Violenţa la Adolescenţi.docx

7/21/2019 Violenţa la Adolescenţi.docx

http://slidepdf.com/reader/full/violenta-la-adolescentidocx 1/5

Violenţa la AdolescenţiPsih. Cdt. Ivanciu Ionut Gabriel

Însăşi denumirea acestui titlu ne infioară ! Este un avertisment care ne duce cu ndul la cevaroa"nic# la ceva ce ni se $oate %ntm$la chiar şi nouă. &ar unde' Cnd '

E(act %n şcoli# unde merem $entru a ne %mboăţi s$iritul# $entru a ne forma caracterul# $entru aaccede la cultură# $entru a ne termina studiile. &e ce un co$il ar $utea reacţiona violent' )otul $orneşte din co$ilărie# de la vrste fraede * contea"a +Cei şa$te ani de acasă+. Înco$ilărie familia şi educaţia acesteia %şi $un am$renta $e viitorul oricarui co$il. Cred că familiile se %m$art %n trei cateorii, familii orani"ate# cu simţul răs$underii $entrueducaţia co$iilor săi# şi familii mai $uţin interesate# care lasă co$ilul să se ada$te"e la viaţa făraă săintervină $rea mult.Violenţa î n r ândul tinerilor

Violenţa şi actele violente au existat de cnd lumea, asta nu mai reprezintă ceva nou pentru nimeni.

Este drept că acum o sută de ani, de exemplu, procentul actelor violente era mult mai scazut fa ţă de

perioada actuală.

Cauzele actuale ale comportamentelor violente

Un rol decisiv %n promovarea violenţei şi a actelor violente %n prezent %l au, f ăr ă echivoc, aproape

toate canalele TV. Nu trebuie dect să deschizi televizorul şi te trezeşti invadat de o mulţime de emisiuni ,

telenovele mioritice, filme seriale şi artistice cu %ncarcatur ă violentă. Nu o să mă apuc să dau acum

exemple, deoarece ştim exact despre ce e vorba. Bine%nţeles că unii “specialişti” ar spune că toate aceste

emisiuni au afişate “buline” şi atenţionări asupra radului, să!i spunem,” de periculozitate”" de exemplu# “

dupa $% ani cu acordul parinţilor or familia”, “interzis minorilor sub $& ani” etc" sau că oricine e liber să

schimbe canalul, %n realitate, nu e chiar aşa şi o să vedeti de ce#

Problema stă in felul următor:

! “părinţii or familia” nu prea mai au timp să!şi dea acordul, pentru că %n ziua de azi nu!şi mai pot

permite luxul să stea ore la televizor cu copiii, să selecteze ce e bun şi ce e rau iar ulterior să cenzureze,

deoarece trebuie să MUNCEASCĂ; iar cnd a'un acasă seara trziu, obosiţi si stresati, se duc să se

odihnească pentru că a doua zi s!o ia de la capat.

! se mai pleacă de la premiza sofistică ()raţionament reşit intenţionat* că tinerii au %ntelepciunea

necesar ă de a %nţelee şi a alee %ntre ce e bun şi ce e r ău; FAS! +ă nu uităm că si dacă ar fi aşa, mulţidintre tinerii aflaţi sub presiunea dezvoltării hormonale şi %mpinşi de curiozitatea rebelă şi nonconformismul

caracteristic vrstei, nu mai au cumpătul necesar de a analiza foarte bine şi a ndi %n termeni de

consecinţe.

altă sursă importantă potenţial eneratoare de comportamente violente o reprezintă 'ocurile pe

calculator. -ulte dintre ele au un conţinut de!a dreptul sneros. mare parte dintre copiii şi tinerii din

ziua de azi petrec foarte mult timp %n faţa calculatoarelor.

"e ce fac ei asta# de ce au ei nevoie de asa ceva$

pentru a umple un ol(vid* din viata lor

pentru a atrae inconstient atentia asupra nevoilor lor reale

pentru a evita confruntarea cu realitatea concreta.

ur si simplu, aceasta reprezinta lumea in care ei “detin” controlul. Toate astea au drept consecinta

directa depersonalizarea, instrainarea individului de viata reala, autentica.



%ipurile de violenta

/n acest subcapitol o sa trec in revista pe scurt principalele forme0tipuri de violenta, astfel incat oamenii sa

le poata diferentia"acestea sunt#

!violenta domestica este cea care cuprinde totalitatea actelor violente manifestate in interiorul familiilor de

baza, nucleare sau in cadrul relatiilor neleitime(concubina'* etc

!violenta sexuala se refera la orice tentativa0contact sexual nedorit(viol*!violenta psiholoica reprezinta deradarea permanenta si umilirea partenerei0partenerului, abuzul si0sau

santa'ul emotional folosit in manipularea si controlul partenerului.

!violenta verbala consta in 'iniri si referiri la adresa diferitelor persoane cu scopul de a le umili, santa'a,

derada, fapt care are drept scop constient si0sau inconstient scaderea increderii in fortele proprii si a

stimei de sine ale acestora.

&n afara cauzelor enumerate mai inainte' mai putem adau(a si cauze de ordin psi)olo(ic' cum ar fi:

!intr!o societate plina de nea'unsuri, tensiunea psihica acumulata depaseste uneori radul de

suportabilitate, iar atunci multi oameni pur si simplu clacheaza.

!in multe din cazuri, violenta si implicit comportamentele violente sunt invatate si intarite in familiile de

provenienta si, as indrazni sa spun, chiar valorizate la nivel micro de catre antura', iar la nivel macro de

societatea in sine. !tinerii copiaza prin imitatie directa asa!zisele modele existente in prezent.

!toleranta la frustrare v.s. toleranta scazuta la frustrare reprezinta alt factor important responsabil pentru

comportamentele violente.

!nevoia de stima si recunoastere in cadrul rupului de apartenenta(antura'ul*! e mai usor sa inspiri teama

decat respect, intele unii" “atunci cand nu mai ai ar(umente lo(ice incepe le(ea pumnului* Parazitii

!si nu in ultimul rand, traumele fizice dar mai ales psihice suferite de!a lunul vietii sau intr!o anumita

perioada, au darul de a dezvolta in individ! sa le spunem eneric! anumite raspunsuri si modalitati de a

reactiona la un anumit rad de pericol

1ert e ca traim intr!o lume dura cu reuli la fel de dure si fiecare om ar fi de dorit(pentru binele sau si al

omenirii in extenso* sa aiba ri'a in primul rand de el insusi, pentru ca, aceasta lume/societate in care

fiintam nu va varsa nici macar o lacrima pentru dramele noastre ,si asa a fost dintodeauna. oate

ca in acest articol am fost mai incisiv ca oricand, dar asa cum v!am obisnuit, imi place sa spun lucrurilor

pe nume si nu sa ma ascund in spatele unor cuvinte frumoase doar de draul de a mai posta ceva pe net.

/ncerc prin tot ceea ce fac sa tra un semnal de alarma asupra multor pericole care” pandesc dupa colt”

si sa a'ut asa cum pot eu mai bine.

+i inca ceva# dupa toate cele spuse pana acum, fac o umila recomandare pentru copii, tineri si adulti, si

anume sa!si faca timp pentru a viziona un film artistic pe care eu il consider o capodopera a

cinematorafiei americane" el se numeste “ Poveste din +ron,”, din distributie facand parte un monstru

sacru si anume 2obert de Niro.

Com$ortamentul aresiv a evoluat ca $arte a strateiei re$roductive a bărbaţilor# deci nu ar trebui să nesur$rindă că cel mai %nalt rad de aresivitate le este $ro$riu bărbaţilor tineri# adolescenţilor# care seaflă %n $erioada ma(imei activităţi se(uale. &acă aruncăm o $rivire asu$ra -ocurilor şi -ucăriilor $referate de băieţi %ncă din $rimii ani de şcoală# vom desco$eri că o bună $arte dintre ele au cone(iunecu simularea vnătorii# a ră"boiului şi a lu$tei. Pnă la a$ariţia calculatoarelor# co$iii erau foarteinventivi %n meşterirea diferitelor arme şi orani"area -ocurilor belicoase. Acum# %n era calculatoarelor# -ocurile video violente şi ră"boaiele virtuale au devenit $referatele băieţilor.



În adolescenţă# caracterul belicos al băieţilor devine mult mai evident. confirmă att numeroaseledate statistice# care indică o mai mare incidenţă a ca"urilor de violenţă %n rndul tinerilor# ct şi sim$laconstatare a fa$tului că ma-oritatea ră"boaielor şi a conflictelor au fost orani"ate cu $artici$area $re$onderentă a $ersoanelor fi"ic active# du$ă cum relatea"ă şi cele mai vechi manuscrise istorice. Criminoloii observaseră şi ei că media vrstei la care bărbaţii comit cel mai des infracţiuni se află %n

$ro(imitatea celei de /0 de ani şi acest as$ect com$ortamental este $ractic invariabil la toate culturileşi %n toate $erioadele istorice. În leătură cu aceste corelaţii# unii cercetători au $ro$us termenul de12indrom al 3ărbatului )năr4 516oun 7ale 28ndrome49# $entru a descrie fenomenul $artici$ării $redominante a adolescenţilor şi tinerilor %n acţiuni ce im$lică violenţă. &in $unctul de VE&E:E al $siholoiei evoluţioniste# combativitatea şi $redis$o"iţia s$re violenţă a tinerilor de astă"i re$re"intă oreflectare a com$ortamentului arhaic de $o"iţionare ierarhică şi de căutare a $artenerelor se(uale#lucru care nu $utea fi reali"at %n tim$urile $reistorice dect doar $rin lu$tă şi cucerire. Într;un fel#aresivitatea tinerilor era o formă de evitare a 1morţii re$roductive4* aresivitatea %nsemna şi risc# darşi şanse de a lăsa urmaşi. Cu toate că manifestarea aresivităţii %şi atine a$oeul %n adolescenţă şi %n

$erioada tinereţii# oamenii %nce$ să;şi demonstre"e $rimele trăsături aresive de la o vrstă mult maitim$urie. &e-a la vrsta de /;< ani $ot fi identificate manifestări vădite de com$ortament aresiv#%nainte ca res$ectivii co$ii să fi $reluat vreun model social de la $ărinţii lor. Preşcolarii şi minorii seim$lică mai des dect oricine %n tot felul de -ocuri ce $resu$un lovituri# ciocniri# atitudini combative şimanifestă# $er ansamblu# o hi$eractivitate debordantă. Aresiunile lor nu sunt %nsă %ntr;att dedăunătoare %nct să tre"ească %nri-orarea adulţilor# de aceea aceşti minori nu $ar a fi aresivi %n%nţelesul de$lin al cuvntului. =a această vrstă# $rimele semne ale com$ortamentului aresiv sunt dereulă trecute cu vederea 5şi astfel# adeseori# se $ierde o eta$ă $rielnică $entru educarea adecvată aco$iilor9. dată cu maturi"area fi"ică şi se(uală# %n $erioada de adolescenţă 5a$ro(imativ %ntre >/ şi />ani9# aresivitatea şi combativitatea lor are de acum un im$act real# ei se $ot im$lica %n acte de

delincvenţă# a$lică $rocedee de teroare $siholoică asu$ra altor semeni# aresea"ă fi"ic# $ot cau"atraume rave şi# %n eneral# sunt a$ţi să fie antrenaţi %n cam$anii ră"boinice serioase. ?iind de-a dificilde relat şi de stă$nit# aresivitatea adolescentină devine o $roblemă socială* iar şcoala este $rinci$alul $olion de manifestare a acestei aresivităţi. @n studiu socioloic efectuat %n oraşul rusescEaterinbur %n >BBB# $rintre elevii de ><;> ani# a scos %n evidenţă un nivel %nri-orător de %nalt alviolenţei verbale şi fi"ice %n relaţiile e(istente %ntre adolescenţi. D#F dintre cei intervievaţi audeclarat că au fost hărţuiţi şi ameninţaţi verbal. ?iecare al treilea adolescent a fost aresat fi"ic 5fetelefiind aresate inclusiv se(ual9. ?iecare al $atrulea 5/#F9 a fost -efuit sau i s;au furat bani şi bunuri.În eneral# o bună $arte dintre adolescenţi au im$resia că trăiesc %ntr;un mediu violent# unde $o"iţiilestatutare şi de autoafirmare se dobndesc $rin forţa fi"ică şi $rin dominare aresivă. @n asemeneatablou statistic este ti$ic $entru ma-oritatea şcolilor din lume.

&e ce ne;ar sur$rinde violenţa la şcoală# dacă# se ştie# aresiuni se $roduc şi %ntre $ereţii casei# %nfamilie# %ntre fraţi şi surori. Potrivit unor studii# >H din adolescenţi au mărturisit că au fost abu"aţifi"ic acasă# de soră sau frate. În unele ţări occidentale# $recum 7area 3ritanie# B adolescenţi din >0acu"ă diverse abu"uri de care au $arte la şcoală sau %n stradă. În 2tatele @nite# F dintre fete şi DB



dintre băieţi au mărturisit că au fost hărţuiţi* din >0 adolescenţi au afirmat că sunt martori ai cel $uţinunei %ncăierări %n şcoală* %n fiecare "i# >0.000 de elevi nu se duc la şcoală din cau"a fricii de a fiviolentaţi. Chiar şi %n cadrul relaţiilor romantice dintre adolescenţi# violenţa este $re"entă. ?iecare acincea fată şi fiecare al şaselea băiat au fost aresaţi de $artenerul lor romantic 5datin aression9.?recvent# aresarea $artenerului este $recedată de consumul de alcool# drouri# sau este asociată cu

de$resia. Procenta-ul att de mare al adolescenţilor im$licaţi %n acte de violenţă cu $artenerii romanticis$oreşte riscul ca acest model com$ortamental să fie şi mai răs$ndit %n relaţiile con-uale aleadulţilor. )ot %n 2@A# conform unui studiu socioloic $re"entat %n /0>># circa 0 dintre toţi tineriidin această ţară care au %m$linit / de ani au fost măcar o dată reţinuţi de $oliţie# $entru %ncălcări mairave dect# de e(em$lu# aresivitatea %n trafic. E o cifră sur$rin"ător de mare fiecare al treilea tnăramerican a fost %n arestul $oliţiei! @nul dintre coautorii studiului# criminoloul 2haJn 3ushJa8# adeclarat că estimările au arătat $ro$orţia reală a $ersoanelor care comit delincvenţe şi această $ro$orţieeste mult mai mare dect ma-oritatea oamenilor %şi $uteau %nchi$ui. Este im$ortant de subliniat cătinerii $ot manifesta un rad %nalt de aresivitate indiferent de mediul social din care $rovin e destul

să se $roducă formarea unor ru$uri de adolescenţi# li$siţi de su$raveherea $ărinţilor sau adulţilor# casă a$ară riscurile comiterii unor acte violente din $artea acestor ru$uri. Altfel "is# fa$tul %nsuşi că auformat un ru$ al lor# le induce tinerilor membri ai acestor ru$uri un com$ortament violent şi chiardelincvent. cercetare socioloică lonitudinală 5de şase ani9 efectuată asu$ra unui eşantion din >000de co$ii canadieni 5cu vrstele de la / la >> ani9 a de"văluit că aresivitatea este o trăsătură neuniformdistribuită# adică radul de aresivitate varia"ă de la un co$il la altul. A$ro(imativ o treime dintreco$iii investiaţi 5>9 dau dovadă de un com$ortament com$arativ $aşnic# -umătate dintre ei 5K/9sunt mai aresivi %n co$ilărie# dar a$oi se tem$erea"ă %n adolescenţă# %n tim$ ce a şasea $arte dintre ei5>9# ma-oritatea din familii nefavorabile# manifestă o aresivitate %naltă constantă# care se $ăstrea"ăşi atunci cnd se maturi"ea"ă. În eneral# s;au acumulat suficiente date $entru a remarca fa$tul

comiterii ma-orităţii actelor violente de către o minoritate relativ mică de bărbaţi tineri 5unii $siho$aţi#dar ma-oritatea $erfect sănătoşi9. Ei nu au frică sau re$ulsie faţă de violenţă# iar atunci cnd sunt $artea unor ru$ări %narmate# este ct se $oate de siur că trăiesc satisfacţia de a decide viaţa şi moarteaaltor oameni. În acest mod# ei %ncearcă să;şi s$orească statutul ierarhic# o fac $e rebelii %n ra$ort cusistemul social# $artici$ă la violuri %n ru$# acce$tă să decadă moral şi $siholoic de draulmanifestării ne%nrădite a $ornirilor instinctuale. Este alarmant că %n ma-oritatea societăţilorcontem$orane nu s;a reuşit elaborarea unor metode eficiente de control a aresivităţii adolescenţilor.Indivi"ii cu $redis$o"iţie s$re violenţă nu sunt su$uşi vreunei educaţii s$eciali"ate şi# dre$t urmare# ei%şi e(teriori"ea"ă năravul %n $ublic 5%n stradă# la şcoală9 şi reuşesc să;i 1contamine"e $siholoic4 $emulţi dintre semenii lor* raţie aresivităţii# aceşti indivi"i devin lideri de ru$ şi model de urmat. Înunele ţări tabloul criminoen a 1%ntinerit4 şi lucrurile au devenit att de rave# %nct se vorbeşte des$reo 1e$idemie a cru"imii4 $rintre adolescenţi* ei comit crime care %n alte vremuri ar fi $ărut dene%nchi$uit. &e e(em$lu# %n oraşele din cele mai diverse ţări# ca :usia# :omnia# :e$ublica 7oldova#=ituania# 7area 3ritanie ş.a.# sunt %n re$etate rnduri %nreistrate ca"uri cnd oamenii fără adă$ost aufost hărţuiţi# torturaţi# incendiaţi de vii# omorţi# deca$itaţi de bande formate din adolescenţi 5sau dinco$ii de doar >0;>/ ani9. 2tatutul de indivi"i marinali"aţi $e care %l au oamenii fără adă$ost %itransformă %n victime uşoare $entru adolescenţii cu %nclinaţii s$re delincvenţă* aceştia %şi descarcă



aresivitatea %n cel mai cum$lit mod $osibil# scă$nd adeseori de sub urmărirea $enală. sim$lădocumentare $rivind statistica şi s$ecificul violenţei adolescentine %n diferite ţări ale lumii ne $ermitesă ne facem o im$resie destul de e($licită des$re adevărata am$loare a fenomenului. În 2@A# %n numaiun deceniu# din >BF< $nă %n >BB<# numărul uciaşilor tineri a s$orit de tocmai trei ori. Lu ştim cumva fi societatea de mine# %nsă eneraţiile de a"i nu ins$iră %ncredere %ntr;o lume mai cultă şi mai

$aşnică. :ealitatea e mai ravă dect ne %nchi$uim.

Documents

Violenţa la Adolescenţi.docx