Vasiliev Cronologia Ha EphNap-II-02

8/3/2019 Vasiliev Cronologia Ha EphNap-II-02

1/8

PROBLEME PRIVIND CRONOLOGIA EPOCHHALLSTATTIENE IN ARIA INTRACARPATICAA ROMANIEI (III)

VALENTIN VASILIEV

Intelegerea evolutiei istorice in cadrul unei' epoci l?i a unui spatiuetno-cultural nu este posibila fara stabilirea unei cronologii viablle pentrudiferitele categorii de cultura materiala, a obiectivelor (siturilor) .~i feno-menelor caracteristiee. Incadrarea exacta, presupunind atribuireaunorlimite de timp cit mai strinse cu putinta pentru diferitele descoperiri ar-heologice, este insa, de muIte ori (inclusiv pentru prima epoca a fieruluicare intereseaza aici), 0 operatie foarte dificila. Cauza principala (obiec-tiva) deriva din numarul inca foarte redus al sapaturilor arheologice -deamploare. Datorrta acestei situatii datele disponibile (inclusiv observatiilestratigrafiee) sint dnsuficiente, de aici rezultind datari uneori sensibildiferite.Asupra preliminariilor, inceputului ~i cronologiei epocii halstat-tiene (mai ales pe teritoriul Transilvaniei) ne-am exprimat opinla Incitevastudii! si, foarte recent, in monografia asezarft fortificate de la'FeIeac2:

Opttunilecronologfce exprimate mai de mult de alti cercetatort fiind ~iele cunoscute celor care se ocupa de aceasta epoca, vom trecedtrect Iaaspectele care fac obiectul acestei lucrari, anume inceputul primei' epocia fierului in aria lntracarpatica. Trebuie precizat Insa de la inceputfa:p-'tul ca aceasta problema nu poate fi abordata cu succes daea nu'se tinecont ~i de durata reala a culturilor caracteristice bronzulultfinalrdinaceasta zona, preeum ~i de aparitia unor grupe sau aspecte culturale noi,care preced ~i ele patrunderea culturii Gava in aria intracarpatrca a 1'ran-silvaniei.Cu circa trei decenii in urrna s-a emis ipoteza dupa care cultura Wi~~

tenberg a evoluat si in Br.D3. Pentru existenta unei faze finale (sau tiriii)i'denumita Wietenberg IV sl evoluind in Br.D4, s-au pronuntat de altfemajoritatea cercetarilor care s-au ocupat de aceasta cultura", Descope-1Vezi V. Vasiliev, in ActaMN, XX, 1983, p. 33-57; idem, in Sargetia, XX,1986"-1987, p, 64-80; idem, in Apulum, XXV, 1988, p. 83-102.2; V. Vasiliev, I. AI. Aldea, H. Ciugudean, Civilizatia dacicd timpurie in ariaintracarpaticd a Romdniei. Contributii arheoloqice: a$ezareajortificatd de laTeleac,Cluj-Napoca, 1991, p. 9 sl urm., mai ales p. 102-r-129.3 K. Horedt, in Materiale, I, 1953, p. 807 !ii urm.; idem, in StCom,'Sibiu,13,1967; p. 140-141; M. Rusu, in ArhMold, II-III, 1964, p. 246-,e47. '4D. Berciu, Zorile istoriei in Carpati $i la Dundre, Bucuresti, 1966, p.19a;5 N. Vlassa, in ActaMN, X, 1973, p. 17-19; T. Soroceanu,M. Istrater inStComSibiu, 19; 1975, p. 24 !)i urm.; N. Chldiosan, Contributii la istoria traciZor,dinnord-vestul Romdniei, A$ezarea Wietenberg de ZaDer#da, Oradea, 1980,p.: ,1-10;81-84; I.Andrltoiu, in SCIVA, 32, 1981, 4, p.558-559; A. Hochstetter, in Priihis-torische Archiiologie in Sudosteuropa, Band 1, Berlin, 1982, p. 110 !)i 114. ..'EPHEMERIS NAPOCENSIS, II, 1992, p. 19--26.


2/8

20 VALENTIN VASILIEV 2riri mai vechi sau mai recente (inca insuficient studiate ~i puse in valoare),cum sint cele de la Mahaceni, Deus, Band, Vistea, Badeni, Deva-cimitirulceangailor, Hunedoara, Cicau, Cluj-Becas s.a. (pentru materialele de la Cluj-Becas a se vedea artlcolul lui Fl. Gogaltan din prezentul velum), vin saconfirme .,existenta faze! Wtetenberg IV, incadrabiUiin Br.D. Trebuiementionat totusi ca si in aceste conditii se manifesta tendinta de a impingeinapci in timp, spre Br.C, faza tirzie (finala) a culturii Wietenberg, sprea justifiea datarile timpurii preconizate atit pentru inceputul epocii bron-zului, cit si pentru inceputul epociihallstattiene in aria carpatica. Desigur,ramine ca cercetarile viitoare sa precizeze daca materialele de tip Wieten-berg IV acopera numai 0 parte sau intreaga perioada Br.D. Este lnsa evi-dent faptul' ca mesajul cronologic al acestor descoperiri nu malpoate fineglijat.In' primul studiu de sinteza, realizat acum trei decenii de A. C. Flo-rescu,materialeleculturii Noua de pe teritoriul Transilvaniei erau datatein sec, XLII ~i prima [umatate a sec. XII i.e.n.". Ulterior, seslzind di nuexistA nici un indiciu concret pentru plasarea lnceputului culturil hall ....stattiene. !in sec. XII Le.n., autorul amintit apreclaza ca sflrsttul culturiiNouaar putea fidatat la limita dintre secolele XII-XI Le.n. adica inoriee caz pina la finele Ha.At7.Concomitent !?iKHoredtIntrevedea posi-bilitatea evoltItiei culturii Noua in Ha.A, etapa pe care 0 considera apar-tinind bronzului tirziu" ..Citeva descoperiri ulterioare, aducind date concrete cu privire ladurata culturii Noua in Transilvania, vin saconfirme intuitia cercetato-rilor:.~ir).titi. .Desi am vma i atras .atentla asupra acestor descoperiri'',~mPO:r:tantapecsreo prezinta face necesara reamintirea lor Ili in acest, cadru., ! Una din aosste descopertri..este depozitul.vde bronzuri VUcele II(jW:J.Cluj). In cadrul-aeestuidepoalt, datind din Br.U-Ha.A1o s e afla ~iun ..}ra~~e lut atribuit culturii Noua-", 0 descoperire importanta () consti-t.1,li;epumnalul ide bronz .aflat.fn stratul Noua (din punctul Balu~) de Ia~Et:rc~~;'(jud; Bra~ov)., Prevazut cu nervura mediana, acest ptll'nnall!flC \ f4 1 . .c Q l~ -rnai bune analogii in cadrul depozitului de IaAiud; aparttninds~i~i' Cin.q.j.j~useni din Ha.Al11, 0, alta descoperire ce trebuie mentionataaici este depozitul de bronzuri cu piese de Br.D !?iHa.A1. aflat in a~ezareaN ( } V I i : de. [la '.pgau (com. Lechinta, judo Bistrita-Nasaudj'", Descopeririler~!ltipn~te~nterior inlatura deci, un eventualrlubiu privindapartenenta, .' ..~ .A. C. Florescu, in ArhMold, II~III, 1964, P. 200 (tabelul cronologic)., .1 Idem, in Dacia, N.S., XI, 1967, p. 93 ~i n. 143; d. M. Rusu, in ArhMold,II-III,1964, p. 247-248.

. j ,6 K. HoredtIn StComSibiu, 13, 1957, p. 140, 152.9 V. Vasiliev,in ActaMN, XX, 1983, p. 37-39; idem, tn Apulum, XXV, 1988,p..83: idem, .tn Sargetia, XX, 1986-1987, p. 64; V. Vasiliev, 1. Aldea, H. Ciugidean,op. 'cifJ:,p. 110-112; O f. 'I. Andritolu, V. Vasiliev, in Complex1l1 cultural N(j1La~Sa-batinovka-Coslogeni, Calarasi, 1992, p, 87-111. '.1 0 T. Soroceanu, in PZ, 56, 2, 1981, p. 249-261.' 11 In punctul amintit stratigrafia este urmatoarea: slabe urme Sehnecken-berg, apoi tin strat Noua, peste care se aflA 0 asezaredacica din Lati!neUrziu ~i

.poi urme din see. IV e.n. Este deci evident ell pumnalul .aflat in stratul: Nouanu poateapartine dtklt acestei culturi: Perttru analoglile din depozitul de la' Aiudvazi M. ,Petl'escu-Dtmbovita, DBR, p, 81, pl. 106/16-17. Infermatitle privirtd deseo-perir.ea aeestei: piese Ie datoram eolegilor (l. Glodariu :;i Fl. Costea, ' '12 G;Marine$cu,inMarisia., IX, 1979, p. 39-42.


3/8

3 CRONOLOGJ. EPOCIl HALLSTATTIENE : 2 1acestui depozit la asezarea Noua de la l'igau. De aItfel, arf! olfortare arealrtatii arheologice daca s-ar considera ca toate obiectele debronz da-tind din Ha.A, :;;iaflate in context Noua au ajuns in mod incldentalJnastfel de contexte (aceasta numai pentru ca ele incurca anumite schemecronologice anterioare).

Desi inca putine la numar (dar foarte reduse sint:;;i cercetarile linasezari Noua), descoperirile mentionate isugereaza insistent faptul ca inspatiul intracarpatic cultura Noua este prezenta si la inceputul epociiHallstattiene, in orice caz in Ha.A1 Avind in vedere sl materialele ce do-vedesc prelungirea culturli Wietenberg 'in Br.D, este firesc Sa ne intrebamdaca nu cumva intreaga perioada de existenta a cuIturii Noua (Inclusivinceputul ei) in Transilvania este de plasat ceva mai tirziu decit s-a con-siderat initial. Aceasta :;;ipentru ca - in ciuda numeroaselor punete incare se mentioneaza un amestec Wietenberg-Noua -in stadiul actuitl alcercetarilor nu se poate vorbi de influente reciproce concludente intreproductia ceramica a celor 'doua cuIturi, cu exceptia vasului de la Baci\i~tP3.,

Descoperiri relativ recente contureaza in nord-vestul RomAniel'un orizont sau grup cultural numit Igrita. Pe baza pieselor de bronzda-tind din Br.D :;;iHa.Aj, cercetatorii plaseaza acest gru.p la sfir:;;itul ep6~i i ,bronzului :;;i inceputul Hallstattului, respectiv intre culturile Otomani ,~i,Gava14. Desigur, sint necesare not cercetari, care sa precizeze mai exact'originea acestui grup, evolutia lui in timp, ca si relatia sa cu s~r:;;itulculturri Otomani : ; ; i inceputul culturii Gava. Totusi de pe .acum S E : poateafirma ca pozitia cronologica a grupului Igrita (atestata prin piff.~le de:metal la sfirsitul epocii bronzului si Inceputul Hallstattului) nusptijinadatarea timpurie a debutului culturii Gava, nici macar in .nord"ve$tulRomaniei, zona considerata de unii cercetatori case inscrie in' aria de:formare a culturii Gava15 Trebuie subliniat deci faptul di cultura: Gav3,este posterioara grupului Igrita, acesta din urma prezentind doar.elementeincipientede hallstattizare, ca ~i faza Lapus II, COCaTe, 'eel putin partial,.este contemporan. "IIn acest context trebuie relevate sl descoperirile de Iii Deva-Villenoil!!:;;i Simeria'", care atesta prezenta materialelor .de tip Igrtta ,~i .in:Transilvania intracarpatica. Avind in vedere cronologia grupului Igrita,descoperirile de la Deva :;;iSimeria ofera si ele indicil importante pentru'stabilirea momentului cind incepe penetratia culturii Gava in aria -lntra-:carpatlca, ;

13 Cf. I.Andritolu, in Thraco-Dacica, VII, 1-2, 1986, p. 43, fig. 3/5.14 Veld S. Dumitrascu, I. Emddi, in ActaMP, IV, 1980, p. 47 !ii urm., mai alesp. 53-55; I. Emodi, in SClVA, 31, 1980, ~, p. 229 ~i urrn.; N. Chidiosan, I. EmOdiJin Crisia, XII, 1982 p. 61 !ii urm. Trebuie mentionat insa ca pentru datarea piese-lor de bronz au fost utilizate doar analogiile timpurii, de Br. D, fiind doar amintitetipurile ce evolueaza !ii in Ha.Aj, desi tocmai acestea sint concludente pentrupozitia cronologica a materialelor publicate. ' ,1, Pentru discu~iUeprMnd' originea culturii Gava vezi A. Lasala, In SCIV.~4. 1973, 4, p. 575-6~, mail ales p. 595 !ii urm. . . ,16 I.Andritoiu, in Sarqetia, VI, 1969, p. 37-46; idem, tn Sargetia, XVI-XVn,1982-1983, pl. 2/1, 3-5, 7-9, 13-16; pl. 3/1-3; 5-7, 9......1; pl, 4/1----2, 5-7, 9-18;gi. '5/1-'4, 8-9, 11, l~23.17 Idem, pl. 2/2, 10; pl. 3/4, 12; pl. 4/3. '


4/8

!2 VALENTIN VASILIEV

o alta descoperire ce trebuie avuta in vedere la stabilirea caracte-rului perioadeiHa.A este depozitul de bronzuri deIaCugir-". Importantaacestui depozit, datind din Ha.A1, consta in faptul ca el a fost aflat invase de lut de 0 factura net diferita de. cea mai veche ceramica de tipGava cunoscuta pina acum in aria intracarpatica ..Toate descoperirile mentionate pina acum conduc ele insele la citevaconstatari preliminare ce trebuie relevate. Astfel, existenta unei fazetirzii, IV., in evolutia culturii Wietenberg nu mai poate fi contestata.Ramine doar ca cercetarile viitoare sa stabileasca daca aceasta faza aco-pera intreaga perioada Br.D si daca ea reprezinta evolutia finala a cul-turil Wietenberg.Relevante sint l?idescoperirile care arata ca evolutia culturii Nouaeste: de plasat ceva mai tirziu, faza ei finala cuprinzind in orice caz l?iHa:A1.Materialele de tip Igrita (de la Deva si Simeria), ca si vasele incare is-a aflat depozitul Cugir II, pun in evidenta alte doua aspecte (saugrupe) culturale, datind din Br.D-Ha.Al si, respectiv, din Ha.A1.Dindatele existente rezulta ca ele evolueaza in Ha.A, simultan cu materialeleNQua.tirzii. Daca nuantarile cronologice mai fine urmeaza a fi clarificatede cercetarile viitoare, un fapt pare de pe acum evident: la sfirsitul epociibronzului l?i inceputul Hallstattului (eel putin in Ha.Aj) aspectele cultu-r,ale atestate in Transilvania intracarpatica sint altele l?i net diferite decultura G:civa. .

. ' 'Acest tablou - care nu confirma viziunea actuala despre datareatimpurle a debutului culturii Cava in 'I'ransilvania intracarpatica - esteinsaintregit l?ide esalonarea depozitelor de bronzuri, a carer eronologieeste in .general acceptata si utilizata la stabilirea datarilor. Studierea de-pozitelor arata ea momentul de maxima dezvoltare a metalurgiei bron-zulin-In Transilvania se plaseaza in Ha.A (cu precadere in Ha.A1), acesteietape apartinindu-i majoritatea depozitelor l?imai ales a pieselor de bronzt".Din cele circa 23000 obiecte de bronz din depozitele de Br.D-Ha.C (cu-noscute ptna in 1971, dar descoperirile ulterioare nu schimba proportia),circa,1075 apartin etapei Br.D, 21 100 Ha.A, numai 1200Ha.B l?idoar 200Hq.C (circa 300 neprecizate)". Comparativ deci eu Ha.B, numarul piese-lor din depozitele de Ha.A este de circa 17 ori mai mare (desi Ha.A seIntinde pe 0 perioada de doua ori mai scurta declt Ha.B). Dealtfel, numaicele circa 1300 celturi apartinind Ha.A depasesc ca numar toate pieselede bronz din Ha.B. Trebuie retinut insa un fapt foarte semnificativ: niciun depozit si nici macar unul din cele 1300 celturi de Ha.A (descoperitein 194 localitati) nu provine din asezari cu ceramica neagra canelata de tipGava din Transilvania. Dlmpotriva, cele citeva celturi de bronz (deci pieseell cronologie bine stabilita), ca l?i singurul depozit provenind din asezariCava din Transilvania nu se dateaza anterior Ha.B1 Astfel, cele .douacelturi descoperite la Reci au fest datate de Z. Szekely in Ha.Bj'", iar de

IB M. Petrescu-Dimbovita, DBR, p. 91, pI. 135.'19 M. Rusu, MetaZurgia bronzului in Transilvaniala fnceputul Hallstattului,Teza de doctorat, Iasi, 1972, p. 1 si urm.; M. Petrescu-Dtrnbovita, DBR, 18-19,2311iurm. .20 M. Rusu, op. c;it.,p. 345-346.21 Z. Szekely, A$ezari din prima virstii a jierului in sUd-estuZTransilvaniei,Sf. Gheorghe, 1966, p. 14-15.


5/8


6/8

~t~p,'intilrm~~ia~ intrEt materialele NOl}~"~t~t~ ~ll lj;Jl\1 ~i eele roait~mpu:rU a!le:j:llri eu ~.r


7/8

'1 CRONOLOv~JlJ'QCIJ~.x,.L&TA. TTIENE

apa,rute~~,:QU conslderam necesar (!ii nici nu sste posibil) s a lep ..ezentamdin nou in aceasta- luerare, Trebuie spus insa ca.. corelarea materialelor(mal ales a formelor eeramice) din cele trei niveluri succesive de locuire-de la Teleac si studierea -Ior comparativa cu materialele rezultate din alta-asezari hallstattiene, cit si cu descoperirile ce preced cultura Gava inTransilvania, due (in stadiul actual' al cunostintelor) la urrnatoarea con-cluzie: fazele Teleac I sl Medias I reprezinta momentul de debut al a~e-zarilor fortificate cu- ceramics de tip Gava din aria intracarpatica. Camin acelasi timp incepe evolutia asezari! de la Bogata. Ceva mai tirziu,aproximativ la mijlocul fazei Teleac I! ~i Medias I, incepe asezarea de laReci, a carei evolutie pare s~ se Inscrie in llimitele Ha.B2, asa cum de-altfe] indica si celturile de bronz aflate alci (dar de care, surprinzator, seface abstractie), In Ha.B, incepe evolutia asezari! fcrtificate de la Ci-ceu-Corabia, iar intr-o perioada situata spre sfirsitul acestei faze sau la in-eeputul faze! Ha. .B3 incep asezartle de la Cernatu lili Seica Mica.

Deslgur, sintern constienti de Ifaptul ca, datorita cvantumului incafoarte redus de cercetari in majoritatea asezarilor, unele din punctelede-vedere expuse aici sint perfectibile. Dar ' este tot atit de evident si fap-tul ca multe din ideile aflate in circulatie nu corespund realitatii arheo-logice si, in consecinta, 'irebuie abandon ate - chiar ~i cu riscul de a intraIn contradictie cu pareri aflate de mult in circulatie si considerate dreptadevaruri imuabile.Avind in vedere toate aspectele relevate pe parcursul lucrarii, re-zulta ca plasarea inceputului primei epoci a fierului in secolul XII (~i

cu atit mai putin in' secolul XIII!) nu se verifica. Dimpotriva, contextulcultural din Ha.A (mai ales Ha.AI) in Transilvania intracarpatica (ca si'in celelalte zone ale Romaniei) 'se dovedeste a fi tributar fazei tirzii aepocii bronzului, desi pot fi sesizate unele elemente ce prefigureaza hall-stattizarea. Pentru inceputul penetratiei culturii de tip Gava se poate,eventual, avea in vedere sfirsitul fazei Ha.A2' dar prezenta efectiva slgeneralizata a acestei culturi (cu toate caracteristicile ei) nu este de plasatmai timpuriu de Ha.BIt undeva pe parcursul acestei faze incepindu-si(probabil) evolutia si asezar ile hallstattiene cele mai vechi.

Pe baza datelor furnizate de descoperiri, secolele XII-XI i.e.n.,adica Ha.A trebuie considerat ca reprezentind bronzul final sau ca 0 fazade tranzitie de la epoca bronzului la prima epoca a fierului. Pentru pri-ma denumire '(bronz final) ar pleda ~i faptul ca tocmai in aceasta peri-o&da(}Ia.A)~n~eloc maxima dezvoltare a metalurgiei bronzului. ,In schimb,denumirea acestei perioade drept faza de tranzitie e.ste sustinuta IdlZ' apa-.ritia in aria Intracarpatlea a materialelor de tip Igrita, a faciesului indicatde depozitul Cugir II, de grupul Igrita ~i faza Lapu~ II in riord-vestul.Transilvaniei, precum ~i de aparitia culturii Gava pe 'I'isa superioara insec. XI Le.n. Consideram deci ca denumirea drept fata de tranzitie estemai pot~ivita c u . situatia pe care 0 indica descoperirilearheologtcs, aceastadenurnire necontravenind nici aparitiei unor objec;t~ def~er, bineintelesasupra datari! carora sa nu existe niei un dubiu.

82 V. 'Vasiliev, I. AI. Aldea, H. Ciugudean, Q P ' cit., p, l02~129, PQ-187.


8/8

VALENTiN VASILttV 8

In orice caz, hallstattizarea devine un fapt evident 0 data cu;gene-ralizarea culturii Gava in Ha.B, cind este de plasat !?iinceputul'fazeitimpurii a epocii fierului, faza care trebuie extinsa pe tot parcursul' Ha.B{Ha.B1-B3)33. " JSUR LE COMMENCEMENT DE L'EPOQUE HALLSTATTIENNE

DANS L'AIRE INTRACARPATIQUE DE ROUMANIE(RltSUMlt)

L'etude presente d'abord les decouvertes qui attestent I'existence de la phaseWietenberg IV, datable dans Br. D; de la culture Noua dans Ha.A,; des mate-riaux'du type Igrita datant dans Br.D-Ha.A, etc. On remarque ensuite qu'aucunepiece de bronze decouverte dans les habitats du type Gava n'est anterieure duHa.B,. Les decouvertes indiquent done que la culture Gava a penetra en Transyl-vanie dans Ia phase Ha.B, (mais la fin du Ha.A2 n'est I>as tout a fait exclue),

33 Consideram di modalitatea de a plasa orice descoperiri hallstattiene chiar lainceputul Hallstattului (Ha.A,), fara nici un dlscernamint (ca ceva de la sine Jn-teles), utiliztndu-se drept analogii alte descoperiri, l?i ele nejustificat de timpuriudatate, nu are niei 0 baza reala.Desigur. descoperirile actuale Infirma plasareamceputulul epocii fierului in Romania incepind cu sec. VIII t.e.n. (cum se con-sidera pina prin anii 40), dar nu justifica nici impingerea inceputului acestei epociin sec. XII i.e.n. Etapele in care se considera ea incepe epoca fierului in zonele etno-culturale din jur, inclusiv in Grecia, nu justific~ nici ele datarile timpurii de \ l anoi (vezi V. Vasiliev, I.AI. Aldea, H. Ciugudean, op, cit., p. 105, n. 555). Pentrua nu se creia confuzli, consideram ca denumirea tncetatenita, de Ha.A, pentru se-colele XII-XI i.e.n. poate fi pastrata, cu mentiunea ca ea reprezintli 0 etapa saufaza de tranzitie. $i 0 ultima observatie: consideram ca este inoportuna propunereade a substitui denumirile tradition ale de Ha.C cu aceea de faza (etapa sau perioada)Basarabi, sau a Ha.D cu aceea de faza Fertgile,

Documents

Vasiliev Cronologia Ha EphNap-II-02