S TAT DIN MOLDOVADE24 ianuarie, 2013. Nr.6 (140).

„Un manager este bun dacă îi face pe cei din jur să creadă în El. Un manager este foarte bun dacă îi face pe cei din jur să creadă în Ei.” Acesta ar fi începutul unei schiţe de portret, care se conţine în chiar una din formulele (printre multe altele ce îi apar-ţin) deduse de rectorul, managerul, profesorul, savantul Gheorghe Ciocanu şi pe care Domnia sa le situează la nivel de slogan, formulă prin care caută (şi găseşte!) rădăcina în rezolvarea ecuaţiei: eu + cel din preajmă, relaţia fiind una mult mai complicată decât cea matema-tică, ca expresie a atitudinii faţă de om, a pro-movării acestuia ca valoare prin producere de valori ce corespund, conform rigorilor, titlului acestui rang.

În raportul dintre Studii continue la Şcoa-la Ştiinţifică în domeniul matematicii, care l-a marcat ca unul dintre cei 300 de algebrişti de forţă din spaţiul ex-sovietic, şi studii la şcoala vieţii îl aplică semnul egalităţii, ma-tematica superioară fiind forţa sa intelectuală ce face o facultate cu cea morală, aceasta din

urmă determinându-l să decla-re: A fi corect, onest şi modest – pentru mine sunt valori, dar mai fiind şi posesor de excelen-ţă a multe alte calităţi, inclusiv: responsabilitate, receptivita-te, perseverenţă, entuziasm, devotament..., – calităţi ce se completează armonios între ele şi care constituie un argument în favoarea remarcării domniei sale ca optimist strateg, dar şi ca savant care cunoaşte preţul promovării a tot ce constituie o noutate de perspectivă pentru a menţine ceea ce este bun şi util, pentru a selecta ceea ce ţine de excelenţă şi performanţă.

În conceptul elaborat la capitolul deter-minarea misiunii şi valorilor cercetării uni-versitare, autorul lui, Gheorghe Ciocanu, a evidenţiat cinci factori, consideraţi adevăraţi piloni ai dezvoltării accelerate şi durabile a unei societăţi, inclusiv: cercetarea, inovarea,

transferul tehnologic, învăţă-mântul şi cultura. Analizând aceşti factori, a ajuns la conclu-zia că armonia dintre cercetare şi educaţie este reperul funda-mental al calităţii în pregătirea viitorilor specialişti, aceasta fi-ind o problemă universală pen-tru întreaga Europă, iar pentru noi constituind una specifică, cu amprente pronunţate ale sis-temului preuniversitar.

Vorbind despre calitate, rectorul presupune, în primul

rând, statornicirea legăturii temeinice dintre cele trei laturi ale triunghiului: suportul di-dactico-material – student – profesor - rolul determinant în asigurarea calităţii revenindu-i totuşi cadrului didactico-ştiinţific performant, care constituie principala resursă valorică a universităţii, acesta fiind şi unul din pilonii de bază ai corelaţiei student-profesor în pregă-tirea profesională a viitorilor specialişti, iar

calea durabilităţii, nu numai a Universităţii de Stat din Moldova, ci şi a întregului sis-tem de învăţământ din R.Moldova, o vede prin cimentarea şi propulsarea conceptului strategic de integrare neabătută în circuitul valorilor europene şi mondiale.

Mult stimate dle rector Gheorghe Cio-canu!

La acest ceas aniversar, la o vârstă a bi-lanţurilor ce vă împodobesc palmaresul într-o structură aparte, comunitatea Universităţii de Stat din Moldova apreciază înalt vasta dumneavoastră activitate şi calităţile deose-bite care V-au marcat de-a lungul anilor. Cu prilejul celebrării jubileului de 60 de ani din ziua naşterii, Vă dorim multă sănătate, ani mulţi şi fericiţi, pace în suflet, bucurii împli-nite şi materializarea cu pasiune a tuturor ideilor frumoase care vor determina durabi-litatea Universităţii de Stat din Moldova.

Senatul Universităţii de Stat din Moldova

Continuare în paginile 2,3

Galeria personalităţilor USM La o aniversare

BURSE DE MERIT 2012(Valoarea bursei - 12.000 lei)

CIClUl I, lICEnţă Alexandru ROITMAn Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative Dumitru MAGUREAn

Cristina GUREZlaura PREPElIţăOrest DABIJARuxanda VÎHREST

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale ComunicăriiFacultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale ComunicăriiFacultatea de Matematică şi InformaticăFacultatea de Istorie şi FilosofieFacultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

CIClUl II, MASTERATVictoria BIVOlVeaceslav BOTnARIIulia GUţUCristina AVRAM

Olga VRABIEElena HAJDEU

Facultatea de Istorie şi FilosofieFacultatea de DreptFacultatea de limbi şi literaturi StrăineFacultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi AdministrativeFacultatea de limbi şi literaturi StrăineFacultatea de Fizică şi Inginerie

Statutul de poet de geniu al lui Mihai Eminescu a fost certificat pe deplin,

de-a lungul unui secol de cercetări consacra-te și efervescente, de bogata și, uneori, con-troversata eminescologie, în plină evoluție și astăzi. Rare sunt cazurile în spațiul literaturi-lor naționale, când un autor este studiat la o asemenea cotă, atât în plan național, cât și în cel universal, când opera îi este investigată de către cercetători de forță din diverse arii științifice, când, în definitiv, la trecerea a 163 de ani din ziua ivirii poetului ca ființă teres-tră creatoare, edițiile cărților sale, variate ca format, în funcție de cititorul destinatar, con-tinuă să se „topească” din librării, iar perso-nalitatea și opera eminesciană continuă să genereze semne de întrebare asupra existenței noastre în univers, asupra rostuirii valorice a spiritualității românești în câmpul culturii și literaturii universale. La acestea și alte însem-ne ale valorii perpetul a creației eminesciene se mai adaugă, în contextul actual, și faptul că eminescologia a ajuns la etapa sintezei sinte-zelor, marcată de lucrarea reputatului critic și cercetător literar M. Cimpoi: Mihai Eminescu – Dicționar enciclopedic. - Chișinău, Editura Gunivas, 2012, o carte pe care ar trebui să o găsească cititorul (mai ales cititorul studios) în fiecare bibliotecă, iar cercetătorii s-o consulte în cazul oricărei abordări științifice a creației eminesciene.

Unicitatea lucrării este confirmată chiar de factura studiilor ce le conține, de mode-lul de sinteză totală, redimensionată pe toate compartimentele cercetărilor efectuate și axa-tă pe o cronologie diacronică, ce demarează, în Portretul-sinteză al poetului (scris în co-laborare cu academicianul E. Simion) de la

constituentele configurative ale personalității excepționale, care au produs Mitul Eminescu (Capitolul I), ajungând la problema perma-nentizării autorului capodoperei Luceafărul în istorii ale literaturii, dicționare și enciclo-pedii, în opere literare și în alte arte (Capitolul VIII), prin ediții impor-tante, în limbi străine și multilingve (Capitolul IX), ceea ce adeverește faptul că M. Eminescu a devenit, fără tăgadă, un reper și un model spiritual inedit al cultu-rii românești. Această dimensiune axiologică este punctată de sinte-ze relevante, însoțite de sursele documentare de bază, care conțin deschideri promițătoare pentru noi investigații științifice și elaborări metodologice. De asemenea, sintezele reali-zate constituie evidențe incontestabile ale va-lorii multiple a operei eminesciene și ale va-lorizării estetice ale acesteia. Astfel, savantul eminescolog M. Cimpoi, grație cunoașterii exhaustive a vastei eminescologii, ajunse la etapa contemporană, precum și a teoriilor de ultimă oră din știința și critica literară, face lumină în numeroasele și diversele abordări ale întregii creații eminesciene (poezie, pro-ză, dramaturgie, publicistică, corespondență), pornind de la Integrări tipologice și cate-goriale ale sistemelor estetice, care au în-temeiat pluralitatea interpretărilor creației eminesciene și au demonstrat complexitatea ei (Capitolul II). În continuare se estimează

factorii de prim ordin care demonstrează calificarea lui C. Noica: Eminescu – „omul deplin al culturii românești”, susținându-se ideea că poetul se impune ca un inedit filosof al culturii și relevându-se rolul lecturilor fun-

damentale ale poetului, care i-au reperat adânc opera în sevele cele mai consistente, vitalizan-te ale culturii naționale și universale (Capitolul III). Un segment impor-tant, care mai necesită argumentare estetică, este problema Eminesci-anismului și a stilului, a limbajului poetic emi-nescian (Capitolul IV), în privința cărora cititorii își vor clarifica conceptele

prin judecățile de valoare ale cercetătorului și vor putea lua cunoștință și de Dicționarul de rime, elaborat de către poet ca instrument de lucru, dar care are și o valoare mitopo(i)etică. Credem că cei mai mulți beneficiari presupun capitolele V și VI, care includ va-lorificarea judicioasă a diverselor interpretări în funcție de „unghiul de receptare conform specificului timpului”, de tabloul sinoptic al evoluției creației eminesciene.

Cititorii vor urmări un parcurs exegetic unic, a cărui sinteza cuprinde eminescologi și studii de referință, atât de factură tradițională, clasică, cât și de orientare postmodernistă, fiecare având ponderea și implicarea esti-mată. Odiseea receptării creației eminesci-ene în context național și universal denotă atât vocația europenității și a universalității

personalității eminesciene în toate manifestă-rile sale complexe, cât și vocația de înteme-ietor și reformator al literaturii române, de-venind astfel un fenomen ce marchează „nu numai conștiința, ci și inconștientul poeților”.(Ana Blandiana).

Deosebit de utile sunt fragmentele struc-turate ca minidicționare, care sintetizează aportul eminescologilor, al editorilor, tradu-cătorilor creației eminesciene pe mapamond, ceea ce deschide orizonturile consumatorilor și relevă înțelegerea locului poetului pe scala ierarhică a literaturii naționale și universale. „Sinteza sintezelor” din lucrare conține și o meta-sinteză în Capitolul VII, savantul M. Cimpoi navigând judicios printre „creșterile și descreșterile sinusoidale” ale eminescologi-ei, devenite în timp una dintre cele mai boga-te exegeze consacrate unui scriitor. Și acesta este Mihai Eminescu, cel care reprezintă, în accepția criticului, „deplinătatea valorică, realizare artistică intelectuală de vârf, uni-versalitate”, calificare ce trebuie să îndemne studenții și profesorii universitari la lectura minuțioasă a rezultatului unui proiect „impor-tant pentru cultura românească”(E. Simion), Mihai Eminescu – Dicționar enciclopedic.

Așadar, în Catedrala Eminescu a apărut o „Biblie” foarte necesară atât pentru înțelegerea pertinentă a creației eminesciene, cât și, prin ea, a valorii literaturii române în contextul li-teraturii universale.

Tamara CRISTEI, doctor, conferenţiar universitar,

Catedra literatură Română și Teorie literară.

Continuare în pagina 5

Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic de M. Cimpoi.

163 DE TREPTE SPRE OLIMPUL NEMURIRII

DISTInCţII BInEMERITATEPentru merite deosebite şi muncă îndelungată în domeniul învăţământului universitar,

contribuţie substanţială la pregătirea specialiştilor de înaltă calificare şi activitate metodico – ştiinţifică intensă pe parcursul anului 2012, conform unui Decret prezidenţial, mai mulţi profesori ai USM au fost decernaţi cu înalte distincţii de stat, precum urmează:

Ordinul „Gloria Muncii”GUţU Vladimir - decanPERJAn Andrei - decanREVEnCO Mihail - prorectorSTAn Victor - şef de catedrăUlIAn Galina - decan;

Medalia „Meritul Civic”COCÎRlă Pavel – şef de catedră

CUJBă Vasile – decanGUZUn Mihail – şef de catedrănEDEOGlO Dmitri – şef de catedră;

Titlul onorific „Om Emerit”CRIVOI Aurelia – şef de catedrăDRAGAlInA Galina – şef de catedrăZBAnţ ludmila – decan.

Preşedintele Republicii Moldova nicolae TIMOFTIChişinău, 11 decembrie 2012 (Din Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 263-269, 21 decembrie 2012)

Părinţii Poetului Nostru Naţional

Imaginea USM

UNIVER ITATEAGHEORGHE CIOCANU: OMUL PERFORMANŢEI ŞI AL EXCELENŢEI

ÎN AVANGARDĂ – CEI CU VUSUL CUTEZĂTOR

EMInESCOlOGIA – lA ETAPA SInTEZEI SInTEZElOR:

Calendar

GAlERIA PERSOnAlITățIlOR USM

UNIVERSITATEA2 24 ianuarie 2012, nr.6 (140)

Consider că o persoană învestită cu o funcţie de răspundere (mai ales în mediul academic – universitar) trebuie să fie un om corect, onest şi modest. Îmi recunosc mereu neajunsurile şi sunt convins că întotdeauna între vorbă şi faptă distanţa trebuie să fie egală cu zero.

Cheorghe CIOCAnU

Sunt, mândru de faptul că Universitatea de Stat din

Moldova, de care s-a prins, pe de-plin îndreptăţită, sintagma de Navă-Amiral a învăţământului universitar din R. Moldova, dar şi a ştiinţei avansate, a cercetării în toate dome-niile vieţii, îşi continuă cu siguranţă cursul spre cel mai râvnit obiectiv – Progresul Social, cimentarea pozi-ţiilor în direcţia integrării europene pe toate dimensiunuie şi, înainte de toate, în domeniul pregăririi şi lan-sării noilor generaţii de intelectuali care să continuie munca şi efortul fără precupeţire a predecesorilor ce au înscris în letopiseţul timpului pagini memorabile pe tărâmul edu-caţiei şi instruirii celor care vin în urma noastră.

Mă bucur sincer că la timona acestei Nave-Amiral se află o per-soană puternică, cu indiscutabile capacităţi şi calităţi de promotor al ştiinţei universitare, al cercetării şi inovării, un manager foarte abil şi înzestrat cu capacităţi indiscutabi-le în domeniul dat, cu un potenţial şi energie de muncă inepuizabilă şi care se bucură de susţinerea masi-

vă a întregii comunităţi universita-re şi, în primul rând, a profesorimii şi tineretului studios.

I-aş dori domnului rector Ghe-orghe Ciocanu, la acest ceas aniver-sar, sănătate, putere de muncă şi cu-raj (pe care îl are cu vârf şi îndesat) să ducă şi mai departe această Navă enormă care i s-a încredinţat – Uni-versitatea noastră. Să se bucure de viaţă, de prieteni, de familie. Într-un cuvânt, să se simtă împlinit şi feri-cit, să se călăuzească mereu şi nea-bătut de preceptul că cea mai mare fericire de care se poate bucura omul în viaţă este de a face ceea ce trebuie să facă. Am deplina cer-titudine că această spusă a marelui romancier francez Al. Dumas-fiul i se potriveşte în cel mai perfect mod stimatului nostru omagiat.

la multe fapte şi realizări frumoase şi la mulţi ani, domnu-le rector Gheorghe Ciocanu.

Gheorghe RUSnAC,rector al Universităţii de Stat

din Moldova în anii 1993-2007, academician

OMUl POTRIVIT

Zilele de naştere, în special aniversările, sunt un prilej când omagiatul face bilanţul celor realizate, plasează într-o anumită ordine, conform importanţei, cele care urmează să fie traduse în viaţă în viitorul apropiat, iar pentru colegi şi colaboratori este o ocazie să-şi exprime atitudinea faţă de ceea ce a facut omagiatul. Cu intenţia de a nu pierde

această şansă, am încercat şi noi să ne exprimăm atitudinea şi să aducem la cunoştin-ţa publicului universitar, dar şi celui extrauniversitar, nişte adevăruri despre rectorul Universităţii fe Stat din Moldova, profesorul universitar Gheorghe Ciocanu cu ocazia aniversării a 60-ea din ziua naşterii Domniei sale.

Cheorghe Ciocanu s-a născut la 22 ianuarie 1953 în satul Pârliţa, Făleşti. După terminarea şcolii medii fe-

roviare nr. 4 din Bălţi, tânărul absolvent decide să-şi încerce norocul la Facultatea de Fizică şi Matematică a Universităţii de Stat din Chişinău, la Specialitatea „Matematică”. Norocul a fost binevoitor cu el şi, credem, l-a însoţit apoi toată viaţa.

După absolvirea universităţii, Gheorghe Ciocanu a fost angajat la Institutul de Matematică cu Centrul de Calcul al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În cei 25 de ani de activitate la Institut Domnia sa a parcurs toate treptele ierarhice de la laborant superior până la cercetător ştiinţific principal. Tot aici, în 1982, şi-a suţinut teza de doctor, iar apoi, în 1995, şi cea de doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice.

Aptitudinile de cercetător ale lui Gheorghe Ciocanu au fost remarcate de profesorii săi încă în timpul studenţiei. Apoi ele au evoluat rapid, chiar în primii ani ai activităţii sale la Institutul de Matematică, fiind îndrumat de profesorul Iurie Reabuhin. Interesele ştiinţifice ale Domniei sale erau şi rămân axate până astăzi pe domeniul algebrei clasice şi moderne. Acestea sunt legate de vestitele probleme de tip Burnside şi au tangenţe cu cercetările renumitului matematician A.I.Şirşov. Multe din rezultatele ştiinţifice ale profesorului Gheorghe Ciocanu, unele obţinute chiar în tinereţe, au devenit deja par-te componentă a algebrei contemporane, la care fac referinţă specialişti în materie din multe ţări. Pentru primele sale rezu-latele ştiinţifice valoroase tânărului savant Gheorghe Ciocanu, la vărsta de 29 de ani, i-a fost decernat Premiul Republican pentru tineret „B. Glavan” în domeniul ştiinţei şi tehnicii.

Dovadă că profesorul Gheorghe Ciocanu a devenit un matematician de talie internaţională poate servi şi următorul argument. După cum se ştie, Premiul Nobel, cel mai presti-gios premiu internaţional pentru excelenţă în domeniul unor ştiinţe, nu se acordă pentru rezultate în matematică. Din aceste considerente a fost instituită Medalia Fields, un echivalent al Premiului Nobel pentru matematică, care, din 1936, se acordă o dată la patru ani unui număr de cel mult patru matematicieni pentru rezultate excepţionale în matematică. Laureatul Me-daliei Fields pentru anul 1994 Efim Zelmanov a remarcat că Gheorghe Ciocanu, care a demonstrat ipoteza fundamentală a lui I.P.Şestakov, ar fi putut candida la medalia Fields, dacă nu ar fi depăşit la acel moment vârsta de 40 de ani, vârstă limită pentru a candida la acest premiu prestigios.

Profesorul Gheorghe Ciocanu este de mulţi ani coordo-nator de proiecte de cercetare naţionale, conducător al Pro-gramului de Stat de cercetare în domeniul matematicii.

La Universitatea de Stat din Moldova profesorul Gheor-ghe Ciocanu activează din 1995, fiind ales prin concurs şef al Catedrei Algebră.

În perioada 1999-2000, Gheorghe Ciocanu a activat în ca-litate de şef al Departamentului Cercetare-Dezvoltare la Minis-terul Educaţiei şi Stiinţei. Aici s-a manifestat din plin spiritul său organizatoric şi administrativ în managementul procesului

de cercetare, contribuind la elaborarea unui şir de proiecte şi documente pentru o politică de perspectivă a statului în dez-voltarea ştiinţei în republică.

În anul 2000 Gheorghe Ciocanu revine la Universitate, ocu-pând postul de şef al Catedrei Algebră şi Geometrie. Ţinând cont de caracterul inovativ al activităţii sale, de orientarea sa progresivă spre o reformă eficientă a sistemului uiversitar co-legii de la facultate l-au ales în acelaşi an decan al Facultăţii de Matematică şi Informatică, care trecea printr-o etapă dificilă de restructurare, legată, în mare măsură, şi de diminuarea inte-resului absolvenţilor liceelor faţă de ştiinţele reale. În decurs de 7 ani, cât a fost decan al facultăţii, Gheorghe Ciocanu a reuşit să redreseze situaţia. Prin deschiderea unor spe-cialităţi noi, perfectarea planurilor de studii, Facultatea de Matematică şi Informatică devine în scurt timp una dintre cele mai atractive şi puternice facultăţi din cadrul universităţii. În anii decăniei profesorului Ciocanu facultatea a devenit mai consolidată şi mai dinamică în toate activităţile didactice, ştiinţifice, extracurriculare.

În 2006 o echipă de entuziaşti de la facultate, în frunte cu decanul Gheorghe Ciocanu a câştigat un proiect deose-bit de prestigios al Fundaţiei SUA pentru Cercetări Civile şi Dezvoltare (CRDF) şi al Asociaţiei de Cercetare şi Dezvolta-re din Republica Moldova (MRDA) în sumă de 300.000 de dolari SUA. În baza acestui proiect a fost instituit Centrul pentru Educaţie şi Cercetare în Matematică şi Informatcă al U.S.M., al cărui director a devenit Gheorghe Ciocanu. Graţie acestui Centru universitatea a putut cumpăra un su-percalculator performant de tip cluster pentru activitatea didactică şi de cercetare, care era la acea etapă unic nu doar în republică, ci şi într-o zonă regională mult mai vastă.

În 2007 profesorul Gheorghe Ciocanu devine Rector al Universităţii de Stat din Moldova. A fost o decizie impor-tantă nu doar pentru Domnia sa, dar şi pentru întreg colectivul universităţii. În postul de rector, profesorul Gheorghe Cioca-nu a reuşit să canalizeze activitatea universităţii spre calitate, optimizând toate sferele de activitate universitară. Aptitudinile manageriale şi calităţile sale omeneşti, caracterul său inovator şi talentul de savant s-au manifestat ca un catalizator selectiv, care a fortificat şi a orientat efortul colectivului universităţii spre ridicarea prestigiului USM, spre transformarea ei într-o instituţe de învăţământ superior cu adevărat naţională.

Sunt multe şi diverse transformările inovative care au apă-rut în ultimii ani în viaţa USM. Am vrea să menţionăm aici doar unele dintre ele, care, credem, vor fi cruciale pentru soar-ta de mai departe a universităţii. la iniţiativa rectorului, a fost revăzut locul şi optica evaluării cercetării ştiinţifice, locul ei în procesul de pregătire a specialiştilor cu studii universitare. Anume cercetarea ştiinţifică este acea acti-vitate care, în mare măsură, reprezintă esenţa şi justifică existenţa unei universităţi. Ea este cea mai importantă (dar nu unica) unitate de măsură a potenţialului didactico-ştiinţific

al universităţii. Anume ea este cea care alimentează şi moder-nizează permanent procesul didactic cu inovaţii şi concepţii ştiinţifice actuale. Schimbarea opticii de evaluare a cercetării ştiinţifice înseamnă, în primul rând, ajustarea ei la standardele internaţionale, care presupun o vizibilitate clară şi accesibilă pe arena internaţională. Aceasta prevede nu doar obţinerea unor rezultate ştiinţifice valoroase, dar şi reflecatrea lor în re-viste internaţionale şi în cadrul conferinţelor ştiinţifice de mare prestigiu. Universitatea va susţine şi va încuraja intens pro-fesorii care realizează o activitate ştiinţifică performantă. Cu scopul stimulării componentei ştiinţifice din activitatea corpului didactic universitar, a fost deja organizat concur-sul pentru Gradaţia de merit, de care au beneficiat circa 15% de cadre didactice cu indicatori performanţi de la fiecare facultate.

Un alt aspect inovativ în activitatea USM, susţinut şi promovat de rectorul Gheorghe Ciuocanu, este implanta-rea şi educarea spiritului antreprenorial în activitatea de cercetare atât la nivelul cadrelor didactice, cât şi la cel stu-denţesc. noul incubator inovativ, organizat recent la uni-versitate, vine să confirme această tendinţă şi să fructifice util ideile apărute în aulele şi laboratoarele USM.

Toate acestea demonstrează o dată în plus cât de important e ca la locul potrivit să fie un om potrivit. Rectorul şi profeso-rul Gheorghe Ciocanu este un astfel de Om.

Este plină de vervă viaţa universitară. Unii laudă cele reali-zate, alţii caută soluţii pentru cele care urmează să fie realizate, ceilalţi pur şi simplu critică. Viaţa unui rector e plină de griji, dar şi de bucurii. Griji pentru alţii, bucurii ale altora. Puţin îi rămâne pentru sine. Rectorul tace şi contemplează. De la locul potrivit caută soluţii potrivite. În viaţa universitarilor recto-rul Gheorghe Ciocanu este un lubrifiant, fără de care roţile dinţate ale mecanismului numit universitate ar scârţâi.

În aceste zile Rectorul Universităţii de Stat din Moldova rotunjeşte vârsta de 60 de ani. A început să încărunţească. A ajuns la vârsta tinereţii cărunteţii. la mulţi ani, Domnule Rector! Spre noi culmi cu planuri îndrăzneţe şi forţe sufi-ciente pentru a le realiza!

Mihail REVEnCO,prorector pentru activitatea ştiinţifică,

membru-corespondent al A.Ş.M.Andrei PERJAn,

decanul Facultăţii de Matematică şi Informatică,doctor habilitat, conferenţiar universitar,

Valeriu GUţU,şef al Departamentului Matematici Fundamentale,

doctor, conferenţiar universitarIon GOIAn,

doctor, conferenţiar universitar

Articolul a fost reluat din Cotidianul naţional „Timpul” (marţi, 22 ianuarie, 2013)

ACADEMIA DE ŞTIInţEA MOlDOVEI

Bd. Stefan cel Mare, 1MD-2001, Chişinău, Rep. Moldova

Tel: (373 22) 27 14 78Fax: (373 22) 27 60 14

E-mail: consiliu@asm.md

ACADEMY OF SCIEnCES OF MOlDOVA

1 Stefan cel Mare Ave.MD-2001, Chişinău, Rep. of Moldova

Tel: (373 22) 27 14 78Fax: (373 22) 27 60 14

E-mail: consiliu@asm.md

Stimate domnule profesor universitarGheorghe CIOCANU,Membru al Asambleei

Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Cu ocazia sărbătoririi zilei Dumneavoastră de naştere

Vă transmitem sincere felicitări, profunde sentimente de înaltă preţuire şi recunoştinţă pentru eforturile depuse în calitate de rector al USM şi doctor habilitat în matematică, pregătirea cadrelor de înaltă calificare, managementul învăţământului şi ştiinţei.

Vă doresc să aveţi parte de sănătate, de bucurii de la cei apropiaţi, să Vă păstraţi onestitatea, cumsecădenia, verticalitatea civică şi spiritul de combatant activ pentru cauza educaţiei şi cercetării, dar şi să Vă bucuraţi de noi realizări comune, derulate în parteneriat cu comunitatea ştiinţifică din ţară, întru prosperarea Patriei noastre – Republica Moldova, iar bunul şi iubitorul de oameni Dumnezeu să Vă aibă de-a pururi sub ocrotirea Sa!

Cu respect,

22 ianuarie 2013

VOCAţIA DE A FACE CEEA CE TREBUIE Să FACI

Calendar

GAlERIA PERSOnAlITățIlOR USM

UNIVERSITATEA 324 ianuarie 2012, nr.6 (140)

lA lOCUl POTRIVITVechii romani spuneau că omul înfrumuseţea-

ză locul, nu locul pe om (Homo locum ornat non hominem locus. Titus Plautus). E cazul omagia-tului nostru, care din prima tinereţe şi până în prezent, în toate funcţiile universitare exercitate s-a manifestat ca o personalitate profund responsabilă, înzestrată cu o rară inteligență, sociabilă, cu ochii deschişi şi ure-chile aplecate faţă de cei subordonaţi, săritor la nevo-ie, coleg fidel şi om de nădejde şi de cuvânt.

Ceea ce m-a impresionat ca filolog, chiar de mulţi ani în urmă, când îi ascultam alocuţiunile consistente şi inovatoare în cadrul Senatului USM, a fost şi rămâne limba română literară pe care o utiliza (şi continuă s-o facă până-n prezent) deosebit de măestrit, nuanţat, expresiv, corect şi sub unghi gramatical, căci tot romanii ziceau: Caezar non est supra gramaticam (Regele nu-i mai presus de gramatică. Pomponius Marcellus).

Frazele rostite şi scrise de omagiatul nostru sunt pline de substanţă, informaţie, scurte ca volum, dar exacte în conţinut, pronunţate deseori sacadat, însă fără dificit de comunicare. Acest modus exprimandi şi scrilendi mângâie auzul audito-rilor de toate nivelele, îl face înţeles pe vorbitor.

Ca rector, dl Gheorghe Ciocanu se distinge prin mai multe particularităţi specifice:

a) Este un manager carismatic şi sagace, ager, perspicace, gata a lua decizii răspunzătoare în favoarea cauzei comune;

b) Este un spiritus rector, adică bun organizator, care ştie a coagula echipa rectoratului, dirijând-o cu îndemânare spre inovări, perfecţionări, modernizări în procesul didactic şi şti-inţific;

c) Cu studenţii şi masteranzii se comportă cum nu se poa-te mai academic şi personal, ascultându-i cu bunăvoinţă şi căutând soluţi plauzibile de aplanare a unor asperităţi ce mai apar din când în când între tineri studioşi şi unele decanate sau catedre. Rectorul nostru trece ca un tată înţelept, dar în acelaşi timp şi exigent cu acei studenţi care bat trotuarele degeaba, umblă brambura pe coridoarele Universităţii şi doar din când în când mai poposesc în sălile Bibliotecii Ştiinţifice sau în vre-un laborator, uitând că în viaţă se merge Per aspera ad astra „prin greutăţi spre stele” (Lucius Seneca);

d) Rectorul stimulează pe toate căile cercetarea la USM, ştiind că Scientia potentia est (Francis Bacon) „ ştiinţa este putere”. Aici funcţionează Şcoli Ştiinţifice, Direcţii de Cerce-tare, Laboratoare Ştiinţifice, Grupuri de cercetare etc. Recent prorectorul pentru activitatea ştiinţifică Mihail Revenco a fost ales ca membru corespondent al AŞM, iar şeful de catedră dl Aurelian Gulea a devenit academician al AŞM.

Rectorul Gheorghe Ciocanu promovează insistent ideea că nici un cadru didactic universitar nu are dreptul să pretindă la un loc de muncă la Catedră, dacă nu este încadrat în munca de cercetare. Drept consecinţă a exigenţei Rectorului, în pre-zent aproape că nu se mai atestează membri titulari ai catedre-lor ce nu ar fi încadraţi şi în cercetare;

e) Omgiatul nostru, el însuşi este un valoros om de ştiinţă în domeniul matematicii. Opera lui sapienţială este destul de întinsă şi apreciată la nivel naţional şi internaţional. Nefiind specialist în materie de matematică, nu pot decât să mă raliez la opiniile colegilor din această sferă;

f) Sărbătoritul nostru este un adevărat cercetător al ca-drelor ştiinţifice de rezonanţă cu vârstă oarecum înaintată. Strategia Rectorului este foarte rezonabilă şi omenească: a da posibilitate acelor valoroşi specialişti să muncească în bază de Contract alături de restul angajaţilor, care nu au decât să profite de gnoseologia şi ontologia savanţilor cu stagiul mare şi o lungă experienţă de muncă în domeniu. În actuala peri-oadă de criză, dl Rector Gheorghe Ciocanu, graţie înţelepciu-nii sale native, omeniei ieşite din comun, a reuşit să menţină cadrele de preţ, să nu dezbine, ci să fortifice microcolectivele ştiinţifico-didactice de la USM, una din cele mai vechi ( din 1946) şi cele mai prestigioase Instituţii de Învăţământ Supe-rior din R.Moldova;

g) Dl profesor universitar, doctor habilitat Gheorghe Cio-canu este un om cu o largă cultură generală, luată de acasă , dar şi acumulată de-a lungul vieţii cinstite şi extrem de labo-rioase.

Iată de ce Domnia Sa îi apreciază la justa lor valoare pe predecesorii săi (foşti profesori universitari), dar şi pe ace-le personalităţi care s-au aflat anterior în scaunul de rectori ai USM.

Mai ales găseşte vorbe frumoase pentru academicienii Boris Melnic şi Gheorghe Rusnac, care au depus şi ei multe

eforturi pentru ca macrocolectivul USM treptat, pas cu pas, să se debaraseze de mentalitatea impusă de regimul totalitarist. Şi mai abitir în acest sens procedează actualul rector, luptând atât împotriva rămăşiţelor rudimentare în învăţământ, cât şi contra goliciunii intelectuale, culturale, deseori şi morale a unor tineri studioşi;

h) Deşi este savant cu un solid fundament ştiinţific, oma-giatul nostru rămâne a fi, concomitent, un bun creştin-ortodox, susţinând şi respectând toate obiceiurile şi ritualele bisericeşti, purtând în adâncul sufletului omnicunoscutul postulat nihil sine Deo „ nimic fără Dumnezeu”.

Acest credo îl ajută să fie rezistent, încrezător în tot ce zămisleşte, ager, activ, cu reacţii adecvate, înţelegător, mereu cu dorinţa de a veni în ajutorul oamenilor ce au stringenta ne-cesitate de un sfat înţelept, de o povaţă, de un ajutor etc.

***Ca om al Cetăţii, dl Gheorghe Ciocanu, alături de studenţi

şi colegi de la Facultatea de Matematică şi Informatică, a sus-ţinut marea bătălie penru limba noastră cea română, pentru revenirea la alfabetul latin, pentru Tricolor, Suveranitate, In-dependenţă, Democraţie, Libertatea de exprimare politică şi ştiinţifică. Generaţia optzecistă de studenţi matematicieni de la USM nu-l vor da uitării pe respectabilul lor lector (pe atunci foarte tânăr şi entuziasmat) Gheorghe Ciocanu, deoarece dom-nia sa îi încuraja, îi îndemna, îi insufleţea să lupte pentru cauza naţională, pentru adevărul ştiinţific şi istoric care ne-a fost as-cuns, camuflat, deformat timp de multe decenii.

***Spaţiul nu-mi permite să continui reflecţiile mele despre

mult stimatul şi înalt apreciatul nostru sexagenar, profesor uni-versitar şi Rector al USM Gheorghe Ciocanu.

Îi doresc ab immo pectore sănătate durabilă, fericire fami-lială, noi succese în munca de cercetare şi educaţie a tineretu-lui studios, realizarea dorinţelor supreme, noroc şi voie bună.

Vivat, professore, Crescat, Floreat!Semper sitis in flore!Avanti!

Anatol CIOBAnU,membru corespondent al AŞM,

doctor habilitat, profesor universitar,Catedra limba Română

RECTORUl GHEORGHE CIOCAnU – HOMO nOVUS ET DOCTUS

ACEST TEMPLU DE NOBLEŢE – USME lucru ştiut: chiar un jubileu, o aniversare a unui conducător, în cazul nos-

tru fiind vorba de un rector universitar, se măsoară nu numai cu numărul de ani pe care i-a adunat pe răbojul timpului, ci și cu experienţa pe care a acu-mulat-o instituţia gestionată în domeniul instruirii, educaţiei, cercetării, dar şi cu dimensiunea realizărulor metodico-ştiinţifice, cu eficienţa rezultatelor colaborării cu cele mai prestigioase centre naţionale şi internaţionale.

La acest capitol ar mai fi de adăugat încă un element ce se referă la subiectul nostru. Este vorba de aniversarea onorabilă, pe care o sărbătorim în aceste zile, a unei remarcabile personalităţi precum este domnul rector Gheorghe Ciocanu, profesor universitar. În această ordine de idei, trebuie să avem în vedere nu numai numărul-record de absolvenţi pe care-l furnizează anual USM economiei naţio-nale, dar și înainte de toate, calitatea de pregătire profesională a tinerilor specia-

lişti, prestaţia intelectuală şi cetăţenească, poziţia socială şi capacităţile de a se integra în mod firesc în domeniul corespunzător de activitate.

Din acest punct de vedere domnul rector Gheorghe Ciocanu merită, pe bună dreptate, să fie apreciat pentru rezultatele obţinute de instituţia care i-a fost încredinţată.

Dumneavoastră, domnule rector, vă aflaţi în fruntea celui mai important Centru Universitar, care este şi va rămâne unul spiritual, unde foştii discipoli s-au format ca personalităţi, ca oameni adevăraţi – harnici, talentaţi şi oneşti, unde continuă şi azi să se plăsmuiască destinele a sute şi mii de tineri şi tinere, unde în prim-plan este pusă valoarea şi calitatea.

Instituţia pe care o conduceţi rămâne a fi principalul catalizator şi furnizor de energii creative umane ce dina-mizează progresul social, accelerează procesul de dez-voltare şi consolidare a tânărului nostru stat – Republica

Moldova. Noi vă apreciem ca pe un inovator consecvent şi lider afirmat în tot ce faceţi pentru binele USM şi, im-plicit, al societăţii în ansamblu.

Vă doresc din suflet, domnule rector Gheorghe Ciocanu, ca acest sentiment al unei mari responsabilităţi pe care v-aţi asumat-o să vă fie călăuză şi inspira-ţie nesecată în munca şi activitatea Dumneavoastră. Să aveţi parte de bucuria şi satisfacţia realizărilor personale şi profesionale. Să fiţi mereu însoţit şi inspirat de dorinţa de a transmite experienţa valorică pe care aţi acumulat-o pe parcursul vieţii celor cu care trudiţi umăr la umăr, să consolidaţi şi în continuare imaginea acestui Templu de Nobleţe care este Universitatea de Stat din Moldova.

la mulţi ani!nadejda VElIŞCO,

şefa Direcţiei Învăţământ Superior şi Dezvoltarea Ştiinţei a Ministerului Educaţiei, doctor, conferenţiar,

absolventă a Universităţii de Stat din Moldova,promoţia 1982

Cu prilejul împlinirii onorabilei vârste de 60 ani şi a celor peste 35 de ani de activitate prodi-

gioasă în cercetarea ştiinţifică şi învăţământul superior din Republica Moldova, Vă aducem, din numele Con-siliului Rectorilor din Republica Moldova, sincere şi cordiale felicitări şi cele mai frumoase urări de bine.

Apreciem înalt calităţile Dvs. didactice, ştiinţifi-ce şi manageriale, talentul şi măiestria pedagogică, principialitatea în promovarea concepţiilor didacti-co-ştiinţifice, în calitate de cercetător ştiinţific şi sa-vant, profesor universitar, devotamentul faţă de ţară, ştiinţă şi învăţământul superior autohton. Consacra-rea Dvs. fără rezerve dezvoltării ştiinţei şi educaţiei Vă plasează în rândul personalităţilor notorii ale in-telectualităţii autohtone.

Sunt remarcabile rezultatele activităţilor Dvs. di-dactico-ştiinţifice de-a lungul anilor de carieră profe-sională în cadrul Universităţii de Stat din Moldova, al Institutului de Matematică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Aţi parcurs o cale ierarhică ştiinţifică de succes – de la laborant superior până la colaborator ştiinţific principal în cadrul AŞM, precum şi o cari-eră universitară semnificativă în cadrul USM - de la conferenţiar universitar, şef de catedră, decan al Fa-cultăţii de Matematică şi Informatică până la rector al Universităţii de Stat din Moldova.

Sunt recunoscute succesele activităţii Dvs. în domeniul ştiinţei: fiind un matematician-algebrist cu renume, aţi contribuit la dezvoltarea relaţiilor ştiinţi-fice în plan naţional şi internaţional şi aţi promovat cu succes inovaţia în cercetare şi instruire, practici-le educaţionale avansate. În calitate de manager aţi contribuit considerabil la promovarea principiilor fundamentale de dezvoltare ale învăţământului su-perior conform principilor Bologna. Astfel, aportul Dvs. în pregătirea cadrelor naţionale de performanţă, în dezvoltarea sistemului de învăţământ superior, în promovarea imaginii Universităţii de Stat din Mol-dova este incontestabil.

Cu prilejul onorabilei şi frumoasei aniversări Vă dorim, mult stimate Domnule Rector Gheorghe CIO-CANU, multă sănătate şi cele mai frumoase succese în consolidarea, dezvoltarea şi integrarea învăţămân-tului moldav în sistemul de învăţământ European şi mondial.

Vă transmitem, din numele Consiliului Rectori-lor şi al întregii comunităţi universitare, un călduros „La Mulţi Ani!” şi toţi fericiţi Dvs., familiei, celor dragi şi apropiaţi.

Cu profund respect,în numele Consiliului Rectorilor şi al întregii

comunităţi universitare din Republica Moldova,Ion BOSTAn ,

profesor universitar, doctor habilitat, rector al Universităţii Tehnice a Moldovei,

academician al Academiei de Ştiinţe a Moldoveipreşedinte al Consiliului Rectorilor

din Republica Moldova

PERSOnAlITATE nOTORIE A InTElECTUAlITăţII AUTOHTOnE

Profesorul Doctor habilitat Gheorghe CIOCAnU la 60 de ani!Onorate Domnule Rector al Universităţii de Stat din Moldova,

Profesor Universitar, Doctor HabilitatGheorghe CIOCAnU,

Mereu cu oamenii, mereu între oameni: domnul Gheorghe Ciocanu în mijlocul colectivului Catedrei Analiză Matemarică și Ecuații Diferențiale,

sărbătorindu-l pe profesorul universitar Boris Șcerbacov cu prilejul celor 85 de ani de la naștere.

UNIVERSITATEA4 24 ianuarie 2012, nr.6 (140) Actualitatea la zi

Unul dintre în-semnele unei

perspective profesionale de succes constă în buna integrare în mediul uni-versitar. Integrarea în ori-ce mediu, inclusiv în cel academic, presupune, la o primă etapă, acceptarea normelor şi valorilor me-diului respectiv, respec-tarea acestora, pentru ca ulterior, la o altă fază de comunicare, persoana să-şi manifeste iniţiativa, să promoveze propriile va-lori, să pretindă ca mediul

său de studii să fie unul mai bun şi să favorizeze formarea profesională.

În scopul facilitării procesului de integrare în me-diul academic a studenţilor din anul I, rectoratul USM a venit cu iniţiativa instituirii tutoratului.

La moment există multiple circumstanţe care fac nece-sară activitatea tutorilor.

Trăind într-o perioadă a diversităţii, acest fenomen se manifestă atât prin aspecte pozitive, cât şi prin cele ne-gative.

Cadrele didactice constată că studenţii anului I au nivel de pregătire un divers. Diverse sunt şi motivele din care tinerii se înscriu la studii. Pentru unii universitatea este mediul în care poţi face o investiţie serioasă în formarea profesională; pentru alţii, universitatea este mediul ce-ți oferă, pur şi simplu, statutul social de student; pentru a treia categorie de tineri, universitatea este locul de aştepta-re a actelor „în regulă” de la părinţii aflaţi peste hotare.

Oricare ar fi motivul, este destul de mare doza de incer-titudine faţă de ziua de mâine şi pentru mulţi tineri nevoile şi aspiraţiile unei perspective profesionale au un contur destul de vag. În această diversitate şi incertitudine, inte-grarea în mediul universitar la anul I are un rol destul de important şi pentru calitatea studiilor şi formarea comuni-tăţii de învăţare, dar şi pentru dezvoltarea personală.

Tutoratul reprezintă un sistem şi un program de sprijinire şi consiliere a studenţilor, cu scopul de a faci-lita integrarea în învăţământul universitar;

a oferi îndrumare în alegerea celor mai potrivi-∗te opţiuni didactice, culturale şi sociale specifice vieţii studenţeşti;

a încuraja explorarea şi afirmarea de sine prin ∗implicare proactivă şi conştient asumată în activităţile educaţionale curriculare şi extracurriculare;

în programe de cercetare şi dezvoltare profesio-∗nală şi personală.

Activitatea de tutorat va fi iniţiată în semestrul de primăvară la următoarele facultăţi din cadrul USM: Chimie şi Tehnologie Chimică; Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei; Ştiinţe Economice. În anul de studii 2013-2014 această iniţiativă va fi extinsă la toate facultăţile.

Sistemul tutoral încurajează şi întăreşte interrela-ţionarea deschisă, constructivă, bazată pe încredere şi responsabilitate mutuală între studenţi, facultate şi mediul academic universitar.

Programul de tutorat vine în completarea educaţi-ei formale, prin interacţiune cu persoane profesioniste şi care doresc să se implice activ în evoluţia personală academică şi non-academică a studenţilor.

Obiectivele activităţii de tutorat:informarea studenţilor cu privire la organizarea ∗

şi funcţionarea universităţii; familiarizarea studenţilor cu specificul activităţii ∗

lor, cu modul de organizare a studiului universitar;

instruirea studenţilor în accesarea şi utilizarea re-∗surselor materiale şi umane disponibile;

sprijinirea studenţilor din punct de vedere meto-∗dologic al (strategiei de abordare a studiului individual necesar activităţilor de învăţare etc.);

acordarea de sfaturi în vederea soluţionării unor ∗probleme personale în legătură cu viaţa studenţească;

consilierea, îndrumarea diferenţiată şi personali-∗zată a studenţilor;

îndrumarea în dezvoltarea etic - morală şi atitudi-∗nal - motivaţională a studenţilor;

asistarea studenţilor în luarea unor decizii, pre-∗cum şi în rezolvarea unor probleme administrative cu-rente;

***

Tutoratul se bazează pe activitatea tutorilor. Un tu-tore va monitoriza activitatea unei grupe academi-

ce de 25-30 de studenţi. Nu este obligatoriu ca tutorele să desfăşoare şi activităţi didactice în grupa academică. Este important ca acesta să manifeste interes faţă de activitate şi să devină un bun îndrumător al studenţilor.

Tutorii îşi vor desfăşura activitatea conform unui pro-gram de minimum 2 ore, săptămânal, potrivit contractului tutorial al facultăţii. Tutorele se va angaja în comunicare directă cu studenţii care îi sunt atribuiţi, fie prin întâlnire, în cadrul audienţelor, fie pe cale electronică. Studenţii vor fi încurajaţi să-şi prezinte problemele şi să solicite spri-jinul tutorelui, în principal, pe cale electronică. Tutorele este responsabil de aducerea la cunoştinţa decanatului situaţiile ce împiedică inserţia academică a studenţilor din grupă. Relaţiile dintre tutori şi cadrele didactice care nu sunt tutori la anul de studii respectiv sunt rela-ţii de colaborare. Relaţiile dintre cadrele didactice care sunt tutori la acelaşi an de studii sunt relaţii de sprijin şi cooperare reciprocă.

Tutorii îşi pot pierde aceasta calitate sau pot fi suspen-daţi prin dispoziţia decanului în mod unilateral, fără a fi necesară vreo justificare.

Poate deveni tutore cel care demonstrează interes faţă de parcursul academic al studenţilor, respect faţă de mediul academic, atitudine responsabilă, etică şi abilităţi de comunicare interpersonală, implicare faţă de problemele universităţii. Drept comunitate profesi-onală de învăţare, sarcina tutorilor este de a contribui la îmbunătăţirea mediului universitar în scopul spriji-nirii învăţării continue şi dezvoltării de noi perspective academice. Vor fi desemnaţi în calitate de tutori per-soanele integre moral şi profesional. Ei sînt obligaţi să respecte deplina confidenţialitate asupra informaţiilor dobândite şi comunicate în cadrul îndrumării/consilie-rii studenţilor.

Pentru a realiza activitatea cu succes, tutorii trebuie să cunoască conţinutul documentelor interne, de organizare şi funcţionare a activităţii instituţiei, facultăţii: Statutul Uni-versităţii, Regulamentele elaborate la nivel de sistem de învăţământ şi cele instituţionale, cu referire la organizarea şi desfăşurarea procesului didactic (construirea parcursu-lui academic, acumularea de credite de studii, evaluare).

Cunoaşterea structurii anului de studii şi a cadrelor didactice la curs, seminar şi laborator la fiecare disci-plină din planul de învăţământ îi asigură studentului o bună informare şi deci programarea raţională şi efici-entă a timpului.

Îndrumarea şi sprijinirea studenţilor pentru alegerea disciplinelor opţionale (pentru anul II de studii) le oferă oportunitatea de a identifica posibilităţile. Conlucrarea permanentă cu decanatul în vederea rezolvării probleme-lor profesionale şi de altă natură, ale studenţilor constituie o premisă sigură a integrării studentului în mediul acade-mic.

Menţinerea unei legături permanente cu conduce-rea facultăţii în vederea îmbunătăţirii activităţii didac-tice şi de cercetare ştiinţifică va contribui la asigurarea unui comportament civilizat al studenţilor în spaţiile universităţii.

Procesul de tutoriat este un proces de interacţiune între tutore şi student sau studenţi, care se stabileşte pe baza unui acord consimţit de fiecare parte. Obligaţiile tutorelui sunt expuse în contractul de tutoriat.

Tutoratul constă în activităţi de comunicare personală a tutorelui cu studenţii care îi sunt aferenţi. În timpul ac-tivităţii sale, tutorele trebuie să fie comunicativ, să dea dovadă de răbdare şi interes, de disponibilitate de a în-ţelege problemele studentului, dând acestuia din urmă încredere în utilitatea demersului său. Tutorele poate alege forma, modalitatea şi momentul consilierii, fără a diminua prin aceasta oportunitatea şi calitatea intervenţiei sale.

Obiectivul principal al tutoratului se referă la conlucra-rea şi facilitarea reflecţiei profunde asupra unor aspecte ce privesc direct formarea academică profesională, precum şi dezvoltarea personală a studentului, astfel încât acesta să se poată realiza plenar, adecvat potenţialul personal, în armonie cu cerinţele şi finalităţile academice universitare.

Tutorele va urmări evoluţia situaţiei studentului/stu-denţilor şi îl va/îi va pregăti permanent pentru desprinderea din relaţia de tutoriat la sfârşitul acesteia. Prin dezvoltarea capacităţii de autoanaliză şi auto-reflecţie, auto-monito-rizare şi auto-control se urmăreşte formarea competenţei studentului de autoreglare academică în manieră indepen-dentă. Astfel, beneficiile tutoriatului vor fi extinse în timp şi după finalizarea procesului.

În acelaşi timp, trebuie evitată dependenţa studentului faţă de tutore! În cadrul procesului de tutoriat, dependenţa este prevenită continuu printr-un mod de lucru non-direc-tiv de facilitare a reflectării, prin care studentul se va im-plica activ, conştient „lucrând”- conlucrând pentru găsirea răspunsurilor şi a soluţiilor la problemele şi întrebările apărute. Este benefic şi necesar ca tutorele să-i motive-ze pe studenţi pentru participarea la şedinţele de tutoriat, prin stilul de lucru, prin atmosfera plină de înţelegere şi acceptare şi prin păstrarea optimismului studentului şi a încrederii în sine. La fel de necesară este şi pregătirea stu-dentului, mobilizarea şi dotarea acestuia pentru încheierea procesului de tutoriat.

Activitatea tutorilor va fi în permanenţă în vizorul decanatului şi al Comisiei de Asigurare a Calităţii din cadrul facultăţii. În rezolvarea problemelor determinate de aspectul metodologic al procesului, tutorii vor avea drept reper grupul de susţinere, format din profesorii ca-tedrelor de Psihologie Generală, Psihologie Aplicată şi Ştiinţe ale Educaţiei. În rezolvarea problemelor de ordin organizatoric, comunicarea la nivel intrauniversitar, ei vor beneficia de susţinerea Consiliului Calităţii.

Activitatea de tutorat se analizează şi se evaluează la diferite niveluri de management universitar.

Senatul USM, în luna septembrie 2013, va face bilanţul activităţii pentru anul precedent de studii.

La nivelul Consiliului facultăţii, în luna aprilie sunt analizate succesele şi dificultăţile identificate.

Aceste evaluări periodice sunt completate cu evaluările permanente din partea decanatului şi a Comisiei de Asigu-rare a Calităţii.

Apreciem tutoratul drept un mecanism care va facilita integrarea studentului în mediul academic, obținerea unui randament academic sporit şi proiectarea carierei, stabi-lind cu claritate perspectivele dezvoltării profesionale.

Otilia DAnDARA,prorector pentru Activitatea Didactică,

doctor, conferenţiar universitar

Un MECAnISM EFICIEnT DE InTEGRARE A STUDEnţIlOR În MEDIUl ACADEMIC

(Câteva considerente privind activitatea de tutorat în cadrul Universităţii de Stat din Moldova)

Parametrii învăţământului universitar modern

Procesul educaţional este în esenţă o activitate de parteneriat a pro-fesorului şi studentului. Cu toate că în ultimul timp se promovează pa-radigma învăţământului axat pe cel ce învaţă, oricum profesorul este factorul cu atribuţii conceptuale şi strategice. Oricine dintre noi, la o

anumită etapă a formării sale, constată meritul profesorului în acumu-larea cunoştinţelor şi abilităţilor pe care le deţine şi conştientizează rolul unui „bun profesor” în devenirea lui ca personalitate şi profesionist de valoare.

UNIVERSITATEA 524 ianuarie 2012, nr.6 (140)Meridianul culturii

AETéRNA – EMINESCIANA

D icţionarul enciclopedic prezintă sub toate aspectele creaţia şi personali-

tatea lui Mihai Eminescu, cel mai mare poet român.

Creator de geniu, s-a manifestat în toate ge-nurile (poezie, proză, dramaturgie, gazetărie) şi în diverse formule mitopoetice, ce ţin de conjugarea originală a romantismului, clasicismului, barocu-lui, simbolismului, cu prefigurări miraculoase ale

orientărilor estetice ale secolului al XX-lea. S-a născut la 15 ianuarie 1850 la Botoşani şi s-a stins din via-

ţă la 15 iunie 1889. A fost cel de-al şaptelea copil al căminarului Gheorghe Eminovici, „om de modă veche” cu rădăcini genealogice ţărăneşti urmărite până la Petrea Iminovici (n. 1711, în Ardeal) şi a Ralucăi Iuraşcu, „ldulcea mamă” cu origini domneşti.

Este şcolar la Cernăuţi între 1858-1863, la „national-Haupt-schule” (Şcoala greco-orientală) şi Ober-Gymnasium. Devine fu-gar cu trupele de teatru ale lui Tardini şi Pascaly, apoi sufleur în trupa lui Iorgu Caragiale şi la Teatrul Naţional din Bucureşti. Descoperă lumea ca teatru (theatrum mundi), temă fundamentală a creaţiei sale, care va da naştere, printre altele, celebrei Glosse.

Îşi continuă studiile la Viena (1869-1872) şi Berlin (1872-1874), unde are parte de medii universitare favorabile formării sale intelectuale. Anturajul universitar vienez este dominat de filosofie. La Universitatea „Friedrich-Wilhelm” din Berlin dominante erau şti-inţele pozitive (istorie, filosofie, drept, religie, economie, geografie, fizică, fiziologie). Poezia a fost şi este încă cea care impune ma-rea personalitate a lui Eminescu, deşi, în ultimul timp, accentul se pune şi pe personalitatea sa intelectuală plurivalentă, iar în ultimul deceniu al secolului al XX-lea a apărut în prim-planul atenţiei şi pu-blicistica (în felul în care semnala acelaşi interes şi Camil Petrescu la 1939). Profunzimea lirismului eminescian constă în muzicalitate, aceasta fiind şi un mijloc eficient de a coborî în zonele abisale ale fiinţei. Eminescu are în cel mai înalt grad o conştiinţă artizanală a scrisului, îmbinând rostirea poetică firească cu o meditaţie asu-pra rosturilor actului poetic şi asupra statutului poetului care trebuie să asocieze limbajul-obiect meta-limbajului (în sensul lui Roland Barthes).

Poezia lui Eminescu relevă o puternică influenţă a folcloru-lui, împăcând conştiinţa unităţii nedivizate poet / poet anonim şi, aşa cum postulează Hegel, conştiinţa necesităţii de a-şi exprima liber „ansamblul vieţii interioare” şi de a duce exprimarea la perfecţie. Remodelarea modelelor folclorice este realizată în spiritul intertex-tualităţii cu sensul ei de azi. Motivele din creaţia populară orală sunt contopite cu mitopoetica sa, cu viziunea sa asupra lumii, care este de natură arhetipală.

Gândirea poetică este o gândire mitică. Eminescu are conşti-inţa acestei identităţi, fiind convins că mitul exprimă cel mai bine fiinţa în sensul în care vorbea Parmenide: „Numai mergând pe calea unică a mitului vei afla Fiinţa” (Despre natură, VIII, 1-2). Eminescu defineşte mitul în articolul Strângerea literaturii noastre populare, dovedind că are o valoare de simbol, de „hieroglifă” care „trebuie ci-tită şi înţeleasă” şi nu doar percepută superficial „în forma ei imitată” în „zugrăveala pe hârtie”.

la Eminescu găsim, într-o abordare originală, cele patru categorii ontologice, frecvente în mitologia românească: Spaţiul, Timpul, Cauzalitatea şi Finalitatea. Dicţionarul prezintă în mod amplu miturile valorificate, personajele mitologice, păsările, ani-malele şi plantele.

Mitul Eminescu conţine două aspecte complementare: pe de o parte, învestirea în timp a poetului cu valoare de simbol, paradigmă (= supra-model), exponent, iar pe de altă parte, impunerea certitudi-nii, a valorii reale a operei, a universalităţii sale. E un mit ce creşte piramidal pe baza personalităţii puse sub semnul deplinătăţii cultu-rale. Mitul Eminescu se datorează puterii de creativitate, cuprinderii întregii arii a existenţei şi „rostirii esenţiale” a totalităţii fiinţei cu iluminările şi ocultările ei heideggeriene. Eminescianismului i se opune antieminescianismul prin detractori, care apar în perioa-dele de maxim succes şi de preţuire a colectivităţii. Detractorul nu-şi propune să analizeze, să demonstreze şi să argumenteze, căutând, în chip partizan, să reacţioneze negativ cu singurul scop de a dărâma, a diminua, a deprecia şi a discredita. Canonicul Grama, care spunea ca „nu este nici geniu, nici barem poet”, că „este nul” „ca poet şi ca om”, ne oferă, după părerea unanimă a exegeţilor, modelul „clasic” de detractare.

O problemă spinoasă, legată de biografia şi personalitatea poetului, este aşa-numita moarte civilă, urmărirea, sub forme ex-plicite, clare, a scoaterii lui din viaţa publică, sacrificarea ca ziarist incomod atât duşmanilor, cât şi celor din anturajul său. Theodor Co-dreanu constată că „principala cauză a morţii civile este chiar publi-cistica”: „Ea l-a ucis de două ori: o dată prin epuizarea nervoasă şi a doua oară prin adversităţile ireconciliabile pe care le-a trezit”.

***

Un compartiment aparte este rezervat analizei fenome-nului Eminescu (stil, limbaj poetic, mitopoetică). Emine-

scianismul, înţeles iniţial ca manifestare a desăvârşirii estetice, apoi a deplinătăţii culturale şi – mai larg – a exponenţialităţii identitare, deopotrivă naţionale şi universale – ni-l relevă astăzi ca o cuprin-dere a Fiinţei în Întregul ei. Eminescu este un poet care o rosteşte esenţial cu toate dezvăluirile şi ascunderile ei (în sens heideggerian), întemeiază un univers al său pe un temei (Grund) ferm şi impune o concepţie prin excelenţă existenţială asupra lumii.

la sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea eminescianismul s-a impus prin dimensiunea ontologică a operei poetului. Rosa del Conte remarcă, la el, „un idealism ontolo-gic care îngăduie o privire asupra realităţii obiective a Universului”, „o proiectare în imens şi abstract a Fiinţei”.

O problemă serioasă o ridică integralitatea lui Eminescu la marile curente literare. Apartenenţa la romantism, recunoscu-tă programatic de însuşi poetul („Eu rămân ce-am fost: romantic”), generând şi clişeul nu tocmai fericit „ultimul mare romantic târziu”, este indiscutabilă, dacă ne referim la viziunea sa asupra lumii, com-portamentul tipic romantic şi la constructuralitatea sa sufletească

Eminescu este pentru toţi cei care gândesc ca el nu numai un mare poet, dar şi un stâlp de rezistenţă al spiritualităţii naţionale.

cu cea a marilor romantici. Fiinţa romantică este cea care cunoaşte o deschidere perspectivică sub semnul libertăţii şi independenţei, al di-namismului şi procesualităţii, al cosmicităţii, universalităţii şi al „ne-marginilor gândirii”.

Eminescu aparţine şi clasicismului. Caracteristicile esenţiale ale artei antice şi ale celei clasice în general sunt armonia, claritatea şi puri-tatea, sobrietatea, idealismul moral şi estetic. Clasicitatea lui Eminescu se identifică, azi, cu canonicitatea (în sensul lui Harold Bloom).

Eminescu este revendicat şi de simbolişti, argumentul lor fiind fondul muzical, „meditaţia lamartiniană”, limba firească a universalu-lui. Modernitatea este alimentată de conştiinţa dedublării, a despărţirii de propriul eu, de cultul imaginilor, al culorilor şi al formelor ce atestă o consonanţă cu Baudelaire şi Mallarmé (după cum demonstrează Ma-riana Mureşanu). Stilul lui e un stil sugestiv, care e mai mult decât un stil expresiv. Filosofia eminesciană a stilului derivă din organicismul său gnoseologic general. Întoarcerea la natură (în sensul lui Rousseau) este şi un imperativ al limbii literare.

În plan filosofic, Eminescu caută, ca şi Heidegger, drumul de ieşire din labirintul contradicţiilor, împăcându-se chiar cu ele, adân-cindu-le, depunând eforturi de a le reuni într-o unitate. Filosoful serios aplică metodul genetic, căci trebuie să vadă cum se naşte formă din formă, cugetare din cugetare, maximă din maximă.

Istoria e ştiinţă pură şi, totodată, ştiinţă practică, presupunând teoretizare şi trăire, captare în „cugetări sintetice”, asemănătoare cu cele ale lui Kant, Hegel şi Schopenhauer, şi o supunere impulsurilor vieţii, mişcărilor sufleteşti.

Principiile pedagogice derivă de asemenea din organicismul său doctrinar: aplica-rea metodei intuitive şi a celei activ-participative, conceperea şcolii ca „o gimnastică a întregii in-dividualităţi a omului”, luarea în considerare a „propriei gândiri” a ele-vului, stimularea „învă-ţământului real”.

Sociologia este, în concepţia lui Emi-nescu, singura ştiinţă preocupată de intere-sele oamenilor şi de

raporturile între ele într-un context social dat. Studiul sociologic eminescian se orientează, în special, spre impactul modelelor europene asupra societăţii româneşti, care apărea, la ora aceea, „arierată”, perife-rică, deci vulnerabilă acestora (de unde problema „formelor fără fond”, a „decalajelor şi disparităţilor”). Eminescu operează, ca şi sociologii de azi, cu noţiunile de „sistem”, „structură”. Eminescu cunoaşte pe marii economişti ai lumii şi toate şcolile de economie politică din Germania, Franţa, Anglia, Italia, consultând prin traduceri germane şi studiile americanului H. Carey. G. Călinescu acreditează ideea că „este poate cel dintâi gânditor politic român care să-şi sprijine doctrina pe economie”.

Eminescu este şi un homo religiosus, care încearcă să-şi lămu-rească sensurile existenţei şi nonexistenţei. În poezii şi în articolele pu-blicate găsim motive biblice, reflecţii asupra „cugetării sacre”, „princi-piului iubirii aproapelui”, „preceptelor blândului Nazarinean”. Christul lui Eminescu este, după cum s-a mai remarcat, asemănător Christului lui Hegel. „Căutarea adevărului absolut îl duce la cunoaşterea religiei şi a divinităţii” (Tudor Nedelcea).

***

Publicistica lui Eminescu, denumită şi „proză jurnalistică” sau „operă social-etică”, a cunoscut perioade de receptare

foarte animate şi de tăcere. A fost considerată fie inferioară poeziei, fie de aceeaşi valoare. Perpessicius este printre cei care se pronunţă împotriva încercărilor de a reduce „întreaga această operă ziaristică la valoarea de arsenal a unor lupte politice, cărora Eminescu le acordă talentele lui de condotier”. Călinescu observa că ,în publicistică, Emi-nescu punea pe hârtie „o doctrină organică” şi că ideea fundamentală era „crearea unei vieţi de stat naturale, ieşite din năzuinţa lentă către progres, prin contrast cu civilizaţia apuseană, adică un progresism mo-derat şi fără soluţia cu trecutul, care să îngăduie coordonarea noilor instituţiuni cu sufletul naţiunii”. Acelaşi critic găsea chiar că anumite poeme ale sale sunt „traduceri în versuri” ale articolelor publicistice.

Articolele publicistice eminesciene sunt, prin urmare, opere li-terare, multe din ele satisfăcând condiţia nu doar a artei oratorice, ci şi a prozei poematice, fiind în esenţă prozopoeme.

Eminescu recurge la parabolă şi anecdotă, la portretul hieratic, dar şi grotesc, caricatural, la înscenarea dramatică, ilustrând viziunea sa asupra lumii ca teatru (theatrum mundi), la metafore, comparaţii, ex-presii idiomatice şi ştiinţifice (aforisme, sentinţe, maxime).

Perioada de după 1990 a reactualizat, în întregul spaţiu româ-nesc, publicistica eminesciană, reangajând-o în dezbaterile contem-porane despre „eternele” probleme româneşti şi general-umane („ideea europeană”, limba ca „o casă a fiinţei”, destinul valorilor, „formele fără fond”, demagogismul). Germanul Klaus Heitmann consideră că teoria politică eminesciană, profund influenţată de filosofia istoriei hegeliene şi de evoluţionismul ştiinţific de mai târziu, se încadrează în „tradiţia unei concepţii universale restaurative post- şi anterevoluţionare”.

Dicţionarul de faţă urmăreşte panoramic receptarea naţională şi universală a operei şi personalităţii lui Eminescu.

Titu Maiorescu identifică, într-un studiu publicat în chiar anul mor-ţii poetului (1889), un geniu ce se impune prin intuiţie, voinţă, imper-sonalitate, seninătatea abstractă. Se conturează, astfel, o mască platoni-ciano-schopenhaueriană.

O carieră lungă au făcut opiniile despre „pesimismul” poetu-lui, acesta crezut ca fiind determinat de cauze sociale (cf. Dobrogeanu-Gherea). O direcţie dominantă a eminescologiei româneşti o constituie cercetarea sursieră, căutarea unor modele dinafară. Mult timp a fost crezut influenţat capital de Schopenhauer, acest mod de abordare gene-rând o absolutizare a impactului pesimismului (nu numai de extracţie schopenhaueriană, ci şi funciar, „secundar”, „social”, metafizic, bud-dist etc.).

O etapă importantă o înregistrează G. Călinescu. „Critic total”, caută cu erudiţia enormă ce-l caracterizează filiaţiile, asemănările, cuprinde rapid orizonturile culturii poetului, urmăreşte, meticulos, evoluţia. Impresionează calitatea aprecierilor, măreţia spectacolului intelectual, aria sintetică, analiza sentimentelor primordiale (naştere, moarte, iubire), înscrierea universului său în datele ontologice prin-cipale (geneză şi extincţie) şi într-o îmbinare strălucită de terestru şi ceresc, de vis şi real, de raţional şi metafizic.

Tudor Vianu prezenta, la 1930, structura personalităţii lui Emi-nescu, arătându-ne izvoarele şi dezvăluind mai multe grupuri de teme, elementul original fiind deducerea armoniei lăuntrice din părţi disparate.

Receptarea universală s-a bizuit în special pe traduceri şi studii cu caracter monografic sau având scopuri didactice, de informare şi popularizare.

Urmărirea receptării lui Eminescu pe mapamond conturează o sinusoidă capricioasă, cu salturi şi scăderi, cu înşelări în orizontul nostru de aşteptare şi cu surprize venite de acolo de unde nu ne aş-teptam (din India, Japonia, China, Turcia, Coreea de Sud, Thailanda şi din spaţiul slav).

Eminescu poate fi cunoscut în toată plenitudinea sa valorică nu-mai atunci când o traducere şi un studiu ne aduc dovada unei con-structualităţi cu alţi mari creatori (fie poeţi, filosofi, exponenţi ai artei) sub semnul întâlnirii fundamentale a culturilor, al raportării ontologice a uneia la alta, al perspectivei originale, pe care o impune el în rostirea esenţială a fiinţei.

***

Proza literară a lui Eminescu a rămas multă vreme în umbră din cauza publicării parţiale în timpul vieţii (au fost tipărite

doar trei nuvele: Sărmanul Dionis, La aniversară, Cezara şi basmul Făt-Frumos din lacrimă) şi din cauza manifestării unei neîncrederi sau a unei atitudini ezitante faţă de valoarea ei, mai cu seamă în ra-port cu poezia. G. Călinescu remarcă, în fragmentele de nuvele ră-mase de la poet, puţină materie pentru a putea judeca pe Eminescu, „care nu apare totuşi niciodată aplecat către analiză şi construcţie epică”. Eugen Simion e de părere că „o sinteză convingătoare despre Eminescu nu se poate concepe ignorând creaţia lui epică”. El „lasă deschise prin proza sa cel puţin două drumuri în literatura română: drumul prozei fantastice şi cel al epicii filosofice, dând el însuşi mo-dele în această privinţă”. Proza eminesciană, urmărită în contextul marilor viziuni romantice, poate fi receptată – azi – prin grila rea-lismului magic latino-american (în acest sens, semnalăm includerea nuvelei Sărmanul Dionis într-o antologie de proză de anticipaţie din America Latină), cea existenţial-intertextuală, ludică, fragmentaristă a postmodernismului. De aceeaşi direcţie (post)modernă ţin hegemo-nia imaginarului, obsesia identităţii (sesizabilă la sud-americani şi japonezi), mişcările frecvente retroactive, prospective şi introactive (introspective) ale eului-narator, pluritatea dimensiunilor temporale şi a punctelor de vedere, centrul „secret” şi simbolurile, întrepătrun-derea lumii realului şi a lumii cărţii, fantezia culturologică, conce-perea omului „ca reminiscenţele unui om ce demult nu mai este” (Sărmanul Dionis), ceea ce duce la cultivarea visului în vis borgesian şi a metempsihozei.

O operă de sine stătătoare a lui Eminescu se cuvine consi-derată Dicţionarul de rime, elaborat în perioada 1878-1883. El se prezintă ca un dialog între gândire şi creaţia poetică ce scoate la ivea-lă esenţa limbii. Poetul ţine să obţină o sporită rostire, demonstrând „o viziune de perspectivă asupra posibilităţilor poetice ale limbii” şi „descoperirea lanţurilor şi şirurilor infinite de structuri eufonice, marea simfonie poetică a limbii româneşti” (M. Bucur).

Poetul dă dovadă de spirit creator şi în folosirea proverbelor populare şi a expresiilor celebre. Poetica paremiologică se inte-grează organic mitopo(i)eticii sale generale, iar latura gnomică se în-scrie în cadrul reprezentărilor filosofice ale lumii. Poetul însuşi găsea ecuaţiuni morale în proverb: „fiecare om are bunul şi răul lui”.

Dicţionarul prezintă şi Caietele Eminescu care conţin manus-crisele poetului dăruite de Titu Maiorescu Bibliotecii Academiei Române în 1902 (circa 16.000 de file) şi editate în facsimil în 38 de volume la începutul secolului al XXI-lea datorită eforturilor acad. Eugen Simion. Ele conţin textele originale ale poeziilor, ale bucăţilor de proză, proiectele dramatice, traducerile, precum şi un vast Fragmentarium alcătuit din însemnările şi conspectele studen-ţeşti, texte din marii filosofi şi din savanţii reprezentând diferite do-menii ale ştiinţei (istorie, geografie, fizică, matematică, astronomie, sociologie, psihologie, economie politică, lingvistică).

Corespondenţa face de asemenea parte integrantă din opera sa, din ea desprinzându-se un portret al sufletului în modul în care îl concepea nietzsche în scrisorile către prietenii săi. Ca şi doctrinarul voinţei de putere, Eminescu schimbă, cu corespon-denţii săi, unele idei, ridicându-se deasupra „ostenelilor vieţii”, „cercului strâmt” al cotidianului. Corespondenţa sa nu se pre-zintă doar ca „o probă documentară”, ci ca „discursul cel mai autentic al trăirii sale ca artist”. Între conştiinţa sa şi scriere apare o distanţă, greu de depăşit. Este însemnul evident al modernităţii. Boa-la sa este cea a înstrăinării de sine şi de cei din jur, fiind alimentată de gândul că ar fi putut fi luat drept nebun; nu plăgile deschise pe corp şi supraexcitaţia nervoasă, ci urâtul îl face să sufere. Acest urât este mai dureros decât cauza biologică. Cea mai intimă scrisoare de dragoste pentru Veronica devine un moment de fuziune cosmică şi de fericire celestă, un vis şi un elan întunecat repede de o cădere în proza vieţii” (Marin Bucur). Unii cercetători de azi disting, cu probe indiscutabile, un discurs epistolar eminescian intertextual.

O secţiune a Dicţionarului este rezervată „ecourilor” din artele vizuale, transpunerilor pe muzică, prezenţei în filatelie, numismatică şi medalistică, modului în care şi l-au reprezentat marii pictori ai lumii.

Sunt puse la îndemâna cititorului o amplă bibliografie a operei şi a lucrărilor critice, un indice de nume, CV-uri ale emi-nescologilor şi traducătorilor, inventarul expresiilor celebre şi a proverbelor româneşti, descrieri însoţite de comentarii ale vari-antelor şi ale exerciţiilor neincluse în ediţia academică, interpre-tări ale marilor scriitori români.

Acad. Mihai CIMPOI

AutorulAmintim cititorilor noştri că Dicţionarul Enciclopedic „Mihai Eminescu” a fost lansat pe 3 septembrie 2012 în Sala Azurie a AŞM în cadrul Congresului Mondi-

al al Eminescologilor, care, timp de câteva zile, şi-a desfăşurat lucrările sub semnul aniversării a 70-a din ziua naşterii ilustrului nostru cărturar Mihai Cimpoi.Distinsul istoric şi critic literar basarabean ne-a oferit cu toată bunăvoinţa şi deschiderea sufletească câteva fragmente din Rezumatul acestei lucrări funda-

mentale, care, fără îndoială, va servi drept suport didactic de mare valoare şi interes pentru studenţii filologi, dar şi ca o sursă de cultură generală pentru lumea intelectuală din întreg spaţiul românesc.

„O LUCRARE, NU ATÂT SCRISĂ ŞI TIPĂRITĂ,CÂT PĂTIMITĂ ŞI TRĂITĂ DE MINE...”

Mihai MORăRAŞ

Acad. Eugen SIMION

UNIVERSITATEA6 24 ianuarie 2012, nr.6 (140) Cotidianul studențesc

Înainte de a face o succintă trecere în revistă a evenimentului artistic ce s-a produs la Casa de

Cultură a USM (când a fost dat startul sărbătorilor de iarnă), s-ar cuveni să facem următoarea constatare: Spectacolul de revelion s-a derulat sub un generic in-edit – „Feeria sărbătorilor de iarnă”. În ce constă această surpriză pentru cei aflaţi în sală ne-a informat doamna Adriana Dervici, conducător artistic şi regi-zor al Teatrului de Revistă studenţesc „Vacanţa mică”. Vorba e că această cu adevărat succesiune energică a sărbătorilor de iarnă a fost gândită şi realizată într-un format regizoral - artistic original: ideea a fost luată din renumitul Basm popular cu cei şapte pitici al Fra-ţilor Grimm.

Rolul acestora l-a realizat destul de reuşit şi inspirat un grup de studenţi ai anului I de la diferite facultăţi, iar cel al Albei ca Zăpada i-a fost încredinţat admirabilei şi înzestratei moderatoare Nadia Trofim, care recent a fi-nalizat masteratul la Facultatea de Sociologie şi Asisţen-ţă Socială. Chiar din start cei şapte pitici şi Alba ca Zăpa-da i-au implicat pe spectatori într-o miraculoasă poveste, într-un basm, în care toate minunile se întâmplă anume în sărbătorile de iarnă, eroul central fiind, desigur, Moş Crăciun, asistat de ingenioasa Alba ca Zăpada.

Anticipând feeria ce urma să se desfăşoare, doam-na prorector Angela niculuţă le-a adresat celor pre-zenţi un mesaj de sărbătoare din partea Senatului şi Rectoratului Universităţii de Stat din Moldova, amin-tindu-le tinerilor din sală că perioada lor de studenţie este o provocare, o muncă încordată, îndemnându-i să fie ambiţioşi, harnici, curajoşi si cu dragoste de carte. Vorbitoarea a menţionat că noul an 2013 va fi unul al multor schimbări şi transformări, îndemnând asistenţa să depună tot efortul, toate cunoştinţele şi abilităţile în opera de modernizare, de optimizare şi eficientizare a procesului de studii, de acumulare a cunoştinţelor cât mai profunde şi mai temeinice – condiţie fundamenta-lă pentru afirmarea unui tânăr care vrea să-şi asigure un viitor prosper în societate.

A urmat spectacolul propriu-zis cu multele sale sur-prize, care s-au completat una pe alta până când a ră-sunat ultimul acord. Toate colectivele studenţeşti care au evoluat pe scenă au demonstrat o inepuizabilă forţă creativă, talent, inspiraţie şi dăruire deplină genului preferat. Se cere remarcat faptul că toate formaţiunile s-au prezentat în vestimentaţie nouă, pe potriva reper-toriului, la fel de reînnoit.

Bunăoară, spectatorii au fost plăcut surprinşi de co-laborarea Coralei studenţeşti „Lira” (conducător artis-tic şi prim dirijor dna Svetlana Veselovschi) cu remar-cabila interptetă de muzică populară Maria Iliuţ, care, în premieră (cor şi voce), au interpretat un înălţător Colind despre naşterea lui Iisus.

Apropo, Corala „Lira” i-a impresionat profund pe cei din sală cu un repertoriu alcătuit exclusiv din colin-de şi balade creştine, dar şi din imnuri tradiţionale ale compozitorilor naţionali.

În aceeaşi ordine de idei, putem vorbi şi despre stilul şi conţinutul cu totul surprinzător al Ansamblului Etnofolcloric „Crenguţă de Iederă”, care a repus în sce-nă adevărate capodopere populare, acestea încă rezis-tând în mediul nostru rural, dar şi în acel urban: Jocul ursului, Capra, Jocul moşnegilor, Căluţul, prezentate cu mult gust şi inspiraţie de către studenţi. Aceste perle aparţin diferitor zone folclorice din Moldova noastră istorică, ele parcă legând timpurile prin obiceiurile şi tradiţiile noastre populare netrecătoare.

Au strălucit în sensul adevărat al metaforei şi An-samblul de dansuri populare „Struguraş”, şi cel de dan-suri moderne Dence Aveniu (conducător artistic Olga Eni), şi cel de dansuri sportive Elite Dence (conducător artistic Mihail Dudnic), şi orchestra de instrumente po-pulare „Struguraş”, în frunte cu iscusitul dirijor, acor-deonistul Iurie Tătaru.

Dar, întrucât spaţiul nu permite să ne extindem prea mult în comentarii, îi îndemnăm pe cititori să parcurgă cu privirea și imaginile alăturate, ele vorbind de la sine şi completând conţinutul notiţelor noastre.

Altfel spus, această feerie a sărbătorilor de iarnă, ediţia 2013, despre care vorbeam mai sus, a readus în actualitate basmele noastre ancestrale, acele spectacole populare ce ne confirmă că veşnicia s-a născut la sat, că această veşnicie, întreţesută cu modernitatea, mişcă timpul, mişcă viaţa noastră înainte.

Cadran Cultural Galeria Muzelor

VEŞnICIA SATUlUI ÎnTREţESUTă CU MODERnITATEA

Foto: Karim GRAIDMihai MORăRAŞ

UNIVERSITATEA 724 ianuarie 2012, nr.6 (140)Caleidoscop

Anul academic 2012 s-a adeverit a fi cel mai bogat în simpozioane şi colocvii în toată istoria Catedrei Filologia Fran-ceză “Grigore Cincilei”. Numai în luna decembrie au fost organizate două co-locvii - unul de rang naţional şi altul cu participare internaţională.

Colocviul cu participare internaţională „Probleme de lingvistică generală şi

romanică” In Memoriam Grigore Cincilei a avut loc pe data de 14 decembrie 2012, lună în care profesorul, savantul şi fondatorul Ca-tedrei Grigore Cincilei ar fi împlinit 85 de ani de la naştere. Cuvânt de inaugurare în şedin-ţa plenară a avut Anatol lenţa, preşedinte al Co-mitetului ştiinţific al Colocviului, doctor conferen-ţiar, USM. Me-saje de salut au exprimat Mihail Revenco, doctor habilitat, profesor universitar, pro-rector USM, Ana Guţu, deputat în Parlamentul R.Moldova, doctor, profesor ULIM, Roman Kwia-tkowski, responsabil de Antena AUF din R. Moldova ş.a. La fel ca şi colocviul consacrat profesorului Victor Banaru, acesta a ajuns la a III-a ediţie şi a fost organizat în spiritul celor precedente, actualizând, pe de o parte, diversi-tatea subiectelor lingvisticii generale şi roma-nice, şi, pe de altă parte, continuitatea proble-melor cercetate de către regretatul savant.

Dincolo de dimensiunea pur umană ce a evocat viaţa şi personalitatea distinsului cer-cetător, ediţia actuală a colocviului a încercat să extindă spectrul subiectelor teoretice, de-venite deja clasice, graţie contribuţiilor solide

ale cercetărilor lui Grigore Cincilei. Colocviul a revigorat dezbaterile asupra subiectelor pro-blematice ale lingvisticii generale prin prismă structurală, funcţională şi generativ–transfor-maţională, exploatând datele praxeologice şi rolul lingvisticii discursive, lingvisticii textua-le, analizei textuale a discursurilor, lingvisticii corpusului, semioticii şi pragmaticii textului, hermeneuticii textului ş.a.

Problematica evocată a fost profilată în câ-teva axe tematice care reflectă preocupările şti-inţifice ale savantului Grigore Cincilei şi care, totodată, au structurat lucrările Colocviului: derivatologia franceză şi romanică; lingvisti-ca textuală în abordări moderne; semantica şi

lexicografia franceză şi romanică; glotodidac-tica şi me-todologiile aplicate în d i d a c t i c a l i m b i l o r romanice; socioling-vistica şi

terminologia în dimensiuni actuale.Invitatul de Onoare al Colocviului a fost

Jean-Michel Adam, somitate a lingvisticii contemporane, profesor emerit la Universita-tea din Lausanne (Elveţia), care a ţinut două conferinţe: L’analyse textuelle des discours: le double héritage de Benveniste et de Coşe-riu în Sala Senatului USM, destinată profeso-rilor şi cercetătorilor participanţi la colocviu şi L’apport de la linguistique textuelle à la tra-duction: l’exemple d’un recueil et d’un texte de Borges în sala 301 a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, prezentate în faţa studen-ţilor francofoni de la doctorat, masterat şi li-cenţă. Cercetătorul elveţian a angajat o Masă Rotundă şi la Catedră cu membrii acesteia pe

Problemele actuale ale lingvisticii textului, ca o continuitate a unei colaborări mai îndelunga-te cu Catedra şi cu unii dintre profesori aflaţi în stagiere la Universitatea din Lausanne, fapt ce a motivat conferirea titlului de Membru de Onoare al Catedrei Filologia Franceză „Gri-gore Cincilei” acestei distinse personalităţi.

La lucrările colocviului au participat cer-cetători de la universităţile din Franţa, Alba-nia, Bulgaria, Elveţia, România, Macedonia, Armenia, precum şi de la centre le univer-sitaree naţionale - Universitatea de Stat din Moldova, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe din Moldova, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Universitatea Cooperatist-Comercială din R. Moldova.

***Cel de al doilea colocviu Maitre du verbe

français et chanteur de la fran-cophonie moldave de anvergură naţională s-a produs pe data de 25 decembrie 2012 în sala 301 a facultăţii, fiind consacrat ani-versării a 70-a de la naşterea distinsului profesor şi savant francofon Anatol lenţa, doc-tor în filologie, conferenţiar universitar, autor a peste 150 de lucrări, monografii, manua-le, cărţi, conducător ştiinţific la teze de doctorat, masterat şi licenţă. La coloc-viu au participat profesori, cercetători şi stu-denţi de la universităţile din Chişinău, Bălţi, Cahul, oaspeţi din Iaşi, profesori şi elevi din şcoli şi licee. În şedinţa festivă au ţinut comu-nicări şi mesaje de salut: dr. hab., prof. Anna Bondarenco, USM – À un francophone et un grammairien d’excellence dont la parole nous envoûte ; dr. hab., prof. Ion Dumbrăveanu, USM – Anatol LENŢA – un etalon împlinit al universului francofon; dr. conf. lidia Mo-raru, USM – Un didactician de excepţie; dr.

conf. Cornelia Cincilei, USM - Cronicar al lingvisticii române; dr. liliana Gheorghiţă, US “Alecu Russo”, Bălţi – Reperele ştiinţifice ale cercetătorului Anatol LENŢA ş.a. În ca-drul acestui eveniment a fost prezentată cartea omagiatului Mă tem că voi uita (CEP USM, 2012). Volumul pune în valoare activitatea multidimensională şi prodigioasă a profeso-rului Anatol Lenţa din mai multe perspective - didactică, francofonă, culturală. A fost reli-efată şi activitatea de cercetător în domeniile gramaticii şi semanticii unităţilor denominati-ve şi comunicative ale limbii franceze, efortu-rile făcute de omagiat spre a continua în scrie-rile sale concepţiile teoretice ale cercetătorilor autohtoni (în primul rând ale talentatului şi eruditului gramatician de strălucire romanică Mircea Ioniţă din Bălţi). S-a vorbit elogios şi despre scrierile omagiatului, dedicate memo-

riei colegilot trecuţi de partea cealaltă a timpului (prof. Gr. Cincilei, V. Banaru, P. Roşca ş. a.), dar şi celor care ne înnobi-lează şi astăzi viaţa, ne lărgesc simţitor spaţiul sentimental şi comportamental.

Audierea mesajelor de fe-licitare din partea colegilor şi discipolilor de la universităţile şi liceele din Republică, dar şi din Iaşi, au fost asistate de co-

linde şi urături conform datinilor de Crăciun ale neamului românesc (inclusiv cu sprijinul distinşilor reprezentanţi ai colectivului artistic Crenguţa de ederă de la USM) întrucît aniver-sarea a coincis şi cu sfînta sărbătoare a Naşte-rii Domnului.

Ion GUţU, doctor conferenţiar, preşedinte al

Comitetului organizatoric al colocviilorElena GHIMP,

lector asistent, membru al Comitetului organizatoric al colocviilor

TRASEE MARCATE În TIMPCotidianul faCultăților

CATEDRA FIlOlOGIA FRAnCEZă „GR. CINCILEI”: Un DECEMBRIE PRODIGIOS În COlOCVII

Primele două săptămâni ale lunii decembrie 2012, Echipa naţională de Juniori a Republi-cii Moldova, alături de alte echi-pe din 33 de ţări, a participat la cea de-a IX-a Ediţie a Olim-piadei Internaţionale de Ştiinţe pentru Juniori IJSO (Fizică, Chimie, Biologie), care s-a des-făşurat la Teheran, Republica Islamică Iran.

Lotul Olimpic al Republicii Moldova l-au constituit şase elevi şi trei coordonatori (În imaginea alăturată de la stânga la dreapta): Victor Păgânu, conducător, consul-tant principal, Ministerul Educaţiei; Dionisie Raileanu, Liceul Teoretic

«Aurel David», Bardar, Ialoveni, cl. a IX-a; Stanislav Fridman, Liceul Teoretic «Olimp», Chişinău, cl. a IX-a; Gleb Vizitiv, Liceul Teore-tic «Orizont», Durleşti, cl. a IX-a; Eugeniu Dimitriu, Liceul Teore-tic «Orizont» Durleşti, cl. a VIII-a; Vladlena Horneţ, Liceul Teoretic «Orizont», Buiucani, cl. a IX-a; Alexandru Cotos, Liceul de Cre-ativitate şi Inventică «Prometeu-Prim», Chişinău, cl. a X-a; Silvia Evtodiev, conducător, lector uni-versitar, USM; Igor Evtodiev, con-ducător, doctor habilitat, conferenţi-ar universitar, USM (tot dumnealui şi Coordonator Academic al Lotului Olimpic naţional de juniori).

Olimpicii Republicii Moldova au concurat cu 161 de participanţi ai celor mai bune echipe din Chi-na, Rusia, Romania, Indonezia etc, demonstrând cunoștințe teoretice

temeinice și abilități practice sigure în domeniile: Fizică, Chimie, Bio-logie.

Echipa naţională a Republicii Moldova s-a întors acasă cu două medalii de bronz şi una de argint. Deţinătorii medaliilor de bronz sunt Alexandru Cotos şi Vladle-na Horneţ. Gleb Vizitiv a devenit deţinătorul medaliei de Argint.Aceşti elevi cu performanţe admi-rabile au fost pregătiţi în taberele de vară şi în laboratoarele Universităţii de Stat din Moldova de către doctor habilitat în ştiinţe fizico-matema-tice, conferenţiar universitar, Igor Evtodiev, conducătorul lotului

olimpic, şef LCŞ „FMF”; Petru Bulmaga, doctor în ştiinţe chimice, conferenţiar uni-versitar; Maricela Severin, profesor de Biologie, Liceul de Creativitate şi Inventică „Prome-teu-Prim” în co-mun cu laboranţii superiori universi-

tari Silvia Postolache, Vera Secri-eru, Oxana Racoveţ, Efimia lu-chian, Dumitru Untila, ex-olim-pici şi subsemnata. Complimentar, olimpicii noştri au fost instruiţi în Centrul de Excelenţă pentru Educa-ţie Modernă Moldo-Român al Fa-cultăţii de Fizică şi Inginerie, USM, utilizând tehnologii şi resurse edu-caţionale moderne, soft-uri educaţi-onale 2D şi 3D şi echipament de ca-litate PASCO-Spark, inclusiv truse de laborator pe discipline integrate.

Le dorim acestor liceeni înzes-traţi ca succesul să le însoţească pe parcursul întregului an 2013 şi în următoarele trepte pe care urmează să le supună.

Felicitări!Silvia EVTODIEV,

lector universitar, cercetător ştiinţific în cadrul lCŞ „FMF”,

administrator CEE

Sosirea iernii aduce an de an cu sine sărbătoarea Crăciunului. Această zi am îndrăgit-o cu toţii

de mici pentru faptul că ea ne uneşte întreaga familie acasă, acolo unde se simte un farmec aparte al acestei sărbători. Însuşi cuvântul Crăciun descrie intensitatea bucuriei lăuntrice pe care ne-o aduce-n dar fiecăruia din-tre noi această sărbătoare. Aceste momente de iarnă în sărbătoare, aduc lumină în jurul gândurilor noastre. Primii fulgi de nea devin o curiozitate, încântă natura prin dansul lor specificul lor dans, atră-gând precum un magnet privirile curioase.

Din păcate, nu fiecare se poate bucura de feeria acestei sărbători, de clipele când toți așteaptă cu ne-răbdare să deschidă cadourile primite de la Moș Crăciun, de a savura din bucate-le alese pe masa de sărbătoare împreună cu cele mai dragi și scumpe ființe.

Aceasta fi-ind motivaţia, “Alianța Studenților Universității de Stat din Moldova” în parteneriat cu “Senatul Studenţesc al Academiei de Studii Economice din Moldova” a orga-nizat o campanie caritabilă cu scopul de a aduce lumină în sufletul celor mai trişti ca noi din orfelinatul comunei Tocuz, raionul Căușeni. Consiliul studențesc al Facultății de Fizică și Inginerie s-a dovedit a fi foarte receptiv la propunerea venită din partea Alianței Studenților USM de a organiza Caravana de Crăciun la noi la facultate! Desfășurarea acestei activități ne-a bucurat nespus de mult, fiindcă am observat că studenții, profesorii ba chiar și personalul auxiliar au reacţionat la apelul nos-tru, fiecare în parte contribuind cu ce a putut: dulciuri, rechizite școlare, hăinuțe, jucării, toate fiind folositoare copilașilor. Momente plăcute și emoții pozitive am simțit atunci când întreaga echipă, în frunte cu inimosul nostru coleg din anul I, Hariton Lopotenco, am fredonat câte o secvență dintr-un cântec bine cunoscut în fiecare grupă unde am mers: la decanat, la catedră.

Apoi, profitând de sărbătoarea creştină Sf. Nicolae, am hotărât și noi să intrăm în rolul acestuia și să vizi-tăm copiii de la orfelinatul din Tocuz. Cu pungi pline cu

daruri, dar şi cu voie bună, am pornit la drum. Sosiți la destinație, am fost plăcut surprinși de atmosfera caldă ce ne aștepta, de privirile curioase și fericite ce ne-au impre-sionat pe toți, fiindcă eram bucuroși că facem un bine, dar și triști de povestea acestor copii încercaţi de soartă. Ca reprezentanți ai facultăţii, la Caravana de Crăciun, i-am

avut pe președintele Biroului Sindical al Facultății Mihaela Mogorean şi pe liderul nostru Hariton Lopotenco, care ne-a încântat cu melodii frumoase și de suflet, susţinut de Valeria Grosu şi Nicolae Grițco, ambii din anul III. Încântați și noi, și copiii, care cred în generosul moșulică, am petrecut împre-ună o zi de sărbătoare minunată.

Plus la toate, le-am făcut micu-ţilor și o masă bogată cu bucate alese, după care au urmat ore de jocuri distrac-tive, copiii la rândul lor în-cântându-ne cu colinde, poezii, dansuri, cântece.

La rândul lui, nici Moș Crăciun nu a lăsat pe nimeni fără cadouri. Un moment emoţionant l-am avut atunci când, aproape de plecare, câțiva copilași s-au apropiat de noi și au rostit în șoaptă: „Vă mulţumim din suflet, să vă aibă Dumnezeu în Pază”. Unora dintre noi ne-au dat la-crimi în ochi. În drum spre capitală, în microbuz a domi-nat o tăcere profundă, deoarece am rămas impresionați cu toții de cele văzute la orfelinat.

Emoțiile trăite mai persistă şi acum în inimile noas-tre. Le mulţumim din suflet Alianței Studenților USM (ASUSM) și Senatului Studențesc ASEM, dar şi Con-siliului Studențesc al Facultății noastre, pentru că au dat dovadă de multă receptivitate şi deschidere sufletească în organizarea acestei impresionante şi neuitate acţiuni de caritate, de binefacere.

Vă dorim tuturor un An Nou fericit, sănătate şi suc-cese în toate! La Mulți Ani!

Mihaela MOGOREAn, anul III, gr. 3.4 IMC

Daniela BUlHAC, anul II, gr. 2.3 IMC

Cei din preajma noastă

FAPTA BUnă ROD ADUnă(O ACţIUnE CREŞTInEASCă DE CARITATE În ZIlElE SăRBăTORIlOR

DE IARnă PE CA PE lE-AM PETRECUT CU TOţII)

O GENERAŢIE CU CARE NE PUTEM MÂNDRIÎn obiectiv: facultatea de fizică și inginerie

UNIVERSITATEA8 24 ianuarie 2012, nr.6 (140) Caleidoscop

Co t i d i a n u l s t u d e n țe s c

Aici studenţii învaţă de la invitaţi, personalităţi cu renume în domeniul

educaţional, să devină lideri, să se încadre-ze într-o nouă comunitate de valori sociale şi profesionale, încearcă a proiecta inovaţii, a scruta viitorul profesiei, manifestându-şi înclinaţiile şi aptitudinile de lideri.

Recent, invitatul Clubului nostru a fost profesorul şi scriitorul de la Universitatea din Oxford dr. James AllAn, doctor în filozofia artelor islamice. Fiind un mare pa-sionat de numismatica iraniană din perioada antică, profesorul Allan a studiat pe parcur-sul carierei sale şi istoria artei în ceramică, a celei pe sticlă, arhitectura. Deoarece dome-niul respectiv s-a dovedit a fi destul de exotic pentru psihopedagogii noştri, discuţiile s-au axat pe diferite aspecte ale organizării pro-

cesului de studii la Oxford, pe specificul muncii intelectuale a studenţilor şi a profe-sorilor de acolo, dar şi pe valorile promo-vate tot mai intens în învăţământul superi-or occidental.

Interesul publicu-lui academic a trezit şi promovarea valorilor creştine în activitatea ştiinţifică şi didactică a profesorului Al-lan, prin modelul Mântuitorului – Isus Hristos, lider

plenar al umanităţii. Pentru studenţii noştri a fost de mirare şi de neimaginat să afle că absolvenţii de la Ox-ford sunt căutaţi şi so-licitaţi ca pâinea caldă, cum se spune pe la noi, de angajatori, care stau la rând să le ofere câte un loc de muncă, deoa-rece reputaţia celebrei universităţi Oxford se transmite ca un titlu

de nobleţe de la o promoţie la alta. De asemenea, s-a dis-cutat pe îndelete şi

despre importanţa instruirii individuale a stu-denţilor prin intermediul mentoratelor, întru-cât majoritatea normei didactice a unui pro-fesor este constituită din ore pentru această sarcină responsabilă.

În încheiere, putem afirma cu siguranţă că dezbaterile din cadrul Clubului cu impli-carea unor personalităţi marcante din mediul educaţional din ţară şi de peste hotare au un impact benefic în pregătirea profesională a tinerilor noştri, deschizându-li-se perspecti-ve atractive pentru viitor.

Viorica GORAŞ-POSTICă,coordonator al Clubului de

leadership educaţional, doctor, conferenţiar universitar

Personalităţi la USM

ARTA DE A FI lIDERLa Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei (în cadrul Catedrei de Ştiinţe ale Educaţiei) activează al doilea an Clubul Studenţesc de opinii şi dezbateri

psihopedagogice Leadership Educaţional, care îşi ţine şedinţele în fiecare lună.

Profesorul din SUA James ALLAN, personalitate de mare prestanţă intelectuală, în ospeţie la clubul

studenţesc de Leadership Educaţional.

PREMII MUnICIPAlE( În DOMEnIUl ŞTIInţEI ŞI TEHnICII)

Adela MAnOlII, doctor în filologie, Facultatea de litere Galina RUSU, doctor în ştiinţe fizico-matematice, Facultatea de Matematică şi Informatică Anastasia OCERETnÂI, doctor în sociologie, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

PREMII(PEnTRU REAlIZăRI ŞI PERFORMAnţE DEOSEBITE În DOMEnIIlE

CUlTURAl-ARTISTIC, TEHnICO-ŞTIInţIFIC ŞI CIVIC)

Maria şi Ivan PIlCHIn – premiu special la secţiunea literatură şi Artă, Facultatea de limbi şi literaturi Străine

Unică prin felul ei de a fi, excepţională prin arta scriitoricească, doamna Victoria Fonari, doctor

conferenţiar, membru al Uniunii Scriitorilor din Mol-dova, membru al Asociaţiei Române de Studii Semioti-ce, intră în orizontul liric spre a-şi croi propria cale şi a se instala în lumea sa poetică.

Fiind şi cadru universitar, doamna Victoria Fonari ne-a oferit prilejul de a participa la lansarea cărţii sale Aleile de corali, manifestarea desfăşurându-se la finele anului trecut în incinta bibliotecii publice Maramureş. La această lansare au fost prezenţi membrii cenaclului Magia cuvântului, studente de la Facultatea de Litere şi

mai mulţi invitaţi de onoare: Elena Bivol – traducător; Dumitru Apetri – doctor conferenţiar (Academia de Ştiinţe din Moldova); Lidia Grosu – poetă; Igor Fonari – doctor în filosofie, fratele poetei; Stela Crîjanovschi – lector, Universitatea Tehnică a Moldovei; Andrei Vi-ziru – fotograf şi jurnalist. Printre invitaţi s-au aflat şi fostele studente ale profesoarei: Elena Ciobanu (Facul-tatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale comunicării, redactor la emisiunea Unda verde); Natalia Dragoi, doctorandă; masterandele Stela Marina Mânăscurtă şi Diana Ungu-reanu. Studentele de la Facultatea de Litere (speciali-tăţile Limba şi Literatura Română – Limba şi Litera-tura Franceză, Limba şi Literatura Română – Limba

şi Literatura Engleză) au prezentat un recital de poezii semnate de Victoria Fonari.

Autoarea este cunoscută nu doar în Republica Mol-dova, ca membru al Uniunii Jurnaliştilor din R. Mol-dova şi membru al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliş-tilor, domnia sa semnând numeroase articole apărute în România, Italia, Rusia şi Ucraina. Autoarea a mai sem-nat cărţile: Zbor în antiteză (2002), Factorii intelectu-al şi sentimental în opera lui Aureliu Busuioc (critică literară-2003), Abecică (2005), Sarea pasiunii (2005), Hermeneutica literară (material didactic-2007), Şcoala steluţelor (2009). De asemenea, numele Victoriei Fo-

nari apare într-o serie de publica-ţii, cum ar fi: Nu e om să nu fi scris o poezie, vol. I (2000), Iubire de metaforă, vol. III (2001), Nu e om să nu fi scris o poezie, vol. IV (2003), Raccolte delle poesie pre-zentate 4 Ediz del Concorso di Po-ezia (2004), Ten-taţia metaforei (2006), Moment poetic (2007).

Spre finele manifestării, studentele s-au interesat de viaţa poetei, punându-i numeroase întrebări de genul: care poezie îi este mai apropiată sufletului; care lucruri îi sunt mai dragi (Elena Ciobanu); ce gen de poezie ar trebui să absoarbă cititorul (Rodica Gavriliţă); din care scriitori se inspiră poeta (Diana Niculăiţă). A urmat un schimb activ de păreri, sugestii şi impresii. Lansarea s-a înche-iat cu aplauze calde, cu autografe din partea autoarei şi cu buchete de flori.

Cristina COSnICEAn,anul II, Facultatea de litere

Specialitatea limba şi literatura Română - limba Franceză

la o lansare de carte

MărGăritarE dE PE ,,alEilE dE Corali”

Dacă m-ar întreba cineva la acest început de an 2013 ce este viața, i-aș răspunde că este

o melodie fără refren, cântată pe scena lui Dumne-zeu. Prima strofă ar fi o numărătoare pentru copii, a doua - o serenadă, a treia - un cântec de leagăn pentru toate visele noastre. Cel mai important e să cântăm live! Doar atunci vom coborî de pe scenă cu aplauze și brațe de flori.

Dumnezeu i-a dăruit fiecăruia o melodie, una singură! Însă fiecare o cântă în mod diferit! De aici apare și în-trebarea mea: „Existăm sau totuși trăim? Care este diferența între aceste două extreme? Care este limita între valoare și nonvaloare?”

S-ar părea că toți ne conducem de aceeași formulă: Ne naștem, creștem, naștem și murim.

Avem de toate, nu știm ce este războiul, foametea, sfârșitul lu-mii, dar totuși, în bună parte, suntem sumbri, triști, nemulțumiți, ne lamentăm fără sfârșit, dorim cu lăcomie mai mult decât avem, decât merităm, poate, nu ne ajunge timp, nu reușim să facem atâtea lucruri... Avem mâini pentru a re-crea această lume, dar nu avem, câteodată, ochi pentru a admira pur și simplu „scena pe care cân-tăm”.

Ne grăbim, risipim anii pentru a agonisi cât mai mult, uitând că în lumea de apoi lucrurile personale sunt lăsate la intrare. În lup-ta pentru bani și glorie transformăm inconștient darul divin într-o existență banală, într-o succesiune de reacții chimice, ignorând va-lorile și spiritualitatea.

Vă invit la concert! Haideți să trăim, să ne bucurăm de ceea ce avem. Doar cineva nu are nimic. Să ne bucurăm pentru că existăm. Avem fiecare șansa noastră. Cineva nu are nici atât... Iar când ni se va părea că viața nu are rost, să ne gândim la cei care mai au de trăit doar o singură zi!

Să iubim, să fim mai buni, mai toleranți, să iertăm și să prețuim orice clipă! Să uităm de griji și să ne oprim, măcar pe un minut, din marea goană, pentru a ne reaminti că noi suntem soliștii concertu-lui, iar viața noastră nu este o simplă existență, ea trebuie trăită cu mândrie, admirație și demnitate!

Dorina lIVIţCHI,anul III, Facultatea de litere,

Specialitatea „limba și literatura română- limba franceză”

Să medităm împreună

EXISTĂM SAU TOTUŞI TRĂIM?

CEI MAI BUNI DINTRE CEI BUNIla finele anului 2012 s-a făcut bilanţul celor mai reuşite realizări ale tinerilor noştri studioşi (cadre didactice, doctoranzi, masteranzi şi

studenţi) în diverse domenii de activitate. Iată numele învingătorilor:Ivan DUMInICă – premiu special pentru secţiunea Ştiinţă şi Tehnică, Facultatea de Istorie şi Filosofie

CÂŞTIGăTORI AI BURSEI MOlDCEll, EDIţIA 2012

( În VAlOARE DE 135 USD, TIMP DE OPT lUnI)

natalia CARP, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale EducaţieiInessa PERJARU, Facultatea de Ştiinţe EconomiceAnastasia ŞERŞUn, Facultatea de Matematică şi InformaticăGheorghe RÂCIU, Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative

Departamentul Cercetare şi Inovare

Generaţia sec. XXI

UNIVERSITATEA 924 ianuarie 2012, nr.6 (140)

lOGOSPagina de gândire şi sPiritualitate a asociaţiei

studenţilor creştini ortodocşiIcoana

Sfântului Apostolşi EvanghelistIoan Teologul

Responsabil de pagină Părintele – Protoiereu Octavian MOŞIN

Lumina din Lumină

Părintele Arsenie Boca spu-nea că un creștin trist este

precum o mașină care merge cu farurile stinse prin întuneric. De ce oare spunea părintele așa ceva? Se poate oare să fim bucuroși tot timpul? Este oare bucuria o stare ce trebuie să caracterizeze creștinul din zilele noastre?

Voi începe prin a vă mărturisi o experiență personală: În timpul adolescenței și al studenției, eram o persoană destul de închisă în sine, cu multe răni sufletești, care mă făceau să fiu perma-nent neîncrezător în propriile puteri și poate că, mai ales, eram preocupat de starea mea interioară, sufletească. Îmi ve-deam lipsurile, doream mai mult, dar nu puteam face nimic spre a-mi implini visurile... Iar mai presus de toate, eram trist.

Dorința cea mai mare era însă aceea de a-i sluji lui Dum-nezeu. Dar vedeam împlinirea acelei dorințe din ce în ce mai depărtată, motiv pentru care iarăși mă descurajam.

După îndelungi așteptări, am fost hirotonit preot și am început misiunea în parohia încredințată. Ca preot, însă, te confrunți tot tim-pul cu cazuri în care este nevoie să te ajuţi pe tine însuţi, chiar dacă se rezumă numai la o vorbă bună sau la un cuvânt de îmbărbătare.

Ceea ce m-a uimit însă cel mai mult a fost faptul că, începând să mă ocup cu problemele altora, am uitat de ale mele. Am uitat că îna-inte eram trist, îngândurat, lipsit de viață. A trebuit să dau altora ceea ce nu aveam eu, însă ceea ce îi priso-sea lui Dumnezeu. Prin puterea Lui creștinii se foloseau sufletește, iar eu mă umpleam cu “viață”.

De ce v-am spus acest lucru?

Pentru că cea mai bună soluție pen-tru a scăpa de problemele persona-le, de tristețea care ne înconjoară, de atâtea și atâtea neputințe ale noastre sau ale celorlalți, este să dăm ceea ce nu avem (la inceput), dar Dum-nezeu are. În timp, vom vedea cum, ajutând pe alții, ne ajutăm pe noi înșine. Mângâind pe alții, ne mân-gâie Dumnezeu pe noi.

Pare greu de crezut?Omul este făcut pentru iubire și

comuniune, iar păcatul, egoismul personal ne închide în noi. Deve-nim imuni la problemele celorlalți, iar tristețea ne apasă. Dar este im-posibil să fii trist sau îngândurat atunci când ajuți pe cineva, când arăți dragoste, iubire, compasiune unei persoane. Nu ai de unde să dai? Încearcă numai, căci ceea ce faci faci în numele lui Dumnezeu, iar El va plini neputința ta, vinde-cându-te și pe tine.

Sursa bucuriei este la Dumne-zeu, iar atunci când noi înșine ape-lăm la El pentru semenii noștri ne vom afla noi înșine schimbați.

Încercați și veți vedea...

Preot Alexandru NICODIM

Multă lume, inclusiv creştină, a fost alarmată că va fi sfârşitul lumii în data de 21 decembrie 2012. A

trecut această dată şi auzim noi preziceri. Unii vorbesc, alţii cred, iar cineva profită.

Lumea este atât de derutată şi manipulată, încât te minu-nezi cât de uşor poate fi indusă în eroare.

Mare forfotă a fost prin pieţe, magazine, baze angro etc., deoarece unii se asigurau, aprovizionându-se cu produse alimentare. Însă mai nimeni nu s-a grăbit să se împace cu aproapele, să facă o spovedanie, să înalţe o rugăciune cu osârdie…

„Să nu slăbească inima voastră şi să nu vă temeţi de zvo-

nul care se va auzi în ţară; căci anul acesta va veni un zvon, iar în anul următor altul…” (Ieremia 51, 46), ni se spune încă din perioada vetero-testamentară.

lumea este înfricoşată, dar îi lipseşte frica de Dumne-zeu, care, după înţeleptul Solomon, este: „începutul înţe-lepciunii… urgisirea răului… nădejdea celui tare… izvor de viaţă… lungirea zilelor (omului)”.

Îi este frică cu adevărat doar celui care trăieşte fără Dumnezeu.”Eu nu mă mai tem de Domnul, ci Îl iubesc”, spunea Sfântul Antonie cel Mare.

„Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului” ne-o spune Însuşi Mântuitorul.

Numai cu Domnul suntem în siguranţă, doar cu El de-păşim moartea. Nu trebuie să ne fie frică de moarte sau de sfârşit, să ne temem de neînviere.

Să ne temem de păcate şi patimi, care de-a dreptul ne omoară sufletul. Să ne fie frică când se răceşte dragostea între noi şi faţă de Domnul.

Să auzim binecuvântarea cerească “Pace vouă!”, dorindu-ne unul altuia “sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără durere, neînfruntat, în pace şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui Hristos”

Protoiereu Octavian MOŞIn

Mai aŞtEPtăM un SfÂrŞit al luMii?

În toiul sărbătorilor de iarnă Direcţia

mitropolitană a venit cu daruri pentru Şcoala de tip internat pentru co-pii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor din satul Cărpineni, raionul Hânceşti.

Mitropolitul Vladi-mir a pregătit peste 40 de colete pentru micuţii pla-saţi în această instituţie.

Darurile au fost transmise de către preo-tul Octavian Moşin şi dl Alexandru Voleac, care

au fost primiţi cu multă căldură de către conduce-rea şcolii, primarul şi slu-jitorii satului.

Copiii au venit cu ale-se poezii, colinde şi cân-tări, mângâind sufletele celor prezenţi.

Totodată, Mitropolia Moldovei s-a arătat dis-pusă spre o colaborare cu această instituţie, în spe-cial în vederea realizării pelerinajelor la locurile sfinte şi organizarea unor concursuri cu tematică creştină.

Uneori auzim de la oameni, mai ales în situaţii dificile: «Ei, nu mai are niciun rost rugăciunea

mea,... nimic nu mai ajută!»... dar cred că nu ar trebui să ne grăbim cu aşa judecăţi! «Despre rostul» credin-ţei, al rugăciunii, al postului, al faptelor bune noi nu ar trebui să judecăm după rezulatele imediate şi aparente. Scopul tuturor eforturilor e viaţa veşnică întru Hristos, mântuirea noastră şi a apropiaţilor noştri, dar acestea se întâmplă nu deodată şi nu în funcție de dorinţele noastre, ci doar după voia lui Dumnezeu şi pe parcur-sul întregii vieţi pământeşti, iar uneori chiar şi după ea. «Rostul» e în atragerea harului dumnezeiesc, dar cum anume va acţiona şi în ce termeni este deja mai presus de înţelegerea noastră.

De aceea să facem fapte bune anume în numele Domnu-lui, fără aşteptarea unui rezultat imediat, dar toate lăsându-le în mâinile lui Dumnezeu. În aceas-ta şi se manifestă adevărata cre-dinţă, speranţă şi nădejde... Iar pe acel cu credinţă şi nădejde în El, Dumnezeu nu-l va părăsi!

* * *Un om bun mi-a relatat ur-

mătoarea istorie. În timpurile sovietice locuia în oraşul nostru o familie. Soţia era o femeie cre-dincioasă şi cu frică de Dumne-zeu, soţul – un ateist convins, un activist al partidului, deşi fusese şi el cândva botezat. În pofida diferenţe-lor de păreri şi idei despre viaţă, trăiau într-o pace şi înţelegere bună, fără a încerca insistent să-şi schimbe partenerul. Dar faptul că acest bărbat era un activist de partid îl făcea “activist” şi la numeroasele evenimente, unde se consuma din abundenţă băutura.

Cu timpul dependenţa de alcool s-a transformat într-o adevărată patimă. Şi-a pierdut serviciul, iar mai apoi, şi mai grav, a început a dispărea de acasă, se tăvă-lea beat pe străzi, dar şi aşa soţia nu l-a părăsit. Se ruga cu durere pentru el, îl căuta pe la gunoişte, îl „căra” acasă şi îl aducea într-o stare omenească, îl interna la spitale, îl îngrijea cât putea. Iar el se întorcea de la spi-tal acasă ... şi toate se reluau. Cu alte cuvinte, e vorba de suferința noastră rusească tradițională. Şi aşa a con-tinuat ani la rând...

Dar iată că, după o nouă cădere în această grea pa-timă, când soţul ajunsese a ajuns deja într-o o stare de degradare completă, ea l-a găsit nu doar în ultimul sta-diul al alcoolismului, dar şi în ultimul stadiu de cancer

pulmonar. La spital nu a mai fost primit şi l-au lăsat să moară acasă. Şi cu adevărat el se stingea văzând cu ochii. Şi iată, într-o dimineaţă, îşi cheamă soţia şi îi spune (vă aduc aminte că acest caz a avut loc în peri-oda dominării ideologiei comuniste): «Spune-mi, dacă am dus o viaţă atât de netrebnică şi întinată de păcate, măcar acuma aş putea şi eu să vorbesc cu un părinte?»

Nu este greu să ne dăm seama ce bucurie a simţit soţia sa la aceste cuvinte! Ea a cheamat un preot, care l-a mărturisit şi împărtăşit pe bolnav şi, atunci când soţii au rămas singuri, soţia l-a întrebat: «Cum de ai hotărât să chemi un preot?» Şi el i-a răspuns:– Ştii, eu am meditat mult... Doar de atâţia ani te chinui cu beţiile mele, cu viaţa mea groaznică şi netrebnică... Eu doar le

înţeleg pe toate: şi că eşti o femeie atât de slabă şi ginga-şă... şi cum ai suportat toate acestea, fără să mă urăşti, fără să mă blestemi pentru faptele mele. Mă mir cum de nu m-ai părăsit, cum fac multe alte femei. Ţii minte, te-am întrebat odată despre toate aceste lucruri şi tu mi-ai răspuns: «Dumnezeu îmi dă puteri». Dumnezeu ţi-a dat... Şi, iată, privindu-te şi aducându-mi aminte de viaţa mea, am înţeles că, întrr-ade-văr, toată grozăvia din viaţa

ta nu ai fi în stare să o suporţi singură, de aceea şi am înţeles – Dumnezeu există! Şi mie, unui beţivan, mi-a apărut dorinţa să-mi termin măcar viaţa treaz, împăcat cu Dumnezeu şi cu oamenii. De la Dumnezeu deja mi-am cerut iartare şi acum vreau să o fac şi faţă de tine. Iartă-mă, în numele Domnului, pentru toată durerea din viaţa ta pe care ţi-am adus-o eu”!

Şi peste câteva zile omul s-a stins creştineşte din viaţă.

* * *Această istorie nu e deloc singura. Şi mai înainte

am auzit istorii asemănătoare. Doar că am vrut să-mi aduc aminte mie şi poate încă cuiva că nu există rugă-ciuni, post şi fapte bune fără rost.... Toate acestea, mai devreme sau mai târziu, vor aduce roade binecuvântate. Numai că unde şi când – despre aceasta ştie doar Dum-nezeu. Haideţi să avem încredere desăvârşită în El.

Traducere Natalia LOZAN.

Articol apărut în original pe site-ulwww.pravoslavie.ru

AlăTURI DE COPIlAŞII InTERnATUlUI DIn CăRPInEnI

CARE E ROSTUL... ESTE CREŞTINUL UN OM BUCUROS?

Redactor-ºef: Mihai MORÃRAªDesign ºi machetare computerizatã: Maria BONDARI

Corector: Viorica MOleAOperatoare: Nata GRIGORIțăFotoreporteri: Marina CeBOTARI ºi Karim GRAID

editor: USM. Tiraj 1000 ex.Comanda: 35

Adresa: str. A.Mateevici 60, MD 2009Blocul II (Anexa), bir.15, tel. 57-76-39Versiunea electronicã: www.usm.md/ziar

Sportul universitar

Echipa de volei feminin a Universităţii de Stat din Moldova a stabilit un record, nemaiîntâlnit în

istoria voleiului autohton, cucerind şase locuri I în şase competiţii.

Anul competiţional 2012 a demarat cu campionatul mu-nicipiului Chişinău, la care au participat opt echipe. Cvarte-tul alcătuit din echipele Universităţii de Stat din Moldova, Academiei de Studii Economice, Universităţii Tehnice a Moldovei şi Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport a constituit „careul de aşi”, care a propulsat în actul final protagonistele ultimelor trei ediţii, echipele USM şi ASEM. Fetele noastre au reuşit să-şi adjudece victoria, învingând la limită cu scorul de 3 : 2.

Campionatul Naţional Universitar, desfăşurat pe par-cursul lunii mai 2012, a adunat cele mai puternice şase echipe de la Instituţiile de Învăţământ Superior din Re-publica Moldova. Aceste competiţii au constituit prelu-diul sesiunii de vară, unde fetele noastre au fost la înăl-ţime, învingând în toate întâlnirile şi reuşind să urce pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere. Sezonul estival a continuat cu competiţiile de volei pe plajă din cadrul Campionatului Republicii Moldova. De această dată voleibalistele de la USM au invadat podiumul de premiere.

Titlul de campioană, într-o luptă plină de dramatism, dar şi de multă spectaculozitate, a fost cucerit de Ecate-rina Arabadji, Facultatea de Ştiinţe Economice, şi Poli-na Idjilova, fostă usemistă, care actualmente studiază în Franţa. Surorile Olga şi Eugenia Ceban de la Faculta-tea de Drept au devenit vicecompioane naţionale, ediţia 2012, iar Maria Graboveţchi de la Faculatatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei şi Natalia Lucoşchina de la Facul-tatea de Ştiinţe Economice au fost răsplătite cu medalii de bronz.

Cupa Republicii Moldova este un trofeu pe care echipa feminină de volei a USM l-a cucerit deja de şase ori. Ediţia 2012 a întregit galeria voleiului feminin de la USM cu încă o cupă. Şi de această dată, arbitrul de categorie internaţiona-lă Veaceslav Prozorov a aliniat pentru meciul final echipele

de la USM şi ASEM. Iscusita noastră antrenoare - jucătoare Iulia Mardar a reuşit să impună adversarelor un plan tac-tic bine chibzuit, bazat pe folosirea eficientă a plusului de dinamism şi variantelor tehnice utilizate cu efect în fazele de atac, fapt ce a permis fetelor noastre să obţină o victorie clară cu 3 : 1 (25-18, 25-20, 22-25 şi 25-18), intrând pentru a şaptea oară în posesia Cupei Republicii Moldova.

Luna decembrie a adus în palmaresul voleibalistelor noastre titlurile de Campioană a R.Moldova la volei clasic (şase jucătoare în teren) şi volei pe plajă în sală (două jucă-toare).

Cele nouă formaţii participante la Campionatul Naţional (volei clasic) au susţinut câte două meciuri, acasă şi în de-plasare. Discipolele Iuliei Mardar au învins în toate meciu-rile, acumulând maximum de puncte, şi au intrat în posesia medaliilor de aur, fiind urmate de titularele reprezentativei

Academiei de Studii Economice din Moldova şi ale celor de la Universitatea Tehnică a Moldovei. Au urmat în ordi-ne echipele Speranţa (Chişinău), a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău, PGU Tiraspol, respectiv Olimpia Chişinău.

La volei pe plajă (în sală) duetul de la USM Ecaterina Arabadji şi Eugenia Ceban şi-au demonstrat supremaţia în faţa echipei Speranţa, surclasând-o cu scorul de 2 : 0, iar lo-cul III i-a revenit altei perechi usemiste, Maria Graboveţchi şi Olga Ceban. În acest ultim act voleibalistic al anului 2012, sportivele noastre şi-au adjudecat aurul şi bronzul.

Iată şi numele acestor minunate performere de la USM:

Maria Graboveţchi – Facultatea de Psihologie şi Şti-inţe ale Educaţiei; Ecaterina Arabadji – Facultatea de Ştiinţe Economice; Elena Ciobanu – Facultatea de Drept; Daria Tataru – Facultatea de Ştiinţe Economice; Tatiana Cigorescu – Facultatea de Ştiinţe Economice; Veronica luca – Facultatea de Ştiinţe Economice; Anastasia Bur-deinîi – Facultatea de Drept; Olga Ceban – Facultatea de Drept; Eugenia Ceban – Facultatea de Drept;Tamara Bîrcă – Facultatea de Ştiinţe Economice; Valeria Aladova – Facultatea de Ştiinţe Economice; Iulia Mardar - antre-nor - jucător, lector superior, magistru, maestru în sport.

Pentru aceste rezultate notabile Ministerul Tineretului şi Sportului a R.Moldova le-a conferit voleibalistelor noastre categoria sportivă de candidat în maeştri ai sportului (cu ex-cepţia dnei Iulia Mardar, care este deja maestru).

Vreau să aduc sincere mulţumiri Rectoratului USM pen-tru receptivitatea în acordarea primelor tuturor componen-telor echipei de volei feminin a USM pentru aceste realizări de răsunet în voleiul naţional, iar titularelor echipei şi antre-noarei Iulia Mardar le transmitem cele mai sincere felicitări şi urări de bine, precum şi tradiţionalul „La Mulţi Ani” şi la multe victorii !

Boris BOGUŞ,şef, Catedra Cultură Fizică şi Sport „V. Plângău”,

profesor universitar, Antrenor Emerit al R.Moldova,OM EMERIT.

În acest final de Gerar, ne amintim iar de cel care a dat

glas, vibraţie şi profunzime gân-dirilor şi simţurilor toate ale sufle-telor zbuciumate de nedreptatea şi ipocrizia lumii de odinioară. De cel care făcea parte din şirul oamenilor de cultură elevată şi despre care se spunea :” “Aşa cum odinioară Nekrasov a îmbogăţit poezia rusă, folosind resursele po-eziei ţărăneşti, cum Blok a dezvoltat moti-vele romanţei citadine, ridicand-o la nivelul unei lirici elevate, aşa şi Vîsoţki a demonstrat că acest cântec al său poate fi social şi de stringentă ac-tualitate, filozofic şi profund, gro-tesc şi comic, liric şi confesiv. El a descoperit în cultura noastră o nouă orientare stilistică, a repus în drepturi fosta variantă indecentă

a folclorului orăşenesc” (E. Ser-gheev).

Această îmgemănare dintre gând şi sunet, voce şi melodie ră-mâne cristal cu mii şi mii de nuan-

ţe, ce-i frapa pe ascultă-tori, chiar şi pe cei care nu-i cunoşteau limba. Ce bucurie radia cant- autorul când, după pri-mul cîntec interpretat în sală cu un asemenea public, exclama în culi-se, trăgându-şi sufletul: “De acuma-s ai mei, i-am cucerit!”.

Zilele acestea ma-rele bard al Rusiei ar

fi împlinit 75 de ani. Ce păcat că a plecat aşa devreme. Dar, vorba unui cântec celebru ce-i aparţine: „Я, конечно, вернусь” (Sigur, am să revin)... A revenit şi va re-veni mereu...

Petru DERESCU, Conferenţiar, USEM

Cuvântul latinesc curriculum a

intrat în vocabularul nostru în ultimii ani și apare frecvent în con-texte referitoare la sis-temul educațional, unde orice disciplină de stu-diu are un curriculum, adică o programă, la fel de răspândită fiind și de-

numirea curriculum vitae.În limba latină curriculum are mai multe

semnificații, printre care figurează alergare, cursă, parcurgere, drum, scurtă privire, iar verbul respectiv, currere, înseamnă a alerga, a se grăbi, a parcurge. Limbile moderne actuale au preluat ideea de parcurgere,

drum, scurtă privire, precum și sintagma curriculum vitae (cu sensul de Biografie scurtă, cuprinzând toate indicațiile privitoare la starea civilă, la situația unui candidat etc.), această denumire având și o abreviere curentă, CV (pronunțată „sivi”).

Și dacă în ceea ce privește CV-ul lucrurile sunt cât de cât clare, denumirea curriculum din domeniul didactic apare adeseori cu forme greșite, generate de o interpretare eronată a ortografiei acestui cuvânt. Latinescul curriculum este forma de singular, iar curricula este pluralul acestui substantiv, ca și în cazul altui cuvânt latin, verbum sg. – verba pl. din cunoscutul dicton Verba volant, scripta manent – Vorbele zboară, scrisul rămâne.

Mulți însă consideră că forma curricula

este la singular, ca și casa, masa, făcând o analogie eronată cu formele articulate de singular ale substantivelor feminine din limba română. Tot prin această falsă analogie a apărut și „un plural din plural” - ”curricule”, ca și case, mese, căci este mai ușor să spunem greșit ”două curicule”, decât să zicem corect, dar neobișnuit pentru noi două curricula.

Pentru a împăca obișnuința cu gramatica, ar trebui folosită o altă formă de plural al lui curriculum, cea cu sufixul românesc - curriculumuri, prin analogie cu podiumuri, referendumuri ș.a. E drept că acestea – curriculumuri, curriculumurile, curriculumurilor – nu sunt prea ușor de pronunțat, însă ne putem consola cu faptul că totuși în comunicare prevalează

singularul – curriculum. Important este să nu ne lăsăm ademeniți de inexistentele ”curriculă” și ”curricule”, care, deși sunt greșit ticluite, apar cu duiumul în textele referitoare la sistemul educațional: „o curriculă de nouă generație” (corect: un curriculum), „curricule naționale” (corect: curriculumuri sau curricula naționale); „noile curricule pe specialități” (corect: noile curriculumuri).

Prin urmare, într-o exprimare corectă și îngrijită se vor folosi curriculum pentru singular și curricula sau curriculumuri pentru plural, evitându-se formele inadecvate „curriculă” și „curricule”.

Irina COnDREA,şef Catedra limba Română,

profesor universitar

Scrierea şi vorbirea corectă

Doamna profesor Cornelia Cincilei este meri-toriu considerată unul dintre cei mai iubiţi şi

apreciaţi profesori ai Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine. De peste douăzeci de ani, de când şi-a început activitatea didactică şi ştiinţifică la Universitatea de Stat din Moldova, domnia sa continuă să fascineze atât colegii, cât şi discipo-lii săi, fie aceştia studenţi, masteranzi, fie doctoranzi, prin dimensiunea enci-clopedică a cunoştinţelor ce le posedă, prin profunzimea personalităţii sale, prin profesionalismul rafinat, prin bu-nătatea sufletească care inspiră, moti-vează dar şi obligă la responsabilitate, prin evoluţie permanentă. O cunoaş-tem drept un profesor adevărat care reuşeşte să suscite interesul faţă de specialitate şi care permite celor din preajmă să crească.

În formarea sa profesională, doamna Cornelia Cincilei a urmat cursurile unor instituţii prestigioase de profil: în 1975 a absolvit Facultatea de filologie a Universităţii de Stat din Vilnius, iar în 1985 a susţinut teza de doctor la Institutul de Lingvistică al Academi-ei de Ştiinţe a URSS. Au urmat apoi stagii la diverse universităţi: H. Humphrey Institute of Public Affairs,

Universitatea din Minnesota, Child Development Cen-ter, Georgetown University, Washington D.C.; treinin-guri pentru profesori universitari şi pentru formatori în SUA, Marea Britanie, România, Ungaria, Bulgaria. Din 1994 este directorul programului educaţional Pas

cu Pas - program internaţional pentru copii, pedagogi şi familii.

Preocupările sale de semantică, pragma-tică, tipologie lingvistică, lingvistică cogniti-vă, reflectate în numeroase lucrări ştiinţifice şi metodico-didactice, îşi găsesc aplicare în cursurile predate, în programele elaborate, precum şi în tezele de master şi de doctor pe care Doamna Cornelia Cincilei le ghidează cu mult profesionalism şi dăruire. Ca rezul-tat, în ultimii doi ani (2010-2012) la Catedra Filologie engleză au fost susţinute două teze de doctorat de o calitate indiscutabilă sub

conducerea maestrului lingvistic Cornelia Cincilei.Cu prilejul zilei de naștere, în semn de deosebită

consideraţie şi recunoştinţă, colectivul Catedrei Filo-logia Engleză îi aduce mult distinsei noastre colege şi profesoare cele mai alese urări de sănătate, împliniri, linişte şi fericire alături de cei dragi.

Colectivul Catedrei Filologia Engleză

Omagieri Unul din monştrii sacri

VOlEIBAlISTElE DE lA USM – CAMPIOAnE ABSOlUTE AlE AnUlUI 2012

UN CURRICULUM, DOUĂ CURRICULUMURI ŞI MAI MULTE CURRICULA

DOAMNA CORNELIA CINCILEI – MAESTRU LINGVISTIC „SIGUR , AM SĂ REVIN...”