CECCAR VARIANTA 32007

CONTABILITATE1. O societate decide incorporarea in capitalul social a 3.000.000 lei din rezerve. Situatia capitalului propriu inainte de aceasta operatie se prezenta astfel: capital subscris varsat 40.000.000 ( 40.000 act*1.000 lei valoarea nominala), rezerve 6.000.000 i prime din emisiune 1.000.000 lei. Sa se determine valoarea unui DA i sa efectueze operatiile contabile. Raspuns: Situatia in contabilitate inainte de majorare: Capital social 40.000.000 lei Rezerve 6.000.000 lei Prime din emisiune 1.000.000 lei -Capitalul este reprezentat de 40.000 actiuni -Valoare nominala 1.000 lei/actiune -Valoare contabila 1.175 lei /actiune Doua tratamente financiare pot fi folosite pentru realizarea incorporarii celorlalte capitaluri proprii in capitalul social: 1)modificarea valorii nominale , cu mentionarea numarului de actiuni existente 1068 = 1012 3.000.000

2)emisiunea de actiuni noi care se repartizeaza gratuit vechilor actionari , cu mentinerea valorii nominale vechi. In cazul emisiunii de noi actiuni destinate vanzarii catre noi solicitanti , protectia vechilor actionari se realizeaza prin intermediul drepturilor de atribuire DA , ce se acorda gratuit vechilor actionari. C DA = ---------- x V C + C Unde C= numarul de actiuni vechi C=numarul de actiuni noi de emis V= valoarea contabila a vechilor actiuni Sau 1 DA = Valoarea contabila veche - Valoarea contabila noua

Capital social

40.000.000 lei1

Rezerve neincorporate Rezerve incorporate in capitalul social prin emiterea de noi actiuni atribuite (3000 actiuni x 1000 lei/actiune) Prime din emisiune Total capital propriu - Valoare contabila a vechilor actiuni - Valoarea contabila in conditiile emiterii de noi actiuni (47.000.000 lei / 43.000 actiuni) DA = 1.175 1093,023 = 81.97 3.000 DA = ------------- x 1.175 = 81.97 40.000+3.000

3.000.000 lei 3.000.000 lei 1.000.000 lei 47.000.000 lei 1.175 lei /actiune 1.093,023 lei/actiune

2. Se hotareste revaluarea unei cladirii coeficient de reevaluare 1.75, stiind ca valuarea sa initiala este de 45.000 u.m. si amortizarea cumulata este de 9.000 u.m. Raspuns: Valoarea reevaluata = 45.000 u.m. x 1.75 = 78.750 u.m. Amortizare reeavaluata = 9.000 u.m. x 1.75 = 15.750 u.m. 212 105 = = 105 33.750 u.m 2812 6.750 u.m

3. In baza unui contract de creditare, o societate primeste un credit pe o durata de 2 ani, cu o dobanda anuala de 10%. Valoarea creditului este de 2.400.000 um si se ramburseaza in rate egale. Sa se inregistreze operatiile aferente primului an. Raspuns: Obtinere credit 5121 = 1621 2.400.000 um Inregistrare si plata dobanda in primul an 2.400.000 um x 10% = 240.000 um 666 = 1682 240.000 um 1682 = 5121 240.000 um Rambursare credit in primul an 2.400.000 um : 2 ani = 1.200.000 um ( 1.200.000 um : 12 luni = 100.000 luna) 1621 = 5121 1.200.000 um

2

4. O societate comercial emite 1000 obligaiuni, valoarea nominal 1000 lei, preul de emisiune 975 lei, rata dobnzii 15%, comisionul de intermediere pltit prin contul bancar 250.000 lei, cheltuieli cu serviciile bancare 50.000 lei, durata mprumutului 2 ani. S se efectueze nregistrrile contabile. Raspuns: Emitere obligatiuni cu prime % = 1618 461 169 Incasare c/v obligatiuni emise 5121 = 461 Plata comision intermediere 622 = 5121 Plata chelt.serv.bancare 627 = 5121 Anul 1. Inregistrare dobanda 666 = 1687 Plata dobanda 1687 = 5121 Amortizare prima de emisiune 6868 = 169 Anul 2. Inregistrare dobanda 666 = 1687 Plata dobanda 1687 = 5121 Amortizare prima de emisiune 6868 = 169 Plata obligatiune 1618 = 5121

1.000.000 lei 975.000 lei 25.000 lei 975.000 lei 250.000 lei 50.000 lei 146.250 lei 146.250 lei 12.500 lei 146.250 lei 146.250 lei 12.500 lei 1.000.000 lei

5. O societate livreaz mrfuri unui client n valoare de 6.188 lei, TVA inclus. Clientul constat c o parte din mrfuri prezint defecte i intenteaz firmei un proces judectoresc. La sfritul anului N societatea estimeaz c probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La sfritul anului N+1, procesul nu este terminat, iar probabilitatea de pierdere se estimeaz a fi 30%. In mod similar, la sfritul anului N+2 probabilitatea de pierdere se estimeaz la 90%. n anul N+3, procesul este terminat i societatea este obligat la plata unei amenzi n valoare de 5.800 lei. Precizai nregistrrile contabile n anul N+3: Raspuns:3

La sfarsitul anului N se creeaza: Un provizion pentru litigii necesar=Valoarea creanteixprobabilitatea de a pierde procesul 6.188 lei x 40 % = 2.475,20 lei 6812 = 1511 2.475,20 lei La sfarsitul anului N+1 Provizion pentru litigii existent = 2.475,20 lei Provizion pentru litigii necesar = 6.188 lei x 30%=1.856,40 lei Se diminueaza provizionul pentru litigii existent 2.475,20 lei 1.856,40 lei = 618,80 lei 1511 = 7812 618,80 lei La sfarsitul anului N+2 Provizion pentru litigii existent 1.856,40 lei Provizion pentru litigii necesar =6.188 lei x 90%=5.569,20 lei Se majoreaza provizionul existent 5.569,20 lei 1.856,40 lei = 3.712,80 lei 6812 = 1511 3.712,80 lei In anul N+3 Se plateste amenda 6581 = 5121 5.800 lei Se anuleaza provizionul 1511 = 7812 5.569,20 lei 6. In cursul exerciiului N o ntreprindere a angajat un proces juridic mpotriva unui client n valoare de 10.234 lei, TVA 19% inclus. Ea estimeaz c pentru a face fa acestui proces trebuie constituit un provizion, probabilitatea de pierdere a procesului 75%. Care sunt nregistrarile n contabilitate? Raspuns: Conform principiului prudentei se constituie un provizion in suma de 10.234 lei x 75 % = 7675.50 lei 6812 = 1511 7675.50 Atunci cand nu se asteapta falimentul debitorului, TVA va reprezenta o pierdere pentru societate si, ca atare, provizionul ar trebui constituit la valoarea cu TVA. Valoarea deductibila a provizionului este de 30%.

7.ntreprinderea Alfa schimb un teren situat n Timioara cu un alt teren al societii Beta situat n Bucureti. Valoarea just a terenului cedat de Alfa este de 120.000 lei, costul de achiziie fiind de 100.000 lei. Valoarea just a terenului primit este de 150.000. Schimbul se face cu o sult de 30.000. TVA 19%. Schimbul presupune schimb de facturi. S se contabilizeze schimbul de active conform OMFP 3055/2009.4

Raspuns: Cedarea terenului de catre Alfa: 461 =% 7583 4427 Descarcarea de gestiune 6583 = 2111 Primirea terenului de la societatea Beta

142.800lei 120.000lei 22.800 lei 100.000 lei

% = 404 178.500lei 2111 4426 28.500 lei Regularizarea creanei i a datoriei i plata sultei: 404 = % 461 5121 178.500lei

150.000lei

142.800lei 35.700 lei

8. ntreprinderea Alfa avea n stoc la 1.11.N 100 buc din marfa X evaluate la costul unitar de 10 lei/buc. n cursul lunii au avut loc urmtoarele operaii: -3.11.N achiziie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 19% (factura); -5.11.N achiziie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 19%; -10.11.N vnzare mrfuri 350 buc la preul unitar de 20 lei, remiz 5%, scont de decontare 2%, TVA 19% (factura); - 15.11.N se primete un rabat de 20% pentru achiziia care a avut loc la data de 5.11.N (factur ulterioar); - 25.11.N achiziie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 19% (factura); - 27.11.N vnzare 300 buc la preul unitar de 25 lei, TVA 19% (factura) - 30.11.N se acord un risturn pentru vnzarea din 27.11.N (factur ulterioar). Se cere: 1)s se contabilizeze operaiile de mai sus, conform OMFP 3055/2009, tiind c pentru descrcarea de gestiune se utilizez LIFO; 2)s se ntocmeasc fia stocului; 3)s se prezinte informaia n Contul de profit i pierdere. Raspuns: La data de 01.11.N Data Intrari Cantit Pret Valoare

Iesiri Stoc Cantit Pret Valoare Cantit Pret valoare5

01.11.N La data de 3.11.N -achizitie 200 buc x 12 lei = 2.400 lei -rabat 10% =2400 lei x 10% = 240 lei Net comercial = 2400 lei- 240 lei = 2.160 lei Pret unitar = 2160 lei/ 200 buc = 10,80 lei/buc % = 371 4426 Intrari Cant Pret 10.8 0

100

10

1000

Data

01.11.N 03.11.N 200

2.570,40 lei 2.160 lei 410,40 lei Iesiri Stoc Valoare Cantit Pret Valoare Cantit 100 2.160 100 200 300

401

Pret 10 10 10.8 0

valoare 1000 1000 2160 3160

La data de 05.11.N -achizitie 300 buc x 15 lei = 4.500 lei % = 371 4426 Data Intrari Cant Pret 10.8 0 15 401 5.355 4.500 855 lei lei lei

01.11.N 03.11.N 200 05.11.N 300

Iesiri Stoc Valoare Cantit Pret Valoare Cantit 100 2.160 100 200 300 4.500 100 200 300 600

Pret 10 10 10.8 0 10 10.8 0 15

valoare 1000 1000 2160 3160 1000 2160 4500 7660

La data de 10.11.N -vanzare marfa 350 buc x 20 lei/buc = 7.000 lei -remiza 5 %=7000 x 5% = 350 lei Net comercial = 7000lei- 350 lei = 6.650 lei -scont de decontare 2% = 6650 lei x 2% =133 lei Net financiar = 6650lei- 133 lei = 6.517 lei6

Tva 19 % = 6517 x 19 % = 1.238,23 lei Vanzare 4111 = % 7.913,50 707 6.650 4427 1.263,50 Inregistrare scont % = 667 4427 4111 158.27 133 25.27

lei lei lei

lei lei lei

Descarcare gestiune Metoda LIFO 300 buc x 15 = 4500 lei + 50 buc x 10.80=540 lei = 5.040 607 = 371 5.040 lei Data Intrari Cant Pret 10.8 0 15 Valo 2.160 4.500 Iesiri Cantit Pret Stoc Valoare Cantit 100 100 200 300 100 200 300 600 4.500 100 540 150 5.040 250 Pret 10 10 10.8 0 10 10.8 0 15 10 10.8 0 valoare 1.000 1000 2160 3.160 1000 2160 4500 7.660 1000 1620 2.620

01.11.N 03.11.N 200 05.11.N 300

10.11.N

300 50 350

15 10.8 0

La data de 15.11.N Factura din 05.11.N 4500 leix 20 % = Primire rabat 20% factura ulterioara 401 = % 1.071 lei 609 900 lei 4426 171 lei La data de 25.11.N Achizite 150 buc x 20 lei = 3000 lei % 371 = 401 3.570 lei 3.000 lei7

4426

570 lei

Inregistrare scont 5% = 3000 x 5% = 150 lei 401 = % 767 4426 178.50 150 lei 28.50 lei lei

Data

Intrari Cantit Pret 10.8 0 15

Iesiri Valo Cantit Pret 2160 4500

01.11.N 03.11.N 200 05.11.N 300

10.11.N 25.11.N 150 20 3000

300 50 350

15 10.8 0

Stoc Valoare Cantit 100 100 200 300 100 200 300 600 4500 100 540 150 5040 250 100 150 150 400

Pret 10 10 10.8 0 10 10.8 0 15 10 10.8 0 10 10.8 0 20

valoare 1.000 1000 2160 3.160 1000 2160 4500 7.660 1.000 1620 2.620 1000 1620 3000 5.620

La data de 27.11.N Vanzare 300 buc x 25 lei = 7.500 lei 4111 = % 707 4427 8.925 lei 7.500 lei 1.425 lei

Descarcare gestiune Metoda LIFO = 150 buc x 20 =3000 lei+ 150 buc x10.80 = 1620 = 4.620 lei

8

607

=

371

4.620 lei

Data

Intrari Cantit Pret 10.8 0 15

Iesiri Valo Cantit Pret 2160 4500

01.11.N 03.11.N 200 05.11.N 300

10.11.N 25.11.N 150 20 3000

300 50 350

15 10.8 0

Stoc Valoare Cantit 100 100 200 300 100 200 300 600 4500 100 540 150 5040 250 100 150 150 400 3000 1620 4.620 100

Pret 10 10 10.8 0 10 10.8 0 15 10 10.8 0 10 10.8 0 20 10

valoare 1.000 1.000 2.160 3.160 1.000 2.160 4500 7.660 1.000 1620 2.620 1.000 1.620 3.000 5.620 1.000

27.11.N

150 150 300

20 10.8 0

La data de 30.11.N - 30.11.N se acord un risturn pentru vnzarea din 27.11.N (factur ulterioar). Nu se mentioneaza valoarea risturnului presupunem un procent de 5% % = 709 4427 4111 446.25 lei 375 lei 71.25 lei

Data

Intrari Cantit Pret

Iesiri Valo Cantit Pret

Stoc Valoare Cantit Pret

valoare9

01.11.N 03.11.N 200 05.11.N 300

10.8 0 15

2160 4500

10.11.N 25.11.N 150 20 3000

300 50 350

15 10.8 0

4.500 540 5.040

100 100 200 300 100 200 300 600 100 150 250 100 150 150 400 100 100 suma 13.775 14.150 375 13.775 9.660 900 8.760 5.015 150 150 133 133 17

10 10 10.8 0 10 10.8 0 15 10 10.8 0 10 10.8 0 20 10 10

1.000 1.000 2.160 3.160 1.000 2.160 4.500 7.660 1.000 1.620 2.620 1.000 1.620 3.000 5.620 1.000 1.000

27.11.N 30.11.N 650

150 150 300 9660 650

20 10.8 0

3.000 1.620 4.620 9.660

Contul de profit si pierdere Nr.crt Denumirea indicatorilor 1. Cifra de afaceri neta (2-3) 2. Venituri din vanzarea marfurilor (707) 3. Reduceri comerciale acordate (709) 4. Total venituri din exploatare (2-3) 5. Cheltuieli privind marfurile (607) 6. Reduceri comerciale primte (609) 7. Total cheltuieli din exploatare (5-6) 8. Profitul sau pierderea din exploatare (47) 9. Venituri financiare din sconturi obtinute (767) 10. Total venituri financiare (9) 11. Cheltuieli financiare privind sconturile acordate (667) 12. Total cheltuieli financiare (11) 13. Profitul sau pierderea financiara (10-12)

9. Societatea Alfa achiziioneaz:10

-100 titluri de plasament emise de Beta (cotat la burs), la cursul de 10 lei/buc, comision 10% lei; -500 titluri de participare emise de Gama (cotat la burs), la costul de 20 lei/buc, comision 10%; -200 titluri de participare emise de Omega (necotat) la preul de 5 lei/buc, comision 5%. n cursul exerciiului, Alfa vinde: -80 din titlurile de plasament Beta la 15 lei/buc; -100 titluri de participare Gama la 21 lei/buc; -150 titluri de participare Omega la 7 lei/buc; La 31.12.N se cunosc: -cursul bursier al titlurilor Beta este de 12 lei/buc; -cursul bursier al titlurilor Gama este de 23 lei/buc; -valoarea de inventar a titlurilor Omega este de 3 lei/buc. Se cere: 1)s se contabilizeze operaiile conform OMFP 3055/2009; 2)s se prezinte informaia n bilan i n contul de profit i pierdere; Raspuns: Achizitii Achizite 100 titluri plasament Beta cotate la bursa 5081 = 5121 1.000 lei 100x 10 Inregistrare comision 622 = 401 100 lei 10% Achitare comision 401 = 5121 100 lei Achizitie 500 titluri de participare Gama cotate la bursa 261 = 5121 10.000 lei 500 x 20 Inregistrare comision 622 = 401 1.000 lei 10 % Achitare comision 401 = 5121 1.000 lei Achizitie 200 titluri de participare Omega necotate la bursa 261 = 5121 1050 200 x 5 + 5% comis Vanzare Vanzare 80 titluri de plasament Beta % 1.200 lei 5081 800 lei 7642 400 lei Incasare vanzarea de titluri de plasament 461 = 80 x 15 80 x 10 80 x 511

5121 =

461

1.200 lei

Vanzare 100 titluri participare Gama % 2.100 261 2.000 7641 100 Incasare vanzarea de titluri de participare 5121 = 461 2.100 lei 461 = 100 x 21 lei 100 x 20 lei 100 x 1 leu

Vanzare 150 titluri de participare Omega 461 = % 261 7641 1.050 787.50 262.50 150 x 7 lei 150 x 5.25 lei 150 x 1.75 lei

Incasare vanzarea de titluri de participare 5121 = 461 1.050 lei La 31.12. Potrivit OMFP nr.3055/2009 Tratamentul contabil al actiunilor detinute la entitatile afiliate este diferentiat in functie de cotarea acestor actiuni pe o piata reglementata. Daca actiunile sunt cotate pe o piata reglementata , acestea sunt evaluate initial la pretul de cumparare (cheltuielile legate de achizitie fiind imputate contului de profit si pierdere ) iar in bilant sunt reflectate la pretul pietei la data bilantului ( cu recunoasterea plusurilor sau a minusurilor ca venituri financiare sau cheltuieli financiare.) Investitiile in actiuni care nu sunt cotate pe o piata reglementata sunt evaluate initial la cost (inclusiv costurile legate de achizitie). In bilant , investitiile in actiuni care nu sunt cotate pe o piata reglementata sunt evaluate la cost minus ajustarile de valoare. Inregistrat plus de valoare titluri plasament Beta 5081 = 768 40 lei (200 x 12 200 x 10 )

Inregistrat plus de valoare titluri de participatie Gama 261 = 768 1.200 lei (400x23-400x20)12

Inregistrat ajustare de valoare titluri de participare Omega 6863 = 2961 112.50 lei (50 x 5.25-50 x 3) suma 0 0 1.100 1.100 -1.100 2.003 2.003 113

Contul de profit si pierdere Nr.crt Denumirea indicatorilor 1 Venituri din exploatare 2 Total venituri din exploatare 3 Cheltuieli privind comisioanele 4 Total cheltuieli din exploatare (3) 5 Profitul sau pierderea din exploatare (24) 6 Alte venituri financiare (764) 7 Total venituri financiare (6) Ajustri de valoare privind 8 imobilizrile financiare i investiiile financiare deinute ca active circulante din care 9 Cheltuieli financiare 10 Total cheltuieli financiare (9) 11 Profitul sau pierderea financiara (7-10) 12 Profit brut (5-11) BILANT Denumire elemente Imobilizari financiare (ct.261-2961) Active imobilizate Investitii pe termen scurt(ct.508) Active circulante Total active(rd.02+04) Profitul exercitiului Capital propriu Capital total Nr.rand 01 02 03 04 05 06 07 08

113 113 1890 790

sold 9.350 9.350 240 240 9.590 790 790 790

13

FISCALITATEProblema 1. S se calculeze i nregistreze n contabilitate impozitul pe profit pe baza urmtoarelor date: Venituri totale: 1.200.000 lei, din care: - venituri din vnzarea produselor finite: 800.000 lei; - venituri din vnzarea ambalajelor: 200.000 lei; - venituri din reluarea unor ajustri pentru deprecierea imobilizrilor corporale: 30.000 lei; - venituri din vnzarea investiiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei; Cheltuieli totale: 700.000, din care: - cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei; - cheltuieli cu salariile: 300.000 lei; - cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei; - cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei; - cheltuieli cu investiiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei; - cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate: 23.000 lei; Raspuns: 1 Venituri totale 1.200.000 2 Cheltuieli totale 700.000 3 Rezultat contabil 500.000 4 Venituri neimpozabile 200.000 -Cont 7813 Venituri din reluarea unor ajustari pentru deprecierea imobilizarilor 30.000 corporale -Cont 762 Venituri din vanzarea 170.000 investitiilor pe termen scurt (dividende) 5 Cheltuieli nedeductibile 150.000 Contul 664 Cheltuieli cu investitiile financiare pe termen scurt cedate Modificari HG791/2010 la CF Cheltuieli reprezentand pierderi de valoare a titlurilor de participare , ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comerciala la care se detin titlurile de participare sau ca urmare a modificarii cotatiei pe piata bursiera, sunt cheltuieli nedeductibile la14

6

calcului profitului impozabil Profitul impozabil se calculeaza ca 500.000 - 200.000 = diferenta intre veniturile realizate din 300.000 +150.000 = orice sursa si cheltuielile efectuate in 450.000 scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. Impozit pe profit Inregistrare impozit pe profit 450.000 x 16% = 72.000 691 = 4411 72.000

7. 8.

Problema 2. Se cunosc urmtoarele date despre o entitate: venituri din exploatare 80.000 lei; venituri financiare 50.000 lei; venituri extraordinare 10.000 lei; cheltuieli de exploatare 60.000 lei; cheltuieli financiare 30.000 lei; cheltuieli extraordinare 30.000 lei. S se determine rezultatul entitii pe tipuri de activiti, precum i impozitul pe profit de pltit, dac cheltuielile nedeductibile sunt n sum de 5.000 lei. Raspuns: Nr.crt Denumirea indicatorilor suma 1. Venituri din exploatare 80.000 2. Cheltuieli de exploatare 60.000 3. Profitul sau pierderea din exploatare 1-2 20.000 4. Venituri financiare 50.000 5. Cheltuieli financiare 30.000 6. Profitul sau pierderea financiara 4-5 20.000 7. Venituri extraordinare 10.000 8. Cheltuieli extraordinare 30.000 9. Profitul sau pierderea extraordinara 7-8 -20.000 10. Rezultatul exercitiului 3+6+9 20.000 Profit impozabil = Venituri cheltuieli + cheltuieli nedeductibile 20.000+5.000 = 25.000 Impozit pe profit = 25.000 x 16% = 4.000 lei Profit contabil = 20.000 4.000 = 16.000 lei15

ANALIZ DIAGNOSTIC1. S se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acionari n cazul unei intreprinderi despre care se cunosc urmtoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobnzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumprri de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vnzarea mijloacelor fixe 500 u.m., creterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la nceputul anului 1000, datorii financiare la sfritul anului 1200 u.m.. Raspuns: Activitatea de exploatare: Incasari de la clienti Plati catre furnizori si angajati Dobanzi platite + Dividende incasate Impozitul pe profit = Fluxul de trezorerie din activitatea de exploatare Cifra de afaceri 10000 u.m - cheltuieli materiale 4500 u.m. cheltuieli salariale 4000 - cheltuieli cu dobnzi 300 u.m. - impozit pe profit 200 u.m. 10.000 - 4500 4000 200 = 300 u.m. Activitatea de investitii: Incasari din cesiunea imobilizarilor necorporale,corporale,financiare + Rambursarea din creante imobilizate Plati provenind din achizitionarea de imobilizari necorporale,corporale,financiare = Fluxul de trezorerie din activitatea de investitii Venituri din vnzarea mijloacelor fixe 500 u.m. - cumprri de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m. 500 1000 = - 500 u.m. Activitatea de finantare Incasari din cresteri de capitaluri propii + Cresteri de datorii financiare Plati privind reducerile de capitaluri proprii - Rambursari de datorii financiare Dividende varsate asociatilor Avansuri pe termen lung primite de la terti = Fluxul de trezorerie din operatii de finantare Datorii financiare la nceputul anului 1000 u.m.- datorii financiare la sfritul anului 1200 u.m. 1000 1200 = - 200 u.m. Flux de numerar total = Flux din activitati de exploatare +Flux de numerar din activitati de investitii + Flux de numerar din operatii de finantare16

= 1000-500-200=300 u.m. 2. Analizai poziia financiar a unei ntreprinderi din domeniul consultanei financiar-contabile care prezint urmtoarea situaie financiar: Indicator 31.12.n Imobilizri 2000 Stocuri 1000 Creante 20000 Disponibiliti 300 Capitaluri proprii 20000 Datorii mai mari de un an 2000 Datorii de exploatare 1300 Datorii bancare pe termen foarte scurt 0 Raspuns: Bilant patrimonial ACTIV Active imobilizate = 2.000 Activecurente=stocuri+creante+disponibilitati= 1.000+20.000+300=21.300 TOTAL ACTIVE = 23.300 PASIV Capital si rezerve = 20.000 Datorii pe termen lung = 2.000 Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen foarte scurt = 1.300 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300 Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii Analiza structurii activului Rata activelor imobilizate = Active imobilizate/Total Active X 100 = 2.000/23.300 x100 = 8.58% Rata activelor circulante = Active circulante/Total Active X 100 = 21.300/23.300 x100 = 91.41% Analiza structurii surselor de finantare Rata stabilitatii financiare = Capital permanent/Total Pasiv X 100 = 22.000/23.300 x 100 = 94.42% Rata autonomiei globale = Capital Propriu/Total Pasiv X 100 = 20.000/23.300 x 100 = 85.84% Rata datoriilor pe termen scurt = Datorii pe ter.scurt/Total Pasivx100 = 1.300/23.300 x100 = 5.58% Rata datoriilor totale = Datorii totale/Total Pasiv X 100 = 3.300/23.300 x 100 = 14.16%17

Analiza activului net Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa scaderea tuturor datoriilor sale. Determinare prin metoda sintetica Activ net = Activ total - Datorii totale = 20.000 Determinare prin metoda aditiva Activ net = Capital social + Rezerve +Rezultat reportat +Rezultatul exercitiului-Repartizarile efectuate de rezultatul exercitiului in exercitiul respectiv Analiza corelatiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezoreria neta Fondul de rulment reprezinta acea parte a capitalului permanent utilizat pentru finantarea activelor circulante impusa de diferentele dintre sumele de incasat si cele de platit, precum si decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante in lichiditati si durata medie in care datoriile pe termen scurt devin exigibile, si are ca modalitate de determinare relatiile de calcul: FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt (datorii curente), exprima corelatia dintre lichiditatea activelor circulante si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt In situatia data, valoarea capitalurile permanente este data de valoarea capitalurilor proprii si a datoriilor pe temen mediu si lung, si este de 22.000 u.m. (20.000 + 2.000). In acest caz valoarea fondului de rulment este de negativa (2.000 u.m), ceea ce semnifica: a) capitalul permanent este insuficient pentru acoperirea activelor imobilizate, ceea ce reflecta obtinerea unei parti din resursele temporale pentru acoperirea nevoilor permanente; situatia reflecta un dezechilibru financiar si poate fi considerata o situatie alarmanta pentru firmele cu activitate industriala b) activele sunt insuficiente pentru a acoperi rambursarea datoriilor pe termen scurt, reprezentand o stare de dezechilibru la nivelul firmei si o situatie nefavorabila din punct de vedere al solvabilitatii intreprinderii Necesitatile de finantare ale activitatii de exploatare sunt acoperite in mare parte din surse temporare (datorii de exploatare: furnizori, creditori), diferenta dintre necesarul de finantare si datoriile de exploatare reprezinta nevoia de fond de rulment (NFR), care are ca modalitate de determinare relatiile de calcul: NFR = Active circulante - Disponibilitati - Datorii pe termen scurt NFR = Stocuri + Creante - Credite pe termen scurt (bancare si de trezorerie) TN (trezoreria neta) = Fond de rulment - Nevoia de fond de rulment Nevoia de fond de rulment este de 21.000 u.m. ceea ce semnifica un surplus de nevoi temporare in raport cu sursele temporare posibile de mobilizat. Aceasta situatie se poate explica ca fiind normala daca este rezultatul politicii de investii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Nevoia de fond de18

rulment pozitiva poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare (s-a incetinit ritmul incasarilor si s-a accelerat ritmul platilor). Indicatorii economico-financiari Indicatorii de lichiditate definesc capacitatea entitatii economice de a dispune pe termen scurt de mijloace banesti. Rata lichiditatii generala = activele circulante/ datoriile pe termen scurt; caz in care se defineste capacitatea de plata a ciclului de exploatare Rata lichiditatii imediate = activele circulante minus stocuri/ datoriile pe termen scurt; caz in care se defineste capacitatea de plata imediata Indicatorii de risc (levier) se calculeaca ca raport intre valoarea datoriilor (pe termen scurt si pe termen lung) si capitalurile proprii. Normele bancare impun existenta unui levier mai mic decat unu (1) pentru a acorda in continuare credite in conditii de garantie sigura. Indicatorul gradului de indatorare = Capital Imprumutat/Capital Propriu X100 = 2.000/20.000 x100 = 10% Sau Indicatorul gradului de indatorare = Capital imprumutat/Capital angajat X100 = 2.000/22.000 x 100 = 9.09% Indicatorul privind acoperirea dobanzilor = Profit inaintea platii dobanzii si impozitul pe profit/Cheltuieli cu dobanda; defineste de cate ori intreprinderea poate achita cheltuielile cu dobanda. Cu cat valoarea acestuia este mai mica, cu atat pozitia intreprinderii este considerate mai riscanta. Indicatorii de activitate furnizeaza informatii cu privire la viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii, la capacitatea intreprinderii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale ale acesteia viteza de rotatie a activelor circulante (stocuri, creante) defineste schimbarile intervenite in activitatea firmei (mai ales in activitatea de exploatare, la nivelul procesului de aprovizionare si de reducere a costurilor), fapt pentru care au fost calculati indicatorii : viteza medie de rotatie a stocurilor = Costul vanzarilor/Stocuri; indicatorul aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat intr-un exercitiu financiar numarul zilelor de stocare = Sold mediu Clienti/Cifra de afaceri X 365; indicatorul defineste eficacitatea entitatii in colectarea creantelor si exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre intreprindere viteza de rotatie a creditelor-furnizor =Sold mediu Clienti/Achizitii de bunuri (fara servicii) X365; indicatorul aproximeaza numarul de zile de creditare pe care intreprinderea il obtine de la furnizorii sai viteza de rotatie a activelor imobilizate = Cifra de afaceri/Active imobilizate ; indicatorul evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin19

examinarea cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor1. Asociaii societii X au decis dizolvarea acesteia. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil la data nceperii lichidrii se prezint astfel: Construcii 30.000 lei Amortizarea construciilor 20.000 lei Echipamente tehnologice 15.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei Materii prime 3.000 lei Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei Clieni 2000 lei Clieni inceri 700 lei Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei Conturi la bnci n lei 1.300 lei Furnizori 7000 lei Provizioane 1.250 lei Capital subscris vrsat 11.000 lei Rezerve legale 1.850 lei Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas neamortizat de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea rmas neamortizat de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei; d) n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate sconturi n valoare de 100 lei; e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaza jumtate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost n sum de 900 lei. Se cere: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de partaj. c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari

20

Raspuns: Situatia patrimoniala in urma inventarului efectuat de lichidator Elemente de activ Imobilizari corporale Amortizarea imobilizrilor corporale Valoarea neamortizata Materii prime Ajustari ptr.deprec.mat prime Valoare neta Clienti Clienti incerti Ajustari ptr.deprec.clienti Valoare neta Conturi la banci Total activ Valori 45.000 30.000 15.000 3.000 500 2.500 2.000 700 400 2.300 1.300 21.100 Elemente de pasiv Capital subscris varsat Rezerve legale Total capital propriu Furnizori Provizioane Valori 11.000 1.850 12.850 7.000 1.250

Total pasiv

21.100

A - INREG CONTABILE AFERENTE LICHIDARII In conditiile TVA = 24% 1.vanzare imobilizari corporale vanzare constructie 461 % 13.640 7583 11.000 4427 2.640 incasare c/v constructie 5121 = 461 13.640 =

descarcare gestiune % = 2812 6583 212 30.000 20.000 10.000

vanzare echip.tehnologice 461 = % 8.68021

7583 4427 incasare c/v echipament 5121 = 461 descarcare gestiune % = 2813 6583 2131

7.000 1.680

8.680

15.000 10.000 5.000

2. vanzare mat.prime trecerea la marfuri a materiilor prime 371 = 301 3.000

materii prime vandute 4111 = % 707 4427 3.534 2.850 684

incasare c/v mat prime vanduta 5121 = 4111 descarcare gestiune 607 = 371 anulare ajustare mat prime 391 = 7814 3.534 3.000 500

3. clienti incasare clieni / scont acordat % = 5121 667 4111 2.000 1.900 100

incasare clienti incerti22

5121 = 4118 350 trecere la chelt clienti incerti neincasati 654 = 4118 350

anulare ajustare clienti 491 = 7814 400

4. furnizori plata furnizori / scont acordat 401 = % 5121 767 7.000 6.650 350

5.anulare provizion 151 = 7812 1.250

6.inregistrarea cheltuielilor de lichidare 628 = 5121 7. regularizare tva 4427 = 4423 8. plata tva 900

5.004

4423 = 5121 5.004 9. inchiderea conturilor de venituri % == 707 767 7812 7814 7583 121 23.350 2.850 350 1.250 900 18.000

23

10. inchiderea conturilor de cheltuieli 121 % 607 628 654 6583 667 100 11. impozit profit datorat ( 23350 - 19350 = 4000 x 16% = 640 ) 691 = 4411 12. inchiderea contului 691 121 = 691 640 640 = 19.350 3.000 900 350 15.000

13. plata impozit profit 4411 = 5121 640

B. - BILANT INAINTE DE EFECTUAREA PARTAJULUI Elemente de activ Conturi la banci Valori 16.210 Elemente de pasiv Capital subscris varsat Rezerve legale Total capital propriu Profit din lichidare Total pasiv Valori 11.000 1.850 12.850 3.360 16.210

Total activ

16.210

C. - INREG CONTABILE AFERENTE PARTAJULUI INTRE ASOCIATI

1. rambursare cap social catre asociati 1012 = 456 11.000 2. plata cap soc catre asociati24

456

=

5121

11.000

3. decontare rezerve legale catre asoc 1061 = 456 1.850

4. impozit profit aferent rezerve legale ( 1850 X 16% = 296 ) 456 = 4411 296

5. plata imp profit aferent rezerve legale 4411 = 5121 296

6. decontarea profitului din lichidare 121 = 456 3.360 profit lichidare )

7. impozit dividende ( rezerva legale + ( 1850 - 296 = 1554 + 3360 = 4914 X 16% = 786 ) 456 = 446 786

8. plata impozit dividende 446 = 5121 786

9. plata dividende nete catre asociati ( 4914 - 786 = 4128 ) 456 = 5121 4.128

SITUATIA CONTURILOR DUPA PARTAJ Debit 11.000 296 786 Cont 456 Credit 11.000 1.850 3.360 Debit 16.210 Cont 5121 credit 11.000 296 78625

4.128 16.210

16.210

16.210

4.128 16.210

2. Definii dizolvarea societilor comerciale. Raspuns: Legea nr. 31/1990 nu d o definiie expres a dizolvrii societii. n lipsa acesteia, precizarea noiunii a revenit doctrinei. Astfel, dizolvarea a fost considerat modalitatea juridic de ncetare a existenei societii. Mai aproape de realitate este definirea dizolvrii ca fiind un fapt care determin ncetarea vieii societii, ca organism activ ce urmrete realizarea de beneficii din exercitarea unei activiti comerciale. Totui, cea mai exact caracterizare este aceea care consider dizolvarea ca un moment care pune capt activitii comerciale normale, aa cum aceasta a fost determinat de actul constitutiv i marcheaz trecerea n faza lichidrii. Deci, prin dizolvare, societatea intr ntr-o nou faz a existenei sale, n care urmeaz s se procedeze la lichidarea bunurilor sale, adic la transformarea lor n bani, plata creditorilor i repartizarea restului ntre asociai. Numai dup parcurgerea acestui ciclu intervine stingerea personalitii juridice a societii i, o data cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga. Perioada ce urmeaz dizolvrii este asemntoare cu perioada constitutiv: societatea se bucur de o personalitate juridic restrns, limitat, de aceast dat, la operaiunile lichidrii. n procesul de ncetare a personalitii juridice a unei societi comerciale, dizolvarea i lichidarea reprezint, n condiii obinuite, cele dou faze obligatorii, n principiu separate de momentul desemnrii lichidatorilor. n mod excepional, legea reglementeaz cazuri n care personalitatea juridic a societii nceteaz, fr a se parcurge cele dou faze. n cazul fuziunii i divizrii societilor comerciale reglementate prin Legea nr. 31/1990 se impun cteva precizri. Art. 233 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 prevede: fuziunea se face prin absorbirea unei societi de ctre o alt societate sau prin contopirea a dou sau mai multe societi pentru a alctui o societate nou. Fuziunea este operaiunea prin care se realizeaz o concentrare a societilor comerciale; dou sau mai multe societi comerciale se reunesc pentru a forma o singur societate. Ea are dou forme: fuziunea prin absorbie i fuziunea prin contopire.

26

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii1. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale. Raspuns: Carta auditului intern urmareste: - sa defineasca sfera de activitate a auditului intern; - sa stabileasca pozitia structurii de audit intern n cadrul societatii comerciale; - sa autorizeze accesul la documente, persoane si bunuri fizice, autorizare necesara pentru ndeplinirea obiectivelor auditului intern. A. ROLUL SI OBIECTIVELE AUDITULUI INTERN 1. Rolul auditului intern Auditul intern al calitatii este o examinare sistematica si independenta, efectuata pentru a determina daca activitatile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozitiilor prestabilite,daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare pentru relizarea obiectivelor. Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care ofera societatii o asigurare referitoare la gradul de control asupra sistemului calitatii activitatii de productie desfasurate si a guvernarii entitatii, precum si recomandari pentru mbunatatirea proceselor de productie si a gestionarii patrimoniului. Auditul intern contribuie la mbunatatirea continua a managementului si a calitatii acestuia. Aceasta examinare se realizeaza n raport cu normele existente (standarde, standarde de referinta, indicatori de performanta, manualul calitatii, proceduri, instructiuni etc.), pentru a stabili n ce masura ele sunt respectate, ndeplinite. Auditul calitatii nu se rezuma, nsa, numai la stabilirea acestei corespondente, ci evalueaza eficacitatea aplicarii acestor norme si a rezultatelor obtinute n domeniul calitatii. Pe baza rezultatelor auditului calitatii se propun actiuni care sa duca la mbunatatirea gradului de realizare a obiectivelor propuse anterior. Auditorii identifica cauzele care au dus la aceste nendepliniri si propun masurile pe care le considera cele mai potrivite pentru eliminarea lor. 2. Obiectivele auditului intern 2.1. Obiectivele auditului intern Obiectivele generale ale auditului intern sunt: _ sa asigure conducerea, actionarii,n general, ca societatea satisface sau nu standardele minime de calitate;

27

_ sa consacre metode adecvate de evaluare interna si sa demonstreze prin probe si documente relevante starea procesului de productie si cercetare de societate; _ sa auditeze autoevaluarea, sa coopereze cu evaluatorii externi si sa contribuie la asigurarea si cresterea calitatii; _ sa faca cunoscute conducerii activitatile si procesele de productie care nu ndeplinesc standardele minime de calitate si sa faca propuneri pentru mbunatatirea lor. 2.2. Obiectivele misiunii de audit intern n principal, unei misiuni de audit i se pot atribui trei obiective principale: - verificarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor specifice proceselor de productie si de cercetare din societate cu normele legale - auditul de regularitate; - evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele propuse; - examinarea impactului activitatilor desfasurate asupra calitatii proceselor de productie si de cercetare din sociectate auditul de performanta. - evaluarea sistemelor de management auditul de sistem. 3. Organizarea auditului intern Conducatorul societatii ia masurile necesare pentru instituirea cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii activitatii de audit intern. Auditorii interni si desfasoara activitatea n subordinea directa a conducatorului unitatii, exercitnd o functie distincta si independenta de activitatile unitatii; prin atributiile lor, nu trebuie sa fie implicati n elaborarea procedurilor de control intern si n desfasurarea activitatilor supuse auditului intern. Auditorii interni sunt responsabili pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de audit. Auditul intern este o activitate functionala independenta si obiectiva prin care se ofera consiliere si asigurare managementului ca sistemele de control intern exista si functioneaza eficace. Auditorii interni din cadrul societatiii: raporteaza direct managementului si sunt independenti fata de orice alt departament; informeaza managementul despre modul de functionare a sistemului calitatii din unitate; nu au putere, autoritate, functii sau ndatoriri executive sau manageriale, cu exceptia celor legate de gestionarea functiei de audit intern; nu sunt implicati n operatiunile/activitatile curente ale unitatii; nu sunt responsabili pentru elaborarea detaliata sau implementarea de noi sisteme, dar pot fi consultati n timpul procesului de elaborare n ceea ce priveste masurile de control ce trebuie ncorporate n sistemele noi sau modificate, cu mentiunea ca este interzis n mod expres ca acelasi auditor sa dea consultanta ntr-un domeniu si ulterior sa-l auditeze. Relatia cu auditul extern: Auditorii interni vor intra n legatura cu auditorii externi pentru: a ntretine cu acestia o relatie de lucru profesionala si de cooperare; a asigura valorificarea adecvata a informatiilor referitoare la sistemul auditat si rezultatele auditului intern si extern.28

Auditorii interni se vor concentra n special pentru: orientarea planului anual de audit intern astfel nct sa tina cont de recomandarile auditorului extern; primirea rapoartelor auditorului extern si informarea managementului despre recomandarile acestora; cunoasterea programului de audit extern si a metodologiei specifice aplicata pentru realizarea auditului extern; facilitarea comunicarii, cnd este necesar, ntre auditul extern si conducerea universitatii. 4. Atributiile auditorilor interni Auditorii interni au urmatoarele atributii: a) definesc proceduri de audit intern a calitatii specifice unitatii; acestea sunt acceptate de catre management; b) elaboreaza proiectul planului anual de audit intern; c) efectueaza activitati de audit intern pentru a verifica daca sistemele de management sunt transparente si sunt conforme cu criteriilor, standardelor si indicatorilor de performanta specifici asigurarii interne a calitatii; d) raporteaza periodic constatarile, concluziile si recomandarile rezultate din activitatile de audit; f) elaboreaza raportul periodic (anual) de audit intern si prezenta concluziile si propunerile conducerii societatii 5. Standardele de audit intern Procedurile si metodologiile folosite la auditul intern au la baza Normele metodologice de exercitare a auditului intern, armonizate cu Standardele de Practica Profesionista a Auditului. B. PRINCIPIILE ACTIVITATII AUDITULUI INTERN 1. Independenta si obiectivitate Activitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusa ingerintelor (imixtiunilor) externe ncepnd cu stabilirea obiectivelor auditului, realizarea efectiva a lucrarilor si pna la comunicarea rezultatelor acesteia. Persoanele care sunt soti, rude sau afini pna la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul unitatii, nu pot fi auditori interni n cadrul aceleiasi entitati. Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit intern n unitate daca sunt soti sau afini pna la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectiva.Auditorii interni nu trebuie implicati n vreun fel n ndeplinirea activitatilor pe care n modpotential le pot audita si nici n elaborarea si implementarea sistemelor de control intern ale unitatiii. 2. Competenta si constiinta profesionala Pregatirea si experienta auditorilor interni constituie un element esential n atingerea eficacitatii activitatii de audit. Structura de audit public intern trebuie sa dispuna de toata competenta si experienta necesara n realizarea misiunilor de audit.29

Indiferent de natura lor, misiunile de audit intern vor fi ncredintate acelor persoane cu o pregatire si experienta corespunzatoare nivelului de complexitate al sarcinii. n scopul auditarii unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de expertiza/consultant n afara unitatii, iar lucrarile vor fi supervizate de auditorii interni. Structura de audit intern trebuie sa dispuna de metodologii si sisteme IT moderne, de metode de analiza statistice si instrumente de control a sistemelor informatice. Este necesara organizarea unui sistem de pregatire profesionala continua. 3. Exercitarea unei activitati normate Structura de audit intern va elabora norme metodologice proprii n conformitate cu Normele metodologice generale referitoare la exercitarea auditului intern. 4. Programul de asigurare si mbunatatire a calitatii Auditorii interni trebuie sa elaboreze un program de asigurare si mbunatatire a calitatii subtoate aspectele activitatii de audit intern. Programul trebuie sa asigure faptul ca normele, instructiunile si codul de conduita etica sunt respectate de auditorii interni. Auditul intern necesita adoptarea unui proces permanent de supraveghere si evaluare a eficacitatii globale a programului de calitate. Acest proces trebuie sa permita evaluari interne si externe. Evaluarea interna presupune controale permanente privind buna functionare a auditului intern si controale periodice realizate de catre auditorii nsisi (autoevaluare). Auditorii interni examineaza eficacitatea normelor interne de audit pentru a verifica daca procedurile de asigurare a calitatii misiunilor de audit sunt aplicate n mod satisfacator, garantnd calitatea rapoartelor de audit. Evaluarea interna permite depistarea insuficientelor si mbunatatirile necesare unei derulari corespunzatoare a viitoarelor misiuni de audit si planificarea activitatilor de perfectionare profesionala. C. METODOLOGIE 1. Planul anual de audit intern Proiectul planului de audit intern se elaboreaza de auditorii interni, pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni, precum si prin preluarea sugestiilor conducerii unitatii. Conducerea aproba anual proiectul planului de audit intern. Auditorul intern poate realiza misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinse n planul anual de audit intern. 2. Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern 2.1. Accesul auditorilor interni la informatii si documente30

Auditorii interni au acces sau pot solicita toate datele si informatiile utile si probante (inclusivcele n format electronic) pe care le considera relevante pentru scopul si obiectivele misiunii de audit intern. 2.2.. Realizarea misiunii la fata locului Auditul trebuie sa fie realizat ntr-un climat de ncredere. Conducerea unitatii trebuie sa sustina activitatea auditorilor interni, deoarece acestia urmaresc doar mbunatatirea functionarii unitatii si promovarea intereselor acesteia. 2.3. Transmiterea rezultatelor Constatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta conducerii unitatii pe masura obtinerii acestora, daca ele prezinta importanta. Raspunsul conducerii unitatii la aceste comunicari pot determina reorientarea cercetarilor auditorilor. La ncheierea auditului sunt comunicate conducerii unitatii principalele concluzii, observatiile relevante si propunerile de mbunatatire a unor indicatori. Proiectul raportului de audit intern este prezentat conducerii unitatii. Conducerea unitatii comunica eventualele observatii auditorilor. n termen de 10 zile de la primirea acestora, auditorii interni analizeaza observatiile, ntreprind procedurile necesare pentru mbunatatirea probelor si prezinta conducerii forma raportului mbunatatita. Dupa aprobarea modificarilor facute, auditorii interni trimit raportul final de audit conducerii unitatii 2.4. Urmarirea aplicarii recomandarilor auditorilor interni Conducerea unitatii fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor. Conducerea unitatii poate sa propuna un plan de actiune nsotit de un calendar de implementare a recomandarilor. Conducerea unitatii asigura urmarirea aplicarii planului de actiune. D. REGULI DE CONDUITA Auditorul are acces la toate datele n cadrul misiunii sale si trebuie sa respecte secretul profesional n ceea ce priveste informatiile colectate. Auditorul exercita o functie de evaluare independenta, care se concretizeaza n recomandari. Auditorul trebuie sa respecte Codul privind conduita etica a auditorilor. Auditorul trebuie sa semnaleze imediat, pe linie ierarhica, neregulile care fac obiectul auditului. Auditorul trebuie sa comunice rezultatele muncii sale (constatarile si recomandarile) conducerii unitatii. Raportul de audit si documentele de lucru sunt supervizate de catre responsabilul misiunii de audit sau, n lipsa acestuia, de auditorul nsusi. Aceasta asigura faptul ca, att constatarile ct si informatiile probante sunt validate.

31

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE 1. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii activitatii. Raspuns: Principiul continuitii activitii care presupune c unitatea patrimonial i va continua n mod normal funcionarea ntr-un viitor previzibil fr a intra n starea de lichidare sau de reducere sensibil a activitii. Astfel, situaiile financiare trebuie s fie ntocmite pe o baz diferit de evaluare Auditorul va lua n calcul riscul de nerespectare a principiului continuitii activitiidin situaiile financiare printr-o serie de: -calcule financiare - scadene fr mijloace de rambursare, mprumuturi realizate pe termen scurt pentru finanarea activelor financiare pe termen lung, datoria net sau situaia datoriei nete curente. -indicii de exploatare15 pierderea unor clieni importani, lipsa concurenei furnizorilor sau lipsa furnizorilor importani, difereniai n ceea ce privete remunerarea factorului for de munc sau aciuni n justiie care pot conduce la hotrri judectoreti ce nu pot fi onorate. Aceste riscuri pot fi diminuate dac planul conducerii are surse alternative de procurare a lichiditilor prin venituri extraordinare sau obinerea de capital pentru acoperirea datoriilor. Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii: a. A fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii, dar exist o incertitudine semnificativ. n acest caz, se verific dac n notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune n discuie continuitatea activitii; n caz afirmativ, auditorul va emite o opinie fr rezerve, dar va introduce un paragraf de observaii; n caz negativ, va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; b. Situaiile financiare au fost stabilite n condiii de continuitate a activitii, dar, n raionamentul su profesional, auditorul reine c ntreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el va emite o opinie defavorabil; c. Conducerea ntreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier complex aspectele legate de continuitatea activitii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale.

32

2. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare. Raspuns: Principiul independenei exerciiului se refer la delimitarea n timp a cheltuielilor i veniturilor aferente activitii agentului economic pe msura angajrii acestorai a trecerii lor la rezultatul exerciiului la care se refer. Astfel, efectele tranzaciilor i ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cnd acestea se produc i nu pe msur ce numerarul sau echivalentul su este ncasat sau pltit i este nregistrat n evidenele contabile i raportat n situaiile financiare ale perioadelor aferente. Situaiile financiare care respect acest principiu ofer informaii utilizatorilor nu numai despre tranzaciile trecute, care au implicat pli i ncasri, dar i despre obligaiile de plat din viitor i despre resursele privind ncasrile viitoare Auditorul trebuie s se asigure c toate veniturile i cheltuielile aferente activitii agentului economic sunt delimitate n timp pe msura angajrii i decontate asupra rezultatului exerciiului la care se refera Auditorul trebuie s obin un grad rezonabil de asigurare c bilanul respect concepiile fundamentale de baz ale contabilitii: - continuitatea activitii de exploatare; - contabilitatea de angajamente. Bilanul contabil ofer comparabilitatea elementelor patrimoniale pe cel puin dou exerciii financiare, metodele de evaluare i prezentare sunt identice cu cele ale anului precedent, iar dac sunt modificri, ele s fie nscrise i justificate n notele ataate bilanului; - elementele de activ i de pasiv sunt evaluate fr a se face compensri ntre active i pasive, ntre cheltuieli i venituri; - bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere a exerciiului precedent; - auditorul procedeaz pentru fiecare cont la verificarea contabil a credibilitii componentelor sale i a soldului su; - datele de inventar ale elementelor de activ i de pasiv sunt regrupate n registrul inventar cantitativ i valoric, dup caz. Auditorul procedeaz la o comparare ntre valorile contabile i valorile de inventar furnizate de ntreprindere, apreciind credibilitatea lor.

33

3. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul principiul prudentei. Raspuns: Principiul prudentei trebuie sa raspunda , potrivit Directivei a IV a la doua imperative a) numai beneficiile realizate la data inchiderii bilantului pot fi inscrise in acest cont b) trebuie sa se tina seama de toate riscurile previzibile si de pierderile eventuale care au aparut in cursul exercitiului sau al unui exercitiu anterior , chiar daca aceste riscuri sau pierderi nu sunt cunoscute decat intre data de inchidere a exercitiului si data de intocmire a bilantului. Trebuie sa se tina cont de deprecieri, indiferent daca exercitiul se incheie cu pierderi sau cu beneficii.Principiul trebuie aplicat cu buna credinta; el nu admite supraevaluarea de activ si a veniturilor , respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau anterior In elaborarea situatiilor financiare pot aparea incertitudini care inevitabil sunt recunoscute prin prezentarea naturii si a valorii lor. De exemplu, incasarea creantelor incerte si litigioase, durata de viata probabila a echipamentelor tehnologice, reclamatii cu privire la produsele in garantie. In acelasi timp , prudenta nu permite constituirea de rezerve sau provizioane fara obiect sau supradimensionate, subevaluarea constienta a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor. Astfel, situatiile financiare nu mai pot fi credibile.

4. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand: a)sunt obtinute dintr-o sursa independenta,din exteriorul intreprinderii b)este furnizata de un alt auditor c)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii Raspuns: Toate cele trei.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR 1. Atunci cnd se determin fluxul de trezorerie, n vederea evalurii unei ntreprinderi, profitul net se corecteaz cu: a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia de mentinere;34

b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere; c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de rulment. Raspuns : b)amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere; 2. Ce este actualizarea? Raspuns: Actualizarea este o procedur indispensabil pentru asigurarea unei corecte viziuni dinamice n aplicarea metodelor de evaluare i, de asemenea, pentru luarea n calcul a fluxurilor de rezultate considerate n timp. Mai precis, actualizarea este o operaie prin care o suma care va fi ncasat sau pltit n viitor este transformat n valori de azi. Necesitatea acestei operaiuni deriv din faptul c unitile monetare de mine nu sunt echivalente cu unitile monetare de azi (fr a lua n calcul inflaia). Pentru actualizarea unei sume care se va obine n viitor se utilizeaz rata de actualizare, care reprezint rentabilitatea cerut de pia pentru o sum de capitaluri investite n ntreprinderea evaluat. 3. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei ntreprinderi. Raspuns: Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se nelege ca,atunci cnd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este: CMPC= CKpr *K pr/v+CD* (1-Ci),unde: CMPC= costul mediu ponderat al capitalului Kpr = costul capitalului propriu K pr = capitalul propriu V = valoarea de piaa a ntreprinderii (capital la dispoziia furnizorilor de capital) CD = credite Ci = cota de impozit pe profit

35

4. Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi? Raspuns: Ccp = Rn + (Rr - Rn) * Unde: Rn = rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar; Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supus ntreprinderea; att cele externe ct i cele interne; Rr Rn = prima de risc a ntreprinderii; = coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat

EXPERTIZA CONTABILA 1. Cum se clasifica expertizele contabile? Raspuns: Expertizele contabile se clasifica astfel dupa scopul principal pentru care au fost solicitate: -expertize contabile judiciare -expertize contabile extrajudiciare dupa natura principalelor obiective -expertize contabile civile - expertize contabile penale - expertize contabile comerciale - expertize contabile fiscale - alte expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept si expertize contabile extrajudiciare solicitate de alti clienti 2. Explicai independena absolut i independena relativ a expertului contabil? Raspuns: Expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre experti contabili inscrisi in Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat in efectuarea unei expertize contabile este obligat sa fie independent fata de partile interesate in expertiza , evitindu-se orice situatie care ar presupune o lipsa de independenta sau o constringere care ar putea sa-I lezeze integritatea si obiectivitate. Independenta expertului contabil trebuie sa fie absoluta in cazul expertilor contabili numiti din oficiu de catre organele in drept, si independenta expertului contabil e relativa in cazul expertilor contabili recomandati de parti sau solicitanti in efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare .36

Independenta absoluta a expertului contabil numit de catre organele in drept deriva din obligatia acestuia de a tine seama de toate cazurile de incomptibilitate, abtinere sau respingere prevazute de catre Codul de procedura civila si alte reglementari procedurale speciale,care sint aceleasi cu cele prevazute pentru judecatori. Situatiile de incompatibilitate ,abtinere sau posibilitatea de recuzare in care s-ar afla expertul contabil, va trebui aduse la cunostinta organului care l-a numit . Independenta relativa deriva doar din reglementarile profesiei contabile mai restrictive decit cele de reglementare generala. Expertul contabil la primirea oricarei lucrari de expertiza,va face un examen de independenta-pecare o va consemna in Declaratie de independenta,care va insoti lucrarea depusa pentru auditul de calitate la Corp.

STUDII DE FEZABILITATE 1. Care este coninutul unui Plan de afaceri enumerai principalele aspecte; Raspuns: Principalele aspecte care pot fi avute n vedere n cadrul unui plan de afaceri sunt: 1. Rezumatul planului de afaceri. Va cuprinde un scurt istoric al firmei, prezentarea conducerii si a echipei, domeniul de activitate si proiectiile pe termen scurt si lung, caracteristicile produsului, descrierea pietei, scurta analiza financiara, investitia necesara. Este necesar a sa se identifice foarte clar obiectivele urmarite de managementul firmei. 2.Prezentarea produsului. Vor fi prezentate calitatea produsului si costurile de productie, precum si pretul de vanzare. Daca exista, vor fi aratate si serviciile post vanzare, evidentiindu-se atat sporul de valoare pe care il aduc produsului precum si costurile pe care le vor avea.Se vor prezenta si aspectele ce diferentiaza produsul firmei de cele ale concurentei. In cazul in care exista patente, brevete sau drepturi de marca acestea vor fi mentionate. Daca este cazul se va prezenta si procesul de productie, aratandu-se etapele acestuia, utilajele necesare, modul de organizare, eventualul impact asupra mediului. 3.Prezentarea si analiza pietei. In primul rand trebuie avuta in vedere o corecta dimensionare a pietei. Apoi se va analiza oferta existenta pe piata. Se vor lua in calcul preturile pentru produsele existente, calitatea acestora, modul in care se promoveaza. O buna intelegere a concurentei va permite o corecta orientare de resurse in cadrul/firmei. 4. Prezetarea concurentei.De cele mai multe ori datele referitoare la37

concurenti sunt greu de obtinut insa o cat mai buna informare este intodeauna utila.Se va urmari colectarea de informatii referitoare la: principalii concurenti, la modul acestora de organizare, ce avantaje de imagine au, in ce fel se aprovizioneaza si cum isi distribuie produsele, segmentele de piata pe care le deservesc, produsele pe care acestia le ofera, calitatea si pretul produselor Cum sunt organizati concurentii, ce avantaje de imagine au, in ce fel se aprovizioneaza si cum isi distribuie produsele. 5.Prezentarea partenerilor de afaceri.Se vor prezenta furnizorii de materii prime si servicii, localizarea lor geografica, modul in care se va colabora cu acestia, valoarea estimata a contractelor, modalitatile de plata. In cazul in care exista o relatie mai veche cu unii dintre parteneri se vor prezenta avantajele precum discount mai mare, plata la termen. 6.Identificarea clientilor.Nici o afacere nu poate avea succes daca nu raspunde unei nevoi clare a consumatorilor. Este extrem de important sa intelegem profilul clientului existent sau potential. Pe cat posibil trebuie studiat comportamentul acestuia in alegerea produselor, puterea de cumparare, criteriile dupa care se orienteaza, modul in care isi cauta informatia, etc. In analizarea si identificarea clientilor trebuie avuta in vedere si raportarea acestora la pretul produselor. Exista situatii in care un pret prea mic sau prea mare va indeparta anumiti clienti. 7.Strategia de marketing.Se va prezenta detaliat modul in care vor fi comercializate produsele. Se vor identifica modalitatile de intrare in piata si costurile aferente. Se vor scoate in evidenta aspectele ce pot constitui avantaje in fata concurentei. Se va stabili un buget de promovare si modul in care va fi distribuit.Trebuie identificat un mesaj clar pe care doriti sa il transmiteti clientilor si modul in care se va trasmite acest mesaj (lansare oficiala, comunicate de presa, reclama in ziare sau pe internet, reduceri promotionale, etc). 8. Prezentarea personalului necesar.Succesul afacerii depinde intodeauna de existenta unei echipe bine pregatite si motivate. In planul de afaceri se vor identifica posturile necesare, modul in care vor fi gasiti oamenii potriviti, costurile cu salarii si training.Existenta unui grup inchegat de angajati pregatiti ce va fi nucleul viitoarei echipei constituie un avantaj demn de scoz in evidenta. 9. Investitia necesara.Atunci cand pentru realizarea obiectivelor din planul de afaceri este necesara efectuarea unor investitii acestea vor fi expuse in plan. Prezentarea investitiei trebuie sa cuprinda: obiectul investitiei, modul de realizare, graficul de realizare, valoarea necesara realizarii investitiei, perioada de recuperare a investitiei. Eventualele detalii tehnice pot fi prezentate intr-o anexa. 10. Aspecte legale.Atunci cand realizarea obiectivelor propuse in planul de afaceri impune obtinerea unor avize legale, a unor autorizatii precum si alte aspecte legale acestea vor fi expuse in panul de afaceri intocmit. 11. Estimari financiare. Este esential ca planul de afaceri sa cuprinda o analiza realista a veniturilor ce vor fi realizate si a costurilor.38

12. Estimarea volumului total al vanzarilor se va face pe baza unei analize a cererii din piata, a caracteristicilor produsului si a strategiilor concurentilor. Analiza cheltuielilor trebuie sa fie realista si sa includa in calcul si eventualele surprize ce pot sa apara in timp. In prezentarea cheltuielilor trebuie tinut cont de cele initiale, necesare demararii afacerii, si de cele normale desfasurarii acesteia, odata atins punctul de dezvoltare dorit.Se va face apoi distinctie intre cheltuielile fixe si cele variabile (cheltuielile fixe raman neschimbate odata cu fluctuatia vanzarilor, asa cum sunt chiria, salariile, iar cele variabile depind de productie, precum materiile prime). Este indicat sa fie prezentat in planul de afaceri si modul in care va fi afectata afacerea in cazul unor evenimente neprevazute, cum ar fi o reducere a vanzarilor, o crestere a costurilor, blocaje de orice fel. O astfel de analiza poate scoate in evidenta unele pericole si modul in care acestea pot fi evitate. In plus, un potential investitor ar putea aprecia pozitiv abordarea realista in planul de afaceri si a unor situatii negative. 2. Enumerai costurile de funcionare curent a activitii unei ntreprinderi; Raspuns: Costurile de functionare curenta a activitatii unei firme sunt: Materii prime Materiale consumabile, materiale auxiliare Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere, prime, bonusuri Costuri de training si formare persoanl Impozite si taxe locale Servicii externe Contabilitate Consultanta fiscala Consultanta juridica Consultanta manageriala Consultanta IT Consultanta resurse umane Costuri spatiu Spatiu de birouri Spatiu de productie Spatiu de vanzari Spatiu de depozitare Cheltuieli de incalzire, gaz curent, curatenie, reparatii, asigurare, apa/canal, gunoi Costuri cu echipamentele Reparatii Intretinere39

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE 1. Modaliti de organizare a profesiei contabile. Raspuns: Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat? Modaliti de exercitare a profesiei (art.8 si 11 din O.G. nr.65/1994): Individual (activitate independent, conform art.46, alin.(1) i (3) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal); Societi comerciale de expertiz contabil sau contabilitate (art.8 si 11 din O.G. nr.65/1994, Legea nr.31/1990 privind societile comerciale). Societatile de expertiza contabila au: - cel putin 51 % actionari experti contabili sau contabili autorizati c - cel putin 51% din numarul membrilor Consiliului de Administrate sunt experti contabili sau contabili autorizati, membri ai Corpului. Societatile de expertiza contabila nu pot avea participari financiare in unitati patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurari si nici in societati civile.Membrii Corpului nu pot fi asociati sau acfionari la mai multe societati comerciale de expertiza contabila. Societatile comerciale de expertiza pot fi romane, straine sau mixte. Societatile de expertiza se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii impuse membrilor Corpului. Exceptie: dreptul de a alege sau de a fi ales in organele de conducere ale Copului.Angajarea raspunderii societailor comerciale de expertiza contabila si a membrilor care le alcatuiesc se realizeaza prin exercitarea drepturilor administrative si a celor de natura tehnica de catre: - conducatorul (administratorul) societatii: drepturile administrative si sociale (de exemplu: fata de banca, reprezentarea societatii in fata tertilor si a administratiei publice etc.), acesta dispunand de semnatura sociala a societatii; - expertii contabili. contabilii autorizati si ceilalti asociati sau actionari ai societatii, care asigura cerintele de natura tehnica ale propriilor lor lucrari executate, prin semnarea acestora, alaturi de semnatura autorizata a conducerii societatii.

2. Criteriile de recunoatere a unui organism profesional. Raspuns:40

Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele international, un organism national al profesiei contabile trebuie: -Sa fie un organism necomercial si neguvernamental; - Sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai; -Membrii sa fie profesionisti contabili; -Sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului; -Sa aiba capaciatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii); - Membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatile traditionale effectuate de profesionistii contabili; - Sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivele sale.

41

42