VII. S i b i i u , Duminecă, 11/23 Iulie 1899. Nr. 28j i

Uşi

0:JfŞ.

i ' i

K 1 J

PB

f

m

t *

\ Z J

Preţul abonamentului:Pe an a n .................. .... 2 fl. (4 coroane).Pe o jumătate de an . . . . . 1 fl. (2 coroane).

Pentru Bom&nia 10 lei anual. Abonamentele se facla „Tipografia", soc. pe acţiuni,Sibiiu.

Apare In fiecare DuminecăIN S E R A T E

so primesc în b i r o u l a d m i n i s t r a ţ i u n e i (strada Poplăcii nr. 15).

Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oară G cr. a treia oară. 5 c r . : şi timbru de 30 cr.

S E L I S T E .jDumineca viitoare, în 18/30 Iulie

şi în zilele ce urmează, ochii tuturor Românilor vor fi îndreptaţi la Selişte, frumosul şi românescul orăşel dela poa­lele Oarpaţilor, cari mărginesc Ardealul spre meazăzi.

In zilele acestea adecă se va ţină la Selişte adunarea anuală a fruntaşei noastre însoţiri, care are de scop înte­meierea unui teatru naţional la Românii din Ardeal şi Ungaria şi peste tot înain­tarea şi spriginirea literaturei şi artei teatrale româneşti.

Adunările bisericeşti, şcolare şi cul­turale au pentru noi Românii o însem­nătate deosebită. Subjugaţi în privinţa politică, neiertându-ni-se se ţinem adu­nări politice naţionale, adunările cultu­rale sunt acele, unde în timpul de faţă poate se se arete şi să ese la iveală ca­racterul şi firea noastră românească.

Fruntaşii noştri adunaţi la un loc pe una sau mai multe zile se cunosc mai bine unul cu altul, îşi împărtăşesc cu graiu viu păsurile, durerile, bucuriile şi dorinţele, îşi fac planuri pentru con­tinuarea luptei naţionale în viitor şi capătă nou curaj, însufleţire şi indemn Ia luptă.

Unire, curaj şi însufleţire — eată ce răspândesc adunările noastre în sînul poporului, pe lângă cunoştinţele folosi­toare ce ’şi-le câştigă fiecare, care ia parte la astfel de adunări şi urmăreşte cu luare aminte mersul lor.

Când suntem mai mulţi la o adu­nare culturală, ne dăm seamă de înain­

tarea noastră, chibzuim mijloacele, cari ne duc mai sigur la scop şi simţim cu toţii, că suntem şi numărăm şi noi ceva!■ Eată pe scurt însemnătatea adună­

rilor noastre. Şi dacă cele mai mici adunări din câte uri ţinut sunt de în­semnătate, cu atât mai mare preţ au acele, la cari să întrunesc Românii din toate părţile, chiar şi din cele mai de­părtate locuri.

' Astfel este şi adunarea însoţirei de teatru, care se ţine Dumineca viitoare la Sălişte.

A fost foarte bun şi norocos gân­dul conducătorilor însoţirei, când au ho­tărît se ţie adunarea la Selişte, căci cu toţii ştim ce e Seliştea şi cine sunt Se- liştenii, sub care nume înţelegem toată mărginenimea, adecă frumoasele sate ro­mâneşti, cari încunjură Săliştea şi al căror centru este ea.

Cu toţii ştim, că în Sălişte şi jur sunt cele mai frumoase şi inteligente femei dela ţeară, cu port neîntrecut în frumseţe şi eleganţă; că bărbaţii sunt unii dintre cei mai deştepţi,. harnici şi întreprinzători. Cil foţii ştim, că Se- liştenii au frumoase întocmiri culturale, au rîvnă de înaintare şi că în pieptu­rile lor, fie bărbaţi, fie femei, bate cea mai nobilă şi înflăcărată inimă româ­nească !

A fost, zicem de nou, norocos gân­dul, ca însoţirea de teatru se-’şi ţie adu­narea în mijlocul acestui popor vred­nic, car© cu drag o primeşte şi frumoase sărbări aranjează din acest prilej.

Datoria noastră este să luăm parte cât mai mulţi la această adunare şi la sărbări, nu numai cei din apropiere, ci

şi cei din depărtare, nu numai inteligenţi, domni, ci şi ţărani, talpa ţărei.

Jertfele, ce Săliştonii lo vor aduce şi cu acest prilej pe altarul culturei na­ţionale şi dragostea şi însufleţirea, cu cari vor primî şi găzdui pe oaspeţii din depărtare, vor fi pilde vii şi îndem- nătoare pentru toţi, ear’ cele-ce vom vede şi auzi în Sălişte vor stîrni în fie­care din noi rîvna a lucra pentru binele şi înaintarea naţiei româneşti, aşa cum Săliştonii au ştiut şi ştiu să lucre.

Silvestru Moldovan.

M aghiarisarea . Foaia ,,Po- litik“ din Praga scrie următoarele: »Maghiarisarea în Ungaria dă ace­leaşi resultate duşmănoase creşterii în şcoală ca pe alte locuri germanisarea cu sila. în cercuri nemaghiare se susţin 400 de şcoale maghiare, pe seama cărora copiii se storc ca din teasc. Fireşte, copiii nu învaţă nimica în şcoală, pentru-că nu înţeleg limba de propunere, aşa, că statul cu spesele de un milion şi jumetate nu ajunge la alt resultat decât la acela, că copiii remân lipsiţi de innveţătura adevărată, în schimb înse, comunele adevărat maghiare duc lipsă de şcoale, fiindcă Maghiarii nu jertfesc pentru şcoale ca alte naţionalităţi, ear' statul ridică şcoale în scopul maghiarisărei, ceea-ce în părţile curat maghiare nu e lipsă. Astfel în comit, maghiar Jăsz-Nagykun- Szolnok 10.000 de copii nu umblă la şcoală pentru-că n’au şcoale. Aşadar’ nemaghiarilor li-se impuri şcoale ma­ghiare în contra voinţei lor, ear’ mii de copii maghiari sunt lipsiţi de in­strucţiune. E o icoană culturală de pe tglobul maghiar« şi aceasta«.

FO ITA.Cîipitanul Mărgineanu.

Baladă de T eodor A . B ogdan , înv. în Bistriţă. Pe din jos de Bistriţă Cine suflă ’n trimbiţă?Da zo suflă un oştean Mărgineanul căpitan, Mărgineanul domn răglan,Car’ la oaste a pornit,A pornit la biruit,A pornit la vitejit.Cum din trimbiţă sufla Inima îi lăcrăma După scumpă mamă-sa, Care-acasă a rămas Cu sufletul fript şi ars.Cum sufla cu trimbiţă Mulţi ficiori el aduna,Ficiori juni, oameni bătrâni Cu arme lucioase ’n mâni,Ca să meargă la luptat La duşmani de alungat,

Să meargă la vitejit La duşmani de biruit. După-ce ’i-a adunat Mărgineanul căpitan Cel de douăzeci şi-un an El din graiu aşa-a grăit:»Scump poporul meu iubit, E timpul de vitejit Şi nu cel de iobăgit,E timpul de biruit Şi nu fete de iubit*.Când el vorba a gătatO fată ’i-a cuvântat,Când el vorba a sfîrşitO fată ’l-a agrăit Şi din gură ’i-a grăit: »Mărginene căpitan,Tu te du la biruit Dar’ nu uita de iubit,Că cine nu şti iubi Nu ştie nice trăi,Că cine nu şti plăcea Nu poate nice avea Inimă de om Român

Şi suflet de om creştin*. Mărgineanul căpitan Cel de douăzeci şi-un an,El din graiu-aşa a grăit: »Să fii dragă sănătoasă Ca şi-o steauă de frumoasă Să iubeşti pe cei de-acasă, Pe noi să nu ne iubeşti Căci mult o să te sfîrşeşti, Că cine soldat iubeşte înzădar se mai sfîrşeşte Câ ’n urmă nu mirueşte*.— »Mărgineno căpitane Trăească-a tale cătane,Ca la noi să se gândească Şi pe noi să ne iubească Mai târziu să ne peţească, Toţi se so căsătorească; Numai tu să mai rămâi Fără soaţă şi copîi«.Şi pşi s’a şi ’întemplat Cum fata ’i-a cuvântat,Şi aşa e’a şi ’mplinit Precum fata ’i-a grăit.

Pag. 326 F O A I A P O P O R.U L U I Nr. ‘28

Schim barea num elor. La noie la modă schimbarea numelor. Stăpâ- nitorii noştri silesc pe cine numai pot se-’şi schimbe numele în ungureşte. Eată ce judecată au despre aceasta oamenii din statele culte: Foile din Germania sunt scandalisate, că autorităţile publice de acolo au dat dreptul unui Evreu cu numele Schmul să-’şi schimbe numele în Steinhardt. »Tăg. Rundschau« scrie următoarele: »La noi, în Germania, se pune preţ pe numele moştenit dela pă­rinţi; e o bună moştenire, nu numai la boierime, cum e în întreaga lume ci- vilisată, ci şi la cetăţenii de rînd. în­trebăm d eci: cum vine un deregător de stat să alăture pe ori-ce venitură la familia unui bun cetăţean german, — căci schimbarea de nume această însemnă­tate o are. Aceasta e o volnicîe ne mai pomenită faţă de simţământul german, Astfel de lucruri pot ti iertate numai în Ungaria sau în alte ţeri cu negoţ de şoareci, dar’ nu într'un stat civilisat de drepU.

Bună palmă pentru stăpâniţorii noştri, dacă ar ave obraz, ca se o simtă.

Dreptul limbei.In nrul trecut al foii noastre am

publicat o foarte însemnată hotărîre a Curiei regeşti din Pesta (cea mai înaltă instanţă judecătorească în ţeară), într’o treabă ce ne priveşte tare deaproape pe noi, pe Români, anume în pricina întrebuinţărei limbei proprii la jude­cătorii. (Vezi mai nainte ştirea despre »decisiunea Curiei«).

Despre ce e vorba-? Un cetăţean, Neamţ de neam, cu numele Samuel H... a făcut o arătare, cu vorba la tribunal. Tri­bunalul a adus o judecată prin care omul s’a simţit nedreptăţit şi, fie că n ’a mai putut plăti advocat se-’l apere, fie că era o pricină pe care o putea şi el apăra mai bine, a făcut el însuşi recurs la Tabla crăiască contra hotărîrei tribu­nalului. Recursul, ca om vrednic ce ţine la dreptul limbei mamei sale, ’l-a făcut în limba nemţească, în limba lui şi a neamului lui.

Tabla regească, căleuzitâ nu de ne­cazul şi nedreptatea contra căreia se plângea omul, ci de înfumurarea limbei ungureşti, nici nu s’a uitat, ce nedreptate arată ponosluitorul că îndură, ci — a respins pe d’aHtregul recursul lui, zi­cend că aici limba statului e cea un­gurească, dacă are ceva necaz se scrie ungureşte Tablei şi apoi se va uita în

scrisoare. 'Adecă me rog, pentru forma şi fu­

dulia limbei statului, lasă ca omul cu

Poesii poporale.Din Armeni.

Culese de R a fila Petru*.

Frunză verde din cărare Dorul meu păreche n’are, Oare Doamne ce să fac? Dorul meu nu are leac,Me doboară, ca se zac.

Frunză verde de mohor,De-a fi bade ca-se mor,M’aş ruga să mă ’ngropi tu, Dar’ te rog pe groapă-’mi du Flori din stratul grădinei Că-’s cu dorul inimei; Pune-’mi la cap lăcrămioareSS nu uiţi dragostele mele, Ear’ pe-a crucei cornurele Rosmarin îmbobocit Să nu uiţi că te-am iubit,'- Pe mormentu-’mi înverzit Pune-o floare de pe rît,

pricina se peardă, poate pe bună drep­tate, pîra sa.

Dar’ Neamţul Samuel H... nu s’a mulţumit cu atât. El a înaintat recurs, tot nemţesc, Ia Curia regească din Pesta, contra purtărei îngâmfate şi volnice a Tablei! Şi la asta Curia a adus hotă- rîrea dată mai nainte, din care fiecare se înţeleagă şi se înveţe, că :

în pricini aşa zise ^penale*, adecă ce cad sub pedeapsă (cum e de pildă când cineva te-a bătut, te-a ameninţat greu, ’ţi-a atacat numele, cinstea ori averea, cari toate sunt fapte penale, ce cad adecă sub pedeapsă), pricini în care fiecare om are drept a face aretare fie cu graiul, fie în scris, în limba sa proprie, la ju­decătorie, — în aceste pricini fiecare om, precum are drept a face arătare în limba mamei sale, tot aşa are şi a da recurs contra judecăţei în aceeaşi limbă, — dacă află că judecata n’a fost dreaptă. Şi recursul numai atunci să recere se fie scris în limba »oficioasă«â judecătoriilor, când e făcut do advocat. Dar’ dacă cel împricinat însuşi scrie ş i dă recursul, Tabla e datoare a-’l primi, $i a-’l lua: în desbatere! :

în alte treburi, ca de pildă, neîn­ţelegeri pentru moştenire, ceartă pentru avere, păiitru păment, şi altele ce nu se socotesc între »penale«, nici între »ba­gatele* (procese de datorii mici), acolo apoi se recere advocat V

Noi, care zilnic vedem ori auzim, câte nedreptăţi de felul acesta se fac oamenilor noştri, nu putem din deajuns se le atragem luarea aminte asupra- acestei însemnate hotărîri a Curiei, în­semnate nu. pentru-că ar hotărî ceva nou, ci fiindcă ea este o poruncă aspră la adresa judecătoriilor şi a tribunalelor şi a Tablelor, se nu mai calce din vol­nicîe în volnicîe , faţă de cetăţenii de limbi nemaghiare, ci dacă au. dreptate SŞ o caute şi se li-o facă, şi atunci când ei se folosesc do limba mamei lor, la caro au drept! : ,

Sunt fără număr întâmplările, că un ţăran de-al nostru, se duce la jude­cătorie şi spune: »Dle judeţ, duşmanul cutare, mi-a zis hoţ, ori m’a bătut,, am şi martori pe asta, mă rog să iei la po- trocol şi să-’l pedepseşti*. Ear’ de e preot ori învăţător face aretare în scris: "Şi judele îi zice ţăranului: »N’am vreme, nu se poate, du-te.' la un advocat, să ’ţi-o.facă el »cum se cade* ! Ear’. învăţătorului ori preotului îi respinge hârtia, pentru-că nu-’i scrisă, îtiv »limba s t a t u lu i :

„ Şi într’un fel şi într’altul, judeţul a călcat legea şi datorinţa sa, şi ’l-a împins pe om pe. mâna advocatului,, numai fiindcă i-a ’fost lene, ori fiindcă îl ureşte că e Român, sau, se poate şi asta :

Ca să ştii drăguţul meu C’am murit de dorul tău.

De-ai fi bade-o do Român ’Ţi-âş pune guriţa ’n sin,Dar nu eşti de legea' mea Ne-om iubi de ne-om pute.

Cântă cu cu :’n v îrf de nuc Vine-’mi dorul se mă duc,Să mă duc într’un drum lung Dorul badei se-’l alung.

Jelui-m’aş şi n ’am cui Jelui-m’aş codrului, . ? :Dar’ codru-’i cu frunza verde Şi el mie nu ’mi-o crede, Jelui-m’aş la vălcele, : ;Vâlcelele-’s curgătoare iŞi n’or crede, ce mă doare.

Bade inimă de peatrăCe nu vii la noi odată,Nu lăsa vremea uitată;Vino cât de rare-ori !

fiindcă e ceva prieten cu advocatul, şj vrea să-’i facă ceva venit, pe când nu era lipsă. Omul are dovezi, şi e treabă de cele simple, — atunci ai să-’i faci dreptatea şi fără advocat! Şi pricinile penale sunt de acestea.

Asupra acestui lucru stăruim se-’l cunoască oamenii noştri, să ştie şi mici şi mari unde au drept şi unde pot în- cunjura cheltuelile . şi încurcăturile şi trăgănările, pe care câte un advocat de jidan ’ţi-lo face, chiar şi când ai drep­tate, numai ca să trebuiască să mergi mai de multe-ori la el, şi tot — »de-a- casă«...

Dar’ lucrul' are şi o parte mai în­semnată ca asta: prin folosirea limbei noastre, cu graiul şi în scris, pe la jude­cătorii, noi ducem, mijlocit şi o luptă pentru dreptul acestei limbi, şi e bine ca cât mai dese hârtii scrise în limba noastră, se treacă prin toate instanţele, ca să nu ni-o uite »măriilo lor«.

Şi pentru a cruţa dară cheltueli, şi pentru a lupta întru binele limbei noastre scumpe, în toate treburile unde avem drept la ea, — se ne folosim numai de limba noastră, în vorbire ca şi în scris !

Adunarea însofirei penlru teatru,A-dtinărea.

»Societatea pentru crearea unui fond de teatru naţional român« vai ţine la Selişte doue şedinţe, Duminecă şi Luni.

In ziua ântâiu, după deschiderea şedinţei prin presidentul însoţirei dl Iosif Vulcan, se va face; dare de seamă despre starea şi mersul însoţirei şi despre starea cassei (ave­rea), se vor alege comisii pentru controlarea socotelilor şi se vor ceti vorbiri.

Luni, în şedinţa II. va urma darea de seamă a comisiilor alese Duminecă, se vor lua hotărîri şi se va hotărî locul şi ziua adu­nărei pe anul viitor. "

S&rbările.Serbările, ce au se se facă din prilejul

adunărei, se vor aranja cu următorul program:I . Sâmbătă, la 17/29 -Iulie ă. c.

Primirea oaspeţilor la trenurile de după ameazi- şi seara şi încuartirarea lor.

2. Seara la orele 81/,: întrunire de cunoştinţă, în grădina' »Hoteluhii comunal».

I I . Dum inecă, la 1 8 /3 0 Iu lie a. e.1. Primirea oaspeţilor la trenurile de

dimineaţă.. .... \ '. .'...'J. .

într’o zi de nouă-ori,De ’ţi-a părea multişor

, Vino când va răsări.Şi te du când va sfinţi, . După-ce ne vom iubi.

Jelui-m’aş şi n ’am cui Jelui-m’aş codrului,Codru-’i jelnic ca şi mine Că nici frunza; nu-’i rămâne, Numai goale clomburele Se le bată venturi grele,Vremile, vânturile Ca pe min’ gândurile.

Din Vaideiu (corn. Hunedoarei).Culese de Bficolae V oina, înveţător.

Astăzi beau, mâne me iau Pe cărarea care vreau,Astăzi beau, mâne mă duc Pe cărarea care-apuc.

Mândruţă tu ştii juca 'Pita n ’o ştii frămenta,

Nr. 28 f o a i a p o p o r u l u i Pag. 3272. La 9 ore participarea la serviciul

divin în «Biserica mare» gr.-or. din loc.3. Şedinţa primă ţinută în »SaIa fe­

stivă» a şcoalei dela 10— 12 ore a m.4 Banchet m. «Pavilonul helveţian* la

2 ore d. a. Bilete .de persoană â. 1 fl. 50 cr.5. La 5 ore visitarea ,,Exposiţiunei‘,

aranjată în una'din şalele şcoalei.6. Seara la orele 8 în «Pavilonul hel-

voţian»:a) Concert ;

dat de 'Reuniunea română de cântări« din Ioc. I. a) «Hora Dobrogeana»; cor mixt de N.

Popoviciu ; .b) »Ce faci Ioană», cor mixt de G. Dima.

II. >Trei cântece poporale», cor mixt deMendelssohn.

a) >Cu mine f u g i » . %b) «O brumă a dat peste noapte în Maiu»;c) »Pe-al lor morment».

III. a) »Bradul», cor mixt de Hauptmanri;b) f»Nu-’i dreptate nu-’i«, cor mixt de G.

,; . Dima. :. .

; b) Teatru. ; ! - „Tdil la ţeară1*,

comedie într’un act după Juin şi Flerx, localisată AeM aH aBaiulescu. ■ ' -

Berbec, proprietar: dl Nicolae ,,Roman. Smaranda, soţia lui Berbec: d-na Aurelia ,Popp Dăncescu, vărul lui Berbec, dl Iuliu Crişan. Vasile Coteţ, neguţător : dl Alexandru Pălâgeş. Tinca, soţia lui Coteţ: d-şoara Alexandrina Aitean. Mărioara, orfană sub tutela lui Dăncescu: Le- tiţia Calcfariu. Costică Rioşan, nepotul lui. Dăn­cescu : dl Dumitru Borcea. Petrea, servitor: » *Un împărţitor de scrisori: t *,. ' ■

După teatru, dans. ’ Preţurile de îritrare pentru concert, teatru şi dans: Loc. I. (şirul I., II. şi III.) de persoană r fll: 50 cr. Loc: II. (şirurile 4—10) de persoană 1 fl Loc. III. (şirurile 11'*—: 14) de persoană 80 cr.; Par- terre 50 cr. 'Bilete ;pentru ; banchet, 'concert, teatru işi dans se află de venzare în localul »Casinei române» din loc.

U T . T/uni, la IOj31 Iu lie a. c.1. La orele 10 şedinţa ;a doua.2. După prânz va ave loc: y,Petre­

cere poporală".‘ a) la orele 2 ’ p. : tn. pornirea

; convoiului, cu musica în frunte, din piaţă la «Neted»;

- ’ ■■■•■•b) •la’-VNeted«: 'sd'''vOr juca jocu- nle; »Căluşerul«, «Bătuta* şi «Breul» de mai mulţi: căluseri din loc si * * * eventual şi din comunele' vecine,

. apoi jocuri poporale,! cântări etc.: : 3. La orele : 8 seara, întoarcere în co­

mună cu musica şi continuarea: petrecerei îri «Pavilonul helveţian». . , *

Mândruţă tu ştii, sări Pita n’o ştii plămădi. .

Zis-a mama se mfi ’nsor S8-’i aduc un ajutor : ’S6 dea cu el de cuptor,Câte-odată [

' Şi de vatră. '

Nu gândi bade gândi- Că ca tine n ’oi găsi, ;;Numai dealul de ’l-oi trece

; Ca tine găsesc şi zece,. Şi mai nalt şi mai frumos

Nu ca tine un mucos. •

Am o mândră ca o cruce Şi la lucru n ’o pot duce,' , Dimineaţa-’i roua mare Şi se uda pe picioare. ; i ,

Nu gâridi bade că-’mi pasă Că te duci la altă casă,Că ştiu c’o faci de mănie 'Că nu îţi dă tata miie,

La cas de timp nefavorabil, patrecerea se va ţine în «Pavilonul helveţian». întrarea e liberă.

'IV. M arţi, la 2 0 Iu l. (1 A ug.) a. c.Arfitându-se dorinţe, se vor face „Excur-

siuni“ la «Fântâna Folti» sau »Crinţi«.Biroul de informaţiurii se află permanent

în localul «Casinei române» din loc, în zilele cât durează sărbările

Comitetul aranjator roagă pe toţi părtinitorii culturei poporului român a participa Ici această adunare generală şi la festivităţile aranjate în jurul ei, fără altă învitare specială. 4

Selişte, Ia 1/13 Iulie 1899.• Pentru comitetul aranjator:

I>. Kanciii, Dumitru jMottora,preşedinte. secretar.

. A tfitt.Acei domni din jur sau depărtări

cari vor binevoi a participa, la adu­narea generctlă, a ,,Societăţei pentru fond de teatru naţional-român“ , ce se ţine în 80 şi 31 Iulie. n. a. c., se aviseze pe subscrisul până la 26 Iulie, ca astfel de cu timp se, se poată lua mesiirile de lipsă pentru încuartirare.

Asemenea siint rugaţi a se anunţa toţi cari voesc se participe lă banchetul ce se va da în ziua primă. Preţul e1 fl. 50 cr. de cuvertă. ;

Selişte, la 12 Iulie 1899.D u m itrii ISaticiit,

‘ ........ preşed. corn. aranj.'

Sfinţirea episcopului Goldiş.: Duminecă .s’a îndeplinit aici1 în Sibiiu

sfinţirea nou alesului episcop al Aradului* Iosif Goldiş.. ; - Eată cum; s’a petrecut sfinţirea.:. /

Actul şfinţirei s’a început Sâmbătă.după ameazi cu ,vecernia, mică, ş’şi continuat seara la 7 ore cu vecernia mare sau » Privegherea «, după ;tipicul pentru sfinţire de episcopi, ear’ Duminecă, la . 9r ciasuri. în} decursul, liturgiei, s’a încheiat prin chirotonirea însăşi. ; <• ';

,, Liturgia a celebrat-o Preasfinţiile lor Me­tropolitul Meţianu si episcopul Popea, aju­taţi de archimandriţii I. Goldiş, Aug. Ham- sea şi Filaţefc Mustăi şi de? protopresbiterii I. Papiu, Dr. R. Roşea şi lgnatie Pap, Ecteniile le-au cetit diaconii I. Popovici şi

Dar’ dacă se gată miia Vei remâne tu cu îia,

/ ; • Şi dacă so gată suta ;! Vei rămâne tu cu sluta.'

i , ; Mei bădiţe Romoşene i : îi Hai la mama de me-cere,

: ; De-a zice că nu m’a da;* ; . Eu bade m’oi spânzura;: /

,!: Din Aiud. !Culese de Marian S. (Jngnr, elev prcparăndiali <■ ■ Poate şti cine nu-’i beat - '

Că mândra-’i cu mine ’n sat,; ; Poate ştî cine nu-’i prost '

Că mândra-’i pe rîndul nost.

t . ; Câtu-’i ţeara şi lumeaNu-?i^mândruţă ca a mea, , Căci e albă şi ’năltuţă ; ; f

f. . ; . iCum e mândra mai drăguţă.

' De cine dorul s leagă,' Nu-H pară glumă şî'şagă,

D. Câmpean. Răspunsurile şi cântările litur­gice s’au cântat din strană; cor nu a fost. Priceasna «Ochii inimei mele»., a cântat-o preotul din Ocna, Isaia Popa. Public a fost foarte puţin. Au fost de faţă câţiva oaspeţi dela Orade, Arad şi alte părţi.

După îmbrâcarea archiereilor, protopo­pul lgnatie Pap eşind din altar cu alesul, îl presentă Metropolituiui prin cuvintele:

:— »Se aduce spre hirotonire prea iubi­tul archimandrit Iosif, ales şi întărit episcop al de Dumnezeu scutitei eparchii a Aradului, Oradei-mari, Jenopolei, Ilălmagiului şi al păr­ţilor din Bănatul timişan*.

Metropolitul: «Ce ai venit şi ce ceri?*Goldtş : »Am venit sfi cer darul ar-

chieriei»;Metropolitul : «Dară cum crezi?»

: Goldiş ceteşte Credeul.Candidatul e a 2-oară presentat, tot prin

cuvintfcle de mai sus. ',, Metropolitul: «Cum crezi despre întru­

parea Fiiului?»Candidatul explică acest punct al Cre-

deului.Se presentă a treia-oară, tot în forma

de mai sus;Metropolitul: «Explică-ne nouă mai pe

larg mărturisirea credinţei. tale şi spune-ne ce crezi despre canoanele bisericei?», La această provocare candidatul ceteşte

jurământul archieresc. ,Se continuă apoi liturgia până la «Sfinte

Dumnezeule», după care se face chirotonirea.La sfîrşitul liturgiei, tocmai la 11 ore,

Metropolitul desbrăcat de odăjdii, şezend pe fotoliu în mijlocul bisericei, alăturea cu el episcopul Popea, ear';. ceialalţi preoţi liturgi- sitori stând jur împrejur, îmbrăcaţi în. odăjdii, ceteşte din tipiconar o vorbire, prin care îi dă noului, episcop toiagul păstorirei.

După primirea acestuia episcopul Goldiş ceteşte o vorbire, în care zice, că simte greu­tatea, ce o ia asupra sa şi făgădUeşte a lucra pentru binele bisericei.

Cu aceasta s’a sfîrşit actul sfinţitei. în cinstea noului episcop Metropolitul Meţianu a dat un prânz mare.

La actul şfinţirei n’a fost public mult, cum e obiceiul lâ astfel de prilejuri şi tot lucrul s’a petrecut sec şi rece. Pricina e, că despre Goldiş se ştie, că a fost deputat unguresc, că â aprobat legile păgâne de căsătorie civilă etc. şi că e pe partea Ungurilor...

Şi de mine s’a legat Şi-’n grea boală m’a băgat.De-aş trăi cât frunza ’n viie,

‘ N’aş lua fată ’n moşie Se-’mi poruncească ea mie,Făr’ săracă şi se-’mi placă.

. Decât beut şi mâncat ; Cu urîta după cap,

Mai bine se fiu flămend Şi cu mândra petrecând.

U I. S .Pune şi aol, părinte....

Morgond un Ţigan la biserică a vSzut'Ciim preotul tot face cu cădelniţa cătră oameni, ear’ oamenii îşi fac cruce şi îşi pleacă capul; el credea că cer foc dela popa. Sosind preotul lângă Ţigan cu cădelniţa, Ţiganul în grabă zice:

— Pune şi aci un pic, părinte, că ’mi-s’a stîns pipa. împărtăşit de. . . Ioan Popa, pedagog.

sească — precum se vede destul de nu- din venitul lor, căci ca oieri trebue să măroşi — atari preoţi, cari ţinându-’şi • meargă în România, Rusia etc. să-’şi

câştige hrana vieţei. Dar’ oare nu ar aduce şi acestea un venit frumos la ca­sele noastre pe lângă cele agonisite din

Pag. 328 F O A I A P O P O R U L U I ................. Nr. 28 ^

Din pildele altora.

Naţionalismul preoţilor slovaci.în nrul trecut al »Foii Poporului»

am arătat, ca pildă pentru poporul şi preoţii noştri, purtarea bărbătească a preoţilor croaţi şi jertfa bogată a popo­rului croat pentru aşezămintele sale cul­turale, jertfe prin cari a ajuns a stoarce uimirea şi laudele chiar a duşmanilor unguri.

Vom da azi o altă pildă, aceloraşi preoţi şi aceluiaşi popor al nostru, scoasă şi această pildă nu din vieaţa cutărui popor mare şi liber, ci tot din a unuia de seama noastră, ba mai slab ca al nostru şi gemând sub acelaşi jug ca şi noi! E poporul slovac şi preoţii sei. din partea de mează-noapte a Ungariei,

îşi are negreşit acest popor nevoile şi lipsurile sale multe, dar’ în zilele din urmă el s’a pus pe o mişcare na­ţională, pe care trebue să o scoatem la iveală, ca de bună pildă.

Fiind adecă vorbă, că dieta ungu­rească să fie, chiar înainte de vreme, bună-oară în toamnă, risipită şi se se facă alegeri noue de deputaţi, — condu­cătorii slovaci au început şe coneheme adunări de alegători, în care se iee în desbatere anumite trebuinţe de-ale po­porului lor, şi a cere stăpânirei eu tăne, împlinirea lor.

Noul guvern al lui Coloman Szell a îngăduit ântâia adunare de acest fel, a îngăduit şi pe a doua şi pe a* treia, vr ’o cinci dup’olaltă.

Slovacii au prins curaj şi au în­ceput a se mişca în toate părţile şi a conchema la adunări în tot mai multe puncte! Şi asta pare a-’i fi făcut răcori şi noului guvern, şi uitându-’şi de ce a făgăduit când a luat în mână frânele ţărei, că adecă va cârmui după >lege, drept, şi dreptate«, le-a băgat acestea în buzunar şi s’a pus pe nedreptate, căci în săptămâna trecută, a început a opri atari adunări poporale slovace. Pe 16 Iulie era conchematâ una la Tişolţ, şi solgăbirăul — a oprit-o ! Poate le vor opri şi pe celelalte.

Dar’ nu oprirea asta e lucrul de căpetenie pe care vrem să-’l scoatem la - iveală, ci că ce ’l-a îndemnat şi pe noul guvern a se da pe noue volnicii!

Eată ce: ţinuta bravă şi naţională a poporului slovăcesc şi doară mai aleş purtarea cea curajioasă a preoţilor slovaci!

O foaie din Pesta, apropiată de guvern, se plânge asupra acestui lucru şi plângerea ei ne dă înţelesul opreliştei Ea zice între altele:

»Pentru a se vedă cine sunt cei-ce concheamă aceste adunări naţionale slo- văceşti, vom spune, că între aceia au p a r te în sem nată p reo ţii, atât cei vom.-cat,, căt şi cei evangelici-augustini. Astfel între cei 15 conchemători ai adu­nărei dela Seniţa, sunt 7 preoţi: 3 rom.- cat şi 4 reformaţi!

>E într’adevăr tristă arătare, că ocârmuirea cea recunoscută ca »patrio- tică< a bisericei rom.-cat. şi augustină, încă n’a reuşit nici până azi se tacă peste putinţă, ca între preoţii din păr­ţile de mează-noapte, se nu se mai gă-

slujba lor preoţească numai de lucru de-a doua mână, se joace roluri condu­cătoare în aranjarea de mişcări nepa- triolice*.

Aşa se tângue foaia maghiară. Tân­guirea ei însă, este o laudă, o mare şi frumoasă laudă, pentru preoţimea pe care o atinge! Ea ne arată că toate cursele ce stăpânirea le-a întins şi le întinde prin legile mai noue bisericeşti şi cele cu plata preoţilor, — n’a reuşit a-’şi robi sieşi şi planurilor sale preoţimea slovacă, şi că o mare parte a acelei preoţimi e chiar, ba par'că mai vîrtos acum! la postul seu de sentinelă, păzi­toare, trează şi bărbătească, a dreptu­rilor poporului seu!

Foaia ungurească în oarba ei ură , faţă de popoarele.nemaghiare, numeşte j »mişcări nepatriotice*, adecă duşmănoase ţărei, mişcările unei preoţimi, care îşi adună poporul şi-’l îndeamnă la luptă legiuită pentru drepturile şi limba sa naţională, aci în ţeară!

Dar’ cine nu vede că atare preo­ţime numai sfânta datorinţă ’şi-o îm­plineşte, şi că hulirea ei înseamnă hu­lirea dreptăţei însăşi?

E frumoasă purtarea acestei preo­ţimi, şi fruinseţea purtărei ei străluceşte mai ales acum, când guvernul încearcă cu atâta risipă de puteri, se-’şi supună, să-’şi facă servitoar8 sieşi, preoţimea în- tregei ţări, prin — cumpărare cu arginţi!

Şi noi scoatem la iveală purtarea j cea hulită a ei, ca o pildă vrednică de a lua din ea indemn şi învăţătură preo­ţimea tuturor popoarelor nemaghiare, neîndreptăţite în această ţeară. ;

Aşa, cu curaj trebue mers în j frunte, aşa trebue condus poporul tocmai în aceste zile de momeli şi încercări de ! cumpărare de suflete, — şi atunci bine j ii va fi şi poporului şi şi preoţimei!Şi toată lumea cinstită va bate în pălmi la adresa preoţimei cu bravă purtare!

Iancu.

SCRISORI.

Vale, Iulie c. |Mai nainte cu 10 ani , locuitorii co- j

munei noastre Vale (comitatul Sibiiu), ş erau toţi economi de oi şi aveau o

străinătate? Apoi viile le-ar pută lucra J mai mult femeile noastre şi noi ne putem : vede de întreprinderile noastre, că totuşi ' perd ele timpul verei înzădar umblând ; dela una la alta şi şezând în uliţă şi ; privind în dreapta şi în stânga cu un j caier de lână în furcă, sau cu o cusătură

în mână. Dar’ de unde vine aceea, de j noi nu ne putem deprinde la mai multe

soiuri de economie? Causa e, că noi nu cetim foi, cari ne dau poveţe şi în­văţături economice şi de tot felul, ca apoi să urmăm sfaturile câştigate prin cetire. Şi eu sunt Vălean şi am fost în acea stare, dar’ acum ’mi-s’a luminat calea de când m’am învrednicit şi eu a vede în casa mea mult preţuita »Foaia Poporului*, care a strălucit ca o făclie luminoasă în mijlocul casei mele, de­părtând întunerecul, care o a fost cu- prins; nu am cuvinte a-’i mulţumi pe

j deplin dlui silvicultor din Sălişte, care j ’mi-a prenumărat »Foaia Poporului*.( Multe ar fi de amintit în privinţa cetiroi foilor, dar’ le las până de altă- i dată, acum zic numai; Fraţilor Ro- | mâni! Abonaţi foi, cetiţi ş i ’ vă lumi- | na fi. Ear’ Vălenilor le zic: cultivaţi ; viile, nu le mai lăsaţi părăsite, că după l pagubă e şi ruşine, ear’ pe fruntaşi îi

rog să sfătuiască pe propietarii de vii, a le cultiva, arătându-le ce venit aduc viile cultivate. Ioan I>uşa, pădurar.

Mihail Gogălniceanu.— Vezi ilustraţia. —

Numărul de azi al, foii noastre este împodobit cu portretul unuia dintre cei mai mari bărbaţi ai poporului ro­mânesc: Mihail Cogălniceanu. Acest vrednic bărbat are parte însemnată la deşteptarea ş i , înălţarea poporului ro­mânesc. ■

Născut la 1817 în Iaşi din o fami­lie boierească, şcoalele mai înalte le făcu în Paris şi Berlin, unde a scris mai multe lucrări despre Români, atrăgând luarea aminte â străinătăţei culte asupra noastră.

întors în ţeară a scos mai multe foi, apoi a întrat înjvieaţa politică, lucrând

vieaţă îndestuli toare, încât parte din ei au făcut averi frumoase, însă timpul de faţă ne-a nimicit cu totul economia de oi. Astfel Vălenii noştri din economi de oi au ajuns la diferite întreprinderi şi duc o vieaţă mai tristă ca atunci, când erau economi de oi. Causa este, că moşii nu prea au ca să poată trăi numai din economia câmpului, dar’ şi puţina moşie ce o au, nu o cultivă cum se cuvine, în timpurile mai vechi a avut şi comuna noastră vii, al căror loc şi acum se vede, ici-colo câte o viţă, dar’ în loc de a Ie cultiva, le-au lăsat părăsite, cu toate-că locul ar fi foarte bun, e bine aşezat şi pămentul este roditor, dar’ din causa nedreprinderei cu lucrul câmpului, stau | părăsite. Eu am zis de repeţite-ori cătră proprietari de vii, să cultivăm viile, dar’ S mi-au răspuns, că ei nu pot trăi numai i

toată vieaţa pe acest teren şi ajungând la frumoase isbânde. Cogălniceanu a lucrat din răsputeri pentru unirea Mol­dovei cu Muntenia. Că unirea s’a făcut,

'■ între alţii este în mare parte şi meritul ; lui Cogălniceanu.

După unirea ţărilor a fost de doue- . ori prim-ministru şi în mai multe rînduri ministru. între altele a fost ministru pe vremea răsboiului de neatîrnare (la 1877),

i cu care prilej a desvoltat o mare şi rod- | nică lucrare pentru reuşita bună a răs­

boiului şi neatîrnarea ţărei.Cogălniceanu muri la 1890. El, dim­

preună cu alţi bărbaţi de pe acel timp, cum au fost Bălcescu, V. Alexandri, Negri, Brătienii ş. a. are vrednicia de-a

! fi reînviat gloria străbună. De aceea numde lui cu fală se poate pomeni de urmaşi.

Nr. 28 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 329

PARTEA

■C.

Lipsa de nutreţ.Lipsa de nutreţ în unele ţinuturi

ale patriei noastre este atât de simţită, încât economii de vite din acele ţinuturi de pe acum sunt îngrijaţi, că cu ce vor nutri vitele la iarna viitoare; ca să le poată scoate 'eară‘.îri'primăvară.

Lipsa de nutreţ a provenit din două cause: ântâiu din înrîurinţa elemen­telor naturale (ploaie, căldură ş. a.), a doua din negrijirea corăspUnzătoare a fenaţelor naturale. Asupra elementelor naturale, ca ele să urmeze la timpul po­trivit, omul până acum nu are nici o.înr rîurinţă, ci el priveşte numai în linişte la mersul regulat sau neregulat al ace­lora. Asupra îngrijirei fenaţelor natu­rale însă: omul poate avă o înrîurinţâ hotărî toare. (

Că cum îşi deprinde omul această înrîurinţă peste care el este stăpân, se poate vede pe colo mai multe locuri. Fenaţe naturale destul de potrivite pentru creşterea ierbei sunt lăsate pradă sobolilor, nime nu le risipeşte măcar moşinoaele, ca se poată creşte iarbă în locul lor, pe cele băltoase nime. nu le canalisează, ca se’ se ’ poată scurge apa de pe ele, pe cele din apropierea rîurilor curgă- toare, nime nu le udă pe timp de secetă, pe cele concrescute cu răchite şi alte tufe nime nu le lăzueşte, pe cele sterpe de iarbă nime nu le seamănă, nime nu le grapă primăvara, nime > nu le mai gunoeşte ş. a. <■ ■ •

Fon aţele naturale putem zice, că sunt copilul cel maşter al agriculturei noastre, de care, nime, nu: poartă:-nici ; o grije, aştep­tând, că doar’ ;0 se . plângă şi el, ca se ne mai aducem ; aminte., despre starea , lui. Dar,’ el ! nu plânge ci-’şi resbună ’ înfricoşat asupra părinţilor sei maşteri, cari nu se m ai' duc se- 1 vază ‘ din an în an, ear’ la anul, când . se duc ca se-’l vază, îLaflă pără- : : ginit şi aproape fără nici o vieaţă în el. Atunci se dă alarmă, că copilul maşter ne-a înşelat îri aşteptările noastre şi toată vina se aruncă asupra lui, măcar-că şi,noi purtăm o parlo la acea vină.

i — Omul când dă de necaz şi daună nu le poate ascunde, până nu le mai spune şi altoria, cari, îl mai mângâie şi îmbărbătează oaro-cum. ;Aşa fac şi eco­nomii noştri când ved, că le lipseşte câte ceva : spun îţi dreapta şi în.stânga, întreabă încoace şi încolo cu vorba şi în scris, doar’ se va afla cineva, care se-’i mâi mârigăie şi să le dee câte un sfat bun. Un sfat înţelept plăteşte demulte-ori mai mult decât o comoară, căci şi, o co­moară de ar fi ’ ea cât de mare,; dacă omul nu o ştie întrebuinţa înţelepţeşte, odată se pomeneşte cu nimic.

Să nu. crează cetitorii noştri, că eu aş fi aşa do înţelept ca Solomon sau făcător de, minuni ca Moise şi aşa num^i decât,; dacă nu din baston; apoi din peana* mea: are s8 curgă de-a gata isvo- rul de nutreţ pentru vite sau mană pen­

tru oameni. Nu! Eu, primind avisul din partea direcţiunei foilor noastre, în urma număroaselor întrebări, ca să con- statez, că de unde vine lipsa de nutret? cred, că am răspuns în cele do mai sus! Ear, că cari ar fi plantele cele mai aco­modate, ca să le sămănăm acum, ca până la toamnă să producă nutreţul de lipsă pentru iarnă, cred, că se pot răspunde în cele de mai jos.

E treaba economilor noştri apoi mai departe, ca ei să urmeze sfatului meu, sau să mă socotească şi pe mine de al doilea copil maşter al lor.

— înainte de aceasta cu aproape 200 do ani, a fost o foamete mare în Francia, în urma unor ani răi de re­coltă, ca cum este şi cel din est-an pen­tru România. Academia do ştiinţe de acolo, a pus un premiu mare pentru deslegarea următoarei întrebări: »Care ar fi planta cea mai potrivită, care cul­tivată fiind, se poată înlocui bucatele?* Premiul ’l-a câştigat apotecarul Parmen- tier, întroducend cultura cartofilor (crum-, penelor). - : '

Af < h \ ■" r* s V

, jt lilia il C og ă liiicea m i.

s’ar pute sămăna în miriştea umedă sunt: iarba spicoasă (phleum pratense), din a cărei sămenţă să recer 7 chlgr. la un jugăr, un chlgr. costă 40 cr.; trifoiul încarnat (trifolium incarnatum), din a cărei sămănţă să recer pe un ju­găr 18 chlgr., un chlgr. costă tot 40 cr.; luţernă do năsip (medicago media), din a cărei sămenţă să recer 17 chlgr. pe un jugăr, un chlgr. costă 90 cr.; bolium perenno, un fel de iarbă spicoasă, din a cărei sămânţă să recer câte 30 chlgr., un chlgr. costă 40 cr. ş. a. Toate aceste semenţe do iorburi so pot procura dela firma lui Mauthner Odon din Budapesta IV., strada Andrâssy nr. 23.

Sămenţelo acestea se pot sămăna şi singure în pămentul bine pregătit, mai bine însă să desvoaltă şi cresc cu o plantă umbritoare, precum e: ovăsul, orzul sau mălaiul (meiul) mărunt.

Sămenţelo ierburilor acestora, după- cum se poate vodă, sunt cam scumpe, ear’ economii noştri nu prea au aşa bani. De aceea noi credem, că s’ar mai pută sămăna încă şi unele sămenţe

de bucate pentru prăsirea nu­treţului de lipsă, precum sunt: ovăsul, săcara şi cucuruzul, apoi mohorul, gliijdeiul, costreiul ş. a. a căror semenţă nu costă mulţi bani, cari până la toamnă încă ar pute da câte o cositură bună de nutreţ. . ’ . -

Acestea sunt sfaturile, cu cari ne-am crezut datori econo­milor noştri. Rămâne acum la buna lor chibzuinţă şi cumpă­nire, ca să cerce toate mijloa­cele, prin cari cred, că-’şi vor pute asigura ceva nutreţ mai mult pentru iarnă.

Fraţilor economi! Cercaţi şi vă ajutaţi înşi-ve, că aşa zice proverbul: »Ajutăr’ţi, şi apoi

, D-zeu încă-’ţi va ajuta!«I. Georgescu.

IR o a d a .

• Oare pe la noi să nu se afle un al doilea Parmentier, care se.ne recomande nişte plante, > cari semănate se poată în­locui nutreţul de pe fenaţele naturale?

Ba da ! " S’a aflat şi pe la noi deja un;om înainte de aceasta cu aproape un veac, care a întrodus cultura ierbu­rilor .sămenate,. precum, sunt: luţernă, trifoiul, măzărichea ş. a. Acest econom harnic s’a; numit Samoilă Tosedic.

1 ; Economii harnici din apropierea oraşelor, şi de prin .câmpurile comasate, au şi ascultat de glasul lui, şi aceia sigur, că nu vor duce;lipsă do nutroţ; vor duce insă mai cu; seamă acoia, cari nu cunosc plaritele numite, decât poate număi după nume. Acestora puţin le-ării pută ajuta acum, cu recomandarea culturei acelor plante, de oaro-co este prea târziu şi nu s’ar pută ajunge la nici un scOp^cu ele, afară doar’ decât cu cultura măzerichei amestecate cu1 oveg şi sătnăiiată în mi­rişti, după ridicarea recoltelor de bucate.

Căle mâi bune ierburi'; cari cresc curend, dau un nutreţ‘plăcut vitelor şi

In ; partea preponderantă a ' J ţărei secerişul e deja în cur-

—< gere; pe unele locuri e ter­minat chiar. Astfel în curend se va pute exact socoti paguba

causată prin desele ploi şi furtune, pe multe locuri împreunate cu grindină, cari mai ales în luna trecută au cercetat des şi multe ţinuturi. Judecând după extimaţiunea din raportul dto 30 Iunie al ministerului de agricultură, ne putem aştepta la recoltă mijlocie, pe multe locuri mijlocie bună, ceea-ce de pildă la grâne, în comparaţie cu recolta din anul trecut promite cu 21/* milioane de măji metrice resultat mai bun decât în anul trecut. Sunt inse unele locuri, pe unde recolta o sub mijlocie, amesurat stricăciunilor causato do: tempestăţi, ru­gină, tăciune; etc.

Socotind la 5,515.000 jugăre ca- tastrale toritorul semănat şi luând în considerare că în genere media recoltei so apropie şi acum do 7 măji metrice: se poate spera la 36 -37 milioane de măji metrice. Natural, că rămâne în valoare restrietiunoa, că resultatele fap- tico pot să treacă pesto evaluările ace­stea, dar* pot şi să rămână’ sub ele, în­deosebi ’ 'eventuala" extindere a ruginei poate să caiiseze încă' mari pagube în sămănăturile necoapte încă, cum şi căldurile co eventual vor uiraa. Luând ca ' punct de mânecare media do 7 măji metrice la jugărul catastral,

Pag. 330 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 28

cea mai bună recoltă, adecă 7 măji me­trice şi pe alocurea încă şi mai mult la jugăr promit comitatele: Bars, Stri- goniu, Neograd, Neutra, Pojon, Baranya, Alba, Muşon, Somogy, Şoprun, Tolna, Vesprem, Bacî-Bodrog, Heves, Jâsz- Nagykun-Solnoc, Pest-Pilis-Solt-Kiskun, Borşod, Gomor, Kishont, Bichiş şi Hajdu, sub 7 măji metrice, adecă 6—7 măji promit comitatele: Hont, Trăncin, Gyor, Comorn, Vas, Zala, Ciongrad, Abauj, Torna, Săros, Ung, Zămplin, Bihor, Ma- ramurăş, Szabolcs, Sălagiu, Arad, Cenad, Caraş-Severin, Timiş, Torontal, Alba-in­ferioară, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Ciuc, Făgăraş, Hunedoara, Ternava-mică, Co- jocna, Mureş - Turda, Turda-Arieş şi Odorheiu.

Special din Vinga corespondentul raportează, că în butul timpul foarte nefavoritor pentru economia de câmp, recolta promite a fi relativ bună. Fen s’a făcut mult, dar’ în urma ploilor a perdut mult din cualitate şi preţ. Multor economi, cari n ’au ajuns să ’şi-’l adune în clăi, li-s’a mucezit şi înegrit. Grâul, drept că pe alocurea a prins rugină, dar’ aceasta numai asupra paielor are înrîurinţă, spicelor nu li-a causat până acum nici o stricăciune. Pe locurile mai grase holdele sunt bătucite, aceasta însă numai secerătorilor dă lucru mai mult, paguba e neînsemnată. Secerişul s’a început deja în întreg hotarul. Spicele sunt mari şi frumos desvoltate. Orzul de toamnă e secerat deja; atât în cua­litate, cât şi în cantitate, recolta e mul­ţumitoare. Cel de primăvară e cu mult mai bun. Secara e neexcepţionabilă în toate privinţele. Cei cari au sămănat săcară vor avă în anul acesta recoltă excelentă. Holdele de oves încă sunt frumoase şi promit recoltă bună. Pentru cucuruz timpul a fost foarte favorabil; e verde şi frumos crescut pretutindenea.

Sfaturi.Na lăpfidaţi cojile de oue.Coaja ouălor de galiţe se formează

din materie văroasă. Această materie parte ’şi-o caută ele, adunând tot felul de năsip mărunt de prin curte şi malter de pe lângă case, parte dându-le însuşi omul.

Crescătorii practici de galiţe au aflat că cojile de ouă întrebuinţate în casă, nu trebue lăpădate numai aşa afară, ci zdrobite, amestecate cu smintit de făină şi astfel date la galiţe. Prin aceasta le uşurăm mult lucrul galiţelor, primind ele de-a gata materia văroasă de lipsă, de care au neapărată trebuinţă la for­marea din nou a coajei de ou din trupul lor. în lipsa cojilor de ouă se poate amesteca în smintit câte o porţiune de var strîns, care are aceeaşi înrîurinţă asupra formărei cojilor, ca şi cojile cele zdrobite.

Folosiţi mustul de gunoiu.De câte-ori nu avem prilej să vedem

cum curge mustul de gunoiu din curţile economilor noştri pe marginea şanţurilor de pe lângă drum, sau în cutare părău sau vale din apropiere, de îngraşe pe- trile acelora, ear’ gunoiul din curte se mucezeşte în grămadă (platformă).

Economii practici însă nu-’l lasă nici pe acela nefolosit, ci parte îl aruncă pe grămada de gunoiu, parte îl prind m nişte căzi (buţi) anume făcute spre acest scop şi astfel îl transportează în grădini şi pe câmpuri.

Mustul de gunoiu se poate folosi mai cu seamă la udatul fenaţelor primă* vara şi după-ce le-am cosit, precum şi la udatul agrilor înainte de a-’i sămăna şi a unor legumi. Mustul de gunoiu nu se foloseşte în stare curată, ci ameste­cat cu câte două părţi de apă. Acela în stare proaspătă nici nu e bun, ci numai

după-ce a stat câte două săptămâni în groapa sau fântâna, în care se adună.

Economilor! Nu lăsaţi dar’ ca să se scurgă mustul de gunoiu nefolosit din curţile voastre, ci-’l duceţi pe fenaţe şi în grădini, căci atunci şi acelea vă vor răsplăti osteneala voastră îndoit.

Alungarea sobolilor.Deşi sobolii aduc un folos nepre­

ţuit prin stîrpirea vermilor şi a gânda­cilor, cari se încuibează sub pămentul de prin grădini şi fenaţe, totuşi ei fac şi oare-care stricăciune prin scoaterea muşinoaelor, cari mişcă, răscolesc şi aco- per une-ori legumile tinere şi împedecă cositul regulat al fenaţelor.

Economii caută fel şi fel de mij­loace pentru a se scăpa de aceşti oaspeţi nechemaţi în grădinile şi fenaţele lor: împlântă soc prin găurile lor, îi pân­desc pe când scot moşinoiul şi-’i scot şi omoară cu sapa ş. a. Acum de curend un econom din Germania a pus prin găurile lor gunoiu de capre; sobolii n ’au putut suferi mirosul aceluia şi toţi ’i-au părăsit grădina.

Ştiri eeonomiee.Boale de vite în comitatul Albei-

inferioare s’au constatat în 24 comune. Anume: turbul în Mihalţ (1 curte) şi Mirislău (1 curte); răpciugă şi rîia în Tâmpăhaza (1 curte); ciuma porcilor în Galda-de-jos (13 curţi), Oarda-de-jos (1 curte), Benic (11 curţi), Bărăbanţ (1 curte), Ciugud (5 curţi), Dumitra (4 curţi), Alba-Iulia (1 curte), Doştat (1 curte), Crâciunel (1 curte), Cârna (3 curţi), Chişfalău (4 curţi), Cojlar (1 curte), Beţa (7 curţi), Cisteiu (1 curte), Căpud (1 curte), Uioara (3 curţi), Aiud (1 curte), Sân-Benedic (8 curţi), Totoiu (1 curte), Tâmpăhaza (1 curte), Roşia (11 curţi), Odverem (15 curţi), Oiejdea (1 curte), Mirislău (1 curte).

D in Basarabia se anunţă, că pe acolo domneşte de pe acum o miserie cumplită din causa secetei şi că ţăranii au început să simtă foametea.

Vitele mor cu grămada şi ţăranti n’au pâne. Hrana unui cal a ajuns să coste 70 de lei pe lună. Caii de muncă se vend cu 6—8 lei de cap, sau li-se dau drumul în stepe, fără-ca se-’i prinză nimeni, pentru-că n’au cu ce-’i hrăni.

Toţi se aşteaptă ca la iarnă să fieo foamete cumplită în Basarabia.

Export de lapte la Constanti- nopol. Proiectul de-a se exporta din jurul Sibiiului lapte la Constantinopol, cu care se făcuse atâta sgomot, se pare că va remâne baltă. >Bud. HirU e in­formată, că nu să rentează a se exporta lapte, de ore-ce europenii din Constan­tinopol sunt provăzuţi cu lapte înde- stulitor, şi fără de import.

Mişcarea pentru acest export s’ă făcut la iniţiativa guvernului unguresc. Un trimis al acestuia a constatat dela început tocmai contrarul la ceea-ce scrie »Bud. Hirl.«, că adecă este lipsă de im­port de lapte. Acum e întrebarea mim stăm în adevăr?

Oare nu se vor fi resgândit stăpâ- nitorii noştri să numai spriginească în­treprinderea, părendu-le rău, că au să

c lfă g u C L a il R° mânli * “

M I V I I .

Cât costă un cuib de pas6re? Un cuib de pasăre? Ei, ce o să

coste, o nimica toată. Să nu te înşeli Petre, zise dascălul, — un cuib de

pasăre costă cel puţin 1000 de coroane, ba sunt unele, cari costă şi două şi chiar mai multe mii. — Spuneţi aceasta cui veţi vrea, căci nimenea n ’o să crează.— Ei, atunci o să-’ţi dovedesc: închi- pueşte-’ţi, că copilul vecinului strică un cuib eu vre-o cinci pui de vrabie. Aceşti cinci pui, se înţelege, că pier cu dese- vîrşire. îţi poţi închipui, că aceste cinci guri micuţe, nu fac cltceva decât mânca toată ziulita. Să zicem, că fiecare mânca pe zi nu mai mult decât 50 de omizi, cari ar face 250 de omizi pe zi, cari rod necontenit la arborii noştri şi acum rămân neatinse, fiindcă acel copil a stricat cuibul. Să zicem, că acele cinci păsă­rele ar fi mai stat în cuib 30 de zile şi ar fi prăpădit nevătămate vr ’o 250 de omizi în fiecare zi. în acest cas ar fi prăpădit cu totul 7500 de omizi.

Aşa e, sau nu e aşa? — Se înţe­lege, că-’i aşa! — Dar’ mai departe, fiecare omidă — asta e constatat — mănâncă, când se pune pe mâncare, atâtea foi şi flori, chiar cât cântăreşte ea însăşi. Să zicem dar’, că omida ’şi-ar fi continuat mâncarea în felul acesta încă numai 30 de zile şi ar fi prăpădit numai un singur fruct, atunci ar fi mâncat toate la olaltă, nu mai puţin decât 225.000 fructe şi ear’ numai fiindcă acel copil a luat cuibul. Cât e vrednic dar’ un cuib de pasăre în împrejurările acestea cu locuitorii sei? Ei, 225.000 mere sau pere, cari la olaltă, bucata numai cu un filer socotită, fac suma 1125 coroane. Dacă am zis, că un cuib de pasăre costă o miie de coroane, te rog să mă crezi şi spune prin urmare la toţi prietenii tăi, să lase în pace cui­burile de pasări, ca să rămână cultiva­torilor de pomi miia de coroane.

/sîntrebări şi răspunsuri.întrebare: Am pus în primăvara anului

acesta nişte altoi în grădină. După-ce au în­ceput a înfrunzi şi înflori, furnicile au năvălit pe ei, aşa, că frunzele fiind şi de altcum destul de crude, au început a se aduna şi vesteji. Me tem, că de nu voiu. face ceva mai de timpuriu împotriva lor, ca să-’mi aper altoii, - aceştia pot se pătimească, ba în cele din urmă chiar se se uşte Ve rog de un răspuns.

Abonent nr. 3039.

Respuns: Furnicile află pe frun­zele pomilor şi ale altor arbori, un fel de miere de rouă, provenită după pă­rerea unor învăţaţi dela aşa numiţii pă­duchi de frunze. Mierea (mana) aceea furnicile o caută cu plăcere şi deodată cu căutarea aceleia omoară şi insectele numite. De aceea unii grădinari, nu ţin furnicile tocmai de aşa primejdioase. Fiindcă altoii tineri au coroana ceva mai scundă, este prea firesc, ca asupra lor să năvălească mai cu putere.

Când vedem, că năvala furnicilor asupra altoilor şi a pomilor are urmări păgubitoare, le căutăm locuinţele (mo- şinoaele) lor, cari îndeobşte se află în apropierea pomilor. Pe acelea le ră- tezăm cu o sapă sau lopată de fer din faţa pământului şi le aruncăm mai de­parte, ear’ urma acelora o opărim cu apă ferbinte sau o ardem cu foc.

Unii mai presară la trupina altoilor . şi pulbere de var nestîns sau cenuşe de lemn cernută, de cari furnicile încă se feresc. Alţii ung trupina altoilor cu un fel de cleiu sau păcură, de cari încă se feresc furnicile.

Cearcă şi d-ta vre-unul din mijloa­cele arătate aci, şi sigur, că o să te fo ­loseşti. r !

întrebare: Am un juger de păment sla­tină (salitru alb), pe care voesc a-’l semăna cu fen. Vă rog âe-’mi spuneţi câtă sămenţă îmi trebue, când ar fi timpul mai potrivit pentru semănat şi cum trebue semănat? Totodată vâ rog se-’mi spuneţi de unde aş pută căpăta o sămenţă bună?

Nr. 28 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 331

ŞCOALA ROMÂNĂ.Răspuns: Dacă pămentul, de care

ne vorbeşti, conţine în sine şi umezeala de lipsă, apoi poţi să cerci cu următoa­rele sămenţe: iarba spicoasă (phleum protense), diri a cărei sămânţă trebue la un jugăr câte 7 chlgr., un chlgr. costă 40 cr., iarba cu clopoţei (dactilis glo- merata), din a cărei sămânţă să recer câte 20 chlgr., un chlgr. costă 1 fl., lu- ţerna de n8sip (medicago media), din a cărei sămânţă să recer 17 chlgr., un chlgr. costă 90 cr., trifoiul încarnat (tri- folium incarnatum), din a cărei sămânţă să recer 18 chlgr., un chlgr. costă 40 cr. ş. a. Toate aceste sămenţe se.. pot pro­cura dela firma Mauthner Odon din Budapesta IV., strada Andrâssy nr. 23.

S8m8natul se poate face în de­cursul verei ori-şi-când. Mai bun este însă s8m8natul s8vîrşit primăvara. Să- menţele numite se amestecă cu n8sip de cel mSrunt şi aşa se seamănă. Sămă- natul trebue săvîrşit înaintea unei ploi mai mari, când apoi sămenţa se astupă şi de sine, fără de a mai grăpa locul, înainte de a săm8na sămenţa ar fi bine ca să încerci încâtva şi îmbunătăţirea pământului, prin adaugerea unei pături cât de subţire de gunoiu cu păment humos sau lutos dintr’un alt păment din apropiere.

A

Invitare de abonament.D e curând s’a împlinit jumăta­

tea dintâiu a anului curent şi „Foaia Poporului" a întrat în a doua jum ă­tate din anul al V H -lea al vieţei sale.

Credincioasă programului seu şi m enirei sale de a fi o făclie lumină­toare pentru talpa ţărei, pentru ţă­ranul român, ea -’şi va urmări mai

«departe scopul < cu aceeaşi rîvnă, cu aceeaşi iubire şi interesare pentru toate afacerile, pentru toate lipsele poporului nostru, ca şi până acum.

Direcţiunea foilor noastre na­ţionale nisuind a face foaia tot mai bună, mai folositoare şi mai eor6spunz6toare trebuinţelor popo­rului nostru, a angajat none pu­teri lucrătoare la foaie, atât pen­tru partea economică, cât şi pentru celelalte părţi.

Astfel putem făgădui, că „Foaia Poporului" va fi pe zi ce m erge tot mai bună şi m ai folositoare. N oi nu cruţăm nici o jertfă, ca să putem da cetitorilor noştri o foaie în ade­văr bună şi făcută anume pentru trebuinţele lor, ear’ în schimb cerem să ni-se dee spriginul, chiar în mă­sură mai m are ca până acum.

Astfel deschidem nou abona­m ent pentru „Foaia Poporalul" pe jumătatea a doua a anului curent.

E a va eşi în aceeaşi mărime ca şi până acum şi îm podobită cu frumoase ilustraţii şi cu preţul de până aci.

Subscrisa administraţie roagă pe toţi prietenii şi spriginitorii ace­stei foi, s6 o aboneze şi s6 îndemne Şi pe alţii a o abona. Prin aceasta fac un lucru bun şi folositor, de oare-ce unde întră „Foaia Poporu­lui", întră lumina şi deşteptarea.

Administraţiunea„Foii Poporului".

Ceva privitor la chestiunile noastre şcolare.f

Disertaţiune de Elena Bijn, învăţătoare în Caransebeş.

(Urmare).3. învăţătorul iubitor de dreptate.

Drept este învăţătorul, dacă nu numai iubeşte dreptatea, ci o şi exerci- tează. Să fio drept faţă do săraci si bogaţi, faţă de slabi şi puternici, faţă de amici şi inimici. Copiii au în privinţa aceasta o pricepere ageră. So înţelege, că această exercitare a dreptului nu este lucru uşor, căci aci se recere nu numaio inimă voitoare de bine, ci şi un în­semnat grad de inteligenţă.

îi lipseşte învăţătorului inima bună, îi lipseşte lui gradul cuvenit de inteli­genţă, precum şi darul de clară osebire a celor observate în şcoală şi afară de ea, dreptatea lui uşor poate deveni ti- rănîe, ceea-ce ’ l-ar dejosi înaintea co­piilor, înaintea poporaţiunei întregi şi e privit ca un adevărat despot.

Dreptatea lui în şcoală se arată la împărţirea laudelor şi a pedepselor. Aci trebue să fie cu osebită băgare de seamă şi foarte conştienţios. Să împartă laudă ori pedeapsă acelora cari merită.

Să judece mult şi bine, ca nu cumva prin iuţimea firei Sale s8 se facă tiran. Să nu laude prea mult, dar’ nici să pe­depsească prea mult, căci şi cu una şi cu alta să obicînuesc şcolarii şi devin cu timpul nepăsători.

Zace în interesul învăţătorului de a afla efectul pedepselor nu după can­titate, ci după calitate. Învăţătorul, care la mănie nu să ştie stăpâni, să dejo- seşte pe sine la barbar şi înalţă pe şco­larul seu la martir. Un astfel de învă­ţător este neuman.

La pedepsire să fie cu considerare la vîrstă, sex, temperament, gradul de cultură şi starea sănătăţei a şcolarilor, în decursul prelegerilor însă pedepsirea nu prea are loc.

Ca, pedepse în şcoala poporală se iau*

a) a lăsa şcolarul să stee în pi­cioare ;

b) a-’l scoate din şirul şcolarilor;c) a-’l opri după prelegeri în clasă.Numai dacă aceste feluri de pe­

depse rămân fără efect vin:d) cele corporale, cari să efectuesc

cu un băţ vânjos încet şi cu multă grije. *)

Neconsulte ar f i :a) pălmuirea peste cap;b) baterea cu cartea ori pumnul;o) împingerea, tragerea de păr ori

de urechi, darea pe palme ori pe vîrful degetelor, îngenuncherea, poreclirea, în­jurarea ş. a. Astfel de pedepse turceşti

•) Copfl în vîrstă până la 5 ani conform principiilor educaţiune! s6 pedepsesc icl-colea cu pedepse corporale, căci el nu ştiu ce se cu­vine şi ce nu se cuvine. Atâta înse ştiu, că dacă fac reu, urmează pedeapsă. Orescend şi ajun­gând vîrstă şcoalei, s'a desvoltat în ei simţirea şi simt de ajuns unele cuvinte dojenitoare^ ori pedepse uşoare, ca ei 86 asculte. Durere înse, micele mai multe caşuri este educaţiunea de acasă greşită şi învăţătorul este silit a lua re- fujul şl la peaepsole corporale de sub d).

şi murdare să ese din şcoala poporală română, căci nu corăspund inteligenţei învăţărorului din secolul al XlX-lea.

4. învăţătorul consecuent.Pentru-ca învăţătorul să-’şi poată

ajunge scopul, trebue încă dela început să deprindă şcolarii sei la ascultare. Aceasta s’o exercite până atunci, până-co ascultarea s’a prefăcut în a doua na­tură a şcolarilor şi dela un timp nu mai preferă alta decât ce-’ i drept şi bun.

A urî ce-’i urît şi rău şi a preferi ce-’i drept şi bun, esto o virtute. Vir­tutea nu so poate învăţa; la virtute tre- buesc şcolarii deprinşi. Deprindere se face până-ce devine obiceiu, obiceiul ascul­tare, ear’ ascultarea să fie basa disci­plinei în şcoala poporală.

Nu înţelegem aici acea ascultare, care dejoseşte şcolarii la sclavi tremu­rători, ear’ pe învăţător le tiran, ci acea ascultare, care purcede dela voea bună şi dela iubirea adevărată a şcolarilor, cătră învăţători, cătră şcoală, cătră în­văţământ.

Ascultarea cea adevărată îşi trage rădăcina nutritoare din consecuenţa în­văţătorului. Vedem dar’, că iubirea con- secuentă este iubirea cea adevărată şi numai această iubire este durabilă, neo­bositoare, care trage după sine respect şi autoritate.

Să nu uite învăţătorul nici-odată, că consecuenţa nu este numai pe dea­supra, ci îşi are rădăcina adânc în ca­racterul seu. (Va urma).

Schiţe culturale din BănatReprivire asupra dascălilor, şcoalelor

şi gazetelor române din Titnişoara. de

Cieorge A rdelean , advocat.(Urmare şi fine).

Despre şcoala română din subur­biul Maiere aflăm, că primul învăţător român a fost pe la anul 1784 George Mitrovici cu salar de 75 fL, care se urca la 1790 la 150 f l La anul 1802 Trifon Ioanovici. Ear’ la anul 1808 se alege la propunerea directorului Grigorie Obra- dovici din partea magistratului Trifon Sretco. La anul 1810 se alege Dimitrie Chitarici, dar’ acesta nu primeşte ale­gerea, ci în locul lui se alege Paul Pau- lovici, dar’ şi acesta se mută la Liget, deci se alege la anul 1811 earăşi Trifon Sretcovici (mai nainte Sretco).

La anul 1815 resignează Sretcovici şi se alege la propunerea directorului Luca Chengelaţi Paul Martinovici. La anul 1822 se alege Mihaiu Gruici din Pobda. în contra acestui dascăl, care se vede că a fost Român, care nu ştie serbeşte, se plânge directorul local fo­stul dascăl Trifon Sretcovici la magistrat, în anul, 1826 că nu învaţă limba ilirică. Se exmite comisarul de şcoală Petrovici spre cercetarea acusei, care constată, că comuna cere un dascăl, caro se ştie ro­mâneşte, serbeşte şi nemţeşte.

Dar' Gruici totuşi mai funcţionează încă 4 ani până la anul 1830, în care an se alege Zacharie Stojanoviei. Dar*

comuna nu este îndestulită cu dînsul, deci se alege la anul 1834 Petru Ger- ban din Săcusij, acesta însă nu vine, deci substitue magistratul pe Ioan Şu- şurian, fără preparandie. La anul 1835 se alege vestitul Moise Boita, dascălul din Giroc.

Dar’ comuna se împotriveşte ale- gerei lui din causă, că dînsul ar face propagandă pentru unire şi cere, că până se va alege alt dascăl se rămână substitutul Şuşurian. •

Inse directorul Chengolaţi urgează alegerea nouă şi so alege în Noemvrie 1835 losif Covaci din Cadar, care ră­mâne până la anul 1861, pe când apoi s ’a ales Petrii Popovici, ear’ în urma lui actualul învăţător Ioan Meţu.

Am amintit până aci fugitiv pe das­călii limbei şi culturei româneşti în ora­şul nostru, cari singuri au fost pionerii naţionalităţei noastre în trecut până în anul 1850 ai absolutismului în acest ţi­nut. Progresul nu a fost mare, abia doi- trei cărturari au eşit, ca productul oste- nelei lor aproape de jumătate de secol, între cari putem număra pe Dr. Paul Vasici şi frate-seu advocat în Verşeţ,

pe Petru Cermena, fost căpitan al ora­şului Timişoara, Constantin Ioanovici, fost consilier şi inspector de şcoale, apoi Petru Lapulovl : £ v r :

Abia în anii 1850 s’a deschis aci în Timişoara catedra pentru limba şi literatura română la gimnasiul piari- ştilor. ■’ ;î-'

Ca prim profesor a fost denumit Petru Popescu, pentru limba'română şi franceză. Cu începerea anului şcolar 1851/1852 fu întrodus acest profesor; în catedra sa. Octavanul Atanasiu Mdrie- nescu ’l-a întimpinat cu o vorbire căldu­roasă în ;clasa a opta,, undo toţi stu­denţii din întreg gimnasiul au fost adu­naţi. Numitul profesor a respuns cu o vorbire însufleţitoare de remarcat; .

Acel profesor apoi ne-a învăţat se iubim limba noastră atât. de dulce şi frumoasă şi să cultivăm ;literatura ro­mână, precum şî cea a surorilor noastre de gintea latină, anume cea franceză şi italiană. .;

•Dînsul în anii 18(50 s’a mutat la Bucureşti, unde a ajuns director la renu­mitul gimnâsiu acolo a şi murit.- După 'dînsul a urmat în catedră binecunoscutul literat şi filolog Sin/eon Mangiuca, căruia după scurt timp îi VKVcie&z& Paul Tenipea, care după câţiva ani se mută la Lugoj, ? unde 1 ocupă; şi astăzi catedra de limba şi literatura ro­mână la. gimnasiul' de stat de acolo;

în urma lui a1 venit' ca profesor . de limbă şi literatură română George Crăciunescif, caro după scurt timp preo- ţindu'-se, ca; protopresbiter în Belinţ, a părăsit, catedra. : : v :

Până la acest profesor catichisarea studenţilor a fost. încredinţată preoţilor şerbi din cetate, dar’. întâmplâridu-se în anii .1864, despărţirea ierai’chică, dînsul a fost totodată şi catichetul' studenţilor gr.-or, români. ■ • . ._ ' ţii locul lui fu denumit teologul Lazar Ţiapu, care înse după scurt timp în anii 1870 . a mulţumii şi la recoman­darea dlui episcop âl Aradului fu denu­mit, actualul profesor Petru Anca, preot în suburbiul Maiere. - -

. Pag. 3 3 2 . .... ............ ..................înainte de 5f ani a fost denumit din

partea consistorului din Arad Alexandru Mihuţa ca catechet pentru elevii gr.-or.

,, din toate celelalte şcoale din cetatea Timişoarei, Ear’ catichet pentru toţi studenţii gr.-cat. este preotul Grigorie

; Trăilă din Fabric.] ............

........ . F O A I A P O P O R U L U I

! Un coleg- mai puţin.! S ib iiu , în Iulie 1899.i Perderea oamenilor de nădejde pen­

tru viitor ori-când este greu simţită;i astăzi însă mai mult ca totdeauna. O ! astfel de perdere am îndurat în săptămâna

trecută prin trecerea la cele vecînice a ; tinărului învăţător Ioan Ciolan.| Născut în comuna Şura-mică lângă; Sibiiu, I. C. a studiat şcoala primară şi

gimnasiul inferior de stat din Sibiiu şi cursul pedagogic în Blaj. îri 1898, pe când era încă în cursul III. pedagogic, începând din Martie a suplinit, cu per­misiunea mai marilor sei pe Romul Simu, înv, la şcoala gr.-cat. din Sibiiu.. în acest timp scurt a dovedit cunoştinţe fru­moase şi dibăcie deosebită pentru che­marea sa, dând cu şcolarii uri examen vrednic de toată lauda ; după care a mers şi ’şi-a făcut examenul pedagogic pe cursIII.; ear’ cu începutul an. şcol. 1898/9 a fost numit cantor-învăţător în comuna Petelea lângă Reghin, unde că şi în Sibiiu, ca şi în Blaj, comuna sa şi pretutindenea, a avut; cele mai alese purtări de pildă tuturor şi a dat un exa­men cu şcolarii, cum nu s’a mai pome­nit în Poteloa. r : : •-

Ioan Ciolan avea o iubire nemăr­ginită pentru . bunii , sei părinţi, * cătră fraţi, rudenii şi prieteni, era un tinăr modest şi cu frica lui D-zeu, plin de rîvnă cătră şcoală, biserică şi naţiune şi un neobosit învăţător. Pe lângă limba maternă vorbea limbile : maghiară, ger­mană şi săsească. : {a,■

înzestrat dela D-zeu. cu atâtea în­suşiri alese şi însuşi, prin buna îngri­jire' a părinţilor şi străduinţa proprie, eâştigându-’şi cunoştinţe şi aptitudini frumoase pentru chemarea sa, a dove­dit deja că este un învăţător întru toate la locul seu, aşa cum se cere să fie .-în­văţătorii de azi ai poporului român şi că ar fi fost în stare se ducă lupta în ori-ce comună: şi între ori-ce elemente, cu cari-noi Românii; suntem amestecaţi.

Dar’ o boală .nemiloasă s’a arun­cat năpraznic: asupra dînsului. şi în scurt timp a vestejit vieaţa sa, la vîrstă abia de 22 ani. .

Doliul, ce ’l-a causât moartea sa, ’l-a descris în colori vii bunul preot Aron - Mihuleţ în predica . ş i . iertăciunile frumoase ce ’i-a ţinut, şi subscrisul, care a vorbit la morment arătând golul sim­ţit,‘ce acest tinăr bun lasă în urma sa.

înmormentarea răposatului s’a făcut în 1 -Iulie n. a/c., luând parte număros public — Roihâni şi Saşi—- din comună, din Sibiiu şi Ocna-Sibiiului.

Junii şi junele din comună ’i-au cântat între altele şi un vers frumos şi în cea mai exemplară ordine au însoţit pe răposatul până la locul de odihnă lângă biserică. îndeosebi ordinea ace­stora a fost de toată lauda.—în fruntea conductului cei ; 3 prapori - bisericeşti, după care a urmat un june cu un steag de r■ v iU’ langa el 0 jună ;, apbi un tiner student cu crucea destinată pentru mor­ment, la dreapta şi stânga sa câte o fe­ţişoara; după aceste, alte 3 fetiţe, cea ! din mijloc, fiica părihtelui.'Mihuleţ, îm-îux8 *n purtând o perinuţă

a*bă pe mâni, urmau tinerii - cu sfeşni- cile earăşi între 2 feţe, după aceea preo­tul şi cântăreţii, apoi, mortul dus de 6 juni, pe lângă fiecare mergând câte o jună purtând cununi de flori naturale, ca celelalte jurie de cari ani pomenitpană acum. Obiceiuri simple, dai’ ’ fru-

Nr. 28

moaşe şi înălţătoare, cari lasă impre- siuni adesea mai adânci şi mai edifica­toare, decât la îngropăciuni, cum s’ar zice, mai mari, unde aproape totul e străin. .. .... ;: Dar’ de ce atâta vorbă pentru un

biet de dascăl ? vor zice mulţi. Pen­tru-că, cum zice Carmen Sylva: »Regele poate se necinstească tronul seu şi se-’l tragă în noroiu, ear' cărbunarul poate se facă din cuptorul lui un altar pe care se jertfeşte în fiecare zi pe sine pentru ai sei, pentru datoria sa*. Şi cred, că exemplul faţă de . cărbunar se potriveşte foarte bine în ce; priveşte pe părinţii iubitori de jertfe. ai;reposatului, cari ’l-au perdut tocmai când le putea fi de ajutor şi însuşi pe răposatul, care a căzut jertfă, făcendu-’şi cu sfinţenie datoria şi căruia se; ’i fie ţărînă uşoară! în veci pomenirea lu i! Koinm simu.

Scrieri pedagogice.Pe când la noi foile pedagogice

stagnează. grozav, ş i; nepăsarea unor în­văţători o aşa .do mare, încât nici gra­tuit mi vor să aibă o foaie, pedagogică...— în România e mişcare vie pe terenul învăţământului. Foi pedagogice sunt multe şi scrieri de acest fel apar ase­menea una după alta.

Anv însemnat deja cartea dlui Clinciu, ^Evoluţia popoarelor*, care dă multă atenţiune şeoalei. Cartea dlui Popovici- Con ta, ce arii anunţat în nrul 123 bate tot în direcţia educaţiunei.

Acum anunţăm următoarele scrieri : i - -- l :

A apărut:„O visită p ed a g og ică la şcoa­

lele primare din Germania şi Austria*— de V. Gr. Borgovanu

Broşura de 57 pagini cuprinde un raport adresat ministrului de culte şi instrucţiune român, asupra experienţelor câştigate. Insistă mai cu seamă asupra scris-cetitului, caligrafiei, _ desemnului _ şi creşterei morale. Cost & o coroană. în ­văţătorii noştri vor, pute-o ceti cu folos.

Va apare ; , r •.. ... . . .• ‘ j Ciirs de p ed a gog ie de I. Gă- vănescu, profesor la universitate în Iaşi.

; : Cartea (Mm Găvănescu va fi un volum de aproape 400 pagini, îmbrăţo- şând întreagă pedagogia. ■

La introducere se arată raportul dintre educaţie şi. evoluţie, .evoluţie şi naţionalism. Tratează apoi -pregătirea educatorilor, cum trebue să fie, şi cum e d e fapt în Anglia şi America. Cartea are trei părţi: I. Pedagogia filosofică^ anume pedagogia ca ştiinţă, puterea edu- caţiunei şi problema ei.: II. Metodologia, educaţia fisică, morală, estetică, religioasă.III. Didactica. Partea ' aceasta ocupă aproape jumătate do volum. ; :r

Cei-ce ar dori se-’şi procure cartea se pot anunţa la librăria noastră. Preţul ttu-’l cunoaştem încă. ; ’

, t ;•;,i.:.' La noi în • pregătire pe acest teren

nu cunoaştem (lecui A lin a u a eh n i în- v&ţătoritliii iăej harnicul învăţător Vel- cean, ăîri Reşiţa: în estan Almanchul întră în al 2-lea ari;s se va t i p ă r i îri ti­pografia- noastră şi precum aflăm va apăre faţă de anul ;trecut cu riumăroase îmbunătăţiri; atât îri cuprins, cât şi în adjustarea exterioară. Fiecare învăţător ar rtrebuiîsă^’şi-;şprocure .această c&vte, care. merită să o poarte fiecare la sine, ca un notes, plin do îndrumări şi cuno­ştinţe, cari stau învăţătorului la înde­mână. Prenumărări primim şi noi pen­tru a uşura . propagarea folositorului Almanach. Preţul unui exemplar frumos

, compactat'îri anul trebut a fost 1 fl. Iţ1 estan, dacă vor fi mulţi prenumeranţii poate ca şi preţul să se reducă ceva.

Nr. 28 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 333

Răvaşul şeoalei.Altnatiachtel învăţătoru lu i r o -

tnân. Mai toate ziarele, ce ne sosesc din România, anumit »Timpul«, >Epoca«, »Constituţionalul«, »Drapelul«, >Ecoul Moldovei*, »Liga Română*, etc. au pu­blicat apelul dlui los. Velceanu, din Reciţa, în causa Almanaehului ce a în­temeiat. E nădejde, că mulţi pedagogi din România vor răspunde la acest frăţesc apel cu câte un articol, contribuind astfel la ridicarea acestei publicaţiuni, care e menită a stabili legătură solidară între învăţătorii noştri, şi ale fi de ajutor întru împlinirea chemărei sublime ce au în mijlocul poporului nostru.

Văzend această frumoasă interesare din partea fraţilor din România învăţă­torii noştri vor prinde curaj, şi nu vor întârzia a contribui şi ei, cu ce pot, la desvoltarea Almanaehului, care merită tot spriginul moral şi material al tutu­ror celor-ce iubesc şcoala română şi au la inimă interesele ei.

înveţător premiat. Ni-se scrie din Babţa (Sălagiu): Comitetul dela »Orszâ- gos erkolcsnemesito egyesiilet* (Reuniu­nea pentru nobilitarea moravurilor) din .Budapesta^ aflând, că învăţătorul Gavriil Aluaşiu a înfiinţat în comuna noastră afară de * Societatea de cumpetare« şi »Societatea junimeii, care are statute aprobate de ministerul internelor — ’l-a onorat cu o diplomă de recunoştinţă în care numele e scris cu litere de aur, şi ’i-a dat şi un premiu de 100 coroane.

Reuniunea din Budapesta a făcut un act rar, din partea Ungurilor. Pen­tru învăţătorii noştri distincţia meritată <îe ’i-s’a făcut trebue să le fie un îndemn de a lucra şi ei pe acest larg şi frumos teren, cu atât mai vîrtos că recuno­ştinţă vor primi dela întreg neamul ro­mânesc, ear’ premiu le va fi înşişi roa­dele bune ce vor câştiga cu munca lor.

Concurse. Ou termin de 30 zile dela prima publicare, sunt escrise concurse pentru ■ocuparea posturilor înve{ătoreşti la şcoalele gr.- or. d in : Porceşti (doue ’ posturi), Porumbacul-. superior, Sebeşul-inferior, Sebeşul-superior/ Să­rata (protopresbiteratul, Avrigului), Roşcani- Mihăeşti, Brisnic, Lăpuşnic, Lăpugiul-superior, Răduleşti, Panc-Selişte, Lăpugiul-inferior, Stăn- ceşti-Ohaba, Baştea - Holdea - Coşeşti, Fintoag, Dobra (protopresbiteratul Dobrei), Poiana, Apol- dul-de-jos, Mercurea, Apoldul-de-sus, Rod, Reciu, Gârbova, Tău (protopresbiteratul Mercurei), toate cu salar de câte 300 fl. şi accesoriile; cel din Dobra e salarisaţ cu 400 fl.

CRONICĂ.Faptă creştinească. Văduva Paras­

chiva Vârsan din Băteşti a cumpărat pentru biserica din Margina un clopot în preţ de 420 fl. D-na Vârsan în ziua de Sân-Petru s’a declarat înaintea comi­tetului parochial din Jupăneşti, că va cumpăra şi pe seama bisericei din acea comună un clopot în preţ de 200 florini. *;

Mulţumită. Primim următoarele: Subscrisul în numele daunaţilor prin foc din Viştea-de-jos aduc prin acea­sta, mare mulţumită aranjorilor petre­ce m din Voila pentru suma de 15 fl. împărţită azi daunaţilor, ca plus din venitul acelei petreceri. Tot aşa primă­riei comunale din Voila şi Beşimbac pentru bucatele trimise la timp, celor lipsiţi. — Fapta bună se laudă de sine. Viştea-de-jos, 13 Iulie 1899. Oeorge Borzea, not. cerc. :

Barbarii ungureşti. în comuna Mocea din comitatul Comorn s’a întâm­plat, că cineva a furat din cassa primă­riei nişte bani. Protopretorul Szabâ

Kălmăn, contabilul Molnăr Gedeon în companie cu judele comunal Tunyi Jâzsef şi cu notarul Gobel Lajos au arestat pe câţiva inşi din comună, având prepus asupra lor, şi prin cele mai ori­bile torturări cercau a-’i sili să mărtu­risească furtul. E o întreagă litanie de schinjiuiri ca pe timpul inquisiţioi spa­niole, între cari legarea fedeleş, baterea talpelor, pălmuiri, spânzurări do coate nici că ar mai fi de luat în seamă pe lângă oribila ardere cu spirt şi raderea unhiilor până la os. Aceşti championi ai culturei maghiare au aprins spirt şi ’l-au pus să ardă sub talpele nenoroci­ţilor, după aceea au vărsat po picioa­rele goale alo lor spirt aprins, ear’ unora dintre ei le-au înţepat sub unghii cuţite etc. E un cas no mai pomenit de barbarie, do caro pot roşi cultiva­torii ţărilor din răsărit, cum să numesc Maghiarii pe sine.

*Urmările beţiei. în Fabricul Ti­

mişoarei într’una din serile trecute zi­darul Iosif Klimăk răsculase întreagă strada prin sbierătele lui. Era boat omul şi isbucnise asupra-’i nebunia beţiei.

*

' Pentru schimbarea talerilor gău­riţi, ori în ori-ce chip scăzuţi în pond şi răi pentru circulaţie, ministrul de finanţe a prelungit terminul pe timp nehotărît. Precum se ştie, oficiile de dare răscumpără aceşti taleri în va­loarea materiâi şi greutăţei lor.

Năpasta. Iu Lugoj la o panoramă un băiat de 9 ani a câştigat alaltăieri un frumos peniţil; Văzend aceasta un alt băiat, anume Anton Gilt, ’i-a smuls din mână peniţilul şi a luat-o la fugă. Ceialalţi băieţi ’l-au luat la goană. în fuga lui, Gilt a trecut pe lângă băieţelul de 8 ani al protopresbiterului Dr. George Popovici şi crezând că şi el aparţine celor cari îl gonesc, ’i-a împlântat în umăr cuţitul cu aşa putere, încât micul Popovici a căzut la pământ scăldat în sânge. Rana e periculoasă.

♦Barbarino. Notarul cercual din

Criş, comitatul Ternava-mare, ’şi-a bătut scriitorul de ’l-a făcut tot sânge şi apoi ’l-a încuiat în pivniţă, unde fără pâne fără apă ’l-a ţinut închis şepte zile. Pro­topretorul aflând despre aceasta ’l-a de­stituit din post pe crudelul notar şi ’l-a dat pe mâna judecătoriei criminale. No­tarul se cheamă Barbarino Mărton.

*Venătoare de mistreţi. în ho­

tarul comunei Eted (comitatul Odor- heiului) porcii sălbateci s’au sporit aşa de mult, încât devastează total sămănă- turile bieţilor oameni. La rugarea an- tistiei vicecomitele a dispus să se facă vânătoare, spre care scop s’a constituit deja o mare societate de vânători, având în curând să ese la goană în contra ne­chemaţilor oaspeţi pădureni.

♦

Credinţa deşeartă, spre ruşinea celor cari nu se pot desbăra de ea, se mai ţine încă prin unele ţinuturi româ­neşti. Astfel în Ticuşul-romăn — după- cum cetim în »Magyar Polgâr* dela 17 Iulie — câţiva oameni în 3; Iulie au desgropat trupul unei femei şi pu- nendu-’i în gură scăiuş ’l-au îngropat eară. Dumineca trecută, după miezul nopţei, au desgropat de nou cadavrul şi tăindu-’l în bucăţi ’i-au scos inima şi punendu-o pe vătrar au purtat-o jur împrejur prin cimiter, apoi au aruncat eară în mormânt bucăţile de cadavru şi le-au îngropat Se zice, că aveau de gând să facă astfel şl cu alte două morminte de femei, dar’ au intervenit autorităţile. In contra făptuitorilor s’a introdus cercetare. Causa acestei bar­barii medievale e credinţa deşeartă, că

femeia fusese strigoaie şi ea o vina, că în comună bântuie între vite boala de splină. *

A m urit de jale. Zilele trecute a fost dus spre vecinica odihnă cârcîmarul Petru Ceacovan din Timişoara. La trei zile după înmormântare a murit şi ne- vastă-sa. ’l-a curmat zilele jalea după soţul ei. *

V ifor. în Budapesta a f- st Duminecă după ameazi maro viscol împreunat cu povoiu şi dese tuneto şi fulgere. în două locuri a lovit trăsnetul: în moara cu va­por »Concordia*, po caro a aprins-o, dar’ focul a fost în curând localisat şi stîns, şi într’o haltă a tramvaiului electric, undo se aflau adăpostiţi de ploaie doi copilaşi. Fulgerul a sfărmat lampa elec­trică, ear’ copilaşii au scăpat numai cu sgărieturi causato do ţandurele de sticlă.

*Ucis de fulger. Flăcăul Todor

Haneş din Câmpeni, surprins în câmp de vifor, s’a adăpostit sub un copac, unde ’l-a ucis fulgerul. *

Furtună în România. Mercuri şi Joi a căzut asupra Brăilei, a băilor Lacul-Sărat şi asupra judeţului Tulceao ploaie torenţială însoţită de tunete, fulgere şi trăsnete. în judeţul Tulcea mai multe sate au fost inundate. O tră­sură, fiind surprinsă pe drum, a fost ri­dicată de vent cu cai cu tot, ear’ în căderea ei s’a sfărmat toată.

*

La Comunitatea de avere a fo­ştilor grăniţeri din comitatul Caraş-Se- verin, sunt de ocupat două posturi de codreni (pădurari). Cererile sunt a se adresa la »Oficiul de economie al Comu- nităţei de avere* în Caransebeş, cel mult până la 25 Iulie. *

Catastrofă în Viena. în apropiere fie un mic parc din Viena a explodat Joi un butoiu de spirt, dela care au luat foc hainele unor copilaşi ce se jucau în parc. O fetiţă a murit în flăcări, ear’ doi băieţei au primit arsuri aşa de grele, că nu e speranţă de a fi scăpaţi de moarte. Mama fetiţei, când a aflat de­spre moartea teribilă a ei, a murit de apoplexie.

U rm aşal Ţ arulu i. în urmarea morţei moştenitorului de tron al Rusiei, »Monitorul oficiaU rusesc publică un manifest al Ţarului, prin care proclamă, pe basa legei de succesiune, pe fratele seu mai mic, Marele Duce Michail Alezandrovich de Principe. moştenitor de tron, câtă vreme Ţarul nu va avă fiiu.

în Chişirid ţăranul Petru Sabo în ziua de Sânpetru eşind la câmp sS care fân, a fost surprins de vreme grea şi ucis de fulger.

*Tisza — defraudant Casina din

Isaszegh, după-cum raportaserăm la timpul seu, a făcut arătare contra lui Tisza Lăszlâ, fratele lui Coloman Tisza ganeful, că în calitate de president al comitetului pentru ridicarea unui mo­nument honvezilor din 48, în Isaszegh, a folosit spre scopurile sale private banii incurşi la el. Judele Dull Bela termi­nând investigaţia a transpus actele la procuratura de stat, care — după-cum află »Tiszăntul< — a făcut deja pro­punere, ca Tisza Lăszlâ se fie pus sub acusă pentru defraudare.

*în Apatin subnotarul Molnăr şi

scriitorul Olâh Andor în 14 Iulie au plecat cu luntriţa pe Dunăre. Luntrită s’a răsturnat şi Olâh s’a înecat în valuri. «

Pag. 384 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 28

Sfinţire de biserică. Din Bozniţa- mare (comitatul Sătmar, tractul Cetatea- de-peatră) ni-se scrie, că puţinii cre­dincioşi gr.-or. de acolo, în înţelegere cu parochul din Finteuşul-mare, Ştefan Dragoş (la care aparţinea ca filie), ’şi-au zidit o biserică, ajutaţi de consistorul din Sibiiu cu 150 fl. Locul pentru bi­serică ’l-a dăruit Gaje Floare, ear’ la zidire a jertfit mult poporeanul Ioan Breban. Biserica a fost gata pe Paşti şi a fost sfinţită la Dumineca Mironosi­ţelor prin preotul Dragoş din Finteuşul- mare, fiind de faţă o mare mulţime de popor.' Sub durata slujbei cântările li­turgice le-a săvîrşit dl învăţător din Finteuş Ga'vril Bogdan, cu corul seu, care a cântat foarte frumos.

însoţire do bucate. Din Bozeş (lângă Gioagiu) ni-se scriu următoarele: Cu plăcere viu a ve aduce la cunoştinţă că de când am prenumărat preţuita »Foaia Poporului*, din care cetind mulle lucruri folositoare poporului, cu ajutorul Iui D-zeu ne-am înscris vre-o 30 de inşi ca se înfiinţăm o > însoţire de bucate*'. Toate sunt puse la cale, numai statute ne lipsesc, ca se le trimitem spre întărire.

A bonen tu l n ru l 3363.

1 Cărţi nouo. » Societatea pentru fond de teatru« între altele scoate şi piese teatrale, (biblioteca teatrală), potrivite pentru noi. Asupra acestor piese atragerii luarea aminte a acelora, cari joacă teatru pe la sate şi orăşele.

Acum a eşit piesa ă 5-a şi a 6-a anume:

Trei doctori, comedie într’un act, localisâtă de Virginia A. Vlaicu, şi

Pălăria ciasornicandui, comedie într’un' act, Iocalisată|de. A. G. N.

Au mai apărut: :Poveşti poporale de cuprins moral,

culese de S. Teodorescu Chirileanu (8 cr.)v • : \; • ' ' ' î ’ . ' ■ f - ’ * • '< • ^* ; în* Oarda-de-jos se va da o pro­ducţiune teatrală-declamatorică, Dumi­necă, în 8/30 Iulie a. c., în paviîonul de vară a hotelului de acolo, ăl cărei venit curat e menit pentru şcoală.

Programul e : 1. Duşmancele, poesie ! de (!. Coşbuc, declamată de d-şoara Rafila Cuteair. 2. Dialog. Actul al V-lea | scena IV. şi V. din Ovidiu, de V. l&le- xandri. 3. «Vecinătatea periculoasă® co­medie îritr’un act (după A. v. Kotzebue) de Trocaru. După producţiune urmează dans. ' In pausă se va juca »Căluşerul« şi ;»Bă,tuta«. ' .. -

■ Q i în Borga- (comitatul Cojocna) şe va. pune peatra fundamentală a bisericei române gr.-cat, ce se zideşte,' — la 30 liilie ă. e. Actul benezicerei se va în- începe la 10 ore de dimineaţă, după care la 2 ore_ va urma prânz comun, ear’ după prânz Ia 6 ore petrecere cil joc, în favorul nou edificândei biserici, La 10 ore; seara va : fi jocul naţional »Căluşerul«. : : 1 j v::

*-Maial în Alba-Iulia. In 19 Iunie

a. c. (a doua zi de Rosalii) s’a ţinut maialul elevilor dela amendoue şcoalele române din Alba-Iulia, care, deşi ţimpul a, fost nepriincios, a succes foarte : bine. Ziua a'fost ploioasă, dar’ cu toate, acestea băieţii ’şi-au petrecut, bine în pavilon cu jocuri şi cântări. Seara s’a adunat tinerimea inteligentă şi s’a început jocul. Succesul moral, cât şi material a fost ' mulţumitor. «

; Din suma încassată de 73 fl. sub- străgendu-se spesele; a rămas un venit curat de 17 fl..30 cra cări cu ocasiunea examenelor s’au împărţit ca premii între elevii ambelor şcoale române după merit dar’ aşa, că nici un elev nu s’a depărtat fără do a căpăta ceva,’ “ - •

5 Au suprasolvit următorii: ' ;George Albu 1 fl.; Nicolae Meteşan 2 S •

Dr. Fodor 1 fl.; Cornel .Fetita 1 fl.; Idân

Anghel 1 fl. 50 cr .; Ulbrich 1 fl.; Ioan Medrea 1 fl.; A. Bogdan 1 fl.; Ignatie Borza 1 fl'-; Nicolae Muntean 1 fl.; Candrea Cam. 50 cr.; Groza 70 cr.; Petras 60 cr.; Iosif Cirlea 50 cr.; Velican 50 cr.; Rusan, Mărginean Nicolae, Corneliu Roşescu, Petru Cirlea câte 60 cr;; German 30 cr.; Ioan Candrea, Mihaiu Miliaiu, Fl. Rusan, Şerban câte S0 cr., " '

Mulţumind din adâncul inimei şi pe calea aceasta tuturor participanţilor, precum şi acelora cari au suprasolvit, rog pe on. public din Alba-Iulia a nutri şi mai d e p a r t e dragostea şi iubirea de şcoală, ce a arătat-o până aci _şi-Jl rog se ne spriginească cu bunăvoinţă, căci scopul principal: bucuria elevilor. şi a părinţilor causaţă prin astfel, de prile­juri şi unirea şi bună înţelegereatot mai mare ce se poate naşte între fii de acelaşi sânge, cu câţ astfel de conveniri sociale ar fi mai bine cercetate,. T toţi le simţim! Pentru aranjeri:; <

T. Pampn.*- Logodnă. Ni-se împărtăşeşte ur­mătoarea ştire: Dl Iosif Cosmuţa, în­veţător român gr.-cat. r î n Cehalul-ro- f mân, ’şi-a încredinţat de fiitoare soţie ] pe d-şoara Mariţa Gulyâs din Chiram.

*; Dar creştinesc. Subscrisul, în nu­

mele comunei . bisericeşti gr.:or4 române din comuna Cornia (cercul pretorial Te- regova), viu! şi pe această, cale a aduce profunda noastră mulţumită mult sti­matului domn Ioan Pelraşcu, căpitan în pensiune, născut în comuna noastră Cornia, ear’ acum locmtor îri Sibiiu, precum şi stimatei d-şoare Elena Petraşcu, ca: fiică, avend un simţemont nobil şi o distinsă aplicare cătră :poporenii sei, a dăruit în favorul sfintei noastre biserici6 jugere de păment în preţ de 400 fi. şi cu un venit anual do 30 fl. ; s' Scopul acestui dar este, ca din ve­nitele anuale, la timpul seu se se ridice la’ sfânta noastră biserică un ciasornic spre eterna memorie a stimaţilor dă­rui tori. Dumnezeu se le dee dejalină să­nătate şi se le lungească; firul vieţei lam ulţi ani. I ile C&lţlnn, epitrop.

Pentru un chiţoran. în curtea lui Kpyâcs Bernât din Timişoara căsenii s’au pus zilele trecute se prindă un chi­ţoran (cloţan). La un loc pândea cu o bâtă în mâriâ nevasta lui Kovăcs. Chi- ţoranui huiduit diri celelalte părţi a luat fuga spre ea, ’i-a sărit pe mână şi apoi în obraz, la ce femeia ; dând un ' ţip'St înfiorător a căzut lâ păment. De spaimă a căpătat apoplexie' de inimă. Joi a fost înmormântată.

La şcoala de vinţeleri din. A iud sunt a so ocupa pentru cursul ;de. trei ani 5 locuri de jumetate gratis şi 1 gra­tis întreg. Cererile pentru ! .obţinerea vre-unuia dintre :■ aceste 'locuri stipen­diate sunt a- se înainta până la 20; Au­gust? direcţiunei şcoalei.- ! Concurenţii au se fi împlinit vîrsta de 16 ani, se fie sănătoşi şi de construcţie puternică, se fi absolvat cel puţin 4 clase elementare şi şe dee declaraţie dela părinţi .ori tu­tori, ca înainte do , încheierea nursiiiu’ de trei ani nu vor părăsi şcoala - . ' î i ' - » . : : ţ. • * , - "

Facultatea dc m edicină din, Iaşia. proclamat a doctor în medicină pe d^şoara Maria Anastasescu, internă la* Caritatea*..E a şesea doctoreasă a fa- cuitaţei ieşano! ; ;ii <

Secerişul. La Cluj şi în partea cea mai mare a Ardealului secerişul s a început deja. La Cluj şi ju r : zilele acestea curge secerişul orzului şi secărei, ear peste câteva zile se va începe se­cerişul grâului. Recolta întrece cu mult pe cea din anul trecut atât în cualitate cat şi în cuantitate; , ii : : - s ;

Un câne turbat cu trierând zilele trecute întreg satul Csikmadaraş (în Sg. cuime), a muşcat cinci copilaşi şi o mul­ţime de câni. "Cânii âu fost împuşcaţi ear’ copilaşii au fost trimişi la Budapesta" în institutul Pasteur. ;

: Ucisă cu coasa. Văduva lui Kiss Sândor din Săldăbagiu eşise la câmp cu fiiul ei se-’şi cosească holda, Fiiul co­sea, ear’ dînsa aduna spicele în snopi. Ajungend prea aproape, coasa ’i-a tăiat picioarele. •: :Până au ajuns la faţa locu­lui oamenii' ’cu medicul, nenorocita a murit. ,.

Act de recunostintă.. Pătruns de însemnătatea clasei de mijloc (meseriaşilor); la noi, distinsul ad­vocat şi director al institutului de cre~ dit şi economii * Ardeleana« şi desinte- resat sprigiriitor ăl instituţiunilor noastre, dl Dr. Ioan Mihu din Orăştie, a ţinut se-’şi a re te generositatea faţă de »Reu­niunea socialilor români din Sibiiu*, punend la disposiţia subscrisului comi­tet diurnele sale congresuale şi7 sinodale în suma do fl. 62.73. - : : > :

' Din această, sumă s’a adaus: fl. 15' fondului disponibil, ca taxă do mem­bru ajutător pe 3 ani (â fl. 5); fl. 30.95 la fondul cxposiţiunci aniiale; fl. 8.97 la fundaţiunea Bechniţ, cu menirea de a se cumpera şi distribui Intre învăţă­cei şi sodaH cărţi folositoare; fl. 5.68 la fondul văduvelor şi orfanilor meseria­şilor români şi fl. 2.13 la fondul expo- siţiei iubilare.

Prin această sumă, averea Reuniu­nei îri bani .elocaţi la »Albina*, a ajuns cifra de fl. 014.41.

Dee cerul poporului nostru mulţi bărbaţi de generositatea dlui Dr. Mihu, căruia aducendu-’i tributul recunoştinţei membrilor Reuniunei noastre, îi dorim dela bunul Dumnezeu vieaţă îndelun­gată spre a ave. mulţumirea de â vede înflorind pretutindenea clasa meseria­şilor noştri,' atât de necesară fiecărei na­ţiuni, ce tinde la bunăstare şi înaintare.

Din, şedinţa; comitetului »Reuniunei sodalilor români din Sibiiu«, ţinută la13 Iulie ni 1899. ■

Victor Tordăşianu,preşedinte.

; Z(t aharie .1 von,- ; J"',.- J \ f ; \notar'substitut.

v;;; -p o ; î a r ' i i o i . ^ ;

— Dela raportorii hQsiri'.^—.Nogiorid. (Bihor), 16 Iulie n. ^

Preotul român gr.-cat Aurel Popovici; din Nogiorid (lângă Oradea-mare), nu vrea se îndeplinească actul ele cununie, dacă e căsătorie mixtă (Români gr.-cat.- şi gr.-or.) şi dacă; cel de confesiunea gr.-or. nu trece lă unire. ' Resultatul er că mirii îl părăsesc şi rem ân n ecunun a ţi.

Astfel am ajuns a fi martori la un- lucru de necrezut: - poporul voeşte a-?şi manifesta alipirea cătră aşezămintele bi­sericei prin fapte şi se află >preot«, care îi face imposibil aşa ceva. Ce dispoşiţii , are de cuget a lua; consistorul român gr.-cat. orădan faţă de acest preot ? (Mirii ar trebui sS se ducă să se cunune- la alt preot. Red.) ' jf>. h a sc u , ,,. . ; . , ’ " " V student în drept.-

Nr. 28 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 335

Bihor, 16 Iulie n. — în comuna românească Cefa (comitatul Bihorului) s’a terminat clădirea edificiului comunal, ce a costat 20.000 fl. (zi: douăzeci mii’ de florini). Pe spinarea unui sat, ce nu dispune decât de 1000 do suflete şi pen­tru un lucru, unde e suficient şi o sumă de trei mii, e o sumă îngrozitoare, dar’ e fapt.

Vorba e însă, că pe fruntea edificiu­lui stă inscripţiunea: »Kdzseghăza<. E ruşine pentru Românaşii din Cefa, că au jertfit o sumă aşa de enormă, pen­tru înfrumseţarea comunei lor cu un astfel de edificiu şi nu au fost în stare a efectuî, ca se figureze pe el inscrip- ţiune românească.

Ori nu există preot român în Cefa, care să-’şi lumineze poporenii sei?

Secuieu, 16 Iulie. — Astăzi s’a des­cărcat asupra comunei Săcuiou (cot. Co- jocnei) o . ploaie:torenţială, de care aici rar s’a mai vezut, cu toate-că comuna aceasta e situată întră munţi. Picurii: cei mari de ploaie după o Vs oră au fost înlocuiţi cu bucăţi mari de grindină, care în timp de aproape o oră au albit, întreg hotarul, pustiind total şî slaba recoltă a acestui an.

E înfiorător să priveşti feţele des­perate ale locuitorilor de aici, mai cu seamă femei, căci ..bărbaţii sunt duşi mai toţi la secerat pe şesul Ungariei. Grindina , nici după-2—3 ore dela înce­tare nu, s’a topit, ear’ valurile turbate ale aşa numitei»Valea Lupului« de pe la 11 ore a.m. au spumegat până seara spălând chiar şi edificii mai mici de pe ţărmuri.

Comana infer., 13 Iulie n. — Grâ­nele şi secările sunt foarte frumoase, numai puţin la un corn de hotar le-a cam stricat peatra. Cucuruzele dease- menea, încep oamenii a le rări, ca se lege mai bine. Fen a fost puţin, dar’ bun, numai pe jumetate ca în alţi ani. , Măzerichile au fost rari şi mici în ge­neral. Cânepile foarte frumoase. Dea- «emenea hotarele comunelor vecine, nu-’ mai la (/rid o mai greu, căci a bătut peatra. Afară de. aceea au ars astă-vară vre-o 60 familii, po când aveau adunate toate rodurile de pe câmp. Cei mai mulţi au remas numai cu hainele, nu- trement nimic. Ogorul s’a făcut, deşi a fost tare pămentul. Mergend într’o zi

în Şona, am văzut că struguri sflnt mulţi faţă do anii trecuţi, deasomenea verzele sunt frumoase. în săptămânile trecuto a fost dela noi o doputaţiuno do 4 membri la ministrul de interne (?) în scop do a împodeca comasarea la care n’a fost învoită comuna.

Deputaţia spune, că ministrul a promis că va strica comasarea.

Fărăgău, 11 Iulie n. — In comuna noastră, care o curat românească, nota­rul şi judele comunal totdeauna au fost Români. în Februarie pe notarul român Iustin Pop ’l-a suspendat protoproto- rul din Toaca. Causa nu so ştie; în lo­cul lui a rămas fostul subnotar Kis Lajos, un Ovreu magliiarisat. Acest notar a mijlocit cu ajutorul protopretorul ui, pe fostul jude, Petru Hurducaciu nu ’l-au mai ales, ci prin Aprilie a. c. au ales în locul lui pe Gombos Sândor, un Ungur încarnat.

, : Spun bătrânii, că nici unul nu-’şi aduce aminte, ca în Fărăgău să mai fi fost cândva vre-uri oficial comunal ma­ghiar.

Noii oficiali comunali numiţi prin luna lui Maiu a. c. (dela cine şi cu ce poruncă nu ştiu) demândâ popore- nilor din Fărăgău, ca fieşte-care persoană până la. 40 de ani, în fieşte-care Dumi­necă se meargă la cancelaria comunală, de unde în ordine se poată merge la un anumit loc spre a învăţa comanda mili­tară (în limba germaină) şi treburile la pumpă spre a pute fi prompieri.

La cas de nesupunere pedeapsa primă e 10 cr., a Il-a 20 cr., a IlI-a 50 cr., a IV-a 1 fl. şi a V-a trimitere la Teaca spre a fi judecat la temniţă, şi cel-ce din oare-care causă e escusat dela pompierit, solveşte 3 fl. la an.

■ . Tineretul din comună e necăjit că nu-’şi .pot ţine jocurile îndatinate avute mai nainte, ear’ oamenii mai bătrâni sunt necăjiţi pentru osteneala ce o mai au şi Dumineca, după şese zile de lucru.

De sub poala Munţilor-Apuseni. în 8 şi 9 Iulie, s’a început secerişul prin comunele de sub poala munţilor noştri; orzul este secerat deja, acum se taie grânele şi secările.; în comunele Miceşti, Şard, Ighiu,

Bucerdea-vinoasă, Cricău, grânele peste

tot sunt taro frumoase, cu oxcopţiunoa unor anumite locuri, unde au fost stri­cate do ghiaţă, cum a fost în comuna Şard, in partea hotarului dinspre Uără- banţ. Aci înainte cu vre-o 4 săptămâni, oamenii au fost siliţi să-’şi cosească fru­moasele grâne şi să le dee nutreţ vite­lor. Cucuruzele asemenea sflnt destul de promiţătoare. Ierburile au fost cam slabe; va fi nutreţ puţin şi scump la iarnă. Viile cari încă nu-’s stricate de filoxeră, şi au fost lucrate la timp, şi stropite în contra peronosporci, promit bun cules, mai bun ca col din anul trecut Poame mai puţine însă ca anul trecut; — curechiole dau înainte, ear’ pepenii so arată frumoşi.

Atichiserici.

. P O S T A R E D A C Ţ I E II. C. în Berivoiu. Poesiile sunt slabe, nu

so publică.V. G în M. Istoria do Bari{iu cu preţ

scăzut 6 fl. 50 cr. Resboiul ruso-turc de Alexi nu se mai află de venzare, dar’ este o frumoasă istorie de Coşbuc, 60 cr.; : ’ ' .

Pentru redacţie ji editură responsabil: Andreiu Balteş. Proprietar: Pentru „Tipografia* societate pe

” acţiuni: -V. H. Dressnandt.

Călindarul sgptâmâneLZilele Călindarul vechili || Călind, nou Soarele

Dum. a 5-a după Ros., gi. 4, sft. 5. rSs. ap.

Dum. 11 Muceniţa Eufemia 23 Apolinaris 4 23 7 37Luni 12 M. Proelu şi Ilarie 24 Cristina 4 24 7 36Marţi 13 Sob. Ach. Gayriil 25 lacob Ap. 4 25 7 35Mere. 14 Apost. Achila 26 Ana 4 26 7 Si■Joi ' 15 SS. M Chirii şi Iul. 27 Pantaleon 4 27 7S3Vineri 16 S. Muc. Atinogen 28 Inocenţiu 4 28 7 32Sâmb. 17 f M . Marina 29 Marta 4 29 7 31

Tîrgurile din septemâna viitoare după căi. vechia.Ltmi, 12 Iu lie . Dicio-Sân-Mărtin, Ida-mare, Vaida-

Cămăraş.Marţi, ÎS Iu lie : Armeui, Cohalm, Gherla. : Mcrcuri, 14: Iu lie : Alba-Iu’u , Huedin. Praîd.Jo i, ÎS Iu lie : CămSraş (Paszta-Kannrâs). Merghindeal. Vineri, 16 Iulie-. Bnza, Sân-Paul, Olafaleul-mare

(Szent-Egyhâzas-Ujfalu). ‘

)=J#\■■■

M*ta preţurilor gratlM şl franco! l ^ “ Instalare de lumină Atycelen. *TPI

Gustav Moess, 18114fabrică <Ie casse î n Sibiiu,

strada Poplăcil-mare Nr. 8.

Fatacăr de casse.Subscrisul îmi ian voie a face atent p.' t. pu­

blicul meu la

cassele sigure de foc şi spargere,cari se fac în fabrica mea.: La mine se fac casse numai din material bun şi tare. De aceea rog cu deosebire on. public, care caută casse, să biuevoească a fi cu atenţiune în lista preţurilor la greutatea şi măsura indicată pentru-ca privindu-le numai pe din­afară se nu cufunde cu alte casse ce obvin în co- merciu, făcute din material slab şi uşor.

în fabrica mea se pregătesc (la comandă, după măsură, cu preţuri ieftine) casse şi tresort — e pan- ţerate din oţel absolut imposibile de a le găuri.Pentrn biserici ?1 comnne casse dnpă Înţelegere cu plătlre In rate.

Pag. 338 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 29

D irector la gin inaniul nostru românesc din Năseud a fost ales cu unanimitate dl profesor Virgil Şolropa. Directorul substitut Gheţe, pe care’l-a spri- ginit stăpânirea ungurească, n’a primit nici un vot.

Comisia administrativă a gimna- siului s’a purtat foarte bine, producend bucurie generală şi nemărginită printre grăniţerii fostului regiment român nă- sSudean.

Lim ba protocolară . Ni-se îm- părtşăeşte dola Timişoara un cas foarte revoltător. în congrogaţia comitatului Timiş, ţinută acolo Mercuria trecută, a fost pusă la ordinea zilei, spre aprobare hotărîrea representanţei comunale din Zamul-mare, de înţelesul, ca limba pro­tocolară a acelei comune să fie pe viitor cea nemţească. Deşi din partea co­munei nimeni nu a apelat acest conclus, şi astfel congrogaţia avea să-’l iee simplu la cunoştinţă: la propunerea deputatului dietal Vargics Imre hotărîrea a fost ni­micită, zicendu-se, că în Ungaria numaio limbă oficioasă poate fi, şi aceasta e cea — maghiară!

îţi stă mintea în loc de atâta cu­tezanţă în neluarea în seamă a legilor.

Volnicie — în n u m ele drep­tăţei. Luni, în 31 Iulie va fi alegerea de deputat dietal în Sebeşul-săsesc. Guvernul vrea să fie ales un mameluc al seu, gazetarul jidan Veszi. Dl protopop Sergiu Medean, împreună cu alţi frun­taşi au conchemat o adunare a alege­torilor români din cerc, ca să se sfă­tuiască în faţa alegerei. Adunarea ro­mânească însă a fost oprită. Aşa se ocârmueşte la n o i! Ministrul Szell din gură zice, că trebue se domnească: legea dreptul şi dreptatea, de fapt domneşte volnîcia. Oprirea adunărei este o causă mai mult, ca Românii din Sebeş se nu iee parte la alegere.

S6 ni-o însemnăm!Românii noştri sunt prin multe co­

mune amestecaţi cu Saşi. Şi, nu fie impu­tat, conlocuitorii noştri Saşi, unde sunt ei mai numeroşi şi au frenele comunei în mână, când o la împărţirea pânei, la îm­părţirea ajutoarelor din venitele co­munale, nu iau în mână tocmai cuţitul dreptăţei, ci după vorba: »cel-ce-’împarte parte-’îşi face« lor îşi taie codru de pâne cât abia să-’l ducă, ear’ Românilor o feliuţă subţirică de te poţi vede prin ea.

Şi se apropie alt ficior, tot ţanţoş dela şes, dar’ nu fu mai norocos decât cel dintâiu. — »Alt ficior!* strigă domnul şi aşa se părândară până în 30 de ficiori, unul ca unul, dar’ nici unul nu putu ajunge sus la năframa cu banii

P*erudea răbdarea, că-’i lăsa gura apă după butea cea de vin, care sta cu cepu in ea, dar’ nu se putea începe

*-VOr ’ <?are"’* voinicul, care a des­chis tîrgul. Ficiorii stau dăbălăzaţi, moş-nx§V '^d0]e.neau: că- vădu-vă graşi să vă ved . Eu cand eram ca voi aş fi stat să sar peste stîlp, şi voi, motofleţi, nu-’ţi fi m stare să luaţi năframa cu banii şi să se sloboadă tîrgul!

Hei! dar’ ce-’i în lume lăcomos,Ca banul şi omul frumos ?

Un ficior de pe gorgane, un ome- teu cât un deal, până într’aceea stătea razimat de carul cu bivolii, pe care era butea cea cu vin, şi se uitase cu lăco­mie la vîrful stîlpului şi cu mănîe la ficiorii ce cad ca stropii, unul după altul care cum cerca s8 se urce. Când auzi acesta înfruntarea moşneagului, s8 de-părta -de car şi 86 apropie de stîlp: »Mai încet cu hula, moşule, că si io-’s p ’aici*. . v

îndeosebi pe hotarul aşa numitului >Fundu regiu*, ţinut înzestrat cu fru­moase averi, Saşii noştri în prea multe locuri au purces aşa faţă de Români când a venit vorba la împărtăşirea din venitele acelor averi.

Ear’ ca s8 aibă un fel de foaie după care s8 se ascundă când ’i-ar în­treba cineva de ce împart aşa, au zis: »noi ne-am luat o cheie, o măsură, oare s8 ne călăuzească la împărţirea venitelor, anume: cheia dărei. Dăm Saşilor şi Românilor parte, în aseinSnare cu darea pe care ei o plătesc. Cei-ce plătesc dare mai multă, au drept s8 ceară şi din ve­nitele comunale parte mai mare, cei-ce plătesc mai puţin, vor şi primi mai puţin*..

Şi de »cheia* asta s’au ţinut, şi cu ea în mână de mulţi creîţăruşi au scurtat pe Românii noştri de venitele, ce de altfel li-s’ar fi căzut dela comune.

Asupra lucrului acestuia voim se vestim de astă-dată poporul nostru, că el azi nu mai stă, cheia asta numai e primită ca îndreptar de socoteală la împărţirea venitelor comunale, între Români şi Saşi, unde sunt împreună şi nu se pot înţelege de bună voe!

Cheia asta a fost botezată şi de­clarată de cheie falsă, cheie strîmbă, de cătră cea mai înaltă instanţă judecăto­rească din ţeară, de aşa numita »su- prema judecătorie administrativă*. din Pesta, aşezată de nou în treburi de astea.

Eată cum am ajuns la asta:în comuna Stena, din părţile Co-

halmului, locuese 600 de Saşi şi 700 de Români. Comuna dase şeoalei: să­seşti un ajutor de 5000 fl. Românii au cerut se Ie dee şi lor numai pe jumă­tate, 2500. Saşii dela primărie însă au zis: ve dăm cât vi-se cade după soco­teala cu »cheia« noastră, după dare, şi le-au dat numai 1250, a patra parte cât lor, Saşilor.

Preotul nostru de acolo I. Buzea a recurat în ântâia instanţă hotărîrea, dar’ a perdut-o. A recurat apoi la judecăto­ria cea nuri înaltă numită, şi de aci a venit hotărîrea, care nu se mai poate strămutai că: Comuna e datoare a da nesmintit cele 2500 fl. pentru şcoala ro- .mânâ, dacă a dat pentru cea săsească 5000, căci cheia dărei nu se poate socoti de cheie a dreptăţei la împărţirea aju­toarelor, ci e a so socoti după numerul locuitorilor. Şi dacă Românii au cerut numai pe jumătate cât Saşii, deşi-’s mai mulţi, apoi fără nici o vorbă sunt a li-se da banii, căci aveau drept a cere şi mai mult. Şi, zice cu cale judecătoria cea mai înaltă, daca e vorbă de drep­

tate, apoi cu drept e _ a da ajutor nu celor mai bogaţi, cari ar pute fi şi fără el, ci chiar celor mai săraci, cari au neapărată trebuinţă de acela!

Cheia însăşi, judecătoria numită, ca cea mai înaltă instanţă hotârîtoare în pricina de acest fel, o numeşte >basă falsă*, adecă temeiu greşit, nedrept, pe care nu trebue să se pună comunele mestecate cu Români şi Saşi când fac împărţirea de ajutoare pentru aşeze- mintele culturale ale acelora din venitele comunei.

(Pentru cei-ce ar voi se se provoace la dînsa, însemnăm că hotărîrea aceasta preţioasă, este datată: Pesta, la 16 Au­gust 1898, din şedinţa supremei judecă­torii administrative, şi poartă numerul 1577/1898 K.)

E bine se o ştie oamenii noştri de pretutindenea, unde trăesc amestecaţi cu alte neamuri, căci au şi azi şi vor ave şi în viitor multe dara veri de acest fel, prin comunele mestecate.

Ear’ ştiind care e dreptul lor, noi îi îndemnăm din toată inima, se nu-’şi lase nici o iotă din acela!; Se-’şi ceară ce li-se cade şi se facă se înflorească şi aşezemintele noastre culturale: şcoala naţională şi biserica, alături de cele ale străinilor!

Să ni-o însemnăm aceasta!lanen.

pe la noi.— Dela raportorii noştri. —Cena.de, 22 Iulie n. — Pe hotarul

din Cenade şi jur seceratul e aproape pe sfîrşite. Grâu bun, spice mari şi pline, aşa că de vre-o şepte ani nu am mai avuţ pe aici recoltă aşa bogată. Unii au şi început s8 îmblătească. Claia de grâu dă 3—5 ferdele, amăsurat mărimei. Cucuruzele încă sunt frumoase. ac.

Feneşul-sasesc, 24 Iulie c. — în jurul acesta de vre-o zece zile încoace în toată după ameaza plouă, a une-ori plouă cu gheaţă, vin furtuni. în 25 I. c. a trăsnit 7 lemne de telegraf dintre Fe- neşul-săsesc şi Gilău, pe cari le-a făcut tot pusdării.

Oamenii nu pot numai înainte de ameazi secera, precum zic ei — numai fură lucrul.

Cucuruzul leagă bine. Toate cele­lalte legume sunt frumoase.

■ ■ „Chiuiu**.' *Beteag, 21 Iulie n. în 19 1. c, un

taur blând din fire a unui om din Cuz-Lumea se uita la el Cu mirare. Cum un ometeu cât Sfarmă-poatră

se cerce a se urca până în vîrf, când căzură ficioraşi sprinteni ca fluturii ?!

— Cu acela se rupe stîlpul, zi­ceau unii. *

— Oare de unde-’i? întrebau alţiL, — E ficiorul Ursului din Corabia,

răspunse o nevastă ce-’l sorbia din ochi._ — Slobodu-i, domnule? întreba Paliono., — Slobod voinice, suie-te, şi adă nă- talerf' mai capeţi şi dela mine doi

— Adă-’i încoace!

framă~ te co^or* cu Ilă'■’ — Ii? ' x/:/'

— Zău ,dau ! i— Noa Doamne-ajută! :<

„i-i Ş ise - ’ncleştâ »Sfarmă-peatră< de stup; cât ai zice un »Tatăl nostru* era g l f - P0 f«Şteii din vîrful stîlpului. r>n « i , - 80 ™1?ca cu el, oamenii staun w ! 111! ?gaitl în SU3’ ear’ el habar n avea, luă cupa, o deşertă dintr’o duşcă

şi arunca cupa goală; cât putu de de­parte, s8 nu lovească pe cineva din mul­ţime. Apoi deslegâ năframa şi-’şi numerâ acolo galbinii, apoi îi învălui ear’ în naframă şi striga de acolo: »U-u! Tu Ileană! îa ţine, tu, se fie de credinţă !« Şi cu aceea zvrerr! arunca năframa cu galbinii făcută; boboloţ şi căzu chiar în poala zadiei la o faţă ce-’i ziceau Ileana diacului, şi era cea mai frumoasă şi mai zdravănă fată nu numai în Corabia, dar’ în tot tîrgul şi ţinutul acela. Toţi aruncară ochii spre Ileana. Ea, din mândră ce era, se făcu mai mândră, că numai drăguţul ei a putut lua năframa cu banii cei scumpi; ' era făloasă că are drăguţul cel mai vrednic. Lelea Oana dieciţa eră lângă ea, dar’ biata babă era galbmă ca turta cea do ceară, do frică şi clănţănind dinţii zicea: »Vai, reu mS tein să n’o deoache cineva*. Dar’ riu-’şi gătâ bine vorba şi Pahone se arunca ca un vultur pe stîlp la vale şi răspunse babei : »Nu te teme, că ’i-oi descânta eu!«

■ Atunci mulţimea strigă: bravo 1 Ear domnul îi mai dete 2 taleri şi apoi slobozi vinul în ciubere, ca apa, şi îm­părţi oamenilor ulcele, şi beau la vin ca la apă şi strigau vivat !

Nr. 29 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 339

drioara a spintecat pe un ficioraş de 15 ani care a şi murit. Taurul, în preţ de vre-o 150 fl. a fost vendut numai decât cu 85 fl.— şi expedat la Viena de tăiat înainte cu 2 sfiptSmâni o ţSrancă tot din Cuz- drioara a născut 3 gemeni, 2 fete şi un ficior. Ficiorul a murit ieri, poate nici fetele n ’or trăî mult. — Pe aci umblă vreme grasă (Reteag), mai în fiecare zi avem câte o ploiţă. Dar’ din astă causă merge greu seceratul. Grâne bune, ci căzute rSu, puţin tăciune în holde. Ieri, în 20 1. c. a trăsnit un june de doi ani a lui Alexă Mihăeştean din Reteag, era Ia păşune. A-

* •

Moşniţa, 20 Aug. n. — La pusta din hotarul Moşniţei a contelui Ceco- nici, a venit în anul trecut un şpan, care nu baş are ochi buni pe Români. în primăvară la plivit n’a primit Români, numai Unguri, dar’ n’a avut de unde s8 ducă atâţia de câţi avea lipsă. Mergend şi unii Românii din Moşnita, ’i-au zăgănit acasă zicend c& *Rumuni nu trebei;, VSzend că nu ese la cale numai cu Un­gurii lui, a chemat şi Români, dar’ atunci nu s’a mai dus nimeni şi acum au cosit ovSsul la boi plin de polomidă, că de altă treabă nu a fost bun. ’L-au cosit Moşniţenii în parte.

în hotarele noastre grâul e cărat tot acasă. Secerişul a fost foarte bun. Ne-a ferit D-zeu de peatră pân’ acum, dar’ deşi au fost multe ploi, totuşi cucu­ruzele în hotarul Moşniţei sunt slabe. Grâul dă bine, au treerat unii de mân­care, petiţa, cum se zice în Bănat, de 13—14 snopi dă câte 2 fertare (speni). Varza (curechiul) e tare frumos.

Vlchentie Ciolefi, econom.

D i n L u m e .D iti Sârbia,

In Serbia s’au continuat arestările pentru încercarea de a împuşca pe Milan. Unii au fost aflaţi nevinovaţi şi sloboziţi din temniţă, ear’ cei închişi acum sflnt în număr de 26. Dintre aceştia sfint acusaţi 5 ca urzitori ai atentatului, între cari sunt şi foştii miniştri Pasici şi Tauşanovici. Ceialajţi sunt acu­saţi câ au ştiut despre . plănuirea atentatului.

Acusaţii se ţin de partidul radical, care partid ureşte pe Milan şi ar vrea depărtarea lui şi a familiei Obrenovicilor din Sârbia şi aducerea pe tron a familiei Caragheorghe- vici. Se zice, că atentatul a fost pus la cale de aceştia din urmă.

Tribunalul ’şi-a început zilele acestea lucrarea.

Aşa s’a deschis tîrgul Reteagului la începutul acestui veac. De atunci în fiecare Joie-’i »mărturîe« şi de ţrei-ori în an sunt tîrguri de ţeară.

* 'Tîrgurile Reteagului au fost foarte

renumite îndată dela început şi sunt până în ziua de azi. Poate înse, că azi nu sunt atât de cercetate ca mai nainte, când tîrgurile erau mai rari, ear’ starea locuitorilor din jur mai bună. Nici acum nu-’s slab cercetate, cu deo­sebire când e timpul plăcut, de nu plouă mult. Se adună mulţime de vite de pe gorgane, de pe dealuri şi frumoase vite dela şesul Someşului. Acest ţinut tot­deauna a fost vestit — ori se me exprim în limba pur someşenească de aici — : a fost hirluit de vite frumoase, şi este Şi azi. Numai cât azi sunt mult mai puţine vite pe. acest şes al Someşului, decât mai nainte. Căuşele din cari s’au, împuţinat şi se împuţinează vitele la ©conomii noştri şi cu ele se împuţinează şi bunăstarea lor, sfint câteva:

1. Comasarea hotarelor. în multe părţi s’au plâns micuţii proprietari, agro­nomii noştri, asupra nedreptei împărţiri

încheierea conferenţei de pace.Conferenţa de pace, care s’a întrunit

la Haga (Olanda), la 18 Maiu c. e pe sfir- şite. Ea se încheie săptămâna aceasta sau cel mult Luni. Protocolul de încheiere e gata.

Conferenţa s’a întrunit la stăruinţa Ţa­rului şi a avut de scop să lucre pentru con­tenirea răsboaielor şi înarmărilor.

în protocol se aminteşte aceasta şi se înşiră hotărîrile şi dorinţele conferenţei. Astfel între al-ele s’a hotărît, că nu e iertat în răs- boiu a arunca bombe' din baloane şi nu e iertat a folosi gloanţe, cari explodează (creapă) în trupul omenesc, apoi conferenţa ’şi-a expri­mat dorinţa, ca poverile militare să sc scă- rească, c a astfel popoarele să fie mai uşurate de greutăţi etc.

Ş tiri m&rimte.Conform a visului oficial, pertractarea pro-

oesului Dreyfus se va începe la 7 August. La per­tractare vor asista vre-o 200 de ziarişti, ca co­respondenţi.

»Times« are ştire din Peking, că China şi Japonia încep â se împrieteni Doi comisari chinezi au plecat de curend în Japonia la Tokio. Ei au misiune comercială,; dar’ se zice, că acea­sta e numai pretext, ear’ adeveratul scop e se. pregătească terenul pentru alianţa celor, doue state.

Priricipele Bulgariei Ferdinand, a plecat în 23 1. c. la Viena. Consiliul de miniştri este însărcinat cu conducerea: afacerilor statului, cât timp va lipsi principele.

Din pildele altora.

Naţionaliştii Slovaci.Foile ungureşti sunţ tare năcăjite, că

conducătorii poporului slovac nu se mai astîm- pără, ci mişcarea de redeşteptare naţională, pe care au pornit-o de curând, o împing mereu înainte, în mijlocul unei mari însufleţiri a poporului lor!

Mişcarea au început-o, cum am mai spiţs, prin a.dundri poporale, în care iau înţelegere cu poporul asupra ţinutei ce se urmeze de vor fi alegeri noue de deputaţi pentru dietă.

Ştiu şi Slovacii, că cu toată întrepunerea lor în alegeri, nu vor pute schimba faţa dietei, ungureşti de azi, dar’ cum ei n’au hotărît, ca bună-oară noi Românii, reţinere dela alegeri de deputaţi, se ,folosesc de aceste prilejuri.

a hotarului cu ocasiunea' comasărilor, şi poate cu drept cuvent. Dar’ de s’ar plânge, nu fără causă s’ar plânge so- meşenii noştri dintre Beclean şi Dej contra comasărilor. Că atât este de bă- ţetoare Ia ochi împărţirea hotarelor p ’aici, încât ori-ce străin, ce vede tot şesul cel frumos al Someşului, de ambele părţi dela drumul ţerei, jur-împrejurul satelor, până în deal spre nord, ear’ spre sud până-’n linia căii ferate, vezend acest sîmbure de loc tot formând mari com­plexe boiereşti, laburi cât vezi cu ochii, exclamă fără voe: şi poporul nu se re- voaltă? Nu nici ţipă? Da, nu se re- voaltă, nu nici ţipă, că ştie că cei-ce au făcut comasările astfel, sunt străini, sunt domni mari, cari ţin şi între ei şi cu ei ţine şi judecata, şi ministerul, şi împe- răţia şi D-zeu sfântul. Nu să văietă, dar’ s’ar văieta de sigur dacă cineva de-ai lor le-ar fi făcut aceste comasări drepte, prin care ei, mititeii posesori sunt depărtaţi în fundul hotarului, ear’ boierii, marii proprietari sunt cu tablele lor cele de sute de jugere jur-împrejurul satelorj atunci s’ar văieta şi ar ţipa.

So no abatem o leacă dela temă. Zice, că într’o făurişte se bătea fer şi

mai mult pentru alt scop, decât cel al ale­gerilor însăşi.

Foaia lor naţională »Narodny Novini» (adecă > Gazeta poporului«) spune apriat în nrul seu dela 20 Iulie, că aceste adunări sânto şcoală, în care poporul să fie pregătit a-’şi cunoaşte drepturile şi datorinţele faţă de alegeri (alegeri în comună; în comitat şi pentru dietă), dar’ mai ales a-’l face se-’şi cunoască ţîntele şi doririle naţionale, pe cari trebue se le spriginească prin parti­ciparea la alegeri .de slujbaşi în comună, la comitat si la dietă.>■ Şi adunările conchemate (dintre cari

unele au fost oprite) au reuşit aşa de bine, că foile ungureşti vorbind de ele, nu-’şi pot stăpâni amărîciunea, vorbesc par’că ar avfeo pară amară în gât...

Şi e foarte frumoasă şi bună înţelegerea între poporul şi inteligenţa slovacă în jurul acestei mişcări naţionale. Asta se poate vede bine, privind de pildă numai programul unei adunări, ce e convocată pe una din zilele acestea (30 Iulie). Eată cine şi despre ce se va vorbi acolo:

Ântâiu si ’ntâiu adunarea e conchemată »de preotul local (Andreiu Hlinka din Tura- veche), şi vor vorbi într’însa: advocatul Ru- dolf Marcovici despre însemnătatea alegerilor de slujbaşi în comună, în comitat şi de de­putaţi la dietă; preotul Hlinka despre legile politice-bisericeşti, a căror schimbare o cere poporul slovac; preotul L. Ciulic despre legea de naţionalităţi; medicul Iuliu Marcovici despre dreptul de tipărire (libertatea presei) şi despre dreptul de întrunire.

Precum vedem, un program bogat şi luând parte la el cărturari de toate stările, cari vin se lumineze poporul.

E frumoasă această mergere mână în mână a inteligenţilor slovaci, şi şi mai fru­moasă ascultarea ce li-o dă poporul, alergând la glasul lor chemător, — şi noi o scoatem asta la iveală ca un îndemn pentru poporul nostru, ca se fie şi el asemenea următor glasului inteligenţei noastre celei care adeveratul bine ’i-’l doreşte, şi acolo unde îl va chema, să meargă; unde îi va zice că se nu meargă, apoi se nu meargă!

. Căci prin asta ne arătăm tari în faţa duşmanului.

Eată Slovacii abia încep o mişcare mai frumoasă, şi foile ungureşti cu mult necaz spun, că: »Pofta de politisat a Slovacilor

aur în una şi aceeaşi casă, numai cât la nicovale deosebite. Ferul sub lovi­turile ciocanelor făcea o larmă, ţipa, se văieta, de sta lumea-’n gura lui; aurul răbda şi tăcea, cu toate-că pe el poate îl bătea mai tare, că se lăţise ca frunza cea mai subţire, de bătut ce. era. Dar’

o vreme nu se putu răbda aurul se nu zică ferului: »Dar’ tu ce te mai boceşti atâta ? Se-’ţi fie chiar ruşine! Nu vezi cum rabd eu?« — »Ţie ’ ţi-e lesne a răbda, — respunse ferul, — că pe tine te bate un străin, dar’ pe mine me bate fratele meu, şi sS nu ţip ?«....

(Va urma).

: 1 > 1 S. ; ' : ;Nici dintr’a altuia...

Un Ţigan fiind în mai multe rînduri prins cu furtul, năcăjit zise:

»Vai de noi, acum am ajuns vremea, de nici dintr’a altuia nu poţi trăi, decum din al teu«. împart, de I. P.

Pag. 340 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 29

creşte mereu, în urma adunărilor celor de până acum, ţinute parte cu isbândă de jumă­tate, parte cu isbândă deplină/«

Şi trebue să fie lucru mare, când chiar aceste foi, cari mult adevăr despre noi îl tac, se văd silite a spune, că unele adunări de învăţare a poporului, au avut isbândă deplină, acestea trebue so fi fost strălucite, ear’ cele despre care spun că »de jumătate», acelea au fost şi ele depline 1

Noi ne bucurăm, că Slovacii dau fru­moase semne de vieaţă naţională, căci nu e departe timpul când ne vom aventa earăşi CU to ţii, toate popoarele nemaghiare, în luptă naţională nouă, şi pe atunci vedem că vom avă în Slovaci tovarăşi şi mai buni şi mai aprigi, decum avurăm în trecut.

Scrisori cătră popor.IV. '

Şomcutu-nmrc, 14 Iulie 1899, Iubite prietene! E timpul petre­

cerilor, al balurilor, adunărilor şi con-, certelor, cari şi la noi Românii au luat un curs în adevăr îmbucurător, — cu toate-că vieaţa şi traiul nostru ca cetă­ţeni sunt supuse multor prigoniri, sufe­rinţe şi amărăciuni, în multe şi felurite moduri.

Preoţimea noastră, de un timp în-' coace stă faţă în fată cu ispita banului numită »ajutor de stat* ori »mila îm­părăteascăt. O ispită mai draconică ca aceasta nici că se poate cugeta, bine ştiind că ce înrîurire a avut şi are banul, fie acela argint, aramă ori hârtie, asupra bietului muritor. Dovadă ne pot fi în­tâmplările zilnici, dar’ mai ales păţania lui Iuda, care pentru1 30 de arginţi a vendut pe învăţătorul seu, ear’ lui îşi piise ştreangul de grumazi. ' • i

Dăscălimea noastră, tot aşa e mo-' mită în multe forme, ba cu premii, ba; cu tot felul de făgăduieli, numai ca se; poată fi înstrăinată şi împedecată dela împlinirea datorinţelor particulare ce le are faţă cu neamul din care face parte. Vom vede mai târziu cum vor şti lupta şi a învinge aceste ispite, atât preoţimea cât şi învăţătorimea noastră. După-cum merg lucrurile, bucurie trebue să cu­prindă sufletele noastre, vezend că mul­ţimea oamenilor noştri puşi în cumpăna ispitelor, urgisesc dela sine momelile puse la cale într’un mod aşa de meşte­şugit dar’ nefiresc, dej ositor şi slugarnic. Cei slabi de ânger sunt puţini, aşa' că nici cel necurat, nu mult se poate bu­cura de turmă; cu atât mai puţin de preţul ori valoarea lor, fiind numai nişte drojdii, cari numai lăpedate sunt bune din sînul massei sănătoase.

Intre aşa împrejurări trăind, ne cade bine câte o zi de bucurie. zi de veselie, cu prilejul căreia nu numai că. ne petrecem — cum li-s’ar păre unora— dar’ ne mai şi sfătuim şi încurajăm asupra lucrurilor bune şi folositoare, cum şi a suportărei năcazurilor de cari alţii ne fac parte în măsură destul de mare

Şi să mă crezi, iubite prietene, adu­nările multe, petrecerile cu joc şi con­certele ce se aranjează în toate părţile de Români, în butul răuvoitorilor, ne sunt dovada cea mai vie, ca Românul n ’a fost, ci are să fie.

Ai cetit şi ceteşti zilnic, că nu numai în oraşe, ci şi în satele mai de frunte,

poporul hosfru face petreceri naţionale, unde se cântă horile Iui şi .cântecele vi­tejeşti, se vorbeşte d e s p r e înaintarea lui în toate ramurile vieţei; se arată jocu­rile, portul şi datinile, — ba sd învaţă poporul la regulele! vieţei sociale, petre-

' cându-’şi în mod cinstit, nu câ şi prin. bârloagele puturoase ale căminelor ji­doveşti. , ”... ,

Un fapt salutar şi vrednic de urmato acesta, do care trebue să ne însufleţim'

i toţi, cărora ne place a ne bate pieptu^ rilo că dorim binele poporului, căci 'p ă ­tura cea cultă, inteligenţa noastră şi până acuma a avut vrednicia, de a ţină umăr cu ori-care din celelalte neamuri

; ale patriei în toate privinţele. Pe vieaţa socială a poporului nostru,:s’a pus prea

; puţină luare aminte în trecut, ceea-ce datori suntem a o face do aci încolo. Când vedem o comună întreagă ‘adu-'

i nată în petrecere la un loc, unde în ; frunte cu preotul, învăţătorul şi frun-* taşii satului »bătrâni, bărbaţi, juni, tineri* ,

îşi petrec la olaltă, joacă, toastează, cântă j şi să veselesc frăţeşte.... o h ! atunci trebuei să fim cuprinşi de cea mai mare bucurie.■ O astfel de zi înveselitoare am avut ? noi în 25 Iunie c., când s’a ţinut, petre-i cerea şi concertul aranjate de »Reuniunea ; română 'de cântări a plugarilor; dini Şomcuta-inare. A fost o petrecere po- ; porală; înse ilustrată- cu presenţa unui ; număr de inteligenţă din loc, pot se zicI tot ce are Şomcuta mai de valoare, mai

scump şi preţios.; -. Află, iubite prietene, că în apreciaroa ; reuşitei concertului coriştilor mei, nu ; me pot pronunţa,: căci lauda-de siiie nu ; miroasă. însă aplausele şi gratulările

mai ales a, străinilor împărtăşite mie ş is coriştilor, mă: îndreptăţesc a credo, şi a . te asigura, că reuşita a fost foarte bună. ! Venit curat încă am avut 57 i fl., din cari

i jumetate s’au dat fondului reuniunei, ear’ jumetate coriştilor. Durere, preoţimea

. noastră din Chior, afară de prot lo- j cului Ioan Sârb, nici barem un preot ; nu ne-a onorat cu participarea.

Ascultă-me acum se-’ţi povestesc ; despre alţii, ceea-ce o fac mai cii mare

plăcere' Anume am a-’ ţi împărtăşi de astă-dată ceva despre balul ^corului de

: plugari* din comuna Vîşmortul, ţinut în118 Iunie, a doua zi de Rosalii, la care am luat parte şi eu cu familia.. :

Âm plecat de aici cu trenul de 2 ore d. a. şi la 4 ore am sosit în comuna Pomii, unde trebuind a părăsi trenul am poposit la tinărul şi harnicul învă­ţător ; fost elev al meu George Zah, care cu drăgălaşa-’i soţie ne-a primit cu mare bunăvoinţă. . , Rîie pop. ;

î ; • (Va urma). : :

S C R IS O R I.Din Şomcutâ-mare.

— 11 Iulie 1899.Aşa se vede, că în era. constituţională

de astăzi, la noi < Românii nici petrecerile de joc şi concertele aranjate de Reuniuni consti- * tuite pe basa statutelor aprobate de ministru nu ne sânt scutite de şlcanăxile si'şovinismul , unor mameluci, cari yreau a-’şi câştiga. merite; patriotice cu ori-ce preţ. •; > ,

Aşa am păţit-o noi cu petrecerea şi con­certul aranjate de «Reuniunea română de cân­

tări a plugarilor din r Şomcuta-mare« la 25Iunie a. c. ; .v \(, ;;v . , > ...;

. Cu 6. zile înainte de terminiţl petrecerei, când am însinuat-ro primăriei comunale, în loc de concesiune mă trezesc'cu o oprelişte dela solgăbirăul; ’ în care opreşte petrecerea, pe te­meiul, că :»Reuniunea» nu e (înştiinţată, apoi fiindcă. în program este' şi; cântecul î)eşteap- tă-te Române. r ; .

' Invitările;erau trimise toate' şi * disposi- ţiile pentru petrecere şi concert făcute;

Âm alergat ia oficiul protopretprial cu statutele şi ’l am convins că Reuniunea noastră de cântări e aprobată după . toate . prescrisele legilor, în vigoare, despre ce,şi d-sa are. cu­noştinţă, luând parte;din; oficiu si la : adună­rile noastre generale. - ! ; ; >:

; ■ ! Cu'atâta încă nu s’a îndestulii a ne da ; concesiunea, ci numai dacă din programul j concertului vom lăsa afară punctul 1; »De- , şteaptă-te Românei După consultare cu dl ; preş al Reuniunei, am fost siliţi a ceda*) şi ; aşa ni-s’a dat concesiunea. Eată, on. red., în î ce mod ne putem noi desvolta, validita — ba

şi -petrece .câte p ; zi bună, :pe banii .noştri şt• în patria noastră ; pentru; a . căreia apărare

sacriflicăm munca şi sângele, nostru. '- Petrecerea şi concertul au succes bine,r

' cu toate-că ospeţii aii; fost numai din loc, cu : excepţia a 3 'corişti din Vîşmort şi a câţiva : tineri din jurul Şomcutei. , j .*;> Am avut un venit curat de 57 fl., din

cari 24 fl. 20 cr.; a întrat 9înJ fondul Reuniu­nei, ear’ 32; fl.; 80 cr. s’aii împărţit coriştilor

; şi mie. ;Suprasolviri au incurs dela: Ioan Szabo,

_ corist din, Vîşmort 50 cr .; Iosif Pop, cons; reg.i şi advocat în loc 50 ‘cr .; IJaniel Kovâcs, comer- ; ciant în loc 25 fer.•, Nicolae Nilvan, adv., preş.

Reuniunei 1 fl. 25 cr .; Drd. Aurel Nistor 50 c r .; Augustin Dragoş din Hideaga 1 f l . ; Susana Pop n. Saplanţai 50 cr .; ved. Ghifiu, dăscăliţă

: 50 cr. j. DK Victor Nilvan 1 f l .Vasi l iu Dragoş, advocat,1 not ReUniunei 50 cr .; Cşeh Kâroly, co-

; mordant 25 cr. ; Nyegrai Ferencz, of. 20 cr i ; Bo- . csanczy Todor, primar comunal 50 ’ crv- Vesz- ; premi 50 Cr.; Eotvos Robert, pretor 50 cr.’ ; Kovâcs,• fonok 50 cr .: Dr. Olsavsky Gyula, adv. 50. c r .;• Ludovic Man, apotecar 1 fl.; Veber Ignacz ; 10 cr.; Ioan Pop, amploiat la monetărîe în Bucu­

reşti 10 lei»; familia Hujer 5 lei;- Roman 2 lei;| Todor Iile, înv* în Selsig 20 cr.; Barna Beno,. not. coin. 50 cr. ; ; ; ■.

Primească şi pe această cale sincerile noastre mulţumiri toţi aceia cari Se interesează

î şi spriginesc corurile de plugari.E lie Pop, dirig.’ corului.

Împerăteasa-Regină Elisabeta.— Vezi ilustraţia. —

Anuarele sau programele şcoalelor noastre de mijloc (cum sunt gimnasiile, şcoalele de fete etc.), ce au eşit acum de curend şi dau seamă despre lucrările anului şcolar trecut, cuprind şi aduceri aminte despre Împerăteasa-Regină anoa- tră, Elisabeta. i • ■

. Se ştie, că împărăteasa a fost stră­punsă cu un pumnal, departe de patrie, în Helveţia, la 10 Septemvrie anul trecut, împărăţia habsburgică a fost cuprinsă de jale adâncă şi la . aceasta au luat parte^şi aşezămintele noastre culturale,

i aranjând serbări şcolare de jele. - ,J Aceste serbări sunt descrise acum în 1 programele şcoalelor noastre, ear’ în programa gimnasiului din Beiuş se ală­tură la descriere şi portretul Reginei, pe care îl dăm şi noi în nrul de faţă

:: . *) Destul de r§u. caci poesia *:Deşteaptă-t& romane* nu este poesie oprită. Red.

Nr. 29 F O A I A P O P O R U L UI Pag. 341

PARTEA ECONOMICICu privire la îmblătit avem se ne

însemnăm trei lucruri mai de căpetenie, şi anume: timpul când avem să îmblătim, locul unde avem să îmblătim şi modul cum avem să îmblătim.

Ce se tine de timp, aceea o ştie fiecare econom, că îmblătitul nu se poate face decât pe timp frumos. Pe timp ploios nu este cu sfat a îmblătî, deoparte pen­tru-că apa poate să; pătrundă în şiră şi astfel se le strice, de altă parte, pen­tru-că se pot uda şi călca sumedenie de grăunţe. . . . .

De aceea şi auzim cu prilejul îm- blătitului adese-ori zicendu-se r »că de-ar şti plugarul câte grăunţe :să risipesc până-când le * -----—aşează în coş, ar sta în cumpănă, că oare să mai

' semene ori nu?« . i .Locul unde se sevîr-

şeşte îmblătitul este în­deobşte aria şurei. Acea­sta încă trebue se fie pe timpul yiiblătitului; .-bine ;• curăţită şi pe unde e stri­cată lipită cu păment, apoi ciruită, dacă cumva nu este podită cu scân­duri, pentru-ca se nu se amestece grăunţele cu pă­mânt sau ţărînă şi se nu între prin găurile şi cre- păturile făcute în decur­sul anului.

Ariile şurilor, pe la * cei mai mulţi din econo- " mii noştri, nu sunt destul ; : de mari ca se poată în- - căpea pe acelea atât ma­şina, cât şi grâul îm- blătit, de aceea, acelea pe timpul îmblătitului mai = trebue lărgite încâtva şi afară din şură, cai se nu cadă grăunţele în ţărînă şi prin iarbă. Aria făcută dinaintea şurilor încă tre- bue mai ântâiu curăţită de . iarbă, ear’ după aceea ciruită cu pământ şi, ba- ,^gă. , .

Ariile şurilor la eco­nomii noştri, pentru aceea au fost făcute până acum aşa mici, fiindcă îmblătitul se făcea până bine de curend cu îmblăcîul de mână, pentru care nu se recerea atâta loc.

Al treilea lucru de căpetenie ia îmblătit este modul cum se face acela.

Până bine de curând îmblătitul se sSvîrşea, în lipsa maşinilor, cu îmblăcuilf l A YY1 Q H ^ ^ V t i n n n i n n ^ X n î 11 _____ *

astăzi sunt‘trase de puterea vitelor sau minate de abor şi-electricitate.

între maşinile acestea, pentru o parte a economilor noştri; sunt mai bune cele1 trase de piltereă vitelor, cari deşi riii aleg grăunţele din pleavă, totuşi sunt destul de spornice-şi nu se- recer atâţia lucrători, ca la cele de foc.;1 Maşinile de foc, ce e drept sunt foarte

spornice, dar’ pentru micul agricultor ele au şi unele scăderi. Deoparte pe unde se îmblăteşte în comuna, e i i r ’ acea­sta nu e aşezată pe loc ş»8,-‘ transpor­tarea lor dinfr’un Ioc într’altul este îm­preunată cu mari greutăţi, de altă parte nu se prea plăteşte aşa bine nici mu­tatul dintr’un loc într’altul, pentru îm­blătitul de câteva ore;;Afară de acestea, când-suflă numai ceva vântul, pot deveni şi primejdioase, fiindcă uşor şe poate aprinde din el o. . ... . . .. ..

V.

de mână. Chiar şi astăzi economii mai săraci, cari au puţin de îmblătit, măi’ îmblătesc în modul acesta.

Dar’ îmblătitul cu îţnblăcîul a avut Şi are acea „ scădere, că deoparte este tare ostenitor, de altă parte e şi fără spor şi când snopii nu sunt bine uscaţi, nu se poate nici îmblătî cum se cade, aşa că mai rămân destule grăunţe prin paie.

Scăderile acestea le-au delăturat maşinile de îmblătit, cari mai la început se învîrteau de cătră lucrători, ear’

i f j p i p ş p p s t

■ H M■ ’ir' :mW8ts

m m m ă r n

sîî

msm mm ar

. ■ ___________________________

î “ ,P?«'Steasa.Kegină Elisabeta.

, i Aceste scăderi s’ar pute încunjură prin aceea, ca maşina’ de foc se se aşeze undeva în câmp şi fiecare'econom să-’şi ducă._a&olb bubatele ce le are 'de treerat.

Dar’ acest mijloc de'îmblătit 'în Că nu este tocmai recomandabil Jjentru micul econom, căci îi dă prea mult de lucru şi pe lângă aceea îşi m a i’ risipeş/o su- ihedenie tie grăunţe, apoi paiele, lâri:o-: meata şi plevele. ; ’i!

: Marina niînată cit-foc s=au: electri­citate este bună măi : cu seamă pentru marii proprietari, cari îmblătenc eu săp­tămânile, ba unii poate şi cu lunile. Pentru micul agricultor,' diipă-cum ‘ am văzut, ea âre unele scăderi, de aceea- nu se poate întrebuinţa cu succes. < - ‘

Precum la-îmblătitul Cu mâna, îm- blătitorii trebue să aibă deprinderea do' lipsă, ca se ştie alege, felezuiască şi

vânture grăunţele îmblătite, aşa se recere şi dela conducătorii maşinilor, ca aceia să le ştie aşeza potrivit la faţa locului, ca vitele să poată trage fără a se prea Ppintî, apoi tabla de deasupra se stee aşa aproape de dobă, după-cum sunt de mari şi grăunţele, ce voim a îmblătî.

Şi tocmai aici se fac cele mai multe greşeli păgubitoare pentru proprietarii cari au se îmblătească, fiindcă condu­cătorii maşinilor de pe la sate, partea Cea mai mare nu au nici o pregătire de Doainne-ajută, ci sau că prea strîng tabla lângă dobă şi astfel zdrobesc o parte din grăunţe, sau nu o strîng destul şi atunci grăunţele trec neîm- blătite în paie şi astfel se face daună înseminata celor-ce îmblătesc cu ase­menea maşini neregulate cum se cade.

; Conducătorii maşinilor de foc, avândo pregătire mai bună în privinţa aceasta,

; sevîrşesc mai bine îmblă-^ titul şi nu se prea pot

întâmpla asemenea daune,i decât poate atunci, când

aceia nu au destulă bă­gare de seamă. / -

La îmblătitul cu ma­şina4 trăsă de ;vite, eco­nomul trebue se mai bage de seamă şi la* lucrători^ şi ahiime ca aceştia se scu­ture cât de bine paiele de grăunţe în arie şi numai după aceea să le ducă şi aşeze pe şira de paie, care de sine se în­ţelege^ încă trebue făcută de un lucrător pricepe-

• tor, căci altmintrelea uşor se poate răsturna sau poate pătrunde apa în ea şi astfel paiele se pot strica cu desăvîrşire.

' Grăunţele îmblătite cu maşina de foc es alese şi cernute de pleavă/ că­zând de-adreptul în saci, cu cari apoi se cântăresc şi se aşează în coşuri

: sau hambare. Cele îm­blătite înse cu maşinile de mână sau trase de vite, trebue mai ântâiu vânturate, apoi cernute şi treerate şi numai după

! aceea se aşează de ispravă la locul lor cuvenit.

"" ~ ~ “ ' Acestea sunt rece- ' rinţele mai însemnate iâ

îmblătit,- recerinţe, po cari dacă eco- nomui le bagă bine îh seamă; poate sevîrşî îmblătitul Cu spor şi fără nicio daună pentru el. / . '

Siirplrea !Şoarecilor." Şoarecii de casă, ca şi cei de câmp

sunt nişte animale foarte stricăcioase economilor,noştri, de oare-ce pe unde se încuibeazăîntr un numer mai mare,.faco adevărată- pustiire prin mâncarea : şi zdrobirea: bucatelor de acasă sau de pe câmp. Ei se sporesc într’un’ numer de necrezut O singură păreche ^poate da naştere -într,’un an la 200 de pui.. ■ f

De aci ne putem explica foarte lişor, cum se pot înmulţi de tare şoarecii' ş- ce ar fi dacă de pildă pe cei de casă1

Pag. 342 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 29

nu ’i-ar mai stîrpi pisicile şi un soiu de câni mai mici de casă, ear’ pe cei de câmp aricii, vulpile, şerpii, barzele, buf­niţele ş. a.

Şoarecii de câmp pe unde să în­cuibează sQnt adevărate lăcuste, fiindcă ei rod nu numai sămănăturile, ci şi peste fenaţe fac cărări bătucite şi le găuresc ca pe ciur, încât cu timpul piere toată verdeaţa de pe ele. Pustiirea lor îşi ajunge culmea pe toamnă, când s’au sporit într’un număr mai însemnat şi se pregătesc pentru iernat.

Şi până acum s’au cercat fel şi fel de mijloace pentru stirpirea şoa­recilor. între aceste a fost şi strichninul, un fel de otravă, în care se înmuiau grăunţole de ovăs şi apoi se puneau prin găurile pe unde umblau şoarecii. Dar’ în cele din urmă s’a adeverit, că otrava aceasta are şi unele scăderi: deo­parte la grăunţele înmuiate în acea otravă pot să ajungă şi unele pasări, de altă parte nu se prea poate procura nici de prin apotece aşa uşor, decât cu adeverinţă oficioasă, dela primăria co­munală. U

în timpul din urmă profesorul Loffler din Greifswald, în Germania, a făcut o încercare cu privire la stîrpirea şoarecilor, care a avut deplin succes. Anume învăţatul profesor a luat de pe câmp un şoarece, care a pierit de oare­care boală lipicioasă, a desfăcut pânte­cele aceluia şi în maţele lui a aflat un animalcul sau baccil, pe care el ’l-a nu- j mit: baccilus typhi. murium, sau baccil | de tifus pentru şoareri. Pe acest baccil ! l-a mai înmulţit apoi pe cale măiestrită ! şi ’l-a dat în urmă altor şoareci sănă­toşi închişi în colivie, pe cari ’i-a succes a-’i omorî cu desevîrşire. In urmă a scos baccilul şi din aceştia şi mai înmul- ţindu-’l pe cale măiestrită, a putut obţine un fel de materie lipicioasă, care nu era altceva decât un . fel de coleră pentru şoareci.

Profesorul Loffler a avut apoi pri­lej, ca să-’şi pună noua sa invenţiune la probă, şi anume: în anul 1894 ivindu-se mulţime de şoareci pe câmpul Tesaliei, încât ameninţau cu pustiire toate recol­tele, a fost chemat de cătră guvernul grecesc ca să facă o încercare cu bacci­lul numit de coleră. încercarea lui a avut succesul dorit şi spre mirarea tu­turor, câmpurile Tesaliei au fost curăţite de şoareci.

Procedura lui Loffler nu a fost tocmai aşa de grea. El s’a , apucat şi cu baccilul adus de acasă a fert mai multă zamă de carne, de flori şi de frunze de fen. în zama aceasta a înmuiat apoi miez de pâne, pe care ’l-a pus în gău­rile şoarecilor, aşa ca se nu-’l ajungă soarele, de oare-ce acesta prin razele lui ar fi putut nimici baccilii aflători pe acela.

Şoarecii de câmp aflători în acele găuri, dând peste miezul de pâne ’l-au mâncat lacom şi îndată s’au bolnăvit aşa, că în decurs de câteva zile au tre­buit să se prăpădească. Alţi şoareci să­nătoşi dând peste cei bolnavi sau morţi şi voind a-’i scoate afară din gaură, sau poate chiar a-’i mânca, s’au bolnăvit şi ei de aceeaşi boală şi în scurt timp s’au pustiit toţi şoarecii de pe câmpul acela, parte prin găuri, parte după-ce au eşit afară la suprafaţa pământului. Timpul

cel mai potrivit pentru stîrpirea şoare­cilor s’a adeverit a fi primăvara, când adecă nu prea au ce mânca.

Pe urma încercărilor lui Loffler s’a luat apoi şi directorul stabilimentului economic de chemie.din Viena, Dr. Cor- nauth, care a ajuns la aceleaşi’ resultatei aşa că astăzi baccilul acela lipicios pen­tru şoareci se poate produce şi pe cale măiestrită şi se poate procura nu numai dela unele stabilimente de cheinie din patrie, ci chiar şi de pe la mai multe apotece mai însemnate, pe lângă o ade­verinţă oficioasă din partea diregătoriei comunale. , >

Nutrirea galiţelor.Nutrirea puilor de găină.După-ce puii es din ouă, cojile se de­

părtează de sub clocă, ear’ ei se mai lasă acolo în cuib, timp de doue zile, ca să se întărească'bine. ' După două zile să pot lua de pe cuib şi se pot aşeza într’un loc mai călduros, unde li-se dă şi câte ceva de mâncare

Mâncarea cea dintâiu şi cea mai bună pentru puii de găină este făina de cucuruz sau orz feartă în lapte dulce, din care apoi se amestecă un fel de mămăligă (smintit),

j care li-se pune spre nutrire. La o săptămână ' li-se mai poate da apoi şi câte o mâncare ! de mălaiu mărunt pe zi, care-’i întăreşte şi

ajută mistuirea, câte o mâncare de cartofi ferţi şi presăraţi cu făină, brânză de vacă, carne feartă şi pisată ş. a

Pe lângă mâncare puii de găină trebue să mai fie şi adăpaţi la timp. Adăpatul ur­mează după săptămâna dintâiu, căci mai nainte nu beau apă. Adăpatul trebue să se

; facă totdeauna cu apă ceva mai stătută, căci adăpându-se cu apă prea rece puii răcesc şi se cufuresc. Peste tot răceala puilor de găină nu le face bine. De aceea pe timp ploios şi rece trebue să se ţină într’un loc mai sventat şi scutit de vânturi şi curente de aer şi pe unde umblă ei să se aştearnă paie de grâu sau de orz, ca să nu răcească la picioare şi să aibă şi unde scormoni până stau acolo. Unii crescători practici de pui de găină susţin, că timp de două săptămâni, când pământul e rece, ar fi chiar primejdios, ca să laşi puii să umble pe afară.

Nutrirea pu ilor de găscă şi raţă.Puii de gâscă şi raţă la o zi după-ce

es din găoace, se pot nutri cu smintit de făină sau tărîţe, în care li-se mai pun şi frunze de sălată tăiate mărunt, trifoiu, -iuţernăs. a. Puii de gâscă la o săptămână, une-ori şi mai curând se pot scoate la păşune, unde rrebue să aibă şi apă curată de beut. Iarba unde pasc puii de gâscă să nu fie prea mare, ca să le ajungă la foaie, căci când e udă sau cu rouă pe ea şi aceia răcesc şi se cufuresc. Puilor de gâscă le place să pască iarbă şi apoi din când în când să fugă la apă şi să bea.

Raţele, fiindcă nu clocesc, ouăle lor se pun sub găini. Puii de raţă îndată-ce es din ou trebue. să aibă apă nu numai de beut, ci şi de scăldat. Nutrementul lor este ca şi al puilor de gâscă: smintit de făină amestecat cu frunze de sălată, trifoiu sau Iuţernă tăiate: mărunt. în zilele dintâiu li-se . mai pot da şi câteva ouă ferte amestecate în frunze de sălată. Puii de raţă. au lipsă totdeauna de apă proaspetă şi curată. De .aceea creşterea lor se poate face mai cu succes numai în apropierea vălilor şi rîurilor, unde încă îşi află o parte a nutremântului lor.

Nutrirea ptiilor de curcă.Puii de curcă să cresc foarte anevoe,

de aceea să văd aşa rar în curţile economilor noştri. îndată-ce es din găoace şi umblă după mâncare. Cea mai bnnă mâncare pen­tru puii de curcă sunt ouele ferte tăiate mărunt, lăngă cari li-se pune totdeauna şi apă bună de beut. Puii de curcă sânt foarte gingaşi, de aceea în două septămâni nu tre­bue lăsaţi prin ploaie sau rouă. După doue săptămâni se pot lăsa prin grădină sau pe altă păşune, când timpul e frumos, unde încă află vermuleţi si musculiţe cu cari asemenea să nutresc foarte bine. Pe timpul acesta li-se subtrajge nutrementul de oue ferte şi să în­cepe nutremântul de mălaiu fert, orz fert,- tărîţe de cucuruz, miez de pâne cu lapte, lapte acru, brânză ş. a. La două luni puii de curcă capătă o boală, care ţine până-ce le ese creasta. Pe timpul acela trebue nu­triţi din nou mai bine, şi anume: cu ouă ferte, miez de pâne şi puţin vin. Afară de aceasta trebue feriţi de umezeală şi răceală, ear’ cur­canii bătrâni trebue aleşi din cei tineri, căci aceia se aruncă une-ori asupra puilor atacaţide boală si-’i omoară îndată. ;

t

SFATURI.Gunoiu pentru legume.

între deosebitele gunoaie, cari se între­buinţează la legumi, locul cel dintâiu se cuvine gunoiului provenit dela vitele cu coarne. Gu­noiul provenit dela cai, oi şi capre fiind prea cald şi aspru nu este tocmai de recomandat, ear’ cel de porci, fiind cam rece, asemenea nu este bun. Gunoiul provenit dela pasările de casă, cel adunat de pe drumurile mai um­blate din comună, apoi cenuşa, funinginea, compostul ş. a. asemenea sânt gunoaie bune pentru legume.

Gunoiul provenit dela vitele cornute este mai bun în stare putrezită Gunoitul, precum şi săpatul locului pentru legume, trebue se se facă îndeobşte toamna.

Stîrpirea furnicilor.Furnicile năvălesc pe timpul căldurilor

mai mari, nu numai asupra altoilor din gră­dini, ci chiar şi asupra plantaţiunilor de arbori de pe strade şi marginea drumurilor. Pricina acestei năvăliri este mierea de rouă, ce o de­pune pe frunzele arborilor aşa numitul pă­duche de frunze. Furnicile îndată-ce află un­deva miere de aceea, năvălesc asupra pomilor sau arborilor şi deodată cu aceea nimicesc şi alte insecte şi omide ce se află acolo. Prin această lucrare â lor ele devin încâtva folositoare. Dacă însă vedem, că năvălirea furnicilor pe pomi şi plantaţiuni devin strică- cioase, atunci le căutăm locuinţele (muşinoaiele) lor, le împrăştiem, ear’ locul acelora îl opă- jim cu apă ferbinte sau aprindem foc pe ace­lea. Unii grădinari mai preseară la rădăcina pomilor şi pulbere de var nestîns sau cenuşe de lemn cernută, sau fac câteva inele de cleiu pe trupina. pomilor, ca să nu se mai poată urca pe aceia.

Apa de beut.. Beutura cea mai sânăteasă şi cea mai

întrebuinţată este apa. De aceea e bine sft cunoaştem când e bună sau nu, de beut.

Apa bună de beut e limpede, rece, fără culoare, ftră miros şi are gust plăcut. în ea legumele ferb uşor. .Apa cea mai bună este cea de isvor. Şi apa de fântână e bună,

Nr. 29 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 348

dacă nu e sălcie şi dacă în jurul fântânilor nu sânt locuri nesănătoase. Rîurile, cari trec mai cu seamă prin oraşele mai mari, ne dau o apă rea şi vătămătoare sănătăţei, din causa murdăriilor ce cuprind în acest cas trebue să filtrăm (curăţim) apa :prin. nişte aparate numite filtre. In lipsa lor o putem curăţ! ferbându-o sau bătăndu-o cu peatră acră.

Trupul nostru are întotdeauna lipsă de apă. Să nu bem însă prea multă deodată, mai cu seamă când sflntem înferbântaţi, căci s’au văzut oameni îmbolnăvindu-se şi chiar murind din această causă.

Ştiri eeonomiee.Boală de vite. în comitatul Mu-

reş-Turda bântuie de câtva timp între vite boala de gură şi de unghii, din care causă fearte multe comune fuseseră puse la carantină. Acum boala fiind pe sfîrşite, ear’ în unele comune sfir- şindu-se de tot, zilele trecute au fost scoase de sub carantină comunele Sova- ta, Măgheruş, Nyârâd-Gâlfalva, Nyârâd- Szentimre, B.-Madaras, K.-Adorjăn, Cs.- Totfalva, Boo şi Bere.

Pari de viie. Un abonent al foii noastre are lipsă de 20—30 mii de pari de viie. Aceia, cari au de vândut astfel de pari, sunt rugaţi a ne înştiinţa cât mai în grabă, spuind şi preţul parilor, la o sută sau o miie etc.

Roada, în ţările vecine cu noi stă astfel:

în Serbia grâul de toamnă e bun, cel de primăvară mai slab. Se aşteaptă j o roadă mijlocie bună. j

în Bulgaria sămănăturile sunt mij- llocîi, secerişul s’a început. Viile sunt !frumoase, urezul şi napii de zăhar se |desvoaltă bine. ; j

în România seceta în cele mai - multe părţi a nimicit grâul, săcara şi ' rapiţa, precum şi nutreţul; cucuruzul icî-colo se ţine mai bine.

în ţările Austriei în grâu va fi roadă mijlocie, cucuruzul s’a întârziat ! din pricina răcelilor, ovăsul va da o roadă de mijloc; fânul a suferit mult din pricina ploilor; poame vor fi puţine.

Din vieaţa animalelor.Anim ale adoptate.

Se întemplă şi în vieaţa animalelor, că un animal (dobitoc) adoptează (se ia de suflet) şi creşte pe un altul de alt soiu.

în privinţa aceasta un veterinar <doctor de vite) francez a făcut o probă interesantă cu un miel rămas orfan, în­cercând să-’l hrănească la o căţea. A pus mielul să sugă la căţeauă, ai cărei pui au fost pustiiţi şi îngropaţi. La început căţeaua era străină de miel, mai târziu însă, când avu lapte destul, s’a împăcat cu soartea şi a lăsat pe miel să o sugă, b a ’l-a adoptat chiar. Căţeaua Şi mielul începură a se iubi atât de mult, încât »mama« grijea bine pe »fiiul< seu. Era interesant să vezi, cum cânele, din firea lui sălbatic, suferea cu cea mai mare blândeţă pe miel şi cu câtă dra­goste lingea pe micul animal, când acesta sătul sărea cu sburdălnicie încoace şi încolo.

ŞCOALA ROMÂNĂ.Ceva privitor la chestiunile

noastre şcolare.Disertaţiune de Elena Bîju, învăţătoare

în Caransebeş.(Urmare).

II.Până aci am privit şcoala popo­

rală ca loc de educaţiune pentru gene- raţiunea nouă. Dacă în cele următoare vorbim şi despre învăţământ, vedem că scopul învăţământului în şcoala popo­rală, nu este numai educativ, ci şi in­structiv. învăţătorul trebue să înveţe educând sau să educă învăţând pe şco­larii sei şi acesta este adeveratul scop, pe care ar trebui se-’l urmărească şcoala poporală.

Dacă voim ca învăţământul să se numească educativ, atunci el trebue se fie veritabil, practic, clar şi durabil.

1. Veritatea înveţămentului.Pentru-ca învăţământul se fie veri­

tabil, să recere ca conţinutul prelegerei să fie veritabil. Conţine prelegerea date false, atunci învăţământul nu are scop cultural, căci învăţătorul nu e pus ca să îngreuneze spiritul copilăresc cu date false, ci să-’l aducă la călea adevărului. Să nu spună multe, dar’ ce spune să fie adevărat. învăţătorul să se ferească de cuvinte cu mai multe înţelesuri şi de frase goale. Copilul trebue, la fiecare cuvânt al învăţătorului se ştie ce are de cugetat.

Pentru-ca învăţătorul mai sigur să-’şi ajungă scopul să recere, ca el se se fo ­losească de manuale bune, să-’şi facă preparaţiunea în scris şi dacă obvine vre-o greşeală în decursul prelegerei, el să nu treacă indiferent mai departe, ci s’o recunoască şi s ’o îndrepte.

Veritatea este atestatul unui suflet curat, unei inimi nobile şi a armoniei între D-zeu şi om. Ce este adevărat este şi natural, ce este natural este adevărat.

2. Practicitatea înveţămentului. Avend şcoala poporală să se îngri­

jească de cultura puterilor intelectuale, ale copiilor, trebue învăţătorul să facă

; învăţământul practic. Practicitatea în- j văţământului depinde dela conţinutul şi

forma lui.d) vorbind despre conţinut trebue

se fim cu considerare la alegerea şi îm­părţirea materiei de învăţământ.

La alegerea materiei de învăţământ învăţătorul practic grijeşte mult, ca să aleagă ceea-ce contribue mai mult la cultură neamului nostru,1 după aceea gri­jeşte mai departe, ca cugetarea, vorbi­rea, cetirea, scrierea şi socoteala să fie bine exercitate. Dacă greşeşte aici, gre­şită este basa culturei omeneşti.'

Este o împrejurare tristă a timpu­lui nostru, că prin grămădirea de ma­terial din tot felul de obiecte de învă­ţământ să perd acele elemente culturale, cari fără • osebire ar trebui să fie însu­şite fiecărui om.

Pentru-ca materia de învăţământ să se propună în măsură asemenea, învă­ţătorul practic face împărţirea după im plan mai natnte sta torit şi nici-când să

nu se abată dela principiul pedagogic că : mai bine mai puţin, dar’ acel puţin să fie bine ales şi bine înţeles;

b) nu este de ajuns, ca conţinu­tul să fie practic dar’ şi metodul.

Metodul cel mai practic este cel na­tural. Dacă el nu corespunde naturei omeneşti, puterilor intelectuale ale co­piilor şi naturei obiectului, care să pro­pune, atunci, fie resultatul acelei pro­puneri ori-cât de favorabil, metodul nu se poate numi practic.

Natura,este mai tare decât omul, ea îşi are legile ei proprii şi prin ele domneşte. Numai pe acela îl ascultă natura, care mai nainte a ascultat de ea. Calea cea adevărată la învăţământ este dar’ şi aici observarea naturei.

3. Claritatea înveţămentului.Ca învăţământul să-’ işi ajungă întru

toate scopul, el trebue se fie şi clar. Pentru-ca învăţământul să fie clar, învă­ţătorul bun trebue se aibă în vedere următoarele principii:

1. predarea să fie intuitivă ;2. desvoltarea să fie genetică;3. cursul să fie firesc.1. Pentru-ca să se mărească ener­

gia şi interesul şcolarilor pentru învăţă­mânt, se recere ca învăţătorul se expună şcolarilor sei lucrul despre care este vorba. Şcolarii se cuprindă bine cu ajutorul simţurilor lor singuraticile părţi ale obiectului expus. Ântâiu intuirea păr­ţilor singuratice şi după aceea păşim mai departe la priceperea întregului Este un adever necontestabil, că tot efectul metodului elementar este intui- ţiunea. La intuire trebue învăţătorul se ţină în încordare puterea de cugetare şi judecată a şcolarilor sei, ca ei se câştige idei clare despre cele văzute şi cunoscute, ca astfel cele văzute şi cu­noscute să fie şi bine pricepute. După aceea să grijească, ca cele pricepute să le ştie şcolarii lega aşa în conştienţa lor, încât la întrebarea învăţătorului să ur­meze răspuns cât se poate de clar şi precis, ca de timpuriu să se dedee sS vorbească o limbă frumoasă şi simplă şi din ce în ce se se desvoalte in ei tot mai multă energie, voe şi interes pentru cele-ce vor urma. Aşadară şcolarii tre- buesc conduşi dela concret la abstract, dela intuiţiune la pricepere.

Priceperea este dar’ resultatul celor câştigate prin intuiţiune, ea este pro­ductul propriu al şcolarilor.

2. Pentru-ca învăţământul. se fie clar, se recere ca desvoltarea să fie ge­netică. Desvoltarea este genetică atunci, când învăţătorul dă şcolarilor ocasiune a se cufunda în părţi singuratice.

Ori-ce pricepere, ori-ce lege, ori-ce regulă să se formeze înaintea ochilor şcolarilor. De aceea învăţătorul trebue să înceapă dela acele elemente prin cari mai uşor se ajunge la priceperea între­gului. învăţătorul practic punepond pe aceea, ca elementele învăţământului să fie clare şi precise, fără de ce, price­perea întregului e cu neputinţă. Cu cât învăţământul este mai elementar, cu atât mai de durată este el. (Va „rma>-

Din tractai Şomcutei şi Nireşului. ?Supraveghetori şcolari, — Exaineu în r«h(8-

Kftpuin.în preţuita >Foaia Poporului*, în un

număr din a. c. s’a publicat raport şi despre adunarea Reuniunei învăţătoreşti filiale din trac- tele protopopeşti Şomcufei şi Nireşului- mare, azi conduse ambele tracte de Ioan Serbii, protopopul Şomcutei.

Amintita Reuniune filială, în adunarea sa ţinutft în anul trecut la Şomcuţa, pentru înaintarea învăţământului. poporal a ales 1 în­văţători, cari fură însărcinaţi cu supravegherea şcoalelor din tracte, fiind aceste împărţite în patru cercuri de supraveghere. .

Intre cei, patru supraveghetori a fost ales şi subscrisul şi despre sarcina inie încre­dinţată am raportat la timpul seu. adunărei. Despre acest raport voiu scrie cu alt prilej. Acum vă împărtăşesc un mic raport despre examenul din Posta-Săpăia, ţinut în ziua de 14 a lunei Iui Maiu, care era o zi de săr­bătoare, şi de altcum însă pentru amintitele comune era sărbătoare duplă, căci; ziua exa­menului, har Domnului, în cele mai multe lo­curi, se ţine de sărbătoare. - Sala de învăţă­mânt era împodobită cu , ramuri de arbori ear’ padimentul acoperit cu iarbă verde; .po­porul era îmbrăcat în' vestminte sărbătoreşti şi adunat în număr frumos.

Era de faţă antistia comunală din am­bele comune, apoi curatorimea . bisericei şi senatul şcolastic. . ;

, . Cu conducerea exameniţlui:3a fost încre­dinţat dl Ioan, Simon, preotul local, r : > ,

Examenul s’a început :1a 2 ore p. ;;m. cu o cuventare< a dlui, paroch,; apoi a urmat examinarea; din obiectele de învăţământ. Elevii au dat răspunsuri foarte bune, cari au înde- stulit publicul ascultător, ceea-ce s’a văzut de pe feţele, lor vesele. ■: - r.

i Domnul înv. Ştefan Popu, ca se răsplă­tească osteneala elevilor le-a împărţit şi nişte premii de iconuţe colorate, spre marea, bucu­rie a . băieţilor. ,• •

M’am depărtat cu sufletul plin de bucu rie, dorind din adâncul inimei, ca să dee D-zeu mulţi învăţători. naţiei noastre ca si cel din comunele amintite, - ;

. Ioan Itelbe,. înv. şi supraveghetor de şcoale.

i'&g. 344

Despre maghiarizarea şcoalelor din părţile bihorene »T>i6wwa« publică următoarele ştiri triste, ce ’i-le îmj.ărtnşcşte un corespondent din partea locului: .■

: • iSihor, 14 Iulie n; .în jurul Orăzei-mari şcoa lele de

stat. 'sc sporesc hi mod ‘pe căt ate în­grijitor, pe atât de revoltător. Am ajuns deja acolo, încât însuşi preoţii' în­deamnă poporul se suplice după aceste şcoale, pentru-ca se poală fi dotaţi cu 60 (zi şesezeci) fl. pe an pentru catechisare! Astfel s’a întemplat şi în comuna Jke#, unde preotul locului cu numele Serb, îşi trimite băieţii sei în mod demonstra­tiv la şcoala, de stat, deşi există în co­mună şi o şcoală confesională !

întreb: Consistorul din Oradea, condus până acum de nou alesul epi­scop, ce măsuri are de cuget se iee faţă de acest preot din te ţ :?»'-" -v

In comuna Tinod, preotul Jfto-

rărcscu -,' pentru a-şi pute valora un intravilan de nici o valoare, ’şi-a în­demnat poporul, şi a efectuit înfiinţa­rea şcoalei de stat p e acest in tra ­

vilan, astfel, apoi şcoala confesională existentă s'a nimicit. "

>Preotul* Morărescii figurează ca asesor la consistorul condus până acum de vicarul Goldiş. Acest Morărescu, întrebându-1 cineva odată, că ce are de cuget dînsul Şi consoţii sei cu faptul ru­şinos, că. se angajează de apostoli ai şcoalelor de stat, cu o cutezanţă şi un cinism ne mai pomenit a respuns că: nu-’i e ruşine, din contră îşi ţine de onoare pa trioticii de a propaga înaintarea culturei printre poporeni, care cultură e mai nobilă şi superioar ă culturei naţionale româneşti!

în comuna I litliş e liil-d e -sn s (lângă Oradea-mare), în care sunt 200 numeri de case, n’a existat şcoală, de când există, comuna Ear’ în vederea înfiinţărei unei şcoale confesionale, de vre-o 25 ani încoaci încassează antistia dela fiecare casă câte 25, 30, 50 cr. '.

Astfel-din an în an s’au adunat sume destul de considerabile, cari elo- cându-se la o bancă jidovească, în Orade, astăzi formează un capital în­semnat. 1 Şi eată, acest capital adunat din filerii câştigaţi cu multă sudoare de cătră bieţii ţerani, acum se întrebu­inţează pentru clăd irea şcoa lei de S ta t ! ;; -\ ;: ■ 7 i

i; : Numai • atâta mai notez, că acea­stă nefericită: Gomună se află în şi mai nefericitul tract al protopopului Orăzei- mari, Toma Păcală*: Voind a cruţa pe on. public cetitor,

deocamdată me mărginesc la raportarea ^numai* a acestor caşuri. 7

Căliitornl.

F O A I A P O P O R U L U I

O carte de, însemnătate. ,Va - apăre o carte de mare; însemnătate

pentru înveţători. Rugând învăţătorhnea a da tot spriginul seu autorului, dlui P. Condu, pu­blicăm acî apelul, ce .’ 1 face d-sa < şi care . este următorul:

' Ajâiş. ş i a p el! ' .Am onoare a avisa p. t. public, în

special, domnii înveţători şi directori şco­lari, cn voind a răspunde unei lipso de mult simţite, voiu scoate :în ;curend'de sub tipar «Drepturile şi • datorinţele în­văţătorului confesional*, op .lucrat pe basa regulamentelor1 şcolare 'şi a statu­telor organice de ,ambe confesiunile (gr.- cat.. şi,gr.-or.),^precum .şi. a hotărîrilor emanate dela aceste consistoare, amplifi­cat cu toate legile şi ordinaţiunile mini­steriale rămase încă în ivigoare,- parte explicate, parte adresate , în text origi­nal şi traduse. Opul va cuprinde tot ce se refereşte la ,vieaţa internă şi şcolară ; referinţele învăţătorului cu fondurile bi­sericeşti şi civile, afaceri de alegdre; de transmutare, miliţie, jjehsiurie, dare, pro­cedura disciplinară în toate fasele’ei, in- gerenţa;; statului în procedura discipli­nară etc. etc.- . ■ Avend în posesie toate legile., şi.01:- diriaţiunile ministeriale explicătoare, pre? cum şi toate judecăţile curiale dela 1868 încoace, toate ordinaţiunile consistoare'1 lor noastre şi hotărîrile l o r ' în căuşele învăţătoreşti, voiu; da în mâna învăţă­torilor noştri, cel. mai. îndemânatic că­lăuz îţi toate afacerile* lor publice şi private. ' ■; ' .• ■ ■

vo*r prenumăra acest op până in 15 August st. n. a. c., trimiţend sub­scrisului 1 fl. ;65 cr., vor primi opul după apariţie franco, ear’ după acest termin opul va costa francat 2 fl. ,10 cr., ,

• Totodată rog p, st. -mei. colegi, ca aceia cari sunt în posesia' a ori-ce ho- tăriri emanate dela consistoarele rioa* stre, ori dela comitetele * administrative

Nr. -29

(megyei kozigazgatâsi bizotsâg), încât acelea privesc direct ori indirect cause învăţătoreşti, ori afaceri de disciplină, să binevoiască. a ’mi-Ie împrumuta, tri- miţendu-’mi-le în plic francate cel mult până la 10 August ş. a. Numai actele ce n’au fosţ circulate, şi de caracter lo­cal, rog a ’mi-se trimite.

în speranţă, că' colegii mei vor primi cu bucurie şi vor abona grabnic un op atât de necesar, subsemn

cu toată stima: P etru Condu,

Kis-Sebes - (Kolozs-megye). NB. Toate ziarele noastre sunt ru­

gate a reproduce acest avis.

Adunare înveţătorească.Convocare.

Adunarea generală din acest an a »Reuniunei învăţătorilor români gr.-or. dela şcoalele confesionale din diecesa Caransebeşului*, conform' §-lui 17 din statute şi a decisiunei luate în şedinţa comitetului ţinută la 1/13 Iulie a. c., se convoacă în Orşova, pe zilele 8/20 şi 9/21 August. ' ■ ' ' / ;'7 1 , ..

La această adunare se învită cu tot respectul: a) p. t. domni membri fundatori, ordinari şi onorari ai Reuni- unei; b) p. t. Reuniuni învăţătoreşti române;, 6) toţi iubitorii de înaintarea şcoalelor şi r a înveţămeritului poporului nostru român.

P r o g r a m u l a d u n ă r e i : " Duminecă, în 8/20 August, înainte de . .... , ameazi: .. ..

1. La 9 ore dimineaţa toţi membrii şi participanţii se întrunesc în biserica gr.-or. rom. din Orşova şi asistă la sf. liturgie^ împreunată cu chemarea spiri­tului sfânt. 2. După liturgie întrunire în localitatea destinată pentru ţinerea adunărei. 3. Deschiderea adunărei. 4. Raportul general al comitetului despre activitatea Reuniunei în decursul anului adm.; 1898/99. 5. Raportul ca ss arului.6. Raportul bibliotecarului. 7. Alegerea comisiunilor pentru censurarea rapoar­telor de sub punctele .4, 5, 6, a unei eo­ni isiurii pentru înscrierea de membri şi incâssarea taxelor dela membri şi ă unei comisiuni specialiei 8.: Presentarea exhi- bitelor. : . ;

■ •. •• După ameazi:9. JLa a ore : Raportul comitetu­

lui asupra ABC cârte de cetire pentru elevii clasei I. de Iosif Moldovan şi con- soţi,ţînvăţători îri Arad;. 10. Raportul co­mitetului asupra,temei: între cărţile di­dactice admise să se constate, cari sunt cele mai bune pentru şcoalele noastre poporale din diecesă. 11. Raportul co­mitetului asupra temei: Chestiunea gra­fiei şi ortografiei române. j

i Luni, An :9/21 August, înainte de -.i : î « ameazi:- . --o;

- : ■ - '12. La 8 : ore dimineaţa disertâţiunr ori lecţiuni practice din partea, membri­lor. 13. Rapoarte^ comisiunilor. ,

■ , J - După ameazi:.14. Statorirea budgetului pe ânui

1899/1900. 15;, Defigerea locului pentru adunarea generală viitoare. 16. Propu­neri din partea miembrilor. 17. Alegerea biroului şi a comitetului pe anul -1899/1900. ^§‘ -A^g®rea . comisiunei pentru auten* tîcarea procesului verbal. 19. închiderea adunărei. ‘ : . Diri şedinţa comitetului Reuniunei

învăţătorilor ‘ români gr.-or. dela $coalele confesionale din diecesa Caransebeşului ţinută în Yerşeţ, la 1/13 Iulie 1899.

Traian Linţa, Ioan Marcu,vicepreşedintele Reun.... not. gen. al Reun.

Nr. 29 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 345

Revaşul şeoalei,Exam en în şcoala de lu cru fe­

m eiesc din Sibiiu..în 20 Iulie 1899 g’a ţinut la şcoala de lucru femeiesc din Sibiiu,: sub presidiul dlui episcop 'ev., aug. Dr. Miiller, examenul de ; vară, asi-: stând la acela un public numSros şi distins. Şcoala e susţinută do Reuniunea: damelor evang. Presidentă doamna Ma- tilda Gebbel, soţia consilierului ministe- i’ial Carol Gebbel. Ca profesoare do specialitate sunt aplicate Maria Filtsch' şi Friderica Henrich. în discursul ţinut, după examen, dl episcop a recomandat' elevelor studiarea mai departe 'în cele economice casnice şi a mulţumit tot­odată puterilor didactice pentru succesul raportat cu elevele.

După examen publicul asistent s’a delectat în exposiţiunea elevelor aran­jată în 2 sale cu multă artă şi gust. Au fost expuse obiecte pregătite cu împle- < tire de ace, îndrire, înodare, încadrare, cusutul cu mâna şi cu maşina, haine şi alte vestminte gătite de eleve, broderie, desemn liber şi de croit. Şcoala acea­sta au frecuontat-o între altele şi urmă- toarole Române: Cursul III. Eugenia, Tăbăcar, care a câştigat diplomă şi pen­tru şcoale superioare şi Eugenia .Grecii, Cursul II. A.urelia Bdrdosy, Luisa Duma, Maria Popp şi Elisaveta Prăşea, ear’ cursul I. doamna Maria Popescu. Toate au expus din lucrurile, lor. cele folosi­toare mai multe, exemplare, secerând, prin ăsta lauda şi recunoştinţa superiori- 1 tăţei şcolare şi a publicului asistent, ear’ părinţilor mângâiere şi bucurie pentru’ progresul lor.

Şcoală de fete în Zlatna. Ministrul; de culte şi instrucţiune publică va înfiinţa încă în decursul anului curent o nouă şcoală de fete în Zlatna. ; V

- . , ,Avis. P. t. despărţăminte ale »Reu-

niunei înveţătorilor români gr.-or. dela şcoalele confesionale din diecesa Caran­sebeşului*, sunt prin aceasta, provocate a subşterne subscrisului presidiu toate operatele menite pentru adunarea ge­nerală din acest; an, şi anume cel mult gână 8 August st. n. a. c.

B o c ş a - m on t a n ă , 6/18 Iulie 1899.:Pentru presidiu :

Ioan JHareit, ', , notarul general al Reuniunei;

p'resbiteratul Sibiiuluij. doue posturi, şi un post de învăţătoare în Jina (protopresbiteratul Mer- curei), Alun cufilia Bunila şi Vadu-Dobrei, Hăşdeu-- Dobâca şi Goleş, Federi-Fizeşti,' Valea-Sângiorgiu - şi Grid,. Livezeni, Nădăştia-superioară, Petrila (Brad), Petrila-GârguVa, Sântă-Măria-de-peatră- (protopresbiteratul Haţegului), Agnita, Alţîna, Fofeldea^ Marpod. Proştea, Vărd (protopresbi­teratul Agnitei), Cacova, Săcel, Sibiel (proto­presbiteratul : Seliştei) — toate cu salar de câte 300 fl. • ' : ■ 7 <

CRON ICA.

ţ rend o biserică română ortodoxă. Pla- ' nurile s’au compus de architectul român ; Adrian Diaconovici în un stil specificI daco-românesc. Cheltuolile sunt speci- ; ficate cu 22.000 fl., înţelegendu-se numai ; spesele zidirei, . exclusive decoraţiunile

interne. încet,’ dar’ mergem înainte. :

i - ; . Grindină. în 21 Iulie a- bătut în ;; hotarul Sighişoarei grindină împreunată ş cu vifor :puternia La Agnita viforul ai stricat dâlma căii ferate, aşa că trenu- j rile au trebuit se se oprească în calea1, deschisă. ,. ■

Adunarea generală a Reuniunei înveţătorilor arădani din dreapta Mu­reşului, ţinută Sâmbătă şi Dumineca trecută în Moneasa, a fost cât se poate de impunătoare din toate punctele de vedere. S’au întrunit cu acâa ocasiune peste 400 de persoane din toate pătu­rile societăţei. Din raportul general al comitetului, precum şi din disertaţiunile puse la ordinea zilei, s’a putut; vede,- că numita Reuniune face progrese mari.

; „F oaia pedagogtc&“ . . Apare în Sibiiu la1 şi 15 a fiecărei luni. Abonamentul: 1 an 3 fl., ‘ /a an 1 fl. 50 cr. Pentru România pe an 10 lei. Anul III. nr. 13—14 dela 1—15 Iulie c. are ur­mătorul cuprins: Cuventare rostită la încheie­rea anului şcolar 1898/99 la seminarul Andreian, de prof. D. Comşa. — Disciplina şcolară, de Ni­colau Simulescu, director şi învăţător la şcoala din Apoldul-de-jos. (Urmare). — Modele de lec- ţiuni: Fata sâraculni cea isteaţă. Poveste de P. Ispirescu, de Dr. Petru Şpan. — Cari sunt cău­şele, din cari nu prea progresăm în înveţămentul educativ în şcoalele poporale dela sate?! De înv. Paicu. — Din literatura şcolară. — Infor- “ aţiunl. — Felurimi. Corespondenţă.—

Concurse. Sunt de ocupat -posturile' îri-' veţătoreşti dela şcoalele - gr.-or. din comunele:

ancrăm, Râhău, Pianul-de-sus, > Pianul-de-jos, vngag, Daia, Vingard, Cioara, Rechita, Deal, ^acova (protopresbteriatul Sebeşului/, Porceşti,

orumbacul-superior, Porumbacul-inferior, Să- ra a (protopresbiteratul Avrigului), Boiţa (proto-

M onachul Eusebiu. Dr. Remus Roşea, directorul seminarului teologic- 1 pedagogic din; Sibiiu, în 8/20 ; Iulie a fost tuns întru monach din. partea ar-: chimandritului Hamsea, în 'mănăstirea' dela Bodrog. Numele monachal îi e : Eusebiu. Dorim noului ; monach Dr. Eusebiu R. Roşea vieaţă îndelungată şi rodnică pe terenul bisericesc,: pentru-ca la mai înaltă treaptă sfi so învred-i nicoască.' .r

La „R euniunea sodalilor rom âni din Sibiiu“ s’au înscris i membri ajută­tori: Dr. Ioan Mihu, directorul băncei »Ardelearia« din Orăştie Traian Pop,> funcţionar la «Concordia*; Petru Dra- gomir, cancelist advocaţial, Eugen Vancu; funcţ. la .»Albina« şi Vasile C. Osvadă,

I comptabil la »Tribuna«, ear’ do membri ordinari: Carol Mikioş, măiestru măsar, Nicolae Pascu, sodal pantofar, Ioan j Luca, sodal pantofar, Iuliu Iacobescu.- sodal frizer, Petru Bota,1 sodal croitor şi sodalii frizeri de naţionalitate ! şerbi Milan Popadici şi Milân Gavrancici.

D istincţie rară. Dl .Musicescu, cu­noscut şi la noi, profesor al conservato­rului do musică şi şeful corului metro-

| politan din Iaşi, a primit zilele acestea,} dela Petersburg, prin consulatul impe­

rial al Rusiei, un decret prin care o nu­mit membru al congresului archeologic care se va ţine la Kiev, dela 1 până la 25 A ugust.'.;; :

Cas de m oarte; Cetim în rEpocai Aflăm cu adâncă piărere de reu, că no- velistul Dumitru Stănoesou a încetat,din vieaţă, la Axen-Fels, în Elveţia, undo se dusese că se-’şi caute sănetatea.

Reposatul a dirijat cu multă com­petenţă »Biblioteca pentru toţi« şi a scris novele pline de gust şi humor.

Dr. Zosim Chirtop, advocat în Câmpeni, s’a înscris membru fundator, la ^Societatea pentru fond de teatru r o ­mân* cu ţaxă de 100 fl.

*

Isbânda R om ân ilor.; . în comuna Hurez (Nântxi), comitatul Sătmar, până acum antistia comunală, era compusă întreagă r-, numai din Maghiari, Zilele trecute fiind alegere Românii au trântit pe toţi Maghiarii.. Acum, întreagă an­tistia e alcătuită numai, /din Români. Lucrarea terminată cu resultat aşa de strălucit, a fost organisată şi condusă de preotul local. ,

* ... *

Dela gurile Tisei. După-cum sun- tem informaţi, în comuna Sefcherin (pro-, topopiatul Panciovei): aşezată la gurile • Timişului, şi în : apropiere de - locul unde se varsă Tisa îh Dunăre, încă în anul acesta se va ridica o şcoală română:Va mai veni rîndul şi la alte comune mixte, române-serbe din colţul sud-vestic al Bănatului, încât, faţă ;’n faţă cu Bel­gradul Serbiei, vom ave' şcoale româ­neşti. Noroc s8 dee Dumnezeu!

* - '3 • • •-

• Biserică nouă. Lă Mrămorac,- comună aşezată între Păriciova şi Bise- nca-albă (Bănat), se va edifica în cu-

.„B udos zsido“ . în Itodna-vecîie pati'ioţiiîîntemeiaseră o bancă (»Bankszo- vetkezet«) pentru a contracara acţiunea băneai române ^Fortuna«. O parte mare din capital consta.din; banii comunelor. Cassar la »Szovetkezet* a fost adus un Kis Andor, mare spatriot şi ninerat al societăţei maghiare. Coconul ,Kis înse— după-cum cetim într’o corespondenţă a Gazetei -■■■ a păpat vre-o 50 00 fl. din banii băncei. Aflând direcţiunea despre isprava lui Kis, s’a mulţumit a-’irade. câteva, pahne Şi a-’i- da tălpăşiţaîmpreună cu epitetul vbiidds zsido,«. Din Maghiar neaoş şî patriot mare a ajuns s8 fie numif »budos' zsido*.'.şi dat de gol, că odinioară se ...Ţ chema Klein. Alte demersuri nu .s’au făcut contra lui, de sigur,, ca se nu afle lumea, că co bună chiverniseală e la »Şz6vetkezet«-ui pus în coastele ^Fortunei* .româneşti*;'...!.

' ‘ • .♦ •Pentru pantofari.: Camera comer­

cială şi .industrială din Braşov face cu­noscut, că pe seama honvezimei sîint g. se lifera 10.000 de »boconci« _ ş i . 10.000 de pantofi; uşori. Conform disposiţiu- nei, ministerului de honvezi, boconcii vor fi plătiţi,cu 4 fl. 90 cr. părechea. Marfa e a-se trimite până cel mult la finea lunei Martie 1900 la »Depoul cen­tral reg. ung. de montaj pentru hon-r vezi* în Budapesta; Ofertele timbrate cu 50 cr. de fiecare coală de hârtie, fără considerare la numerul subscrieri­lor (se pot asocia mai mulţi inşi într’un ofert), au se fie trimise până cel mult în 20 August a. c. la »Camera comer-

| cială şi industrială* din Braşov, de unde ţ- cei interesaţi pot căpeta informaţiuni f detailate. ,

Şicane u n gu reşti Ca în toţi anii, aşa şi în anul acesta cu prilejul serbărei hramului hisericei din Şişeşti autorită­ţile au trimis 40 gendarmi, ca se oprea­scă poporul a merge la biserică. Ju­dele comunal a primit porunca se ve­stească oamenilor că nu le este iertat se meargă în ziua aceea la biserică, ear* ţeranii din jur au fost opriţi în drum de gendarmi şi duşi înapoi între ba­ionete.; , ,

F en ardelean în Rom ânia. In­spectorii domeniali Bălăceanu şi Mun- teanu au cumperat din Ardeal 9000 va­goane de fen în preţ de 6,300.000 lei, ear’ meiu au cumperat în preţ da300.000 lei.

^ Petrecerea m eseriaşilor din H aţeg. Societatea meseriaşilor români >a tăl- parilor şi a cismaşilor din Haţeg* a aranjat a treia zi de Rosalii o petrecere in hotelul, »Coroana* din Haţeg, care, mulţumită poporului şi inteligentei a reuşit peste aşteptare.

_ i a venitul de 108 fl. 10 cr. ău con­tribuit cu suprasolviri d-nii:

Tit Vespasian Gheaja, protopresbiter, Mi- hail Bontescu, Dr. George Dayid, Augustin Straiţar^ Alexandru Vladoane, Samoil Vladoane, Pompei Popescu, Aneta Todosie, Ludov. Sucia Cesar Todosie, Luter Gustav, Oorneliu Popoviciu, Marcu Todosie, George Bugner şi Nicolae Roşea, câte 50 cr. Dr. Aurel Vlad, .Victor Bonteaciţ,î°fin n rD n an’ -î?ao B.aciu» Şi Petru Clecan, câte1 fl. Dr. Gavrilă Suciu, advocat 2 fl. şi Iulia Duma 10 cr.

Pag. 346 F O A I A P O P O R U L U I _____________________ Nr. 29

Primească toţi P. T. marinimoşii contribuonţi şi spriginitorii causei si pe această cale din partea societăţei tăl- parilor şi a cismaşilor din Haţeg cele mai sincere şi călduroase mulţumiri, pen­tru frumosul sprigin atât material cât şi moral ce ni-’l-au oferit cu această oca- siune.

Nu putem trece cu vederea a nu exprima mulţumitele noastre proprieta­rului hotelului dlui Ioan Baciu pentru fa­vorurile făcute, precum şi căluşerilor: vătavului Romul Popescu şi colegilor sei: Alexandru Văsii, Nicola Popescu, Ioan Doboi, Alexandru Jan, George VăBii,Alexandru Milotin... cari au făcut prinfermecătoarele jocuri naţionale: căluşerul, Bătuta şi Hora Griviţei ca [petrecerea să aibă un caracter curat românesc.

Din adunarea generală extraordi­nară a societăţei tălparilor şi cismaşilor români.

Haţeg, la 15 Iulie 1898.Teodor Ffigiirniş, Nicolae Snnzinn,

preşedinte. secretar.Constantin Popescu,

cassar.*

Dar bisericesc. Comuna Cârpa, de sub poalele muntelui Sarcu, fiind o co­mună mică şi săracă, şi fiind biserica noastră gr.-or. română în haine biseri­ceşti foarte săracă, spesând întreg ca­pitalul ei pentru astrucarea turnului şi repararea întregoi biserici, neavend cu ce să-’şi procure un rînd de ornate bi­sericeşti, subscrisul m’am adresat cătră d-nii Mihail Cimpoca de Serova, major în Alba-regală şi George Trica, căpitan la institutul geografic din Viena, pentru ajutorarea cumpărărei unui rînd de or­nate bisericeşti, — ca cătră unii fii născuţi din comuna Cârpa. Aşa vrednicul major dela regimentul Graf Ilaăiă nrul 69 din Alba-regală Mihail Cimpoca de Serova, întru aducerea aminte de răposaţii sei părinţi, a dăruit pe seama bisericei noastre un rînd complet de ornate bi­sericeşti în preţ de 80 fl. v. a., ear’ har­nicul căpitan din institutul geografic din Viena, Georgiu Trica, colectând şi con­tribuind şi dînsul spre susnumitul scop, ne-a trimis suma de 26 fl. 50 cr., la care sumă au contribuit următorii stimaţi d-ni din Viena. Georgiu Trica sus nu­mitul căpitan a contribuit cu 5 fl. v. a., mult stimata’i domnă Dominica Trica 3 fl. fiii lor Alexandru şi Maria Trica cu câte 1 fl.; Pavel Boldea, paroch militar5 fl.; Grigorie Trailovici, major la insti­tutul militar geografic 2 fl. şi mult sti­mata lui doamnă Otilia Trailovici 1 fl.; Alexandru Lupu, colonel 2 fl.; Nistor Uscatu, oficial de cassă 1 fl.; Danii Po- liţiă; oficial la ministrul de resboiu 1 fl. ■ Iohan Michsescu 1 fl.; Petru Ghimbosiă’ oficial postai 1 fl.; Cojocariu, farmacist50 cr.; Dr. Lazar Popoviciu, medic 1 fl.; Dr. Emil Doctor, medic pract. 1 fl.; — deci pentru această faptă măroaţă cre­ştinească, primească sus numiţii domni şi pe această cale ferbinţile noastre mul­ţumiri, rugând pe bunul D-zeu ca să le dăruească vieaţă îndelungată, ca în viitor să poată pune şi îndemne şi pe alţii a contribui la atari fapte nobile creşti­neşti ear’ celor răposaţi în Domnul pentru cari s’au făcut darul sus numit zicem: fie-le ţărînă uşoară şi memoria neuitată!

în numele comitetului parochialNicolne Uhohcnch,

preot gr.-or.

Foamete în Croaţia. In urma exundărilor din luna trecută şi din cea curentă şi a viforelor ce au bântuit în. 9 ro»tia şi Slavonia, roada a fost ni­micită în multe ţinuturi, aşa, că popora- ţiunea o ameninţată de foamete. Pentru a lua mijloace de ajutorare, un grup al deputaţilor a recercat pe presidentul să exopereze dela M. Sa redeschiderea dietei. Dieta Croaţiei-Slavoniel fusese animată încă în 19 Februarie.

A T IS! Jttiffămpe iubiţii no­ştri cetitori, cari încă nu ne-au plătit abonamentulpentrria 2-a jumătate a anului acestuia, să grăbească cu trimiterea banilor, pentru-că altfel vom f i siliţi să nu le mai trimitem foaia.

a d m in is t r a ţ ia .*

„Asociaţiunea" la Panciova. Se j stie, că poporul român din părţile Pan- ciovei a gustat până acum mai puţin foloasele culturei noastre naţionale şi începe a-’şi uita datinele sale, ba chiar şi limba. Din pricina aceasta e mare bucuria noastră, când auzim, că şi în aceste părţi se va înfiinţa despărţământul »Asociaţiunei«. Precum soarele, ce lu­ceşte mândru pe cer, e de lipsă pentru toate făpturile de pe păment, aşa e de lipsă ca »Asociaţiunea« să-’şi reverse lumina culturală asupra poporului ro­mân din aceste părţi mărginaşe; Aceasta se poate face mai bine, dacă vom spri- gini cu toţii înfiinţarea despărţământului »Asociaţiunei« în părţile Panciovei. Co­mitetul central al »Asociaţiunei« a făcut paşii de lipsă pentru convocarea unei adunări de constituire a despărţămân­tului la Panciova, care se va şi ţine la 8 August st. n. Facem băgători de seamă pe ţeranii români din părţile Panciovei, ca se iee parte la adunarea de consti­tuire a despărţământului »Asociaţiunei«, căci aceea va fi de mare folos pentru ei.

.. P. Stoica.

Comoară plutitoare în aer. Ni-se scrie: în zilele acestea a fost tîrg de ţeară la Panciova, la care s’a dus şi o femeie din Omoliţa (comună lângă Du­năre) ducând o vacă bună spre vânzare. Femeia a vândut vaca cu preţul de 75 fl. şi bucuroasă de tîrgulfăcut umbla prin tîrg, voind se cumpere câte ceva. La un loc eată că-’i ese în cale un Jidov cu balonaşe roşii (beşici de gumi), cari pluteau în aer şi cumpăra dela el două balonaşe roşii. Ca să nu-’i scape balo- naşele în văzduh, ea lega capătul aţelor dela balonaşe de năframa din sîn, în care erau legaţi şi cei 75 fl. ce ’i-a că­pătat pe vacă şi pleca cătră casă. Dar’ în curend se ridica dinspre Dunăre un vânt, care luâ cu sine cele două ba­lonaşe ale femeiei, smulgând din sînul ei şi năframa cu cei 75 fl. Striga femeia după ajutor, dar’ nimeni nu-’i putea ajuta. Nişte gendarmi puseră puştile la ochi şi ţintiră spre balonaşe! Dar’ nu le nimeriră. în curend ele să ridi­cară atât de sus, de nu se mai vedeau. Astfel o păţi biata femeie.

Dacă careva dintre cetitorii »Foii Poporului« va afla aceste balonaşe, le poate ţinea, dar’ cei 75 fl. să facă bine să-’i trimită primăriei din Omoliţa.

p . s.*Adunări de-ale despărţemintelor

„Asociaţiunei“ se află conchemate la: Blaj, despărţământul XI. pe 1 August n.c.— Saschiz, despărţ. XXX. (Sighişoara) pe 6 August c. — Bocşa-romănă, despărţă­mântul »Bocşa« pe 3 Septemvrie c. — Re­ghinul-săsesc, despărţământul XXVI. pe 10 August. La aceasta adunare se vor da două premii, de câte 15 fl. unul, acelor învăţători din jurul Reghinului, cari au făcut frumoase înaintări cu coruri sau cu pomăritul şi grădinăritul. — Pi- anul-de-sus; despărţământul VI. (Sebeş) pe 6 August c. — Turda, despărţă- mentul XXXIII. (Turda) pe.6 August c., llia-de-Mureş, despărţământul VIII. pe 30 Iulie c. In Turda se va aranja din prilejul adunărei o petrecere de , vara, ear’ în Ilia se va da un concert şi petrecere. Sfătuim pe ţăranii noştri din aceste părţi să iee parte cât mai mulţi la adunări. .

Cărţi noue. A eşit de sub tipar o carte de însemnătate pentru bănci şi cu deosebire pentru membrii aleşi în direcţiunile băncilor noastre. Titlul ei

este: Drepturile, datorinţele şi respon~ sabilitatea membrilor de direcţiune, de A, Kormos, trad. de Constantin Pop, Sibiiu, 1899. Preţul 1 fl. 50 cr. Atragem luarea aminte a cetitorilor noştri asupra acestei cărţi. Dacă ea va fi primită bine,, precum credem, şi va fi spriginită în­destul, dl Pop va continua a traduce şi Drepturile etc. ale membrilor din comi­tetele de snpraveghere.

— Isvorul Precestii, canon de ru­găciune cătră Născătoarea de DumnezeuO cărticică de 32 pagini, cuprinzând ru­găciuni extrase din Pentecostar. Căr­ticică de bun folos pentru credincioşi. Se poate procura dela librăria Ciurcu în Braşov. Preţul 12 cr.

*Hymcn, Dl Aurel N.. Simtion, compta-

bilul cassei de păstrare >Nera< din Bozovici, se va cununa la 6 A ugust cu d-şoara Ana Băncilă, din Gerboveţ-

— Măriţi Tenase şi Ludovic Giurca îşi; v or 'serba cununia Duminecă, în 18/30 Iulie 189% la 4 ore d a , îri biserica gr.-or. din Totoiu.

*JPetofişi Saşii. La 31 Iulie se

împlinesc 50 de ani dela moartea poe­tului maghiar JPetofi, Căzut în lupta dela Sighişoara. Aniversarea morţei sale se va serba cu mare ceremonie, la Sighişoara. „K rons. Zeitung.ii pro­voacă pe Saşi se remână departe de

I această serbare, pentru-că are caracter | pronunţat politic.

Pustiirea unei familii. în Tarno- pol (Galiţia) un ţeran a dat băiatului să se joace, o bancnotă de 50 fl. Băiatul a mai cerut una, ca se aibă două, dar’ tatăl seu ’i-a zis că nu mai sunt. într’un ' moment când nu era supraveghiat, bă­iatul a făcut din bancnotă patru. Pen­tru aceasta tatăl seu s’a cătrănit aşa de tare, că cu o singură lovitură de săcure a crepat capul băiatului până la umeri. La vederea grozăveniei mama băiatului a căpătat gută de inimă şi a murit şi ea. Omul venindu-’şi în fire şi vă­zând ce a făcut, s’a spânzurat.

Dela Selişte. Bravii Sălişteni şi cu ei alăturea drăgălaşele Seliştene au făcut frumoase pregătiri pentru adunarea ge­nerală a »Societăiei pentru fond de tea­tru român*, ce se va ţine acum Dumi­necă şi în zilele următoare.

Corul Săliştenilor a ţinut Duminecă-o probă generală. — în presenţa unui mare măiestru de musică naţională. Suc­cesul a fost pe deplin mulţumitor.

Pentru banchet s’au angajat puteri destoinice. Pavilonul helveţian, unde se va ţine banchetul, va fi împodobit arti­stic cu flori şi cetini de brad.

La exposiţie vor fi mai multe obiecte vechi, foarte preţioase pentru studiarea desvoltărei portului naţional românesc.

Pentru petrecerile de seara comi­tetul aranjator a instalat lumina cu acetylen.

în tot decursul sărbărilor oaspeţii se vor delecta la cântecele mai multor ta­rafuri de lăutari, între cari două din Abrud (»banda lui Ghiuţ< în frunte!)

S’au anunţat deja o mulţime de oaspeţi şî din cele mai depărtate centre româneşti. Vor fi oaspeţi şi din România.

Sala festivă a şeoalei, unde se vor ţine adunările, e împodobită cu mobiliar nou şi elegant; cu ornamente neîntre­cute.

Localele aranjate pentru exposiţie; sunt tescuite de obiecte preţioase — al- tiţe şi fluturaşi; crătinţe şi pachioale — toate sunt mărturii neîntrecute despre arta ce o face femeia română numai cu acul şi cu firul.

în decursul sărbărilor oaspeţii vor' ave ocasie să vadă şî cum se ţese »pa-

, chiolul* — cea mai fină ţesătură — ° adevărată artă iscusită.

Nr. 29 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 3 4 7

Invitare de abonament.D e curând s ’a împlinit jum ăta­

tea dintâiu a anului curent şi „Foaia Poporului'1 a întrat în a doua jum ă­tate din anul al V lI -le a al vieţei sale.

Credincioasă programului seu şi menirei sale de a fi o făclie lumină­toare pentru talpa ţărei, pentru ţă­ranul român, e a -’şi va urmări mai departe scopul cu aceeaşi rîvnă, cu aceeaşi iubire şi interesare pentru toate afacerile, pentru toate lipsele poporului nostru, ca şi până acum.

D irecţiunea fo ilor noastre na­ţionale nisuind a face foaia tot m ai bană, m ai folositoare şi m ai corCspunz6toare trebuinţelor popo­ru lu i nostru, a an gajat none p u ­teri lucrătoare la foaie, atât p en ­tru partea econom ică, cât şi pentru celelalte părţi.

Astfel putem făgădui, că „Foaia Poporului" va fi pe zi ce m erge tot mai bună şi m ai folositoare. N oi nu cruţăm nici o jertfă, ca să putem da cetitorilor noştri o foaie în ade­văr bună şi făcută anume pentru trebuinţele lor, ear’ în schimb cerem să ni-se dee spriginul, chiar în m ă­sură mai mare ca până acum.

Astfel deschidem nou abona­m ent pentru „Foaia Poporului" p e jumătatea a doua a anului curent.

E a va eşl în aceeaşi mărim e ca şi până acum şi împodobită cu frumoase ilu stra ţii şi cu preţul de până aci»

Subscrisa adm inistraţie roagă pe toţi prietenii şi sp rigin itorii ace­stei foi, s6 o aboneze şi îndem ne şi pe alţii a o abona. P rin aceasta fac un lu cru bun şi folositor, de oare-ce unde întră „Foaia Poporu­lui", întră lum ina şi deşteprarea.

Adm inistraţiunea

„Foii Poporului".

P O S T A R E D A C Ţ IE IC. O. în Agârb. V ’ am scr is ; trimiteti

chitanţa după bani.Fără nume în Ampoiţa. Vite din R. în

parte nu se dau la noi.

>Rifus<. »La secere, este o lucrare prea 8 a Pentru publicat. Scrie înse mai departe.

.. în Deva. Adresaţi-ve pentru in for- , maţii la d-nii Petra-Petrescu în Braşov (filiala •Albinei.), Bas. Podoaba, Cluj (banca »E con o- m ul') şi Victor Tordăşianu, Sibiiu.

Ab. nr. 3549. Foaia despre care întrebi apare în Tîrgul-Jiului. Scrie acolo.

V. Qh. în Surduc (Iara). Adresează-te la societăţile noastre de negoţ, cum s â n t : »Con- ordia. la Sibiiu, .G lor ia , la Făget, .M ercu r .

eJ> etc. Poate vre-una să aibă lipsă de ucenic, nnrt ®}lguliar}- întârziat, dar ’ vom fo los i o tumUe 63 ’ Clliorana‘ în nrul viitor. Mul-

«a i F' B ‘ în Ferendia- Legea com. se află lan01; preţul 50 cr.

Pentru redacţie ţi editură responsabil: Andreiu Balteş.roprietar: Pentru „Tipografia* societate pe

acţiuni: V. H. Dressnandt.

Călindarul septâmânei.Zilele Călindarul vechin || Călind, nou | Soarele

Dam. a 6-a după Ros., g 1. 5, sft. 6. râs. ap.

Dam. 18 M. Iacliint şi Emil 30 Avdon 4 30 7 30Luni 19 Cuv. Macrina 31 Ignat L. 4 82j 7 28Marţi 20 (f) S Proroc Ilie 1 Aug. Petru 4 33 7 27Mere. 2 1 C. Simeon şi Ioan 2 Porţuncula 4 35 7 25Joi 22 f S. Maria Magdal. 3 Ştefan 4 36 7 24Vineri 23 Muc. Trofim 4 Dominic 4 37 7 23Sâmb. 21 Muceniţa Cristina 6 Mar. Şnee 4 38 7 22

Tîrgurile din săptămâna viitoare dopa cal. vechio.Luni, 19 Iu lie : Baţon, Papolcz.M arţi, 2 0 Iu l ie : Alpret, Agrihat (Egerhat), Basna,

Cluj, Miklosvâr, Porumbacul-stiperior (tîrg de vite), Sereda-MuriSşului, Sângeorgiu (comit. B.-NăsSud), Te-

v , rebeş, Vaida-rece.Joi, 2 2 Iulie'. Deva.Sâmbătă, 24; I u l ie : Băiuţ (Olâh-Lâpos-Bânya). Dum inecă, 2 5 I u l ie : Ocna-Sibiiului, PreşmSr.

Doi înveţăceis6 -primesc numai decât la domnul }

XX Ştefan Moga,^ franzelar (Weissbăcher), X

& Sibiiu, strada Trenului.$ [36] 1 - 3

______Cu preţ redus!

A apărut şi se află de vânzare la „Tipografia* societate pe acţiuni în Sibiiu

Şcoalelejlin Blaj.Studiu istorie

de

N i c o l a e B r â n z e u ,profesor la liceu l „I . C. Brătianu" în P iteşti.

Preţul redus dela I fl. la 50 cr.

Pentru porto postai îneă 8 cr. m ai mult.

Doi mari Metropolei ai RomânilorAndreio bar. de Şagana

Alexandra Sterca Şuluţin.— Portrete frumoase. —

Lucrate la Viena, înfototipie, fiecare separat, pe hârtfe fină de carton; sfint foarte potrivite

tablouri în casa fiecărui Român.Preţul unui exem plar 28 er.

Librăria „Tipografiei’*,soc. pe acţiuni, Sibiiu.

„Tipografia*1, societate pe act, in Sibiiu.

Portretullui

Dr. Gregoriu Silaşi,lucrat după o fotografie, tipărit pe carton fin în mărime de 24X 32 cm. se trimite francat

pentru 25 cr.

Librăria „Tipografiei", soc. pe acţioni.

„Concordia", societate comercială pe ac ţii, Sibiiupune in venzare £31J 7 - 1 2

un vin excelentgarantat curat, cu preţul de 4 0 cr. litrul!!

Se potriveşte adm irab il eu ape m inerale.

1 1 1 1 1 1 1 1 , 1 , ; 1 1 1 ; t M t % ♦

.TIPOGRAFIA", SOCIETATE PE ACŢIUNI. SIBIIU . ♦

Scrierile eminentului şi simpaticului poet ş i prosator

i

se afla de vânzare pe lângă preţurile originale şi anume:

, labil*e “ , poeste (1888— 1895), editura Carol Mflller 1896 fl 15 0„D a n “ , roman, editura librăriei E . Graeve & Comp. 1 8 94 (1 voi) fl 1 75„D a n “ , Biblioteca pentru toţi, 4 nri. editura Carol >Mflller 1896

2 volume & 32 cr. . . . . . . ra„Din goana yleţîi" , ediţi, m. (18»*) v v ‘ | ' fl j 7“ '.Din goana vieţii", (Bibliotcoa pentru toţi, s nri), edit. C. Maller 48 cr.Icoane Şterse" „„Tele, (Biblioteca pentru toţi), edit C. Maller 16 cr»U“ »“ de lupta-, ed. O. Militar, 1895 « , ", 1 ........................... ....... 1 .25t „ t-el mai nou volum de nuvele: '0W 9

„in v i i t o a r e nuvele, editura Miloşescu 1896 . . . fl j __Comandele s$ se adreseze:

„Tipografia", uooletate pe aoţinnl, Sibiiu.

Un tinerdin com una B erivoi, com itatul Făgăraş, în etate de 24 ani, bine făcut şi robust, având 2 clase la o şcoală civila, unicul fiiu la părinţi, posedând o avere în bani gata de fl. 1 0 .0 0 0 , mobile şi imobile aproxim. fl. 1 0 .0 0 0 , doreşte a se căsători cuo tinCrâ şi frumoasă fată tn etate de cel mult 20 ani, av6nd o zestre de cel i nţin 2 0 0 0 (1. Si cere ca fata tă fie deprinsă şi cu luciul de câmp.

Doritorii a se a d r e s a tot la administraţia „Foii P oporului".

[35] 1 - 1

Legături de snopi,;dovedite ca foarte excelente, din W r i t a b M i i e p * d e B acipa , product al fabrim lai M a t h f a s B e l l â n în JBaeş-Csâh, ,10;00. buc&ţi ?n longirce de câte 150 .cm 7 fl. 8 0 o r ..V -.-1.0-00 ;>»că.ţ|, îa ,decâte 130 cm 7 fl. 20 cr. lo c o ga ra d m S ib iiu , on în p a ch e te p ostu le spe date ■'francate, 2 fl. 10 Ctvper 200 bucăţi.de câte 150 cm lungime şi* 1 fl. 90 cr. aedeaşi în lungime de 130 cm:, v i n d e u n i c a

î ’ e p r e s e n t a n ţ ă p e i i t r u S i b i i u1 Direcţiunea districtuală

. a Reuniunei agricole săseşti în Sibiiu.i«2j 5 - 5

■ „Tipografia1*, soc, pe acţiani, Sibiin,

„ i s t o r i a T r a n s i l v a n i e i 14• • '•* • ăei '

O eorge Bariţin. .Monumentalul op al regretatului nostru isto­ric: , Părţi aloso din istoria Transilvaniei pe 200 ani cun urmă*, se poata prooura de acum

cu preţ redus l "3$s@ , -Volumul I. .- W-,

bro}. In loc de fl. 4.20 numai cu Jj. 2.50, leg. fl. 3.30. ; Volumul II.

Src?. In loc de II. 4.— numai cu fl. 2.— , leg. fl. 2.80■ Volumul HI. !

bre;. In loc de 11.2.80 numai cu II. 2.— , leg. fl. 2.80..... Opul întreg: --

fcrcf. In 3 voi. In loc de fl. 11.— numai cu fl. 5.50 = fese florini şi cincizeci cr. *. a., leg. fl. 8.60.

Aceasta carte n’ar fr’ ierkit;să Sipseescâ din;- casa aici unui bnc Rdioân

• ‘ C in e v oeş te să cunoască frumoasa ţeara a Ardealului, şi cu deosebire M unţii-- Apusenii patria lui Horia şi Iancu, să ceţească scrierile lui Silvestru Moldovan anume:

Ţeara-Noastră,descrierea părţilor sudice ale Transilvaniei fi Valea-Mureşului, apoi

: Zaranclul ş i j\1 u n ţ i i - A p i u - s c n i , ;Cu O ilnrtraţimii şi o şehiţă.'

. Descrierile sftut făcute în fel de călătorie, cu datinele şi porturile Românilor şi cu multe legende despre dealuri, cetăţi, isvoare ş. ia. ,

F eciire carte costă l fl. (şi 5 c.r. porto), în' Eomânia 3 lei. -=Toate ziarele noastre.au apreciat în cuvinte elogioase aceste'descrieri, unicele ce • Ie avem

despre Transilvania în limba romană. ; ■ . ..iÂya rom ânău, scrie între altele: ,

„Până astăzi n’a existat în limba română o descripţie a acestor regiuni atât de interesante din mai multe puncte de vedere. Dl Silvestru Moldovan a rSspuns deci-prin această publicaţiune unei trebuinţe ce într’adev&r se simţia la noi. Sperăm, că publicul cetitor va face acestei scrieri primirea .amabilă, pe-care,, o mentă. ....... -v ,; - - - ' i - ■ ~.'Jv .: '.î î.'.c ; ,, i Comande se pot face î a i • f

„Tipografiaa, soc. p e ‘ acţiuni, Sibiiu.

" : , M k ^ ' ^ v . ; J ; ;

fabrică de maşini agricole^.^IBIITLT' fabrică de maşini agricolei r o e o m a i u l ; ! p o n ( r u s a i s o i n i l d e t r e e r a t i T

Jffaşitiă îtnblătif, construcţie de vpu îmbunătăţită, .de mână şi pentru cai, învîrtitură, uşoară şi dura-f î lr a r«nrn fi tu n ' -bilitate mare, stabil, şi. portativ, cu şi fără . curăţituri.

> , .■ . . P rie r pa ten t p etitr ii erit'u'ţii şi sortat, mers uşbr şi «fără sgomot, curăţă complet bucatele; apoi iner sistem Backer şi CAnylon. • ' ‘ . .. • , .- .. - '■■■■' f * = • • ■ • - •

Scripeţe de diferite mărimi, stabile şi portative în diferite sisteme etc. etc. v ‘ S fori p r M” . . .

valoroasă şi lucrul

[12] 8—24

, ........... 7 ------, * „ v* in unmiio oiîjteuiţ} «iu. t?iu.portative eu una, dou8 sau mai multe roate .pentru apă, vapor sau motor. Construcţiunea cea mai ul cel mai solid- bcnsori de recunoştinţă pentru morile, vândute ce se află în lucrare îmi stau la disposiţie.

Singura agentură pentru Ardeal a renumitei, fabrici de m otoare de gaz

L a n g e n J W o l f î nr .

JLocotnobihil de benzin „Otto" este cel mai bun, mai ieftin si mai sigur motor pentru maşine.mntnruiiii «W b en zin „Otto“ e|ste , cel mai bun şi-mai, ieftin motor pentru mori. Costul ăcţiunei

J '* cr* Per oră, cu putere de 8 cai. în Ardeal sunt,deja multe mori cu motorul de benzin »Ottb«. '^ '• ;v Preţuri curente gratis şi franco. — întrebărilor se răspunde prompt şi uu plăcere.'— ---------- - - —

Preţuri moderate. P« • ' Condiţii avantajioase.