din aceia a lui Ioan Balaceanu, caruia mai tarziu ii era re-servat un asa de mare rol in diplomatia noastra ! Acest spiritual boiermuntean, scriind frantuzeste ca un Parisian nervos si bun de glume,se arata, din Nisa, unde e cu sotia lui, un om distrus de zgarceniaparinteasca, taindu-i-se o parte insemnata din sutele de galbeni alepensiei anuale. «Je suis afflige*, scrie el, «d'un pere qui ferait figureau Jardin des Plantes entre les tigres et les chacals... Rien ne rend stu-pide comme la pauvrete. misere est la mort de la calligraphie etl'ennemie mortelle du style.» Il supara ploaia : data se ajunge la nutria-rul de zile al Potopului, n'are tend sa-si face macar corabia lui Noe. IonGhica-1 pofteste la Constantinopol, puindu-i un ciflic in perspective.

In scrisoare se pomeneste insa ideia intoarcerii lui Ghica. Aceastaaduce inainte si dorinta de intors a lui Balcescu insusi. Discretialui 1-a impiedecat de a o recunoaste, dar stim azi ca un moment,in 1852 chiar, piciorul lui a calcat pamantul romanesc, dace nu alterii iui mai inguste, la Galati 1). Vom vedea ca, de fapt, dupechiar cererea lui, ascunsa cu ingrijire de prieteni, familia lui facea,tocmai atunci, sfortari pentru a ingadui bolnavului sa se intremezela soarele patriei.

Foarte bogata in amanunte de tot felul, un adevarat jurnal de stirirecente, e scrisoarea de la Constantinopol, din 15 Novembre, a lui IonGhica. El da informatii despre toti prietenii : Plesoianu la Londra siParis, Bolintineanu la Romanii din Macedonia, Zane insurat cu d-raLuzzato, Cretulescu si Gabrieli arendasi ai sotiei divortate a lui Omer-Pasa, Zaganescu devenit Hairedin-Aga, Ioan Ionescu corn de casa» allogofatului si capuchehaie Aristarchi, Marin Serghiescu oNationalul»intre Smirna, Varna si . . . Australia. Se povesteste complotul luiCostachi Sutu, agitatiile oamenilor lui in judetul Brailei, slabiciunealui oo umbra de Domn», perspectivele de apropiata Domniaa lui C. Cantacuzino, misiunea moldoveneasca, in numele Sultanului,la Tarul Nicolae si observatiile acestuia contra tinerilor, cari, invatandin Franca si in Germania, isi pierd caracterul, amenintarile lui cu onoua si teribila ocupatie.

Iorga, Schite din literatura romdnd, I, p. 142; P. P. Pcnaitescu, N. Bdlcescu,pp. 147-8 (dupe o scrisoare inedita a lui A. G. Golescu catre Bataillard).

1

La

.

Stirbei,

1)

3

4 N. IORGA 356

Remarcabile ca intimitate de simtire, ca adanca si delicata compati-mire sunt scrisorile lui Stefan Golescu, care plecase cu mama -sa

la Viena afla pe nepoata, Catinca Rosetti, bolnava iute tamaduita,pe care o va lua Radu Golescu, pe Elena Bengescu, o vara, la Dresda,

unde e si Arapila Golescu (Alecu era la Constantinopol), avanda merge, pentru sanatatea batranei, si la Patis. De venit, evident ca,din causa batranei doamne, nu poate s'o faca : se duce doar la Lipscapentru nunta celor doi «amorezati». A aflat cu durere din noile scri-sori ale prietenului «ea nicio usurinta n'a vazut la boala lui». Ce-ipoate face ? Dar se ocupa de interesele literare ale lui Balcescu: atrimes o scrisoare a acestuia lui Alecsandri. «Indata ce voiu ajunge(la Paris), ma voiu ocupa, fii sigur, de ceia ce-mi scrii despre traducereaIstoriei lui Mihai Viteazul, si voiu grai si cu Ubicini* deci era vorbade o traducere in frantuzefte a operei iubite a lui Bdlcescu fi de o tip drirecu ilustratii, caci in aceiasi scrisoare e vorba de portretul lui Mihai sialtele, incredintate unui tanar artist, care, concurand pentru «Prixde Rome», nu poate da lucrarea decat la anul.

La 14 Decembre, noua scrisoare a lui Golescu, care se gatia sa-siintovaraseasca «nepretuita maica* la Geneva. Acolo vor veni si cei treifrati ai lui; din ei patru se va desface unul pe cateva zile la Palermo.Dar e imposibil sa se satisfaca desperata cerere a bolnavului ca unRoman sa stea cu el cele trei luni de iarna. Totusi s'a scris la ParisFlorestilor, lui Alecsandri fara raspuns. «Sant incredintat», scrieca mangaiere, Golescu, «ea nu to vor rasa sa petreci singur iarna.»Apoi, din nou grija operei lui Balcescu. Manuscrisul e la Paleologu;Voinescu ar avea sa faca traducerea ; Berindei are legaturi cu gravorulfrances al 4portreturilon. In ce priveste Cara, murindului i se vrajesteinainte un viitor pe care nu era sa-1 vada : «Fii sigur ca Eliad, dupanerozeasca lui opera, pierde din zi in zi mai mult in ochii tinerimii.Acum ideia cd mcintuirea noastrd spcinzurd numai de intregirea unuisingur Stat roman f ace progres in tard.»

La i-iu Ianuar 1853, Golescu, neprimind nimic de la prietenul sau,cere stiri la Palermo : de mai bine de o lung tanarul martir seodihnia.

Cu o deosebita induiosare se cetesc scrisorile de la familie si de laaceia, care, mama a fiului nascut din pacate, Bonifaciu, nu uitase peiubitul pierdut in departare: Lucica Florescu.

, . --

-

;I

357 ULTIMELE SCRISORI DIN TARA CATRE N. BALCESCU 5

Mama lui Balcescu traia : harnica gospodina, putintel obositade aceia se oprise el la Galati: ca s'o vada prinsa de grijaviilor ei din «deal», singura ei avere. Cu oarecare usurinta inseamnaea pe un colt de scrisoare a fiicei recomandatiile ei maternele,simple si bune. 0 sora era maritata cu Geanolu si locuia la Turnu:fara un suflet deosebit si de o cultura mai neglijata, ea se trudestesa-si arate tot asa in margene sentimentele. Sotul ei, Scarlat, aveasarcina de a negocia dorita intoarcere. 0 fetita adauge randurileei pentru «nenea». Este acasa si o aka fetita, «matusa» acesteia,Eleni, care lagaduqte «nenei» poesiile populare culese la taro in timpulvacantei.

Toti se trudesc sa-i gaseasca bani: alearga la imprumuturi, cautabancheri, pentru transmitere, la Viena. Numai sa nu fie nacajit,caci ii face rau. Sä n'aiba teams nici de cererea catre Domn:«Ma intrebi ce s'a facut pentru intrarea in tall: pans acum nimic0 sa propuie (Scarlat) Mariei sale: nu avea grip. Eu am vorbitcu el ce trebuie sa zica, dupa cum m'ai invatat Spell ca n'o saaiba trebuinta sa zica multe.» Si tot ce are inima omeneasca maidulce si mai trist se imbraca in cuvinte simple si miscatoare pentrua mangaia pe acel isolat in suferinta lui. «Eu sant indoit de mall-nita», spune sora Sevastia, care-1 ingrijise, se pare, in 1852 1), «fiindcate-am parasit ... Am fi ceva mai linistiti», scrie ea alts data, «cacide tot nu vom putea atat cat vom fi departe de tine». Ori: «Dacanisi to nu ma cunosti, nu stiu tine mai poate sa mai pretuiasca ceiace as fi in stare a face cand puterile mi-ar fi atat de mari ca dorintile.Numai eu stiu ce sufar cand intarzie scrisorile tale. Ajung sa fiuca nebuna, mai cu osebire unde te stiu de tot singur. Crede, candas putea, acum as pleca sa viu Tanga tine . Adio, nu ma uita siiubeste-ma cum te iubesc Te doresc puternic si te iubesc foartemult. Tu nu ma uita si iubeste-ma putin, ca tot va fi mult.» Candvestea grozava va sosi, ea va ruga pe un Italian sa scrie otelierului dinTrinacria cu calda rugaminte de a se insemna cu o piatra locul undezac scumpele oase.

Soarta aspra nu i-a dat nici aceasta alinare.

i) V. P. P. Panaitescu, p. 147, blastamul ei contra lui Napoleon pentru loviturade Stat care i-a suparat fratele: ((blestemul in capul tiranului omenirii pe care dra-cul it impinse tocmai acum a face aceasta faptau.

I '7

.

. .

. . .

,

:t

I

Iubite Nicolache, 2 Noem. 1852.

Nu ti-am scris demult din pricing ca n'am adresa ta s'am asteptat pangs'a intors Sevasti dela deal, ca s'o rog sa ti-o trimita ; am aflat ca esti in Sicilia,la Palermo, ca sa petreci iarna; nu stiu insa de mai ai din prieteni pe cinevacu tine, si aceasta idee ca poate esti singur ma chinueste amarnic; cu oath'multumire, prietenu meu, as priimi toate suferintile tale, sa te vad scapatde ele: aceasta insa nu ni e noun dat ; nu putem deck a suferi mai presus decatai putea gindi, si rugam pe Dumnezeu sa-ti reintoarca sanatatea.

Eu, Bonifaci si toti ai mei santem sanatosi; toti iti trimit complimente.Bcinifaci iti saruta mina, si eu, prietenul mieu, te sarut de mii de on §i terog acuma ca totdauna sa ma crezi a ta buns prietena,

(Adresa :) Mr. Nicolas Balcescu. Lucia Flare[ scu]

IIParis, le 6 novembre.

S'il ne devait pas se meler quelque chose d'absolu a toutes nos affections,vous auriez peut -titre raison, mon cher Balcesco, dans ce que vous dites pourjustifier la rarete de vos lettres. Mais la n'est point la question; en ce moment,je suis tout au contentement de vous savoir sous l'influence d'un beau ciel,pas trop loin de nous et vous souvenant encore de vos amis. Je vous remercieavec effusion de l'empressement que vous avez mis a m'annoncer votre arriveea Palerme. Au moment ou j'ai recu votre lettre, je vous croyais en Egypte.Je vois plus d'un avantage a ce que vous ayez change-de projets, car, lorsquea l'isolement vient se joindre la pensee d'un eloignement impossible a sur-monter, la tristesse devient de l'accablement et la preoccupation incessanted'un esprit agite ne peut pas reagir sur le physique, mais la ou vous etes tou-tes ces causes d'agitations disparaissent, mon cher Balcesco aussi n'ai-jeaucun doute sur l'efficacite de votre sejour pour cet hiver.

II me faut plus d'une raison majeure pour resister au desir que j'ai d'aller voirces pays de mes reves. Helas, j'en ai rencontre d'insurmontables et mes de-sirs ont du ceder devant l'impossible. C'est 'tout au plus si je pourrai allerPau, dans le Midi de la France. J'attends pour voir si je pourrai le fairequ'on m'efit donne des renseignements detailles sur la maniere de vivre dela-bas. Basile est a Paris depuis un mois: it travaille a nos balades,

I

-

:

359 ULTIMELE SCRISORI DIN TARA CATRE N. BALCESCU 7

dont la seconde partie doit paraitre incessamment; it m'a dit qu'il vous 6er:-rait prochainement. Si rien d'imprevu ne survient, it pense (de) passer deuxans encore hors du pays. Moi je suis absolument tenu d'aller au printempsen Moldavie: je dois sortir ma soeur de la pension et rester quelque tempsavec elle dans le pays. J'espere avoir accompli ma tache jusqu'a la fin deseptembre prochain et pouvoir allors reprendre possession de ma vie quivaut bien celle des bonheurs agites.

Adieu, mon cher Balcesco, faites quelques efforts pour vous maintenirdans un etat de tranquillite sereine: c'est ce qui peut vous faire le plus dubien. Que Dieu vous garde. Je vous serre la main.

(Adresa :) Monsieur N. Balcesco, Hotel Trinacria, Palerme (Sicile). M. C.

III

Dragd Nicule,6 9-vrie 852.

Bucuresti,

Eu sant in Bucuresti de alga seara cu copiii. Scarlat n'au putut sa vie cunoi, dar pe la 20 ale acestia o sa vie si ne iea: o sa saza aci v'o zece zile, qinegresit o sa propuie Mariii Sale; nu avea grija despre aceasta. Eu am vorbitcu el ce trebuie sa zica dupa cum m'ai invatat, si m'au inteles, ba Inca mi-auzis ca el nu va sa te supere, dar speed ca n'o sa aiba trebuinta sa zica multe.

Adio, draga. Scarlat zis sa-ti scriu irnbra'tisari din parte-i. Copiiiasemenea. Priimeste o mie de sarutari tandre de la iubita ta sora:

M. Gianolu.

Draga nene. Noi sintem in Bucuresti de alaltaieri: sintem toti sanatosisi te sarutam de mii de oH.

Iubita d-le nepoata:A. Gianolu.

(Adresa:) Monsieur Nicolas Balcesco, a Palermo en Sicile. Poste-restante.

IV15 Novembre 1852.

lubite frate amicule,

Doug scrisori ale tale: una dela Neapole si alta dela Palermo le-am primitla Dresda, unde ma aflu de o lung de zile sezand cu maica-mea, pentru cepricing, mai jos vei intelege. Scrisorile tale mi-a facut multa placere si multaintristare; mare placere, caci nu mai tiam nimic despre tine; in singurascrisoare ce primisem dela fratii mei din Constantinopole, de sant acum treiluni, nu mi se zicea nimic despre sanatatea ta, §i eram foarte ingrijat. Intea-devar, pans a nu primi scrisorile tale, aflaiu despre tine ceva de bine dintr'oscrisoare ce maica-mea priimi la Dresda dela Alecu frate-mieu prin Bucuresti,scrisoare si aceia destul de veche, aci nu pomenia nimic de plecarea ta dinConstantinopoli. Multi intristare, caci dupa acea scrisoare a lui Alecului se

1.;

. .

'',

.

mi-au

,

- "41 '

fi 1

ti

8 N. IORGA 36o

mangaia sufletul mieu avandu-te de scapat de raul boalei ce te apasa, and seri-smile tale intunecara sperantele mele ci ma intristara din nou, vazand canicio ucurinta n'ai vazut la boala ta.

Ma cunocti destul stii cat te iubesc, iubite Nicule, ca sa am trebuintade a-ti face protestatii: crede dar ca, de n'ac fi cu maica-mea acum, n'ac fizabovit un minut ca st alerg sa-ti aduc singura ucurinta ce-ti poate aducemangaerea unului adevarat prieten ci ca, cu toata fericirea ce gusta sufletulmieu de cand traesc langa nepretuita mea maica, sunt Intristat ca nu pocialerga la tine. Scrisoarea ta am dat-o Ioranului, care a trecut p'aici intorcan-du-se din Tara, ca sa o arate la compatriotii noctri, ci lui Vasile Alecsandri,ce se afla acum in Paris. Sper dar ca dorinta ta se va indeplini ca vei petreceiarna nu singur. In luna viitoare ma Intorc la Paris dinpreuna cu maica-mea,care va petrece case luni cu noi, c'apoi de primavara se intoarce iara'qj in tara.Indata ce voiu ajunge, ma voiu ocupa, fii sigur, de ceia ce Imi scrii, despretraducerea Istoriei lui Mihai Viteazul, i voiu grai si cu Iubicini. Pentru por-treturile printilor roman, de care se zice in Istoria ta, ele se vor lucra in anulce vine, caci tanarul ce s'a insarcinat sä le lucreze, ne-a cerut sa-i dam pisin lunile trecute, avand a concura pentru premiul dela Roma, fagaduindu-nea in urma se va ocupa de portretul lui Mihai Viteazul celorlaltiin soroc de case luni ni le va da toate gata.

Acuma sa-ti spun pentru [ce] sunt in Dresda. Vei fi aflat poate ca nepoata-mea Rosetti, intorcandu-se dela, Dresda, sunt acum cinci luni, unde Inso-tise pe Elenca Bengeasca; vara noastra, sosind in Viena, s'a pomenit cu ovarsare de singe destul de complicate ca doctorii de acolo O. declare ca viata-iva fi in primjedie dace indata nu se va cauta, ci, mai cu seams, dace nu va pe-trece iarna intr'o clime mai dulce, declarand tot de odata ca nepoata noastraeste ofticata. La aceasta trista nuvela maica-mea se hotari sa piece din tara,ci, venind la Viena, sä ica cu dansa pe bolnava dupe o consultatie in Paris,mergem cu totii sa petrecem iarna intr'o china mai dulce. Dupe o curs Incade o luna de zile, tot acei doctori marturisira ca se incelasera despre boalaCatinchi acea scuipare de singe nu fu decat o simptoma de scrofule de caremai patimise Inca fetita. Cand era bolnaVa, Radu Golescu, varul nostru,aflandu-se la Viena, i-a aratat multi compatimire ci a cautat-o cu toga iubireaunui frate. Din aceasta, nascu o simpatie intre dancii, ci maica-mea; sosindla Viena, in loc sa &easel un bolnav, nemeri doi amorezati, cari, liberi sahotarasca despre soarta lor, rugara pe maica-mea sa-i cunune; plecara dardimpreuna ci venire la Dresda, unde ma aflam cu, acteptand pe maica-mea,ci unde de vr'o patru luni se acezase cu lacuinta sa la Arapila. Azi ne aflam laLipsca, ca sa savarcim cununiile, ci poimaine ne Intoarcem la Dresda, undeo sa ramanem pant la sfarcitul lunii, acteptand sa ne vie parale din Tara casa plecam la Paris, insa maica-mea ci eu numai; ceilalti raman sä petreacaiarna aci.

Al tau frate :,,Stefan.

(Adresa:) Sicile. Palerme. Poste resi'ante. Monsieur Nicolas Balcesco.

si

7-

si

ci printi, si

-

si,

ci

1

361 ULTIMELE SCRISORI DIN TARA CATRE N. BALCESCU 9

V

lubite Beilcescule, Constantinopol, 15 9-vrie 1852.

Numai doua scrisori am priimit dela tine: una dela Neapoli alaltaieripe cea ce mi-ai scris dela Malta. Am pomit indata scrisoarea catre sora-ta.

tirile din .tara sunt foarte insemnate. Pe and tirbey se primbla prinjudetele dupa malul Dunarei, Costache Sutu cu o haita de vre-o treizeci deoameni armati, dintre cari si un Ceacar sau Ceacarliu, tovaras al Desului, sepreumbla prin judetul Brailei, raspandind stiri ca pe Sultanul 1-au omoritulemalele, ca in tara s'au sculat poporul, ca la Bucuresti au ars si au omorit ;ca Voda spaimantat a fugit si munte d'alde astea. Carmuitorul, prevenit, aluat o sumedenie de dorobanti si a ocolit din toate partile pe Sutu cu mare

dar a legat numai pe tovarasii lui, iar pe dansul 1-a lasat slobod, pof-tindu-1 sa se duca la Bucuresti. Voda, instiintandu-se, a chemat in lipsa luiSfatul straordinar cu ofis, insarcinandu-1 sa cerceteze pricina qi sa is masurica sä potoleasca duhul de rascoala. Sfatul, adunandu-se, a aprobat urmareacarmuitorului, calificand fapta Sutului de crima politica, puindu-1 subtpaza pans se judeca. Sutu protests impotriva carmuitorului, zicand ca oameniiarmati era pentru desgroparea unei comori ; cere satisfactie si pasaport ca sase duca din Tara. Voda, viind in Bucuresti, a lasat treaba jos, nu de clementa, darde frica. Stirbey a ajuns o umbra de Domn, Cantacuzino este privit ca viitorulDomn si pe curand, si totodata se crede ca ocupatia ruseasca se va face laprimavara.

Legea urbariala a degenerat intr'o course au paysan: a qui en prendraa son voisin; teranul, multumit de ()data sä se vada slobod sa se ducape orice mosie in emigratiile lui, a intalnit si terani dela munte, pe cari pro-prietarii ii gonia dupa mociile lor, fiind stramte : atunci a inteles ca legea ceanoun n'a facut alta deck sa rupa cea dupa urma legatura intre teran qi pa-mantul pe care era asezat si ca acum nu mai are niciun drept pe pamant.Partea judecatoreasca merge foarte rat': sunt cateva saptamani un negustor,desperat de dreptatea ce-i Ikea tribuhalul Ilfovului, sect. I, a tras pe jude-catori cu ciomagul ci i-a decelat in sala procesului.

Imparatul Nicolae n'a priimit pe Domnii noctri la Vosnisensk cu scrisoareaautografa a Sultanului, dar Domnul Moldovei tot a trimis o camisie sa salutedin parte-i pe Imparat. Acesta a priimit foarte bine pe acei boieri, Iorgu Ghica,Mavrocordat, ginertle lui Voda, si altii, intre cari ci un Sviter, adiutantlui Ghica, singurul care nu a fost decorat de Nicolae. Orlof ar fi zis lui Mavro-.cordat : quelk idee a eue le Prince de demander une lettre du Sultan? La ras-punsul Mavrocordatului : C'est le prince Stirbey qui l'a demandie. Orloff azis: cela change tout-a-fait la queition. La masa Imparatul a zis lui Iorgu Ghicasa sfatuiasca pe parintii moldoveni sa nu-si mai trimita copiii in Franta §iin Germania, sa-i tie sa invete in Moldova sau trimeata in taxi de undepot aduce, tot odata cu o invatatura solids, idei d'ordre et de discipline. Mavro-cordatu, ca copiii ceia ce raspund: ce n'est pas vrai, monsieur, : je ne le feraiplus, a raspuns: Ce ne sont pas les Moldaves, ce sont les Valaques qui envoient

- si

huiet,

.

- _

a

I

.

sA -i

10 N. IORGA 362

leurs enfants a Paris. Imparatul, sbarlind sprancenele, a zis : Ne me parlez pasdes Valaques: je les deteste, autant que j'aime les Moldaves; vous direz au princeGhica que j'ai beaucoup de consideration pour lui, mais que je le desapprouved'avoir employe certains hommes de 48: ce sont des hommes qui ne manquerontpas de profiter de leur position pour faire des troubles, et alors nos troupes entre-ront dans le pays, et ce sera terrible. D. yStirbey ar fi zis ca este un coquin.

La Tunis, Beiul este pe moarte, guvernul turcesc trimite un comisar ca sanumeasca Pasa; de Lavalette s'a impotrivit cat a putut. Sä vedem ce o sa zicaNapoleon. caci ministrul frances a scris ambasadei ca nu voieste ca Poartasa se amestice -in pricinile Tunisului. La Ierusalim, ambasada francesa aredoua hartii in mans: tocmeala (l'arrangement) anului' trecut si o scrisoarea lui Fuad-Efendi, prin care asigureaza ca instructiile date comisarului suntintru toate potrivite cu cele trimise de Lavalette lui M. Botta. Ambasada ru-seasca are firmanul Sultanului dat Grecilor si scrisoarea Sultanului catreImparatul Nicolae prin care zice ca nu va lua nimic Grecilor. Fagaduinta siangajamentul cu totul contrarii si incompatibile. Acum ea s'a trimis comisar,ca 'Francesii cer indeplinirea tocmelei, Poarta trebuie sa nemultumeasca peFranta, care ameninta de o flota pe coasta Siriei sau pe Lazica: pricina s'afacut serioasa si curand va sparge.

S'a trimis porunca lui Osman -Pala sa intre in Hertegovina si sa bats penesupusi, si, daca Montenegrinii vor da ajutor Hertegovinenilor, sa intre inMontenegro. Vezi dar ca Ministrul cel nou are energie bacalam.

Nu cred sa nu se face vr'o galceava in Europa; cauta [sa te] insanatosestimai degraba. Cum esti ? Unde esti ? Unde ai de gand sa te duci de primavara ?Ai de gand sa sezi toata iarna la Palermo ? Eu ti-am scris in trecutele zileca ar fi mai bine sa te duci la Corfi.i. Clima e ca si a Palermului, si esti si maiaproape de not ; mai ne putem duce cate unul sa te vedem. Golestii pleacala Paris, la Dresda sau la Pisa, unde se afla muma lor.

Marin 1) a plecat la Smirna, la Galata sau la Australia. Eu cred ca s'a duspans la Varna sa cumpere ceva sau sa se mai unga si el ceva. Plesoianu pleacain misiune la Londra si la Paris; in locul lui famine Hristofi. Bolintineanuse duce la Romanii din Macedonia; &rine se insoara cu d-ra Luzzato. Cre-zulescu si Gabrieli s'au facut arcndasi ai unei Turcoaice bogate si despartitade Omer -Para. Zaganescu-Hairedin-Aga s'a dus la Bucuresti. Ionescu s'afacut de casa lui Aristarchi.

Nevasta te saluta.

VI

Al tau prieten :Ion Ghica.

18 9-vrie 1852.Dragd Nicule,

Sunt cateva zile de cand am venit dela deal, dar numai eu, Eleni si Barbu.Mama au mai ramas pentru ca nu sfarsise culesul, abia alalta sears veni si

1) Serghescu, Nationalul*.

,-

-

'

,

.

363 ULTIMELE SCRISORI DIN TARA CATRE N. BALCESCU x I

D-nei, vi tot in acea zi veni vi sora-mea cu copiii dela Turnu; toti sunt bine.Dupa venire-mi ad priimiiu doua scrisori ale tale, cele scrise dela Neapol, ieriprimiiu vi pe cea dela Palermo, care m'a mahnit, vazand ca ai suferit cu diariiavi ca evti nemultumit fiindca evti singur. Eu sunt indoit de mahnita fiindcate-am parasit. Dar tu tii foarte bine ca n'am facut-o de voie-mi. crede ca,daca as avea mijloc, acum as pleca sa viu langa tine, numai sä nu fii neodihnit.Fact Cerul sa poata veni vr'un Roman ca sa stea cu tine; atunci nu numaiar fi un bine pentru tine, dar vi pentru noi: am fi ceva mai linivtiti, cad detot nu vom putea atat cat vom fi departe de tine, mai cu osebire eu care vtiucat ai suferit iarna trecuta. Am voit a-ti scrie mai alaltaieri, dar am suferitde durere de cap vi n'am putut. Despre bani, [0] ingrijim a-ti trimite, darnu s'au putut pana la douazeci, cum scrii tu, pentru ca mama lipsia. Au statmai mult de vase sapta'nlani la deal; estimp au fost culesul foarte tarziu;cu toate astea mama zice ca pana la sfarvitul Iunii acevtia iti va trimite oricatva putea. Va incerca de va putea gas1 a-ti deschide vi un credit, cum zici in-tr'una din scrisorile tale, dar pana acum mama n'au putut ievi din casa, fiindostenita. Astazi se va duce. Nu crede ca te uit: fac tot ceia ce pociu, numai sanu te vtiu suparat dupa ce evti de tot singur. Dar te *rog sa nu te neodihnevti,Stiu ca aceasta iti face cel mai mare rau. Si ce folos de tot ce faci daca cu ne-odihna strici intr'un ceas sau o zi tot_ce cavtigi intro luna sau doua ? Pentrucarti asemenea voiu purta de grija vi voiu face tot cum se va putea mai bine.Acum sunt a cauta un tanar pentru a face acea preumblare pentru a cercetadupa instructiile ce mi-ai dat. Mi-a zis ca zilele acestea imi vor aduce un tanarca sa vorbesc, vi, de ma voiu invoi, iti voiu scrie vi tie vi lui Stefan Golescu,numai sa ma pociu invol, vi sa fie el ava cum dorim noi. Eu nu-1 voiu luaPara sigura recomandatie; voiu ingriji vi pentru plata croitorului, indata cemama va capata mai multi bani. Iti mai repet, fii linivtit : voiu face tot ce voiuputea; nici tu fiind ad, nu puteai sa te silevti mai mult. Adio, n'am ce-ti Maiscri decat ca te doresc puternic vi te iubesc tare mult : tu nu ma uita viiubevte-ma putin, ca tot voiu fi multumita.

A ta buna sora :Sevastita.

Ma intrebi ce s'au facut pentru intrarea ta in tara ? Pana acum nimic, pentruca Scarlat Inca n'a venit in Bucurevti, dar dupa doua saptamani vine. Voiuvedea ce va face, dar iti va scrie vi sora mea.

(Cirilic:) Draga Nicule. Te iubesc vi te doresc din tot sufletu. Nu fac decatsa ma gandesc la tine, mai cu osebire cand mi sä pare bucatele ca sant proas-pat (sic!). Ah ! cura-ti cale buna, vi ma rog nu ma uita, ca te-am iubit cudreptate, vi ma rog nu ma uita. Te imbrativez vi te sarut de mii de ori.

A ta sora, Eleni.

T'av fi scris mai multe lucruri frumose, dar nu mai am hartie. Vino, draga;sa-ti cant cantece frumoase populare care le-am luat in vara la deal.

-.

Si

.

12 N. IORGA 364

VIIParis, r Decemvrie 1852.

lubite Bdlcescu,Scrisoarea to dela Palermo m'a intristat cu atat mai mult ca ma gasesc din

nenorocire in neputinta de-a implini dorul mieu de a veni sa te vad in Italia.Trebuie a nu am venit in Paris pentru de a petrece in desfatarile acevtiicapitalii, ci pentru cautarea sanatatii mele. De vre un an patimesc cumplitde gale, incat am fost silit a ma da pe mana doctorilor vi prin urmare acumma aflu supus la poruncile lor. Am inceput o curl de ape minerale care asa tie vr'o patru luni, adica pan' in primavara, apoi oiu fi silit a face bai demare pentru- ca sa ma indrept de tot: Iata pozitia in care

zicandu-mi cama gasesc. Doftorii

nu ma iarta sa ma departez din ochii lor, trebuie sa vaza cuochii progresurile indreptarii mele vi efectul curei ce am inceput. Cat pentruprietina noastra, ea insavi este atat de slabs ca-i este peste putinta de-a intre-prinde o calatorie departata in mijlocul iernii. Cu mare greu am putut-o ho-tari a se duce macar pana la Pau, unde clima e mai calduroasa decat aceastadin Paris. Crede-ma, iubite Balcescule, ca atat prietina noastra cat vi eu sun-tan mahniti in suflet dirt pricina imprejurarilor ce ne opresc de a urma do-rintei noastre. Bine ai face dar sa indemni pe frate-tau a veni langa tine, caci,oricum sa fie, acum e deprins cu strainatatea vi tot ti-ar fi de mare ajutorsi de mare mangaiere. Adresa lui nu o cunosc, dar it intalnesc adese ori, vi,de'i vroi sa-i scrii, trimete-mi scrisoarea mie ca sa i-o dau. Adresa mea esteRue Lafitte 1.

Pre cat am aflat, Stefan Golescu nu se afla in Paris, dar nu cred sa intarziede a veni, vi, cum 1-oiu vedea, i-oiu da tire despre revavele tale care suntla poste restante.

Adio, iubitul meu Balcescu. Nu-ti scriu mai mult pentru ca in ceasul acestaam o grozava durere de cap, dar in curand scrie mai multe, vi ti-oiutrimite vi balada lui Mihne-Voda. Al tau frate:

V. A.

(Adresa:) Monsieur Nicolas Balcesco, Hotel de la Trinacria, aPalerme, Sicile.

VIII

Mon brave et excellent ami,Ton silence m'inquiete beaucoup ; le mien doit te sembler inexcusable.

Le fait est, mon bon Balcesco, que ce n'est pas le temps qui m'a manquépour t'ecrire ; mais la force morale. Je suis en butte depuis quelque temps a tantde tracasseries et a de si petites miseres que je me sens entierement demoraliseet prive du peu de facultes que je possedais jusqu'a ce jour. Les preoccupa-tions du pot-au-feu sont abrutisantes. Je suis afflige d'un pere qui ferait figureau Jardin des Plantes entre les tigres et les chacals. Figure-toi qu'apres m'avoirrogue une premiere fois, au mepris de sa parole, 30o ducats sur ma pensionannuelle, it vient de recommencer ce petit manege avec non moins de succes;

Nice, le r Decembre 1852.

' f

.

sä stii

,

ti-oiu

.

.

.

_

. -

.

365 ULTIMELE SCRISORI PIN TARA CATRE N. BALCESCU 13

et cela sous pretexte que Stirbey l'a flanque par terre du divan oit it se pre-lassait 1) et que mon oncle J. Balatchano est sur le point de se marier a Vienne.Je trouve mon pere bien bon d'entrer avec moi dans ces explications; it estle plus fort, it a donc tons les droits du monde de me laisser mourir de faim.C'est a ce sujet que j'ai ete accable d'ennuis et de soucis au point d'en devenirserieusement malade.

Aujourd'hui a peine je quitte le lit. Nous jouissons depuis un mois entierd'un temps sans exemple dans les fastes du climat de Nice. S'il est vrai qu'ilsuffit d'une pluie de quarante jours et d'autant de nuits pour produire ledeluge, nous n'avons plus que dix jours pour construire une arche.

J'espere que tu n'est pas loge a la meme enseigne et que le ciel de la Sicilea trop d'amour-propre pour se dementir a ce point 2). A propos du ciel dela Sicile, on me dit que notre aim& souveraine a daigne l'honorer de sa pre-sence et qu'elle se trouve a Palerme. Heureux Palerme et non moins heureuxBalcesco qui peut contempler a loisir les augustes traits de Son Altesse ! Etc'est en ce moment que le temps se gaterait a Palerme ? Oh, non I leciel de la Sicile demeurera digne de M-me Stirbey, et digne de sa vieillereputation. Je suis encore sans lettres de Ghica. Dans la demiere qu'il m'e-crivait, it m'engageait fortement a aller a Constantinople afin de m'y livrera des occupations aussi innocentes qu'ennuyeuses, c'est-a-dire a planter deschoux sur le premier tchiflik venu. Juge de ma surprise en apprenant parune lettre de Bucarest que Ghica vient de demander la permission de rentreren Valachie. Je crois tout bonnement que c'est un bruit que Mavros faitcourir; mais dans quel interet ?

Je ne sais si tu pourras rien comprendre a ma lettre grace aux innombrablesratures qui la parent. Je t'ai averti que je n'ai plus la tete a moi; tant pis pourtoi si tu ne te contentes pas de cette explication.

Rien ne rend stupide comme la pauvrete. La misere est la mort de la calli-graphie et l'ennemie mortelle du style. Le style c'est la bourse, a dit Buffon.Lorsqu'on s'appuie sur de pareilles autorites on est libre d'ecrire comme unAuvergnat . . . en francais; car je me plais a croire que les enfants de l'Au-vergne connaissent a fond leur langue; et qui diable la connaitrait si ce nesont eux ? Ma femme me charge de ses amities pour toi; notre enfant se portebien, it grandit en appetit et en entetement. Je ne perds pas l'espoir de tefaire une visite a Palerme; avec la permission de S. A. la P-cesse Stirbey,bien entendu.

Je suis fort etonne qu'elle veuille bien te permettre de respirer le memeair qu'elle. Au revoir, cher ami ; je t'embrasse comme je t'aime.

Fais-moi savoir par un simple mot comment tu te portes.Tout a toi

Maison Ambroise Cironty, a Nice. .7. Balatchano.

(Adresa :) Monsieur N. Balcesco, Hotel Trinacria, a Palerme, Sicile,par Genes.

1) E sters: it etait assis.2) Sters: comme celui de Nice.

. -

.

,

;

4.

N. IORGA 366

IX4 De-vrie 852, Bucuresti.

Drags Nicule,Scrisoarea to dela 12 9-vrie m'a umplut de mahnire : intai pentru ca imi

spui ca esti asa slab, din pricina diarii ce ai avut, apoi pentru reprosurile ne-drepte ce-mi faci. Cum poti sa te indoesti, si sa crezi ca am putut sa te uit !Daca nici tu nu ma cunosti, nu stiu tine mai poate sa mai pretuiasca ceiace as fi in stare a face cand puterile mi-ar fi atat de mari ca dorintile. Te plangica scrisori dela noi. Ce santem oare noi vina data nu le-ai primit pecele dintai ? Intarzierea din urmI a fost, dupa cum ti-am scris, lipsa noastrala deal de o lung de zile, i nici Iorgu nu era aci ca sa-ti poci trimite d'acoloprin el, pentru ca si el era la tara. Aceasta din urma ti-am adresat-o la Palermoposte restante; data nici p'aceasta n'ai fi luat-o, ce sunt eu vinovata ? Asapoate nici p'aceasta nu vei primi-o. Nu zic ca nu ai dreptate sa fi neodihnit,pentru ca numai eu stiu ce sufa'r cand intarzie scrisorile tale; ajung sa fiuca nebuna, mai cu osebire unde te stiu de tot singur. Crede ca, cand as putea,acum as pleca sa yin langa tine. Pricina de nu ti s'au trimis banii pans acum,este, dupa cum ti-am scris, ca a intarziat mama mult la deal, fiind dealultarziu. Dupa ce au venit, n'au lasat macar o zi sa treaca fara a se ocupa detreaba asta, dar Inca pans acum n'au sfarsit, din pricina afurisitelor de formece trebuie a face la imprumutari, si stii ca noi trebuie a ne imprumuta, canu avem bani. Eram asa de sigura ca o sa sfarseasca saptarnana asta, ca nuti-am scris ceialalta, gandind sa-ti scriu °data cu banii, dar au fost cu neputintasa sfarsim. Vazand asa, am alergat ca o nebuna toata saptarnana asta ca sagasesc undeva mai putin, sa-ti trimit, sa nu fii in lipsa. Maine dar, iti voiutrimite o suta de galbeni prin Hillel la un bancher la Viena, care ti-i va trimitela Palermo, fiindca d'aci n'are niciun bancher corespondents la Palermo, sieste foarte greu a trimite bani. Apoi dupa toate astea si tu nu-mi trimiti adresacasei unde sezi si trebuie a adresa tot la poste restante, care este multmai greu decat la casa. Cu toate astea ti-i pornesc maine. Tu cerceteaza maides ca sa-i iei, sa nu fii in lipsa. Si pentru ceilalti bani iti voiu scri cum vafi mai bine sa facem, sau tot asa a-i trimite, sau tu sa tragi polita d'acolo.Iti scriu acum ca sa cauta. Adio, nu ma uita, si iubeste-ma cum teiubesc.

Sevasti.Complimente dela Elena si top.(In cirilice :) Eu sant sanatoasa, dar p[r]ea suparata din pricina banilor, ca nu-i

gasesc indata, si tu ii cei, dar nadajduesc ca voiu face mai curand, si iivoiu trimite.(Adresa:) Par Vienne. Monsieur Nicolas Balcesco, a Palerme en Sicile.

Poste restante.

X

Draga Nicule,

Desi prin scrisoarea de ieri ti-am zis ca astazi ii voiu trimite o suta gal-beni, dar n'am putut mai mult decat patruzeci a face Sill astazi, ca din toate

5 Decemvrie 852, Bucuresti.

14.

1,

n'ai

-

ti-i

stii

. ,

.

' 1

.

a-i.

367 ULTIMELE SCRISORI DIN TARA CATRE N. BALCESCU 15

partile unde aveam a lua m'au purtat cu vorba. Ma grabesc a-ti trimite cat deputin, numai sa nu fii in lipsa: din ei se trage si portul lor, nu pentru aitcevadecat ca, daca nu stiu cat se iea, si trebuie sä le scriu i for dela Viena. Mamate roaga sa nu te superi, oricat va fi scazamantul lor; ea nu se supara, numaitu sa nu in lipsa si suparat. Maine cu posta iti voiu scrie cum sa tragi tuo polita de acolo : asa iti va veni banii si mai sigur si mai fara paguba. Voiulua acum instructii si iti voiu scrie lamurit. Primeste dar pe acestia si te rogdin suflet nu te supara de nimic; c'aceasta te supara la sanatate mai multca tot. Si scrie-mi atat de primirea, cat si de costul for ca sa stiu sa potrivimmai bine, si ma linistesc stiindu-te ca nu esti in lipsa. Adio, iubite nu ma uita.

Sevastia.[Adresa :] Monsieur Nicolas Balcesco. Palerme en Sicile. Poste restante.

XIGenes, ce 7 janvier 1853.

Monsieur ,Depuis longtemps nous n'avons plus de nouvelles de notre ami Monsieur

Balcesco que nous savions fort malade et demeurant dans votre hotel.Ne sachant a qui mieux m'adresser pour avoir de ses nouvelles, je prends laliberte de vous demander instamment de vouloir bien m'adresser quelqueslignes a Genes, Hotel de Londres, pour nous apprendre ce qui en est de notreami, et croyez, Monsieur, que vous me rendrez un service signale, pour lequelje vous. serai bien reconnaissant, car vous mettrez un terme a l'inquietudequi tourmente mon coeur depuis que je n'a plus recu de nouvelles de mon ami.

Agreez, Monsieur, l'assurance de mes sentiments distingues.Stephan Golesco.

Dans le cas oil mon ami aurait quitte votre hotel, je vous serai bien oblige,Monsieur, de prendre des informations sur lui et de me les transmettre leplutot qu'il vous sera possible.

(Adresa:) Monsieur Salvator Ragusa, Hotel Trinacria a Palerme. Francobis zur Granze.

XIIDresda, Decemvrie.

Scumpe iubite Nicule,De mult nu ti-am scris; tot asteptam din zi in zi sä priimesc bani din tara

si sa-ti pot scri ca am pornit pentru Paris cu maica-mea ca sa ma ocup decite imi scrii in scrisoarea to pentru Istoria lui Mihai. Abia acum cloud zilede cand am primit cativa bani, nu toti, precum asteptam, si la 16 pornim deaici. Insa sederea maica-mi aici in Dresda de o lung si jumatate, unde climaeste asa de umeda ca si a Parisului si unde a fost mai totdeauna bolnava, m'aingrijat foarte, si asa am hotarit sa petrecem toti impreuna intr'o china mai

Acum pornim dire Marsillia, unde o sa ne intalnim cu fratii mei ceilalti,ci acolo o sa hotarim in ce oras al Italiei sa petrecem iarna, caci de primavaramaica-mea doreste sa vaza Parisul, apoi sa se intoarca in tail.

.

fii

stiff

_

-

fi

duke.

14

16 N. IORGA 368

Maica-mea, fiindca a mai fost in Italia, este de parere ca sa mergem la Ge-nova, unde orasul si positia, afara din a Neapol[ul]ui, este mai frumoasa,si asa am hotarit desavarsit. Oricum ar fi, ne apropiem de tine, si sper ca unuldin patru frati va putea petrece cateva zile cu tine; sant cu nerabdare sa mavad odata la Marsillia, caci voiagiul pe vreme de iarna pentru maica-mea,care a ajuns la varsta de 6o de ani, este greu pentru puterile sale.

Scrisoarea to ce mi-ai scris-o cerand ca unul din compatriotii roman saprimeasca a petrece langa [tine] trei luni ale iernii, Inca de atunci am trimis-oFlorestilor in Paris, ca s'o comunice la toti tinerii nostri chiar lui Alecsandri,dar pans acuma n'am raspuns dela dansul si nu §tiu nici ce sa-ti scriu. Suntincredintat ca nu te vor lasa sa petreci singur iarna.

Acum ca nu poci fi la Paris, scrie-mi daca trebuie sa insarcinez pe Paleo-logu, fiindca el are manuscrisul tau, sa propuie cele ce-mi scrii, Voinesculuipentru traductia lui, sau de nu este mai bine sa asteptam pans in primavara,cand §i tu vei veni la Paris, ca sa lucram cele de cuviinta, caci ni-i teams canu cumva sa se piarda manuscrisul tau, de nu va fi cineva ca sa ingrijeascacu tot dinadinsul de el.

Cat despre postreturi, voiu insarcina pe Berindei, care cunoaste pe tanarulgravor, sa ispraveasca cu dansul §i indata sa inceapa lucrarea.

Cat despre ceia ce-mi scrii, fii sigur ca Eliad dupa nerozeasca lui operapierde din zi in zi mai mult in ochii tinerimii. Joranu, care a mai fost si'nacest an in tarn, ne-a adus asemenea §tire; cat despre Turci, caderea luiResid-Pasa a oparit pe toti acei cari credea Intr'Insa, si acum ideia ca mantuireanoastra spanzura numai de Intregirea unui singur Stat roman face progresein tara.

De mult si tu nu mi-ai scris, si'n starea in care te afli, sunt foarte ingrijatde tine. Asa, nu-ti cer decat cateva randuri ca sa stiu cum te afli. Acestea potisä le adresezi la Marsillia poste restante, de unde nu voiu lipsi, cand ce vasosi, sa-ti scriu de ceia ce o voiu hotari.

Te imbratiseaza dulce al tau frate,,57ef. Golescu.

(Adresa:) Sicile, Palermo. Bureau poste restant (sic). Monsieur NicolasBalcesco.

XIIIParis, 2 janvier 1853.

Monsieur,

Ayant ete chargé par Madame Cantacuzene de repondre de sa part ala lettre que lui avez ecrit au sujet de la mort de M. N. Balcesco, je m'em-presse de vous faire savoir, Monsieur, que nous avons deja communiquecette triste nouvelle a la famille du defunt et que nous attendons une reponseavant de prendre des dispositions par rapport aux lettres et aux effets de feuM. Balcesco.

En tout cas, Madame Cantacuzene et moi nous vous prions, Monsieur,de conserver precieusement les susdits effets et surtout les manuscrits qui

v

_

:

§i

'

,o

-

-

369 ULTIMELE SCRISORI DIN TARA CATRE N. BALCESCU 17

sont en depot chez vous jusqu'a ce que vous recevriez des instructionsvpre-cises sur leur destination. La famille et les amis du defunt vous en garderontune profonde reconnaissance.

Agreez, Mr., l'assurance de ma consideration tres distingueeV. Alecsandri,

rue Lafitte r, Paris.(Adresa :) Sicile. Palerme. A Monsieur le directeur en chef de l'HOtel

Trinacria.

XIVConsulat general de Turquie

a Paris.Paris, le 27 fevrier 1853.

A Monsieur le Consul de Turquie,Palerme.

Cher collegue,

Je viens vous remettre ci-inclus un mandat de 51 onces, 3 tarins, 15 graines,representant gr. 68o, pour solder les dettes de feu Balcesco, savoir frs. 600au maitre d'hôtel Salvador Raguse et frs. 8o au medecin. Vous voudrez bienvous faire donner des reps en regle pour ces deux objets et me les envoyerle plus tot possible. N'ayant pas l'honneur de connaitre votre nom, le mandatest fait a l'ordre du Consul de Turquie; vous n'aurez qu'a l'acquitter.

Comme lors du deces de Balcesco vous avez ete appele pour dresser Pin-ventaire, ayez la bonte de m'envoyer la copie de cet inventaire et d'adresserla caisse contenant les objets appartenant au defunt a Son ExcellenceVely-Eddin Rifaat-Pacha, ambassadeur de Turquie a Paris, qui la fera par-venir a qui de droit.

Je suis charme que cette occasion m'ait procure le plaisir d'entrer en rela-tion avec vous et je serai heureux si nos rapports peuvent s'alimenter detemps a autre. En attendant, veuillez croire a la consideration avec laquellej'ai l'honneur d'être

votre tout devoue collegueGre Halphen,

Consul general, etc., etc.68, Chaussee d'Antin.(V2:) Risposta it 18 aprile 1853.

XVBukarest, Ii 20 giugno 1853.

Stimatissimo signor Salvatore Ragusa,

Mi prendo la liberta di scriverli direttamente all'indirizzo della signoraCantacosino, la quale mi referisce la fatale notizia per la morte del mio ca-rissimo fratello Nicolae Balcesco, e, sicome la sudetta signora non mi da

2 A. R. Memo.. Istorice. Stria III. Tom. VII. Mem. zo.

'

I

Sequoia

i8 N. IORGA 37o

alcun detaglio, soltanto del giorno 28 novembre e qualche cosa del suo ba-gaglio che sarebbe state sogellato dell'ambasciata turca, prego Lei, signore,avere la compiacenza di mettersi per un momento nella posizione d'una fa-miglia disgraziata per questa perdita, e niente potrebbe meglio per ora con-solarla che d'avere un detaglio preciso e sopratutto sulle sue ultime momente(sic), la sua volonta e tutt' altro che Lei piu d'ogni altro sapra, per esempiosi (sic) a stato qualch'uno de' nostri compatrioti la per assisterlo, come edove a sepelito e si hanno marcato it luogo, ma, se in caso contrario, pregoLei, signore, per l'umanita, di marcarlo con una croce di pietra, o un sasso,it nome soltanto e la data, acia che se conoscesse ben fintanto che li si faraun epitafie, ed io li sara riconoscentissima.

Intanto, signore, Lei ben presto sara soddisfatto del debito che it defuntoavra tanto con Lei che col medico, pel mezzo d'un incaricato mio che nehb gia disposto, al quail li consegnera tutto cie che apparteneva al defunto,secondo al[1]' instruzione che egli avra.

Spero, signore, che Lei si dara la premura di tranquilizarci pel momentocol favore d'una risposta di tutto ci6 che Lo prego, direttamente al mio in-indirizzo che Lei vedra, per qual cosa Li sara per sempre riconoscente.

Sono sua devotissima servaSev. Balcesco.

A Mademoiselle Sevastie Balcesco, a Bukarest, Valachie.L'incaricato di cui ne ho parlato sara it mio fratello Constantin Balcesco,

che si trova a Parigi.S. Balcesco.

'

-

.

1-

I.