UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MATEMATIC Ădocshare02.docshare.tips/files/4787/47870911.pdf · Universitatea Spiru Haret . Acreditarea Universit ăŃii Spiru Haret – proces

1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MATEMATIC Ă - INFORMATIC Ă

GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE

DE LICENłĂ

anul universitar 2007-2010

Specializările MATEMATIC Ă şi INFORMATIC Ă

Editura FundaŃiei România de Mâine 2007

2

3

C U P R I N S

Universitatea Spiru Haret 2007 ……………………………….…. 5 Metodologia admiterii în ciclul de studii universitare de licenŃă în anul universitar 2007-2008 ………………………………………

11

Lista facultăŃilor, domeniilor şi specializărilor care organizează admiterea la studii universitare de licenŃă în anul universitar 2007-2008 .....……………………………………………………

15

FacilităŃi ………………………………………………………….. 18

Înmatricularea ……………………………………………………. 19

Înscrierea ………………………………………………………… 19

Calendarul anului universitar 2007-2008 ………………………... 21 Prezentarea facultăŃii ……………………………………………... 24 Specializarea Matematică 28 Planul de învăŃământ – Anul I …………………………………… 28 Programele analitice ale disciplinelor – Anul I ………………….. 29 Planul de învăŃământ – Anul II ………………………………….. 43 Programele analitice ale disciplinelor – Anul II ………………… 44 Planul de învăŃământ – Anul III ……………………………….… 58 Programele analitice ale disciplinelor – Anul III ………………… 59 Specializarea Informatică 75 Planul de învăŃământ – Anul I …………………………………… 76 Programele analitice ale disciplinelor – Anul I ………………….. 77 Planul de învăŃământ – Anul II ………………………………….. 92 Programele analitice ale disciplinelor – Anul II ………………… 93 Planul de învăŃământ – Anul III ……………………………….… 108 Programele analitice ale disciplinelor – Anul III ………………… 109 Pregătirea practică a studenŃilor ……………………………….… 117 ObŃinerea certificatului de competenŃă lingvistică ……………… 126 Perioada/perioadele în care se optează pentru disciplinele la alegere (opŃionale) sau facultative …………………………….…

126

Transferul de credite în interiorul UniversităŃii Spiru Haret ….… 127 Accesul la Biblioteca virtuală a UniversităŃii şi la Internet ……... 127

4

Programe de studii de masterat la specializările din cadrul facultăŃii 127 Centre şi colective de cercetare la nivelul facultăŃii …………….. 128 Cercuri ştiinŃifice studenŃeşti ………………………………….….. 130 Centrele teritoriale ID …………………………………………… 131 Extrase din Regulamentul privind activitatea profesională a studenŃilor 134

5

UNIVERSITATEA SPIRU HARET – 2007 La 19 ianuarie 1991, pe baza prevederilor art.1 din Legea pentru

persoanele juridice nr.21/1924, adunarea generală constitutivă a FundaŃiei România de Mâine a aprobat Actul constitutiv, prin care s-a înfiinŃat FundaŃia România de Mâine – instituŃie social-umanistă de cultură, ştiinŃă şi învăŃământ, autonomă, fără scopuri politice sau patrimoniale, persoană juridică de drept privat, având în structura sa, ca parte integrantă, Universitatea Spiru Haret.

Acreditarea UniversităŃii Spiru Haret – proces premergător înfiinŃării prin lege – s-a realizat prin hotărârea din data de 14 februarie 2000 a Consiliului NaŃional de Evaluare Academică şi Acreditare, organism creat în vederea evaluării şi acreditării insti-tuŃiilor de învăŃământ superior, pentru asigurarea calităŃii procesului de învăŃământ, aflat sub control parlamentar.

Prin Legea privind înfiinŃarea UniversităŃii Spiru Haret din Bucureşti nr.443 din 5 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.491 din 9 iulie 2002, Universitatea Spiru Haret este definită ca „instituŃie de învăŃământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naŃional de învăŃământ”.

În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în structura sa, 30 de facultăŃi şi 49 de specializări , toate acreditate sau autorizate să funcŃioneze, în conformitate cu prevederile legale.

În baza prevederilor Legii învăŃământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Universitatea Spiru Haret organizează forme de învăŃământ la distanŃă şi cu frecvenŃă redusă, precum şi, în condiŃiile înfiinŃării prin lege a UniversităŃii, forme de învăŃământ postuniversitar (studii de masterat).

Universitatea Spiru Haret cultivă valorile ştiin Ńei şi culturii na Ńionale şi universale, asumându-şi misiunea:

• de a forma specialişti cu studii superioare pentru necesităŃile economiei, învăŃământului, ştiinŃei, culturii, artelor, în domeniile dreptului, ştiin Ńelor administrative, sociologiei, psihologiei, ştiin Ńelor educaŃiei, filosofiei, ştiin Ńelor comunicării,

6

marketingului, contabilit ăŃii, managementului, finanŃelor, administrării afacerilor, geografiei, istoriei, matematicii, informaticii, medicinei, limbilor şi literaturilor str ăine, limbii şi literaturii române, rela Ńiilor interna Ńionale şi studiilor europene, arhitecturii, muzicii, teatrului, culturi i fizice şi sportului;

• de a asigura perfecŃionarea specialiştilor prin învăŃământ postuniversitar;

• de a promova spiritul gândirii libere , critice; • de a dezvolta cercetarea ştiin Ńifică, în permanentă cola-borare

cu instituŃii similare din Ńară şi de peste hotare; • de a asigura pregătirea tinerilor proveniŃi din alte Ńări; • de a sprijini promovarea principiilor democratice,

respectarea drepturilor şi libert ăŃilor fundamentale ale omului în cadrul statului de drept.

Universitatea Spiru Haret • oferă tinerilor şansa unei pregătiri superioare, în condiŃii

care să permită valorificarea capacităŃilor şi înclinaŃiilor acestora;

• pune accent pe acele domenii de studii de licenŃă şi specializări, pentru care tinerii manifestă interes deosebit şi care răspund necesităŃilor actuale şi viitoare ale României;

• realizează un învăŃământ superior dinamic, în măsură să integreze operativ, în planuri şi programe de învăŃământ, cuceririle noi, semnificative pe plan mondial, ale cunoaşterii şi culturii ;

• valorific ă tradi Ńiile înaintate ale învăŃământului românesc şi contribuŃiile româneşti la dezvoltarea ştiinŃei şi culturii;

• promovează interdisciplinaritatea în conceperea şi desfăşurarea procesului de învăŃământ şi a cercetării ştiinŃifice;

• asigură un învăŃământ formativ , capabil să ofere viitorilor absolvenŃi deprinderea de a-şi perfecŃiona pregătirea de specialitate şi pe cea de cultură generală.

Universitatea Spiru Haret a aderat la idealurile şi principiile înscrise în Magna Charta Universitatum, adoptată la Bologna, în anul 1988.

Rectorul UniversităŃii, prof.univ.dr. Aurelian Bondrea, a semnat, în septembrie 2005, la Bologna, Magna Charta Universitatum, angajându-se, în numele UniversităŃii Spiru Haret, să respecte şi să promoveze valorile şi

7

drepturile universitare fundamentale, aşa cum au fost ele formulate în cuprinsul acestui document programatic.

În întreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret promovează principiile autonomiei universitare şi ale libertăŃii academice, valorile democratice şi umaniste, în spiritul respectului deplin faŃă de drepturile fundamentale ale omului.

Începând cu anul universitar 2005-2006, se aplică prevederile Legii nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare, ale Hotărârii Guvernului României nr.88/2005 privind organizarea studiilor universitare de licenŃă şi ale Ordinului Ministrului Educa Ńiei şi Cercetării nr. 3235/2005 privind organizarea ciclului de studii universitare de licenŃă. În acest sens, au intrat în vigoare noile planuri de învăŃământ pentru studiile universitare de licenŃă, începând cu anul I de studii.

În cadrul UniversităŃii Spiru Haret funcŃionează, în anul uni-versitar 2007-2008, 30 de facultăŃi, cu 49 specializări pentru care se organizează admitere în anul I (vezi p. 16-18).

Pentru domeniile de licenŃă menŃionate, se organizează admitere, în anul I de studiu 2007-2008, în perioada iulie-septembrie 2007.

Începând cu anul de învăŃământ 2007-2008, în structura UniversităŃii Spiru Haret va funcŃiona, la Bucureşti, Facultatea de Medicină, specializarea medicină, cu predare în limbile franceză şi engleză, în parteneriat cu universităŃi din FranŃa şi Marea Britanie.

În cadrul facultăŃilor UniversităŃii învaŃă peste 100.000 de studenŃi la formele de învăŃământ de zi, cu frecvenŃă redusă şi la distanŃă.

În ultimii 10 ani, au absolvit cursurile UniversităŃii peste 50.000 de studenŃi.

A luat amploare învăŃământul la distanŃă. În toate judeŃele Ńării şi în municipiul Bucureşti, Universitatea Spiru Haret a înfiinŃat o reŃea naŃională de 44 centre teritoriale pentru învăŃământ la distanŃă. Astfel de centre funcŃionează, de asemenea, în SUA, Spania, Marea Britanie, FranŃa, Italia, Germania, Grecia, Ungaria, Republica Moldova, Israel, R.P. Chineză. Această formă modernă de desfăşurare a procesului învăŃării beneficiază de o infrastructur ă de excepŃie, constând în peste 3.000 de calculatoare de ultim ă generaŃie care au legătură con-tinuă la Internet, precum şi de programul de evaluare Exam ViewPro, folosit în marile universităŃi din Ńările dezvoltate.

În acelaşi timp, au fost organizate peste 60 de programe de studii de masterat, la care au fost înscrişi, în perioada 2004-2006, circa 5.000 de

8

masteranzi. Având în vedere creşterea ponderii studiilor de masterat în ansamblul activităŃii universitare şi, Ńinând seama de interesul şi solicitările privind această formă superioară de formare şi perfecŃionare profesională, Senatul UniversităŃii Spiru Haret a hotărât organizarea studiilor de masterat online la programe avizate de Ministerul EducaŃiei şi Cercetării pentru forma de învăŃământ de zi. În concordanŃă cu strategia proprie de modernizare a procesului de învăŃământ, pe baza introducerii noilor tehnologii informatice, Universitatea Spiru Haret a achiziŃionat, cu un efort financiar deo-sebit, o platformă informatică dintre cele mai moderne – platforma Blackboard pentru învăŃământul online.

În baza prevederilor legale în vigoare şi, având în vedere orientările strategice ale UniversităŃii, prin hotărârea Senatului au luat fiinŃă şi funcŃionează următoarele departamente: Departamentul pentru învăŃământ la distanŃă, Departamentul pentru învăŃământul cu frecvenŃă redusă, Departamentul pentru pregătirea personalului didactic, Departamentul de Limbi Străine şi Departamentul pentru coordonarea programelor de masterat on-line, Departamentul I.T., precum şi Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră.

Personalul de învăŃământ şi cercetare al UniversităŃii însumează 1.500 cadre didactice şi cercetători ştiinŃifici, profesori, conferenŃiari, lectori şi asistenŃi universitari, cadre didactice şi cercetători de valoare, cu vocaŃie didactică şi ştiinŃifică de netăgăduit.

Activitatea de cercetare ştiin Ńifică se desfăşoară în cele peste 70 de colective de cercetare, organizate pe programe, proiecte şi teme. În Universitate funcŃionează 40 de laboratoare de cercetare. Activitatea acestor unităŃi este integrată cu cele 6 institute de cercetare de profil din cadrul FundaŃiei România de Mâine şi al UniversităŃii Spiru Haret: Institutul ode Sociologie şi Opinie Publică, Institutul de Studii pentru Dezvoltarea Economico-Socială a României, Institutul de RelaŃii Interna Ńionale şi Studii Europene, Institutul de Cercetare Medicală Ştefan Milcu, Institutul de Ştiin Ńe Juridice şi Administrative şi Institutul de Ştiin Ńe Agronomice şi Medicină Veterinară.

Cadrele didactice şi de cercetare din Universitatea Spiru Haret au desfăşurat şi desfăşoară activitate de cercetare pe bază de contract, cu numeroase instituŃii din Ńară şi străinătate, participă la Programul Leonardo da Vinci, Programul Socrates şi Programul CERES.

Perioada ultimilor ani a fost marcată de amplificarea relaŃiilor de cooperare, în plan intern şi internaŃional, între FundaŃia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret şi fundaŃii, asociaŃii, universităŃi, alte

9

instituŃii. FundaŃia şi Universitatea au participat la manifestări importante, interne şi externe, au încheiat parteneriate, au stabilit relaŃii de colaborare în diverse domenii.

Membră a AlianŃei Universitare pentru DemocraŃie, care grupează peste 150 de universităŃi din Statele Unite ale Americii şi din Ńări ale Europei Centrale şi de Est, instituŃia noastră a fost prezentă, având o participare activă, la reuniunile desfăşurate anual. FundaŃia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret au fost vizitate de ambasadori, de personalităŃi ale vieŃii academice, ştiinŃifice şi cul-turale, au încheiat parteneriate sau au stabilit relaŃii de colaborare cu instituŃii similare din S.U.A, Japonia, R.P. Chineză, Marea Britanie, FranŃa, Germania, FederaŃia Rusă, Spania, Grecia, Israel, Danemarca, Olanda, ElveŃia, Italia, Liban.

Universitatea a participat la manifestări ştiinŃifice de anvergură naŃională, a fost prezentă la evenimente educaŃionale de nivel mondial – Târgul Mondial al EducaŃiei, Lisabona, 2003; Târgul de EducaŃie din Orientul Mijlociu, Beirut, 2004; Expozi Ńia InternaŃională de EducaŃie, Beijing, 2005; ConferinŃa InternaŃională „Online Educa, Berlin, 2005 etc.

Cu prilejul celebrării a 25 de ani de Pontificat, Universitatea Spiru Haret a decernat titlul de Doctor Honoris Causa SanctităŃii Sale Papa Ioan Paul al II-lea, preşedintele FundaŃiei România de Mâine şi rectorul UniversităŃii Spiru Haret fiind invitat, de Suveranul Pontif, la Castel Gandolfo. Totodată, au fost decernate Diplome de ExcelenŃă unui număr mare de personalităŃi ale vieŃii academice, ştiinŃifice şi culturale din Ńară şi de peste hotare.

Universitatea Spiru Haret a dezvoltat şi consolidat, an de an, baza materială proprie, astfel încât, în prezent, dispune de 32 imobile, cu suprafaŃa totală de 98.775 m2, pentru desfăşurarea, în condiŃii deosebite, a procesului de învăŃământ, a activităŃii de cercetare ştiinŃifică, cultural-educative şi sportive în Bucureşti, la ConstanŃa, Craiova, Cluj-Napoca, Braşov, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung Muscel, Blaj.

InvestiŃii substanŃiale au fost făcute şi pentru achiziŃionarea de calculatoare de ultimă generaŃie, aparatură, echipamente performante, pentru editare de carte, pentru echiparea şi buna funcŃionare a postului propriu de televiziune România de Mâine. Post naŃional universitar şi cultural, singurul cu acest profil în audiovizualul din Ńara noastră, Televiziunea România de Mâine transmite emisiuni specializate pentru învăŃământ, precum şi emisiuni cu caracter ştiinŃific, cultural, educativ şi sportiv, informativ universitar, de larg interes public.

10

Sub egida FundaŃiei România de Mâine şi UniversităŃii Spiru Haret apare publicaŃia periodică Opinia NaŃională în care se publică materiale didactice.

FundaŃia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret dispun de editură, laborator de tehnoredactare şi tipografie proprii , situate în Splaiul IndependenŃei nr.313. Editura FundaŃiei România de Mâine a editat, pentru anul universitar 2005-2006, 200 titluri (cursuri, caiete de seminar, teste grilă şi alte materiale didactice), într-un tiraj de 300.000 exemplare, cu o valoare totală de circa 5.000.000 RON.

În anul universitar 2000-2001 a fost dat în funcŃiune un modern complex multifuncŃional studenŃesc – Clubul FundaŃiei România de Mâine şi al UniversităŃii Spiru Haret, situat în Bd. Metalurgiei nr.87. În acelaşi scop, au fost realizate amenajări importante la Braşov şi Câmpulung Muscel. Căminele UniversităŃii, situate în Bucureşti, Aleea MoldoviŃa nr.5-10 şi Bd. Energeticienilor nr.9-11, totalizează peste 1.200 locuri.

Universitatea oferă studenŃilor condiŃii deosebite pentru practicarea activităŃilor sportive în cadrul Complexului sportiv, situat în Şos. Berceni nr. 104, care cuprinde: stadion cu o capacitate de 10.000 locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet.

În vederea dezvoltării în condiŃii optime a bazei materiale proprii, a fost elaborat proiectul Complexului Universitar şi Cultural România de Mâine, în cadrul căruia vor fi construite, în următorii ani, un nou edificiu al UniversităŃii, un Spital clinic universitar, un Centru de conferinŃe, un hotel-cămin pentru studenŃi, un hotel de 4 stele pentru visiting professors, amplasate în Calea Văcăreşti şi bd. Tineretului.

Toate aceste aspecte evidenŃiază deschiderea amplă spre Ńară şi spre lume a FundaŃiei România de Mâine şi a UniversităŃii Spiru Haret. Prin întreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret face dovada de necontestat a prestigiului câştigat, a menirii sale de promovare a valorilor învăŃământului, ştiinŃei, culturii naŃionale în spaŃiul universal.

Se poate spune că Universitatea noastră, al cărei spirit tutelar este marele sociolog şi matematician de recunoaştere internaŃională Spiru Haret, creator al învăŃământului românesc modern, se afirmă, prin realizările sale, prin calitatea activităŃii didactice şi de cercetare, prin condiŃiile de studiu pe care le oferă studenŃilor, drept una dintre prestigioasele universităŃi din sistemul naŃional de învăŃământ.

11

METODOLOGIA ADMITERII ÎN CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICEN łĂ ÎN ANUL UNIVERSITAR 2007-2008

În conformitate cu prevederile Legii învăŃământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare,

în conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare,

în temeiul Hotărârii de Guvern nr. 88/2005 privind organizarea studiilor universitare de licenŃă şi a dispoziŃiilor din O.M.E.C. nr. 3404/2006 privind criteriile generale de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenŃă pentru anul 2007–2010,

Senatul UniversităŃii Spiru Haret stabileşte următoarea Metodologie:

I. ORGANIZAREA ADMITERII

Art. 1. Ciclul de studii universitare de licenŃă se organizează pe domenii de studiu.

Art.2. (1) Admiterea în Universitatea Spiru Haret se organizează pe domenii de studiu de licenŃă.

(2) Constituirea formaŃiunilor de studiu pe specializări se face după exprimarea opŃiunilor de către candidaŃii admişi, cu luarea în considerare a planului strategic al universităŃii.

Art.3 . Admiterea se organizează pe domenii de studiu prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 88/2005, la specializările acreditate şi autorizate ale UniversităŃii Spiru Haret.

Art. 4. Pentru toate formele de învăŃământ ale ciclului universitar de licenŃă, admiterea se organizează astfel:

în perioada mai–septembrie a.c., pentru candidaŃii posesori de diplomă de bacalaureat din promoŃiile anterioare anului 2007;

în perioada iulie-septembrie a.c., pentru candidaŃii absolvenŃi de liceu ai promoŃiei 2007, care au promovat examenul de bacalaureat, pe baza adeverinŃei eliberate de liceu, în care se precizează media generală şi notele obŃinute la probele susŃinute, până la dobândirea diplomei de bacalaureat.

Art. 5 . Admiterea pentru anul universitar 2007–2008 se desfăşoară pentru formele de învăŃământ zi, FrecvenŃă redusă (F.R.) şi ÎnvăŃământ la distanŃă (I.D.).

12

II. CANDIDA łII LA ADMITERE

Art. 6 . Pot candida la admiterea în învăŃământul superior, în ciclul de studii universitare de licenŃă, absolvenŃii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta.

Art. 7 . Documentele necesare înscrierii la admitere sunt următoarele:

• diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta) sau adeverinŃă eliberată de liceu, pentru candidaŃii care au promovat examenul de bacalaureat în anul 2007, în original;

• certificatul de naştere, în copie (xerox); • certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox); • adeverinŃă medicală tip; • copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă

codul numeric personal; • 3 fotografii tip buletin de identitate; • adeverinŃă de la facultatea la care se află diploma de

bacalaureat, în original (pentru cei care urmează a doua facultate);

• un dosar plic.

Art. 8 . CandidaŃii din străinătate, conform Ordinului Ministrului EducaŃiei şi Cercetării nr.4501/2003, se pot înscrie numai la specializări acreditate, din cadrul UniversităŃii noastre şi pot fi înmatriculaŃi după primirea aprobării scrise din partea MEC – DirecŃia Generală RelaŃii InternaŃionale.

Pentru aceasta, candidaŃii respectivi vor depune dosarele de studii, care vor cuprinde:

- diploma de bacalaureat – copie legalizată a documentului original şi traducere legalizată, în limba română;

- copii ale certificatelor de naştere, de căsătorie, paşapoartelor şi altor acte de identitate.

Art.9 . (1) Taxa de înscriere la admitere este de 60 RON. (2) Fiii de Ńărani, cadre didactice, pensionari şi şomeri, aflaŃi în

întreŃinerea părinŃilor, sunt scutiŃi de plata taxei de înscriere pentru admitere.

Această facilitate se acordă:

13

• candidaŃilor fii de Ńărani, în baza adeverinŃei eliberate de primăria comunei unde domiciliază părinŃii lor, care să ateste că unica sursă de venit a acestora este agricultura;

• candidaŃilor fii de cadre de didactice, în temeiul unei adeverinŃe eliberate de şcoala unde funcŃionează părintele;

• candidaŃilor fii de pensionari, în baza cuponului de pensie din ultima lună;

• candidaŃilor fii de şomeri, în temeiul unei adeverinŃe care să ateste statutul de şomer al părintelui;

(3) De asemenea, sunt scutiŃi de taxa de admitere şi taxele de şcolarizare candidaŃii care au obŃinut distincŃii la olimpiadele naŃionale, olimpiadele şi concursurile internaŃionale.

Art.10. Înscrierea şi admiterea se desfăşoară la sediul central al UniversităŃii Spiru Haret din Bucureşti, Str. Ion Ghica nr. 13, Sectorul 3, la sediile facultăŃilor din Bucureşti, ConstanŃa, Braşov, Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung-Muscel, Blaj şi la Centrele pentru învăŃământ la distanŃă ale UniversităŃii Spiru Haret din Ńară şi din străinătate.

III. DESFĂŞURAREA ŞI REZULTATUL ADMITERII

Art. 11. (1) Admiterea în anul I se face, în principal, pe baza rezultatelor obŃinute la examenul de bacalaureat, a fişei-chestionar şi a discuŃiei pe care o poartă un membru al comisiei de admitere cu fiecare candidat în parte, pe marginea răspunsurilor din fişa-chestionar.

(2) Pentru domeniile/specializările: arhitectură, teatru, muzică, cultură fizică şi sport, limbi şi literaturi, relaŃii internaŃionale şi studii europene, facultăŃile organizează teste de aptitudini.

(3) Fişa-Chestionar se semnează de cadrul didactic care a realizat interviul şi se validează de conducerea facultăŃii respective.

(4) Rezultatele admiterii se comunică după susŃinerea interviului şi, după caz, a testelor de aptitudini.

14

IV. ALTE PRECIZ ĂRI ŞI DISPOZIłII FINALE

Art. 12 (1) Taxele de şcolarizare pentru anul universitar 2007-2008 se menŃin la acelaşi nivel ca în anii precedenŃi, fiind următoarele:

Specializarea ZI ID + FR Drept; AdministraŃie publică; Contabilitate şi informatică de gestiune; FinanŃe şi Bănci; Marketing; Afaceri internaŃionale; Administrarea afacerilor; Management; Sociologie; Psihologie; Pedagogie; Filosofie; Jurnalism; Geografie; Pedagogie muzicală; Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină; Istorie; RelaŃii internaŃionale şi studii europene; Matematică; Informatică.

1.200 RON

900 RON

Limba şi literatura străină A – Limba şi literatura străină B; EducaŃie fizică şi sportivă.

1.500 RON

900 RON

Artele spectacolului de teatru; Kinetoterapie şi motricitate specială; Arhitectură.

1.500 RON

-

Medicină veterinară. 2.200 RON

-

(2) Prezenta Metodologie pentru admiterea în ciclul de studii

universitare de licenŃă în anul universitar 2007–2008 a fost aprobată de Senatul UniversităŃii Spiru Haret la data de 25 aprilie 2006.

Rectorul UniversităŃii Spiru Haret, Prof. univ. dr. Aurelian Bondrea

15

LISTA FACULT ĂłILOR, DOMENIILOR ŞI SPECIALIZ ĂRILOR LA CARE SE ORGANIZEAZ Ă

ADMITEREA LA STUDII UNIVERSITARE DE LICEN łĂ PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2007-2008

Facultatea Domeniul de licenŃă Specializarea

Forma de

organizare

Limba şi literatura străină A (engleză, franceză) - Limba şi literatura străină B (franceză, engleză, ger-mană, spaniolă, italiană, rusă, latină)

ZI/ID/FR Limbi şi Literaturi Străine, Bucureşti

Limbă şi literatură

Limba şi literatura străină A (engleză, franceză) - Limba şi literatura străină B (arabă, japoneză, chineză)

ZI/ID

Drept Drept ZI/ID/FR Drept şi AdministraŃie Publică, Bucureşti

ŞtiinŃe administrative

AdministraŃie publică ZI/ID/FR

EducaŃie fizică şi sportivă ZI/ID/FR EducaŃie Fizică şi Sport, Bucureşti

Cultură fizică şi sport Kinetoterapie şi motricitate

specială ZI

Marketing Marketing ZI/ID/FR Marketing şi Afaceri Economice InternaŃionale, Bucureşti

Economie şi afaceri internaŃionale

Afaceri internaŃionale ZI/ID/FR

Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune

ZI/ID/FR Management Financiar-Contabil, Bucureşti Management Management ZI/ID/FR

FinanŃe şi Bănci, Bucureşti

FinanŃe FinanŃe şi Bănci ZI/ID/FR

16


Forma de

organizare

Medicină Veterinară, Bucureşti

Medicină veterinară

Medicină veterinară ZI

Filosofie Filosofie ZI/ID/FR Filosofie şi Jurnalism, Bucureşti

ŞtiinŃe ale comunicării Jurnalism ZI/ID/FR

Sociologie Sociologie ZI/ID/FR Sociologie-Psihologie, Bucureşti Psihologie Psihologie ZI/ID/FR

Management Management ZI/ID/FR Management, Braşov Contabilitate Contabilitate şi informatică

de gestiune ZI/ID/FR

Muzică, Bucureşti Muzică Pedagogie muzicală ZI/ID/FR

Geografie, Bucureşti Geografie Geografie ZI/ID/FR

Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR


Management Financiar-Contabil, ConstanŃa Management Management ZI/ID/FR Teatru, Bucureşti Teatru Artele spectacolului de

teatru ZI

Limba şi Literatura Română, Bucureşti

Limbă şi literatură

Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină (engleză, franceză)

ZI/ID/FR

Istorie, Bucureşti Istorie Istorie ZI/ID/FR

RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene, Bucureşti

RelaŃii internaŃionale şi studii europene

RelaŃii internaŃionale şi studii europene ZI/ID/FR

ŞtiinŃe administrative AdministraŃie publică ZI/ID/FR ŞtiinŃe Juridice

şi Administrative, Braşov Drept Drept ZI/ID/FR

17


Forma de

organizare

Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR

FinanŃe FinanŃe şi Bănci ZI/ID/FR Management Financiar-Contabil, Craiova

Economie şi afaceri internaŃionale

Afaceri internaŃionale ZI/ID/FR

Drept şi AdministraŃie Publică, Craiova

Drept Drept ZI/ID/FR


ZI/ID/FR


Contabilitate şi FinanŃe, Câmpulung Muscel Administrarea

afacerilor Administrarea afacerilor ZI/ID/FR

Matematică Matematică ZI/ID/FR Matematică - Informatică, Bucureşti Informatică Informatică ZI/ID/FR

Arhitectură, Bucureşti

Arhitectură Arhitectură ZI

Drept Drept ZI/ID/FR Drept şi AdministraŃie Publică, ConstanŃa

ŞtiinŃe administrative

AdministraŃie publică ZI/ID/FR

Psihologie Psihologie ZI/ID/FR Psihologie şi Pedagogie, Braşov

ŞtiinŃe ale educaŃiei

Pedagogie ZI/ID/FR

Drept şi AdministraŃie Publică, Râmnicu Vâlcea

Drept Drept ZI/ID/FR

Contabilitate şi FinanŃe,


ZI/ID/FR

18


Forma de

organizare

şi FinanŃe, Râmnicu Vâlcea


FinanŃe şi Bănci, Blaj


Management Financiar-Contabil, Blaj

Administrarea afacerilor

Administrarea afacerilor ZI/ID/FR

Matematică-Informatică, Blaj

Informatică Informatică ZI/ID/FR

FACILIT ĂłI Universitatea Spiru Haret acordă studenŃilor, inclusiv celor care

susŃin admiterea în anul 2007, următoarele facilităŃi: • menŃinerea taxelor de şcolarizare în anul universitar 2007-2008 la

nivelul celor din anii anteriori şi posibilitatea achitării lor în trei rate; • neperceperea de taxe de înscriere la admiterea pentru fiii de Ńărani,

cadre didactice, pensionari şi şomeri (aflaŃi în întreŃinerea părinŃilor); • acordarea de burse de merit, în valoare de peste 3 miliarde lei

pentru anul universitar 2007-2008, pentru studenŃii care au obŃinut, în anul de învăŃământ precedent, medii între 9 şi 10, asigurându-le, astfel, studii gratuite; se stimulează, prin burse, competiŃia, se motivează efortul şi se pun în valoare capacităŃile intelectuale, aptitudinale şi talentul studenŃilor UniversităŃii Spiru Haret; tipurile de burse sunt: categoria A, care se obŃine cu media minimă de 9,50 şi reprezintă scutire de plată a ratelor a II-a şi a III-a ale taxei de şcolarizare pentru anul şcolar următor anului în care a obŃinut media respectivă, şi categoria B – media minimă 9,00 şi reprezintă scutire de rata a II-a din cele trei ale taxei de şcolarizare;

• achiziŃionarea de cursuri şi manuale universitare, realizate în editura şi tipografia proprii, cu o reducere de 30% din preŃul cărŃii;

19

• vizionarea emisiunilor Televiziunii România de Mâine (TvRM) – post naŃional universitar şi cultural, creat special pentru a veni în spijinul celor dornici să înveŃe şi să se cultive – şi accesul gratuit la publicaŃia Opinia naŃională, săptămânal de opinie, informaŃie şi idei de larg interes naŃional;

• masa, în cantinele proprii din Bucureşti şi Braşov, subvenŃionată cu 30% de către FundaŃia România de Mâine;

• cazare în căminele proprii din Bucureşti; • acces gratuit la cluburile studenŃeşti proprii din Bucureşti, Braşov

şi Câmpulung şi în Complexul sportiv propriu din Bucureşti, care cuprinde un stadion de 10.000 de locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet etc.

ÎNMATRICULAREA

StudenŃii admişi în anul I de studiu sunt înmatriculaŃi prin Ordinul Rectorului UniversităŃii, pe baza aprobării cererii de înscriere şi a semnării Contractului student - Universitate.

StudenŃii transferaŃi de la alte universităŃi sunt înmatriculaŃi prin Ordinul Rectorului UniversităŃii Spiru Haret, în baza aprobării cererii de transfer şi a semnării Contractului între student şi Universitate. ÎNSCRIEREA

Înscrierea studentului(ei) în anul I se face la cererea acestuia (acesteia), în maximum 10 zile de la data la care a fost declarat(ă) admis(ă), dacă are dosarul complet, a achitat integral sau prima rată a taxei de şcolarizare, a completat şi semnat fişa de înscriere şi contractul anual de studii. Fiecare student(ă) este înscris(ă) în registrul matricol, sub număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare, în facultatea respectivă.

Înscrierea studentului(ei) în anul al II-lea şi următorii se face pe baza rezultatelor şcolare din anul universitar precedent. Pentru a fi înscris, studentul(a) este obligat(ă) să completeze şi să semneze contractul anual de studii şi fi şa de înscriere, în care se consemnează şi numărul chitanŃei cu care a achitat taxa anuală de şcolarizare stabilită sau prima rată a acesteia. Contractul anual de studii şi fi şa de înscriere, completate la fiecare început de an universitar, constituie dovada că studentul(a) a luat la cunoştinŃă de Regulamentul privind activitatea profesională a studenŃilor şi că s-a angajat să-l respecte. Data până la care se poate face înscrierea este 1 octombrie al fiecărui an.

AbsolvenŃii cu diplomă ai învăŃământului superior de scurtă du-rată (colegii universitare, institute pedagogice de 3 ani) pot continua, cu

20

aprobarea Rectorului UniversităŃii, la recomandarea decanilor, studiile în cadrul ciclului universitar de licenŃă (ZI, FR, ID), la profilul/domeniul studiat iniŃial sau apropiat, cu susŃinerea examenelor de diferenŃă. EVALUAREA

Evaluarea cunoştinŃelor se realizează electronic prin programul ExamViewPro. Pregătirea are la bază cursul titularului de curs şi bibliografia minimală obligatorie indicate în programa analitică.

La disciplinele cu caracter practic modalităŃile de evaluare sunt stabilite în funcŃie de specificul facultăŃii.

21

CALENDARUL ANULUI UNIVERSITAR 2007-2008

Semestrul I

1.X.2007 – 14.XII.2007: Activitate didactică; 17.XII.2007 – 6.I.2008: VacanŃă de Crăciun şi Anul Nou; 8.I.2008 – 26.I.2008 : Activitate didactică; 28.I.2008 – 17.II.2008: Sesiunea de examene de iarnă; 18.II.2008 – 24.II.2008: VacanŃă de iarnă.

Semestrul al II-lea 25.II. 2008 – 31.V.2008: Activitate didactică 2.VI.2008 – 29.VI.2008: Sesiune de examene de vară

x x x

30.VI.2008 – 31.08.2008: VacanŃă de vară; 1.09.2008 - 14.09.2008: Sesiune de examene de toamnă; 22.09.2008 – 28.09.2008: Reexaminări. ObservaŃii - În vacanŃe se programează lecŃiile de sinteză pentru studenŃii de la invăŃământul cu frecvenŃă redusă (FR); - La învăŃământul la distanŃă, sesiunile de examene se programează pe o perioadă mai mare; - Pentru anii terminali de studiu, semestrul al II –lea al anului universitar se încheie cu două săptămâni mai devreme, în vederea pregătirii examenului de licenŃă.

22

23

FACULTATEA DE MATEMATIC Ă ŞI INFORMATIC Ă

24

PREZENTAREA FACULT ĂłII

Facultatea de Matematică - Informatică din cadrul UniversităŃii Spiru Haret funcŃionează din anul 1977 în baza H.G. 294/16 iunie 1997 şi a fost acreditată începând cu anul universitar 2005-2006.

Aşa cum reiese din titulatură, Facultatea de Matematică - Informatică şi-a propus să realizeze o îmbinare firească a celor două componente complementare, matematică şi informatică. Astfel facultatea pregăteşte în egală măsură cadre pentru învăŃământ în cele două domenii, specialişti în informatică, analişti programatori pentru firme de software, dar şi specialişti pentru sisteme bancare, direcŃii de statistică sau societăŃi de asigurări.

In cadrul facultăŃii există trei forme de învăŃământ: zi, cu frecvenŃă redusă (FR) şi învăŃământ la distanŃă (ID).

Ca structură şi mod de organizare, Facultatea de Matematică - Informatică a adoptat principiile generale şi normele care reglementează învăŃământul superior.

Activitatea didactică se desfăşoară pe ani de studiu, grupe pentru seminarii şi subgrupe pentru activităŃi practice, conform standardelor în vigoare.

Managementul programului de studiu este asigurat de Consiliul facultăŃii şi funcŃionează pe baza Cartei Universitare aprobată de Senatul UniversităŃii. Conducerea operativă a facultăŃii se realizează de către:

Decan: Prof. univ. dr. Trandafir Rodica Prodecan: Prof. univ. dr. Duda Iordan Şef catedră: Conf. univ. dr. Baciu Aurora Secretar ŞtiinŃific: Prof. univ. dr. Albeanu Grigore. În toŃi anii de funcŃionare, Facultatea de Matematică - Informatică a

dobândit o experienŃă notabilă prin calitatea procesului de învăŃământ şi a activităŃilor de cercetare, asigurând studenŃilor o temeinică pregătire de specialitate precum şi un larg orizont cultural, astfel încât odată cu încheierea studiilor să se poată dedica cu competenŃă profesiunii alese.

25

Calitatea procesului de învăŃământ este ilustrată şi de rezultatele la examenul de licenŃă, unde rezultatul în procente a absolvenŃilor a fost în medie de 80%.

Rezultatele deosebite se datorează în primul rând programelor de studii organizate pe baza planurilor de învăŃământ care corespund celor mai noi exigenŃe în domeniul specializării, cuprinzând disciplinele fundamentale, disciplinele de specialitate şi complementare care asigură pe lângă aprofundarea cunoştinŃelor fundamentale şi o orientare a studenŃilor spre masterat (prin discipline opŃionale) după terminarea primilor trei ani de studiu.

În al doilea rând, aceste rezultate se datorează corpului didactic cu o înaltă Ńinută ştiinŃifică şi profesională; toate cadrele didactice sunt titularizate în învăŃământul superior, sunt doctori în ştiinŃe sau doctoranzi.

Domeniile de licenŃă, cu un orizont teoretic şi practic mai larg, matematică şi informatică, reprezintă o investiŃie intelectuală de actualitate şi de perspectivă, în condiŃiile integrării învăŃământului universitar românesc în sistemul de exigenŃe şi responsabilităŃi cerute de societatea românească şi de comunitatea internaŃională.

Misiunea studiilor de licenŃă cu durata de trei ani este didactică şi de cercetare ştiinŃifică. Această misiune rezultă din modalitatea de organizare, din conŃinutul procesului didactic şi de cercetare, din modul de alocare a resurselor.

În domeniul activităŃii didactice obiectivele principale sunt: - asigurarea dobândirii cunoştinŃelor fundamentale şi de

specialitate, într-un sistem operaŃional care să asigure competenŃa profesională şi socială,

- formarea de specialişti cu pregătire superioară în domeniile specializării, corespunzătoare nivelului actual recunoscut pe plan european.

La îndeplinirea acestor obiective concură mai mulŃi factori: planul de învăŃământ modern, adaptat noilor cerinŃe ştiinŃifice, programele analitice actualizate anual şi, nu în ultimul rând, colectivul excepŃional de cadre didactice.

Misiunea de cercetare ştiin Ńifică se realizează în paralel cu activitatea didactică şi în completarea acesteia. Pentru realizarea acestei misiuni obiectivele principale sunt:

- participarea la programe de cercetare ştiinŃifică locală, naŃională şi internaŃională,

26

- valorificarea rezultatelor cercetării prin publicaŃii de specialitate şi prin contracte,

- elaborarea de monografii, tratate şi cursuri universitare - organizarea şi participarea la sesiuni ştiinŃifice.

Pentru asigurarea acestor obiective, ansamblul activităŃilor desfăşurate în cadrul FacultăŃii de Matematică - Informatică este centrat pe realizarea unei învăŃări moderne şi performante, astfel încât absolvenŃii să fie în măsură să răspundă exigenŃelor cerute de profesia pe care o vor exercita.

Conducerea FacultăŃii de Matematică - Informatică are în vedere organizarea în continuare de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante.

În prezent pe posturile vacante sunt încadrate cadre didactice asociate, titularizate în învăŃământul superior, cadre de prestigiu care şi-au adus o cotribuŃie deosebită la ridicarea procesului instructiv – educativ prin elaborarea de manuale şi cursuri universitare publicate la Editura FundaŃiei România de Mâine, prin calitatea activităŃii ştiinŃifice şi nu în ultimul rând ca profesori cu o înaltă Ńinută ştiinŃifică şi didactică. Unii dintre aceştia sunt conducători de doctorat. LABORATOARE DE ÎNV ĂłĂMÂNT ŞI CERCETARE

Facultatea de Matematică - Informatică dispune de laboratare moderne de informatică folosite în activităŃile didactice şi de cercetare, dotate cu aparatură de ultimă generaŃie (calculatoare Pentium IV 3.4Mhz, HDD 200GB, 1GB RAM, DVD-W, monitoare LCD, etc). COMPETENłE GENERALE ŞI PROFESIONALE DEZVOLTATE ÎN CADRUL SPECIALIZ ĂRILOR

• compeŃente generale: o dezvoltarea de aptitudini comportamentale pentru a

învăŃa să înveŃe, să comunice, să asculte şi să formuleze raŃionamente juste;

o capacitatea de a lucra în echipe interdisciplinare; o dezvoltarea simŃului critic, al inovaŃiei şi al creativităŃii

• competenŃe profesionale: o cunoaşterea şi stăpânirea tehnologiilor informatice de

bază; o abilităŃi de cercetare în domeniile matematicii şi

informaticii;

27

o selectarea tehnologiilor şi demersurilor corespunzătoare modelării şi soluŃionării problemelor.

OCUPAłII • profesor de matematică şi informatică în învăŃământul

preuniversitar şi universitar; • matematician în domenii socio-economice: bancar, asigurări,

administraŃie, amenajarea teritoriului; • informatician; • cercetator ştiinŃific în echipe interdisciplinare. MenŃionăm că absolvenŃii facultăŃii noastre lucrează în diverse

ramuri ale economiei ca: • în învăŃământ ca profesori de matematică şi informatică; • în domeniul bancar şi de asigurări; • în domeniul IT&C; • în domeniul Mass-Media;

fiind apreciaŃi la locul lor de muncă.

28

SP

EC

IALIZ

AR

EA

MA

TE

MA

TIC

Ă

29

PROGRAME ANALITICE ANUL I

Algebră 1 Algebra 1

Disciplină obligatorie; Anul I, Sem. 1, ore săptămânal, învăŃământ

de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Structuri algebrice: RelaŃii funcŃionale, compunerea funcŃiilor, proprietăŃi. RelaŃii de echivalenŃă, mulŃime factor.

• Monoizi: legi de compoziŃie, monoid, submonoid, monoidul liber generat de o mulŃime, congruenŃe pe un monoid, monoid factor, morfisme de monoizi, teorema fundamentală de izomorfism.

• Grupuri : grup, subgrup, teorema lui Lagrange. Subgrup normal. Grup factor, teorema fundamentală de izomorfism. Ordinul unui element într-un grup. Grupuri ciclice. Grupul permutărilor unei mulŃimi finite.

• Inele, corpuri, algebre: inel, subinel, ideal. Morfisme de inele, teorema fundamentală de izomorfism. Inele booleene, Corpuri, corpul fracŃiilor unui domeniu. Algebre, algebra metricelor, Algebra polinoamelor. Rădăcini ale polinoamelor, corpul rădăcinilor unui polinom. Corpuri finite. Teorema fundamentală a algebrei.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – LecŃii de algebră, Fascicula I, Editura

FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004 2. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – LecŃii de algebră, Fascicula II, Editura

FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 3. I.D.Ion, N.Radu – Algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1991 4. C.Năstăsescu, C.NiŃă, C.Vraciu – Bazele algebrei, Editura Academiei,

Bucureşti, 1986

30

Analiza matematică 1 Mathematical Analysis 1



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Corpul numerelor reale: mulŃimi ordonate, corpuri complet ordonate, proprietăŃi topologice în corpul numerelor reale

• Elemente de topologie în mulŃimea numerelor reale: mulŃimi deschise, mulŃimi închise, mulŃimi conexe

• Şiruri de numere reale: şiruri convergente (definiŃie şi proprietăŃi), trecerea la limită în inegalităŃi, criterii de convergenŃă (teorema lui Stolz, criteriul radicalului, lema lui Cesaro, criteriul lui Cauchy)

• Serii de numere reale: serii convergente, serii absolut convergente, serii cu termeni pozitivi, serii cu termeni oarecare, permutarea unei serii

• FuncŃii reale de o variabila reala: limita unei funcŃii, funcŃii continue, proprietatea lui Darboux, continuitatea funcŃiilor inverse

• Şiruri de funcŃii continue: mulŃimea de convergenŃă, convergenŃa simplă şi convergenŃa uniformă, aproximarea uniformă a funcŃiilor continue

• FuncŃii derivabile: derivata, operaŃii cu funcŃii derivabile, proprietăŃile funcŃiilor derivabile, derivate de ordin superior, formula lui Taylor. Diferentiala.

• FuncŃii analitice: serii de puteri, funcŃii transcendente elementare • Integrala Riemann: Teorema Darboux, criterii de integrabilitate, proprietăŃi ale funcŃiilor integrabile şi ale integralei, primitive, şiruri de funcŃii integrabile, formule de schimbare de variabile

• Integrala Riemann improprie. • Integrale cu parametru.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Duda I., Grădinaru S. – Calcul intergal cu aplicaŃii, Editura

FundaŃiei România de Mâine 2. Boboc N. – Analiză matematică, vol I,II, Editura Univ. Bucureşti, 1998. 3. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică I, exerciŃii şi probleme,

Editura FundaŃiei România de Mâine, 2002. 4. ChiŃescu I, Bârză S, Copil V – Analiză matematică pe dreapta

reală, Editura FundaŃiei România de Mâine (va apărea în 2008)

31

Geometrie analitică Analytical Geometry



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • SpaŃii vectoriale. • Vectori liberi • Planul si dreapta in spatiu • Conice • Cuadrice

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Duda I, Dunca A, Grădinaru S. – Geometrie analitică, Editura

FundaŃiei România de Mâine (va apărea la sfârşitul anului 2007) 2. Craioveanu M., Albu I.D. – Geometrie afină şi euclidiană, Editura

Facla, Timişoara, 1982. 3. Teleman K. – Logică şi geometrie, Tipografia UniversităŃii

Bucureşti, 1989. 4. Turtoi A. – Geometrie, Tipografia UniversităŃii Bucureşti, 1983.

32

Programare procedurală Procedural Programming


de zi: 2 curs, 2 laborator, total ore semestru 56; 6 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Algoritmi: Caracteristici. Descriere. Complexitate. Corectitudine. • Limbaje de programare. Caracteristici. • Limbajul de programare C: EntităŃi sintactice. Operatori.. Expresii.

InstrucŃiuni. FuncŃii. Directive de preprocesare. Tablouri şi Pointeri. Comunicare inter-modulară. FuncŃia main cu argumente. Pachetele: stdio.h, math.h, string.h

• Alocare statică – Alocare dinamică. Structuri de date dinamice (liste şi arbori). AplicaŃii ale utilizării tipurilor de date structurate (struct, union, typedef) cu ajutorul pointerilor: crearea şi explorarea structurilor de date. Pachetele: stdlib.h, alloc.h

• OperaŃii de intrare-ieşire. Fişiere în C şi aplicaŃii. • Corectitudinea programelor C. Metoda aserŃiunilor (assert.h). • Complexitatea programelor (time.h). Metrici software. • Testarea programelor C. • Utilizarea bibliotecilor statice (.LIB) şi dinamice (.DLL). • Metode de proiectare a programelor.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. G. Albeanu, Algoritmi şi limbaje de programare, Editura FundaŃiei România de mâine, Bucureşti, 2000.

2. G. Albeanu, Programare procedurală, Note de curs (Avizierul virtual / Blackboard)

3. G. Albeanu (coord.), Tehnici de programare. Lucrări practice de programarea calculatoarelor, Editura FundaŃiei România de mâine, Bucureşti, 2003.

4. Popa M., Popa M., Programare procedurală (AplicaŃii C şi C++ în structuri de date şi grafică), Editura FundaŃiei România de mâine, Bucureşti, 2006.

33

Arhitectura sistemelor de calcul Computer System Architecture


de zi: 2 curs, 2 laborator, total ore semestru 56; 6 credite; verificare.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Bazele aritmetice ale sistemelor de calcul (Codificarea informaŃiei, standardul IEEE 754 etc.)

• Bazele logice ale sistemelor de calcul (simplificarea funcŃiilor booleene, circuitele sistemelor de calcul, etc.)

• Bazele arhitecturale ale sistemelor de calcul (arhitecturi clasice şi moderne)

• Procesorul MMIX şi introducere în programarea în limbaj de asamblare.


1. Albeanu G. – Arhitectura sistemelor de calcul, Editura FRM, 2007. 2. D. Knuth, Arta programării calculatoarelor: MMIX – un calculator

RISC pentru noul mileniu, Editura Teora, 2005.

BIBLIOGRAFIE OPłIONALĂ 1. A.S.Tanenbaum, Organizarea structurala a calculatoarelor,

Computer Press Agora, 1999 2. J. Henessy & D. Patterson, Computer Architecture: A Quantative

Approach, Morgan Kaufman, 2002 3. G. Albeanu, Algoritmi şi limbaje de programare, Editura FRM,

Bucureşti, 2000 4. G. Albeanu, Programarea şi utilizarea calculatoarelor, Editura

UniversităŃii din Oradea, Oradea, 2003

34




I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • SpaŃii vectoriale. AplicaŃii liniare. SubspaŃii vectoriale. SubspaŃiu vectorial factor. Teorema de izomorfism.

• Baze intr-un spaŃiu vectorial. Dimensiunea unui spaŃiu vectorial. Transformarea coordonatelor la schimbarea bazelor.

• AplicaŃii multiliniare alternate: determinanŃi. Matrici inversabile. Regula lui Cramer. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuaŃii liniare.

• Teorema împărŃirii cu rest în Z şi K[X]. Polinoame ireductibile. Descompunerea unui polinom în produs de polinoame ireductibile.

• Algebra endomorfismelor unui spaŃiu vectorial finit dimensional. Vectori şi valori proprii. Polinomul caracteristic şi polinomul minimal.

• Teoremele Hamilton-Cayley şi Frobenius. Matrice asemenea. Forma canonică Jordan.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. D. Ion, S. Barză, L. Tufan – LecŃii de algebră II, Ed. FundaŃiei

Romania de Maine, Bucureşti, 2004 2. L. Tufan – Algbră. Culegere de probleme, Ed. FundaŃiei Romania

de Maine, Bucureşti, 2000 3. L. Tufan –Module. Teoria corpurilor., Ed. FundaŃiei Romania de

Mâine, Bucureşti, 2002

35



de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; examen. I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

• Continuitate si limita pentru functii de mai multe variabile • Drumuri. Lungimi de drumuri • Integrale curbilinii de primul si de al doilea tip • Derivate partiale si diferentiabilitate • Derivate partiale de ordin superior • Independenta de drum a integralei curbilinii • Formula lui Taylor pentru functii de doua variabile • Teorema functiilor implicite • Extreme locale (libere) si cu legaturi (conditionate) • Integrale multiple pe intervale in Rn • Integrale duble pe domenii simple • Integrale triple pe domenii simple • Formula de schimbare de variabila pentru integrale duble si triple • Formula lui Green • Facultativ 1: aria unei suprafete in spatiu • Facultativ 2: integrale de suprafata • Facultativ 3: formula Gauss-Ostrogradski • Facultativ 4: formula lui Stokes • Facultativ 5: integrale cu parametru

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică. Calcul integral,

Editura FRM (va apărea la sfârşitul anului 2007) 2. M. Niculescu, S. Dinculeanu, S. Marcus Analiza matematica,

Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1971 3. I. Colojoara Analiza matematica, Bucuresti, Editura Didactica si

Pedagogica 1983 4. Trandafir R., Duda I. – Analiză matematică II , Centrul de

multiplicare al Departamentului I.D. al U.S.H., 2002.

36

Geometrie diferenŃială Differential Geometry



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Curbe în spaŃiu euclidian En. Tangentă, hiperplan normal, hiperplan osculator

• Curbe plane. Reprezentări carteziene. Curbură, cerc osculator • Curbe în spaŃiul euclidian E3. Expresia curburii şi a torsiunii unei curbe strâmbe într-o parametrizare arbitrară

• Triedrul lui Frenet • Interpretarea geometrică a curburii şi a torsiunii • Cerc şi sferă osculatoare. Evolută, evolventa unei curbe • HipersuprafeŃe în spaŃii euclidiene. SuprafeŃe în E3. Plan tangent, normală

• Prima formă fundamentală. • A doua formă fundamentală • Linii asimptotice, linii de curbură. Curburi principale

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Duda I., Grădinaru S. – LecŃii de geometrie diferenŃială, Editura

FRM 2. L. Nicolescu - Curs de geometrie, Ed. FRM, 2002 3. Hirică, S. Leiko, L. Nicolescu, G. Pripoae- Geometrie diferenŃială

(Probleme. AplicaŃii), Ed. FRM, 1999 4. L. Nicolescu, G. Pripoae-Geometrie diferenŃială (teoria curbelor şi

hipersuprafeŃelor), Ed. Univ. Bucuresti, 1994

37

Logică Matematică şi ComputaŃională Mathematical and Computational Logic


de zi: 2 curs, 1 seminar, total ore semestru 42; 4 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Sintaxa şi semantica limbajului calculului cu propozitii. Demonstratii formale. Teorema deductiei

• Sisteme deductive. Teorema de consistenta-completitudine pentru calculul cu propozitii

• Validabilitate. Teorema de compacitate • Sistemul deductiei naturale Gentzen. • Sintaxa şi semantici pentru limbajele de ordinul I. Reprezentari clauzale pentru formulele unui limbaj de ordinul I.

• Principiul rezolutiei pentru verificarea validabilitatii reprezentarilor clauzale.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. State, L., Introducere în programarea logica, Editura Fundatiei

Romania de Maine, 2004 2. State, L. Elemente de logica matematica şi demonstrarea automata a

teoremelor; T.U.B. , 1988 BIBLIOGRAFIE OP łIONAL Ă 1. Holldobler,S., Computational Logic, Technishe Universitat at

Dresden, 2003 2. Gallier J.H., Logic for Computer Science, University of

Pennsylvania, 2003 3. Ben-Ari, M., Mathematical Logic for Computer Science, Prentice

Hall,1993 4. Hamilton,A.G., Logic for mathematicians, Cambridge University

Press, 1988

38

Sisteme de operare Operating Systems



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Context, definire, clasificare, funcŃii • Sincronizarea şi planificarea proceselor • Comunicarea între procese • ExecuŃia proceselor în sistemele multitasking • Semafoare şi mesaje • Gestiunea memoriei; memorie reală, memorie virtuală • Partajarea memoriei, memorie dinamică • Gestiunea datelor, sistemul de intratre/ieşire • Gestiunea echipamentelor, echipamente multifile • Sistemul de gestiune a fişierelor • Sisteme de operare cu linii de comandă • Sisteme de operare vizuale

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. O. Bâscă, I. Popescu - Sisteme de operare, Ed. Univ. Bucureşti,

1987; 2. S. Krakoviak - Principles of Operating System, MIT Press, 1987; 3. A. Tanenbaum - Operating Systems: Design and Implementation,

Prentice-Hall, 1987; 4. A. Tanenbaum - Modern Operating Systems, Prentice-Hall, 1989; 5. R.R. Switzer - Operating Systems. A practical Approach, Prentice-

Hall, 1993; 6. Averian A. – Sisteme de operare, Editura FRM (va apărea în 2008)

39

Algoritmi şi structuri de date Algorithms and Data Structures



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Reprezentări ale algoritmilor; limbajul de reprezentare PSEUDOCOD, reprezentarea schematică.

• Structuri fundamentale în reprezentarea algoritmilor; definiŃia programării structurate; structuri pseudo fundamentale

• Complexitatea algoritmilor; clasificarea problemelor rezolvate prin algoritmi. • Limbajul de programare PASCAL; structura programelor, definirea entităŃilor, instrucŃiunile limbajului.

• Limbajul de programare C++; structura programelor, definirea entităŃilor, instrucŃiunile limbajului.

• Alocarea statică şi dinamică a memoriei • Structuri de date cu alocare compactă. Masive statice şi dinamice. Masive dinamice semicompacte

• Structuri de date cu alocare divizată – generalităŃi • Stiva • Liste simplu şi dublu înlănŃuite • Cozi şi cozi cu priorităŃi • Matrici şi matrici rare. • Arbori binari • Arbori oarecare

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Bârză S, Morogan L.M. – Structuri de date, Editura FRM 2. Albeanu G. Algoritmi şi limbaje de programare, Editura FundaŃiei

România de Mâine, Bucureşti 2000 2. S. Bârză, Algoritmică şi programare. Note de curs, Vol I, Programare

statică, Editura UniversităŃii Bucureşti, Bucureşti 2001 3. S. Bârză, Culegere de probleme de algoritmică şi programare, Vol I

Programare statică, Editura UniversităŃii Bucureşti, Bucureşti 2001 4. Knuth D.E. Arta programării calculatoarelor, Vol I. Algoritmi

fundamentali, Editura Teora, Bucureşti 2000

40

Limba engleză - anul 1 English language

Disciplină facultativă; Anul I, Sem. 1, ore săptămânal, învăŃământ

de zi: 2 seminar, total ore semestru 28; 3 credite; colocviu; Sem. 2, ore săptămânal, învăŃământ de zi: 2 seminar, total ore

semestru 28; 3 credite; colocviu;

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I Communication: introductions and greetings, socializing, telephoning, appointments and arrangements, asking for information, shopping SEMESTRUL II At the hotel, at the restaurant, at the post office, indicating directions; Introduction to the European Union (the Language Passport: planning your own learning)

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Ştefan Rodica,Vasilescu Ruxandra,Sandra Marcoci,Elena Beldea -

Come along. Curs practic de limba engleză, Editura FundaŃiei România de Mâine, bucureşti, 2005

2. *** - English for Business and Administration, Ed. Cavallioti, 1996

3. Chiriacescu A, Tomosoiu N. - Practice in English Grammar, 1998

41

PSIHOLOGIA EDUCA łIEI PSYCHOLOGY OF EDUCATION

Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; anul I, sem. 1; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Specificul studiului psihologiei educaŃiei: statutul epistemologic al psihologiei educaŃiei; priorităŃi ale studiului psihologiei educaŃiei.

• Dezvoltarea psihică şi educaŃia: problematica educabilităŃii; dez-voltarea cognitivă, afectivă, socio-morală şi consecinŃele în plan educativ.

• Formarea şi dezvoltarea personalităŃii : structura personalităŃii; formarea caracterului; dezvoltarea aptitudinilor.

• Elemente de psihologia învăŃării : caracteristicile şi condiŃiile învăŃării; metode de învăŃare eficientă.

• Succesul şcolar şi social: factori determinanŃi; evaluarea şi prevenirea insuccesului; problematica devianŃei comportamentale.

• Dimensiuni psihologice ale activităŃii educative: rolul profesional şi personalitatea profesorului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Radu N. (coord.), Psihologia educaŃiei, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. Cosmovici, A., Iacob L.(coord.), Psihologie şcolară, Ed, Polirom, Iaşi, 1998/1999. 3. CreŃu C., Psihopedagogia succesului, Ed. Polirom, Iaşi, 1997.

42

Fundamentele pedagogiei Fundamentals of pedagogy

Teoria şi metodologia curriculumului Curriculums theory & methodology


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Pedagogia şi sistemul ştiinŃelor educaŃiei: educaŃia – obiectul specific de studiu

al pedagogiei, caracteristicile şi structura educaŃiei, perspectiva pedagogică în abordarea şi studierea educaŃiei, problematica contemporană a educaŃiei. Formele educaŃiei: educaŃia formală, nonformală şi informală; relaŃiile, notele definitorii şi continuitatea dintre formele educaŃiei. Domeniile educaŃiei: educaŃia intelectuală, moral-civică, profesională, estetică, fizică, religioasă; noile educaŃii. Sistemul instituŃional al educaŃiei: şcoala, familia, comunitatea locală, organizaŃiile cultural – educative, şi nonguvernamentale, asociaŃiile profesionale, societăŃile ştiinŃifice unităŃile economice, mass-media etc.

Teoria şi metodologia curriculum-ului: curriculum-ul – concepte fundamentale: curriculum general, Curriculum NaŃional, curriculum specializat, curriculum subliminal, curriculum formal, curriculum informal, curriculum scris, curriculum predat, curriculum învăŃat, curriculum recomandat. Compo-nentele curriculare: finalităŃi, (ideal, scopuri, obiective), conŃinut – tendinŃe în organizarea conŃinuturilor curriculare (monodisciplinaritatea, multidisciplina-ritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea); timp (plaja orară), strategii de predare-învăŃare, strategii de evaluare. Produsele curriculare: documente oficiale (planul – cadru de învăŃământ; programele şcolare; manualele şcolare) şi materialele auxiliare, în sprijinul profesorilor şi elevilor (curriculum-ul de suport). Evaluarea curriculum-ului – cadru conceptual şi metodologie; calităŃile unui bun curriculum: extensia, echilibrul, relevanŃa, diferenŃierea, continuitatea şi progresia, calităŃi fundamentale ale curriculum-ului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Radu, I., T., Pedagogie, fundamente teoretice, Ed. V. & I Integral, 2002. 2. Dewey, J., Fundamente pentru o ştiinŃă a educaŃiei, E. D. P., Bucureşti,

1992. 3. Cerghit, I., Neacşu, I., NegreŃ - Dobridor, I., Pânişoară, I.- O., Prelegeri

pedagogice, Iaşi, Polirom, 2001. 4. Cucoş, C., Pedagogie (EdiŃia a II-a revăzută şi adăugită), Editura Polirom,

Iaşi, 2002. 5. CreŃu, C., Teoria curriculumului şi conŃinuturile educaŃiei. Iaşi, Ed.

UniversităŃii Al.I.Cuza, 1999. 6. Şerdean, I., Pedagogie – Compendiu, Bucureşti, Ed. FundaŃiei România

de Mâine, 2004.

43

44

PROGRAME ANALITICE ANUL II

Analiză complexă Complex Analysis

Disciplină obligatorie; Anul II, Sem. 3, ore săptămânal, învăŃământ


• Numere complexe. Reprezentarea geometrică a numerelor complexe. Forma polară a numerelor complexe. Formula lui Euler şi consecinŃele ei. MulŃimi de numere complexe. Şiruri şi serii de numere complexe.

• FuncŃii analitice. Continuitate. DiferenŃiabilitate. EcuaŃiile Cauchy-Riemann. FuncŃii analitice. FuncŃii armonice.

• FuncŃii elementare. FuncŃia exponenŃială. FuncŃii trigonometrice. FuncŃii hiperbolice. FuncŃia logaritmică. ExponenŃi complecşi. Transformări elementare.

• Integrarea complexă. Curbe şi domenii.. ProprietăŃi de bază ale integralei. Teorema lui Goursat-Cauchy. Teorema lui Cauchy şi consecinŃele ei. Formula integrală a lui Cauchy. Teorema lui Morera. Inegalitatea lui Cauchy. Teorema lui Liouville. Teorema fundamentală a algebrei. Teorema de identitate. Teorema valorii medii a lui Gauss. Teorema maximului modulului.

• Şiruri şi serii de funcŃii analitice. ConvergenŃa uniformă. Serii de puteri. Serii Laurent. Integrarea şi diferenŃierea seriilor de puteri.

• Teorema reziduului şi aplicaŃiile ei. Clasificarea singularităŃilor. Teorema reziduului. Calculul integralelor reale improprii. II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Dumitru D. Drăghia, Analiză complexă, Editura FundaŃiei ”România de

Mâine”, 2005. 2. Gheorghe Mocanu, Introducere în teoria funcŃiilor complexe, Editura

UniversităŃii din Bucureşti, 1996. 3. Octav Mayer, Teoria funcŃiilor de o variabilă complexă, Editura

Academiei, Bucureşti, 1981.

45

4. Analiză reală Real Analisys


de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; colocviu. I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

• Şiruri de mulŃimi. MulŃimi de tipul Gδ şi de tipul Fσ. FuncŃia caracteristică a unei mulŃimi. Şiruri de mulŃimi. Limitele extreme ale unui şir de mulŃimi.

• Clase de mulŃimi. NoŃiunea de sigma-algebră de mulŃimi. Generarea unei sigma-algebre de mulŃimi. MulŃimi boreliene pe R.

• Măsura pozitivă. NoŃiunile de măsură pozitivă, măsură cu valori reale, măsură cu valori complexe. ProprietăŃi ale măsurii pozitive.

• FuncŃii măsurabile. NoŃiunile de funcŃie etajată şi funcŃie măsurabilă. Caracterizarea funcŃiilor măsurabile. Teoremă de aproximare. OperaŃii cu funcŃii măsurabile. Şiruri de funcŃii măsurabile.

• Integrala. Integrala unei funcŃii etajate. Integrala unei funcŃii măsurabile pozitive. Integrala unei funcŃii măsurabile oarecare. ProprietăŃi ale integralei. Teorema de convergenŃă monotonă Lebesgue-Beppo Levi. Teorema de aditivitate numărabilă. Lema lui Fatou. Teorema de convergenŃă dominată a lui Lebesgue. Integrala Lebesgue şi integrala Riemann.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. I.ChiŃescu, N.A.Secelean, Elemenete de Teoria măsurii şi

integralei, Editura FRM, Bucureşti, 1999 2. M.Nicolescu, FuncŃii reale şi elemente de topologie, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1962, 1968 3. A.Precupanu, Analiză matematică. FuncŃii reale, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 1976

46

EcuaŃii diferenŃiale Differential Equations



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • EcuaŃii diferenŃiale de ordinul I. Problemă Cauchy. EcuaŃii rezolvabile prin cuadraturi. EcuaŃii omogene.

• EcuaŃii liniare. EcuaŃii de tip Bernoulli şi Ricatti. • EcuaŃii algebrice în y’. EcuaŃiile Lagrange şi Clairaut. • EcuaŃii de ordin superior. EcuaŃii liniare; ecuaŃii cu coeficienŃi constanŃi. EcuaŃia lui Euler. EcuaŃii de tip Bessel. FuncŃii Bessel.

• Sisteme liniare şi omogene. Sisteme liniare şi neomogene. • Sisteme liniare cu coeficienŃi constanŃi. • Teoreme de existenŃă şi unicitate

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Roşca I., LecŃii de EcuaŃii diferenŃiale şi cu derivate parŃiale, Editura

FRM, 2000 2. Craiu M., RoşculeŃ M. – EcuaŃii diferenŃiale, E.D.P., Bucureşti, 1971. 3. Olariu V., Stănăşilă O. – EcuaŃii diferenŃiale şi cu derivate parŃiale, Ed.

Tehnică 4. Halanay A. – EcuaŃii diferenŃiale, E.D.P., 1972.

47

5. Grafuri si combinatorica Graphs and Combinatorics


de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; verificare.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Combinatorica - multimi şi functii, elemente de combinatorica (formulele lui Vandermonde şi Norlund), principiul includerii şi excluderii (formulele lui Sylvester şi Euler), numerele: Stirling, Bell şi Fibonacci.

• Grafuri (neorientate) – notiuni de baza, grafuri euleriene, grafuri hamiltoniene, arbori (arborele partial de cost minim), grafuri planare, reprezentarea şi parcurgerea grafurilor

• Digrafuri (grafuri orientate) – elemente de baza, bazele unui digraf, conexitate în digrafuri, matrice asociate digrafurilor, liniarizarea digrafurilor

• D-arbori (arbori orientati) – parcurgere, arbori de sortare cautare, arbori de decizie şi tabele de decizie

• Algoritmi pentru drumuri minime în digrafuri – algoritmii: Wharshal, Warshal modificat, Dantzing, Dantzig modificat, etc.

• Retele – retele de programare a activitatilor, retele de transport, retele Petri.


1. Bârză S., Morogan L.M. – Algoritmica grafurilor, Editura FRM (va apărea la sfârşitul anului 2007)

2. Marin Popa , Mariana Popa – Grafuri şi retele, vol I şi II, Ed. FRM, Bucuresti, 2003

3. Tomescu – Culegere de probleme de combinatorica şi teoria grafurilor, EDP, Bucuresti, 1981

BIBLIOGRAFIE OP łIONAL Ă 1. Marin Popa - Algoritmi în teoria grafurilor, Ed. Credis, Bucuresti,

2003 2. Tomescu – Combinatorica şi teoria grafurilor, Tipografia Univ.

Bucuresti, 1978

48

Teoria probabilit ăŃilor Probabilities Theory



• Algebra boole, σ – algebra boole. Corp de părŃi, σ – corp de părŃi. Câmp de evenimente. Câmp de probabilitate, Probabilitate condiŃionată, câmpuri de probabilitate derivate.

• Variabile aleatoare şi repartiŃii. FuncŃia de repartiŃie.Variabile aleatoare cu două dimensiuni (vectori bidimensionali). RepartiŃii bidimensionale. FuncŃia de repartiŃie.

• Caracteristici numerice asociate variabilelor aleatoare. CorelaŃie, coeficient de corelaŃie. Momentele vectorilor aleatori, momente condiŃionate.

• Şiruri de variabile aleatoare. Tipuri de convergenŃă. Legea numerelor mari: forma slabă şi forma tare.

• FuncŃii caracteristice. Teorema de unicitate a funcŃiilor caracteristice, teorema de continuitate, funcŃii generatoare.

• RepartiŃii clasice discrete: repartiŃiile Bernoulli, Poisson, hipergeometrică şi repartiŃii asociate.

• RepartiŃia normală şi teorema limită centrală. RepartiŃia normală unidimensională şi bidimensională. Problema asimptotică centrală, teorema limită centrală.

• RepartiŃiile clasice continue: Gamma, Beta, Student, χ2, exponenŃială negativă. II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Trandafir R, Ioan R, Ghica M – Teoria probabilităŃilor, Editura FRM

2. Craiu V., - Teoria probabilităŃilor cu exemple şi probleme Ed. F.R.M. 1997

3. R.Trandafir, I.Duda, A.Baciu - Matematici pentru economisti, Ed.FRM, 2005

BIBLIOGRAFIE OP łIONAL Ă 1. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V, - Teoria ProbabilităŃilor şi statistică

matematică Ed.Didactică şi Pedagogică Buc. 1970 2. Leonte A., Trandafir R., - Clasic şi actual în calculul probabilităŃilor

Ed. Dacia 1985

49

Algebră Algebra



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • ProprietaŃi aritmetice ale inelelor. Inele factoriale, inele principale, inele euclidiene.

• Factorialitatea inelelor de polinoame (teorema Gauss). Criterii de ireductibilitate pentru polinoame.

• Corpuri şi extinderi de corpuri. ConstrucŃii de corpuri. Corpuri prime. AdjuncŃie. Extinderi algebrice, extinderi finite, extinderi de tip finit.

• Corpul de descompunere al unui polinom. Corpuri algebric inchise. Teorema fundamentală a algebrei. Inchiderea algebrică a unui corp.

• Corpuri finite. Teorema lui Weddeburn. ExistenŃa şi unicitatea corpurilor finite. Polinoame ireductibile peste corpuri finite.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Ion D. Ion, N. Radu – Algebră, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1991 2. L. Tufan – Algbră. Culegere de probleme, Ed. FundaŃiei Romania

de Maine, Bucureşti, 2000 3. L. Tufan –Module. Teoria corpurilor., Ed. FundaŃiei Romania de

Maine, Bucureşti, 2002

50

Analiză funcŃională Functional Analysis

Disciplină obligatorie; Anul II, Sem. 4, ore săptămânal, învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

• Elemente de topologie în spaŃii metrice: spaŃii metrice complete, teorema lui Baire, principiul contracŃiei, compactitate în spaŃii metrice.

• SpaŃii liniare normate: spaŃii de dimensiune finită, spaŃii Banach, spaŃii cu bază Schauder.

• Operatori liniari şi continui: spaŃiul L(X,Y), principiul mărginirii uniforme, teorema aplicaŃiei deschise, teorema graficului închis, dualul unui spaŃiu normat, teorema Hahn-Banach.

• Operatori compacŃi: spaŃiul K(X,Y), operatori de rang finit, teorema Riezs-Schauder.

• Elemente de teorie spectrală: structura spectrului, rază spectrală, spectrul unui operator compact.

• SpaŃii Hilbert: Teorema proiecŃiei, teorema lui Riesz, adjunctul unui operator liniar şi continuu, operatori autoadjuncŃi, baze hilbertiene, spectrul unui operator autoadjunct, teorema Hilbert-Schmidt, alternativa Fredholm.


1. Drăghia D – Analiză funcŃională, Editura FRM (va apărea în anul 2007)

2. R.Cristescu – Analiză funcŃională, Ed.Did. şi Ped., Bucureşti, 1983 3. C.Foiaş, G.Grigore – Teste de Analiză funcŃională,

Ed.Univ.Bucureşti, 1975

51

Astronomie Astronomy



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Problema celor două corpuri. Mişcarea absolută. Mişcarea relativă. Mişcările eliptică, parabolică şi hiperbolică.

• Mişcarea în spaŃiu. Elementele orbitei . Coordonate • heliocentrice eliptice şi ecuatoriale. • Metoda lui Laplace. EcuaŃii fundamentale. • Problema celor trei corpuri. Mişcarea absolută şi mişcarea relativă. Metoda variaŃiei constantelor.

• Orbita definitivă. EcuaŃiile de condiŃie. Calculul • coeficienŃilor. Avansul periheliului • Metoda Euler - Gauss a variaŃiei constantelor. RotaŃia Pământului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Ioan R – Astronomie, Editura FRM (va apărea în anul 2008) 2. Pal, A ; Ureche V, Astronomie, Bucureşti, 1982 3. Drâmbă, C Elemente de mecanică cerească, Bucureşti, 1958 4. Onicescu, O; Mecanică invariativă şi Cosmologie, Bucureşti, 1974 5. Crăciun E.M, Astrodinamica, Ovidius University Press, ConstanŃa,

1999

52

EcuaŃii cu derivate parŃiale Partial Differential Equations



• EcuaŃii cu derivate parŃiale de ordinul II liniare şi cvasiliniare, problema lui Cauchy, curbe caracteristice, reducereala forma canonică, clasificare, condiŃii ini Ńiale şi la limită.

• EcuaŃii de tip hiperbolic. Metoda caracteristicilor, Metoda separării variabilelor. AplicaŃii la ecuaŃia coardei vibrante.

• EcuaŃii de tip parabolic. Principiul valorilor extreme. • Teoreme de unicitate. Metoda separării variabilelor. AplicaŃii la ecuaŃia propagării căldurii.

• FuncŃii armonice, proprietăŃi generale, formula integrală de tip Green. Probleme la limită de tip Dirichlet. Probleme de tip Neumann.


FRM, 2000 2. Olariu V., Stănăşilă O. – EcuaŃii diferenŃiale şi cu derivate parŃiale,

Ed. Tehnică. 3. Teodorescu N., Olariu V. – EcuaŃii diferenŃiale şi cu derivate

parŃiale, I-II, Ed. Tehnică, 1979.

53

Birotic ă Office Management (Birotics)



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Utilizarea facilităŃilor unei interfeŃe de tip WIMP • Elementele specifice ferestrelor de aplicaŃie Ms Office; personalizarea modului de lucru; automatizarea operaŃiilor

• Crearea, editarea, corectarea, formatarea şi printarea informaŃiilor dintr-un document

• Lucrul cu tabele şi generarea automată a scrisorilor • Introducerea, formatarea, legarea şi printarea informaŃiei dintr-un registru de lucru

• Formule, funcŃii şi baze de date în Ms Excel.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Popa M – Birotică , Editura FRM (va apărea în anul 2007) 2. Silvia CURTEANU: Excel prin exemple, Editura Polirom, Iaşi, 2004. 3. Sandor KOVACS: Word 2000; funcŃiile de bază, Editura Albastră,

Cluj-Napoca, 2000. 4. Marius Daniel MARES, Doina FUSARU, Gabriel MIHAI: Office

XP: Instrumente birotice, Editura FundaŃiei “România de Mâine”, Bucuresti, 2004.

5. Dan SOMNEA, Mihai CALCIU, Emil DUMITRESCU: Birotica, Editura Tehnică, Bucuresti, 1998.

6. *** Ms Excel for Windows; A Tutorial to Accompany Petre Norton's Introduction to Computers, McGraw Hill, 1996.

7. *** Ms Office 2000, Nicolae IONESCU CRUTAN (trad.), Editura Teora, Bucureşti, 1999.

54

Limba engleză - anul II English language

Disciplină facultativă; Anul II, Sem. 3, ore săptămânal, învăŃământ



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Semestrul I

Limbaj specializat - domeniul matematică

Semestrul II Limbaj specializat - domeniul informatică

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Rodica Stefan, Elena Beldea, Mihaela Pricope, Go Ahead, Ed.

Fundatiei România de Mâine, 2001 2. Chiriacescu A, Tomosoiu N. - Practice in English Grammar, 1998 3. Reviste de specialitate

55

Procesarea textelor matematice Mathematical Typesetting

Disciplină facultativă; sem 4, ore săptămânal – învăŃământ de zi: 1

curs, 2 laborator, total ore semestru 42; 5 credite; colocviu


• Elemente fundamentale: TEX şi LATEX, Structura fişierului de intare. Proiecte mari. Moduri LATEX.

• Formatul unui document: Clase, Pachete, Stiluri, Capitole şi SecŃiuni. Cuprinsul.

• Formatarea textului şi pachete specifice. • Medii (environments), tabele şi liste • Formule matematice. • Casete, spaŃii şi lungimi. • Grafice şi imagini. • Definirea entităŃilor noi şi programare TEX • Pachete LATEX. • Medii vizuale de procesare bazate pe LATEX.


1. P.A. Blaga şi H.F. Pop, Latex 2ε, Editura Tehnică, 1999. 2. A. Pusztai şi Gh. Ardelean, LATEX: Ghid de utilizare, Editura

Tehnică, 1994.

56

Teoria şi metodologia instruirii Trainings theory& methodology Teoria şi metodologia evaluării

Assesments theory& methodology

Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; anul II, sem. 3; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.


Teoria şi metodologia instruirii: Procesul de învăŃământ şi instruire. Procesul de învăŃământ ca sistem; concepte fundamentale; instruire, predare, învăŃare, evaluare; principiile şi organizarea procesului de învăŃământ. Metode de instruire; delimitări conceptuale: metodologie, metode, strategie didactică; modele de instruire; sistemul metodelor de instruire. EsenŃa şi conŃinutul princi-palelor metode de instruire: metode expozitive, metode active şi interactive, metode de explorare sau metode bazate pe contactul cu realitatea, metode de comunicare scrisă. Proiectarea activităŃii didactice; delimitări conceptuale: lectura programei în contextul aplicării noului currriculum naŃional; planificarea calendaristică; algoritmul proiectării didactice pentru: proiectul unităŃii de învăŃare, activităŃii de evaluare; relaŃia dintre lecŃie şi unitatea de învăŃare. Stiluri de comunicare didactică şi competenŃe educaŃionale ale personalului didactic.

Teoria şi metodologia evaluării: Concepte-cheie ale evaluării educa-Ńionale: măsurare, apreciere, judecată expertă. Tipuri de rezultate şcolare supuse acŃiunilor evaluative. CalităŃi metrologice ale instrumentelor de evaluare. Tipologia demersurilor şi instrumentelor de evaluare educaŃională; Evaluarea iniŃială; evaluarea formativă; evaluarea finală. Tehnici de evaluare a rezultatelor şcolare; metodologia şi tehnicile construirii instrumentelor de evaluare a rezultatelor şcolare. Calitatea şi eficienŃa instrumentelor de eva-luare educaŃională.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare.

Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2004. 2. Jean Vogler (coord.), Evaluarea în învăŃământul preuniversitar,

Editura Polirom, Iaşi, 2000. 3. Lisievici, P. (coord.), łăranu Mihaela, Tudorică Roxana, Pedagogie.

Concepte,metode şi tehnici esenŃiale, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

4. Lisievici, P., Evaluarea în învăŃământ. Teorie, practică, instrumente, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.

5. Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.

57

Didactica specialităŃii (un semestru pentru o specialitate,

două semestre pentru două specialităŃi)

Didactic of the subject to be taught (one semester for one subject, two semestres for two subjects)

Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului

pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; anul II, semestrul 4; ore semestru: 2 curs, 2 lucrări practice; total ore semestru 56; 5 credite; examen.


Optimizarea procesului de predare-învăŃare la disciplinele de spe-cialitate prin aplicarea metodologiei noului curriculum. AplicaŃii.

Procesul de învăŃământ: structură, funcŃionalitate şi transpunere didactică la disciplina de specialitate. Proiectarea didactică; strategii, metode şi tehnici de predare-învăŃare a disciplinei de specialitate. Lectura persona-lizată a programei, proiectarea calendaristică (anuală), proiectarea unităŃilor de învăŃare, proiectarea lecŃiei. Strategii, metode şi tehnici didactice adecvate specificului lecŃiei de specialitate. Tipuri de lecŃie şi forme de activitate în studiul disciplinei de specialitate.

Conceperea instrumentelor de evaluare şi valorificarea rezultatelor elevilor. Elaborarea unui test de evaluare formativă. Tipuri de itemi. Pre-lucrarea şi analiza rezultatelor probelor de evaluare.

Specificul lecŃiilor desfăşurate la cabinetul de specialitate. Domenii de activitate şi principale atribuŃii ale profesorului-diriginte.

Demersuri creative şi inovative în Didactica de specialitate. Coordonate teoretico-metodologice ale modernizării Didacticii de specialitate. Noi tehno-logii informatice şi modernizarea Didacticii de specialitate.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. MEC, Consiliul NaŃional pentru Curriculum, Programele şcolare pentru aria curriculară …… (corespunzătoare disciplinei de specialitate). 2. Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare din aria curriculară …. (corespunzătoare disciplinei de specialitate), 2001, Editura SC Aramis Print, Bucureşti 3. MEC, CNC, Repere privind activitatea educativă, Ghid metodologic, 2001.

58

59

PROGRAME ANALITICE ANUL III

Analiză numerică

Numerical Analysis

Disciplină obligatorie; Anul III, Sem. 5, ore săptămânal, învăŃământ de zi: 2 curs, 2 laborator, total ore semestru 56; 6 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Metode numerice de rezolvare a sistemelor de ecuaŃii liniare: metoda lui Gauss, metoda rădăcinii pătrate, metoda lui Iacobi, metoda Gauss-Seidel, metode de relaxare, pseudoinversa unei matrici.

• Metode aproximare a spectrului: metoda rotaŃiilor, metoda puterilor. • Metode numerice de rezolvare a ecuaŃiilor neliniare: principiul contracŃiei, metoda lui Newton, metoda Newton-Kantorovici..

• Interpolare cu polinoame: formula lui Hermite, interpolare cu noduri simple, diferenŃe divizate, interpolare cu funcŃii spline cubice.

• Formule de cuadratură: formulele Newton-Côtes, formula trapezului, formula lui Simpson, polinoamele lui Legendre şi formulele lui Gauss, formula lui Hermite, formula lui Romberg.

• Metode numerice de rezolvare a ecuaŃiilor diferenŃiale: metoda lui Taylor, metoda lui Euler, metoda Euler-Cauchy, metoda lui Runge-Kutta, consistenŃă, stabilitate, convergenŃă.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Roşca I – Elemente de analiză numerică matriceală, Editura FRM 2. Gh.Grigore – LecŃii de analiză numerică. Ed.Univ.BUcureşti, 1990 3. Gh.Grigore – Probleme de analiză numerică, Ed.Did si Pedagogica,

1978

60

Statistică matematică 1 Mathematical Statistics 1

Disciplină obligatorie; Anul III, Sem. 5, ore săptămânal,

învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; examen.


• SelecŃie. SelecŃie dintr-o populaŃie normală uni şi bidimensională. SelecŃia dintr-o populaŃie finită.

• EstimaŃie. Estimări corecte, absolut corecte, consistente, nedeplasate, de dispersie minimă, suficiente.

• Metode de estimare. Metoda verosimilităŃii maxime. Metoda celor mai mici pătrate. Metoda minimului χ2. Metoda momentelor.

• Intervale de încredere. AplicaŃii la repartiŃiile normală, uniformă, gamma, exponenŃială, Weibull, binomială şi Poisson.

• Verificarea ipotezelor statistice. Teste de tip Heymann-Pearson. Testul raportului de verosimilitate.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Trandafir R – Statistică matematică, Editura FRM (va apărea în anul

2007) 2. Craiu V., Preda V., - Probleme de statistică matematică EstimaŃii Ed.

Univ. Buc. 1992. 3. Mihai Gh., Craiu V., - Tratat de statistică matematică vol. I selecŃie şi

estimare, vol II - -Verificarea ipotezelor statistice. Ed. Acad. 1976 Buc.

61

Mecanică teoretică Theoretical Mechanics




• Teoria sistemelor de vectori. Corp rigid. Corp deformabil • Reper. Axomatica forŃelor (statica) • Mişcarea absolută şi relativă (cinematica) • Principiile mecanicii newtoniene • Dinamica punctului material. Teoria echilibrului • Dinamica sistemelor de puncte materiale.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Duda I, Ioan R – Mecanică teoretică, Editura FRM (va apărea în anul

2008) 2. C. Iacob; Mecanică teoretică, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti,1971 3. L. Dragoş; Principiile Mecanicii Analitice, Ed. Tehnică,

Bucureşti,1976 BIBLIOGRAFIE OP łIONAL Ă

1. V. Vâlcovici şi colab.; Mecanică teoretică, Ed. Tehnică, Bucureşti,1963

2. P:P: Teodorescu; Sisteme mecanice. Modele elastice,vol I, II Ed. Tehnică, Bucureşti

62

Aritmetic ă şi teoria numerelor Arithmetics and number theory




• RelaŃia de divizibilitate pe N, teorema fundamentală a aritmeticii. • Probleme de distribuŃie a numerelor prime: postulatul Bertrand, teorema lui Cebâşev, teorema lui Dirichlet.

• Aritmetică modulară: congruenŃe, lema chineză a resturilor, teorema Euler, teorema Fermat, resturi pătratice, legea reciprocităŃii pătratice. AplicaŃii.

• FracŃii continue. AplicaŃii în analiza diofantică şi în aproximarea diofantică.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Ion D Ion, Bîrză S – Aritmetică şi teoria numerelor, Editura FRM (va

apărea în anul 2008) 2. I.D.Ion, C.NiŃa – Elemente de aritmetică cu aplicaŃii în tehnici de

calcul, Ed.Tehnică, 1978 3. V.Alexandru, N.Goşonoi – Elemente de teoria numerelor, Tipografia

Univ.Bucureşti, 1999 4. Allenby and Refern – IntroducŃion to Number Theory with

computing, London, 1989 5. C.Popovici – Aritmetica si teoria numerelor, Ed.FRM

63

Statistică matematică 2 Mathematical statistics 2



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Analiza datelor clasificate. • Analiza dispersională cu un factor. • Regresie liniară. • Metode neparametrice. Statistici de ordine. Testul semnelor. Testul Wilcoxon. Testul medianei. Statistici şi teste de tip Kolmogorov-Smirnov.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., - Matematici pentru

economişti vol. II Ed. F.R.M. 2001. 2. Trandafir R – Statistică matematică, Editura FRM (va aparea in 2008) 3. Craiu V. Statistică matematică Tip. Univ. Buc. 2000. 4. Craiu V., Preda V., - Probleme de statistică matematică

Edit.Univ.Buc 1992.

64

Cercetări operaŃionale Operational Research




• Sisteme de inecuaŃii liniare: sisteme de inecuaŃii liniare, teorema Farkas-Minkowski.

• Programare liniară: formatul general al problemelor de programare liniară, teorema fundamentală, algoritmul simplex primar, determinarea soluŃiilor de bază iniŃiale, degenerare şi ciclare, algoritmul simplex revizuit, reoptimizare şi parametrizare.

• Dualitatea în programarea liniară: definirea problemei duale, teorema fundamentală a dualităŃii, teorema ecarturilor complementare, algoritmul simplex dual.

• Optimizare liniară discretă: algoritmul ciclic, algoritmul mixt. • Problema transporturilor: forma problemelor de transport, caracterizarea matricii problemei de transport, determinarea soluŃiilor de bază iniŃiale, degenerare şi ciclare.

• Optimizare neliniară

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Bârză S – Cercetări operaŃionale, Editura FRM (va apărea în anul

2008) 2. Trandafir R, Duda I, Baciu A – Matematici pentru economişti,

Ed.FRM, 2002 3. Ştefănescu, C. Zidăroiu, Cercetări operaŃionale, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1981 4. Zidăroiu, Programare liniară, Editura Tehnică, Bucureşti 1983 5. M. MaliŃa, C. Zidăroiu, Matematica organizării , EdiŃia a II-a, Editura

Tehnică, Bucureşti 1975 6. David G. Luenberger, Linear and Non Linear Programming,

Addison Wesley, Massuchusatts, 1989

65

Software matematic Mathematical Software


învăŃământ de zi: 2 curs, 2 laborator, total ore semestru 56; 6 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • MathCAD - Initiere (meniuri, calculul expresiilor matematice). Exemple de rezolvare cu MathCAD a problemelor de analiza matematica; algebra; optimizari; reprezentarea grafica a functiilor;

• MatLAB - Initiere în MatLAB (functii de control general, functii pentru controlul directoarelor, fisierelor şi ale sistemului de operare, funcŃii asociate ferestrei de control, funcŃii de control ale variabilelor din memorie, variabile speciale şi constante în MATLAB). Exemple de rezolvare cu MatLAB a problemelor de: algebra; analiza; optimizari (minimizarea functiilor);

• SPSS, Initiere; componente şi caracteristici, sesiunea de lucru, ferestre, gestiune fisiere; definirea, introducerea, sistematizarea, prelucrarea şi transformarea datelor; grafice. Exemple de rezolvare a unor probleme de statistica utilizand SPSS.

• SOLVER-EXCEL - Calcule, functii matematice, statistice, reprezentari grafice (functii de o variabila, date din tabele, suprafete); rezolvarea unor probleme de optimizare, extreme cu legaturi, sistemelor de ecuatii (ne)liniare

• AEL – initiere în utilizarea acestuia; exemple de lectii şi laboratoare.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Popa M – Pachete de programe pentru statistică, Editura FRM (va

apărea în 2008) 2. Lungu Ovidiu, Ghid introductiv pentru SPSS10.0, Editura EROTA,

Iasi, 2000 3. Cira O., LecŃii de Mathcad, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2000 4. Ghinea M., FireŃeanu V., Matlab. Calcul numeric-grafică-aplicaŃii,

Ed. Teora, 1995 5. Scheiber E., Raşa I., Mathcad. Prezentare şi probleme rezolvate, Ed.

Tehnică, Bucureşti, 1994

66

Practica de specialitate Specialized Practice


învăŃământ de zi: 4 laborator, total ore semestru 56; 5 credite; colocviu.

ASPECTE GENERALE

Programa de practică este valabilă pentru toate formele de învăŃământ – ZI, FR şi ID.

Stagiul de practică este de 56 de ore şi se efectuează pe parcursul semestrului 6.

Practica de specialitate se realizează într-una din următoarele unităŃi: a) studenŃii de la cursurile de zi – în unităŃi economice, de orice natură,

instituŃii financiar-bancare şi de asigurări, în instituŃii şi organisme publice în care există departament de informatică, practica fiind coordonată de catedră, printr-un cadru didactic delegat. În cazuri bine determinate, practica se poate efectua şi în unităŃi şi instituŃii alese individual de către studenŃi, cu aprobarea şefului de catedră şi comunicate catedrei înainte de începerea perioadei de practică;

b) studenŃii de la cursurile cu frecvenŃă redusă şi de la învăŃământul la distanŃă – în unităŃi şi instituŃii de genul celor menŃionate mai înainte, alese individual de către studenŃi.

În ambele situaŃii, studenŃii vor respecta obiectivele, cerinŃele, conŃinutul şi condiŃiile de verificare stabilite prin Programă.

Cu ocazia desfăşurării practicii de specialitate studenŃii vor întocmi: 1) Caietul de practică. Acesta va conŃine:

• date referitoare la identificarea entităŃii economice unde s-a efectuat practica;

• caracteristicile activităŃii entităŃii şi produsele (serviciile) realizate în cadrul acesteia;

• situaŃia financiară şi performanŃele entităŃii economice; • descrierea activităŃilor compartimentului de informatică unde s-a

realizat practica de specialitate şi a relaŃiilor acestui compartiment cu alte compartimente ale entităŃii;

• descrierea sintetică a lucrărilor elaborate de către student; • xerocopii după documente reprezentative întocmite în cadrul

compartimentului unde s-a realizat practica de specialitate. Caietul de practică va fi avizat de către responsabilul de practică din

cadrul entităŃii economice.

67

2) Lucrarea de practică. Pe parcursul activităŃii de practică studenŃii vor elabora o lucrare conŃinând aspectele principale ale activităŃii economice analizate în cadrul unităŃii.

La expirarea perioadei de practică, studenŃii vor solicita eliberarea unei AdeverinŃe de practică semnată de conducerea entităŃii unde au efectuat practica, în care urmează să se confirme efectuarea practicii de specialitate, cu menŃionarea explicită a duratei acesteia, precum şi a unei aprecieri generale privind activitatea desfăşurată în respectiva perioadă de practică.

OBIECTIVELE PRACTICII

Scopul practicii de specialitate este acela de a-i ajuta pe studenŃi la înŃelegerea cunoştinŃelor dobândite la cursurile de specialitate informatică aplicată.

În afara acestui obiectiv, se va urmări şi îndeplinirea altor obiective cum ar fi o bună cunoaştere a organizării şi activităŃii unde efectuează practica.

MODUL ŞI LOCUL DE DESFĂŞURARE A PRACTICII

La fiecare loc de practică, conducerea instituŃiei va desemna un respon-sabil cu practica de specialitate care va asigura urmărirea şi controlul zilnic al activităŃii studenŃilor, sub aspectul disciplinei şi al conŃinutului practicii.

Responsabilul cu practica de specialitate din unităŃi, împreună cu cadrul didactic delegat să îndrume practica, vor întocmi, înainte de începerea acesteia, un program, care va trebui să cuprindă concret, pentru fiecare student în parte, obiectivele ce trebuie realizate potrivit programei, precum şi lucrările ce urmează a fi întocmite la solicitarea instituŃiei.

ÎNDRUMAREA, CONTROLUL ŞI VERIFICAREA CUNOŞTINłELOR DOBÂNDITE ÎN TIMPUL PRACTICII (COLOCVIUL DE PRACTIC Ă)

Îndrumarea practicii se realizează nemijlocit de către cadrul didactic desemnat şi de către responsabilul de practică numit de conducerea unităŃii pe baza programei şi a programului stabilit.

Cadrul didactic responsabil va controla periodic îndeplinirea obiectivelor practicii şi încadrarea în programul de activitate.

Verificarea cunoştin Ńelor şi a abilităŃilor dobândite de către studenŃi în perioada de practică (colocviu de practică) se realizează în

68

sesiunea de examene de toamnă, de către Comisia de colocviu pe baza Dosarului de practică şi a probei orale, astfel:

Dosarul de practică de specialitate trebuie să conŃină următoarele documente:

• Caietul de practică completat conform menŃiunilor din prezenta programă;

• Lucrarea de practică întocmită de către fiecare student conform menŃiunilor din prezenta programă;

• AdeverinŃa de practică eliberată de conducerea entităŃii unde studentul a efectuat practica conform menŃiunilor din prezenta programă;

• Aprecierea generală a îndrumătorului privind activitatea desfăşurată de student şi a cunoştinŃelor dobândite, confirmată de responsabilul de specialitate cu practica din partea entităŃii.

69

Metode algoritmice în algebră Algorithmic methods în algebra

Disciplină opŃională; Anul III, Sem. 5, ore săptămânal, învăŃământ


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Algoritm. Computabilitate în monoizi, inele şi corpuri. RelaŃii de reducere. Lema Dickson, teorema Newman. Algoritmul REDPOL. Baze Grobner. Algoritmul Buchberger.

• Algoritmi de factorizare a polinoamelor cu coeficienŃi raŃionali, cu coeficienŃi într-un corp finit. Algoritmul Berlekamp. Algoritmul D.Yun. Algoritmi modulari. Algoritmi probabilistici.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Ion D Ion, Bârză S – Metode algoritmice în algebră, Editura FRM (va

apărea în anul 2008) 2. Adams and Loustaunau – An introduction to Grobner bases,

AMS, 1996 3. Becker and Weissphenning – Grobner bases, Springer, 1993 4. Gathen and Gerhard – Moderm Computer Algebra, Cambridge

Univ.Press, 1999 5. M.Mignotte – Mathematics for computer algebra, Springer,

1991

70

Matematici aplicate în domeniul bancar Applied mathematics în banking domain




• Dobânda simplă • Dobânda compusă • OperaŃiuni de scont • PlăŃi eşalonate: generalităŃi, anuităŃi posticipate, anuităŃi anticipate • Împrumuturi. Împrumuturi cu anuităŃi constante anticipat, respectiv posticipat. Împrumuturi cu obligaŃiuni.

• Evaluarea acŃiunilor.


1. Ioan R – Elemente de matematici financiare şi actuariale, Editura FRM

2. Gh. Mihoc, I. N. Craiu, N.C. Radu, B., Comisioner -Teoria matematică în operaŃiuni financiare. Editura ŞtiinŃifică, 1959

3. N. Craiu, Gh. Mihoc, V. Craiu, Matematici pentru economişti, Editura Tehnică, 1971

4. I.Duda., R Trandafir, A Baciu, R. Ioan, S. Bârză, Matematici pentru economişti, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005;

5. I.Purcaru, Matematici financiare, Vol I şi II, Editura Economică, 1993.

71

Metode algoritmice în geometrie Algorithmic Methods in Geometry



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Modelarea geometrica a curbelor (forma analitica, forma geometrica, algoritmi divide et impera) algoritmi pentru aproximarea acestora (curbe Hermite, curbe Bezier, curbe Spline si B-Spline, curbe NURBS etc.)

• Modelarea geometrica a suprafetelor (forma analitica, forma geometrica, algoritmi divide et impera) algoritmi pentru aproximarea acestora (petice Hermite, petice Bezier, petice Spline si B-Spline, petice NURBS, petice particulare etc.)

• Modelarea geometrica a solidului (forma analitica, forma geometrica, algoritmi divide et impera) algoritmi pentru aproximarea acestora (volume Hermite, volume Bezier, volume Spline si B-Spline, etc.)

• Bazele geometriei constructive. Algoritmi pentru implementarea operatiilor: reuniune, intersectie si diferenta. Aplicatii.

• Algoritmi pentru studiul convexitatii si determinarea acoperirii convexe. Aplicatii la determinarea coliziunilor.

• Algoritmi pentru rezolvarea problemei proximitatii: Diagrame Voronoi si Triangularizari Delaunay. Aplicatii.

• Problema punctului interior. II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Grigore Albeanu, Grafica pe calculator. Algoritmi fundamentali.

Editura UniversităŃii din Bucureşti, 2001. 2. Grigore Albeanu, Modelare geometrică. Aspecte algoritmice, Note

de curs (va aparea in 2008).

72

Teoria matematică a asigurărilor Mathematical theory of insurance



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Asigurări de viaŃă. FuncŃii biometrice. FuncŃii biometrice continue.ProbabilităŃi de viaŃă penru grupuri de persoane.

• AnuităŃi viagere. AnuităŃi viagere posticipate, anticipate. AnuităŃi viagere continue

• Asigurări de deces. Asigurarea continuă în caz de deces. Asigurarea de deces pentru un grup de persoane.

• Rezerva matematică • Asigurări elementare. • Teoria riscului. Determinarea riscului matematic pentru unele forme de asigurare. Modele de credibilitate pentru daune şi rezerve

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Ioan R – Elemente de matematici financiare şi actuariale, Editura

FRM 2. Gh. Mihoc, I. N. Craiu, N.C. Radu, B., Comisioner -Teoria

matematică în operaŃiuni financiare. Editura ŞtiinŃifică, 1959 3. I.Duda., R Trandafir., A Baciu, R. Ioan, S. Bârză, Matematici pentru

economişti, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005; 4. I.Purcaru, I. Mircea, G. Lazăr, Asigurări de persoane şi bunuri,

Editura Economică, Bucureşti, 1998 I. Mircea, Modele matematice în asigurări , Editura Plus,

Bucureşti, 2004

73

Management educaŃional Educational management

Disciplină opŃională; anul III, sem. 6; ore săptămânal – învăŃământ de

zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; verificare.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Managementul ca ştiinŃă. EsenŃa şi obiectivele managementului; funcŃii,

activităŃi şi roluri manageriale; tipologia, competenŃele şi calificările manageriale; unităŃile şi organizaŃiile educaŃionale, ca organizaŃii întemeiate pe cunoaştere; managementul educaŃional; general şi specific în manage-mentul educaŃional; managementul sistemului instituŃional al învăŃământului şi educaŃiei; opŃiuni şi decizii fundamentale în managementul de sistem; managementul unităŃilor şi instituŃiilor educaŃionale; managementul forma-Ńiunilor, proceselor şi activităŃilor educaŃionale; managementul clasei de elevi; managementul calităŃii şi al calităŃii totale în domeniul educaŃiei şi învăŃământului; conceptul şi sensurile conceptului de calitate; principiile, obiectivele şi sistemul calităŃii în învăŃământ şi educaŃie; criterii, indicatori, standarde, acreditarea şi certificarea calităŃii; managementul calităŃii şi al calităŃii totale la nivelul sistemului, unităŃilor, grupurilor, proceselor şi activităŃilor educaŃionale.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Costea Şt., General şi specific în managementul învăŃământului, în

„Tratat de management universitar”, Ed. LuxLibris, Braşov, 1998. 2. Cristea S., Managementul organizaŃiei şcolare, EDP, Bucureşti,

1996. 3. JoiŃa Elena, Management educaŃional. Profesorul manager: roluri şi

metodologie, Ed. Polirom, Iaşi,2000. 4. xxx Management educaŃional pentru instituŃiile de învăŃământ –

MEC, ISE, Bucureşti, 2001. 5. Păun E., Şcoala ca organizaŃie. Abordare sociopedagogică, Ed.

Polirom, Iaşi, 1999.

74

Practică pedagogică 1 Teaching practice 1


pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; anul III, sem. 5; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 3 lucrări practice/laborator; total ore semestru 42; 5 credite.


• Întâlnire cu directorul unităŃii de învăŃământ şi cu profesorii-mentori şi diriginŃi.

• Participarea la unele activităŃi metodice ale catedrei de specialitate şi/sau întâlniri cu şefii catedrelor de specialitate.

• AsistenŃă la lecŃii sau la alte forme de organizare a procesului de învăŃământ.

• ActivităŃi de practică observatorie (asistenŃă la ore) • DiscuŃii de analiză în urma orelor asistate • ActivităŃi de proiectare curriculară: Planificare anuală, Proiectul unei unităŃi de învăŃare din trunchiul comun-obligatoriu, Proiectul unei unităŃi de învăŃare din CDS, Proiecte de lecŃie

• Proiectul unei unităŃi de învăŃare din CDS (curriculum la decizia şcolii) • ActivităŃi extraşcolare: excursii, emisiuni radio-tv, schimb de experienŃă cu alte unităŃi de învăŃământ de profil s.a.

• Participarea la o şedinŃă a comisiei metodice

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. MEC; Gliga, Lucia (coord), Standarde profesionale pentru profesia

didactică, Bucureşti, 2002. 2. Florea, Nadia; Tudorică, Roxana, Caiet de practică pedagogică,

Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 3. MEC, Consiliul NaŃional pentru Curriculum, Programele şcolare

pentru ariile curriculare / disciplinele vizate. 4. MEC, Consiliul NaŃional pentru Curriculum, Ghid metodologic,

pentru aplicare programelor şcolare, aria curriculară, liceul şi profilul corespunzător specialităŃii.

75

SPECIALIZAREA INFORMATIC Ă

76

77

PROGRAME ANALITICE ANUL I




I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Structuri algebrice: RelaŃii funcŃionale, compunerea funcŃiilor, proprietăŃi. RelaŃii de echivalenŃă, mulŃime factor.

• Monoizi: legi de compoziŃie, monoid, submonoid, monoidul liber generat de o mulŃime, congruenŃe pe un monoid, monoid factor, morfisme de monoizi, teorema fundamentală de izomorfism.

• Grupuri : grup, subgrup, teorema lui Lagrange. Subgrup normal. Grup factor, teorema fundamentală de izomorfism. Ordinul unui element într-un grup. Grupuri ciclice. Grupul permutărilor unei mulŃimi finite.

• Inele, corpuri, algebre: inel, subinel, ideal. Morfisme de inele, teorema fundamentală de izomorfism. Inele booleene, Corpuri, corpul fracŃiilor unui domeniu. Algebre, algebra metricelor, Algebra polinoamelor. Rădăcini ale polinoamelor, corpul rădăcinilor unui polinom. Corpuri finite. Teorema fundamentală a algebrei.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – LecŃii de algebră, Fascicula I,

Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004 2. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – LecŃii de algebră, Fascicula II,

Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 3. I.D.Ion, N.Radu – Algebră, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1991 4. C.Năstăsescu, C.NiŃă, C.Vraciu – Bazele algebrei, Editura

Academiei, Bucureşti, 1986

78

Analiza matematică 1

Mathematical Analysis 1 Disciplină obligatorie; Anul I, Sem. 1, ore săptămânal, învăŃământ


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Corpul numerelor reale: mulŃimi ordonate, corpuri complet ordonate, proprietăŃi topologice în corpul numerelor reale

• Elemente de topologie în mulŃimea numerelor reale: mulŃimi deschise, mulŃimi închise, mulŃimi conexe

• Şiruri de numere reale: şiruri convergente (definiŃie şi proprietăŃi), trecerea la limită în inegalităŃi, criterii de convergenŃă (teorema lui Stolz, criteriul radicalului, lema lui Cesaro, criteriul lui Cauchy)

• Serii de numere reale: serii convergente, serii absolut convergente, serii cu termeni pozitivi, serii cu termeni oarecare, permutarea unei serii

• FuncŃii reale de o variabila reala: limita unei funcŃii, funcŃii continue, proprietatea lui Darboux, continuitatea funcŃiilor inverse

• Şiruri de funcŃii continue: mulŃimea de convergenŃă, convergenŃa simplă şi convergenŃa uniformă, aproximarea uniformă a funcŃiilor continue

• FuncŃii derivabile: derivata, operaŃii cu funcŃii derivabile, proprietăŃile funcŃiilor derivabile, derivate de ordin superior, formula lui Taylor. Diferentiala.

• FuncŃii analitice: serii de puteri, funcŃii transcendente elementare • Integrala Riemann: Teorema Darboux, criterii de integrabilitate, proprietăŃi ale funcŃiilor integrabile şi ale integralei, primitive, şiruri de funcŃii integrabile, formule de schimbare de variabile

• Integrala Riemann improprie. • Integrale cu parametru.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Duda I., Grădinaru S. – Calcul intergal cu aplicaŃii, Editura FundaŃiei

România de Mâine 2. Boboc N. – Analiză matematică, vol I,II, Editura Univ. Bucureşti, 1998. 3. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică I, exerciŃii şi probleme,

Editura FundaŃiei România de Mâine, 2002. 4. ChiŃescu I, Bârză S, Copil V – Analiză matematică pe dreapta

reală, Editura FundaŃiei România de Mâine (va apărea în 2008)

79

Geometrie analitică Analytical Geometry



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • SpaŃii vectoriale. • Vectori liberi • Planul si dreapta in spatiu • Conice • Cuadrice

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Duda I, Dunca A, Grădinaru S. – Geometrie analitică, Editura

FundaŃiei România de Mâine (va apărea la sfârşitul anului 2007) 2. Craioveanu M., Albu I.D. – Geometrie afină şi euclidiană, Editura Facla,

Timişoara, 1982. 3. Teleman K. – Logică şi geometrie, Tipografia UniversităŃii

Bucureşti, 1989. 4. Turtoi A. – Geometrie, Tipografia UniversităŃii Bucureşti, 1983.

80

Programare procedurală Procedural Programming



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Algoritmi: Caracteristici. Descriere. Complexitate. Corectitudine. • Limbaje de programare. Caracteristici. • Limbajul de programare C: EntităŃi sintactice. Operatori.. Expresii.

InstrucŃiuni. FuncŃii. Directive de preprocesare. Tablouri şi Pointeri. Comunicare inter-modulară. FuncŃia main cu argumente. Pachetele: stdio.h, math.h, string.h

• Alocare statică – Alocare dinamică. Structuri de date dinamice (liste şi arbori). AplicaŃii ale utilizării tipurilor de date structurate (struct, union, typedef) cu ajutorul pointerilor: crearea şi explorarea structurilor de date. Pachetele: stdlib.h, alloc.h

• OperaŃii de intrare-ieşire. Fişiere în C şi aplicaŃii. • Corectitudinea programelor C. Metoda aserŃiunilor (assert.h). • Complexitatea programelor (time.h). Metrici software. • Testarea programelor C. • Utilizarea bibliotecilor statice (.LIB) şi dinamice (.DLL). • Metode de proiectare a programelor.


1. G. Albeanu, Algoritmi şi limbaje de programare, Editura FundaŃiei România de mâine, Bucureşti, 2000.

2. G. Albeanu, Programare procedurală, Note de curs (Avizierul virtual / Blackboard)

3. G. Albeanu (coord.), Tehnici de programare. Lucrări practice de programarea calculatoarelor, Editura FundaŃiei România de mâine, Bucureşti, 2003.

4. Popa M., Popa M., Programare procedurală (AplicaŃii C şi C++ în structuri de date şi grafică), Editura FundaŃiei România de mâine, Bucureşti, 2006.

81

Arhitectura sistemelor de calcul Computer System Architecture



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Bazele aritmetice ale sistemelor de calcul (Codificarea informaŃiei, standardul IEEE 754 etc.)

• Bazele logice ale sistemelor de calcul (simplificarea funcŃiilor booleene, circuitele sistemelor de calcul, etc.)

• Bazele arhitecturale ale sistemelor de calcul (arhitecturi clasice şi moderne)

• Procesorul MMIX şi introducere în programarea în limbaj de asamblare. II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Albeanu G. – Arhitectura sistemelor de calcul, Editura FRM, 2007. 2. D. Knuth, Arta programării calculatoarelor: MMIX – un calculator

RISC pentru noul mileniu, Editura Teora, 2005.

BIBLIOGRAFIE OPłIONALĂ 1. A.S.Tanenbaum, Organizarea structurala a calculatoarelor, Computer

Press Agora, 1999 2. J. Henessy & D. Patterson, Computer Architecture: A Quantative

Approach, Morgan Kaufman, 2002 3. G. Albeanu, Algoritmi şi limbaje de programare, Editura FRM,

Bucureşti, 2000 4. G. Albeanu, Programarea şi utilizarea calculatoarelor, Editura

UniversităŃii din Oradea, Oradea, 2003

82




I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • SpaŃii vectoriale. AplicaŃii liniare. SubspaŃii vectoriale. SubspaŃiu vectorial factor. Teorema de izomorfism.

• Baze intr-un spaŃiu vectorial. Dimensiunea unui spaŃiu vectorial. Transformarea coordonatelor la schimbarea bazelor.

• AplicaŃii multiliniare alternate: determinanŃi. Matrici inversabile. Regula lui Cramer. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuaŃii liniare.

• Teorema împărŃirii cu rest în Z şi K[X]. Polinoame ireductibile. Descompunerea unui polinom în produs de polinoame ireductibile.

• Algebra endomorfismelor unui spaŃiu vectorial finit dimensional. Vectori şi valori proprii. Polinomul caracteristic şi polinomul minimal.

• Teoremele Hamilton-Cayley şi Frobenius. Matrice asemenea. Forma canonică Jordan.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Ion D. Ion, S. Barză, L. Tufan – LecŃii de algebră II, Ed. FundaŃiei Romania de Maine, Bucureşti, 2004 2. L. Tufan – Algbră. Culegere de probleme, Ed. FundaŃiei Romania de Maine, Bucureşti, 2000 3. L. Tufan –Module. Teoria corpurilor., Ed. FundaŃiei Romania de Mâine, Bucureşti, 2002

83




• Continuitate si limita pentru functii de mai multe variabile • Drumuri. Lungimi de drumuri • Integrale curbilinii de primul si de al doilea tip • Derivate partiale si diferentiabilitate • Derivate partiale de ordin superior • Independenta de drum a integralei curbilinii • Formula lui Taylor pentru functii de doua variabile • Teorema functiilor implicite • Extreme locale (libere) si cu legaturi (conditionate) • Integrale multiple pe intervale in Rn • Integrale duble pe domenii simple • Integrale triple pe domenii simple • Formula de schimbare de variabila pentru integrale duble si triple • Formula lui Green • Facultativ 1: aria unei suprafete in spatiu • Facultativ 2: integrale de suprafata • Facultativ 3: formula Gauss-Ostrogradski • Facultativ 4: formula lui Stokes • Facultativ 5: integrale cu parametru


1. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică. Calcul integral, Editura FRM (va apărea la sfârşitul anului 2007)

2. M. Niculescu, S. Dinculeanu, S. Marcus Analiza matematica, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1971

3. I.Colojoara Analiza matematica, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica 1983

4. Trandafir R., Duda I. – Analiză matematică II , Centrul de multiplicare al Departamentului I.D. al U.S.H., 2002.

84

Geometrie diferenŃială Differential Geometry



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Curbe în spaŃiu euclidian En. Tangentă, hiperplan normal, hiperplan osculator

• Curbe plane. Reprezentări carteziene. Curbură, cerc osculator • Curbe în spaŃiul euclidian E3. Expresia curburii şi a torsiunii unei curbe strâmbe într-o parametrizare arbitrară

• Triedrul lui Frenet • Interpretarea geometrică a curburii şi a torsiunii • Cerc şi sferă osculatoare. Evolută, evolventa unei curbe • HipersuprafeŃe în spaŃii euclidiene. SuprafeŃe în E3. Plan tangent, normală

• Prima formă fundamentală. • A doua formă fundamentală • Linii asimptotice, linii de curbură. Curburi principale

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Duda I., Grădinaru S. – LecŃii de geometrie diferenŃială, Editura FRM 2. L. Nicolescu - Curs de geometrie, Ed. FRM, 2002 3. Hirică, S. Leiko, L. Nicolescu, G. Pripoae- Geometrie diferenŃială

(Probleme. AplicaŃii), Ed. FRM, 1999 4. L. Nicolescu, G. Pripoae-Geometrie diferenŃială (teoria curbelor şi

hipersuprafeŃelor), Ed. Univ. Bucuresti, 1994

85

Logică Matematică şi ComputaŃională Mathematical and Computational Logic



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Sintaxa şi semantica limbajului calculului cu propozitii. Demonstratii formale. Teorema deductiei

• Sisteme deductive. Teorema de consistenta-completitudine pentru calculul cu propozitii

• Validabilitate. Teorema de compacitate • Sistemul deductiei naturale Gentzen. • Sintaxa şi semantici pentru limbajele de ordinul I. Reprezentari clauzale pentru formulele unui limbaj de ordinul I.

• Principiul rezolutiei pentru verificarea validabilitatii reprezentarilor clauzale.


Romania de Maine, 2004 2. State, L. Elemente de logica matematica şi demonstrarea automata a

teoremelor; T.U.B. , 1988 BIBLIOGRAFIE OP łIONAL Ă 1. Holldobler,S., Computational Logic, Technishe Universitat at

Dresden, 2003 2. Gallier J.H., Logic for Computer Science, University of

Pennsylvania, 2003 3. Ben-Ari, M., Mathematical Logic for Computer Science, Prentice

Hall,1993 4. Hamilton,A.G., Logic for mathematicians, Cambridge University

Press, 1988

86

Sisteme de operare Operating Systems



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Context, definire, clasificare, funcŃii • Sincronizarea şi planificarea proceselor • Comunicarea între procese • ExecuŃia proceselor în sistemele multitasking • Semafoare şi mesaje • Gestiunea memoriei; memorie reală, memorie virtuală • Partajarea memoriei, memorie dinamică • Gestiunea datelor, sistemul de intratre/ieşire • Gestiunea echipamentelor, echipamente multifile • Sistemul de gestiune a fişierelor • Sisteme de operare cu linii de comandă • Sisteme de operare vizuale


1. O. Bâscă, I. Popescu - Sisteme de operare, Ed. Univ. Bucureşti, 1987; 2. S. Krakoviak - Principles of Operating System, MIT Press, 1987; 3. A.Tanenbaum - Operating Systems: Design and Implementation,

Prentice-Hall, 1987; 4. A.Tanenbaum - Modern Operating Systems, Prentice-Hall, 1989; 5. R.R. Switzer - Operating Systems. A practical Approach, Prentice-Hall,

1993; 6. Averian A. – Sisteme de operare, Editura FRM (va apărea în 2008)

87

Algoritmi şi structuri de date Algorithms and Data Structures



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Reprezentări ale algoritmilor; limbajul de reprezentare PSEUDOCOD, reprezentarea schematică.

• Structuri fundamentale în reprezentarea algoritmilor; definiŃia programării structurate; structuri pseudo fundamentale

• Complexitatea algoritmilor; clasificarea problemelor rezolvate prin algoritmi. • Limbajul de programare PASCAL; structura programelor, definirea entităŃilor, instrucŃiunile limbajului.

• Limbajul de programare C++; structura programelor, definirea entităŃilor, instrucŃiunile limbajului.

• Alocarea statică şi dinamică a memoriei • Structuri de date cu alocare compactă. Masive statice şi dinamice. Masive dinamice semicompacte

• Structuri de date cu alocare divizată – generalităŃi • Stiva • Liste simplu şi dublu înlănŃuite • Cozi şi cozi cu priorităŃi • Matrici şi matrici rare. • Arbori binari • Arbori oarecare

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Bârză S, Morogan L.M. – Structuri de date, Editura FRM 2. Albeanu G. Algoritmi şi limbaje de programare, Editura FundaŃiei

România de Mâine, Bucureşti 2000 3. S. Bârză, Algoritmică şi programare. Note de curs, Vol I, Programare

statică, Editura UniversităŃii Bucureşti, Bucureşti 2001 4. S. Bârză, Culegere de probleme de algoritmică şi programare, Vol I

Programare statică, Editura UniversităŃii Bucureşti, Bucureşti 2001 5. Knuth D.E. Arta programării calculatoarelor, Vol I. Algoritmi

fundamentali, Editura Teora, Bucureşti 2000

88

Limba engleză - anul 1 English language




I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I Communication: introductions and greetings, socializing, telephoning, appointments and arrangements, asking for information, shopping SEMESTRUL II At the hotel, at the restaurant, at the post office, indicating directions; Introduction to the European Union (the Language Passport: planning your own learning)

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Ştefan Rodica,Vasilescu Ruxandra,Sandra Marcoci,Elena Beldea -

Come along. Curs practic de limba engleză, Editura FundaŃiei România de Mâine, bucureşti, 2005

2. *** - English for Business and Administration, Ed. Cavallioti, 1996

3. Chiriacescu A, Tomosoiu N. - Practice in English Grammar, 1998

89

Birotică Office Management (birotics)



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Utilizarea facilităŃilor unei interfeŃe de tip WIMP • Elementele specifice ferestrelor de aplicaŃie Ms Office; personalizarea modului de lucru; automatizarea operaŃiilor

• Crearea, editarea, corectarea, formatarea şi printarea informaŃiilor dintr-un document

• Lucrul cu tabele şi generarea automată a scrisorilor • Introducerea, formatarea, legarea şi printarea informaŃiei dintr-un registru de lucru

• Formule, funcŃii şi baze de date în Ms Excel.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Popa M – Birotică, Ed.FRM, 2007 2. Silvia CURTEANU: Excel prin exemple, Editura Polirom, Iaşi, 2004. 3. Sandor KOVACS: Word 2000; funcŃiile de bază, Editura Albastră, Cluj-

Napoca, 2000. 4. Marius Daniel MARES, Doina FUSARU, Gabriel MIHAI: Office XP:

Instrumente birotice, Editura FundaŃiei “România de Mâine”, Bucuresti, 2004.

5. Dan SOMNEA, Mihai CALCIU, Emil DUMITRESCU: Birotica, Editura Tehnică, Bucuresti, 1998.

6. *** Ms Excel for Windows; A Tutorial to Accompany Petre Norton's Introduction to Computers, McGraw Hill, 1996.

7. *** Ms Office 2000, Nicolae IONESCU CRUTAN (trad.), Editura Teora, Bucureşti, 1999.

90

Psihologia educaŃiei Psychology of Education



• Specificul studiului psihologiei educaŃiei: statutul epistemologic al psihologiei educaŃiei; priorităŃi ale studiului psihologiei educaŃiei.

• Dezvoltarea psihică şi educaŃia: problematica educabilităŃii; dez-voltarea cognitivă, afectivă, socio-morală şi consecinŃele în plan educativ.

• Formarea şi dezvoltarea personalităŃii: structura personalităŃii; formarea caracterului; dezvoltarea aptitudinilor.

• Elemente de psihologia învăŃării: caracteristicile şi condiŃiile învăŃării; metode de învăŃare eficientă.

• Succesul şcolar şi social: factori determinanŃi; evaluarea şi prevenirea insuccesului; problematica devianŃei comportamentale.

• Dimensiuni psihologice ale activităŃii educative: rolul profesional şi personalitatea profesorului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Radu N. (coord.), Psihologia educaŃiei, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. Cosmovici, A., Iacob L.(coord.), Psihologie şcolară, Ed, Polirom, Iaşi, 1998/1999. 3. CreŃu C., Psihopedagogia succesului, Ed. Polirom, Iaşi, 1997.

91

Fundamentele pedagogiei Fundamentals of pedagogy

Teoria şi metodologia curriculumului Curriculums theory & methodology


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Pedagogia şi sistemul ştiinŃelor educaŃiei: educaŃia – obiectul specific de studiu

al pedagogiei, caracteristicile şi structura educaŃiei, perspectiva pedagogică în abordarea şi studierea educaŃiei, problematica contemporană a educaŃiei. Formele educaŃiei: educaŃia formală, nonformală şi informală; relaŃiile, notele definitorii şi continuitatea dintre formele educaŃiei. Domeniile educaŃiei: educaŃia intelectuală, moral-civică, profesională, estetică, fizică, religioasă; noile educaŃii. Sistemul instituŃional al educaŃiei: şcoala, familia, comunitatea locală, organizaŃiile cultural – educative, şi nonguvernamentale, asociaŃiile profesionale, societăŃile ştiinŃifice unităŃile economice, mass-media etc.

Teoria şi metodologia curriculum-ului: curriculum-ul – concepte fundamentale: curriculum general, Curriculum NaŃional, curriculum specializat, curriculum subliminal, curriculum formal, curriculum informal, curriculum scris, curriculum predat, curriculum învăŃat, curriculum recomandat. Compo-nentele curriculare: finalităŃi, (ideal, scopuri, obiective), conŃinut – tendinŃe în organizarea conŃinuturilor curriculare (monodisciplinaritatea, multidisciplina-ritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea); timp (plaja orară), strategii de predare-învăŃare, strategii de evaluare. Produsele curriculare: documente oficiale (planul – cadru de învăŃământ; programele şcolare; manualele şcolare) şi materialele auxiliare, în sprijinul profesorilor şi elevilor (curriculum-ul de suport). Evaluarea curriculum-ului – cadru conceptual şi metodologie; calităŃile unui bun curriculum: extensia, echilibrul, relevanŃa, diferenŃierea, continuitatea şi progresia, calităŃi fundamentale ale curriculum-ului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Radu, I., T., Pedagogie, fundamente teoretice, Ed. V. & I Integral, 2002. 2. Dewey, J., Fundamente pentru o ştiinŃă a educaŃiei, E. D. P., Bucureşti,

1992. 3. Cerghit, I., Neacşu, I., NegreŃ - Dobridor, I., Pânişoară, I.- O., Prelegeri

pedagogice, Iaşi, Polirom, 2001. 4. Cucoş, C., Pedagogie (EdiŃia a II-a revăzută şi adăugită), Editura

Polirom, Iaşi, 2002. 5. CreŃu, C., Teoria curriculumului şi conŃinuturile educaŃiei. Iaşi, Ed.

UniversităŃii Al.I.Cuza, 1999. 6. Şerdean, I., Pedagogie – Compendiu, Bucureşti, Ed. FundaŃiei România

de Mâine, 2004.

92

93

PROGRAME ANALITICE

ANUL II

EcuaŃii diferenŃiale Differential Equations


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • EcuaŃii diferenŃiale de ordinul I. Problemă Cauchy. EcuaŃii rezolvabile prin cuadraturi. EcuaŃii omogene.

• EcuaŃii liniare. EcuaŃii de tip Bernoulli şi Ricatti. • EcuaŃii algebrice în y’. EcuaŃiile Lagrange şi Clairaut. • EcuaŃii de ordin superior. EcuaŃii liniare; ecuaŃii cu coeficienŃi constanŃi. EcuaŃia lui Euler. EcuaŃii de tip Bessel. FuncŃii Bessel.

• Sisteme liniare şi omogene. Sisteme liniare şi neomogene. • Sisteme liniare cu coeficienŃi constanŃi. • Teoreme de existenŃă şi unicitate


FRM, 2000 2. Craiu M., RoşculeŃ M. – EcuaŃii diferenŃiale, E.D.P., Bucureşti,

1971. 3. Olariu V., Stănăşilă O. – EcuaŃii diferenŃiale şi cu derivate parŃiale,

Ed. Tehnică 4. Halanay A. – EcuaŃii diferenŃiale, E.D.P., 1972.

94

Teoria probabilit ăŃilor Probabilities Theory



• Algebra boole σ – algebra boole. Corp de părŃi, σ – corp de părŃi. Câmp de evenimente. Câmp de probabilitate, Probabilitate condiŃionată, câmpuri de probabilitate derivate.

• Variabile aleatoare şi repartiŃii. FuncŃia de repartiŃie.Variabile aleatoare cu două dimensiuni (vectori bidimensionali). RepartiŃii bidimensionale. FuncŃia de repartiŃie.

• Caracteristici numerice asociate variabilelor aleatoare. CorelaŃie, coeficient de corelaŃie. Momentele vectorilor aleatori, momente condiŃionate.

• Şiruri de variabile aleatoare. Tipuri de convergenŃă. Legea numerelor mari: forma slabă şi forma tare.

• FuncŃii caracteristice. Teorema de unicitate a funcŃiilor caracteristice, teorema de continuitate, funcŃii generatoare.

• RepartiŃii clasice discrete: repartiŃiile Bernoulli, Poisson, hipergeometrică şi repartiŃii asociate.

• RepartiŃia normală şi teorema limită centrală. RepartiŃia normală unidimensională şi bidimensională. Problema asimptotică centrală, teorema limită centrală.

• RepartiŃiile clasice continue: Gamma, Beta, Student, χ2, exponenŃială negativă. II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Trandafir R., Ioan R.,Ghica M, Teoria probabilităŃilor, Ed. F.R.M 2. Craiu V., - Teoria probabilităŃilor cu exemple şi probleme Ed.

F.R.M. 1997 3. Iosifescu M., Mihoc Gh., Teodorescu R., - Teoria probabilităŃilor şi

statistică matematică Ed. Teh., Buc. 1966. 4. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V, - Teoria ProbabilităŃilor şi statistică

matematică Ed.Didactică şi Pedagogică Buc. 1970, 5. Leonte A., Trandafir R., - Clasic şi actual în calculul probabilităŃilor

Ed. Dacia 1985.

95

Limbaje formale şi automate Formal Languages and Automata


de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 5 credite; colocviu. I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

• Limbaje, expresii regulate şi mecanisme generative fundamentale. Complexitatea gramaticilor şi a limbajelor

• Mecanisme pentru recunoaşterea limbajelor regulate. Proiectarea optimală a automatelor.

• Transformări asupra gramaticilor formale. Forme normale (Chomsky, Greibach). Lema Bar-Hillel

• Automate pushdown, automate liniar mărginite şi maşini Turing. Puterea de acceptare a claselor de automate

• ProprietăŃi de închidere ale limbajelor la principalele operaŃii cu limbaje (reuniune, produs, Kleene, intersecŃie, substituŃii etc.)

• Introducere în analiza lexicală şi sintactică (algoritmi bottom-up / top-down, algoritmul CYK etc).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Albeanu G., Limbaje formale şi automate, Editura FRM, Bucureşti,

2005. BIBLIOGRAFIE OP łIONAL Ă 1. Popovici C, Rudeanu S, Georgescu H., Bazele Informaticii, Vol II,

Editura UniversităŃii Bucureşti, 1991. (opt) 2. Jucan T, Andrei Stefan, Limbaje formale şi teoria automatelor,

Editura UniversităŃii "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002. (opt) 3. Atanasiu A., Mateescu Al., Limbaje formale. Culegere de

probleme, Editura UniversităŃii din Bucureşti, 1990. (opt) 4. Atanasiu Irina, Raiciu D., Sion R. şi I. Mocanu, Limbaje formale şi

automate. Îndrumar pentru aplicaŃii. MATRIX ROM, Bucureşti, 2002. (opt)

96

Proiectare şi programare orientată obiect Object Oriented Programming


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Concepte fundamentale ale programării orientate pe obiecte: ierarhii de clase; relaŃie de subtip; moştenire; legare dinamica a metodelor; coerenŃa stărilor, covarianŃa metodelor; polimorfism.

• Programare în C++: constructori şi destructori; funcŃii şi clase prietene; supradefinirea operatorilor; conversii de tip definite de programator; clase virtuale; clase abstracte, structuri eterogene de date.

• Programare în Java: conceptul de interfaŃă; tratarea excepŃiilor; arhitectura Model View Controller; arhitectura Observer- Observable; programare bazată pe evenimente; serializarea obiectelor

• Programare paralelă şi concurentă; fire de executare în Java; fire de executare cu resurse partajate; sincronizarea firelor de executare; semafoare şi monitoare.

• Programare distribuită: invocarea la distanŃă a metodelor (RMI); aplicaŃii distribuite eterogene; standardul CORBA; Interface Definition Language; corespondenŃa între IDL, Java şi C++

• Programare în C#: platforma .NET şi limbajul C#; proprietati, interfete, atribute; evenimente şi delegarea evenimentelor; fisiere şi baze de date; ADO.NET; grafica şi interfata GDI+

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Tudor Bălănescu, Ştefan Mocanu: InterfeŃe grafice în Java, Editura

FundaŃiei Romania de Mâine, Bucureşti, 2005 2. Florian Mircea Boian, Rareş Florin Boian: Tehnologii fundamentale

Java pentru aplicaŃii Web, Editura Albastră, Cluj, 2004. 3. Octavian Catrina, Iuliana Cojocaru: Turbo C++, Teora, 1993. 4. J. Ferguson, B. Patterson, J. Beres, P. Boutquin, M. Gupta: C# Bible,

Wiley Publishing Inc, 2002 5. David Gries, Paul Gries: Multimedia Introduction to Java, Springer,

2005.

97

Tehnologii Web Web Technologies




• Introducere în mediul Internet. Arhitectura, modele de adresare, sistemul de nume de domenii.

• Prezentarea modelului client/server şi a modelul multi-tier de dezvoltare a aplicaŃiilor.

• Protocolul HTTP. • Prezentarea limbajelor de descriere documentelor hipertext: HTML, XML, XHTML.

• Prezentarea limbajelor programare PHP şi JavaScript. • Autentificare. Managemnentul sesiunilor. • Prezentarea sistemelor de gestiune a conŃinutului (CMS). • Instalarea şi exploatarea aplicaŃiilor server (DNS, WEB, MAIL). • AplicaŃii e-commerce.


1. F.R.Niculescu – Proiectarea paginilor Web – HTML, CSS, JavaScript, Editura FRM

2. Luke Welling, Laura Thomson, Php and MySql web development, Editura Sams Publishing, Indianapolis, 2001

3. Tim Converse, Joyse Park, Php 5 and Mysql Bible, Editura Wiley Publishing INC. Indianapolis, 2004

4. Michael Glass, Beginning Php, Apache, MySql Web Development, Editura Wiley Publishing INC. Indianapolis, 2004

5. Paul Albitz, DNS and BIND, Editura O’ Oreilly, 2001

98

Statistică matematică Mathematical Statistics



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • SelecŃie. SelecŃie dintr-o populaŃie normală uni şi bidimensională. SelecŃia dintr-o populaŃie finită.

• EstimaŃie. Estimări corecte, absolut corecte, consistente, nedeplasate, de dispersie minimă, suficiente.

• Metode de estimare. Metoda verosimilităŃii maxime. Metoda celor mai mici pătrate. Metoda minimului χ2. Metoda momentelor.

• Intervale de încredere. AplicaŃii la repartiŃiile normală, uniformă, gamma, exponenŃială, Weibull, binomială şi Poisson.

• Verificarea ipotezelor statistice. • Regresie liniară. • Analiza datelor clasificate.


1. Trandafir R., Ioan R., Nicoară M., Curs de statistică matematică Ed.

F.R.M. 2006. 2. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., - Matematici pentru

economişti vol. II Ed. F.R.M. 2001. 3. Craiu V. Statistică matematică Tip. Univ. Buc. 2000. 4. Craiu V., Preda V., - Probleme de statistică matematică EstimaŃii

Ed. Univ. Buc. 1992. 5. Mihai Gh., Craiu V., - Tratat de statistică matematică vol. I selecŃie

şi estimare, vol II - -Verificarea ipotezelor statistice. Ed. Acad. 1976 Buc.

99

EcuaŃii cu derivate parŃiale Partial Differential Equations



• EcuaŃii cu derivate parŃiale de ordinul I liniare. • EcuaŃii liniare şi omogene. EcuaŃii liniare şi neomogene. • EcuaŃii cu derivate parŃiale de ordinul I neliniare. • EcuaŃii cu diferenŃiale totale. EcuaŃia liniară F(x,y,z,p,q), metoda Lagrange şi Charpit. Metoda lui Cauchy.

• EcuaŃii cu derivate parŃiale de ordinul II • EcuaŃii cu derivate parŃiale de ordinul II liniare şi cvasiliniare, problema lui Cauchy, curbe caracteristice, reducere la forma canonică, clasificare, condiŃii ini Ńiale şi la limită. EcuaŃii de tip hiperbolic. Metoda caracteristicilor, Metoda separării variabilelor. AplicaŃii la ecuaŃia coardei vibrante. EcuaŃii de tip parabolic. Principiul valorilor extreme. Teoreme de unicitate. Metoda separării variabilelor. AplicaŃii la ecuaŃia propagării căldurii.

• FuncŃii armonice, proprietăŃi generale, formula integrală de tip Green. Probleme la limită de tip Dirichlet. Probleme de tip Neumann.


1. Roşca I – LecŃii de ecuaŃii diferenŃiale şi cu derivate parŃiale, Ed.FRM

2. Craiu M., RoşculeŃ M. – EcuaŃii diferenŃiale, E.D.P., Bucureşti, 1971.

3. Ionescu D.V. – EcuaŃii diferenŃiale şi integrale, E.D.P., Bucureşti. 4. Olariu V., Stănăşilă O. – EcuaŃii diferenŃiale şi cu derivate parŃiale,

Ed. Tehnică. 5. Teodorescu N., Olariu V. – EcuaŃii diferenŃiale şi cu derivate

parŃiale, I-II, Ed. Tehnică, 1979. 6. Udrişte C., Radu C., Dicu C., Mălăncioiu O. – Algebră, Geometrie

şi EcuaŃii diferenŃiale, E.D.P., Bucureşti.

100

Algoritmica grafurilor Graph Algoritms


de zi: 2 curs, 2 laborator, total ore semestru 56; 6 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Grafuri (neorientate) – notiuni de baza, grafuri hamiltoniene, grafuri euleriene, grafuri planare, reprezentarea şi parcurgerea grafurilor (algoritmii: Marimont, Fleury, Kruskal)

• Digrafuri (grafuri orientate) - notiuni de baza, bazele unui digraf, conexitate, matrice asociate, linearizarea digrafurilor

• D-arbori (arbori orientati) – parcurgere, arbori de sortare cautare, arbori de decizie şi tabele de decizie

• Algoritmi pentru drumuri minime în digrafuri – algoritmii: Wharshal, Warshal modificat, Dantzing, Dantzig modificat, etc.

• Retele – retele de programare a activitatilor (algoritmul lui Fulkerson, algoritm pentru determinarea drumurilor critice), retele de transport (algoritmul Ford-Fulkerson); retele Petri (notiuni de baza; regula de functionare a unei retele Petri; comportari ale unei retele Petri; arborele de accesibilitate, arborele de acoperire şi graful de acoperire asociate unei retele Petri; probleme de decidabilitate în clasa retelelor Petri locatie-tranzitie).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Marin Popa , Mariana Popa – Grafuri şi retele, vol I şi II, Ed. FRM,

Bucuresti, 2003 2. Marin Popa - Algoritmi în teoria grafurilor, Ed. Credis, Bucuresti,

2003 3. I.Tomescu – Combinatorica şi teoria grafurilor, Tipografia Univ.

Bucuresti, 1978 4. I.Tomescu – Culegere de probleme de combinatorica şi teoria

grafurilor, EDP, Bucuresti, 1981 5. Bârză S, Morogan L.M. – Algoritica feagurilor, Ed.FRM (va apărea

în 2007)

101

ReŃele de calculatoare Computer Networks



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Generalitati despre retele de calculatoare, modele de referinta şi servicii

• Nivelul fizic al unei retele (bazele comunicarii, medii de transmisie: cupru, fibra optica, wireless, electronica şi semnal, conectare şi conexiuni; sistemul telefonic cu şi fara fir; cablul tv, etc.)

• Nivelul legaturii de date (concepte de baza, proiectare, detectarea şi corectarea erorilor, protocoale )

• Subnivelul de acces la mediu (alocarea canalelor, protocoale cu acces multiplu, standarde pentru LAN-uri şi MAN-uri, retele locale fara fir, retele locale de banda larga, bluetooth, punti, etc.)

• Nivelul retea (proiectare, algoritmi de dirijare, algoritmi de control al congestiilor, protocoale, nivelul retea în Internet)

• Nivelul transport (servicii, protocoale, performanta, protocoale de transport prin Internet)

• Nivelul aplicatie (securitate, administrare retea, DNS, protocoale ale nivelului aplicatie: ftp, telnet, http, smtp, snmp; pagini WEB, multimedia, etc.)

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. M. Popa, Bazele modelarii retelelor de calculatoare, Ed. Univ.

Bucuresti, 2004 2. Andrew S. Tanenbaum, Retele de calculatoare, Ed. Byblos, 2003

102

Tehnici avansate de programare Advanced programming technique

Disciplină obligatorie; sem 4, ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2

curs, 2 laborator, total ore semestru 56; 6 credite; Vp I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

• Metode avansate de proiectarea algoritmilor: Metoda Greedy, Metoda Backtracking, Metoda Divide et impera, Metoda Programării dinamice, Metoda Branch&Bound.

• Metode ale programării funcŃionale (LISP/Scheme). • Bazele programării în Java. • Clase abstracte şi interfeŃe în limbajul Java. • Intrări-ieşiri şi tehnica serializării în Java. Tratarea excepŃiilor. • Fire de executare multiple şi comunicare în reŃea. • Elemente de programare paralelă şi concurentă. • Pachete JAVA standard. • Pachete JAVA speciale pentru realizarea aplicaŃiilor complexe. • Testarea aplicaŃiilor JAVA (Unit testing). • Documentarea aplicaŃiilor JAVA.


1. G. Albeanu, Algoritmi şi limbaje de programare, Editura

FundaŃiei România de mâine, Bucureşti, 2000. 2. H. Georgescu, Introducere în universul JAVA, Editura

Tehnică, 2002. 3. St. Tănasă şi colectiv, JAVA de la 0 la Expert, Polirom, 2003. 4. T. Bălănescu, St. Mocanu, InterfeŃe grafice în JAVA, Editura

FundaŃiei România de Mâine, 2005. 5. G. Albeanu (coord.), Tehnici de programare. Lucrări practice

de programarea calculatoarelor, Editura FundaŃiei România de mâine, Bucureşti, 2003.

103

Limba engleză - anul II English language




I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Semestrul I

Limbaj specializat - domeniul matematică

Semestrul II Limbaj specializat - domeniul informatică

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Rodica Stefan, Elena Beldea, Mihaela Pricope, Go Ahead, Ed.

Fundatiei România de Mâine, 2001 2. Chiriacescu A, Tomosoiu N. - Practice in English Grammar, 1998 3. Reviste de specialitate

104

Programare concurentă in Java Concurent programming in Java


curs, 2 laborator, total ore semestru 56; 5 credite; colocviu I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

• Introducere în programarea concurentă: Ce este programarea concurentă?

• Limbajul Java. Pachete speciale. • Fire de executare în Java. • Corectitudinea programelor concurente. • Demonstrarea corectitudinii programelor concurente. • Mecanisme de sincronizare. • Abordări privind problema excluderii reciproce: Algoritmii

Dekker, Peterson, Lamport. • Semafoare si monitoare. Comunicare prin mesaje. • Invocarea la distanŃă. • Studii de caz: Problema filosofilor, Problema producător

consumator. • Metodologia proiectării aplicaŃiilor distribuite în Java.


1. H. Georgescu, Introducere în universul JAVA, Editura

Tehnică, 2002. 2. H. Georgescu, Programare concurentă: Teorie şi aplicaŃii.

Editura Tehnică, 1996. 3. St. Tănasă şi colectiv, JAVA de la 0 la Expert, Polirom, 2003. 4. T. Bălănescu, St. Mocanu, InterfeŃe grafice în JAVA, Editura

FundaŃiei România de Mâine, 2005.

105

Programarea sistemelor grafice Graphic Systems Programming


de zi: 2 curs, 2 laborator, total ore semestru 56; 5 credite; colocviu. I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

• Sisteme grafice. Clasificare. Arhitectura. Standarde. • Transformari de modelare (rotatii, translaŃii, scalare, forfecare, oglindire etc.) şi vizualizare (proiecŃii, transformarea fereastră-vizor etc.)

• Modelarea curbelor şi suprafeŃelor (forme Hermite, Bezier, Spline, NURBS etc.)

• Iluminare şi umbrire. Tehnici de modelare şi redare a scenelor virtuale. • Algoritmi pentru sinteza obiectelor grafice, clipping şi eliminarea suprafeŃelor ascunse.

• Standardul OpenGL

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. G. Albeanu, Grafică cu calculatorul. Algoritmi fundamentali,

Editura UniversităŃii din Bucureşti, 2000. BIBLIOGRAFIE OP łIONAL Ă 1. F. Ionescu, Grafica în realitatea virtuală, Editura Tehnică,

Bucureşti, 2000. 2. R. Baciu, D. Volovici, Sisteme de prelucrare grafică, Editura

Albastră, Cluj-Napoca, 1999. (opt) 3. Jackie Neider, Tom Davis, Mason Woo, OpenGL Programming

Guide, Ed 2, The Official Guide to Learning OpenGL, Addison-Wesley, Reading, 1997. (opt)

106

Teoria şi metodologia instruirii . Teoria şi metodologia evaluării

Trainings theory& methodology. Assesments theory& methodology

Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; anul II, sem. 3; ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.


Teoria şi metodologia instruirii: Procesul de învăŃământ şi instruire. Procesul de învăŃământ ca sistem; concepte fundamentale; instruire, predare, învăŃare, evaluare; principiile şi organizarea procesului de învăŃământ. Metode de instruire; delimitări conceptuale: metodologie, metode, strategie didactică; modele de instruire; sistemul metodelor de instruire. EsenŃa şi conŃinutul princi-palelor metode de instruire: metode expozitive, metode active şi interactive, metode de explorare sau metode bazate pe contactul cu realitatea, metode de comunicare scrisă. Proiectarea activităŃii didactice; delimitări conceptuale: lectura programei în contextul aplicării noului currriculum naŃional; planificarea calendaristică; algoritmul proiectării didactice pentru: proiectul unităŃii de învăŃare, activităŃii de evaluare; relaŃia dintre lecŃie şi unitatea de învăŃare. Stiluri de comunicare didactică şi competenŃe educaŃionale ale personalului didactic.

Teoria şi metodologia evaluării: Concepte-cheie ale evaluării educa-Ńionale: măsurare, apreciere, judecată expertă. Tipuri de rezultate şcolare supuse acŃiunilor evaluative. CalităŃi metrologice ale instrumentelor de evaluare. Tipologia demersurilor şi instrumentelor de evaluare educaŃională; Evaluarea iniŃială; evaluarea formativă; evaluarea finală. Tehnici de evaluare a rezultatelor şcolare; metodologia şi tehnicile construirii instrumentelor de evaluare a rezultatelor şcolare. Calitatea şi eficienŃa instrumentelor de eva-luare educaŃională.


1. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2004.

2. Jean Vogler (coord.), Evaluarea în învăŃământul preuniversitar, Editura Polirom, Iaşi, 2000.

3. Lisievici, P. (coord.), łăranu Mihaela, Tudorică Roxana, Pedagogie. Concepte,metode şi tehnici esenŃiale, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

4. Lisievici, P., Evaluarea în învăŃământ. Teorie, practică, instrumente, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.

5. Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.

107

Didactica specialităŃii (un semestru pentru o specialitate,

două semestre pentru două specialităŃi)

Didactic of the subject to be taught (one semester for one subject, two semestres for two subjects)


pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; anul II, semestrul 4; ore semestru: 2 curs, 2 lucrări practice; total ore semestru 56; 5 credite; examen.


Optimizarea procesului de predare-învăŃare la disciplinele de spe-cialitate prin aplicarea metodologiei noului curriculum. AplicaŃii.

Procesul de învăŃământ: structură, funcŃionalitate şi transpunere didactică la disciplina de specialitate. Proiectarea didactică; strategii, metode şi tehnici de predare-învăŃare a disciplinei de specialitate. Lectura persona-lizată a programei, proiectarea calendaristică (anuală), proiectarea unităŃilor de învăŃare, proiectarea lecŃiei. Strategii, metode şi tehnici didactice adecvate specificului lecŃiei de specialitate. Tipuri de lecŃie şi forme de activitate în studiul disciplinei de specialitate.

Conceperea instrumentelor de evaluare şi valorificarea rezultatelor elevilor. Elaborarea unui test de evaluare formativă. Tipuri de itemi. Pre-lucrarea şi analiza rezultatelor probelor de evaluare.

Specificul lecŃiilor desfăşurate la cabinetul de specialitate. Domenii de activitate şi principale atribuŃii ale profesorului-diriginte.

Demersuri creative şi inovative în Didactica de specialitate. Coordonate teoretico-metodologice ale modernizării Didacticii de specialitate. Noi tehno-logii informatice şi modernizarea Didacticii de specialitate.


1. MEC, Consiliul NaŃional pentru Curriculum, Programele şcolare pentru aria curriculară …… (corespunzătoare disciplinei de specialitate).

2. Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare din aria curriculară …. (corespunzătoare disciplinei de specialitate), 2001, Editura SC Aramis Print, Bucureşti

3. MEC, CNC, Repere privind activitatea educativă, Ghid metodologic, 2001

108

109

PROGRAME ANALITICE ANUL III

Analiză numerică

Numerical Analysis Disciplină obligatorie; Anul III, Sem. 5, ore săptămânal,



• Metode numerice de rezolvare a sistemelor de ecuaŃii liniare: metoda lui Gauss, metoda rădăcinii pătrate, metoda lui Iacobi, metoda Gauss-Seidel, metode de relaxare, pseudoinversa unei matrici.

• Metode aproximare a spectrului: metoda rotaŃiilor, metoda puterilor. • Metode numerice de rezolvare a ecuaŃiilor neliniare: principiul contracŃiei, metoda lui Newton, metoda Newton-Kantorovici.

• Interpolare cu polinoame: formula lui Hermite, interpolare cu noduri simple, diferenŃe divizate, interpolare cu funcŃii spline cubice.

• Formule de cuadratură: formulele Newton-Côtes, formula trapezului, formula lui Simpson, polinoamele lui Legendre şi formulele lui Gauss, formula lui Hermite, formula lui Romberg.

• Metode numerice de rezolvare a ecuaŃiilor diferenŃiale: metoda lui Taylor, metoda lui Euler, metoda Euler-Cauchy, metoda lui Runge-Kutta, consistenŃă, stabilitate, convergenŃă.


1. Roşca I – Elemente de analiză numerică matriceală, Ed.FRM 2. Gh.Grigore – LecŃii de analiză numerică. Ed.Univ.Bucureşti, 1990

110

Baze de date Databases



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Notiuni introductive în domeniul bazelor de date (entitate, relatie, atribut, limbaje pentru baze de date, componenete şi arhitectura unui sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD), evolutia SGBD-urilor)

• Baze de date relationale (modelul relational, algebra relationala, regulile lui Codd, caracteristicile modelului relational, normalizare, forme normale, dependente functionale)

• Limbaje de manipulare a datelor (limbaje algebrice predictive, limbajul SQL)

• Securitatea datelor (sisteme de securitate, confidentialitate şi integritate, clasificarea şi analiza constrangerilor de integritate)

• Concurenta în bazele de date • Baze de date distribuite şi orientate obiect (gestiunea datelor distribuite, arhitectura şi obiectul unui SGBDD, definirea şi controlul datelor, evaluarea cererilor distribuite, gestiunea tranzactiilor distribuite şi al fiabilitatii, controlul concurentei, baze de date eterogene, omogene, federale şi paralele, caracteristicile unui SGBDO, extensii ale algebrei relationale şi ale limbajului SQL, arhitectura unui SGBDO)

• ACCESS, tabele, formulare, interogari, rapoarte, securitate.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Mariana Popa, Baze de date (Fundamente, exemple, teste de

verificare), Ed. FRM, 2006 2. Grupul BDASEIG, Baze de date. Fundamente teoretice şi practice,

Ed. Infomega, 2002 3. Basca Octavian, Baze de date, ALL, 1997 4. Popescu Ileana, Baze de date relationale, E.U.B 1997

111

Inteligenta Artificiala 1 Artificial Intelligence 1




• Reprezentarea cunostintelor prin limbaje de primul ordin: sintaxa si semnatica limbajelor de primul ordin.

• Forme standard de reprezentare a formulelor, normalizare Skolem, Reprezentari clauzale, Arbori semantici, Modele Herbrand

• Metoda rezolutiva pentru verificarea validabilitatii/invalidabilitatii multimilor finite de clauze

• Rezolutia SLD • Sisteme bazate pe cunostinte: modelarea rationamentelor cu clauze definite, maintenanta bazelor dinamice de cunostinte, sisteme expert bazate pe reguli.

• Tehnici de reprezentare a cunostintelor prin sisteme de tip retea: retele semantice, rationament nemonoton in retele semantice

• PROLOG


Romania de Maine, 2004 2. Sterling,L., Shapiro, E., The Art of PROLOG, MIT Press,

Cambridge, 1999 3. Bratko,I., PROLOG programming for artificial Intelligence,

Addison Wesley, 2001 4. Russell,S., Norvig,P., Artificial Intelligence:A Modern Approach,

Prentice Hall, 1995 5. Nilsson,N., Artificial Intelligence:A New Synthesis, Morgan,

Kaufmann,1998

112

Tehnici de proiectare software Software technics

Disciplină facultativă; Anul II, Sem. 4, ore săptămânal, învăŃământ de zi: 2 curs, 2 laborator, total ore semestru 56; 6 credite; colocviu.


• Analiza şi specificarea unui sistem software: clarificarea cerinŃelor; cazuri de utilizare; dezvoltare iterativă; identificare cerintelor nefunctionale; specificarea cerintelor; validarea cerintelor; posibilitatea schimbarii cerintelor

• Proiectare orientată pe obiecte şi Unified Modeling Language (UML): modelare statică: identificarea claselor; asocierile dintre clase; relaŃii între obiecte, bazate pe agregare, asociere, parte-întreg etc.; agregare cu parametri; agregare variabilă; asociere unu la unu, uniderecŃională şi bidirecŃională; asociere multiplă

• Modelare dinamică: diagrame de interacŃiune: diagrame de stare; cazuri de utilizare

• Utilizarea prototipelor: avantajele utilizarii prototipelor; caracteristicile utilizarii prototipelor; utilizare prototipelor pentru aflarea şi validarea cerintelor utilizatorului

• Testarea şi asigurarea calitatii sistemelor software: concepte şi tehnici de testare şi asigurare a calitatii; metode de testare functionala, bazate pe program şi statistice; testare sistemelor la nivel de unitate, modul, sub-sistem şi sistem; tehnici automate şi manuale de generare a datelor de test; tehnici de testare bazate pe specificatii formale.

• Metodolgii “agile” de proiectare: modelare „agile”; extreme programming (XP); proiectare incrementală ; modelul cascadă; modelul spirală. II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. D. Bjorner: Software Engineering, Springer, 2006. 2. M. Holcombe, F. Ipate: Correct Systems: building business process

solutions, Springer Verlag, 1998. 3. I.Somerville: Software Engineering, Addison-Wesley, 2001 4. S. Pfleeger: The Production of Quality Software, 2nd Edition,

Macmillan, 1991. 5. R. Pressman: Software Engineering: A Practitioner's Approach, 4th

Edition, McGraw-Hill, 1996.

113

SGBD SGBD



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Sisteme client-server • SGBD-uri compatibile SQL • SGBD-uri, paralelisme şi particularităŃi • ORACLE, DB2 (serverul de baze de date, crearea tabelelor şi definirea restrictiilor, actualizarea tabelelor prin comenzi SQL, interogari SQL, SQL Dinamic, declansatoare, modelul relational obiectual, Forms&Reports)

• PostgreSQL, MySQL (conectare la MySQL, operatii MySQL (crearea unei tabele, adaugarea de date în tabela, vizualizarea datelor, modificarea datelor, ..), administrarea unui server SQL (comenzi GRANT şi REVOKE, nume de utilizatori MySQL, creare de utilizatori))

• Baze de date client-server utilizand limbajul PHP (instalare, configurare, comenzi, dezvoltare de aplicatii PHP cu baze de date MySQL

• Securitatea bazelor de date, ImportanŃa protejării înregistrărilor, Nivele de protecŃie

• Baze de date pe Web; Structurarea paginilor Web ca baze de date documentare; Motorul de căutare pe Web văzut ca SGBD


1. Mariana Popa, Baze de date (Fundamente, exemple, teste de verificare), Ed. FRM, 2006

2. Marin Fotache, Catalin Strambei, Liviu Cretu, ORACLE 9i2, Ed. Polirom, 2003

3. http://www.oracle.com/index.html/ → situl oficial ORACLE 4. http://www.mysql.com/documentation/ → situl oficial MySQL 5. http://www.php.net → situl oficial PHP

114

Inteligenta Artificiala 2 Artificial Intelligence 2

Disciplină obligatorie; Anul III, Sem. 6, ore săptămânal, învăŃământ de zi: 2 curs, 2 laborator, total ore semestru 56; 6 credite; examen.


• Sisteme neurale feedforward: modelul perceptron uni-layer si multi-layer. Memorii LAM si OLAM. Algoritmul BP.

• Sisteme neurale recurente uni-layer si bi-layer. Studiul stabilitatii sistemelor recurente pentru dinamici neurale Cohen-Grossberg, Kohonen-Ritter si dinamici sinaptice Hebb, anti-Hebb, Hebb diferential, CABAM.

• Compresie/decompresie Karhunen-Loeve. Sisteme neurale specializate PCA. Algoritmi de instruire PCA: Hebb, Oja, Foldiak, Rubner, GHA, APEX

• Sisteme neurale stochastice -modelele Boltzmann, Cauchy. • Arhitecturi competitive si arhitecturi Kohonen. Sisteme cu auto-organizare SOM, ART, Fuzzy ART.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Haykin, S. “Neural Networks; A Comprehensive Foundation”,

Prentice Hall, Inc., 1999 2. Hassoun, M.H. “Fundamentals of Artificial Neural Networks”,

MIT Press, 1995 3. L.Fausett, “Fundamentals of Neural Networks: Architectures,

Algorithms and Applications”, Prentice Hall, 1994 4. Du,K.L., Swamy,M.N.S. „ Neural Networks ina Softcomputing

Framework”, Springer Verlag, 2006 5. L.R.Medsker, L.C. Jain “Recurrent Neural Networks:Design and

Applications” CRC Press LLC, 2000 6. J.Principe,N.Euliano, C. Lefebre, “Neural and Adaptive Systems:

Fundamentals Through Simulations”, Wiley,2000

115

Tehnici de optimizare Optimization Techniques




• Algoritmul simplex pentru optimizarea liniară • Algoritmul simplex dual • Algoritmi geometrici, algoritmul lui Gomory • Determinarea soluŃiilor optime pentru problema trasporturilor • Relaxarea Lagrangean • Algoritmi de enumerare completă şi parŃială, algoritmul Branch and Bound

• Algoritmi de căutare locală

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. A.Ştefănescu, C. Zidăroiu, Cercetări operaŃionale, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981 2. C. Zidăroiu, Programare liniară, Editura Tehnică, Bucureşti 1983 3. David G. Luenberger, Linear and Non Linear Programming,

Addison Wesley, Massuchusatts, 1989 4. G.L. Nemhauser, L.A. Wolsey, Integer and combinatorial

optimization, John Wiley & Sons Inc, New York, 1999. 5. Bârză S – Tehnici de optimizare, Ed.FRM (va apărea în 2008)

116

Managementul proiectelor software Software project management

Disciplină obligatorie; sem 6, ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2

curs, 2 laborator, total ore semestru 56; 6 credite; Colocviu I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

• Introducere (obiective, terminologie, contractul de proiect, ciclul de dezvol-tare, tehnologii de dezvoltare, infrastructura de documente a unui proiect)

• Faza de Definire (analiza problemei, metode si tehnici pentru estimarea dimensiunii si a costurilor proiectelor software, redactarea Specificatiei Problemei, Planului Proiectului si a Criteriilor de Acceptare, organizarea generala a proiectului).

• Faza de Proiectare (redactarea Specificatiei de Proiectare, Manualului Programatorului, revizuirea proiectului)

• Faza de Programare (organizarea resursei umane, structurarea echipelor, controlul modificărilor, activităŃi manageriale conexe)

• Faza Testare Sistem (redactarea Specificatiei de Testare, organizarea testarii, controlul depanarii bug-urilor)

• Faza de Acceptare • Faza de Instalare si Livrare • Consideratii speciale (proiecte mari, proiecte atipice, factori de risc) • Asigurarea controlului calitatii produselor software. • Studiu de caz.


1. Florentina Rodica Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura UniversităŃii Bucureşti, 2007.

2. Dave W Farthing, Software Project Management, http://www.comp.glam.ac.uk/pages/staff/dwfarthi/projman.htm (curs on-line gratuit)

3. L. Rusu, Managementul sistemelor informatice, Presa Universitara Clujeana, 2000.

4. L. Rusu, Managementul sistemelor informatice: Studii de caz şi aplicaŃii, Presa Universitara, 2001

5. M. Velicanu, I. Lungu, Mihaela Muntean, Gh. Sabău, Simona Ionescu, Elena Posdarie, Daniela Sandu, Sisteme informatice. Analiză, proiectare şi implementare, Editura Economică, 2003.

6. ***, Resurse WEB pornind de la http://en.wikipedia.org/wiki/Software_project_management

117

Metodologii moderne de calcul Modern computing methodologies

Disciplină opŃională; sem 5, ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2

curs, 2 laborator, total ore semestru 56; 6 credite; Verificare I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

• ReŃele neuronale artificiale: tipuri de reŃele şi algoritmi de învăŃare.

• Proiectarea reŃelelor neuronale. • Algoritmi evolutivi. Teorie şi aplicaŃii. • Introducere în modelarea fuzzy. • Introducere în DNA computing • Arhitecturi soft-computing. • Introducere în quantum-computing.


1. Ion Dumitrache, N. Constantin, M. Dragoicea, Retele neurale,

Editura Matrix-Rom, Bucuresti, 1999 2. D. Dumitrescu, Algoritmi genetici si strategii evolutive -

Aplicatii în InteligenŃa Artificială, Editura Albastră, 2000. 3. I.Văduva şi G. Albeanu, Introducere în modelarea fuzzy,

Editura UniversităŃii din Bucureşti, 2004. 4. ***, Resurse WEB pornind de la

http://en.wikipedia.org/wiki/DNA_computing . 5. ***, Resurse WEB pornind de la

http://en.wikipedia.org/wiki/Quantum_computer

118

Criptografie şi securitate Criptography and information security

Disciplină opŃională; sem 5, ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs, 2 laborator, total ore semestru 56; 6 credite; Verificare

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Probleme generale privind protecŃia şi securitatea datelor; fixarea

terminologiei, tratarea specificităŃii securităŃii în context Internet. • Aspecte metodologice, moral-etice şi juridice ale securităŃii în Internet. • Concepte şi modele aritmetico-logice utilizate în tehnicile criptogra-fice:

operaŃii booleene, elemente de teoria numerelor, aritmetică modulară. • Criptografie cu cheie secretă. Detalierea tehnicilor de criptografie

simetrică: DES (Data Encription Standard), algoritmi de substituŃie, tehnica one-time-pad.

• Criptografie cu chei publice. Descrierea metodelor RSA (Rivest-Shamir-Aldeman) şi ElGamal.

• Criptare folosind curbele eliptice • FuncŃii de dispersie (hash) utilizate în criprografie. Descrierea metodelor

MD5 (Message Digest) şi SHA (Secure Hash Alghorithm). • Semnături digitale. • Protocoale de autentificare: Diffie-Helman, Notari electronici, sisteme

de încredere • Protocolul şi sistemul Kerberos. • Securitate în cadrul protocolului TCP/IP: structura şi funcŃiile unui firewall. • Protocoale la nivel de aplicaŃie şi aplicaŃii securizate: SSH, sftp, https, ssl. • Viruşi: anatomie, clasificări, funcŃionalităŃi; protecŃia antivirus. • Slăbiciuni şi calităŃi legate de implementarea şi de utilizarea practică a

protocoalelor de securitate.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. PATRICIU V.V. Criptografie şi securitatea reŃelelor de calculatoare.

Ed. Tehnică, 1994 2. JURSIC A. MENEZES A. Elliptic curves and Cryptography

http://www.certicom.com/research/weccrypt.html 3. Adrian Atanasiu, Curs de criptografie,

http://www.galaxyng.com/adrian_atanasiu/cript.htm 4. A.Salomaa, Criptografie cu chei publice, Ed. Militară, 1994. 5. ***, Resurse Web plecând de la

http://WilliamStallings.com/Security2e.html .

119

Software matematic Mathematical Software



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI MathCAD

• Initiere in MathCAD (meniuri, calculul expresiilor matematice) • Rezolvarea problemelor cu MathCAD (Analiza matematica, Algebra, Optimizari, Statistica)

• Reprezentari grafice (functii de una sau doua variabile) • Programare in MathCAD, lucrul cu fisiere

MatLAB • Initiere in MatLAB • Rezolvarea problemelor cu MatLAB (Algebra, Analiza, Prelucrarea datelor si calcule statistice, Optimizari)

• Reprezentari grafice 2D si 3D • Programare in MatLAB

SPSS • Initiere in SPSS (software statistic) • Analiza statistica

SOLVER-EXCEL • Calcule, functii, reprezentari grafice • Utilizarea SOLVER-ului

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. ***, Matlab. High-Performance Numeric Computation And

Visualisation Software. Reference Guide, The MATHWORKS Inc., Natick, Massachusetts, 1992

2. Lungu Ovidiu, Ghid introductiv pentru SPSS10.0, Editura EROTA, Iasi, 2000

3. Cira O., LecŃii de Mathcad, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2000 4. Ghinea M., FireŃeanu V., Matlab. Calcul numeric-grafică-aplicaŃii,

Ed. Teora, 1995 5. Scheiber E., Raşa I., Mathcad. Prezentare şi probleme rezolvate,

Ed. Tehnică, Bucureşti, 1994

120

Modelare şi simulare Modelling and Simulation



I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Introducere în simulare şi modelare • Numere aleatoare • Simularea variabilelor aleatoare neuniforme • Simularea vectorilor aleatori • Simularea proceselor stochastice • Metoda Monte Carlo (MC) • Modele de simulare a sistemelor de aşteptare şi a sistemelor de stocare

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Vaduva I., Metode de simulare cu calculatorul, Ed. Tehnica, 1977 2. Vaduva I., Odagescu I, Stoica M., Simularea proceselor

economice, Ed. Tehnica, 1983 3. Prodan A., Gorunescu F., Modelare stochastica şi simulare, Ed.

Albastra, 2001

121

Modelare şi tehnici de programare în realitatea virtuală Modelling and programming techniques for virtual reality


curs, 2 laborator, total ore semestru 56; 6 credite; Verificare I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

• Arhitectura sistemelor realităŃii virtuală. Componente hardware şi resurse software.

• Modele geometrice pentru scene virtuale si tehnici asociate. • Modelarea interacŃiunii şi comunicării în sisteme pentru realitate

virtuală • Structuri de date în realitatea virtuală. • Clase speciale de algoritmi în realitatea virtuală. • Bazele programării în VRML/X3D • Programare avansată în VRML/X3D • Bazele programării în Java3D • Programare avansată în Java3D • AplicaŃii ale realităŃii virtuale.


1. F. Ionescu, Grafica în realitatea virtuală, Editura Tehnică, 2000.

2. J. Vince, Realitatea Virtuala - trecut, prezent si viitor, Editura Tehnică, 2000.

3. ***, Resurse Web pentru VRML pornind de la: http://en.wikipedia.org/wiki/VRML şi http://www.sdsc.edu/~nadeau/nadeau_courses.html

4. ***, Resurse Web pentru Java3D pornind de la: http://en.wikipedia.org/wiki/Java_3D şi http://www.sdsc.edu/~nadeau/nadeau_courses.html

5. K. Jamsa, Biblioteca programatorului VRML, Editura ALL Educational, 1998.

6. St. Tănasă şi colectiv, JAVA de la 0 la Expert, Polirom, 2003.

122

Tehnici de compilare Compilation Technics

Disciplină facultativă; Anul III, Sem. 6, ore săptămânal, învăŃământ


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Limbaje formale şi automate: Recapitularea noŃiunilor şi algoritmilor fundamentali.

• Analiza lexicală: Proiectarea unui analizor lexical, generatorul LEX, tehnici de accelerare a analizei lexicale.

• Analiza sintactică descendentă: Problema recunoaşterii; gramatici LL(k), SLL(k), LL(1); analizorul sintactic LL(1).

• Analiza sintactică bazată pe relaŃii de precedenŃă: Gramatici şi funcŃii de precedenŃă, analiza sintactică bazată pe funcŃii de precedenŃă.

• Analiza sintactică a gramaticilor LR: Gramatici LR(k), LR(0), SLR(1), LR(1), LALR(1); Analiza sintactică şi tratarea erorilor.

• Generatoare de analizoare sintactice: utilizare YACC; AplicaŃii cu LEX şi YACC.

• Analiza semantică: Gramatici atributate, evaluarea atributelor, scheme de traducere bazata pe sintaxa.

• Generarea şi optimizatea codului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. G. Albeanu, Limbaje formale şi automate, Editura FRM, 2004. 2. Grigoraş Gheorghe, ConstrucŃia compilatoarelor: Algoritmi

fundamentali, Editura UniversităŃii “ Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005.

123

Practica de specialitate Specialized Practice


învăŃământ de zi: 4 laborator, total ore semestru 56; 4 credite; colocviu.

ASPECTE GENERALE

Programa de practică este valabilă pentru toate formele de învăŃământ – ZI, FR şi ID.

Stagiul de practică este de 56 de ore şi se efectuează pe parcursul semestrului 6.

Practica de specialitate se realizează într-una din următoarele unităŃi: a) studenŃii de la cursurile de zi – în unităŃi economice, de orice natură,

instituŃii financiar-bancare şi de asigurări, în instituŃii şi organisme publice în care există departament de informatică, practica fiind coordonată de catedră, printr-un cadru didactic delegat. În cazuri bine determinate, practica se poate efectua şi în unităŃi şi instituŃii alese individual de către studenŃi, cu aprobarea şefului de catedră şi comunicate catedrei înainte de începerea perioadei de practică;

b) studenŃii de la cursurile cu frecvenŃă redusă şi de la învăŃământul la distanŃă – în unităŃi şi instituŃii de genul celor menŃionate mai înainte, alese individual de către studenŃi.

În ambele situaŃii, studenŃii vor respecta obiectivele, cerinŃele, conŃinutul şi condiŃiile de verificare stabilite prin Programă.

Cu ocazia desfăşurării practicii de specialitate studenŃii vor întocmi: 1) Caietul de practică. Acesta va conŃine:

• date referitoare la identificarea entităŃii economice unde s-a efectuat practica;

• caracteristicile activităŃii entităŃii şi produsele (serviciile) realizate în cadrul acesteia;

• situaŃia financiară şi performanŃele entităŃii economice; • descrierea activităŃilor compartimentului de informatică unde s-a

realizat practica de specialitate şi a relaŃiilor acestui compartiment cu alte compartimente ale entităŃii;

• descrierea sintetică a lucrărilor elaborate de către student; • xerocopii după documente reprezentative întocmite în cadrul

compartimentului unde s-a realizat practica de specialitate. Caietul de practică va fi avizat de către responsabilul de practică din

cadrul entităŃii economice.

124

2) Lucrarea de practică. Pe parcursul activităŃii de practică studenŃii vor elabora o lucrare conŃinând aspectele principale ale activităŃii economice analizate în cadrul unităŃii.

La expirarea perioadei de practică, studenŃii vor solicita eliberarea unei AdeverinŃe de practică semnată de conducerea entităŃii unde au efectuat practica, în care urmează să se confirme efectuarea practicii de specialitate, cu menŃionarea explicită a duratei acesteia, precum şi a unei aprecieri generale privind activitatea desfăşurată în respectiva perioadă de practică.

OBIECTIVELE PRACTICII

Scopul practicii de specialitate este acela de a-i ajuta pe studenŃi la înŃelegerea cunoştinŃelor dobândite la cursurile de specialitate informatică aplicată.

În afara acestui obiectiv, se va urmări şi îndeplinirea altor obiective cum ar fi o bună cunoaştere a organizării şi activităŃii unde efectuează practica.

MODUL ŞI LOCUL DE DESFĂŞURARE A PRACTICII

La fiecare loc de practică, conducerea instituŃiei va desemna un respon-sabil cu practica de specialitate care va asigura urmărirea şi controlul zilnic al activităŃii studenŃilor, sub aspectul disciplinei şi al conŃinutului practicii.

Responsabilul cu practica de specialitate din unităŃi, împreună cu cadrul didactic delegat să îndrume practica, vor întocmi, înainte de începerea acesteia, un program, care va trebui să cuprindă concret, pentru fiecare student în parte, obiectivele ce trebuie realizate potrivit programei, precum şi lucrările ce urmează a fi întocmite la solicitarea instituŃiei.

ÎNDRUMAREA, CONTROLUL ŞI VERIFICAREA CUNOŞTINłELOR DOBÂNDITE ÎN TIMPUL PRACTICII (COLOCVIUL DE PRACTIC Ă)

Îndrumarea practicii se realizează nemijlocit de către cadrul didactic desemnat şi de către responsabilul de practică numit de conducerea unităŃii pe baza programei şi a programului stabilit.

Cadrul didactic responsabil va controla periodic îndeplinirea obiectivelor practicii şi încadrarea în programul de activitate.

Verificarea cunoştin Ńelor şi a abilităŃilor dobândite de către studenŃi în perioada de practică (colocviu de practică) se realizează în

125

sesiunea de examene de toamnă, de către Comisia de colocviu pe baza Dosarului de practică şi a probei orale, astfel:

Dosarul de practică de specialitate trebuie să conŃină următoarele documente:

• Caietul de practică completat conform menŃiunilor din prezenta programă;

• Lucrarea de practică întocmită de către fiecare student conform menŃiunilor din prezenta programă;

• AdeverinŃa de practică eliberată de conducerea entităŃii unde studentul a efectuat practica conform menŃiunilor din prezenta programă;

• Aprecierea generală a îndrumătorului privind activitatea desfăşurată de student şi a cunoştinŃelor dobândite, confirmată de responsabilul de specialitate cu practica din partea entităŃii.

126

OBłINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETEN łĂ LINGVISTIC Ă, NECESAR PENTRU ÎNSCRIEREA LA

EXAMENUL DE LICEN łĂ • Certificatul de competenŃă lingvistică se eliberează gratuit de către

Departamentul de Limbaje Specializate studenŃilor facul-tăŃilor în care limba străină este obligatorie şi care au promovat examenul/colocviul de limbă străină, indiferent de forma de învăŃământ (ZI/FR/ID).

• Se eliberează Certificate de competenŃă lingvistică, studenŃilor facul-tăŃilor în care limba străină este facultativă, după cum urmează: o studenŃii de la forma de învăŃământ ZI pot urma cursuri de limbă

străină (2 ore pe săptămână), cu achitarea unei taxe pe semestrul de studii, stabilită de conducerea UniversităŃii, în grupe de 15-20 studenŃi; în urma cursului, li se eliberează gratuit Certificatul de competenŃă lingvistică;

o studenŃii de la formele de învăŃământ ID/FR, care nu au susŃinut la bacalaureat o probă la limba străină, dar cunosc o limbă străină, pot susŃine un examen, la cerere, la limba străină, în cadrul Centrului de Limbi Străine, cu achitarea unei taxe; Certificatul de competenŃă lingvistică se eliberează contra unei taxe;

o studenŃilor, de la formele de învăŃământ ZI/FR/ID, care au sus-Ńinut la bacalaureat o probă la o limbă străină, li se eliberează Certificate de competenŃă lingvistică în urma achitării unei taxe;

o punctele b şi c se aplică studenŃilor şi în cazul în care limba străină nu este inclusă facultativ în planul de învăŃământ.

PERIOADA/PERIOADELE ÎN CARE SE OPTEAZ Ă PENTRU (PACHETE DE) DISCIPLINE OP łIONALE ŞI FACULTATIVE cuprinse în planul de învăŃământ al semestrului/anului următor.

• studenŃii admişi în anul I fac opŃiunile odată cu înscrierea în anul I sau cel mai târziu în perioada 20-27 septembrie 2007 (pentru se-mestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2008 (pentru semestrul al II-lea);

• studenŃii care au promovat anul I sau îndeplinesc condiŃiile pentru înscrierea în anul al II-lea optează pentru disciplinele opŃionale/ facultative odată cu înscrierea în anul al II-lea sau cel mai târziu în perioada 20-27 septembrie 2007 (pentru disciplinele din semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2008 (pentru semestrul al II-lea);

• în acelaşi mod studenŃii care au promovat anul II sau îndeplinesc condiŃiile pentru înscrierea în anul III.

127

StudenŃii optează, în raport cu structura planului de învăŃământ al anului respectiv de studii pentru o disciplină/pachet de discipline opŃionale.

Şcolarizarea la disciplinele facultative se realizează cu perceperea unei taxe. TRANSFERUL DE CREDITE ÎN INTERIORUL UNIVERSIT ĂłII SPIRU HARET se poate efectua la orice disciplină, dar îndeosebi, la disciplinele complementare sau de cultură generală şi la disciplinele opŃionale şi facultative.

Transferul de credite se realizează, la solicitarea studenŃilor, prin acordul facultăŃilor în condiŃiile în care:

• numărul de ore de curs la disciplina de la facultatea de la care se face transferul este identic, apropiat (mai mic cu cel mult 10%) sau mai mare în raport cu cel de la facultatea la care se face transferul;

• numărul de credite alocat disciplinelor este identic sau mai mare; • programa analitică a celor două discipline este, în conŃinutul ei

aceeaşi, apropiată sau compatibilă. ACCESUL LA BIBLIOTECA VIRTUAL Ă A UNIVERSIT ĂłII ŞI LA

INTERNET StudenŃii FacultăŃii de Matematică – Informatică au acces gratuit la

Avizierul virtual şi la Biblioteca virtuală ale UniversităŃii Spiru Haret. Accesul la Internet se face prin pagina web: www.spiruharet.ro. StudenŃii

îşi pot crea un cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual, prin completarea unui formular de înscriere: nume, prenume, parola (pe care o alege fiecare student), codul numeric personal, adresa de e-mail. La user name se va introduce codul numeric personal şi la password – parola aleasă la crearea contului. După selectarea formei de învăŃământ, a anului şi a facultăŃii se face clik pe butonul „Trimite ”.

Contul este creat numai dacă datele personale ale studentului: numele şi codul numeric personal sunt incluse în baza de date. Dacă aceste date nu sunt operate şi transmise de secretariatele facultăŃilor studenŃii nu îşi vor putea crea cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual.

PROGRAME DE STUDII DE MASTERAT LA SPECIALIZ ĂRILE DIN CADRUL FACULT ĂłII

Începând cu anul universitar 2005-2006 la Facultatea de Matematică - Informatică a fost aprobat programul de mastrat “Modele matematice şi informatice în finanŃe, asigurări şi burse de valori”. Programul se desfăşoară de-alungul a trei semestre la forma de învăŃământ zi şi cu modalitatea de finanŃare: cu taxa.

128

Elaborarea planului de învăŃământ s-a realizat având în vedere perspectiva interdisciplinară a pregătirii studenŃilor la master, în strânsă corelaŃie cu prevederile planului naŃional de dezvoltare – ca strategie definitorie pentru viitor. Programul cuprinde discipline de studiu cu impact major asupra specializării şi carierei absolventilor în domeniile matematică şi informatică pentru finanŃe, asigurări şi risc.

Disciplinele cuprinse în program sunt: matematici financiare, metode statistice în finanŃe şi asigurări, proiectarea sistemelor informatice în domeniul financiar, asigurări şi reasigurări, teoria riscului în operaŃii financiare, teoria riscului în asigurări, baze de date avansate, practică/documentare şi cercetare în vederea elaborării lucrării de dizertaŃie.

Disciplinele contribuie la formarea unui bun specialist în domeniile matematică şi informatică pentru finante, asigurări şi risc. Prin structura sa, planul de învăŃământ îşi propune o abordare cât mai aprofundată a aplicaŃiilor matematicii şi informaticii în domeniul finanŃelor şi asigurărilor.

Planul de învăŃământ propus corespunde obiectivului principal al cursului şi anume formarea şi perfecŃionarea resurselor umane înalt calificate în domeniul matematicii şi informaticii aplicate în finanŃe şi asigurări.

CENTRE SI COLECTIVE DE CERCETARE LA NIVELUL

FACULT ĂłII Activitatea de cercetare ştiinŃifică a cadrelor didactice din

Facultatea de Matematică - Informatică se desfăşoară atât individual cât şi în colectiv şi este valorificată prin articole şi studii publicate în reviste de specialitate, manuale şi cursuri universitare, contracte de colaborare şi alte materiale didactice puse la îndemâna studenŃilor. Din analiza cercetării stiinŃifice rezultă că numai în ultimii cinci ani s-au publicat sau sunt trimise spre publicare în reviste de specialitate peste 190 de lucrări ştiinŃifice, s-au tipărit 67 de cărŃi şi manuale universitare, din care 35 la Editura F.R.M. şi 5 sinteze. De asemenea, s-a participat cu comunicări la diverse sesiuni ştiinŃifice din Ńară şi străinătate precum şi la cele organizate de Universitatea Spiru Haret.

Cadrele didactice din facultate sunt preocupate permanent de ridicarea nivelului ştiinŃific al prelegerilor universitare şi de acoperirea cu material scris a cursurilor şi seminariilor, a lucrărilor practice, o mare parte din acestea fiind publicate la Editura FundaŃiei România de Mâine.

129

Stategia de cercetare a FacultăŃii de Matematică-Informatică face parte integrantă din strategia de cercetare a UniversităŃii Spiru Haret şi este compatibilă cu cerinŃele naŃionale şi europene privind crearea unei competitivităŃi crescute în domeniul cercetării fundamentale şi aplicative. Astfel se au în vedere următoarele acŃiuni:

- dezvoltarea direcŃiilor de cercetare în matematică teoretică, matematici financiare, actuariale şi teoria riscului, matematici aplicate în mecanică şi ştiinŃe socio-umane.

- dezvoltarea direcŃiilor de cercetare în informatică teoretică şi informatică aplicată în vederea asigurării participării la programele de cercetare naŃionale şi internaŃionale.

Astfel se doreşte concentrarea cercetării ştiinŃifice pe programe şi proiecte compatibile cu sistemul european, încât să fie asigurată integrarea Centrului şi deci a UniversităŃii în Aria Europeană a Cercetării.

Facultatea de Matematică - Informatică, prin cadrele didactice, participă şi propune contracte de cercetare în cadrul competiŃiilor naŃionale (PNCD, CNCSIS, Academia Română etc.) şi internaŃionale (FP7, NATO, etc.).

In cadrul facultăŃii îşi desfaşoară activitatea Centrul de Cercetare în Matematică şi Informatică, format din trei colective de cercetare:

Colectivul de Matematică teoretică: Coordonator: prof. univ. dr. Duda Iordan; ComponenŃa: Duda Iordan, Ioan Rodica, Draghia Dumitru, Dunca Argus, Buşu Mihai, Gradinaru Stelian, Copil Vlad. Teme de cercetare: Metode matematice în studiul ecuaŃiilor integrale în aerodinamica nestaŃionară, Operatori şi funcŃionale pe spaŃii Banach, Conjectura Hardy-Littlewood, Modelarea matematică a unor procese de prelucrare a metalelor, Metode de omogenizare aplicate la teoria materialelor compozite, DistribuŃia Poisson-Dirichlet cu dublu parametru, Metode de deconvoluŃie multiscale pentru simularea fluidelor turbulente.

Colectivul de Matematici financiare, actuariale şi teoria riscului : Coordonator: prof. univ. dr. Trandafir Rodica ; ComponenŃa: Trandafir Rodica, Baciu Aurora, Ioan Rodica, Ghica Manuela, Gonciulea Antonela ; Teme de cercetare: Modele statistice în teoria asigurărilor şi în finanŃe; Portofolii optimale pe o piaŃă de reasigurări “Abordare din punct de vedere a teoriei jocurilor”; AplicaŃii ale teoriei riscului; Probabilitate şi geometrie.

Colectivul de Informatică şi matematici aplicate: Coordonatori: prof. univ. dr. Albeanu Grigore şi Conf. Univ. Dr. Ioan Rodica; ComponenŃa: Albeanu Grigore, Ioan Rodica, Barza Silviu, Popa Mariana,

130

Averian Alexandru, Popescu Bodorin, Vargolici Horia, Manuela Ghica, Morogan Luciana ; Teme de cercetare: Modelarea şi simularea sistemelor, reŃele de calculatoare şi baze de date; Modelare, simulare şi tehnici de programare pentru aplicaŃii complexe clasice şi specifice realităŃii virtuale; Metode avansate de analiza datelor; Metode actuale în prelucrarea informaŃiilor (intelligent computing, soft computing, quantum computing, bio computing, etc.); Verificarea şi validarea sistemelor informatice distribuite; Fundamente matematice şi algoritmi în optimizarea combinatorială şi procentuală; Criptografie moleculară.

CERCURI ŞTIIN łIFICE

In Facultatea de Matematică - Informatică funcŃionează un cerc ştiinŃific studenŃesc cu titlul: “METODOLOGII MODERNE DE CALCUL” coordonat de Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore.

Cercul ştiinŃific studenŃesc are loc din două în două saptămâni. La acesta participă atât studenŃi din anii II şi III forma de învăŃământ ZI cât şi masteranzi. Se dezbat teme din domeniile: meta-euristică, algoritmi aproximativi şi paradigme recente în informatică. Pentru studenŃii anului I se organizează o întâlnire lunară pe teme actuale de algoritmică şi programare în vederea identificării potenŃialilor studenŃi cu interes pentru cercetare.

Temele dezbătute se stabilesc la începutul fiecărui semestru. Ca finalitate, o mare parte dintre participanŃi îşi aleg lucrări de

licenŃă din domeniile dezbătute în cadrul cercului sau chiar din domenii conexe acestora. Spre exemplu, numai anul acesta peste 15 studenŃi şi-au elaborat lucrarea de licenŃă pornind de la ideile apărute şi dezbătute în cadrul cercului ştiinŃific..

131

CENTRELE TERITORIALE I.D.

Nr. crt.

Centrul teritorial ID Adresa Centrului ID Telefon, fax, e-mail

la sediul Centrului 0 1 2 3

1. Alba iulia Str. Mihai Viteazul, nr.31 (CCS)

0258/832199 (telefon şi fax) [email protected]

2. Alexandria Str. LibertăŃii, nr. 202A, Imobil nr. A5, parter şi etaj


3. Arad Str. Corneliu Coposu, nr. 8bis (CCS)

0257/270.242 (telefon şi fax) 0257/231.307 (telefon şi fax) (CCS) [email protected]

4. Bacău

Str. MioriŃei, nr.76 (Colegiul Tehnic de Poştă şi TelecomunicaŃii N.V. Rapen)


5. Baia mare Bdv. IndependenŃei, nr.4 (CCS)

0262/211.770 (telefon şi fax) [email protected]

6. BistriŃa năsăud

Str. Vasile Conta, nr.1 (Sala Polivalentă)


7. Blaj Str. T. Vladimirescu, nr.80 0258/711231 – tel 0258/711868- fax [email protected]

8. Braşov Str. Turnului, nr.5 0268/420437-tel. (0268)427432-fax [email protected]

9. Brăila B-dul Al. I. Cuza, nr. 3 (Cladirea Ceprohart)


10. Botoşani Str. I. I. C. Brătianu, nr. 65 (L. P. Nicolae Iorga)


11. Buzău Str. Nicolae Bălcescu, nr. 38 (CCS)


12. Câmpulung Muscel Str. Traian, nr.223

0248/512284 – tel 0248/512283 – fax [email protected]

13. Călăraşi Str. Bucureşti, nr. 72 (Şc. G. Carol I)


14. Cluj napoca Bdv. 21 Decembrie 1989, nr. 74


15. Chişinău Str. Sfatul łării, nr. 18 00373/ 22 234.896 (telefon secretariat) [email protected]

132

16. ConstanŃa Str. Unirii, nr.32-34

0241/541491 0241/541.490 0241.545.015 (telefon şi fax) [email protected]

17. Craiova Str. Brazda lui Novac, nr.4 0251/599.282 (0251)423.395 (fax) [email protected]

18. Deva Str. 22 Decembrie, nr.37/A (I. C CEPROMIN)


20. Drobeta Tr. Severin

Str. Antoninii, nr. 2 (C. N. Decebal)


21. Focşani Str. Dimitrie Cantemir, nr. 14 (CCS)


22. GalaŃi Str. Brăilei, nr. 134 (CCS)


23. Giurgiu Str. 23 August, nr. 9 (L. T. Nicolae Cartojan)


24. Iaşi Bdv. Carol I, nr. 8 (Academia Română)


25. Miercurea Ciuc

P-Ńa LibertăŃii, nr. 16 (CCS)


26. Rm. Vâlcea Bvd. Grl. Praporgescu, nr.22

0350/401.626(telefon şi fax) [email protected]

27. Oradea Str. Roman Ciorogariu, nr. 18 (C. Mihai Eminescu)


28. Piatra neamŃ

Bdv. Republicii, nr. 15 (CCS)


29. Piteşti PiaŃa Vasile Milea, nr. 3 (CCS)

0248/213.118 (telefon şi fax) 0248/218.824 (CCS) [email protected]

30. Ploieşti B-dul. Republicii, nr. 65 (CCS)


31. ReşiŃa Bdv. Alexandru Ioan Cuza, nr. 7 (L. Traian Lalescu)


32. Satu mare Bdul Transilvania, nr. 3 (CCS)


33. Sfântu

Gheorghe P-Ńa Mihai Viteazul, nr. 15 (CCS)


34. Sibiu

Str. Emil Cioran, nr. 1A (CCS)


133

35. Sighetul

marmaŃiei Str. Ioan Mihali de Apşa, nr. 2 (CCS)


36. Slatina Str. IndependenŃei, nr. 1 (CCS)


37. Slobozia Bdv. Chimiei, nr. 10 (Clubul Tineretului)


38. Suceava Str. Ştefan cel Mare, nr. 20A, et.2 (CCS )


39. Târgu jiu Bd. C-tin Brâncuşi, nr. 3A (Eltop SA)

Tel: 0253/223.500 (telefon şi fax) [email protected]

40. Târgu mureş

Str. Cuza Vodă, nr. 22 (CCS)


41. Târgovişte PiaŃa Mihai Viteazul, nr. 1 (CCS)


42. Timişoara Bdv. 16 Decembrie 1989, nr. 26 (C. N. BănăŃean)


43. Tulcea Str. PiaŃa IndependenŃei, nr.1 - (C. C. S.)


44. Vaslui Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 19 (L.T. Mihail Kogălniceanu)

0235/312.279 (telefon şi fax) 0335/402.143-tel [email protected]

45. Zalău Str. 9 Mai, nr. 2 (CCS)


46. New york 30-18 50th Street Woodside, NY 11377

001-718-626-6013 (telefon) 001-718-626-0507 (fax) [email protected]

[email protected]

47. Madrid

C/IGLESIA, nr. 2, 1-A 28891 Madrid

0034-665-345.684 (telefon) ush_madrid @spiruharet.ro

134

EXTRASE DIN REGULAMENTUL PRIVIND ACTIVITATEA PROFESIONAL Ă A STUDENłILOR

Art. 18. La începutul fiecărui an universitar, conducerile facultăŃilor aduc la cunoştinŃa studenŃilor disciplinele prevăzute în planul de învăŃământ în anul respectiv de studiu, formele de evaluare a cunoştinŃelor (examen, colocviu, verificare pe parcurs etc.), precum şi structura anului universitar.

Art. 19. Anul universitar este format din două semestre, durata unui semestru fiind de 14 săptămâni, cu excepŃia semestrelor anului terminal, care, având în vedere examenul de licenŃă, pot avea o altă durată, stabilită de consiliile facultăŃilor.

Art. 20. În Universitatea Spiru Haret se organizează 3 sesiuni de exa-mene: sesiunea din iarnă, sesiunea din vară şi sesiunea din toamnă. Volumul şi nivelul cunoştinŃelor cerute la examene şi colocvii se stabilesc în concordanŃă cu programa analitică a disciplinei respective.

Art. 23. Examenele şi celelalte forme de evaluare a cunoştinŃelor, prevăzute în planul de învăŃământ al unui an de studiu, se susŃin, fără taxă, în sesiunile stabilite pentru anul de studiu respectiv, conform structurii anului universitar.

Art. 24. StudenŃii au dreptul să se prezinte la examen/colocviu numai dacă şi-au îndeplinit toate obligaŃiile profesionale (lucrări practice, proiecte, referate etc.) stabilite prin programa analitică a disciplinei respective şi şi-au achitat toate obligaŃiile financiare (taxa de şcolarizare, taxa de examen-restanŃă, cazarea la cămin etc.).

Art. 34. Înscrierea studentului(ei) în anul următor de studiu se face, la cerere, cu condiŃia obŃinerii în anul universitar precedent a numărului de credite stabilit de Senatul UniversităŃii.

Art. 36. Studentului (ei) care repetă anul i se echivalează, la cerere, examenele/colocviile promovate în anul universitar anterior.

Art. 37. Examenele/colocviile restante din anul sau anii de studiu anteriori se pot susŃine, la cererea scrisă a studentului şi cu aprobarea conducerii facultăŃii, în sesiunile stabilite prin structura anului universitar sau în presesiuni special organizate pe parcursul anilor universitari următori , cu plata taxei stabilite de Senatul UniversităŃii.

Art. 39. Pe baza cererii scrise, aprobate de decanul facultăŃii, studentul(a) poate susŃine, în sesiunile prevăzute prin structura anului universitar, examen de mărire a notei la una sau mai multe discipline pe care le-a promovat anterior, în anul respectiv de studiu, cu plata taxei stabilite de Senatul UniversităŃii. Examenul de mărire de notă se acordă la disciplinele din anul de studiu în care studentul este înscris. În situaŃia în care studentul (a) dovedeşte o

135

pregătire superioară, profesorul examinator consemnează, în catalogul disciplinei, nota mărită obŃinută şi menŃionează: mărire de notă. La acordarea bursei de merit se ia în consideraŃie prima notă de promovare obŃinută, şi nu cea mărită.

Art. 40. În Universitatea Spiru Haret, planurile de învăŃământ sunt alcătuite conform sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoare numerică alocată unei discipline de studiu, valoare care desemnează volumul de muncă al studentului (ei), - participarea la ore de curs, seminar, laborator, pro-iecte, studiu individual, pregătire pentru examen, activitate practică/stagii clinice etc., suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea disciplinei respective.

Art. 42. Numărul de credite obligatoriu pentru un an de studiu, obŃinute la disciplinele obligatorii şi opŃionale, este de 60, la toate formele de studii universitare de licenŃă. […]

Art. 44. Sunt declaraŃi absolvenŃi ai facultăŃii şi se pot înscrie la examenul de licenŃă numai studenŃii care au promovat toate examenele din toŃi anii de studiu, obŃinând cele 180 de credite necesare. […]

Art. 48. Transferul la Universitatea Spiru Haret al studenŃilor de la specializări autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituŃii de învăŃământ superior, se face în condiŃiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentul Regulament pentru studenŃii proprii (art.34), cu recunoaşterea perioadelor de studiu efectuate şi cu obligaŃia susŃinerii examenelor/colocviilor restante sau de diferenŃă. Transferul se aprobă de Rectorul UniversităŃii.

Art. 49. În cadrul UniversităŃii Spiru Haret, studenŃii se pot transfera de la o specializare la alta, din domenii de licenŃă identice sau apropiate, de la o formă de învăŃământ la alta (zi, frecvenŃă redusă, învăŃământ la distanŃă) în cadrul aceleiaşi facultăŃi, cu susŃinerea examenelor de diferenŃă. Cererile de transfer se depun, cu cel puŃin o săptămână înaintea deschiderii anului universitar, la secretariatele facultăŃilor care urmează să primească studentul(a), se avizează de către decanul facultăŃii de la care pleacă studentul(a) şi se aprobă de către decanul facultăŃii care îl(o) primeşte.

Art. 52. Activitatea profesională a studentului(ei) de la învăŃământul de zi, de la învăŃământul cu frecvenŃă redusă sau învăŃământul la distanŃă poate fi întreruptă în cazuri motivate, la cererea acestuia, fără a se considera repetenŃie, cu aprobarea decanului facultăŃii. SituaŃia şcolară a acestor studenŃi se încheie cu menŃiunea: întrerupere de studii. Reînscrierea în anul respectiv se face în baza cererii de întrerupere, cu plata taxei de şcolarizare şi nu necesită o altă aprobare.

Documents

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MATEMATIC Ădocshare02.docshare.tips/files/4787/47870911.pdf · Universitatea Spiru Haret . Acreditarea Universit ăŃii Spiru Haret – proces