Universitatea “Dimitrie Cantemir”Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei Fundamentele Psihologiei

Visul

Cordos Gelu Razvan

Kovacs Carolina Orban Csaba Daniel Anul 1

Visul, le fel ca si somnul, a fost categorisit ca si stare modificata a constientului dar este mai complex decat somnul. Complexitatea visului este determinata direct de intrebarile care au ridicat existentialitatea lui in fata cercetatorilor: care este natura visului? Ce functii indeplineste el? Cum poate fi el studiat in mod obiectiv? Cum au fost explicate visele? Pot fi visele controlate?Visul ca stare de mentatie sau natura psihica a visului

Mecanismele psihice puse in functiune in timpul visului arata ca visul este o forma de mentatie, de activitate a creierului care, in functie de evolutia fazelor somnului, poate lua caracter regresiv sau nonregresiv. Succesiunea fazelor este urmatoarea: mentatie neregresiva (in portiunea pretimpurie a debutului somnului); mentatie regresiva (ceva mai tarziu); mentatie neregresiva, care reprezinta, in esenta, trei stari distincte ale Eului (Eul intact; Eul destructuralizat; Eul restructuralizat). Foulkes si Vogel (1974), au aratat ca fiecarei stari ale Eului ii este atribuita o corelata fiziologica. Astfel ,Eul intact se coreleaza cu EEG alfa, Eul destructurat cu aspecte EEG de stadiu A, Eul “restructurat” cu aspecte EEG de stadiu B. Existenta acestor stari de mentatie in timpul visulu i-a condus pe unii autori spre afirmarea legaturii dintre vis si unele capacitati parapsihologice ale oamenilor (capacitati telepatice).

Insasi psihologia trateaza visul ca pe o forma a imaginatiei involuntare (cand este vorba de visul din timpul noptii sau visul de reverie – visarea cu ochii deschisi) sau a imaginatiei vuluntare (cand avem de-a face cu asa numitul vis de perspectiva).

Unii autori au avantajat existenta imaginilor in vis, chiar daca au sesizat existenta a doua tipuri de imagini. Max Simon afirma deja in 1888 ca “visul consta esentialmente din producerea de imagini cerebrale”, unele dintre ele fiind pur senzoriale (in vis vedem, auzim) altele fiind imagini-semne (deoarece presupun asociatii de idei). Caracterul vizual-halucinatoriu intens conturat, bazat pe imagini stralucitoare, deformate, distorsionate, insa intens elaborate, a fost subliniat ca nota esentiala, a visului si de alti autori (Dement , 1966). Cei mai multi cercetatori au sesizat si argumentat insa natura ideativa a visului, faptul ca el reprezinta o forma aparte, particulara de gandire, asa numita gandire in imagini sau gandirea onirica, ce opereaza cu coduri figurative, preponderent vizuale. Freud afirma :” Visul nu este altceva decat rezultatul procesului de elaborare onirica: el este deci forma pe care acest proces o imprima ideilor latente”. Si pentru Jung visul este o ”gandire onirica”, individualizata prin operarea cu parabole, simboluri, arhetipuri. “Visul reprezinta in esenta o gandire simbolica... Visul este un limbaj simbolic in care universul este trit pe baza procesului de participare si identificare.” (Biberi, 1970).

2)Andrei Cosmovici(2005), Psihologie Generala , Editura Polirom,Iasi, pag.73

Visul – pertubator sau protector al somnului?

Visul este legat de somn, de cele mai multe ori, ca si o a treia stare de constiinta, celelalte doua fiind veghea si somnul.

Dupa Freud visul indeplineste mai multe functii, cum ar fi:

- functia hedonica (permite realizarea dorintelor)

- Functia protectoare a eului constient de presiunea pulsiunilor refulate.

- Functia comunicativa ( visul asigura comunicarea intre constient si inconstient)

- Functia sintetizatoare (reuneste memoria infantila cu experienta de viata si mostenirea arhaica)

Dupa Jung visul indeplineste urmatoarele functii:

- Functia compensatoare (ajuta la restabilirea echilibrului psihologic cu ajutorul unui material oniric)

- Functia premonitorie (smnalizeaza pericolele viitoare)

- Functia simbolica (visul exprima prin simboluri, cel mai specific simbol al lui fiind limbajul)

- Functia de comunicare (prin el se exprima inconstientul)

- Functia reductiva (fragmenteaza, dezagrega, depreciaza, micsoreaza, distruge uneori imaginea de sine constienta. O readuce la real)

- Functia integratoare (visul unifica subsistemele din care este formata personalitatea si mai ales psihismul constient cu cel inconstient)

Dupa Bourguignon si Humery functiile visului sunt sistematizate in patru categorii in felul urmator:

- Functia de stimulare (el stimuleaza din interior, avand valoare de stimul endogen si substituindu-se astfel stimulilor specifici starii de veghe, asa incat se poate aprecia ca reprezinta o stare aparte de “trezire”)

- Functia de descarcare (sustinuta mai ales de Freud, care afirma ca “visul descarca spiritul, ca o supapa”; in psihanaliza, prin vis se descarca tensiunile nascute din placerea sexuala, pe calea implinirii, a realizarii lui halucinatorii)

- Functia de substitutie (prins vis se substituie privarea senzoriala rpodusa de somn)

- Functia de legatura (visul “leaga” intre ele urmele lasate de viata constienta; ca urmare a acestor legaturi, visul capata o oarecare orientare si un sens

Metode obiective de studiere a visului

La inceputul cautarii pentru raspunsuri la intrebarea “care sunt indicatorii ibiectivi pe baza carora am putea studia visul”, oamenii de stiinta s-au baza doar pe relatarile subiective ale subiectilor.

Dar mai incoace deja s-au descoperit unele mijloace experimentale, obiective cu care se putea demonstra prezenta visului.

De un real folos in acest sens au fost miscarile corpului si miscarile ochilor din timpul somnului. Aserinski lucrand cu un student sub indrumarea lui Kleitman, prin anii 1950, observa aparitia unor miscari oculare in timpul somnului, insotite de modificari fiziologice (cardiace,respiratorii, motorii, etc.) ce survin ciclic. Miscarile oculare erau de doua feluri : REM (rapid eye movement) si NREM (non rapid eye movement). REM sunt miscari bruste cu durata de 0.1-0.2 secunde, sincrone bilateral, cu aparitii singulare in timpul noptii, sau in grupuri, cu o durata maxima de 3-50 minute. NREM erau lente, pendulare, de cele mai multe ori asimetrice bilateral, cu o durata de 3-4 secunde si o frecventa de 1-15 minute. Trezind subiectii in timpu REM, autorul constata ca in 20 din 27 de treziri subiectii relateaza ca au visat si chiar isi reamintesc visul. Trezind subiectii in timpul NREM, se constata ca doar 2 cazuri din 27 de treziri subiectii isi aduc aminte de vis. Urmand aceste date s-a ajuns la concluzia ca miscarile oculare sunt strans legate de activitatea onirica. Somnul cu vise s-a numit Somn-REM, iar cel fara vis s-a numit Somn-NREM.

Comparand rezultatele electrooculogramelor cu encefalogramele s-a ajuns la o noua concluzie: REM apar in stadiul 1, cand tabloul bioelectric al creierului se caracterizeaza prin voltaj redus, prin absenta fusurilor sau undelor lente. Asadar, visul nu apare imediat dupa starea de veghe, caracterizata prin unde alfa, cand nu exista REM, ci in timpul stadiului 1.

NREM apar in perioadele de inceput ale somnului sau in cele de somn profund, pe cand REM apar ciclic in fazele de somn superficial din cursul noptii. De aici s-a tras concluzia ca visele sunt caracteristice fazelor de somn superficial si nu celor de somn profund. In figura asta puteti observa corelatia dintre miscarile globilor oculari, somnul REM si primul stadiu al somnului.

Somnul lent-usor poate fi caracterizat prin miscari ale ochilor, respiratie neregulata, erectie peniana, EEG caracteristic starii de veghe, pe cand somnul profund este caracterizat prin paralizie si subiectul este greu de trezit. Deci visele apar in timpul somnului “paradoxal” (Michael Jouvet), cand caracteristicile somnului se contrazic (combinatie intre somn profund si starea de veghe).

Dar acum, revenind la obiectul psihologic, somnul reprezinta o importanta deosebita referindu-se la continutul visului. Freud deosebea un continut manifest al visului, acesta fiind altceva decat naratiunea visului, si un continut latent, ce se referea la aspectele sau ideile ascunse ale visului. Transformarea visului latent in vis manifest este denumita elaborarea visului, pe cand activitatea inversa duce de la visul manifest la cel latent, interpretarea visului.Consideram ca importanta pentru analiza visului ca forma modificata a constiintei este elaborarea lui. Freud face o analiza magistrala a efectelor procesului de elaborare a viselor. Aceste efecte sunt urmatoarele: condensarea visului, ceea ce inseamna ca continutul visului manifest este mai redus decat cel al visului latent, ca el reprezinta, dupa cum se exprima Freud “un fel de traducere abreviata a acestuia”, fapt realizabil prin: eliminareau unor elemente latente; conservarea unor fragmente din anumite ansambluri ale visului latent; fuzionarea in visul manifest a elementelor cu trasaturi comune; deplasarea, care consta in inlocuirea unui element nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive, ci prin ceva mai indepartat, printr-o aluzie, sau in transferarea accentului de pe un element important pe altele mai putin importante, ceea ce face ca visul sa fie altfel centrat si ca urmare straniu; transformarea regresiva a ideii in imagine senzoriala (vizuala), aceasta realizandu-se prin inversarea sensului, a situatiilor, a relatiilor, a persoanelor, prin inlocuirea cu contrarii. Semnificatia acestor mecanisme psihice este cu atat mai mare cu cat ele nu explica doar visele, ci sunt “prototipuri pentru modalitatile de producere a simptomelor nevrotice” (Freud, 1980, p. 181). Observandu-se faptul ca fiecare dorinta, viata zilnica si stresul influenteaza visul fiecarei persoane, s-a ajuns la concluzia ca fiecare persoana are alt mod de a filtra informatia din viata sa de zi cu zi in proprile-i vise. Din acest punct de vedere, tipica este teoria extensiunii visului la viata lucida.

Rita L. Atkinson ,Richard C. Atkinson,Edward E. Smith ,Daryl J.Bem (2002),

Introducere in psihologie, Editura Tehnica,Bucuresti,pag.260

Mai recent s-a elaborat metoda masurarii bizarului din vise. Au fost stabilite trei caracteristici calitative ale bizarului din vise:

- Incongruenta (nepotrivirea figurilor persoanelor, obiectivelor, actiunilor sau decorurilor)

- Discontinuitatea (schimbari bruste in aceste figuri, rezultand in intreruperi ale stabilitatii orientative);

- Nesiguranta cognitiva (faptul ca figurile sunt extrem de vagi).

Intr-un final s-a ajuns la concluzia existentei unei gramatici transformative care constrange tipurile de transformari ce pot avea loc.

Cum au fost explicate visele?

- Teoria Psihanalitica

Probabil este cea mai veche teorie, cea mai cunoscuta, dar si cea mai putin fundamentata. Freud spunea ca sunt mai multe tipuri de vise, cele care au logica, care au legatura cu viata noastra de zi cu zi ( acelea fiind visele constientului), iar cele care nu au nici o logica, ca si cand nu au nici o legatura cu viata noastra (acelea sunt visele inconstientului). Cand avem un vis al inconstientului, in unele situatii, ne sunt prezentate dorintele si visele noastre refulate, care intr-un moment de slabiciune a Eului, isi fac simtita prezenta in vis. Freud spunea ca visul nu este altceva decat un “mesaj al inconstientului”, iari nterpretarea viselor , calea “regala” a cunoasterii inconstientului.

- Teoria visului ca reproducator al realitatii

In teoria aceaste se crede ca visul este rezultatul unei stimulari ce actioneaza in prezent asupra receptorilor interni si externi reactualizand urmele excitatiilor trecute. Asadar, materialul combinarilor este “obisnuit”, el aflandu-se in experienta de viata a individului, numai combinarea ca atare fiind “neobisnuita”. Nenumarate experiente au aratat ca anumiti stimuli (acustici, termici, electrici, etc), aplicati individului in timpul somnului, sunt integrati

in continutul viselor. Asadar, putem conchide alaturi de alti autori ca visul reprezinta un ansamblu de “secvente” vechi, intr-un “montaj” nou.

- Teoria schemei mintale

Dupa parerea autorului roman, elementul comun tuturor viselor il reprezinta ceea ce el numeste chema mintala in functie de care se regleaza structurile onirice ale subconstientului. Schema reprezinta principiul oniric polivalent de organizare,i principiul ordonator unic fiecarui vis, care dispune de un imens rol functional in elaborarea visului. Schemele sunt perdominant de natura cognitiva, afectiva si cenestezica. Ele sunt in acelasi timp principiu dinamic, dar si fond emotional, primul selectionand imaginile,ordonandu-le, al doilea dand dimensiunea adancimii si tonalitatea.

- Teoria neurala

A fost formulata de Rose (1976). Visele erau explicate ca fiind rezultatul impulsurilor creierului. In timpul somnului, impulsurile intamplatoare ale creierului reactiveaza o serie de secvente stocate in memorie, le asociaza si genereaza astfel visele. Dar in aceasta teorie este vaga deoarece nu s-a putut demonstra de ce in anumite vise subiectul intalneste persoane/locuri pe care nu le-a vazut inca.

- Teoria sintezei activatoare

Hobson si McCarley (1977) considerau ca nivelul inalt al activitatii corticale din timpului somnului REM nu este determinat de simturi si de excitatiile venite de la acestea, ci este generat din interior, de o forma de zgomot neuronal. Visele sunt determinate de incercarea creierului de a interpreta sunetele sau impulsurile neuronale. Cum insa unii centri sunt inhibati sau blocati, creierul face o sinteza incompleta, haotica.

- Teoria uitarii

Este tot de natura neurofiziologica. Crick si Mitchinson (1983) au aratat ca in timpul somnului, cand sinapsele sunt modificate, cortexul primeste comenzi de la trunchiul cerebral, unele comenzi fiind retinute, iar altele, mai ales cele nedorite, eliminate. Cei doi autori sugereaza ca rolul somnului REM este de a indeparta sau uita informatiile nedorite.

- Teoria visului reorganizator al structurilor mintale

Ornstein (1986) sustine ca visul contribuie la consolidarea invatarii. Timpul de visare este utilizat de creier ca timp pentru reorganizarea propriilor sale structurim intale. Ca argument

se aduce cresterea perioadelor REM dupa ce oamenilor li s-au dat spre rezolvare sarcini dificile.

Desi toate aceste teorii reusesc sa cuprinda fiecare o anumita latura a visului, nici una dintre ele nu ofera o explicatie completa a fenomenului neuropsihologic.

Pot fi visele controlate?

Multa vreme s-a crezut ca visele cu continuturi si stari emotionale negative, deranjante, sunt de neevitat. Mai recent insa, aceasta prezumite a inceput sa-si etaleze slabiciunea. Datele etnologice arata ca in unele culturi exista posibilitatea controlarii viselor, continului acestora putand fi dirijat prin procese de educatie.

Controlul viselor poate fi utilizat si ca tehnica terapeutica. Daca o persoana reuseste sa-si incorporeze in vis mai multe solutii contructive, ea si-ar putea ameliora imaginea de sine. Uneori, o simpla discutie purtata inaintea somnului cu persoana respectiva referitor la solutiile constructive este suficienta pentru a o face pe aceasta sa-si incorporeze solutiile respective in vis. Este greu de presupus in ce masura manipularea in acest mod a viselor influenteaza viata reala. Totusi, efectele ei nu trebuie subestimate.

Cel mai important mod de a controla constient visele il reprezinta visul lucid . La Berge (1980. 1981) defineste visarea lucida ca fiind fenomenul de visare prezent la o persoana care este constienta ca viseaza. Asa dezcrie La Berge un visator lucid: persoana care se afla in deplinatatea facultatilor sale, active in mod normal in starea de veghe fiind scapabil sa rationeze clar, sa-si reaminteasca liber, sa actioneze voluntar ca urmare a reflectiei, toate acestea in timp ce continua sa viseze viu, activ.

Rita L. Atkinson ,Richard C. Atkinson,Edward E. Smith ,Daryl J.Bem (2002),

Introducere in psihologie, Editura Tehnica,Bucuresti,pag.256

Visele lucide au un continut foarte variat:

- Senzorial si perceptual : s-au facut experimente pentru fiecare modalitate senzoriala, incercandu-se diferentierea viselor lucide de cele non-lucide)

- Emotional : s-a constatat ca initierea si trairea visarii lucide este insotita de o intensificare a trairilor emotionale, mai ales a celor pozitive, aparand senzatia de deplina libertate

- Cognitiv : au fost investigate memoria, claritatea rationamentelor, caracterul bizar, asocierile, experimentele aratand ca visarea lucida se afla intr-o pozitie de mijloc intre starea de veghe si visul non-lucid).

La Berge pretinde ca visle lucide ii ofera individului ocazia de a rezolva anumite conflicte din timpul somnului, in masura in care aceste sunt emotional satisfacatoare. In aceste conditii, unele procedee si tehnici de inducere a viselor lucide capata o importanta deosebita. Printre aceste , cu cea mai marefrecventa sunt utilizate: excitatiile din pre-somn in vederea dezvoltarii unor seturi cognitive care se continua in somn si transpar in vise; focalizarea intentiei (prin meditatie); autosugestia; hipnoza; inducerea visului lucid la un moment al somnului REM.

Cateva curiozitati despre vis:

1. Uitam 90% din vise

In 5 minute de la trezire, jumatate din visele noastre sunt uitate. In 10 minute, 90% dispar.

2. Si nevazatorii viseaza

Oamenii ce-si pierd vederea dupa nastere pot vedea imagini in visele lor. Cei ce se nasc fara vedere nu vad imagini in visele lor, dar par la fel de reale toate celelalte simturi: sunetul, mirosul, simtul tactil si emotiile.

3. Cu totii visam

Daca credeti ca nu visati, va inselati! Doar va uitati visele. Orice fiinta umana viseaza (exceptie fac doar cazurile extreme de tulburari psihologice).

4. In vise noi nu vedem decat fete, dar asta e ceva ce deja stim

Mintea noastra nu inventeaza fete, in vise vedem fete adevarate de oameni pe care i-am vazut in timpul vietii dar nu stim sau nu ne amintim ca le-am vazut. Cu totii vedem sute de mii de fete de-a lungul vietii, asa ca avem o rezerva fara sfarsit de caractere pentru creierul nostru ce le foloseste in timpul viselor.

5. Nu toata lumea viseaza in culori

Un procent de 12% viseaza numai in alb si negru. Restul viseaza color. Studii ce s-au desfasurat din 1915 pana in 1950 sustin ca majoritatea viselor erau in alb si negru, dar aceste rezultate au inceput sa se schimbe cu anii ’60. Astazi, doar 4,4% din visele celor sub 25 de ani sunt in alb si negru. Studii recente sugereaza ca aceste schimbari pot fi corelate cu trecerea la televiziune, filme si media color.

6. Visele sunt simbolice

Daca visati despre anumite subiecte trebuie sa stiti ca adesea nu este vorba exact despre ele. Visele vorbesc intr-un mod extrem de simbolic. Orice simbol ati crede ca a fost ales in visul vostru, cel mai adesea nu despre el e vorba in visele voastre.

7. Emotii

Cea mai comuna emotie experimentata in vis este anxietatea. Emotiile negative sunt mai intalnite in vis decat cele pozitive.

8. Visele recurente

In timp ce continutul celor mai multe vise este intalnit numai o data, cei mai multi dintre noi experimentam visele cu repetitie, sau vise a caror poveste se repeta in alte momente ale somnului. Pana la 70% dintre femei si 65% dintre barbati au vise ce se repeta.

9. Si animalele viseaza

Studii facute pe animale diferite au aratat aceleasi activitati cerebrale in timpul somnului , ca si la oameni. Urmariti somnul unui caine. Labutele i se misca precum atunci cand alearga, iar uneori scoate niste scancete ca si cand ar urmari ceva in vis.

10. Senzatia de paralizie a corpului

Somnul REM (Rapid eye movement) este un stagiu normal al somnului caracterizat prin miscari rapide ale ochilor. Somnul REM sleep in cazul adultilor ocupa cam 20-25% din totalul somnului, circa 90-120 de minute intr-o noapte de somn. In timpul somnului REM corpul este paralizat (se afla intr-o atonie musculara) de un soi de mecanism al creierului nostru pentru a preveni miscarile ce apar in somn. Oricum, acest mecanism este posibil sa fie declansat inainte, in timpul sau dupa somnul normal in timp ce creierul se trezeste.

11. Integrarea visului

Mintea noastra interpreteaza stimulii externi cu care simturile noastre sunt bombardate cand dormim si le fac parte a visului nostru. Asta inseamna ca uneori, in visul noastru, auzim un sunet din viata reala si il integram in el intr-un fel. De exemplu visam ca suntem la concert, in timp ce in alta camera cineva din familie canta la o chitara.

12. Femeile si barbatii viseaza diferit

Barbatii tind sa viseze mai mult despre alti barbati. Circa 70% din personajele visului unui barbat sunt alti barbati. Pe de alta parte, visul unei femei contine un numar aproape egal de femei si barbati. Separat de asta, barbatii in general au mai multe emotii agresive in visele lor decat in cele ale femeilor.

Bibliografie:

1) Rita L. Atkinson ,Richard C. Atkinson,

Edward E. Smith ,Daryl J.Bem (2002),

Introducere in psihologie, Editura Tehnica

Bucuresti

2)Andrei Cosmovici(2005), Psihologie Generala , Editura Polirom,Iasi

3)Nicky Hayes, Sue Orrell,(2007),

Introducere in Psihologie, Editia 3a, Editura ALL, Bucuresti

Site-uri:

http://www.informal.ro/2009/09/13-lucruri-interesante-despre-vise/

http://cunosc.ro/proverbe_citate/citate-despre-vise.html