Word 2007 Pagina WORD 2007 - novista.files.wordpress.com · Ieşirea din Word 2007 Butonul Office Ieșire Word; clic pe butonul de închidere al ferestrei aplicaţiei; ... ria Complex

Word 2007 – Pagina 1

WORD 2007

1. GENERALITĂŢI

Este un produs al firmei Microsoft şi este considerat cel mai performant procesor de texte din mediul

Windows. Poate fi folosit atât pentru realizarea unor texte simple cât şi pentru editarea unor documente

foarte pretenţioase, cu caracteristici grafice deosebite.

Versiunea Word 2007 necesită un calculator dotat cu minim 512 MB de RAM, pe care să fie instalat un

sistem de operare Windows XP sau Vista. Se recomandă ca spațiul disponibil (în afara celui necesar pentru

Windows Vista) să fie de minimum 500 MB.

1.1. Deschiderea aplicaţiei dublu-clic pe pictograma Word 2007 (dacă există);

Start All Programs Microsoft Office Microsoft Office

Word 2007.

dublu-clic sau Enter pe pictograma unui document Word (dacă documentul este vizibil într-o fe-

reastră gen Computer).

2. COMPONENTELE FERESTREI WORD 2007

Ecranul conţine următoarele elemente:

Butonul Office – conţine opţiuni privind operaţiile uzuale (creare, deschidere, salvare cu

acelaşi/alt nume, imprimare, închidere, stabiliri opțiuni etc.)

Bara Acces rapid – asigură comenzi pentru acces rapid la comenzi pentru

salvarea unui document, anularea şi reexecutarea unei comenzi1

bara de meniu – conţine,

grupate în meniuri, comenzile Word; acestea vor determina, la activare, afişarea unei benzi de in-

strumente ce include opţiunile aferente (Exemplu: meniul Inserare afişează o bandă cu bu-

toane pentru inserarea unui tabel, unei imagini/miniaturi, unui antet, subsol, simbol, unei ecuaţii

etc.)

butonul de Help – afişează o fereastră separată în care oferă ajutor pentru diverse operaţii

din Word 2007 (v. mai jos)

bara de instrumente (panglică) – utilizată pentru accesul rapid la principalele comenzi Word

2007.2

Pentru fiecare opţiune din bara de meniu se afişează altă bară de instrumente. Unele butoane

au, alături sau dedesubt, un buton care indică faptul că, la activare cu mouse-ul, se vor dez-

volta într-un submeniu; alte butoane au, în colţul din dreapta jos (exemplu: Font) un buton

care, la activare, determină afişarea unui dialog pentru opţiuni (dialogul este similar celui afişat

prin meniu la versiunile Word precedente).

Dacă dorim să lucrăm doar cu tastatura, putem folosi tasta F10 pentru a afişa literele indicatoa-

1 Putem adăuga/elimina butoane din această bară de instrumente (v. mai jos). 2 Dacă bara de instrumente nu e afişată, deschidem lista ascunsă Particularizare bară de instrumente din

bara Acces rapid şi dezactivăm comutatorul Minimizare panglică.


re din cadrul benzii. Aceasta va afişa, în dreptul fiecărei opţiuni din meniu, litera care poate fi fo-

losită pentru activare (K pentru Pornire, Y pentru Inserare etc.). La activarea unei opţiuni

din meniu, în bara de instrumente aferentă se vor afişa litera/literele corespunzătoare fiecărui bu-

ton în parte (de exemplu, pentru a activa opţiunea Borduri de pagină din meniul Aspect

pagină vom tasta F10, P, PB).

Anularea afişării literelor indicatoare se face cu tasta Esc.

riglele –permit poziţionarea tabulatorilor şi a marginilor textului şi dau informaţii despre poziţiile

în pagină ale unor elemente (texte, tabele, imagini etc.)

Dacă rigla orizontală nu este afişată, se va folosi butonul Riglă din partea superioară a ba-

rei de defilare verticale. Dacă, în urma acestei operații rigla verticală nu este afişată, folosim buto-

nul Office Opțiuni Word Complex categoria Ecran Afișare ri-

glă verticală în modul de afișare Aspect pagină imprimată.3

fereastra aplicaţiei – fereastra în care se execută Word-ul; titlul ei constă din numele documentu-

lui curent și stilul de deschidere/salvare al lui (document compatibil cu versiunile mai vechi, do-

cument Word 2007 etc. – vezi mai jos).

bara de stare –

situată în partea inferioară a ferestrei, afişează informaţii despre documentul curent: numărul paginii

curente, numărul de pagini existente, numărul secţiunii, limba în care este considerat textul, câteva

butoane referitoare la modul de afişare. Butoanele din bara de stare se activează/dezactivează cu un

clic dreapta pe bara de stare.

barele de defilare, orizontală şi verticală – sunt folosite la deplasarea rapidă în document şi la afi-

şarea poziţiei curente în acesta.4

Observaţie

Plasarea cursorului pe un anumit buton din bara de instrumente determină afişarea unor in-

formaţii indicând operaţia declanşată la acţionarea sa.

2.1. Ieşirea din Word 2007

Butonul Office Ieșire Word;

clic pe butonul de închidere al ferestrei aplicaţiei;

Alt+F4.

3. OPERAŢII CU DOCUMENTE

Fişierele cu care lucrează Word 2007 se numesc documente şi au, implicit, extensia .docx5

3.1. Crearea unui document La lansarea în execuţie, Word 2007 deschide, în mod automat un document nou cu numele implicit Do-

cument1.

Pentru a crea un document în orice alt moment al lucrului se foloseşte butonul Office Nou

la Șabloane se alege varianta Necompletat și recent (implicit) Document necom-

pletat butonul Creare.

3Dacă, în urma acestei operații rigla verticală nu este afişată, folosim butonul Office Opțiuni Word catego-

ria Complex zona Ecran Afișare riglă verticală în modul de afișare Aspect pagină

imprimată. 4 Dacă barele de defilare nu sunt afişate, folosim butonul Office Opțiuni Word categoria Complex

zona Ecran comutatoarele Afișare bară de defilare verticală/orizontală. 5 Aceasta nu înseamnă că nu pot fi create documente clasice, ca până la Word XP.


3.2. Salvarea unui document nou Introducerea textului în document devine efectivă doar în momentul salvării acestuia pe disc. Salvarea

se face cu butonul Office Salvare sau prin butonul Salvare din bara Acces rapid.

Se va afişa un dialog în care:

1. La Nume fișier specificăm

numele dorit pentru fișier.

2. La Salvare cu tipul alegem

formatul de salvare pentru docu-

ment (implicit, Document

Word)6

3. Folosim, dacă este cazul, legătura

Răsfoire foldere pentru a

alege discul și folderul în care vom

salva documentul.

4. În lista ascunsă din partea superi-

oară a dialogului afișat alegem dis-

cul pe care dorim să salvăm docu-

mentul (dacă discul nu apare în lis-

tă, tastăm C:\).

5. În panoul din dreapta deschidem,

prin clic-uri duble succesive pe fie-

care folder, folderul în care vrem

să salvăm documentul.

6. Folosim butonul Salvare sau confirmăm cu Enter.

Documentele care au numele implicit Documentn trebuie salvate sub un alt nume (deși nu este interzi-

să salvarea cu acest nume).

3.2.1. Modificarea folderului în care se salvează, implicit, documentele

Implicit, documentele create se

salvează în folderul C:\Users\nume_utilizator

\Documents, dar putem schimba

destinaţia implicită a documentelor

cu butonul Office Opțiuni

Word categoria Salvare

butonul Răsfoire de lângă zona

de text Locație implicită

fișier. Din dialogul afişat vom

alege folderul în care intenţionăm să

salvăm, pe viitor, documentele şi

confirmăm cu OK.

Din acest moment, ori de câte ori

dorim să salvăm un document nou

sau un document existent dar cu alt

nume, Word 2007 ne va deschide, automat, acel folder.

6 Fișierele document create, în mod normal, în Word 2007 (.docx) nu pot fi deschise în versiunile anterioare ale Word-

ului. Dacă dorim să creăm un document care să poată fi deschis și prelucrat și într-o versiune mai veche de Word, vom folosi

varianta Document Word 97-2003, care va crea fișiere .doc compatibile cu acele versiuni.


Implicit, documentele create se salvează în folderul C:\Users\nume_utilizator\My

Documents, dar putem schimba destinaţia implicită a documentelor cu butonul Office Opțiuni

Word categoria Salvare butonul Răsfoire de lângă zona de text Locație implicită

fișier. Din dialogul afişat vom alege folderul în care intenţionăm să salvăm, pe viitor, documentele şi

confirmăm cu OK.

Din acest moment, ori de câte ori dorim să salvăm un document nou sau un document existent dar cu

alt nume, Word 2007 ne va deschide, automat, acel folder.

3.3. Deschiderea unui document existent

Deschiderea unui document existent se face cu butonul Office Deschidere.7 Se va afişa un

dialog în care:

1. În lista ascunsă

din partea supe-

rioară a dialo-

gului alegem

discul pe care

se află docu-

mentul.

2. În panoul din

stânga alegem

folderul în care

se află docu-

mentul.

3. În panoul din

dreapta dăm

clic dublu pe

document sau îl

selectăm şi fo-

losim butonul

Deschidere.

Observaţii

1. În dialogul afişat sunt prezentate, implicit, numai fişierele din folderul curent care au extensii

recunoscute de Word (.docx, .doc, .dot, .dotx, .htm, .html, .xml etc.). Dacă dorim să

afişăm şi fişiere de alte tipuri vom deschide lista ascunsă Toate documentele Word,

apoi alegem Toate fișierele (*.*).

2. Dacă documentul a fost creat cu o versiune Word mai veche (are extensia .doc), în bara de ti-

tlu se va afişa,la deschidere, după numele fişierului, [Mod compatibilitate]. În acest

caz, nu vom avea acces la toate facilităţile oferite de Word 2007 sau, eventual, acestea nu vor

putea fi salvate. De aceea, pentru a putea beneficia de toate performanţele Word 2007, vom sal-

va, întâi, fişierul în format .docx și abia apoi vom opera în el.

3. Dacă intenţionăm să deschidem ulterior documentul pe acelaşi calculator sau pe altul cu o ver-

siune mai veche de Word, îl vom salva în [Mod compatibilitate].

3.3.1. Deschiderea mai multor documente simultan

Putem avea simultan deschise mai multe documente (prin repetarea

7 Word 2007 memorează lista ultimelor 17 documente la care s-a lucrat cel mai recent şi o afişează în partea dreaptă a

meniului deschis de butonul Office. Dacă alegem de acolo documentul dorit, el se va deschide automat, fără a se mai afişa

vreun dialog. De asemenea, putem deschide un document recent deschis direct de la nivel de Windows Vista, cu Start

Recent Items.


metodei descrisă mai sus pentru fiecare document în parte), afişate fiecare în câte o fereastră proprie.

Pentru fiecare document deschis se afişează câte un buton în bara de aplicaţii Windows.

Ultima fereastră deschisă este fereastra activă, în sensul că toate comenzile acţionează asupra ei. Deoa-

rece în mod normal aceasta acoperă documentele deschise anterior, este uneori utilă rearanjarea şi redi-

mensionarea ferestrelor aferente acestora, lucru care se realizează cu meniul Vizualizare fila Fe-

reastră Aranjare totală. Se va afişa câte o fereastră pentru fiecare document deschis, aşe-

zate una sub alta.

3.3.2. Alternarea între mai multe documente deschise

Trecerea de la un document la altul se face cu un clic oriunde în interiorul ferestrei lui sau prin alegerea

numelui fişierului din lista documentelor deschise, afişată în meniul Fereastră.

3.4. Salvarea unui document existent Dacă documentul are deja un nume şi se află pe un disc, pentru salvarea versiunii sale modificate vom

folosi butonul Office Salvare sau butonul Salvare din bara Acces Rapid.

În acest caz nu se va mai cere confirmare pentru salvare şi nici nu se va mai afişa vreun dialog deoarece

documentul are deja un nume şi o locaţie pe disc.

În plus, la orice încercare de închidere a documentului sau de ieşire din Word ni se va cere confirmare

pentru salvarea documentului, respectiv a documentelor deschise.

3.5. Salvarea unui document existent pe un alt disc şi/sau în alt folder Indiferent că e vorba de un document nou

sau de unul existent, îl putem salva în alt loc

(disc şi/sau folder) din sistem. Pentru aceas-

ta, folosim butonul Office Salvare

ca şi alegem formatul Document Word.

Dialogul afişat va fi acelaşi de la capitolul

Salvarea unui document nou, mai sus, în ca-

re alegem discul şi apoi folderul în care vrem

să salvăm documentul.

Observaţie

Operaţia creează, de fapt, o copie

a documentului în alt loc din sistem

şi, din acest moment, se lucrează asu-

pra copiei şi nu asupra originalului.

3.6. Salvarea unui document sub un alt nume

Butonul Office Salvare ca. Dialogul afişat va fi acelaşi de la capitolul Salvarea unui docu-

ment nou, mai sus, în care, la Nume fișier, specificăm noul nume şi confirmăm cu Salvare sau cu

tasta Enter.

Observaţia de mai sus rămâne valabilă.

3.7. Salvarea unui document sub alt format Word ne permite salvarea unui document în alt format decât .docx, astfel încât să poate fi folosit şi de

alte aplicaţii sau de versiuni Word mai vechi. Astfel, documentul poate fi salvat în format .doc pentru a

putea fi deschise cu versiuni Word mai vechi sau în format fişier .txt (pentru a putea fi deschise cu apli-

caţia Notepad din Windows) sau .rtf (Rich Text Format – pentru a putea fi deschise cu aplicaţia

WordPad din Windows), .html sau .htm (pentru a fi folosit ca viitoare pagină de Internet), şablon


(template – pentru a fi folosite ca bază pentru crearea altor documente) etc.

Pentru aceasta folosim butonul Office Salvare ca. Dialogul afişat va fi acelaşi de la capitolul

Salvarea unui fişier nou, mai sus, în care, în lista ascunsă Salvare cu tipul alegem formatul dorit

şi confirmăm cu Salvare.

Observaţie

Operaţia salvează documentul în alt format şi, din acest moment, se lucrează asupra fişierului în

noul format şi nu asupra documentului original.

3.8. Lucrul cu fişiere şablon În mod normal, noile documente se creează pe baza unui fişier şablon (.DOTM – DOcument Template)

implicit, numit NORMAL.DOTM. Totuşi, ne putem crea propriile şabloane ca bază de plecare pentru viitoa-

rele documente (de exemplu, dacă preconizăm că vom avea de creat mai multe documente cu aceleaşi

margini, aceeaşi mărime de hârtie şi cu acelaşi antet, putem crea un şablon cu toţi aceşti parametri astfel în-

cât, pe viitor, să nu mai fie nevoie să stabilim aceşti parametri pentru fiecare nou document în parte).

3.8.1. Crearea unui fişier şablon

Pentru a crea un fişier şablon:

1. Creăm un document în care stabilim parametrii doriţi.

2. Salvăm noul document în format Şablon document, folosind butonul Office Salva-

re ca Şablon Word şi având grijă să nu schimbăm folderul în care se face salvarea şi

nici extensia.

3.8.2. Crearea unui document folosind un şablon

Dacă dorim să creăm un document plecând de la parametrii stabiliţi în şablon:

1. Folosim obligatoriu butonul Office Nou.

2. În panoul din dreapta alegem Nou din existent, apoi selectăm fişierul şablon dorit.

3. Facem modificările dorite în document, apoi îl salvăm ca pe orice document nou.

3.9. Închiderea unui document

Butonul Office Închidere;

Un clic pe butonul de închidere al ferestrei de document;

Ieşirea din Word.

Indiferent de metodă, dacă s-au făcut modificări în document Word va cere confirmare pentru salvare.

4. MODIFICAREA SETĂRILOR DE BAZĂ

4.1. Schimbarea procentului de afişare a textului Mărirea sau micşorarea zonei de text afişate în fereastra de vizualizare a documentului se realizează cu

Vizualizare eticheta Panoramare.

Butoane:

O pagină – se afișează o pagină

completă, inclusiv marginile; pentru reveni-

re: Panoramare Lăţime text;

Două pagini – afişează două pagini

complete pe lăţime, inclusiv marginile;

Lățime pagină – afişează complet

pe lăţime o pagină a documentului, inclusiv


marginile;

100% –afișarea textului documentului aşa cum ar apărea la listare;

Panoramare – afișează un dialog care conține opțiunile:

200%, 100%, 75%, Procent – pentru procentul de afișare față de mărimea reală a

textului;

Lățime pagină – ca mai sus;

Lățime text – afișare completă pe lățime a textului, exclusiv marginile;

Multe pagini – se alege numărul de pagini dorite din lista ascunsă.

Se poate folosi şi indicatorul din bara de stare sau butonul care afișează

procentul.

Observaţie

Modificările procentului de vizualizare nu afectează cu nimic mărimea reală a textului şi aşeza-

rea în pagină.

4.2. Moduri de vizualizare a paginii În funcţie de stadiul la care am ajuns cu redactarea documentului se poate opta între câteva moduri de

afişare. Trecerea de la un mod la altul se face folosind Vizualizare eticheta Vizualizări do-

cumente sau cu butoanele din bara de stare.

4.2.1. Modul Aspect pagină imprimată

Afişează documentul cu toate caracteristicile sale, exact aşa cum va arăta tipărit. Permite şi utili-

zarea riglei verticale. Este util pentru verificarea aspectului final al documentului, ca și pentru lucrul direct

la documente nu foarte complexe și mari, pentru a avea permanent o vizualizare reală a aspectului.

4.2.2. Modul Citire în ecran complet

În acest mod de afișare bara de meniu și filele cu butoane ocupă un spațiu foarte mic, cea mai mare par-

te a ecranului fiind acoperită de text.

În mod normal, în acest mod de afișare nu se pot face modificări asupra textului (dacă dorim acest lu-

cru, folosim Vizualizare opțiuni Se permite tastarea – joacă rol de comutator).

Creșterea dimensiunilor de afișare a textului: Vizualizare opțiuni Mărire dimensiu-

ne text. Revenirea: Vizualizare opțiuni Afișare pagină imprimată.

Paginația din acest mod de afișare nu corespunde neapărat celei a documentului tipărit (prin mărirea

textului se modifică doar numărul de ecrane afișate, nu și numărul de pagini din document).

Revenirea la unul din celelalte moduri de afișare se face cu tasta Esc fie cu butonul Închidere din

colțul din dreapta-sus al ferestrei.

4.2.3. Modul Aspect pagină Web

Se foloseşte când se creează o pagină de Internet (extensiile .htm sau .html).

4.2.4. Modul Schiță

Este utilizat pentru examinarea documen-

tului din punct de vedere structural. În mo-

mentul activării se afişează bara de instrumente

Instrumente de schițare, care permi-

te câteva operaţii utile, butoanele având urmă-

toarele semnificaţii:


Promovare ca Titlu 1 Promovează paragraful în care se află cursorul la nivel Titlu 1

(capitol principal). Promovare Promovează paragraful în care se află cursorul la un nivel Titlu

superior (de exemplu, din subsubcapitol devine subcapitol). Nivel schiță Permite alegerea nivelului Titlu pentru paragraful în care se află

cursorul. Retrogradare Retrogradează paragraful în care se află cursorul, scris cu un stil

Titlu, la un nivel imediat inferior. Retrogradare la Corp

text Retrogradează paragraful în care se află cursorul, scris cu un stil

Heading, la stilul Normal. Mutare în sus Mută paragraful în care se află cursorul cu un paragraf mai sus. Mutare în jos Mută paragraful în care se află cursorul cu un paragraf mai jos. Extindere Expandează textul din capitolul pe al cărui titlu se află cursorul. Restrângere Nu afişează textul din capitolul pe al cărui titlu se află cursorul. Afișare nivel Afişează numai textele scrise cu stilurile Titlu 1 … Titlu 9 (nu-

mai titlurile capitolelor, nu şi conţinuturile acestora). Se afişează şi

textele scrise cu stilurile Titlu superioare celui ales (de exemplu, da-

că alegem Nivel 3 din listă, se vor afişa și titlurile de capitole scrise

cu Titlu 1 și Titlu 2. Afișare formatare text Respectă, pentru titlurile de capitole, formatarea folosită (în caz

contrar, titlurile vor fi afişate ca text obişnuit, diferind de acesta

numai prin plusul pe care îl au în stânga). Afișare doar prima linie Afişează pentru fiecare paragraf de text normal doar prima linie

din el.

Revenirea la modul de afișare anterior se face cu butonul Închidere vizualizare schițată.

4.2.5. Modul Ciornă

Acest mod de afișare ascunde paginația, marginile, imaginile inserate, anteturile și subsolurile, oferind

un aspect simplificat pentru document.

4.3. Afişarea/ascunderea caracterelor netipăribile În mod normal, caracterele de control ale editării (spaţiu, sfârşit de paragraf – Enter, Tab etc.) nu sunt

vizibile şi nu sunt tipăribile dar au efecte în document.

Pentru a le vedea într-un document sau a le ascunde se foloseşte butonul Afișare totală

din bara standard sau Ctrl+Shift+*. În acest moment, caracterele de control vor fi vizibile şi vor fi afişate

astfel:

spaţiile vor fi afişate ca nişte puncte, mai sus de linia

de bază a textului (•);

caracterele Tab vor fi afişate ca săgeţi dreapta (→);

caracterele Enter sunt reprezentate prin simbolul ¶;

saltul la linie nouă fără sfârşit de paragraf prin sim-

bolul ;

ancorele obiectelor vor avea aspectul alăturat ;

textele ascunse sunt subliniate cu linie punctată.

caracterul de despărţire opțională în silabe inserat de Word prin simbolul .

Vizualizarea caracterelor neimprimabile este utilă, de exemplu, atunci când dorim să vedem dacă mai

multe linii aparţin unui paragraf sau sunt ele însele paragrafe ori dacă un spaţiu mai mare între două cuvinte

se datorează mai multor spaţii tastate sau unui caracter Tab.

Uneori nu dorim să vedem decât anumite caractere de control. Vom alege ce astfel de caractere dorim


să vedem activând comutatoarele corespunzătoare de la butonul OfficeOpțiuni Word categoria

Afișare lista Se afișează întotdeauna marcajele de formatare pe ecran.

4.4. Modificarea numelui utilizatorului care a creat documentul

Se face cu butonul OfficeOpțiuni Word categoria Populare Nume utiliza-

tor. Numele stabilit aici se va afişa la proprietăţile documentului.

4.5. Salvarea automată a documentului la un anumit interval de timp Putem face ca Word să salveze documentul la expirarea unui interval de timp, specificat cu butonul Of-

fice Opțiuni Word categoria Salvare activare Salvare informații de re-

cuperare automată la fiecare… minute.

5. OPERAŢII DE BAZĂ

5.1. Reguli generale de introducere a textului 1. Textul se introduce începând de la punctul de inserare, afişat sub forma unui cursor vertical clipi-

tor.

2. Introducerea textului se face în mod continuu, fără apăsarea tastei Enter la sfârşitul liniei. Împărţi-

rea textului pe linii este sarcina Word-ului şi se face în funcţie de lungimea liniei. Ca urmare, nu

vom apăsa tasta Enter la sfârşitul fiecărei linii decât atunci când dorim să forţăm trecerea la linie

nouă. Textul scris între două caractere Enter se numeşte paragraf.

3. Dacă dorim ca textul să fie scris pe o linie nouă fără să se treacă la alt paragraf vom tasta

Shift+Enter.

4. Pentru obţinerea de caractere specifice unei limbi, trebuie să schimbăm limba pentru tastatură, la

nivel de Windows.

5. Ștergerea caracterelor se face folosind tasta Delete (ştergere spre dreapta) sau tasta Backspace

(spre stânga).

6. Împărţirea textului în pagini se face automat şi depinde de marginile şi de mărimea fixate pentru

pagină. Trecerea forţată la o pagină nouă se realizează prin Ctrl+Enter.

7. Pentru introducerea unor caractere speciale uzuale,8 vom ține apăsată tasta Alt și vom tasta codul

ASCII al caracterului respectiv, folosind tastele din blocul numeric, de exemplu:

liniuță explicativă (–) Alt+0150

liniuță de dialog (—) Alt+0151

ghilimele deschise („) Alt+0132

ghilimele închise (“) Alt+0147

8. Introducerea unui text se poate face în mod inserare9 sau suprascriere

10. Comutarea între cele

două moduri de lucru se poate face:

cu tasta Insert;

cu un clic pe butonul Insert din bara de stare.

Dacă observăm că Word nu comută de la un mod de lucru la altul prin tasta Insert, vom folosi

butonul Office Opțiuni Word categoria Complex zona Opțiuni de

editare Se utilizează tasta Ins pentru a controla modul de su-

prascriere.

8 Pentru detalii, v. și capitolul Inserarea unui simbol. 9 În acest mod de lucru, caracterele tastate vor fi introduse în poziţia cursorului, deplasând spre dreapta toate caracterele

care le urmează. 10

În acest mod de lucru, orice caracter introdus înlocuieşte caracterul din dreapta cursorului (se foloseşte mai ales atunci

când dorim să înlocuim un text mai lung dintr-un document cu altul).


6. DESPĂRŢIREA ÎN SILABE

Uneori, anumite linii dintr-un document conţin cuvinte lungi și, la tastarea unui alt asemenea cuvânt care

nu mai încape pe acea linie, cuvintele rămase se rarefiază.

Word ne permite o despărțire automată în silabe a cuvintelor care nu mai încap pe o linie11

(dacă, în loc

de a face despărţirea în silabe propusă de Word tastăm caracterul minus (-), riscăm ca acesta să apară, ulte-

rior, undeva la mijlocul rândului, în cazul modificării textului. Word va folosi liniuțele de despărţire în sila-

be introduse conform celor de mai jos numai dacă acel cuvânt ajunge într-o „zonă critică“.

Putem cere Word-ului să ne sugereze o despărţire în silabe a cuvintelor prea lungi. Pentru aceasta pu-

tem stabili o „zonă critică“ lângă marginea dreaptă a textului în care presupunem că un cuvânt, odată ajuns

acolo, ar trebui despărţit în silabe.

Despărţirea în silabe poate fi automată sau manuală, în care

putem specifica unde se face despărţirea în silabe.

Pentru despărţirea în silabe vom folosi Aspect Pagină

Despărțire în silabe Opțiuni hibernare, care

va afişa un dialog în care vom specifica următoarele:

Despărțire automată în silabe în docu-

ment – dacă este activat, Word va face o despărţire au-

tomată în silabe (nerecomandat pentru documente în care

există şi cuvinte în alte limbi, unde e posibil ca despărţirea în silabe să se facă în alte locuri sau să

nu se facă deloc);12

Despărțire în silabe cuvinte cu MAJUSCULE– dacă este activat, vor fi supuse

despărţirii în silabe şi cuvintele cu majuscule;

Zonă de despărțire în silabe – aici putem stabili distanţa faţă de marginea din

dreapta de la care Word începe să ia în considerare despărţirea în silabe;

Limitare cratime consecutive la – numărul maxim de linii de text consecutive care

se pot termina cu o linie de despărţire în silabe.

Dacă dorim să facem o despărţire manuală

în silabe, vom stabili lăţimea zonei critice şi

vom folosi butonul Manuală. Word se va

opri pe rând, la cuvintele mai lungi care ajung

în zona critică şi va afişa, pentru fiecare, un di-

alog în care ne propune o despărţire în silabe:

dacă ne convine, confirmăm cu Da; dacă nu, mutăm cursorul spre începutul cuvântului, unde considerăm

că ar trebui făcută despărţirea în silabe şi confirmăm cu Da sau refuzăm despărţirea în silabe a cuvântului

cu Nu.

Observaţii

1. Cratimele introduse automat sunt invizibile și au efect numai când cuvântul intră în zona critică;

dacă, prin modificarea textului dinaintea cuvântului, acesta va apărea la mijlocul rândului, des-

părţirea în silabe efectuată după metoda de mai sus nu are nici un efect.

2. Cratimele introduse după metoda manuală au aspectul

„¬“ şi sunt vizibile numai dacă este activat comutatorul

Cratime opționale de la Office Opți-

uni Word categoria Afișare lista Se afi-șează întotdeauna marcajele de forma-

tare pe ecran.

3. Putem face despărțire în silabe și doar pentru o porțiu-

11 Atenție! Regulile de despărțire în silabe sunt cele specifice limbii în care e considerat textul (v. capitolul Verificarea

ortografică a textului). 12

Dacă Word 2007 nu recunoaște un cuvânt, nu va fi capabil să îl despartă în silabe; în plus, nu întotdeauna despărțirea

în silabe oferită de Word e și corectă (de exemplu, el va despărți în silabe super-ior).


ne a documentului, selectând acea porțiune și procedând, apoi, la fel.

7. STATISTICI PRIVIND DOCUMENTUL

Word permite afişarea unor statistici privind documentul: data şi ora la care documentul a fost creat,

modificat, accesat, şi listat, cine a făcut ultima revizuire, timpul de editare, numărul de pagini, paragrafe, li-

nii, cuvinte, caractere (cu şi fără spaţii).

Aceste statistici se afişează cu butonul Office Pregătire Proprietăţi lista as-

cunsă Proprietăți document Proprietăți complexe. Se va afișa un dialog cu mai mul-

te pagini, în care se afișează proprietățile documentului (unele sunt modificabile). Pentru revenire la docu-

ment se va folosi, din nou, butonul Office Pregătire Proprietăţi sau se va închide

panoul de proprietăţi.

7.1.1. Statistici privind o porțiune selectată din document

Dacă dorim să afișăm statistici privind o anumită porțiune din

document, o vom selecta și apoi vom folosi Revizuire bu-

tonul Contor de cuvinte din eticheta Verificare.

Se va afișa un dialog în care se prezintă aceste informații.

Implicit, numărul de cuvinte selectate se afișează și în bara de

stare, la Cuvinte iar numărul de pagini la Pagină ... din ...

De asemenea, această statistică nu include textul din casetele de

text, notele de subsol și cele de final. Putem forța includerea lui fo-

losind comutatorul Include casete text, note de

subsol şi note de final.

7.2. Introducerea de simboluri într-un text

Într-un text se pot insera şi anumite simboluri sau caractere speciale ce nu apar pe tastatură (Ω, ‰, ₤, , etc.).

13

Pentru inserarea unui simbol:

1. Plasăm cursorul în locul unde va apărea simbolul.

2. Folosim Inserare eticheta Simboluri Simbol. În minipanoul afişat se prezintă

simbolurile folosite cel mai recent,

din care îl putem alege pe cel do-

rit; dacă nu vedem caracterul do-

rit, folosim Mai multe sim-

boluri..., care afișează dia-

logul alăturat, cu toate caracterele

fontului selectat în lista ascunsă

Font; dacă este cazul, selectăm

fontul dorit, apoi simbolul respec-

tiv şi dăm un clic dublu pe el sau

folosim butonul Inserare.

3. Închidem dialogul.

Dacă în document apare frecvent un

simbol, acestuia i se poate ataşa o combi-

naţie de taste prin care va putea fi introdus

ulterior în document oriunde va fi nevoie,

13

Pentru a insera în document un simbol, va trebui să cunoaştem fontul în care apare reprezentarea grafică a acelui sim-

bol.


fără a mai fi nevoie să folosim dialogul de mai sus. Pentru aceasta, după selectarea simbolului vom folosi

butonul Tastă de comenzi rapide, care va deschide un dialog suplimentar. În acesta, în zona

Apăsați noua tastă de comenzi rapide vom tasta direct combinaţia de taste ce dorim să fie

asociată simbolului (de exemplu, Alt+A),14

după care folosim butoanele Asociere, apoi Închidere.

Eliminarea unei astfel de asocieri se face cu Inserare

Simboluri Simbol Mai multe simbo-

luri... selectare simbol Tastă de comenzi

rapide selectare combinaţie din lista Taste curen-

te butonul Eliminare, apoi Închidere.

O altă variantă pentru a introduce un simbol într-un text

este folosirea codului său ASCII, ţinând tasta Alt apăsată şi

tastându-i codul, precedat de 0, cu tastele din blocul nume-

ric.15

7.3. Deplasarea în text Poziţionarea cursorului în cadrul textului se poate face în mai multe moduri:

cu tastatura;

prin deplasarea până la un anumit element al textului (pagină, secţiune, semn de carte etc.);

prin căutarea unui text;

cu mouse-ul.

7.3.1. Deplasarea cu tastatura

Un rând mai sus/jos un caracter la stânga/dreapta Tastele săgeţi

La sfârşitul liniei End

La începutul liniei Home

Un cuvânt la stânga Ctrl+

Un cuvânt la dreapta Ctrl+

La începutul paragrafului curent Ctrl+

La începutul paragrafului următor Ctrl+

Un ecran în sus PageUp

Un ecran în jos PageDown

La sfârşitul documentului Ctrl+End

O pagină mai sus Ctrl+PageUp

O pagină mai jos Ctrl+PageDown

La începutul documentului Ctrl+Home

14 Combinaţia de taste asociată astfel unui simbol va rămâne valabilă până la eliminarea asocierii. În plus, există po-

sibilitatea ca ea să fie deja asociată unei operaţii din Word (de exemplu, Ctrl+I înclină textul, Ctrl+U îl subliniază, Ctrl+P

listează fişierul, Ctrl+S îl salvează etc.). Pe timpul cât există asocierea, operaţia din Word asociată va fi suspendată (ea va pu-

tea fi executată, totuşi, din butoane sau din meniu). Ca urmare, după tastarea combinaţiei în zona Apăsați noua tastă

de comenzi rapide, vom observa ce scrie sub această zonă: dacă scrie [neasociat], înseamnă că acea combinaţie

nu are asociată nici o operaţie; dacă scrie o operaţie, vom decide dacă ea este necesară prin combinaţie de taste (dacă da, vom

tasta altă combinaţie). 15 Pentru a afla codul ASCII asociat unui caracter, Windows Vista dispune de o aplicație numită Character Map. Lansarea

în execuție a aplicației se face cu StartAll Programs Accessories Run în dialog tastăm charmap

și confirmăm cu Enter. Se va afișa o fereastră în care, la Font, alegem fontul în care apare caracterul, alegem caracterul și

observăm zona Keystroke din colțul din dreapta-jos al ferestrei.


7.3.2. Deplasarea folosind mouse-ul

Se face folosind barele de defilare:

Deplasare cu o linie mai sus sau mai jos clic pe butoanele ▲ sau ▼din bara de defi-lare verticală

Deplasare stânga/dreapta (dacă documentul nu este afi-

şat decât parţial pe orizontală)

clic pe butoanele ◄ sau ►din bara de defi-lare orizontală

Deplasare la ecranul anterior/următor clic deasupra sau dedesubtul indicatorului de

poziţie din bara verticală

Deplasare cu un ecran spre stânga/spre dreapta clic de mouse la stânga/la dreapta indicato-

rului de poziţie din bara de defilare orizonta-

lă

Deplasare în document până la pagina dorită (numărul

paginii la care am rămâne dacă am elibera mouse-ul es-

te afişat alături)

tragere de indicatorul de poziţie din bara de

defilare verticală

7.3.3. Deplasarea la un element al documentului

Dacă dorim să mutăm cursorul

la începutul unei pagini, al unei

secţiuni, la un semn de carte, la o

notă de subsol sau de final, la un

grafic, la un tabel, la o ecuaţie sau

la un obiect vom folosi Pornire

Editare lista ascunsă

Găsire Salt la. În dia-

logul afişat:

1. La De sărit la: vom alege tipul de element la care dorim să ne deplasăm (de exemplu, Pa-

gină).

2. La Introduceți numărul de ...: vom introduce numărul elementului dorit.16

3. Confirmăm cu Următorul (ulterior, ne putem întoarce la elementul precedent cu Anterio-

rul).

7.4. Selectarea unui text Toate operaţiile de manipulare a unui text (copiere, mutare, ştergere, formatare etc.) presupun selecta-

rea prealabilă a lui.

Selectarea se poate face atât cu tastatura cât şi cu mouse-ul. În urma selectării, textul respectiv va fi afi-

şat pe video invers, pentru a şti care text este supus ulterior operaţiilor dorite.

7.4.1. Selectarea unui text cu tastatura

Se face plasând cursorul la o extremitate a textului, ţinând apăsată tasta Shift şi folosind tastele de de-

plasare (de exemplu, Shift+→ va selecta caracterul din dreapta iar Shift+Ctrl+End va selecta întregul text,

începând din poziţia cursorului până la începutul documentului).

Pentru selectarea întregului document se poate folosi şi Ctrl+A.

Deselectarea se face cu una din tastele săgeţi.

16 Dacă aici Word aşteaptă o valoare numerică putem folosi în faţa numărului un semn, caz în care deplasarea va ţine cont

de poziţia curentă. De exemplu, dacă suntem în pagina 5 şi aici am tastat +3 ne vom muta în pagina 8 iar dacă am tastat –3

ne vom muta în pagina 2.


7.4.2. Selectarea unui text cu mouse-ul

O porţiune de text Tragem cu mouse-ul dintr-o extremitate în alta a porţiunii, atunci când cursorul de

mouse are forma unei bare verticale17

Un cuvânt Clic dublu pe el

O frază Clic în frază cu tasta Ctrl apăsată (pentru Word, o frază se termină cu punct,

semnul exclamării sau semnul întrebării)

Un paragraf Clic triplu pe el

Putem selecta și mai multe blocuri neadiacente de text selectându-l pe primul și apoi pe următoarele, cu

tasta Ctrl apăsată.

Putem folosi şi zona de selecţie aflată la marginea stângă a textului, plasând cursorul în această zonă pâ-

nă când are forma unei săgeţi de forma , după care:

Clic simplu Linia curentă

Tragere verticală cu mouse-ul în zona de selecție Liniile pe lângă care se face tragerea

Clic dublu Paragraful curent

Clic triplu sau Ctrl+clic Întregul document

Deselectarea se face cu un clic de mouse oriunde în text.

Pentru a selecta un bloc vertical de text, vom ţine apăsată tasta Alt şi vom descrie, prin tragere cu

mouse-ul, porţiunea pe care dorim să o selectăm.

7.5. Copierea unui text Se realizează prin intermediul memoriei Clipboard de la nivel de Windows astfel că, un text odată selec-

tat şi memorat pentru copiere sau mutare, poate fi refăcut în mai multe locuri.

Pentru copiere există două variante:

A. Prin meniu sau cu butoanele:

1. Se selectează textul care se va copia.

2. Pornire eticheta Clipboard butonul Copiere sau Copiere din meniul

contextual al textului selectat.

3. Se plasează cursorul unde dorim să apară copia şi se foloseşte Pornire fila Clipboard

butonul Lipire sau Lipire din meniul contextual al textului selectat.

4. Dacă este cazul, putem repeta operaţia Lipire pentru fiecare loc în care dorim să apară o copie

a textului.

B. Prin tragere cu mouse-ul:18

1. Selectăm textul care se va copia.

2. Plasăm cursorul sub textul selectat până când are forma unei săgeţi și, cu tasta Ctrl apăsată,

tragem textul până în poziţia dorită (lângă cursor va apărea un semn + iar bara verticală gri ne va

arăta unde ar apărea textul dacă am elibera mouse-ul).19

7.6. Mutarea unui text Pentru mutare există două variante:

17 Dacă observăm că la selectarea cu mouse-ul a unei porţiuni de text se selectează numai cuvinte întregi şi dorim să pu-

tem selecta şi porţiuni de cuvinte, vom dezactiva comutatorul La selectare, se selectează automat cuvân-

tul întreg de la butonul Office Opțiuni Word categoria Complex zona Opțiuni de editare. 18 Dacă această metodă nu funcţionează vom activa comutatorul Se permite glisarea și fixarea textului

de la butonul Office Opțiuni Word categoria Complex zona Opțiuni de editare. 19

Copierea prin tragere cu mouse-ul este avantajoasă la copieri în apropiere dar ea nu memorează text în memoria

Clipboard.


A. Prin meniu sau cu butoanele:

1. Se selectează textul care trebuie mutat.

2. Se foloseşte Pornire Decupare sau Decupare din meniul contextual al textului

selectat.

3. Se plasează cursorul unde dorim să fie mutat textul şi se foloseşte Pornire Lipire

sau Lipire din meniul contextual al textului selectat.

B. Prin tragere cu mouse-ul:20

1. Se selectează textul care se va copia.

2. Se plasează cursorul sub textul selectat până când are forma unei săgeţi , după care vom trage

textul până în poziţia dorită (bara verticală gri ne va arăta unde ar apărea textul dacă am elibera

mouse-ul).21

Observaţie

Word 2007 reţine ultimele 24 de texte memorate cu operaţiile de copi-

ere sau mutare în sesiunea de lucru curentă, astfel încât să putem folosi

Lipire şi cu un text copiat/mutat mai demult în această sesiune. Pentru

aceasta, folosim butonul aflat lângă Clipboard, de la Pornire. În

partea stângă se va afișa un panou cu toate textele memorate. Pentru

efectuarea operației Lipire dăm, simplu, clic pe varianta dorită.

Dacă dorim să ștergem un element din panoul Clipboard, deschi-

dem lista ascunsă din dreptul lui și folosim varianta Ștergere (aceasta

nu afectează cu nimic textul copiat și/sau mutat înainte).

Panoul Clipboard poate fi închis ca orice panou.

7.7. Copierea/mutarea unui text dintr-un document în al-

tul Se procedează la fel ca la copierea obişnuită, cu diferenţa că, înainte, trebuie să avem deschise ambele

fişiere după care, înainte de Pornire Lipire, comutăm pe fişierul în care vrem să copiem/mutăm

textul (destinația).

7.8. Ştergerea unui text

Ştergerea unui caracter – tastele Delete (şterge caracterul din dreapta cursorului) sau

Backspace (şterge caracterul din stânga cursorului).

Ştergerea cuvântului din stânga cursorului – cu Ctrl+Backspace iar a celui din dreapta cu

Ctrl+Delete.

Ştergerea unei porţiuni de text – selectare porțiune, apoi, tastele Delete sau Backspace.

8. ANULAREA ŞI REEXECUTAREA ULTIMELOR COMENZI

Word memorează într-un istoric comenzile din sesiunea de lucru curentă, astfel încât le putem anula în

cazul în care am greşit ceva.

Anularea se face folosind butonul Anulare tastare din bara Acces Rapid. Dacă dorim

să anulăm mai multe comenzi, deschidem lista ascunsă de lângă buton şi selectăm comanda până la care

dorim să facem anularea.

20 Dacă această metodă nu funcţionează vom activa comutatorul Se permite glisarea și fixarea textului

de la butonul Office Opțiuni Word categoria Complex zona Opțiuni de editare 21 Mutarea prin tragere cu mouse-ul este avantajoasă la mutări în apropiere.


Dacă, totuşi, decidem că am anulat nişte comenzi bune, le putem reexecuta, folosind butonul Reface-

re din bara Acces Rapid.

9. CĂUTARE SIMPLĂ ŞI CĂUTARE CU ÎNLOCUIRE

9.1. Căutarea unui text Operaţia de căutare permite poziţionarea rapidă

într-un document pe un anumit text specificat. Că-

utarea începe cu Pornire eticheta Editare

Găsire sau cu Ctrl+F. Se va afişa un dialog

în care:

1. În zona de text De găsit vom tasta textul

căutat.

2. Direcţia de căutare se stabileşte cu ajutorul

listei ascunse Căutare:22

Toate – caută în tot documentul;

În sus – caută de la poziţia curentă

spre începutul documentului;

În jos– caută de la poziţia curentă

spre sfârşitul documentului.

3. Putem specifica şi alţi parametri după care să se execute căutarea, folosind cei câţiva comutatori din

dialog:

Potrivire litere mari și mici – dacă e activat, la căutare se va ţine cont de dife-

renţa între litere mari şi litere mici;23

Numai cuvinte întregi – textul de la De găsit va fi considerat găsit numai dacă

este cuvânt de sine stătător;24

Pronunţie apropiată (engleză) – dacă este activat, Word se va opri la toate cu-

vintele la care pronunția este asemănătoare (numai pentru text în engleză); de exemplu, dacă

este activat și căutăm meat, Word se va opri și la meet;

Toate formele cuvântului (engleză) – dacă e activat, Word se va opri la toate

formele flexionare ale cuvântului (de exemplu, dacă este activat și căutăm be, se va opri și la

was, were, is, been);

butonul Format permite precizarea caracteristicilor cu care a fost formatat textul (parametrii

privitori la font, paragraf, stil etc.);25

prin butonul Special se precizează căutarea caracterelor speciale (Tab, sfârşit de paragraf,

salt la linie nouă, salt la pagină nouă etc.). Dacă se doreşte căutarea unui caracter special, după

ce se selectează butonul Special pe ecran va apărea un meniu vertical din care utilizatorul

alege caracterul special dorit; corespunzător selecţiei, în caseta de dialog se va insera un cod.

4. Căutarea se declanşează cu butonul Următorul găsit. Word se va opri la primul element găsit

22 Dacă această listă nu este vizibilă vom mări dialogul folosind butonul Mai multe. Revenirea la forma restrânsă se fa-

ce cu butonul Mai puține. 23 Să presupunem că în document există textele Firmă, firmă şi FIRMĂ. Dacă la De găsit am tastat firmă şi Po-

trivire litere mari și mici este activat, la căutare Word se va opri doar la al doilea text (firmă); dacă nu este

activat, Word se va opri la fiecare din cele trei apariţii. 24 Să presupunem că în document există textele text, contextual şi textil şi la De găsit am tastat text. Dacă acest

comutator nu este activat, Word se va opri la fiecare din cele trei texte; dacă nu este activat, se va opri numai la primul, deoa-

rece la celelalte text este doar parte a unui cuvânt. 25 Dacă la o căutare anterioară am specificat anumiţi parametri de formatare şi acum acest lucru ne deranjează, vom folosi

butonul Fără formate pentru a anula parametrii de formatare căutaţi anterior.


sau anunţă că elementul căutat nu există în document. Dacă dorim să continuăm căutarea, vom folosi

acelaşi buton Următorul găsit.26

Uneori dorim să facem o căutare generică, în genul celei efectuate la fișiere folosind caracterele * și ?.

În acest caz, activăm comutatorul Utilizare metacaractere după care, la De găsit putem fo-

losi următoarele variante:27

Caracterul din expresia de

la De găsit

Semnificație și mod de utilizare

? Orice caracter în poziția respectivă. De exemplu: ca??ă se va opri și la

castă, și la cartă și la calcă.

* Orice și oricâte caractere. De exemplu: i*n se va opri și la ion, și la in,

și la iranian.

< Reprezintă începutul unui cuvânt. De exemplu, <sta se va opri la sta-

dion, stagiu, statură, dar nu la constantă, aceasta.

> Reprezintă sfârșitul unui cuvânt. De exemplu, >sta se va opri la gusta

și la aceasta, nu și la instabil sau start.

[caracter] Caută unul dintre caracterele aflate între parantezele drepte. De exemplu,

a[rt] se va opri la armă, atent dar nu și la astfel.

[primul caracter-

ultimul caracter] Caută, în ordine crescătoare, unul dintre caracterele aflate, crescător, între

cele specificate, inclusiv. De exemplu, o[b-l] se va opri la obicei,

ochi, oltean dar nu se va opri la oarecare sau ortac.

[!primul caracter-

ultimul caracter] Caută, în ordine crescătoare, unul dintre caracterele aflate, crescător, în

afara intervalului celor specificate. De exemplu, o[b-l] se va opri la

omuleț sau oaste dar nu se va opri la odinioară sau oficial.

{număr} Caută un caracterul precedent care se repetă de cel puțin câte ori arată

numărul. De exemplu, me{2} se va opri la meeting, la meeet dar nu

se va opri la meninge.

Observaţii

La căutare vom ține cont și de caracterele diacritice (de exemplu, nu vom tasta sambata dacă

dorim să căutăm sâmbătă).

Caracteristicile căutării rămân valabile şi la următoarea operaţie de căutare din sesiunea de lu-

cru curentă. Dacă la viitoarea căutare vrem să stabilim alte caracteristici, sarcina schimbării ca-

racteristicilor de căutare este a noastră.

9.2. Căutarea unui text şi înlocuirea lui cu altul Căutarea unui text şi înlocuirea

lui cu altul se face cu Pornire

eticheta Editare Înlocu-

ire. În dialogul afişat:

1. La De găsit vom spe-

cifica textul căutat.

2. La Înlocuire cu vom

tasta textul cu care va fi

înlocuit.

3. Dacă este cazul, vom fo-

losi comutatoarele din dialog pentru a specifica direcţia şi parametrii suplimentari de căutare (v.

26 Dacă, odată ajunşi la un text, dorim să efectuăm modificări asupra lui, vom da un clic în document (eventual, după ce

mutăm dialogul), vom efectua modificările şi ne vom întoarce la dialog cu un clic pe el pentru a continua căutarea. 27 Dacă acest comutator nu este activat și la De găsit am folosit unul din aceste caractere speciale, ele vor fi considera-

te caractere obișnuite și vor fi căutate în document.


Căutarea unui text, mai sus).

Începerea căutării se face cu Următorul găsit. Word se va opri la prima apariţie a textului căutat

şi aşteaptă decizia noastră. În acest moment avem două variante de continuare:

1. Dacă dorim ca înlocuirea să se facă peste tot în document vom folosi butonul Înlocuire

peste tot;

2. Dacă dorim să facem înlocuiri numai în anumite locuri în document avem câteva opţiuni:

Următorul găsit – nu va face înlocuirea şi va căuta următoarea apariţie;

Înlocuire – va face înlocuirea şi va căuta următoarea apariţie;

Înlocuire peste tot – va face toate înlocuirile, fără a mai cere confirmare;

Revocare – termină operaţia.28

10. TRECEREA UNUI TEXT LA LITERE MARI SAU LA LITERE MICI

Dacă dorim să modificăm literele mari în litere mici sau invers vom selecta textul, după care vom folosi

Pornire lista ascunsă Modificare majuscule/minuscule . Avem câteva variante:

Caz propoziţie. – converteşte în majusculă fiecare primă literă din fraze (pentru Word, fra-

zele se termină cu punct, semnul exclamării sau semnul întrebării);

cu litere mici – converteşte toate caracterele în litere mici;

MAJUSCULE – converteşte toate caracterele în litere mari;

Fiecare cuvânt cu majusculă –prima literă a fiecărui cuvânt devine literă mare;

cAZ cOMUTARE – inversează tipul literelor.

11. BAZELE FORMATĂRII

Aplicarea diferitelor forme de scriere şi a efectelor speciale (chenare, umbre etc.) poartă denumirea

de formatare. Ea se poate face în timpul introducerii textului sau se poate aplica unui text existent.

Formatarea unui document se realizează pe trei nivele:

1. Nivelul document – se stabilesc caracteristicile globale ale documentului (formatul paginii,

marginile documentului, anteturile şi subsolurile de pagină etc.).

2. Nivelul paragraf – modul de aliniere a textului în paragraf, deplasările spre interior sau spre

exterior, spaţiul liber deasupra şi dedesubt etc.

3. Nivelul porţiune de text – se lucrează asupra grupurilor de caractere din interiorul paragrafe-

lor pentru obţinerea unor efecte speciale (îngroşare, înclinare, scriere cu altă culoare, sublinie-

re etc.).

Nu este obligatorie parcurgerea în ordine a celor trei nivele în ordinea de mai sus, dar se recomandă sta-

bilirea de la început a unor parametri corespunzători pentru textul dominant, pentru ca ulterior să se rezol-

ve excepţiile.

Din punct de vedere practic, este mai comod să introducem textul ţinând cont doar de împărţirea în pa-

ragrafe, urmând ca formatarea să se facă ulterior.

Observaţie

Toţi parametrii de tehnoredactare depind de imprimanta curentă la nivel de Windows. Dacă vom

lista documentul pe altă imprimantă, este posibil ca unii dintre ei să nu fie recunoscuţi de altă im-

primantă. În plus, deoarece fiecare imprimantă comunică în stilul ei cu calculatorul, este posibil ca

un text lizibil şi aspectuos pe o imprimantă să fie imposibil de listat pe alta sau unele caractere să

nu poată fi tipărite.

Ca urmare, se recomandă stabilirea de la început a imprimantei pe care se va face listarea, ast-

fel încât să nu avem ulterior surprize. Pentru aceasta, înainte de stabilirea parametrilor de tehno-

redactare vom stabili, la nivel de Windows, ca imprimantă implicită, imprimanta pe care vom lista

documentul.

28 Atenţie, înlocuirile făcute până în acest moment cu Înlocuire rămân valabile!


11.1. Formatarea unei porţiuni de text Are efect asupra unui text anterior selectat sau care urmează a fi introdus ulterior. Un grup de caractere

prezintă următoarele caracteristici:

fontul;

stilul de afişare (îngroşat, înclinat, subliniat);

dimensiunea caracterelor;

atribute de scriere (subliniat, exponent, indice etc.);

culoarea textului;

spaţierea caracterelor;

poziţionarea pe verticală a textului în

cadrul liniei în care apare.

efecte de animaţie.

Stabilirea acestor caracteristici presupune

selectarea în prealabil a textului

respectiv.

După selectare, vom putea folosi butoanele

de la Pornire eticheta Font sau vom

deschide dialogul Font (clic pe butonul

aferent). Dialogul conține următoarele opțiuni

de formatare:

Font – fontul (setul de caractere);29

fontul se poate alege şi direct din lista

ascunsă Font din bara de instrumen-

te;

Stil font – stilul fontului:

Obişnuit – text drept; Cursiv – text înclinat; Aldin – text îngroşat; se pot folosi şi butoa-

nele din bara de instrumente;

Dimensiune – mărimea textului, în puncte;30

se poate folosi şi lista ascunsă Dimensiune

font din bara de instrumente;

Culoare font – culoarea pentru text; se poate alege şi din lista ascunsă Culoare font

din bara de instrumente;

Stil subliniere – sublinierea caracterelor cu diverse tipuri de linii; se poate folosi şi lista

ascunsă de lângă butonul Subliniere din bara de instrumente;

Culoare de subliniere – culoarea liniei de subliniere a textului;

Tăiere text cu o linie – textul selectat este tăiat printr-o linie simplă; opţiunea este uti-

lă atunci când dorim să modificăm un document astfel încât să fie vizibilă şi versiunea anterioară;

se poate folosi și butonul Tăiere text cu o linie din bara de instrumente;

Tăiere text cu linie dublă – textul selectat este tăiat prin două linii; opţiunea este

utilă atunci când dorim să modificăm un document astfel încât să fie vizibile şi ultimele două ver-

siuni anterioare;

Exponent – textul selectat este scris mai mic şi deasupra liniei de bază a textului normal, de

29 În listă se vor afişa fonturile instalate la nivel de Windows. 30 1 punct=1/72 inch; 1" (inch sau ţol) = 2,54 cm. Lista nu conţine toate valorile posibile. Dacă vrem o dimensiune care

nu apare în listă, o tastăm ca atare în zona de text de deasupra listei, (chiar şi cu zecimale, de exemplu 12,5), cu rezerva că

nu toate imprimantele recunosc o astfel de mărime.


exemplu a2x

3; se poate folosi și butonul Exponent din bara de instrumente;

Indice – textul selectat este scris ca indice (mai mic şi sub linia de bază a textului normal), de

exemplu H2SO4; se poate folosi și butonul Indice din bara de instrumente;

Umbră, Conturat, în relief, Gravat – aplică diverse efecte vizuale textului selec-

tat;

Majuscule reduse – toate literele se transformă în majuscule; literele care au fost, inițial,

majuscule, vor fi mai mari decât celelalte, de exemplu RADU;

Doar majuscule – toate literele se transformă în majuscule; ulterior, când tastăm într-un ast-

fel de text, tastele CapsLock şi Shift nu mai au efect;

Ascuns – textul selectat va fi ascuns;31

Spaţiul dintre caractere se stabileşte în pagina de dialog Spaţiere caractere. În mod normal,

el este calculat automat în funcţie de

mărimea fontului dar poate fi precizat

şi manual. În dialogul afişat putem spe-

cifica următoarele:

Scară – aici putem introdu-

ce un procent pentru lărgi-

rea/condensarea textului pe

orizontală; Spaţiere – spaţiul dorit între două litere consecutive (în puncte); variantele posibile sunt:

Normală – textul revine la o spaţiere normală;

Extinsă – textul este rarefiat cu atâtea puncte câte sunt specificate alături la La;

Condensată – textul este condensat cu atâtea puncte câte sunt specificate la La.

Poziţie – poziţia pe verticală a textului în raport cu linia sa de bază, în puncte (dimensiunea

textului nu se schimbă); avem la dispoziţie următoarele variante:

Normală – textul revine la linia de bază;

Ridicată – textul este ridicat faţă de linia de bază cu atâtea puncte câte sunt specificate

alături la La;

Coborâtă – textul este mai coborât faţă de linia de bază cu atâtea puncte câte sunt speci-

ficate alături la La.

Observaţii

1. Unele dintre caracteristicile textului în care se află cursorul pot fi observate din bara de forma-

tare (butoanele respective sunt sau nu apăsate).

2. Înainte de a închide dialogul, putem folosi zona Examinare pentru a vedea aspectul textului

cu actualii parametri de formatare.

Ștergerea formatării unui text formatat cu anumite caracteristici se poate face cu butonul Anulare

formate de la Pornire fila Font. Textul respectiv va reveni la aspectul de text normal.

11.2. Formatarea la nivel de paragraf Un paragraf este un text aflat între două caractere Enter. El se poate întinde pe una sau mai multe linii şi

31Afișarea textului ascuns depinde de comutatorul Text ascuns de la butonul Office Opţiuni Word

categoria Afişare. Dacă acest comutator este activat, textul ascuns este afișat întotdeauna (el va fi afişat subliniat cu o linie

punctată), indiferent de starea butonului ; dacă nu e activat, afișarea depinde de butonul .

Pentru tipărirea textului ascuns, activăm comutatorul Se imprimă textul ascuns de la Office Opţiuni

Word categoria Afişare.


este caracterizat prin următorii parametri:32

1. Alinierea pe orizontală – se referă la alinierea marginilor textului între cele două margini ale paginii

şi poate avea următoarele variante:

La stânga – marginea din stânga a textului este verticală iar cea din dreapta e „zimţată“;

La dreapta – marginea din dreapta a textului este verticală iar cea din stânga e „zimţată“;

Stânga-dreapta– ambele margini sunt verticale;

Centrat.

2. Indentarea – se referă la deplasarea textului paragrafului spre interior sau spre exterior în raport cu

marginile normale. Indentarea se poate aplica ambelor margini şi poate primi valori pozitive (textul

este „adunat“ spre interiorul paginii) sau negative (textul iese în afara marginilor normale).

3. Indentarea primei linii a paragrafului – se referă la:

Prima linie – distanţa cu care este deplasată spre dreapta prima linie a unui paragraf în ra-

port cu liniile de continuare;

Agăţat – distanţa cu care sunt deplasate spre dreapta liniile de continuare în raport cu prima

linie a paragrafului. Efectul acestui parametru este vizibil numai la paragrafele care se întind pe

mai multe linii.

4. Spaţiul dintre două linii consecutive ale paragrafului – poate fi stabilit în număr de linii sau în

puncte de imprimantă (un punct de imprimantă este 1/72", adică aproximativ 0,3 mm).

5. Spaţiul între paragraf şi paragrafele vecine – exprimat în puncte.

6. Unele caracteristici privind împărţirea paragrafului pe două pagini atunci când nu încape pe

una singură.

7. Efecte speciale – chenare, umbre, culoare de fond, primul caracter literă foarte mare, încadrarea

într-o listă.

Pentru formatarea unui paragraf este suficient să plasăm cursorul undeva în el şi să specificăm parame-

trii doriţi (pentru mai multe paragrafe consecutive, ele trebuie în prealabil selectate).

În toate dialogurile pentru formatare există o zonă Preview în care putem vedea cum ar arăta para-

graful cu actualii parametri.

Observație

Pentru unele opțiuni se pot folosi și butoanele din eticheta

Paragraph din meniul Home.

11.2.1. Alinierea pe orizontală

Plasăm cursorul în paragraf și folosim Pornire bu-

tonul de la fila Paragraf pagina de dialog

Indentări şi spaţiere şi alegem varianta dorită (La stânga, La dreapta, Stânga-dreapta, Cen-

trat) din lista ascunsă Aliniere).

Se pot folosi şi cele patru butoane cu ace-

leaşi nume din fila Paragraf.

11.2.1.1. Stabilirea alinierii folosind tabulatorii

În mod normal, la folosirea unui caracter Tab, cursorul se

mută spre dreapta la următorul marcaj numit tabulator aflat,

implicit, la 1,27 cm (0,5") de poziţia anterioară a cursorului.

Dacă dorim să stabilim alte poziţii pentru tabulatori, vom

da clic pe butonul din stânga riglei orizontale şi apoi vom

32 Dacă Word cere specificarea unor dimensiuni în inch, vom folosi butonul Office Opţiuni Word catego-

ria Complex zona Ecran Afişare măsuri în unităţi de măsură şi alegem centimetri sau milimetri.


da un clic în riglă în poziţia în care vrem să apară stopul de tabulator. Putem repeta operaţia, pentru a sta-

bili mai mulţi tabulatori pentru un paragraf.

Tabulatorii pot fi deplasaţi ulterior prin tragere cu mouse-ul în riglă.

Observaţie

Dacă am stabilit unul sau mai mulţi tabulatori pentru un paragraf şi tastăm Enter pentru crea-

rea unui nou paragraf, acesta va moşteni tabulatorii de la paragraful iniţial. Pentru ştergerea

tabulatorilor, v. mai jos.

Există patru tipuri principale de tabulatori:

Tabulator aliniere la stânga – textul care se va tasta e introdus de la stânga la

dreapta, începând de la tabulator;

Tabulator de aliniere la centru – textul e centrat relativ la poziţia tabulatoru-

lui;

Tabulator de aliniere la dreapta – textul se aliniază la dreapta, până la tabula-

tor;

Tabulatorul de separare zecimal – textul se aliniază la dreapta înainte de punc-

tul zecimal şi la stânga după acesta.

Pentru stabilirea mai multor tipuri de tabulatori pentru un paragraf dăm clic-uri pe butonul din stânga ri-

glei orizontale până se afişează tabulatorul dorit şi dăm un clic în riglă unde vrem să apară tabulatorul, re-

petând operaţia pentru fiecare tabulator în parte.

De exemplu, pentru a obţine un text asemănător unui tabel, vom putea folosi următorii tabulatori:

Denumire UM Preţ Tip

Mere kg 12,73 bune

Prune buc 5,7 acrişoare

Ştergerea tabulatorilor se face prin tragerea lor cu mouse-ul în afara riglei.

11.2.2. Indentarea

Folosim același dialog, în care stabilim distanțele de indentare în zona Indentare fie pentru stânga,

fie pentru dreapta, fie pentru ambele.

Altă metodă: butoanele Micşorare indent respectiv Mărire indent din bara de in-

strumente, numai că acestea fac indentări doar la stânga și numai la următorul stop de Tab, deci sunt mai

puţin precise.

Altă metodă: tragerea cu mouse-ul de butoanele Indent stânga și Indent dreapta

aflate pe rigla cu unități de măsură dar, și în acest caz, indentările obținute sunt mai puțin precise.

Altă metodă: butoanele Indent stânga și Indent dreapta de la Aspect pagină fila

Paragraf.

Observație

Dacă la folosirea tastei Tab la început de paragraf creşte indentarea la stânga pentru întregul

paragraf sau la folosirea tastei Backspace această indentare descreşte, vom dezactiva comutatorul Stabilire indent stânga şi primul indent cu tabulatori şi ştergere

înapoi de la butonul Office Opţiuni Word categoria Verificare butonul

Opţiuni AutoCorecţie pagina de dialog AutoFormatare la tastare.

11.2.3. Indentarea primei linii a paragrafului

Se foloseşte același dialog din lista ascunsă Special alegem varianta dorită (Prima linie sau

Agăţat), după care specificăm distanţa de indentare alături, la La. Dacă ulterior dorim să renunţăm la o


astfel de indentare, din aceeaşi listă ascunsă alegem varianta (fără).

Altă metodă: tragerea cu mouse-ul de butonul Indent prima linie de pe rigla cu unități de

măsură dar, ca la indentarea întregului paragraf, metoda e mai puțin precisă. În cazul indentării de tip

Agăţat, va trebui și să tragem spre dreapta de butonul Indent stânga, astfel încât să ajungem la as-

pectul alăturat .

11.2.4. Spaţiul între două linii consecutive

Se folosește același dialog lista ascunsă Interlinie. Avem la dispoziţie câteva variante:

La un rând – scriere la un rând (distanţa este calculată automat de Word, în funcţie de mări-

mea fontului);

1,5 rânduri – scriere la un rând şi jumătate;

La două rânduri – scriere la două rânduri;

Cel puţin – distanţa dintre două rânduri este cel puţin egală cu cea specificată în puncte ală-

turi, la At;

Exact – distanţa dintre două rânduri este fixă și este egală cu cea specificată în puncte alături, la

At;

Multiplă – scriere la atâtea rânduri câte sunt specificate alături, la La (de exemplu, dacă la La

am introdus 5, Word va scrie un rând şi va lăsa patru rânduri goale). Se admit și valori cu zecima-

le, de exemplu 1,8 sau 1.8, în funcţie de setarea regională la nivel de Windows.

Pentru unele variante se poate folosi și butonul Spaţiere rânduri de la Pornire Fi-

la Paragraph.

11.2.5. Spaţiul între paragraf şi paragrafele vecine

Se exprimă în puncte şi se stabileşte în același dialog, în care specificăm spaţi-

ul liber dinaintea paragrafului (Înainte) şi cel de după el (După), în puncte.

Dacă folosim mouse-ul pentru schimbarea spațierii, valorile vor merge din 6 în 6

puncte (0, 6, 12, 18 etc.) dar putem folosi și valori intermediare, prin tastare di-

rectă.

Altă metodă: Aspect Pagină Spaţiere înainte respectiv Spaţiere după de la

eticheta Paragraf.

11.2.6. Unele caracteristici privind împărţirea paragrafului pe două pagini

Pot exista situaţii (necunoscute de la început) în care un paragraf ajun-

ge în zona de graniţă între două pagini consecutive. Putem stabili modul

de comportare a paragrafului în aceste situaţii „critice“ plasând cursorul în

paragraf, folosind același dialog pagina Sfârşituri de linie

şi de pagină şi activând sau dezactivând următorii comutatori:

Control rând solitar – dacă este activat şi paragraful are

numai o linie pe o pagină şi continuă pe pagina următoare, el va fi mutat complet pe pagina următoa-

re. De asemenea, dacă paragraful începe pe o pagină şi ultima lui linie se află pe pagina următoare, se

va muta și penultima sa linie pe pagina următoare;

Se păstrează paragr. împreună – dacă e activat şi paragraful curent și cel următor nu

încap împreună pe o aceeași pagină, ambele sunt mutate pe pagina următoare (de exemplu, pentru a

se evita situaţia în care un paragraf-titlu este ultima linie pe o pagină);

Se păstrează liniile împreună – dacă e activat şi paragraful nu încape complet pe o

pagină, este mutat complet pe pagina următoare;

Sfârşit de pagină înainte – dacă este activat, paragraful va începe întotdeauna la pagină


nouă (va fi primul pe pagină).

11.2.7. Chenare pentru paragrafe

Unele paragrafe necesită o scoatere în evidenţă printr-un chenar. Pentru aceasta, vom plasa cursorul în

paragraf şi vom folosi meniul Pornire fila Paragraf lista ascunsă de lângă butonul Bor-

dura de jos33

varianta Borduri şi umbrire pagina de dialog Borduri. Opțiuni-

le sunt:

în zona Setare vom da un clic pe va-

rianta dorită – Fără – fără chenar,

Casetă – chenar simplu, Umbrit –

chenar cu umbră, Trei-D – chenar

cu efecte 3D, Particularizare –

putem specifica opțiuni pentru fiecare

latură a chenarului;

dacă dorim pentru fiecare latură un alt

tip de linie, o altă grosime sau culoare,

alegem varianta Particulariza-

re, apoi tipul de linie de la Stil, cu-

loarea de la Culoare şi grosimea de la Lăţime, după care vom da un clic de mouse pe latura

respectivă din zona Examinare sau pe butonul aferent laturii din apropierea acestei zone. Vom

repeta, apoi, pașii pentru fiecare latură a chenarului (setările astfel stabilite rămân valabile şi pen-

tru următoarea latură, până când le schimbăm);

spaţiul dintre textul din paragraf şi chenar se stabileşte în dialogul afişat cu butonul Opţiuni.

Dacă, iniţial, am selectat mai multe paragrafe consecutive, avem şi posibilitatea trasării unei linii între

două paragrafe vecine.

Observaţie

Se pot crea şi chenare parţiale (la care una sau mai multe dintre laturi lipsesc).

Eliminarea chenarului pentru un paragraf se face plasând cursorul în paragraf şi folosind apoi același

dialog, în care folosim varianta Fără.

Atenţie!

Chenarul se aplică din marginea stângă a paragrafului până în marginea sa dreaptă (aceste

margini ţin cont şi de indentarea aplicată). Pentru a aplica un chenar mai multor paragrafe care

au indentări distincte vom scrie toate paragrafele într-un tabel cu o singură coloană (v. capitolul

Tabele), căruia îi vom alege chenarul dorit şi vom aplica indentările dorite fiecărei celule în parte;

în caz contrar, fiecare paragraf va avea câte un chenar, pe lăţimi diferite.

Altă variantă: meniul Pornire fila Paragraf lista ascunsă de lângă butonul Bordura

de jos alegem latura dorită (eliminarea se face la fel). Metoda este mai rapidă dar mai puțin eficientă,

pentru că nu putem stabili culorile și grosimile pentru liniile de chenar.

11.2.7.1. Chenare pentru o porţiune de text

Se procedează ca la paragrafe, cu două deosebiri:

1. Se impune selectarea în prealabil a textului.

2. Nu putem stabili câte un tip de latură/o culoare/o grosime distinctă pentru fiecare latură (chenarul

va fi uniform).

33 Numele butonului poate fi altul, în funcţie de ultima opţiune selectată din lista ascunsă.


11.2.7.2. Chenare pentru pagini

Se construiesc cu meniul Pagină Borduri de pagină.34

Se procedează similar cu chenarele

pentru paragraf, cu următoarele deosebiri:

1. Pentru fiecare latură, în afară de tipul de linie, se poate alege (de la Artă) o mică imagine care se

va repeta pe fiecare latură a chenarului.

2. La Se aplică la stabilim cui se aplică chenarul:

Document întreg – întregului document;

Această secţiune – paginilor din secţiunea curentă;

Această secţiune – doar prima pagină – primei pagini din secţiunea curentă;

Această secţiune – toate fără prima pagină – tuturor paginilor din sec-

ţiunea curentă, mai puţin primeia.

3. Se pot stabili distanţele (în puncte) între chenar şi:

textul din pagină – Opţiuni Măsură de la Text;

marginile hârtiei – Opţiuni Măsură de la Muchia paginii.

11.2.8. Culoarea de fundal pentru un paragraf

Pentru a scoate în evidenţă un paragraf îi putem aplica o culoare de fundal. Vom plasa cursorul undeva

în paragraf şi vom folosi meniul Pornire fila Paragraf butonul Umbrire după care,

în dialogul afișat, alegem culoarea dorită.

Altă variantă: meniul Pornire fila

Paragraf butonul Borduri şi

umbrire pagina de dialog Umbrire

în care:

la Umplere alegem culoarea de

umplere;

la Stil alegem gradul de saturaţie

sau modelul de umplere (dacă nu

dorim combinaţii între culoarea de

la Umplere şi cea de la Culoare, alegem Golire);

la Culoare alegem culoarea cu care se va combina culoarea de la Umplere conform gradului

de saturaţie sau modelului ales la Stil.

Observaţie

Se poate aplica o culoare de fundal şi unei porţiuni de text, singura deosebire fiind faptul că aici

trebuie să selectăm, în prealabil, textul.

Eliminarea culorii de fundal se face din acelaşi dialog, dar folosind Fără culoare la Umplere şi

Golire la Stil.

11.2.9. Iniţială foarte mare pentru un paragraf

Putem scrie un paragraf cu iniţială foarte mare plasând cursorul în

paragraf şi utilizând meniul Inserare fila Text lista as-

cunsă Literă majusculă . Variantele sunt:

Fără – se foloseşte pentru eliminarea iniţialei foarte

mari);35

În paragraf – textul normal „curge“ pe lângă inițială;

34 Se poate folosi şi meniul Pornire fila Paragraf lista ascunsă de lângă butonul Bordura de jos

varianta Borduri şi umbrire pagina de dialog Borduri. 35 Varianta La margine nu e disponibilă dacă textul e scris pe mai multe coloane.


La margine – textul normal se află în dreapta inițialei;

Opţiuni majuscule încorporate –afișează un dialog în care mai putem stabili:

Font – fontul cu care se va scrie iniţiala;

Linii de scurtat – pe câte linii normale de text se va extinde, pe verticală, iniţiala;

Distanţă de la text – tastăm distanţa dintre iniţială şi textul înconjurător.

Eliminarea: la fel, varianta Fără.

Observații

1. Operația nu este posibilă dacă paragraful începe cu spațiu sau cu Tab.

2. La eliminarea inițialei, paragraful revine la indentare 0, chiar dacă, inițial, avea o anumită

indentare.

11.2.10. Liste de paragrafe

Adesea, documentul nostru conţine mai multe paragrafe, cuprinse în liste. Word permite crearea de liste

de paragrafe (fie cu fiecare paragraf numerotat, fie cu fiecare paragraf cu un simbol în faţă). Putem crea

astfel de liste şi manual, tastând 1,2,3,... în faţa fiecărui paragraf din listă, dar ce facem cu numerotarea la o

listă cu 400 de paragrafe în care trebuie să inserăm un paragraf pe poziţia a cincia sau din care trebuie să

eliminăm un paragraf? În cazul utilizării listelor create de Word, actualizarea numerotării este automată.

Word permite crearea a două tipuri de liste:

liste cu numerotare (stil arab, roman, cu litere etc.);

liste cu simbol în faţă.

Pentru crearea unei astfel de liste, putem proceda în două moduri:

Tastăm fiecare element (paragraf) al listei, după care selectăm setul de

paragrafe și îl formatăm ca listă;

Tastăm primul paragraf al listei și îl formatăm ca aparținând unei liste;

ulterior, ori de câte ori tastăm Enter în interiorul listei, Word va crea un

paragraf formatat conform listei (cu numerotare sau cu simbol).

11.2.10.1. Liste cu numerotare

Se folosesc, în general, pentru cazuri în care ordinea paragrafelor este im-

portantă (de exemplu, la descrierea unui proces tehnologic).

După tastarea textului dintr-o astfel de listă vom selecta paragrafele res-

pective și vom utiliza Pornire fila Paragraf lista ascunsă Nu-

merotare .

Se va afișa un meniu din care vom alege stilul de numerotare dorit (varian-

ta Fără se folosește pentru a elimina numerotarea de la un set de paragra-

fe).36

Formatul numerotării se poate modifica din aceeași listă ascunsă, folosind

Definire format de număr nou,

care afișează un dialog în care alegem stilul

de numerotare (Stil număr), stabilim

formatul numerotării (Format număr) și

parametrii de font ai numerelor (Font).

Dacă în document, înaintea listei actuale,

mai există o listă de paragrafe cu același stil

de numerotare, Word ne propune, implicit,

continuarea numerotării de la lista anterioară. Dacă dorim reînceperea nume-

rotării sau începerea numerotării de la o anumită valoare, selectăm paragra-

36

Dacă în document s-au creat deja astfel de liste, stilul de numerotare se poate alege din zona Formate de numero-tare în document.


fele și folosim aceeași listă ascunsă, după care Setare valoare de numerotare, în dialogul afișat

alegem varianta Pornire listă nouă și stabilim valoarea de început la Setare valoare la.

Altă metodă: tastăm sau 1. sau 1) (de exemplu) și un spațiu și introducem primul paragraf

(acesta va fi, automat, prins într-o listă cu numerotare).37

Altă metodă: (mai rapidă dar mai puţin performantă) de a prinde un set de parametri într-o listă cu nu-

merotare: selectarea paragrafelor, apoi meniul Pornire fila Paragraf butonul Numerotare.

Această variantă va aplică paragrafelor formatul de listă cel mai recent utilizat.

Dacă dorim ca paragrafele să nu mai facă parte din listă, le selectăm şi folosim Pornire fila

Paragraf butonul Numerotare.

11.2.10.2. Liste cu simbol

Astfel de liste se utilizează, de obicei, acolo unde ordinea paragrafe-

lor nu are importanţă. Se procedează la fel ca la listele anterioare dar

vom alege meniul Pornire fila Paragraf lista ascunsă Mar-

catori , în care:

1. Alegem din cele 8 butoane de la Bibliotecă marcatori

pe cel care conţine tipul de listă care se apropie cel mai mult

de tipul dorit (Fără se foloseşte

pentru a elimina simbolul de la

un set de paragrafe).

2. Dacă nici una dintre variante nu ne mulțumește, folosim Definire

marcator nou și, în dialogul afișat, alegem simbolul dorit

(Simbol) și caracteristicile de font pentru el (Font).

La închiderea celor două dialoguri, paragrafele vor fi prinse într-o listă cu

simboluri în faţă.

Altă metodă: tastăm * urmat de un spațiu și de conținutul primului paragraf din listă.38

Metoda aplică,

automat, paragrafului stilul de marcator cel mai recent folosit.

Altă metodă: selectăm paragrafele care vor face parte din listă și folosim meniul Pornire fila Pa-

ragraf butonul Marcatori. El va aplica paragrafelor formatul de listă cel mai recent folosit.

Dacă dorim ca paragrafele să nu mai facă parte din listă, le selectăm şi folosim varianta Fără sau

butonul Marcatori din bara de formatare.

11.3. Copierea caracteristicilor de format de la o porţiune de text la alta Dacă dorim ca un text să fie formatat cu aceleași caracteristici ca altul:

1. Selectăm textul ai cărui parametri de formatare dorim să-i copiem.

2. Pornire fila Clipboard butonul Descriptor de formate .

3. Selectăm textul căruia dorim să-i aplicăm parametrii respectivi.

Operația se poate repeta pentru mai multe texte.

Procedura funcţionează atât pentru parametrii de formatare la nivel de paragraf cât şi pentru cei la nivel

de porţiune de text.

37 Metoda funcționează numai dacă e activat comutatorul Liste automat numerotate de la butonul Office

Opţiuni Word Verificare Opţiuni AutoCorecţie pagina de dialog AutoFormatare la

tastare. 38 Metoda funcționează numai dacă e activat comutatorul Liste automat marcate de la butonul Office Op-

ţiuni Word Verificare Opţiuni AutoCorecţie pagina de dialog AutoFormatare la tas-

tare.


11.4. Căutarea unui text formatat cu anumite caracteristici Uneori nu cunoaştem textul pe care dorim să-l căutăm dar cunoaştem cum a fost formatat sau dorim să

căutăm toate textele formatate într-un anumit mod. Pentru aceasta:

1. Folosim meniul Pornire fila Editare butonul Găsire.

2. Folosim butonul Mai multe>>.

3. Butonul Format va deschide un meniu din care vom alege categoria de parametri pe care îi cu-

noaştem şi stabilim valorile dorite. În acest

moment, sub zona De găsit se va afişa

setul de parametri specificaţi de noi.

4. Dacă cunoaştem şi textul, îl tastăm la De

găsit.

5. Declanşăm căutarea cu Următorul gă-

sit. Word ne va muta pe primul text for-

matat cu parametrii respectivi.39

Dacă dorim să renunţăm la parametrii de formatare

specificaţi vom folosi butonul Fără formate.

11.5. Formatarea la nivel de docu-

ment Parametrii stabiliţi prin acest nivel se aplică între-

gului document sau unei secţiuni a documentului.40

O pagină completă de document creat cu Word are

aspectul alăturat.

Parametrii respectivi sunt:41

1. Dimensiune hârtie – dimensiunea fizică a hârtiei pe care se va face listarea documentului.

2. Orientare – formatele standard oferă două moduri de orientare a textului în raport cu laturile:

Portret – textul este paralel cu latura mai mică a hârtiei;

Vedere – textul este paralel cu latura mai mare a hârtiei.

3. Modul de listare a documentului (una – Normal sau două feţe – Margini în oglindă).

Implicit, documentul se listează pe o singură faţă a hârtiei. Dacă dorim listarea faţă-verso, Word

se va ocupa de „oglindirea“ marginilor pentru paginile pare/impare.

4. Marginile paginii – reprezintă acea porţiune din pagina fizică în care nu se afişează imagini, text

etc.42

Parametrii care caracterizează marginile paginii sunt:

Stânga – distanţa dintre marginea din stânga a hârtiei şi marginea stângă a textului (la listare

faţă-verso, se transformă în Interior);

Dreapta – distanţa dintre marginea din dreapta a hârtiei şi marginea din dreapta a textului (la

listare faţă-verso, se transformă în Exterior);

Sus – distanţa dintre marginea superioară a hârtiei şi începutul paginii de text;

Jos – distanţa dintre sfârşitul paginii de text şi marginea inferioară a hârtiei;

Pt. îndoire – reprezintă marginea suplimentară pentru îndosariere (de fapt, cotorul). Da-

39 Dacă am specificat şi textul, Word ne va opri la primul text care coincide cu cel introdus şi care este formatat astfel. 40 v. capitolul Împărţirea documentului în secţiuni. 41 Atenţie, modificarea unuia dintre ei poate duce la modificarea numărului de pagini din document sau la o reaşezare

în pagină a textului! Ca urmare, stabilirea acestor parametri se va face fie de la început, fie în final (în aceste cazuri, după

orice modificare a parametrilor, înainte de listare, vom previzualiza documentul şi vom face ajustările necesare). 42 Dacă dorim să fie vizibile marginile de pagină (ele nu se vor lista, oricum) vom activa Afişare limite text de

la butonul Office Opţiuni Word Complex categoria Afişare conţinut document. Chiar dacă

acest comutator este activat, afişarea marginilor se va face numai dacă este folosit modul de afişare Aspect pagină im-

primată.


că documentul se listează pe o singură faţă, această distanţă se adaugă întotdeauna la valoarea

la valoarea Stânga; dacă listarea se face pe ambele feţe, se adaugă la valoarea Stânga pen-

tru paginile impare şi la valoarea Dreapta pentru cele pare.

5. Dacă documentul are nevoie şi de un antet şi/sau de un subsol (un text care să se repete la înce-

putul respectiv la sfârşitul fiecărei pagini din document/din secţiune), vom putea stabili şi înălţimile

acestora prin:

Antet – distanţa dintre marginea superioară a hârtiei şi începutul antetului;

Subsol – distanţa dintre începutul subsolului şi marginea inferioară a hârtiei.

6. Alinierea pe verticală a textului – are efect numai la paginile parţial completate şi acceptă urmă-

toarele variante:

Sus – paragrafele sunt aliniate la marginea de sus a paginii;

Centru – paragrafele sunt centrate pe verticală în pagină;

Jos – paragrafele sunt aliniate la marginea de jos a paginii;

Stânga-dreapta – paragrafele sunt răsfirate pe pagină, astfel încât să ocupe întreaga

pagină.

Specificarea acestor parametri se face folosind

meniul Aspect pagină lista ascunsă

Margini Margini particu-

larizate.43

Toate paginile de dialog afişate

aici au o listă ascunsă Se aplică la, prin ca-

re vom putea alege cărei porţiuni din document se

aplică parametrii stabiliţi. Pentru moment, vom

alege Document întreg (pentru detalii, v.

capitolul Secţiuni într-un document, mai jos).

De asemenea, fiecare pagină de dialog are o

zonă în care putem vedea cum va arăta documentul nostru cu actualii parametri.

În dialogul afişat vom putea stabili următoarele:44

Dimensiunile hârtiei – pagina de dialog Hârtie iar din lista ascunsă Dimensiune hârtie

vom alege mărimea dorită.45

Se poate folosi și lista ascunsă Dimensiune din fi-

la Iniţializare pagină. Dacă nici una din dimensiunile afişate nu ne convine, putem spe-

cifica lăţimea hârtiei – Lăţime şi înălţimea ei – Înălţime.

Orientarea paginii – butoanele din zona Orientare din pagina de dialog Margini: Tip

portret şi Tip vedere. Se poate folosi și lista ascunsă Orientare din fila Iniţiali-

zare pagină.

Modul de listare a documentului (una sau două feţe) – pagina de dialog Margini, de unde fo-

losim lista ascunsă Pagini multiple şi alegem varianta dorită (Normal sau Margini

în oglindă).

Marginile paginii – pagina de dialog Margini, în care stabilim valorile pentru Sus, Jos, Stânga, Dreapta, Pt. îndoire.

Înălţimile antetului şi subsolului – pagina de dialog Aspect, în care specificăm An-tet/Subsol.

Alinierea pe verticală a textului – pagina de dialog Aspect, în care alegem varianta dorită din

43 Lista conține și câteva formate predefinite, din care îl putem alege direct pe cel dorit. 44 Pentru testare putem folosi butonul Office Imprimare Examinare înaintea imprimării. Reve-

nirea la document se face cu tasta Esc sau cu Închidere Examinare înaintea imprimării. 45 Mărimile afişate aici sunt cele asigurate de imprimanta curentă la nivel de Windows.


lista ascunsă Aliniere pe verticală.

11.5.1. Secţiuni într-un document

Unele documente au nevoie

de modificarea unuia sau mai

multora dintre parametrii de la

nivelul document, de la un set

de pagini la altul (de exemplu,

pentru un tabel lat putem

schimba orientarea paginii, ast-

fel încât el să se listeze cu orientare Vedere, după care să revenim la orientarea Portret normală).

Pentru aceasta, documentul trebuie împărţit în secţiuni.

O secţiune este o zonă compactă dintr-un document la nivelul căreia este stabilit un set unitar de pa-

rametri de formatare la nivel de document.

Secţiunile sunt numerotate (numărul secţiunii în care se află cursorul este afişat în bara de stare).46

Iniţial, documentul are o singură secţiune. Motivele care impun împărţirea documentului în secţiuni pot

fi:

schimbarea valorii oricăruia dintre parametrii de tehnoredactare la nivel de document pentru o

porţiune de text (margini, mod listare, dimensiuni hârtie etc.);

trecerea de la scrierea pe o coloană la scrierea pe mai multe coloane sau invers (inclusiv schimba-

rea numărului de coloane) pentru o porţiune de text;

schimbarea conţinutului antetului respectiv subsolului paginii pentru un set de pagini;

schimbarea chenarului pentru pagini de la un grup de pagini la altul;

reînceperea numerotării notelor de subsol la fiecare set de pagini (capitol);

reînceperea numerotării paginilor la fiecare capitol;

gruparea notelor de final la sfârşitul unui set de pagini (capitol).

11.5.1.1. Împărţirea documentului în secţiuni

Sfârşitul unei secţiuni e stabilit printr-un marcaj Sfârşit de secţiune. Un astfel de marcaj, deşi

are efecte în orice mod de vizualizare, e vizibil numai în modurile de afişare Aspect pagină impri-

mată (și numai dacă este activat butonul Afişare totală), Schiţă şi Ciornă.

Introducerea unui asemenea de marcaj se poate face în mai multe moduri:

1. Dacă textul care va fi secţiune distinctă este

relativ scurt, îl putem selecta, după care

vom aplica direct noii parametri pentru acel

text, având grijă ca în dialogurile respective

la lista ascunsă Se aplică la să fie

aleasă varianta Text selectat. Word

va plasa, automat, câte un astfel de marcaj

la începutul respectiv la sfârşitul textului.

2. Dacă textul care va fi secţiune distinctă este

lung, este mai avantajos să plasăm întâi ma-

nual marcajele, urmând ca stabilirea parame-

trilor pentru secţiunea respectivă să fie efec-

tuată ulterior. Pentru inserarea marcajelor

folosim meniul Aspect pagină fila

Iniţializare pagină lista ascunsă Întreruperi din categoria Sfârşituri

de secţiune alegem tipul de marcaj:

Pagina următoare – inserează marcajul şi efectuează salt la pagină nouă (de exemplu,

46 Dacă numărul secţiunii nu este afişat, dăm clic dreapta pe bara de stare şi folosim Secţiuni.


pentru un capitol care dorim să înceapă la pagină nouă);

Continuu – inserează marcajul, fără salt la pagină nouă (de exemplu, pentru schimbarea

numărului de coloane pe care apare textul);

Pagină pară – inserează marcajul şi se sare la prima pagină cu soţ (de exemplu, pentru

un capitol care dorim să înceapă pe pagina stângă);

Pagină impară – inserează marcajul şi se sare la prima pagină fără soţ (de exemplu,

pentru un capitol care dorim să înceapă pe pagina dreaptă).

11.5.1.2. Stabilirea parametrilor pentru o secţiune

După împărţirea documentului în secţiuni ne vom deplasa la secţiunea dorită47

, vom plasa cursorul un-

deva în secţiune, vom deschide dialogul pentru stabilirea parametrilor (Margini, Coloane, Borduri

de pagină etc.) şi vom specifica noile valori, având grijă ca, în dialogul respectiv, în lista ascunsă Se

aplică la să fie selectată varianta Această secţiune.

11.5.1.3. Eliminarea unui marcaj separator de secţiune

Trecem în modul de vizualizare Ciornă, plasăm cursorul pe bara pe care scrie Sfârşit de sec-

ţiune şi folosim tasta Delete.48

11.5.2. Introducerea unui salt la pagină nouă

Dacă documentul nu necesită împărţirea în secţiuni dar dorim, totuşi, salturi la pagină nouă în anumite

puncte, vom pune cursorul unde dorim să apară saltul şi vom folosi meniul Aspect pagină fila

Iniţializare pagină lista ascunsă Întreruperi Pagină.

Eliminarea unui astfel de salt se face, în modul de afişare Schiţă sau Ciornă, punând cursorul pe

bara Sfârşit de secţiune şi folosind tasta Delete.

11.5.3. Anteturi şi subsoluri de pagină

Antetul este un text care se repetă automat în partea de sus a fiecărei pagini iar subsolul în partea in-

ferioară a fiecărei pagini.

Ambele sunt localizate în afara paginii utile.

Anteturile şi subsolurile sunt vizibile numai dacă suntem în modul de afişare Aspect pagină im-

primată).

Exemple: titlul de capitol sau de document, numărul paginii, data şi ora listării etc.

11.5.3.1. Crearea unui antet

Se face plasând cursorul undeva în secţiunea respectivă şi folosind

meniul Inserare fila Antet şi subsol lista ascunsă

Antet varianta Necompletat (se vor afişa şi câteva variante

predefinite pentru antet, din care o putem alege pe cea dorită). Se va

afișa o bară de instrumente cu următoarele butoane uzuale:

Număr de pagină – deschide un submeniu în care putem

stabili poziţia şi formatul numărului de pagină.

Dată şi oră – afișează un dialog prin care putem alege un format pentru data și ora ce vor fi

afișate în

antet.49

Pentru ca

47 Eventual, folosind meniul Pornire Găsire Salt la varianta Secţiune şi tastând numărul secţi-

unii dorite la Introduceţi numărul secţiunii). 48 Atenţie! În acest moment, cele două secţiuni vor fuziona şi textul aflat în secţiunea din faţa marcajului va primi para-

metrii de la secţiunea aflată după marcaj. 49 Data şi ora listării sunt preluate din sistem.


data și ora să fie cele actuale la momentul tipăririi documentului, în dialog vom activa comutatorul

Actualizare automată.

Imagine și Miniatură – deschid un dialog prin care putem insera în antet o imagine sau o

miniatură.

Salt la subsol – mută cursorul în subsolul paginii.

Secţiunea anterioară – mută cursorul în antetul secțiunii anterioare.

Secţiunea următoare – mută cursorul în antetul secțiunii următoare.

Legături la anteriorul – dacă este activat, antetul este preluat de la secțiunea anterioa-

ră.

Prima pagină diferită – dacă este activat, antetul primei pagini din secțiunea curentă va

fi diferit de cel al paginilor următoare (el trebuie specificat separat, plasând cursorul în prima pa-

gină a secţiunii curente).

Paginile pare diferă de cele impare – dacă este activat, antetele paginilor pare

vor diferi de cele ale paginilor impare.

Afişare text document – ascunde/afişează textul din document (este util atunci când se

lucrează la anteturi complexe).

Antet de sus – înălțimea antetului.

Închidere antet şi subsol – închide bara de instrumente şi ne întoarce în textul nor-

mal (în acest moment, se presupune că am terminat lucrul cu antetul respectiv). Se poate folosi şi

un clic dublu în textul normal.

Pe lângă valorile introduse de aceste butoane, un antet poate conţine și text normal – obţinut prin tasta-

re în poziţia cursorului.

11.5.3.2. Crearea unui subsol

Se procedează ca la anteturi, cu deosebirea că, la început, vom folosi lista ascunsă Subsol. Butoanele

afișate sunt aceleași ca la anteturi.

11.5.3.3. Modificarea unui antet/subsol

Se poate face fie după un clic dublu pe antet/subsol, fie folosind meniul Inserare An-

tet/Subsol Editare Antet/Subsol. Se vor afişa aceleaşi butoane ca la creare iar cursorul

se va muta în antet/subsol, în care facem modificările dorite.

11.5.3.4. Formatarea unui antet/subsol

Gestionarea spaţiului dintr-un antet sau subsol se face ca la orice text (aliniere, formatare etc.).50

Câmpurile introduse din butoane (data, ora, numărul de pagină etc.) pot fi formatate ca orice text, dar

trebuie, în prealabil, selectate.51

11.5.3.5. Ștergerea unui antet sau subsol

Se face cu Inserare Antet/Subsol Eliminare Antet/Subsol.

11.5.3.6. Antete și subsoluri diferite de la un set de pagini la altul

Putem avea mai multe variante de document:

cu antet/subsol unic pentru toate paginile;

cu un antet/subsol pentru prima pagina şi altele pentru următoarele;

cu un antet/subsol pentru paginile pare şi altul pentru cele impare.

1. Dacă dorim ca antetul şi/sau subsolul să difere de la un set de pagini la altul, vom împărţi docu-

mentul în secţiuni acolo unde dorim ca măcar unul dintre acestea să difere faţă de paginile anteri-

oare, după care vom specifica antetul/subsolul pentru fiecare secțiune.

50 Pentru anteturi, Word are definit stilul Antet iar pentru subsol stilul Subsol. Modificarea acestor stiluri va determi-

na modificarea tuturor anteturilor respectiv subsolurilor formatate cu aceste stiluri (vezi şi capitolul Stiluri). 51 Formatarea se poate face şi pe porţiuni (de exemplu, la dată se poate selecta doar porţiunea de lună).


2. Dacă dorim antet şi/sau subsol distincte pentru prima pagină a secțiunii vom activa comutatorul

Prima pagină diferită de la Aspect pagină lista ascunsă Margini pagina

de dialog Aspect, după care vom specifica un antet şi/sau subsol pentru prima pagină, apoi cele

pentru următoarele.

3. Dacă dorim antet şi/sau subsol distincte pentru paginile pare faţă de paginile impare vom activa

comutatorul Paginile pare diferă de cele impare din acelaşi dialog, după care

vom specifica un antet şi/sau subsol pentru o pagină pară, apoi pentru una impară.

11.5.4. Numerotarea paginilor unui document

Word se poate ocupa cu numerotarea automată a paginilor unui document, în diverse stiluri.52

Pentru

inserarea numărului fiecărei pagini vom folosi meniul Inserare fila Antet şi subsol lis-

ta ascunsă Număr de pagină . Lista se va dezvolta într-o serie de opțiuni prin

care putem specifica poziția numărului de pagină:

Începutul paginii – în antetul paginii;

Sfârşitul paginii – în subsolul paginii;

Margini pagină – pe una din marginile laterale ale paginii.

Poziţia curentă – în poziția în care se află cursorul. 53

Formatare numere de pagină. Se va afişa un dialog în

care:

la Format număr selectăm stilul de numerotare a paginilor

(arab, roman, cu litere etc.);

dacă activăm Includere număr de capitol, numărul

paginii va fi precedat de numărul de capitol, separate fiind de ca-

racterul ales la Utilizare separator

stilul cu care este considerat că începe un capitol este cel ales la

Capitolul începe cu stilul;

dacă vrem ca numerotarea să reînceapă la fiecare secţiune a do-

cumentului vom dezactiva Continuare din secţiunea

anterioară;

dacă dorim ca numerotarea să înceapă de la o valoare diferită de

1, o vom specifica la Pornire de la.

Formatarea numărului de pagină din punct de vedere al fontului, culorii, mărimii etc. se face după selec-

tarea lui, în antet sau în subsol.

Eliminarea numerotării paginilor se face selectând numărul de pagină din antet sau din subsol şi folosind

tasta Delete.

12. TEXT PE MAI MULTE COLOANE

Textul unui document poate fi scris, total sau parţial, pe două sau mai multe coloane.54

Scrierea pe mai

multe coloane se foloseşte, în general, atunci când formatul hârtiei este foarte mare (A1 sau A2) şi scrierea

pe o singură coloană ar duce la un text cu linii lungi.

Ori de câte ori se schimbă numărul de coloane se va introduce un marcaj separator de secţiune:

manual, de către utilizator, la începutul şi sfârşitul textului respectiv (după care vom preciza pe

câte coloane vrem să fie scris textul din secţiunea curentă);

automat, de către Word, ori de câte ori îi impunem schimbarea numărului de coloane.

Pentru a scrie un text pe mai multe coloane, introducem textul în mod normal, după care îl selectăm și

52 Afişarea numărului paginii curente în bara de stare nu presupune şi tipărirea acestuia. 53 Ne putem folosi de zona Examinare din dialog pentru a vedea poziţia numărului de pagină. 54 Scrierea textului pe mai multe coloane este vizibilă numai în modul de afişare Afişare pagină imprimată.


folosim meniul Aspect pagină fila Iniţializare pagină lista ascunsă Coloane

Mai multe coloane.55

Se va afişa un dialog în care vom putea specifica:

1. La Presetări – numărul de coloane pe care va fi scris textul; dacă dorim mai mult de trei coloa-

ne, vom specifica numărul acestora la

Număr de coloane;

2. Iniţial, coloanele au lăţimi egale; dacă

dorim să menţionăm lăţimea fiecărei

coloane, vom dezactiva comutatorul

Coloane de lăţime egală şi

vom introduce, pentru fiecare coloa-

nă în parte, valorile Lăţime şi Spa-

ţiere – spaţiul dintre ea şi coloana

următoare;56

3. Cui aplicăm scrierea pe mai multe co-

loane la Se aplică la:

Document întreg – întregul

document;

Text selectat – textului se-

lectat anterior (apare numai dacă, înainte de a deschide dialogul, am selectat textul)57

;

De la acest punct înainte – din poziţia curentă până la sfârşitul documentului;58

Această secţiune – secţiunii curente (apare numai dacă documentul are cel puţin două sec-

ţiuni);

Secţiunile selectate – secţiunilor selectate anterior (apare numai dacă, înainte de a

deschide dialogul, am selectat textul din două sau mai multe secţiuni).

4. Dacă dorim să separăm coloanele printr-o linie verticală vom activa comutatorul Linie între.

Pentru a forţa un salt la coloană nouă în cadrul textului formatat astfel plasăm cursorul unde dorim să

apară saltul, după care avem două posibilităţi:

Ctrl+Shift+Enter;

Meniul Aspect pagină lista ascunsă Întreruperi Coloană.

După ce textul a fost deja introdus trecerea dintr-o coloana în alta se face cu un click de mouse în co-

loana dorită sau cu Alt+săgeţile verticale.

Revenirea la text scris pe o singură coloană se face cu Aspect pagină fila Iniţializare

pagină lista ascunsă Coloane Mai multe coloane şi alegând (dacă e cazul), la Se

aplică la, varianta Această secţiune.

Observație

Revenirea la text pe o singură coloană nu presupune și eliminarea marcajelor separatoare de la

începutul și de la sfârșitul acestuia (ele trebuie eliminate manual).

13. STILURI

Pentru formatarea paragrafelor şi textului dintr-un document putem aplica mai multe metode:

formatarea pe măsură ce tastăm textul;

selectarea în final a întregului document şi stabilirea parametrilor de format pentru textul dominant

urmând ca, în final, să reparcurgem documentul şi să formatăm excepţiile;

utilizarea stilurilor.

55 Putem folosi și variantele din lista ascunsă, dar acestea nu sunt prea performante. 56 La un text scris pe mai multe coloane toţi parametrii specifici formatării la nivel de paragraf se calculează relativ la

marginile coloanei şi nu ale paginii. 57 În acest caz Word va plasa un marcaj separator de secţiune la începutul şi la sfârşitul textului selectat. 58

Atenţie! În această situaţie, Word va scrie întregul text de după poziţia curentă pe numărul de coloane specificat, chi-

ar dacă pentru secţiunile următoare nu dorim acest lucru!


Pentru documente mari şi complexe, primele două metode sunt ineficiente şi predispun la riscuri privind

omiterea formatării unor porţiuni de text sau formatarea lor necorespunzătoare. De aceea, în aceste cazuri,

se va prefera varianta formatării prin stiluri.

Un stil reprezintă un set de parametri de formatare ce caracterizează un text sau un paragraf. Un stil,

odată definit, poate fi aplicat în document ori de câte ori este nevoie, Word aplicând textului selectat pa-

rametrii respectivi.

Marele avantaj al utilizării stilurilor constă în faptul că, la modificarea parametrilor ce caracterizează

unui stil aplicat mai în multe locuri în document, Word va reparcurge documentul şi va formata textele res-

pective conform noilor parametri.

Word permite definirea a patru tipuri majore de stiluri:

stil tip Caracter – marcat cu a în lista de stiluri – conţine caracteristicile de formatare identice

cu cele accesibile prin meniul Pornire fila Font;

stil tip Paragraf – marcat cu ¶ în lista de fonturi – conţine, pe lângă caracteristicile de la stilul

tip porţiune de text, şi pe cele specifice paragrafelor (cele de la meniul Pornire fila Pa-

ragraf).

stil tip Tabel – conţine informaţii privind formatarea tabelelor cărora li se aplică stilul.

stil tip Listă – conţine informaţii privind formatarea listelor de paragrafe cărora li se aplică sti-

lul.

Din punct de vedere al celui care le-a creat, există stiluri predefinite (dar modificabile) dar există şi

posibilitatea definirii de noi stiluri.

Stilurile sunt memorate în document dar, dacă dorim să le utilizăm şi în alte

documente, ele pot fi memorate şi într-un fişier şablon special numit

NORMAL.DOTM. Ulterior, la documentele noi, stilurile respective pot fi reuti-

lizate.

13.1. Aplicarea unui stil Un stil, odată definit, îl putem aplica ori de câte ori avem nevoie.

La aplicare vom ţine cont de tipul de stil ales (stilurile de tip paragraf conţin

şi parametri specifici paragrafelor, pe când stilurile tip porţiune de text nu!).

13.1.1. Aplicarea unui stil de tip paragraf

Se realizează plasând cursorul undeva în paragraf, după care putem proceda

în două moduri:59

Alegem stilul dorit folosind lista ascunsă de stiluri

de la meniul Pornire fila

Stiluri; 60

Meniul Pornire butonul Stiluri de la fila Stiluri.

În acest moment, în dreapta se va afişa un panou din care, din lista afișată, alegem stilul dorit.61

59 Dacă vrem să formatăm mai multe paragrafe cu acelaşi stil, ele trebuie selectate în prealabil. 60 Word afişează, în această listă ascunsă, numele stilului şi un eşantion de text formatat cu acel stil. Pentru a previzualiza

aspectul paragrafului cu un anumit stil, este suficient să lăsăm cursorul de mouse pe butonul cu stilul respectiv şi să observăm

fereastra Word (confirmarea vine abia la clic). 61 Dacă în listă nu apare stilul dorit, putem impune afișarea tuturor stilurilor existente folosind legătura Opţiuni din

panoul din dreapta, apoi la Selectaţi stilurile pentru afişare alegem una din variantele:

Toate stilurile – se afişează toate stilurile existente pentru documentul curent.

În uz – toate stilurile folosite efectiv în documentul curent (exclusiv cele existente şi, încă, nefolosite).


13.1.2. Aplicarea unui stil unei porţiuni de text

Vom selecta porţiunea text respectivă, după care vom proceda ca la stilurile tip paragraf.

13.2. Crearea unui stil

1. Meniul Pornire butonul Stiluri de la fila Stiluri butonul Stil nou

din panoul afișat.

2. În dialog stabilim numele nou-

lui stil și parametrii care îl ca-

racterizează, adică:

Nume – numele stilului;

Tip stil – tipul sti-

lului (Caracter, Pa-

ragraf, Tabel,

Listă);62

Stil bazat pe –

stilul de la a cărui defi-

niţie porneşte definiţia

noului stil;

Stil pentru pa-

ragraful următor

– stilul care se va aplica

paragrafului care se cre-

ează dacă, după un text

formatat cu stilul res-

pectiv, se tastează

Enter;

din meniul afişat de bu-

tonul Format alegem,

pe rând, categoria de

parametri pe care dorim s-o modificăm (Font, Paragraf, Bordură, Numerotare etc.).

Pentru fiecare categorie se va afişa un dialog în care efectuăm modificările dorite. 63

3. În dialogul iniţial se confirmă cu OK.64

Din acest moment, stilul va apărea şi în lista de stiluri şi va putea fi aplicat direct.

13.3. Modificarea caracteristicilor unui stil Indiferent că este vorba de un stil nou sau de un stil predefinit, parametrii care-l caracterizează pot fi

modificaţi.

Pentru modificare, vom selecta un text sau un paragraf formatat cu stilul respectiv şi apoi:

1. Meniul Pornire fila Stiluri butonul Stiluri .

2. Selectăm stilul dorit din dialogul afişat.

3. Deschidem lista ascunsă ataşată stilului şi folosim opţiunea Modificare...

4. În dialogul afişat stabilim noii parametri ai stilului şi, în final, confirmăm cu OK.

În documentul curent – toate stilurile folosite în documentul curent, inclusiv cele existente şi, încă, nefo-

losite. 62 Nu toate stilurile permit modificarea tipului. 63 Unele opțiuni de formatare (font, culoare, bold, italic, aliniere etc. sunt disponibile și în dialogul principal. 64 Dacă dorim ca modificările să fie disponibile şi la documentele create în viitor, vom activa, înainte de OK, comutatorul

Noi documente bazate pe acest şablon, care va scrie modificările şi în fişierul şablon NORMAL.DOTM.


Pentru a afişa în stânga documentului stilul folosit pentru fiecare paragraf în parte se alege pentru vizua-

lizare modul Schiţă sau Ciornă, apoi butonul Office Opţiuni Word categoria Com-

plex și, la Lăţime panou zonă stil în vizualizare ciornă şi vizualizare

schiţă de la Ecran, stabilim o lățime diferită de 0 a zonei de afi-

șare a stilurilor. Revenirea la forma iniţială se face introducând lăţimea

0 sau revenind la modul de vizualizare Aspect pagină impri-

mată.

13.4. Ştergerea un stil

Meniul Pornire fila Stiluri butonul deschi-

dere listă ascunsă de lângă stilul respectiv Ştergere…

Observaţii

1. Un stil odată şters, toate textele din document formatate cu el vor fi formatate cu stilul pe ba-

za căruia a fost el definit (cel de la Stil bazat pe).

2. Nu se pot şterge stilurile predefinite.

13.5. Copierea unui stil dintr-un document în altul Dacă într-un document am folosit un stil şi vrem să-l utilizăm şi în alt document, îl putem copia, astfel

încât să-l putem folosi şi aici:

1. Deschidem, documentul în care se află definiţia stilului.

2. Butonul Pornire fila Stiluri butonul Stiluri butonul Gestionare

stiluri .

3. Pagina de dialog Edi-

tare butonul

Import/Export.

4. În noul dialog folosim

pagina de dialog Sti-

luri, apoi ambele bu-

toane Închidere

fişier pentru a în-

chide atât fișierul curent cât și fișierul şablon NORMAL.DOTM.

5. Folosim buton Deschidere fişier de sub

lista din stânga şi deschidem fişierul din care dorim

să copiem definiţia stilului – sursa (vom avea grijă

ca, în dialogul afişat, în zona tipului de fișier, să

alegem Toate documentele Word).

6. Repetăm pasul anterior și pentru lista din dreapta,

deschizând aici documentul în care dorim să facem

copierea – destinația.

7. Din lista din stânga selectăm stilul dorit şi folosim

butonul Copy dintre liste.65

Din acest moment, în documentul din lista din dreapta

vom putea folosi, direct, stilul respectiv.

14. CUPRINSUL UNUI DOCUMENT

Cuprinsul este lista tuturor capitolelor unui document, ordonată după paginile la care se găsesc

65 Dacă stilul există deja la destinație, Word cere confirmare pentru înlocuirea vechiului stil cu cel nou.


acestea.

Pentru realizarea cuprinsului, Word are predefinite 9 stiluri tip paragraf numite Titlu 1...Titlu

9 care trebuie aplicate paragrafelor care constituie titluri în document, în funcţie de importanţa fiecărui ti-

tlu.66

Astfel, capitolelor principale li se va aplica stilul Titlu 1, subcapitolelor stilul Titlu 2,

subsubcapitolelor stilurile Titlu 3 etc. La crearea cuprinsului, Word va parcurge documentul și va de-

termina unde există texte (titluri) formatate cu aceste stiluri.

Paşii de executat pentru crearea cuprinsului sunt următorii:

1. Se parcurge documentul şi se aplică textelor-titlu stilurile Titlu corespunzătoare importanţei lor

în document.

2. Se plasează cursorul în poziţia în care va apărea cuprinsul.

3. Se foloseşte meniul Referinţe

fila Cuprins lista ascunsă

Cuprins Inserare

Cuprins pagina de dialog

Cuprins. În dialogul afișat vom

specifica aspectul şi modul de con-

struire a cuprinsului, adică:

dezactivăm comutatorul Hyperlink-uri în locul

numerelor de pagină;67

dacă activăm Afişare nume-

re de pagină, cuprinsul va conține și numerele de pagină la care se află capitolele respec-

tive

dacă activăm Aliniere la dreapta a numerelor de pagină, numerele de pagi-

nă vor fi aliniate la dreapta; în acest caz, ele vor fi separate de titlul capitolului prin ceea ce am

ales la Precede tabulatorii;

la Afişare niveluri stabilim câte nivele Titlu vor fi luate în considerare la crearea

(de exemplu, dacă specificăm 2, titlurile de subsubcapitole nu se vor regăsi în cuprins);

4. Se confirmă cu OK.

Word va parcurge întregul document, va identifica stilurile Titlu şi va construi cuprinsul conform op-

ţiunilor noastre.

Observaţie

Word nu este capabil să actualizeze cuprinsul ori de câte ori se efectuează modificări în docu-

ment. Ca urmare, crearea cuprinsului se va face, în general, ca ultimă operaţie înainte de listare.68

Totuşi, putem crea cuprinsul pe măsură ce introducem textul69

, cuprinsul fiind un instrument util

pentru deplasări rapide de la un capitol la altul. În acest scop, după crearea lui dăm un clic în cu-

prins pe numărul de pagină respectiv (cursorul va lua forma unei palme): Word ne va muta auto-

mat în document la capitolul respectiv.

66 Stilurile Titlu sunt predefinite dar sunt modificabile, astfel încât utilizatorul să poată da titlurilor de capitole aspectul

dorit. 67 Dacă, la crearea cuprinsului, am lăsat activat Hyperlink-uri în locul numerelor de pagină, pentru ti-

tlurile din cuprins se creează legături pentru deplasare rapidă la capitolele respective. 68 În caz contrar, orice modificare în document (inserarea sau ştergerea unui caracter, modificarea fontului sau mărimi

acestuia) riscă să ducă la o reaşezare în pagină a întregului text, cu alte cuvinte ca existentul cuprins să nu mai corespundă cu

documentul. 69 Aceasta presupune aplicarea la titlurile de capitole a stilurilor Titlu corespunzătoare.


14.1. Modificarea aspectului cuprinsului La crearea cuprinsului, Word asociază capitolelor din acesta niște stiluri predefinite dar modificabile,

numite Cuprins 1...Cuprins 9, corespondente stilurilor Titlu 1...Titlu 9 din document.

Foarte adesea, aspectul cuprinsului nu este chiar cel dorit. Putem modifica aspectul cuprinsului dând, pe

rând, clic în cuprins pe câte o linie cu stilul Cuprins pe care vrem să-l modificăm şi schimbând caracte-

risticile stilului Cuprins respectiv.

Foarte adesea, după această operaţie cuprinsul documentului trebuie refăcut.

14.2. Actualizarea cuprinsului unui document Dacă am efectuat modificări în document, este posibil ca anumite capitole să se fi mutat de pe o pagină

pe alta. Actualizarea cuprinsului se poate face în două moduri:

1. Plasăm cursorul undeva în cuprins și procedăm ca la crea-

rea acestuia. Word va cere confirmare pentru înlocuirea

vechiului cuprins cu cel nou.

2. Meniul Referinţe fila Cuprins butonul

Actualizare tabel. Se va afișa un dialog cu două

opțiuni:

Actualizare numai numere de pagină –

se actualizează doar numerele de pagină din cuprins;

Actualizare tabel întreg – se actualizează întregul cuprins (inclusiv titlurile de capi-

tole).

15. NOTE DE SUBSOL ŞI NOTE DE FINAL

Lucrările de volum mai mare conţin, adesea, termeni specifici care trebuie explicaţi sau detaliaţi. Intro-

ducerea în text a uneia sau mai multor fraze explicative afectează cursivitatea textului, ceea ce duce la ne-

cesitatea explicării termenilor în altă parte în document.

Tehnica notelor de subsol sau de final constă în inserarea în text, alături de termenul explicat, a unui

marcaj de notă (un număr sau un simbol), urmând ca textul explicativ să fie inserat fie în partea inferioară a

paginii respective (notă de subsol), fie la sfârşit de capitol sau de document (notă de final).

În general, explicaţiile apar ca note de subsol iar trimiterile la bibliografie ca note de final.

Notele de subsol fac parte din pagina utilă (ca urmare, la o notă de subsol mai cuprinzătoare, textul

normal îşi va micşora corespunzător înălţimea).

Word ne asigură că marcajul şi textul notei de subsol se

vor afla, întotdeauna, pe aceeaşi pagină (dacă marcajul din

textul normal se mută pe altă pagină, se va muta şi textul no-

tei).

15.1. Introducerea unei note de subsol Pentru prima notă de subsol introdusă în document trebu-

ie să specificăm stilul de numerotare și poziția textului notei.

În acest scop:

1. Plasăm cursorul în textul normal unde dorim să apară

marcajul (trimiterea) şi folosim meniul Referinţe

butonul de la eticheta Note de subsol.

2. În dialogul afişat activăm butonul radio Note de

subsol şi apoi, dacă e cazul, specificăm următorii pa-

rametri:

Lista ascunsă de lângă Note de subsol –

aici alegem unde va apărea textul notei la o pagină incompletă:


În partea de jos a paginii;

Sub text – imediat sub text;

Format număr – stilul de numerotare (arab, roman, cu litere etc.); dacă nu dorim o nume-

rotare automată făcută de Word, putem impune ca marcaj un anumit simbol pe care fie îl tas-

tăm direct la Marcaj particularizat, fie îl alegem de la dialogul deschis cu Simbol;70

Pornire de la – valoarea de la care începe numerotarea;

Numerotare – modul în care se reîncepe numerotarea, dacă e cazul:

Continuu – numerotarea notelor se face continuu, până la sfârşitul documentului;

Reluare la fiecare secţiune – numerotarea reîncepe ori de câte ori se trece

la altă secţiune;

Reluare la fiecare pagină – numerotarea reîncepe ori de câte ori se trece la

altă pagină.

3. După confirmarea cu butonul Inserare, cursorul se va muta în subsolul paginii şi Word aşteaptă

introducerea textul notei.

Întoarcerea în textul normal se face fie clasic, fie cu un clic dublu de mouse pe marcajul din notă.

Notele de subsol următoare se pot introduce fie ca mai sus, fie, mai simplu, folosind butonul Insera-

re notă de subsol de la meniul Referinţe fila Note de subsol.

15.2. Introducerea unei note de final Ca și la notele de subsol, pentru prima notă de final introdusă va trebui să specificăm poziția sa și stilul

de numerotare. Pentru aceasta:

1. Plasăm cursorul în textul normal unde dorim să apară marcajul (trimiterea) şi folosim meniul Re-

ferinţe fila Note de subsol butonul .

2. În dialogul afişat activăm butonul radio Note de final şi apoi, dacă e cazul, specificăm ur-

mătorii parametri:

Note de final – aici alegem unde va apărea textul notei de final:

La sfârşitul documentului – la sfârșitul documentului;

Sfârşit de secţiune – la sfârșitul secțiunii curente71

;

Format număr – stilul de numerotare (arab, roman, cu litere etc.);72

dacă nu dorim o nu-

merotare automată făcută de Word, putem impune ca marcaj un anumit simbol pe care fie îl

tastăm direct la Marcaj particularizat, fie îl alegem de la dialogul deschis cu Sim-

bol;73

Pornire de la – valoarea de la care începe numerotarea;

Numerotare – modul în care se reîncepe numerotarea, dacă e cazul:

Continuu – numerotarea notelor se face continuu, până la sfârşitul documentului;

Reluare la fiecare secţiune – numerotarea reîncepe ori de câte ori se trece

la altă secţiune;

3. După confirmarea cu butonul Inserare, cursorul se va muta fie la sfârşit de secţiune, fie la sfâr-

şit de document Word şi va aştepta introducerea textul notei.

70 Atenţie! În acest caz, utilizatorul va trebui să aibă grijă ca marcatorul respectiv să nu apară de două ori pe aceeaşi

pagină, pentru a nu crea confuzii cititorului. 71 În acest caz, documentul va trebui, în prealabil, împărţit în secţiuni. 72 Dacă un document conţine atât note de subsol cât şi note de final, se recomandă ca stilurile de numerotare să fie diferi-

te. 73

Atenţie! În acest caz, utilizatorul va trebui să aibă grijă ca marcatorul respectiv să nu apară de două ori pe aceeaşi

pagină, pentru a nu crea confuzii cititorului.


Întoarcerea în textul normal se face cu un clic dublu de mouse pe marcajul din notă.

Notele de final următoare se pot introduce fie ca mai sus, fie, mai simplu, folosind butonul meniul Re-

ferinţe fila Note de subsol butonul Inserare notă de final.

15.3. Modificarea și formatarea unei note de subsol sau de final Pentru a modifica textul unei note de subsol sau de final vom da un clic dublu în textul normal pe marcaj

şi apoi vom modifica textul.

Notele de subsol sau de final pot fi formatate ca orice text. În plus, Word pune la dispoziţia utilizatoru-

lui patru stiluri predefinite dar modificabile:

Referinţă notă de subsol– pentru marcajele notelor de subsol;

Text notă de subsol;

Referinţă note de final – pentru marcajele notelor de final;

Text notă de final.

15.4. Ştergerea unei note de subsol sau de final Pentru aceasta vom selecta marcajul din textul obişnuit şi vom tasta Delete.

74

15.5. Conversia notelor de subsol în note de final şi invers Dacă documentul conţine note de subsol şi/sau note de final le putem

converti de la un tip la altul:

toate notele de subsol în note de final (ele se vor „aduna“ la sfârşit

de document/ secţiune);

toate notele de final în note de subsol (ele se vor „împrăştia“ pe pa-

ginile în care apar marcatorii);

notele de subsol în note de final şi invers.

Observaţie

Dacă documentul conţine note de ambele tipuri vom putea reveni la starea iniţială numai imedi-

at, cu butonul Anulare din bara Acces Rapid.

În caz contrar, la o redeschidere a documentului Word

nu va mai şti care au fost note de subsol şi care de fi-

nal şi nu va mai fi în stare să le convertească în note

de tipul corespunzător.

Pentru conversie, vom folosi folosim meniul Referinţe fila Note de subsol butonul

butonul Conversie... Se va afișa un dialog cu trei opțiuni:

Conversia tuturor notelor de subsol în note de final – toate notele de sub-

sol vor deveni note de final;

Conversia tuturor notelor de final în note de subsol – toate notele de fi-

nal vor deveni note de subsol;

Transfer note de subsol în note de final şi invers – notele de subsol vor

deveni note de final şi invers.

15.6. Trecerea de la o notă de subsol/de final la alta Dacă dorim să consultăm notele de subsol sau de final, avem două variante:

A. Clasic

1. Meniul Pornire fila Editare Găsire Salt la în lista De sărit

la alegem Notă de subsol/de final.

74

Atenţie! În acest caz, va dispărea şi textul aferent notei. De asemenea, trebuie remarcat că pot exista şi note de sub-

sol/final goale.


2. La Introduceţi numărul notei de subsol/de final specificăm numărul sau

marcatorul pentru nota respectivă (eventual, precedat de +/–).

3. Butonul Următorul.

Cursorul se va muta în text la următorul marcaj de notă de subsol/final.

B. Specific Word 2007

1. Meniul Referinţe lista ascunsă Nota de sub-

sol următoare, cu următoarele variante:

Nota de subsol următoare – deplasare la nota

de subsol următoare

Salt la nota de subsol anterioară –

deplasare la nota de subsol precedentă

Nota de final următoare – deplasare la nota de final următoare

Nota de final anterioară – deplasare la nota de final anterioară

Cursorul se va muta în text la următorul/precedentul marcaj de notă de subsol/final.

16. TABELE

Într-un tabel informaţia este organizată pe rânduri şi coloane. Fiecare intrare în tabel se numeşte celu-

lă, este independentă de restul celulelor şi poate conţine orice (text, valori numerice, formule de calcul,

imagini, diagrame, texte scrise cu WordArt, ecuaţii etc.).

Există două posibilităţi principale de creare a unui tabel:

se creează întâi tabelul, gol, după care se completează cu valori;

se introduce conţinutul tabelului ca text într-un anumit format, după care

acesta se transformă în tabel.

16.1. Crearea unui tabel gol Pentru crearea unui tabel gol plasăm cursorul în locul în care va apărea tabe-

lul, apoi folosim meniul Inserare fila Tabele butonul

Tabel). Se va afişa un meniu vertical în care putem alege maniera în

care dorim să creăm tabelul:

Prin deplasarea mouse-ului peste rețeaua de pătrate descriem

mărimea tabelului (numărul de rânduri și coloane).

Inserare ca tabel – deschide un dialog cu câteva opțiuni:

Număr de coloane – numărul de coloane pe care le va avea tabelul;

Număr de rânduri – numărul de rânduri din viitorul tabel;75

la Regim de potrivire automată putem stabili lăţimile coloanelor:

Lăţime fixă a coloanelor – coloanele vor avea iniţial lăţimi egale şi tabelul se va

extinde pe întreaga lăţime a paginii (varianta Automat); eventual, aici putem să specificăm

o lăţime pentru coloane;

Potrivire automată la conţinut

– coloanele, de lăţimi iniţial egale, îşi vor

schimba, pe parcurs, lăţimile, în funcţie de con-

ţinut;

Potrivire automată la fereastră

– coloanele îşi vor schimba dimensiunile în

funcţie de dimensiunile ferestrei în care sunt afi-

şate (mai ales pentru tabele care apar în pagini

Web create cu Word)

75

Deşi numărul de linii poate fi mărit uşor ulterior, se recomandă ca acesta să fie cel puţin egal cu numărul de linii din

capul de tabel+1, pentru a asigura cel puţin o linie din corpul tabelului.


dacă activăm Memorare dimensiuni pentru tabele noi, viitoarele tabele vor fi

create cu dimensiunile stabilite pentru tabelul curent.

Foaie de calcul Excel – pentru inserarea unui tabel în stil Excel (mai ales pentru tabele în

care dorim să executăm calcule)

Tabele rapide – aici putem alege din tabele cu formate predefinite.

Observație

După crearea tabelului, cât timp cursorul se află în el, barele de instrumente se vor modifica și

vor apărea meniurile Proiectare și Aspect.

16.2. Deplasarea într-un tabel Pentru a ne muta cursorul într-un tabel de la o celulă la alta, putem folosi mouse-ul sau:

Tab – în celula următoare;76

Shift+Tab – în celula anterioară;

tastele săgeţi verticale – un rând mai sus sau mai jos.

16.3. Completarea unui tabel cu valori Se face mutând cursorul în celula respectivă şi tastând textul. Dacă textul nu încape într-o celulă a tabe-

lului, Word va înălţa corespunzător întregul rând.

În plus, putem copia sau muta valori dintr-o celulă/coloană/un rând/domeniu de valori în alt loc din ta-

belul curent sau din alt tabel folosind butoanele Copiere, Decupare respectiv Lipire de la meniul Pornire.

16.4. Operaţii cu celule, rânduri, coloane Toate aceste operaţii presupun selectarea în prealabil a celulelor, rândurilor sau coloanelor respective,

selectare care se face astfel:

o celulă – clic în partea stângă a celulei, în interiorul ei, atunci când cursorul are forma unei săgeţi

spre nord-est;

un domeniu de celule – tragere cu mouse-ul deasupra celulelor sau folosirea tastelor săgeţi cu tasta

Shift apăsată.

o coloană – clic deasupra primei celule din coloană atunci când cursorul are forma unei săgeţi ↓ sau

Aspect lista ascunsă Selectare Selectare Coloană când ne aflăm cu cursorul

undeva în coloană;

mai multe coloane consecutive– tragere deasupra coloanelor când cursorul are forma ↓;

un rând – clic în partea stângă a rândului, în exteriorul lui, atunci când

cursorul are forma unei săgeţi spre nord-est sau Aspect lista ascunsă

Selectare Selectare Rând când ne aflăm cu cursorul undeva

în rând;

mai multe rânduri consecutive – clic în stânga primului/ultimului rând

din set, în exteriorul lui, atunci când cursorul are forma unei săgeţi spre

nord-est şi tragere în sus sau în jos până când se selectează rândurile dori-

te.

întregul tabel – clic pe butonul care apare în colţul din stânga-sus al tabelului sau Aspect

lista ascunsă Selectare Selectare Tabel.

16.4.1. Golirea liniilor, coloanelor sau unor celule

Selectăm rândurile/coloanele/celulele şi folosim tasta Delete.

76 Atenţie! Dacă tastăm Tab în celula din colţul din dreapta-jos a tabelului se va adăuga o linie nouă la tabel.


16.4.2. Inserarea unuia sau mai multor rânduri

Pot exista două situaţii:

pentru a adăuga un rând la sfârşitul tabelului, vom tasta Tab atunci când cursorul se află în celula din

colţul din dreapta-jos al acestuia;

pentru a insera un rând între alte două rânduri existente, plasăm cursorul în rândul lângă

care va apărea cel nou, apoi folosim meniul Aspect fila Rânduri şi coloane

butonul Inserare deasupra pentru inserarea unui rând deasupra celui selectat

respectiv butonul Inserare dedesubt .

Observaţie

Dacă dorim să inserăm de la început mai multe rânduri într-un tabel, vom selecta întâi atâtea

rânduri câte dorim să inserăm în tabel şi apoi folosim aceleaşi opţiuni.

16.4.3. Inserarea uneia sau mai multor coloane

Selectăm coloana lângă care va apărea cea nouă, apoi folosim meniul Aspect

fila Rânduri şi coloane butonul Inserare la stânga respectiv

Inserare la dreapta, în funcţie de unde vrem să apară noua coloană.

Celelalte coloane îşi vor ajusta corespunzător lăţimile, astfel încât să facă loc noii coloane.

Observaţia de la linii este valabilă şi aici.

16.4.4. Ştergerea unuia sau mai multor rânduri

Selectăm rândul sau rândurile şi folosim meniul Aspect fila Rânduri

şi coloane lista ascunsă Ştergere Ştergere rânduri.

Observaţie

Folosirea tastei Delete după selectarea liniei/liniilor le goleşte doar, fără

însă a le şi şterge. Totuşi, putem şterge una sau mai multe linii selectate folo-

sind Shift+Delete în locul variantei cu meniul.

16.4.5. Ştergerea uneia sau mai multor coloane

Selectăm coloana sau coloanele şi folosim aceeaşi metodă de la rânduri, dar Ştergere Coloane.

Observaţia de la ştergerea rândurilor e valabilă şi aici.

16.4.6. Modificarea lăţimii unei celule sau coloane

Pentru modificarea lăţimii unei celule selectăm celula şi tragem de una dintre marginile ei spre stânga

sau spre dreapta atunci când cursorul are forma unei bare verticale duble cu două săgeţi, stânga şi dreapta.

Pentru modificarea lăţimii unei coloane tragem de una dintre marginile ei spre stânga sau spre dreapta

atunci când cursorul are aceeaşi formă.

Această modificare este aproximativă.

Dacă se impune specificarea unei lăţimi

exacte pentru o coloană, vom plasa curso-

rul undeva în coloana respectivă şi vom

folosi meniul Aspect fila Tabel

butonul Proprietăţi pagina

de dialog Coloană. În dialogul afişat

vom putea preciza:

Lăţime preferată – lăţimea coloanei;

Măsurare în – unităţile de măsură pentru lăţimea coloanei (Centimetri sau Procent –

din lăţimea tabelului).

Cu butoanele Coloana anterioară şi Coloana următoare ne putem muta la celelalte co-


loane.

Observație

Pentru specificarea lățimii coloanei curente se poate folosi și meniul Aspect fila Dimen-

siune celulă butonul Tabel lăţime coloană .

16.4.7. Modificarea înălţimii unui rând

În mod normal, un rând este ceva mai înalt decât cea mai înaltă valoarea din ea. Totuşi, putem impune o

înălţime pentru rând.

Modificarea aproximativă a înălţimii se

face prin tragere cu mouse-ul de linia ori-

zontală de chenar atunci când cursorul are

forma unei săgeţi cu două bare orizontale şi

două săgeţi verticale.77

Pentru specificarea unei înălţimi exacte

pentru un rând vom selecta rândul respectiv

şi vom folosi meniul Aspect fila Ta-

bel butonul Proprietăţi pagi-

na de dialog Rând. În dialogul afişat vom putea preciza:

Înălţime – înălţimea rândului, în cm; Valoarea specificată aici depinde de ceea ce alegem la

Înălţime rând şi anume:

Cel puţin – cel puţin valoarea de la Înălţime;

Exact – exact valoarea de la Înălţime.78

Rândul poate fi pe pagini diferite – dacă este activat şi rândul a ajuns în partea in-

ferioară a paginii fără a încăpea complet, Word va scrie cât poate pe pagina curentă iar restul pe pa-

gina următoare; dacă nu este activat, rândul este mutat complet pe pagina următoare;

Cu butoanele Rândul anterior şi Rândul următor ne putem muta la celelalte rânduri din ta-

bel pentru a le stabili înălţimile.

Observație

Pentru specificarea înălțimii rândului curent se poate folosi și meniul Aspect fila Di-

mensiune celulă butonul Tabel înălţime rând.

16.4.8. Egalizarea lăţimilor unor coloane

Foarte frecvent, după modificarea lăţimilor coloanelor prin tragere cu mouse-ul, acestea nu vor mai

avea lăţimi egale. Pentru a egaliza lăţimile mai multor coloane adiacente le vom selecta şi vom folosi meni-

ul Aspect fila Dimensiune celulă butonul Distribuire coloane .

16.4.9. Egalizarea înălţimilor unor rânduri

Adesea, după modificarea înălţimilor rândurilor prin tragere cu mouse-ul, acestea nu vor mai avea înăl-

ţimi egale. Pentru a egaliza înălţimile mai multor linii adiacente le vom selecta şi vom folosi meniul As-

pect fila Dimensiune celulă butonul Distribuire rânduri .

16.4.10. Fuzionarea unor celule

Putem uni mai multe celule vecine selectându-le şi folosind meniul Aspect fila Îmbinare

77 Nu vom putea face rândul mai scund decât cea mai înaltă valoare din el. 78

Atenţie! În acest caz, dacă vreo celulă din rând conţine un text care nu încape pe înălţimea fixată, acesta nu va fi af i-

şat.


butonul Îmbinare celule .

16.4.11. Divizarea unor celule

Putem descompune o celulă în mai multe celule, selectând-o și folosind meniul Aspect fila Îm-

binare butonul Scindare celule . Se va afi-

şa un dialog în care:

la Număr de coloane stabilim în câte celule dorim să fie di-

vizată celula pe orizontală;

la Număr de rânduri stabilim în câte celule dorim să fie

divizată celula pe verticală;

dacă activăm Îmbinare celule înainte de scinda-

re celulele selectate vor fuziona întâi ca şi conţinut şi abia apoi vor fi divizate.

16.4.12. Copierea, mutarea şi ştergerea unui tabel

Toate aceste operaţii presupun selectarea tabelului (v. mai sus).

Pentru copiere sau mutare vom folosi butoanele Decupare, Copiere respectiv Lipi-

re de la meniul Pornire.

Pentru ştergere vom folosi meniul Aspect fila Rânduri şi coloane buto-

nul Ştergere varianta Ştergere tabel.

16.5. Alinierea textului la una dintre marginile celulei Frecvent, textele din celulele unei linii au înălţimi diferite, deoarece se întind pe numere di-

ferite de rânduri de text. Putem alinia textul din aceste celule la marginea de sus, la cea de jos

sau îl putem centra selectând celulele şi folosind butoanele de la meniul Aspect fila

Aliniere.

16.6. Text vertical în celule Putem roti textul dintr-un domeniu de celule selectând domeniul şi folosind meniul Aspect

fila Aliniere butonul Orientare text. Textul se va roti cu câte 90o la fiecare uti-

lizare a butonului. La textele verticale, alinierea se poate face la una din laturile verticale ale ce-

lulelor.

16.7. Formatarea conţinutului celulelor Conţinuturile celulelor se pot formata ca orice text, cu deosebirea că aici

marginile paragrafelor şi indentările sunt raportate la marginile celulei şi nu la

cele ale paginii. Putem aplica toţi parametrii de formatare de la nivel de para-

graf şi de la nivel de porţiune de text.

16.8. Formatarea unui tabel Celulelor dintr-un tabel le putem desena contururi cu diverse tipuri de linie,

grosimi, culori şi le putem aplica diverse culori de fundal. Implicit, tabelul este

desenat cu linii subţiri, simple, negre.

Pentru toate variantele se impune, în prealabil, selectarea domeniului de ce-

lule/întregului tabel.


16.8.1. Borduri pentru un tabel

1. Selectăm linia/coloana/domeniul de celule/întregul tabel. 79

2. Meniul Pornire fila Paragraf lista ascunsă de lângă butonul Borduri

varianta Borduri şi umbrire.

3. În dialogul afişat procedăm ca la bordurile pentru paragrafe.

Altă variantă:

1. Plasăm cursorul în tabel şi folosim meniul Proiectare.

2. Fila Desenare borduri lista ascunsă Stil creion pentru a stabili

tipul de linie;

3. Lista ascunsă Grosime creion pentru a stabili grosimea liniei, în puncte.

4. Lista ascunsă Culoare stilou pentru a stabili culoarea pentru linie.

5. Dăm clic pe fiecare latură căreia vrem să-i stabilim aceşti parametri de bordură.

Pașii 1-4 se repetă, dacă e cazul, pentru fiecare latură în parte.

Observaţie

Putem elimina chenarul sau o latură a acestuia pentru o celulă în mod asemănător. În modul de

vizualizare Aspect pagină imprimată, dacă lipseşte chenarul pentru o celulă, ea va fi afi-

şată cu o linie punctată. În modurile de vizualizare Schiţă sau Ciornă, dacă unei celule îi lip-

seşte chenarul el va fi afişat sau nu cu linie punctată în funcţie de setarea de la Proiectare

Borduri Vizualizare stiluri de grilă.

16.8.2. Culori de umplere pentru un tabel

Selectare celule meniul Proiectare fila Stiluri tabel lista ascunsă Umbrire

alegem culoarea.

16.9. Repetarea capului de tabel pe fiecare pagină Dacă tabelul se întinde pe mai multe pagini, putem putea impune Word-ului să repete capul de tabel pe

fiecare pagină de continuare. Pentru aceasta, vom selecta rândul sau rândurile care reprezintă capul de ta-

bel (obligatoriu primele) şi apoi meniul Aspect lista ascunsă Date Repetare rânduri

antet.

16.10. Descompunerea unui tabel în două tabele

16.10.1. Descompunerea unui tabel în două tabele succesive

Putem diviza tabelul în două tabele aşezate succesiv în pagină (de exemplu, când dorim ca între două li-

nii ale unui tabel deja introdus să intercalăm nişte paragrafe de text).

Vom plasa cursorul pe linia care dorim să fie prima linie din tabelul al doilea şi vom folosi meniul As-

pect fila Îmbinare butonul Scindare tabel. Revenirea la un singur tabel se face şter-

gând liniile de text intercalate.

16.10.2. Descompunerea unui tabel în două tabele vecine

Dacă dorim să creăm două tabele vecine, avem două posibilităţi:

Crearea unui tabel care conţine atâtea coloane câte vor conţine ambele tabele+1 după care, pentru

linia care e spaţiu separator între cele două tabele, vom elimina liniile orizontale din chenar şi,

eventual, vom îngusta cât mai mult această coloană, pentru a câştiga spaţiu pentru cele două tabe-

le. Avantajul este simplitatea metodei dar dezavantajul constă în faptul că, la creşterea înălţimii

79 Dacă este vorba de o singură celulă, este suficient să plasăm cursorul în ea.


unei linii dintr-un tabel se va înălţa, şi linia ci celălalt tabel.

Crearea a două casete de text şi introducerea, în fiecare dintre ele, a unui tabel. În acest caz, cele

două tabele sunt complet independente.

16.11. Crearea unui tabel dintr-un text introdus anterior Avem posibilitatea de a crea un tabel dintr-un text introdus anterior după anumite reguli. Operaţia este

utilă, în general, când datele din viitorul tabel provin de la o aplicaţie care creează fişiere text ASCII stan-

dard.

Textul va fi introdus ţinând cont de una din următoarele reguli:

Pe fiecare linie de text sunt valorile din viitoarele celule de pe o linie de tabel, separate printr-un

caracter stabilit de noi. În funcţie de acest caracter, Word va depista unde începe valoarea unei ce-

lule şi unde se termină.80

Pe fiecare linie de text se află valoarea câte unei celule, urmând ca la conversie să specificăm câte

coloane are tabelul.

Pentru crearea tabelului vom selecta textul şi vom folosi meniul Inserare butonul Tabel

Conversie text în tabel. În dialogul afişat vom specifica:

1. La Separare text la – separatorul folosit:

Paragrafe – fiecare linie de text reprezintă con-

ţinutul unei celule; 81

Tabulatori – separatorul folosit între două va-

lori vecine este caracterul Tab;

Virgulă – separatorul este caracterul virgulă;

Alte– separatorul este caracterul specificat de

noi alături.

2. Număr de coloane – numărul de coloane din

tabel; în afara cazului Paragrafe, specificarea

numărului de coloane nu este obligatorie deoarece

Word va analiza fiecare linie şi va afla câte coloane

va avea tabelul în funcţie de numărul de caractere

delimitatoare găsite în fiecare rând de text;

16.12. Sortarea valorilor dintr-un tabel Valorile dintr-un tabel pot fi ordonate

crescător sau descrescător după 1...3

criterii. În acest scop, vom se-

lecta tabelul82

, după care folo-

sim meniul Aspect buto-

nul Date varianta Sorta-

re. În dialogul afişat vom stabili urmă-

toarele caracteristici pentru sortare:

dacă tabelul are cap de tabel

vom activa Rând antet (în

caz contrar, Word va trata

prima linie din tabel ca linie de

date şi o va plasa în poziţia corespunzătoare);

80 Nu vom folosi ca separator un caracter care apare efectiv şi în text. În caz contrar, Word va interpreta caracterul din

text ca separator şi va împrăştia valoarea pentru o celulă în două celule. 81 În acest caz, este obligatoriu să specificăm numărul de coloane la Număr de coloane pentru că Word nu are nici

un alt indiciu în privinţa acestui număr. 82 Putem selecta şi numai un domeniu compact de linii.


la Sortare după alegem numărul sau numele coloanei care va constitui primul criteriu de

sortare, apoi stabilim ordinea în care se va face sortarea (Ascendent/Descendent);

la Tip alegem tipul de dată aflat în coloana respectivă (Text, Număr, Dată);

dacă dorim sortarea după mai multe criterii, pentru fiecare vom specifica parametrii corespunză-

tori la Apoi după.83

Există şi o metodă mai simplă dar mai puţin performantă de sortare:

1. Se plasează cursorul în coloana care va fi criteriu de sortare.

2. Se foloseşte unul din butoanele Sortare ascendentă/Sortare descendentă

din bara Tabele şi borduri.

16.13. Formule într-un tabel Într-un tabel se pot face anumite calcule matematice introducând formule în celule. Fiecare celulă este

identificată printr-o combinaţie formată dintr-o literă (care dă coloana) şi un număr (care dă linia) (ex: A2,

B5 etc.), combinaţie numită adresă de celulă.

Word recunoaşte formulele prin faptul că încep cu un caracter egal (=), urmat de expresia formulei.

O formulă poate conţine:

adrese de celule sau nume de câmpuri;

constante numerice;

operatori aritmetici (+,–, /, *) şi de compara-

re (<, <=,>, >=, =, <>);

paranteze, pentru a stabili ordinea de execu-

ţie a calculelor;

funcţii predefinite.84

16.13.1. Introducerea unei formule

Pentru a introduce o formulă într-un tabel:

1. Plasăm cursorul în celula în care va apărea

rezultatul formulei.

2. Meniul Aspect butonul Date butonul Formulă şi, din lista ascunsă Lipire func-

ţie alegem funcţia dorită.85

După ce se selectează funcţia, se poate preciza domeniul de celule la

care se referă aceasta.

3. La confirmarea cu Enter, în celulă se va afişa rezultatul formulei.

Observaţii

2. Valorile celulelor care conţin formule sunt afişate pe un fundal gri pentru a evidenţia că va-

lorile sunt rezultatul unor formule şi nu sunt introduse prin tastare, dar fundalul nu se listea-

ză.

83 Este foarte importantă ordinea în care se aleg criteriile de sortare. De exemplu, în tr-un tabel în care avem o coloană

pentru nume şi una pentru prenume, dacă vom alege ca prim criteriu numele şi al doilea prenumele, sortarea se va face după

nume iar al doilea criteriu va avea efect numai dacă în tabel există două persoane cu acelaşi nume. 84 Word dispune de o serie de funcţii predefinite, care primesc unul sau mai multe argumente, separate prin caracterul

ales la nivel de Windows din Control Panel Regional and Language options pagina de dialog

Formats Customize this format lista ascunsă List separator. Funcţiile returnează o valoare pe baza

argumentelor primite, valoare care va fi folosită în calculul formulei. 85 Funcţiile uzuale sunt SUM(domeniu) – returnează suma valorilor din domeniu; AVERAGE(domeniu) – returnează

media valorilor din domeniu; MAX(domeniu), MIN(domeniu) – returnează valoarea maximă, respectiv minimă din do-

meniu, PRODUCT (domeniu) – returnează produsul valorilor din domeniu, ROUND(valoare, nr_zecimale) – re-

turnează valoarea, rotunjită la numărul de zecimale specificat, IF(condiţie;valoare_1;valoare_2) – testează dacă

este adevărată condiţia şi, dacă da, returnează valoare_1, dacă nu, returnează valoare_2. Domeniul poate fi descris prin adre-

sele celulelor din colţul din stânga-sus respectiv dreapta-jos al domeniului, separate prin caracterul două puncte (de exemplu

A2:B5) sau prin cuvintele cheie ABOVE (valorile de deasupra celulei curente, pe aceeaşi coloană), LEFT (valorile din stânga

celulei curente, pe aceeaşi linie), RIGHT (valorile din dreapta celulei curente, pe aceeaşi linie).


3. Din păcate, valoarea afişată de formulă rămâne aceeaşi, chiar dacă între timp schimbăm va-

lorile celulelor care participă la formule. Ca urmare, se recomandă să introducem formulele

numai după ce tabelul este definitivat ca valori.

16.14. Formate prestabilite pentru un tabel Putem aplica tabelului un format dintr-o

galerie de formate, pe care îl putem alege

plasând cursorul în tabel şi folosind meniul

Proiectare fila Stiluri tabel

(eventual, se poate folosi lista ascunsă din

dreaota filei, pentru a afişa mai multe stiluri

predefinite).

17. SEMNE DE CARTE

Semnele de carte reprezintă marcaje introduse în text în scopul poziţionării rapide la un anumit punct

din document.86

Fiecare semn de carte poartă un nume unic, dat de utilizator.

Pentru a defini un semn de carte se poziţionează cursorul

în locul dorit după care:

1. Meniul Inserare fila Linkuri

Marcaj în document.

2. În zona Nume marcaj în document se com-

pletează prin tastare numele semnului de carte (nu

se admit spaţii), după care se foloseşte butonul

Adăugare.87

Deplasarea ulterioară la un semn de carte se face astfel:

1. Meniul Pornire fila Editare lista as-

cunsă Găsire varianta Salt la.

2. Din lista De sărit la se alege Marcaj în

document.

3. Din lista ascunsă Introduceţi numele marcajului în document se alege numele

semnului de carte dorit şi se tastează Enter sau se foloseşte butonul Salt la.

Ştergerea unui semn de carte se face la fel, dar folosind butonul Ştergere după ce am ales din listă

semnul de carte care nu mai e necesar.

18. CASETE DE TEXT

O casetă de text este o zonă dreptunghiulară a paginii unui document ale cărei dimensiuni şi poziţie

sunt stabilite de utilizator.

O casetă de text poate conţine texte, imagini, tabele, grafice (eventual combinaţii) şi se foloseşte ori de

câte ori dorim să plasăm un astfel de element într-o anumită zonă din document, independent de conţinutul

restului paginii.

Într-o casetă de text se pot stabili parametri de formatare la nivel de paragraf (aceştia vor fi relativi la

marginile cadrului) sau la nivel de porţiune de text.

Pentru o casetă de text putem stabili poziţia, dimensiunile, modul de aranjare a textului în jurul său,

86 Semnele de carte sunt utile, de exemplu, atunci când corectăm sau formatăm un document cules, pentru a lăsa un mar-

caj în locul în care am ajuns în momentul de faţă cu operaţiile. 87 Dacă dorim să vedem semnele de carte dintr-un document, vom folosi butonul Office Opţiuni Word Com-

plex categoria Afişare conţinut document comutatorul Afişare marcaje. Semnele de carte se vor afi-

şa ca o bară verticală .


chenarul, culoarea de umplere.

18.1. Crearea unei casete de text Pentru a crea o casetă de text trebuie să fim în modul de vizualizare Aspect pagină imprimată.

1. Vom folosi Inserare fila Text lista ascunsă Casetă text varianta

Casetă text simplă. În acest moment va apărea o casetă cu un text explicativ.

2. Tastăm, în interiorul casetei, textul dorit. Pentru ieşire, dăm un clic în afara casetei.

Observaţie

Dialogurile descrise mai jos se pot obţine şi din meniul Format, după selectarea cadrului.

18.2. Stabilirea dimensiunilor unei casete de text Iniţial, caseta de text are dimensiunile stabilite prin tragere,

deci aproximative.

Dacă nu are mare importanţă precizia, putem modifica dimen-

siunile casetei prin tragere cu mouse-ul de unul din cele 8 marca-

je care apar pe laturile şi în colţurile casetei atunci când dăm un

clic în ea.

Dacă se impune stabilirea cu precizie a acestor parametri,

vom da un clic dreapta pe marginea casetei, apoi vom alege pa-

gina de dialog Dimensiune în care, la Înălţime Ab-

solută respectiv Lăţime Absolută vom stabili dimen-

siunile casetei.88

Dacă activăm Blocare raport aspect se va păstra ra-

portul între înălţime şi lăţime ori de câte ori se va încerca modifi-

carea uneia din aceste valori.89

Valorile de la Scară se aplică drept raport între dimensiunile

iniţiale şi cele finale.

18.3. Introducerea unui text într-o casetă text Pentru a introduce un text într-o casetă text, vom da un clic în interiorul ei şi apoi vom tasta textul.

Acesta poate fi formatat ulterior ca un text obişnuit, cu deosebirea că aici marginile se raportează la margi-

nile cadrului şi nu ale paginii.90

18.4. Mutarea, copierea şi ştergerea unei casete de text Iniţial, poziţia unei casete de text este determinată de locul unde a fost desenată şi poate fi modificată

prin tragere cu mouse-ul de una dintre laturile cadrului.

Pentru mutare, vom trage caseta cu mouse-ul, după ce plasăm cursorul pe una dintre laturi şi indicatorul

ia forma unei cruci cu săgeţi.

Dacă e vorba de o mutare mai departe în document: selectare casetă meniul Pornire fila

Clipboard butonul Decupare plasăm apoi cursorul unde vrem să facem mutarea buto-

nul Lipire. Caseta se va ancora, la noua poziţie, de cel mai apropiat paragraf.

Pentru copiere se procedează asemănător dar, în loc de Decupare folosim butonul Copiere.

Mutarea/copierea unei casete de text în alt document se realizează similar dar, după selectarea casetei

88 Dacă Word cere specificarea unor dimensiuni în inch, vom folosi butonul Office Opţiuni Word catego-

ria Complex zona Ecran Afişare măsuri în unităţi de măsură şi alegem centimetri sau milimetri. 89

Nu funcţionează şi la modificarea dimensiunilor prin tragere cu mouse-ul. 90 În plus, la umplerea unui cadru, acesta nu se înalţă automat, această sarcină aparţinând utilizatorului.


din documentul sursă, vom folosi obligatoriu meniul Pornire fila Clipboard Decupa-

re/Copiere (varianta prin tragere nu funcţionează)

Vom deschide apoi documentul destinaţie şi acolo vom folosi meniul Pornire fila Clipboard

butonul Lipire.

Pentru ştergere, vom selecta caseta şi vom folosi tasta Delete.

18.5. Stabilirea modului în care textul exterior înconjoară caseta de text Textul aflat în jurul casetei se poate su-

prapune peste acesta, îl poate înconjura

sau poate fi acoperit de ea.

4. Clic dublu pe o latură a cadrului.

5. Meniul Format fila Aran-

jare lista ascunsă Înca-

drare text varianta Mai multe opţiuni aspect.

6. Alegem varianta dorită din zona

Stil de încadrare din

pagina de dialog Încadrare

text.

7. Butoanele radio din zona În-

cadrare text (Ambele

părţi, Numai stânga, Numai dreapta, Numai cea mai lată) permit stabilirea

alinierii cadrului pe lăţimea paginii.91

8. La Distanţă de la text putem stabili distanţa dintre caseta de text şi textul înconjurător.

18.6. Culoare de umplere, bordură, formă şi stil pentru ca-

seta de text

18.6.1. Culoarea de umplere

1. Selectare casetă de text.

2. Meniul Format lista ascunsă Umplere formă alegere culoa-

re/imagine/degradeu/model etc.

Formatul se va aplica instantaneu la clic pe variantă, permiţând, anterior, şi o

„previzualizare“ direct în document.

Altă variantă: clic dreapta pe marginea casetei de text Formatare

casetă text pagina de dialog Culori şi linii lista ascunsă

Culoare/butonul Efecte de umplere din zona Umplere;

18.6.2. Bordura

1. Selectare casetă de text.

2. Meniul Format fila Stiluri casetă text lista ascunsă

Contur formă alegere culoare bordură/ grosime/ tip linie/

model etc.

Bordura se va aplica instantaneu la clic pe variantă, permiţând, anterior, şi o

„previzualizare“ direct în document.

Altă variantă: clic dreapta pe marginea casetei de text Formatare

91 Nu toate stilurile de încadrare permit stabilirea alinierii pe orizontală.


casetă text pagina de dialog Culori şi linii zona Linie, în care putem specifica:

Culoare – culoarea liniei de chenar;

Liniuţe – tipul de linie

Stil şi Grosime – stilul respectiv grosimea liniei de bordură.

18.6.3. Modificare formei casetei text

Casetele text pot avea diverse forme, pe care le putem stabili cu clic pe

bordura lor meniul Format fila Stiluri casetă text lista

ascunsă Modificare formă alegere formă.

18.6.4. Stiluri casetă text

Selectare casetă meniul Format fila Stiluri casetă text

lista ascunsă alegere stil.

18.6.5. Efecte de umbră

Selectare casetă meniul Format fila

Stiluri casetă text lista ascunsă Efecte

umbră alegere efect.

18.6.6. Efecte 3D

Selectare casetă meniul Format fila Stiluri

casetă text lista ascunsă alegere efect.

18.7. Ancorarea casetelor de text Iniţial, noua casetă se agaţă (ancorează) de cel mai

apropiat paragraf, împreună cu care se va muta, eventual,

în document.

Paragraful de care este ancorat în momentul de faţă

caseta de text e marcat în stânga cu un caracter care

se afişează după selectarea casetei şi activarea butonului Afişare totală de

la Pornire fila Paragraf92

.

Observaţii

1. Se recomandă ca, pentru subcapitolele privind ancorarea, să se folosească varianta de afişare

Pagină întreagă sau varianta Două pagini.

2. Atenţie! La ştergerea paragrafului de care este ancorat o casetă de text va dispărea şi caseta.

De aceea, dacă vrem să păstrăm caseta şi să ştergem paragraful, înainte de ştergere o vom an-

cora de alt paragraf.

18.7.1. Schimbarea ancorării

Dacă dorim să ancorăm o casetă de text de alt paragraf, selectăm caseta şi tragem cu mouse-ul de sim-

bolul ancoră până când acesta ajunge în dreptul paragrafului de care dorim să fie ancorată.

92 Dacă ancora nu este vizibilă nici acum, vom activa comutatorul Ancorele obiectelor de la butonul Office

Opţiuni Word categoria Afişare.


18.7.2. Probleme care pot apărea

La deplasări ale textului care înconjoară caseta de text, se pun două întrebări:

18.7.2.1. Ce se întâmplă cu caseta de text când se mută textul exterior?

Dacă dorim ca deplasarea paragrafului de care e ancorat caseta să nu influenţeze poziţia acesteia în pa-

gină (caseta să rămână fixă indiferent de poziţia paragrafului de care e ancorată), clic dreapta pe bordura

casetei Formatare casetă text pagina de dialog Aspect butonul Complex dezacti-

vare comutator Se mută obiectul odată cu textul.

18.7.2.2. De ce paragraf se va ancora o casetă de text la mutarea sa?

În mod normal, la mutarea unei casete de text, ea se ancorează de cel mai apropiat paragraf. Dacă do-

rim ca ancorarea să nu se schimbe la mutarea casetei, folosim acelaşi dialog ca mai sus şi activăm comuta-

torul Blocare ancoră.

O astfel de ancorare e numită ancorare fixă şi e marcată de simbolul în stânga paragrafului respec-

tiv.

Observaţie

Mutarea unei ancorări fixe pe un alt paragraf se face prin transformarea ei, în prealabil, într-o

ancorare mobilă, dezactivând comutatorul Blocare ancoră.

18.8. Imagini într-o casetă de text Într-o casetă text se pot introduce două tipuri de imagini:

imagini din fişiere;

imagini-miniatură propuse de Word (aşa-numitele clip-art-uri).

18.8.1. Introducerea unei imagini dintr-un fişier

Pentru a introduce o imagine dintr-un fişier93

într-o casetă text vom plasa cursorul în casetă în locul în

care dorim să apară imaginea şi vom folosi meniul Inserare fila Ilustraţii butonul

Imagine .

Se va afişa un dialog din care vom alege discul şi folderul în care se află fişierul imagine, apoi fişierul

imagine din lista din dreapta şi vom confirma cu un clic dublu pe el sau folosind butonul Inserare.

Observaţie

1. Pentru ca lista de imagini să

fie mai sugestivă, se recoman-

dă ca în dialog să folosim unul

din modurile de afişare Extra Large Icons, Large

Icons sau Medium Icons,

care se aleg din lista ascunsă

de lângă butonul Views.

2. Dacă dorim ca deasupra ima-

ginii, în caseta de text, să apa-

ră un text, înainte de inserarea

imaginii vom tasta în casetă cel

puţin de două ori Enter şi vom

plasa cursorul pe al doilea pa-

93

Fişierele imagine au, în general, extensiile .JPG, .JPEG, GIF, .PCX, .BMP, .PNG .DWG (create cu AutoCad), .CDR

(create cu CorelDraw).


ragraf înainte de introducerea imaginii.

În general, vom plasa o imagine într-o casetă de text doar în următoarele cazuri:

vrem ca imaginea să se afle lângă un alt element (text, tabel, grafic etc.);

vrem să înconjurăm imaginea cu un chenar sau o culoare de umplere;

vrem să avem două imagini alăturate.

Dacă dorim să inserăm doar o imagine, nu avem nevoie de case-

tă text şi o vom insera direct (în acest caz, imaginea se ancorează

de cel mai apropiat paragraf, ancorarea funcţionând ca la casete de

text).

Indiferent de metodă, la selectarea imaginii se va afişa meniul

Format, cu butoanele semnificative în fila Ajustare:94

1. Luminozitate – pentru schimbarea luminozităţii imaginii.

2. Contrast – contrastul din imagine.

3. Recolorare – schimbarea modului de afişare şi/sau listare a imaginii:

Automat – imaginea este prezentată cu culori cât mai apropiate de original;

Tonuri de gri – culorile vor fi convertite în nuanţe de gri;

Alb şi negru – culorile vor fi convertite la alb-negru;

Spălare – nuanţe difuze.

Stabilire culoare transparentă – permite schimbarea transparenţei porţiunii din

imagine pe care se dă clic după folosirea butonului (când sunt imprimate, suprafeţele transpa-

rente din imagini au aceeaşi culoare ca şi hârtia pe care se face listarea).

4. Comprimare imagini – afişează un dialog care permite comprimarea imaginii, astfel încât

documentul care o conţine să ocupe mai puţin spaţiu pe disc.

5. Reiniţializare imagine – pentru revenirea imaginii la parametrii originali.

18.8.1.1. Rotirea imaginii

Se face prin tragere cu mouse-ul de marcajul care apare în partea superioară a imaginii. Operaţia

este posibilă numai dacă pentru imagine s-a stabilit o încadrare text de tip Pătrat.

18.8.1.2. Modificarea dimensiunilor

Tragere cu mouse-ul de unul din cele 8 marcaje care apar pe laturi şi în

colţuri (Atenţie la deformare!).

18.8.1.3. Copierea, mutarea şi ştergerea unei imagini

Copierea, mutarea şi ştergerea unei imagini se fac la fel ca la casete de

text.

Mutarea/copierea unei imagini în alt document se realizează la fel ca la

casete de text.

18.8.2. Introducerea unei imagini miniatură (Clipart)

1. Plasăm cursorul în document în locul unde dorim să inserăm mini-

atura.95

2. Meniul Inserare fila Ilustraţii butonul Mi-

niatură. În dreapta ecranului se va afişa panoul Miniatură.

3. Dacă cunoaştem un cuvânt-cheie (în engleză) din descrierea mini-

aturii, îl tastăm în zona Căutare; dacă nu cunoaştem nici un

astfel de cuvânt, lăsăm zona Căutare goală.

94

Celelalte butoane au aceleaşi efecte ca la casetele de text (v. mai sus). 95 Fişierele miniatură au, de obicei, extensiile .WMF sau .EMF.


4. Folosim Enter sau butonul Salt. Spaţiul de mai jos va conţine toate miniaturile în a căror descri-

ere se află cuvântul tastat (dacă nu am tastat nici un cuvânt, se vor afişa toate miniaturile disponi-

bile).

5. Dăm clic pe miniatura dorită (eventual folosim barele de derulare în listă) şi închidem panoul Mi-

niatură.

Modificarea dimensiunilor, copierea, mutarea şi ştergerea unei miniaturi se fac ca la imaginile obişnuite..

Mutarea/copierea unei imagini-miniatură în alt document se realizează la fel ca la imaginile obişnuite.

De asemenea, putem schimba aspectul miniaturii folosind butoanele din meniul Format care se afişea-

ză la selectarea ei.

19. TEXTE CU EFECTE SPECIALE

Aplicaţia WordArt face parte din pachetul Microsoft Office 2007 şi permite aplicarea unor efecte grafice

speciale unui text.

19.1. Introducerea unui text WordArt

1. Meniul Inserare butonul WordArt .

2. În dialogul afişat selectăm un model din cele disponibile (el

va putea fi modificat ulterior).

3. În dialogul afişat eli-

minăm textul propus

de Word 2007 şi tas-

tăm textul dorit (aici

vom putea alege şi fontul, mărimea lui96

şi faptul că textul

este bold sau italic). Se pot introduce mai multe paragrafe de text.

4. Confirmăm cu OK.

19.2. Modificarea unui text WordArt Un text WordArt poate fi formatat prin intermediul filelor afişate cu meniul Format după selectarea

obiectului WordArt.

Fila Text

5. Editare text – pentru modificarea textului WordArt existent.

6. Spaţiere – spaţiul între două caractere consecutive.

7. Înălţime egală – toate literele vor avea aceeaşi înălţime, de exemplu .

8. Text vertical WordArt – textul va fi scris pe verticală.

9. Lista ascunsă Aliniere text – pentru alinierea textului la cele

două margini (în cazul în care textul WordArt conţine două sau mai multe

paragrafe).

Fila Stiluri WordArt:

1. Lista ascunsă de stiluri – pentru schimbarea modelului textului WordArt.

2. Lista ascunsă Umplere – alegerea culorii de umplere pentru ca-

ractere.97

96

Mărimea nu e esenţială, deoarece ea se va putea modifica ulterior, la schimbarea dimensiunii obiectului WordArt. 97 Nu toate modelele WordArt permit alegerea culorii pentru caractere şi/sau a liniilor de contur.


3. Lista ascunsă Contur formă – tip de linie, culoare şi grosime pentru conturul caracte-

relor din textul WordArt.

4. Lista ascunsă Modificare formă WordArt – conturul general al textului WordArt.

Celelalte instrumente sunt similare celor de la casete de text.

19.3. Aşezarea în pagină şi ancorarea unui text WordArt Identic cu casetele de text. De asemenea, ca şi casetele de text, şi textele WordArt se ancorează de cel

mai apropiat paragraf.

19.4. Rotirea şi schimbarea dimensiunilor pentru un text WordArt Identic cu casetele de text.

98

19.5. Mutarea, copierea şi ştergerea unui text WordArt Ca la cadre.

20. DESENAREA ÎN WORD

Word oferă posibilitatea de a realiza schiţe sau desene în document

folosind meniul Inserare fila Ilustraţii lista ascunsă

Forme.

Toate elementele grafice create cu aceste instrumente au proprietăţi

individuale, care pot fi stabilite separat. De asemenea, ca şi imaginile, ca-

setele şi textele WordArt, obiectele desenate se ancorează de cel mai

apropiat paragraf.

Desenarea se realizează selectând forma dorită din listă şi trăgând cu

mouse-ul (cu butonul stâng apăsat) deasupra zonei în care dorim plasa-

rea obiectului, când cursorul are forma unui „+“.99

Aspectul unei forme automate (culoare de contur, de umplere, tip de

linie) se poate stabili dând clic-dreapta pe formă, apoi Formatare

formă automată sau meniul Format.

Putem aplica un acelaşi aspect mai multor forme, selectându-le în pre-

alabil (clic pe unul din ele, apoi Ctrl+clic pe fiecare).

Observaţii

1. Pentru desenare Word foloseşte o grilă, invizibilă pentru

utilizator, care ajută la alinierea formelor desenate. Pentru

afişarea grilei selectăm o formă desenată, meniul Format

fila Aranjare lista ascunsă Aliniere

Vizualizare linii de grilă.100

2. Activarea/dezactivarea alinierii la grilă se face selectând forma automată meniul Format

98 Rotirea nu e posibilă la toate tipurile de aşezare în pagină. 99 Implicit, la crearea unei forme, Word 2007 o plasează într-o „pânză“ (un fel de ecran de lucru) în care, ulterior, vom

putea introduce şi alte forme. Avantajul acestui mod de lucru este că, ulterior, putem muta/copia/şterge întregul grup de for-

me efectuând operaţia asupra pânzei de desenare (obiectele rămân grupate). Totuşi, dacă e vorba de un singur obiect, acest

lucru poate fi deranjant. De aceea, în aceste situaţii, putem dezactiva afişarea pânzei folosind butonul Office Opţiuni

Word categoria Complex comutatorul Se creează automat pânză de desen la inserarea forme-

lor automate. 100 Dacă grila nu se afişează, folosim aceeaşi listă ascunsă Setări pentru grilă activăm Afişare linii

de grilă pe ecran. Fineţea grilei se stabileşte la Vertical la fiecare respectiv la Orizontal la fieca-

re.


fila Aranjare lista ascunsă Aliniere comutatorul Fixare obiecte la

grilă când liniile de grilă nu se afişează Dacă acesta nu este activat

alinierea se va face la nivel de pixel.

3. Spaţierile pe orizontală şi pe verticală şi alinierea la grilă rămân valabile şi pentru alte do-

cumente.

Schimbarea dimensiunilor unei forme automate se face prin tragere cu mouse-ul de unul din cele 8 mar-

caje care apar, la selectare, pe laturi şi în colţuri.

Mutarea, copierea şi ştergerea formelor automate se fac la fel ca la casetele de text.

Mutarea/copierea unei forme automate în alt document se realizează la fel ca la casetele de text.

Rotirea unei forme automate se face ca la textele WordArt.

20.1. Gruparea formelor automate Dacă dorim să mutăm/copiem un desen format din mai multe forme automate în alt loc din document

sau în alt document operaţia ar fi destul de dificilă. Pentru a o face mai simplă, putem grupa formele, ur-

mând ca acestea să se comporte ca un tot unitar. În acest scop:

1. Selectăm toate formele dorite, ţinând apăsată tasta Ctrl.

2. Meniul Format fila Aranjare lista ascunsă Grupare Grupare. Din acest

moment, formele selectate se vor comporta ca un singur obiect.

3. Mutăm/copiem întregul desen.

Dacă vrem, ulterior, să anulăm gruparea astfel încât să putem manevra independent fiecare formă auto-

mată din desen, selectăm grupul de forme butonul Anulare grupare din acelaşi loc.

20.2. Suprapunerea obiectelor Pot exista cazuri în care formele desenate se suprapun, parţial sau total. Putem stabili care formă este

afişată în prim-plan, într-un plan secundar sau în fundal selectând-o şi folosind Format fila Aranja-

re lista ascunsă Aducere în prim plan/lista ascunsă Trimitere în ultimul plan.

Variantele sunt:

Aducere în prim plan – obiectul selectat este adus în prim-plan;

Trimitere în ultimul plan – obiectul selectat este trimis în fundal;

Aducere în plan apropiat – se foloseşte atunci când sunt suprapuse mai multe obiecte;

în acest caz, cel selectat este adus cu o treaptă mai în faţă;

Trimitere în plan secundar – se foloseşte atunci când sunt suprapuse mai multe obi-

ecte; în acest caz, cel selectat este trimis cu o treaptă mai în spate;

Aducere în faţa textului – aduce obiectul deasupra textului din document;

Trimitere în spatele textului – plasează obiectul sub textul din pagină.

20.3. Text în obiecte În interiorul obiectelor desenate se poate adăuga text dând un clic dreapta pe ele, selectând Adăugare

text din meniul contextual afişat şi tastând textul dorit.

Observaţie

Ca şi cadrele, şi obiectele desenate astfel sunt ancorate de cel mai apropiat paragraf.

21. FOI DE CALCUL EXCEL ÎNTR-

UN DOCUMENT

Într-un document putem introduce şi foi de lucru

Excel, care pot fi conţine date şi formule în format

tabelar.

Pentru a introduce o foaie de lucru Excel:


1. Meniul Inserare fila Tabele lista ascunsă Tabel Foaie de calcul

Excel.

2. Revenirea în textul normal se face cu un clic în afara foii de lucru.

Modificarea ulterioară a datelor/formatului/conţinutului tabelului din foaia de lucru se face, după un clic

dublu pe tabel, folosind regulile de la Excel.101

Schimbarea dimensiunilor unei foi de lucru Excel se face prin tragere cu mouse-ul de unul din cele 8

marcaje care apar, la selectare, pe laturi şi în colţuri.

Mutarea, copierea şi ştergerea foilor de lucru Excel se fac la fel ca la casetele de text.

Mutarea/copierea unei foi de calcul Excel în alt document se realizează la fel ca la casetele de text.

Observaţie

Chiar dacă foaia de lucru se afişează pe gri, ea se va imprima pe alb sau cu culoarea de fundal

stabilită la nivel de Excel.

22. DIAGRAME

Datele dintr-un tabel pot fi prezentate şi sub forma unei diagrame. Acestea pot ilustra mai bine relaţiile

şi tendinţele din date, fiind mai uşor de interpretat decât prezentarea tabelară.

Diagramele se generează pe baza unei porţiuni dintr-un tabel Word, completat cu valori. Ca urmare,

înainte de a construi diagrama trebuie să construim tabelul şi să-l completăm cu valori.

22.1. Crearea diagramei Pentru construirea diagramei:

1. Selectăm datele din tabelul care constituie sursa pentru diagramă.102

2. Plasăm cursorul în locul în care va apărea diagrama.

3. Meniul Inserare fila Ilustraţii butonul Diagramă.

În acest moment se va afişa o fereastră gen Excel care conţine o foaie de calcul cu datele selec-

tate anterior şi diagrama dorită, fereastră pe care o vom închide.

Observaţie

O diagramă odată construită, legătura între ea şi datele din tabelul sursă se rupe. Ca urmare,

chiar dacă ulterior construirii diagramei modificăm datele din tabel, aceasta va avea acelaşi as-

pect. Pentru actualizare va trebui să o re-creăm sau să modificăm valorile în foaia de calcul (vezi

mai jos).

22.2. Modificarea aspectului şi conţinutului diagramei Aproape sigur că diagrama astfel construită nu va corespunde doleanţelor noastre în privinţa aspectului

şi, ca urmare, trebuie modificată. Pentru aceasta, vom da clic dublu pe diagramă, moment în care bara de

instrumente şi meniul se modifică, apărând noi butoane şi alte opţiuni.

22.2.1. Modificarea alurii graficului din cauza modificării valorilor

Butonul Vizualizare bază de date apoi, în tabelul afişat, introducem noile valori. Ope-

raţia nu afectează datele din tabelul sursă.

101 Cât timp suntem în interiorul foii de calcul Excel, meniul Word 2007 va fi înlocuit cu meniul Excel 2007, revenirea

făcându-se la ieşirea din foaia de calcul. 102

Sursa poate cuprinde numai un domeniu compact şi dreptunghiular de celule. Ulterior, putem exclude linii şi/sau co-

loane de date din grafic. De asemenea, nu este obligatorie existenţa unui tabel din care să provină datele, acestea putând fi in-

troduse direct, la momentul creării diagramei.


22.2.2. Orientarea seriilor de date

O diagramă se compune din două tipuri de date:

serii de valori numerice ce se vor reprezenta grafic;

elemente adiţionale ce vor explicita diagrama (o legendă şi valorile reprezentate pe axa abscise-

lor).

Problema care se pune este ce vom reprezenta pe axa absciselor (secţiile sau luna?) şi ce va apărea la

legendă (luna sau secţia?) la tabelele de genul:

Ianuarie Februarie Martie

Secţia 1 20 54 61

Secţia 2 51 43 31

Secţia 3 94 54 108

Prin orientarea seriilor de date pe linie se înţelege faptul că datele din prima linie a zonei selectate

din tabelul sursă vor fi atribuite etichetelor de pe abscisă iar cele din prima coloană vor apărea la le-

gendă (lunile pe abscisă şi secţiile în legendă).

Prin orientarea seriilor de date pe coloană se înţelege faptul că datele din prima coloană a zonei se-

lectate din tabelul sursă vor fi atribuite etichetelor de pe abscisă iar cele din prima linie vor apărea la

legendă (secţiile pe abscisă şi lunile în legendă).

Iniţial, orientarea seriilor de date este pe coloană dar ea se poate modifica folosind butoanele

După rând sau După coloană din bara standard, după ce dăm un clic dublu pe diagramă.

22.2.3. Alegerea tipului de diagramă

Se face folosind lista ascunsă Tip de diagramă după ce am dat un clic dublu pe dia-

gramă. Din dialogul afişat vom putea alege tipul de diagramă.

22.2.4. Modificarea aspectului diagramei

Pentru a modifica anumite elemente ale diagramei (culori, linii, fonturi, mărimi text, legendă

etc.) vom da un clic dublu pe ele şi vom alege, din dialogul afişat, valorile dorite.

22.2.5. Modificarea dimensiunilor unei diagrame

Se face selectând-o cu un clic de mouse şi trăgând apoi de unul din cele opt marcaje care apar la colţuri

şi pe laturi.

22.2.6. Afişarea/ascunderea legendei

Se face cu butonul Legendă din bara de instrumente.

22.3. Mutarea, copierea şi ştergerea unei diagrame Mutarea, copierea şi ştergerea graficelor se fac la fel ca la cadre.

Mutarea/copierea unui grafic în alt document se realizează la fel ca la cadre.

23. EDITORUL DE ECUAŢII

Pentru scrierea de ecuaţii matematice Microsoft Office 2007 asigură o aplicaţie numită Microsoft

Equation 3.0.

Pentru inserarea unei ecuaţii matematice într-un document plasăm cursorul în document în locul în care

dorim să apară ecuaţia şi folosim meniul Inserare fila Text lista ascunsă Inserare Obi-

ect varianta Obiect din lista ascunsă Tip obiect alegem Microsoft

Equation 3.0. Se va afişa un cadru în care vom introduce ecuaţia dorită şi o bară de instrumente din


care vom alege simbolurile care apar în ecuaţie.103

Putem stabili fonturile care sunt folosite în ecuaţii pentru fiecare tip de element cu StyleDefine

(eventual, combinaţii cu Bold şi Italic).

Mărimile dorite pentru fi-

ecare stil se stabilesc cu

SizeDefine.

Terminarea redactării unei

ecuaţii se face cu un clic de mouse oriunde în afara ei.

Reguli generale

1. Pentru deplasarea în ecuaţie de la un element la altul folosim mouse-ul sau tastele săgeţi.

2. Pentru fracţii între paranteze, sub radicali sau pentru matrice se aleg întâi delimitatorii din bu-

tonul din bara de instrumente şi abia apoi se introduce conţinutul.

3. Spaţierea între două elemente consecutive se face cu Ctrl+spaţiu.

4. La o ecuaţie prea lungă pentru a încăpea pe lăţimea hârtiei, editorul nu este în stare să o des-

partă în mai multe ecuaţii. Ca urmare, când observăm că o ecuaţie ajunge aproape de marginea

dreaptă a paginii, va trebui să ieşim din ecuaţie şi să deschidem altă ecuaţie de continuare.

5. Modificarea unei ecuaţii se face după un clic dublu pe ea.

6. Dacă, după ce am cules o ecuaţie dorim să-i schimbăm stilurile sau mărimile unor componente,

va fi suficient să intrăm în ecuaţie şi să ieşim din ea (evident, în prealabil trebuie să fi modifica-

te stilurile şi mărimile pentru ecuaţie, conform celor menţionate mai sus).

7. Ştergerea unei ecuaţii se face prin selectare, urmată de tasta Delete sau Backspace.

24. INTRODUCEREA DATEI ŞI OREI CURENTE ÎNTR-UN DOCUMENT

Dacă dorim să introducem data şi ora într-un docu-

ment, plasăm cursorul unde dorim să apară şi folosim me-

niul Inserare butonul Dată şi oră după ca-

re, în dialogul afişat, stabilim:

la Formate disponibile – forma de afişa-

re pentru dată şi/sau oră;

la Limbă – limba în care se vor afişa, eventual,

lunile şi zilele săptămânii;

dacă activăm comutatorul Actualizare au-

tomată, ori de câte ori se va lista documentul,

se vor imprima data şi ora curente, preluate din

Windows.

Data şi/sau ora se introduc ca şi câmp.

Dacă dorim ca formatul să fie acelaşi pentru toate datele şi orele pe care le vom introduce de acum în-

colo, putem folosi butonul Implicit din dialog.

25. INSERAREA CONŢINUTULUI UNUI DOCUMENT ÎN ALT DOCUMENT

Într-un document deschis se poate insera conţinutul altui fişier document. Pentru aceasta vom poziţiona

cursorul în locul în care dorim să apară conţinutul celuilalt document şi alegem meniul Inserare lis-

ta ascunsă Inserare obiect varianta Text din fişierul; din lista de fişiere afişată

alegem documentul dorit şi confirmăm cu OK.

26. ÎMBINAREA CORESPONDENŢEI (MAIL MERGE)

Uneori vrem să trimitem o scrisoare mai multor persoane; textul scrisorii este acelaşi, dar persoanele că-

103 În plus, meniul se va schimba!


rora le vom trimite scrisorile sunt diferite. Pentru a nu scrie aceeaşi scrisoare pentru fiecare persoană în

parte, Word ne oferă funcţia Mail Merge cu ajutorul căreia putem îmbina textul scrisorii cu numele per-

soanelor care o vor primi.

26.1. Crearea unei scrisori pornind de la o listă de destinatari Ne propunem să creăm câte o adresă pentru clienţii băncii noastre, prin care să îi anunţăm că dobânda s-

a micşorat şi că valoarea corespunzătoare a fost virată în contul lor.

26.1.1. Crearea listei de destinatari

Pentru aceasta:

1. Creăm un document în care să apară un tabel cu toate câmpurile care dorim să apară la îmbinare,

de exemplu:104

Client Data început Dobânda Domiciliul Suma Operator

Georgescu 12-12-1912 5% Avrig 147 Gheorghe

Nicolaescu 12/12/1998 3% Avrig 190 Constantin

Popescu 01-03-1945 6,5% Sibiu 200 Ion

Popescu 01/01/2001 6% Cisnădie 100 Nicolae

Vasilescu 11/11/1907 9,43% Sibiu 567 Dumitru

2. Salvăm documentul cu un nume, în folderul dorit.

26.1.2. Crearea documentului principal şi îmbinarea corespondenţei

Creăm un document şi folosim meniul Corespondenţă fila Pornire îmbi-

nare corespondenţă varianta Expert pas cu pas de îmbinare co-

respondenţă. Se va afişa un panou cu un set de 6 dialoguri, în care trecerea de la un

dialog la următorul respectiv revenirea la cel anterior se fac cu legăturile Următorul

respectiv Anteriorul din partea inferioară a dialogului.

Paşii sunt:

1. Selectare tip document, cu variantele:

Scrisori – trimiterea unei scrisori unui grup de oameni din listă;

Mesaje poştă electronică – pentru trimiterea unui mesaj

unui grup de oameni din listă (în acest caz, lista trebuie să conţină adre-

sele de e-mail ale persoanelor);

Plicuri – pentru listarea plicurilor pentru un grup de oa-

meni din listă;

Etichete – etichete cu adresa unui grup de oameni din lis-

tă;

Repertoar– crearea unui catalog cu lista de adrese.

2. Selectarea documentului de pornire, cu variantele:

Utilizare document curent;

Pornire de la un şablon –

pornire de la un şablon existent, modifi-

cabil (în acest caz vom folosi legătura

Selectare şablon pentru a alege

şablonul dorit);

Pornire de la un document

existent – se foloseşte dacă docu-

mentul-machetă de pornire există, el pu-

104 Documentul va conţine numai tabelul respectiv şi nimic altceva (nici măcar caractere Enter înaintea tabelului).


tând fi deschis cu butonul Deschidere.

3. Selectare destinatari, cu variantele:

Utilizarea unei liste existente – se foloseşte

dacă există deja o listă ce conţine valorile pentru fiecare des-

tinatar – lista poate fi un document Word, o foaie de calcul

dintr-un registru Excel, un tabel dintr-o bază de date Access

– şi deschidem lista folosind legătura Răsfoire. Se va afi-

şa un dialog în care vom putea alege, activând/dezactivând comutatoarele din dreptul fiecărui

destinatar dacă dorim sau nu să generăm o scrisoare şi pentru el;

Selectare din persoanele de contact – util dacă în Microsoft Outlook există o

listă de persoane de contact, din care vom putea alege (lista se alege cu legătura Alegere

folder persoane de contact);

Tastarea unei noi liste – crearea unei liste de destinatari; metoda e mai rapidă, dar

lista de câmpuri care pot fi folosite e limitată.

4. Scrieţi scrisoarea – aici vom tasta textul scrisorii, fără valorile din tabel, de exemplu:

Stimate domnule

Prin prezenta vă anunţăm că, începând din data de s-a micşorat dobânda la împru-

mutul de la banca noastră la .

Ca urmare, vă vom returna în contul dv. suma de .

Cu stimă,

şi îl formatăm conform dorinţei.

Pe măsură ce introducem textul scrisorii, în momentul în care vom avea nevoie de o valoare din

tabel, folosim legătura Mai multe elemente şi, din dialogul afişat, alegem câmpul dorit.105

Nu e obligatoriu să folosim în scrisoare toate câmpurile din tabel.

La finalul acestui pas, documentul ar trebui să arate astfel:

Stimate domnule «Client»

«Domiciliul»

Prin prezenta vă anunţăm că, începând din data de «Data început» s-a micşorat do-

bânda la împrumutul de la banca noastră la «Dobânda».

Ca urmare, vă vom returna în contul dv. suma de «Suma».

Cu stimă,

«Operator»

5. Examinaţi scrisorile – la acest pas vom putea vedea, pe rând, scrisorile generate pentru

persoanele din listă. Trecerea de la o scrisoare la alta se face folosind butoanele săgeţi de lângă

numărul destinatarului . Fiecare scrisoare va avea aspectul:

Stimate domnule «Client»

«Domiciliul»

Prin prezenta vă anunţăm că, începând din data de «Data_început» s-a micşorat do-

bânda la împrumutul de la banca noastră la «Dobânda».

Ca urmare, vă vom returna în contul dv. suma de «Suma».

Cu stimă,

«Operator»

6. Finalizare îmbinare – în acest moment avem la dispoziţie

două variante:

Imprimare (Print) – scrisorile obţinute vor fi trimise spre

imprimantă, afişându-se un dialog în care putem stabili pentru ce

105 Câmpurile pot fi formatate, după selectare, ca orice text.


destinatari dorim să generăm scrisori;

Editare scrisori individuale – se va afişa acelaşi dialog ca la Imprimare, dar

apoi se va crea un document numit Scrisoare1 ce conţine toate scrisorile, fiecare la pagină

nouă. Acest document poate fi apoi formatat la nivelul fiecărei scrisori în parte şi, eventual,

poate fi salvat cu un nume pentru o listare ulterioară.

27. FACILITATEA DE CORECTARE AUTOMATĂ A TEXTULUI

Această facilitate permite utilizatorului ca în momentul în care termină de scris un cuvânt şi apasă Enter,

bara de spaţiu sau un semn de punctuaţie să lase Word-ul să facă unele corectări automate ale textului.

În dialogul afişat cu butonul Office

Opţiuni Word categoria Ve-

rificare Opţiuni

autocorecţie putem specifica tipuri-

le de corecturi dorite:

Corectare DOuă

MAjuscule INiţiale –

dacă este activat şi am început

un cuvânt cu două litere mari şi

am continuat cu litere mici, a

doua majusculă devine literă mi-

că;

Propoziţia începe cu

majusculă – dacă este activat, frazele vor începe cu majusculă, chiar dacă nu mai folosim Shift

pentru aceasta; 106

dacă, totuşi, vrem să forţăm, în unele cazuri, fraze care să înceapă cu literă mi-

că, după tastarea primului cuvânt ne întoarcem şi facem corectarea;

Celulele tabelului încep cu majusculă – similar, dar se aplică la celulele unui ta-

bel;

Numele zilelor cu majusculă – dacă este activat, numele zilelor din săptămână vor în-

cepe cu majusculă.

Corectare utilizare accidentală a tastei cAPS lOCK (Correct acci-

dental usage of cAPS lOCK key) – dacă este activat şi, din greşeală, am folosit tasta

CapsLock şi apoi tasta Shift pentru combinaţii litere mari-litere mici, Word va transforma literele

mari în litere mici şi invers;

Înlocuire text în timpul tastării – se foloseşte dacă observăm că avem tendinţa

să tastăm frecvent greşit un cuvânt sau pentru definirea unei prescurtări care va fi folosită pentru

tastarea unui text mai lung, fix. În acest ultim caz, utilizatorul poate introduce prescurtarea res-

pective la Înlocuire iar la cu varianta corectă, urmând să adauge intrarea cu butonul Adău-

gare sau, eventual, să o elimine cu Ştergere. Din acest moment, vom putea să tastăm numai

prescurtarea şi să confirmăm cu Enter sau cu bara de spaţiu, urmând ca Word să completeze au-

tomat expresia.

Exemple

Înlocuire comnada cu comanda sau Înlocuire w cu Word 2007 sub Windows sau În-

locuire d cu Stimate domnule sau Înlocuire mp cu microprocesor etc.

28. VERIFICAREA ORTOGRAFICĂ A TEXTULUI INTRODUS

Putem impune Word-ului să verifice din punct de vedere ortografic textul din document. Pentru aceasta,

el dispune de un dicţionar de cuvinte pentru fiecare limbă şi compară cuvintele tastate cu cele găsite în dic-

ţionar, evidenţiindu-le prin subliniere cu o linie ondulată roşie pe cele necunoscute pentru el.

106 Word consideră că o frază se termină cu punct sau Enter.


În acest scop, vom stabili, întâi, limba în care este considerat textul şi apoi vom activa verificarea orto-

grafică.

28.1. Stabilirea limbii în care este scris textul Pentru ca Word să poată folosi dicţionarul corespunzător

limbii, trebuie să specificăm limba în care e scris textul. În acest

scop:

1. Selectăm textul (eventual întregul document).

2. Folosim meniul Revizuire fila Verificare

butonul Setare limbă. Se va afişa un dialog

în care:

din lista Marcare text selectat ca alegem

limba;

dacă activăm Fără verificare ortografi-

că sau gramaticală, eventualele cuvinte ne-

cunoscute nu sunt subliniate;

dacă activăm Detectare automată a lim-

bii Word va detecta pentru fiecare porţiune de text

limba care a fost utilizată la scriere;107

dacă preconizăm că vom folosi limba respectivă şi la

viitoarele documente noi, folosim butonul Implicit şi confirmăm cu Da.

Din acest moment, toate cuvintele necunoscute pentru Word vor fi subliniate cu o linie ondulată roşie.

Dacă acest lucru nu se întâmplă, vom folosi butonul Office

Opţiuni Word categoria Verificare se activează

Verificarea ortografiei în timpul tastării –

pentru verificare gramaticală.

28.2. Îmbogăţirea dicţionarului cu noi cuvinte Chiar dacă dicţionarul e foarte cuprinzător, pot exista cuvinte care să nu se afle în el. Pen-

tru a introduce cuvinte în dicţionar, vom plasa cursorul în text undeva înaintea unui asemenea

cuvânt şi vom folosi meniul Revizuire fila Verificare butonul Orto-

grafie şi gramatică sau tasta F7.

Se va afişa un dialog în care:

la Nu este în dicţionar se afişează

cu roşu cuvântul pe care Word nu-l recu-

noaşte;

la Sugestii Word propune, dacă reuşeş-

te, cuvinte care să înlocuiască cuvântul res-

pectiv.

Din acest moment, avem la dispoziţie câteva vari-

ante:

Ignorare – ignoră cuvântul necunoscut şi

trece la următorul, fără a-l adăuga la dicţio-

nar;

Ignorare totală – la fel, dar fără a se mai opri la acel cuvânt în document, dacă mai apare

107 Word recunoaşte şi semnalează numai limbile active. Pentru activarea unei limbi, vom folosi, la nivel de Windows,

Start All Programs Microsoft Office Instrumente Microsoft Office Microsoft

Office 2007 setări limbă şi, din lista afişată în stânga, alegem limba pe care vrem să o activăm.


pe undeva;

Adăugare în dicţionar – adaugă cuvântul la dicţionar, pentru ca în viitor să nu se mai

oprească la el (această operaţie va avea efect, pe viitor, şi la alte documente).

Modificare – înlocuieşte cuvântul de la Nu este în dicţionar cu cel selectat la Su-

gestii;

Modificare peste tot – înlocuieşte în tot documentul cuvântul de la Nu este în

dicţionar cu cel selectat la Sugestii;

Dacă, pe parcursul corectării am descoperit un cuvânt tastat greşit, putem da un clic în document (fără a

închide dialogul), efectuăm corectarea, ne vom întoarcem la dialog cu un clic pe el şi folosim butonul Re-

luare pentru continuare.

29. INTERFAŢA CU UTILIZATORUL

29.1. Bara de instrumente Acces Rapid

Iniţial, bara Acces Rapid conţine

doar câteva butoane (Salvare, Anulare etc.) dar îi

putem adăuga şi altele, astfel încât să avem acces la ope-

raţiile respective indiferent care meniu este activ.

Pentru aceasta:

1. Clic dreapta pe unul din butoanele din bara

Acces Rapid, apoi Particularizare bară de instrumente Acces Ra-

pid.

2. În lista ascunsă Afişare comenzi de

la alegem categoria în care se află comanda

dorită (comenzile dintr-un anumit meniu, comenzile care nu apar în barele de instrumente, toate

comenzile etc.)

3. Căutăm comanda în lista din stânga, o selectăm şi folosim butonul Adăugare pentru a o adăuga

în lista din dreapta.

4. Confirmăm cu OK.

Eliminarea unui buton din bara Acces rapid se face asemănător, dar selectând butonul din lista din

dreapta şi folosind butonul Eliminare.

Revenirea la configuraţia standard a unei bare de instrumente se face din acelaşi dialog, folosind butonul

Reiniţializare.

30. IMPRIMAREA UNUI DOCUMENT

Înainte de imprimarea documentului se recomandă afişarea sa pe ecran în modul în care va fi listat, ob-

servarea greşelilor de aşezare în pagină şi efectuarea corectărilor.

30.1. Previzualizarea documentului

Se face cu butonul Office Imprimare Examinare înaintea imprimării.

Se va afişa o fereastră (care se poate închide cu butonul Închidere Examinare înaintea

imprimării sau cu tasta Esc) în care se va prezenta aspectul documentului în momentul listării şi care,

în partea superioară, conţine o bară de instrumente cu câteva file:

Fila Imprimare Declanşează imprimarea.


Fila Iniţializare pagină Conţine câteva liste ascunse prin care putem schimba marginile,

orientarea şi dimensiunile hârtiei pe care se va face imprimarea.

Fila Panoramare Aici putem stabili câte pagini sunt afişate simultan în timpul exa-

minării.

Fila Examinare Conţine câteva comenzi specifice:

Afişare riglă – dacă e activat, se afişează şi riglele

cu unităţi de măsură.

Lupă – dacă e activat, se afişează o lupă prin care putem

mări porţiunea în care am dat clic, pentru a observa detali-

ile.

Reducere o pagină – determină micşorarea tuturor

fonturilor din document cu un punct, pentru a obţine o al-

tă aşezare pe hârtie a ultimei pagini (util atunci când ulti-

ma pagină din document conţine doar câteva rânduri).108

Pagina anterioară/următoare – trecere la altă

pagină.

După această etapă se fac corecturile de rigoare (eventual, paşii corectură-previzualizare se repetă) şi

abia apoi se declanşează imprimarea.

30.2. Imprimarea propriu-zisă Pentru imprimare se va fo-

losi butonul Office

Imprimare Imprima-

re. În dialogul afişat vom

specifica următoarele:

la Nume – se alege

numele imprimantei

pe care se va lista do-

cumentul (vom putea

alege numai dintre

imprimantele instalate

la nivel de Windows);

la Interval de

pagini – domeniul

de pagini care vor fi

listate:

Toate – toate

paginile din document;

Pagina curentă – pagina curentă;

Selecţia – textul selectat anterior;

Pagini – paginile specificate. Aici putem specifica fie domenii de pagini, fie pagini disparate,

separând elementele din listă printr-o virgulă, de exemplu 1,3,5-12,17-21,28,41-52. De ase-

menea, putem specifica şi secţiunea din care dorim listarea, cum ar p3s2-p11s5.

la De imprimat – ce dorim să listăm din document:

Document – documentul în sine;

Proprietăţi document – se listează proprietăţile documentului (cele afişate cu butonul

Office Pregătire Proprietăţi, adică numele documentului, locul unde se

108

Atenţie! Nu se va folosi această comandă când în document există şi fonturi mici (de exemplu, textul scris iniţial cu

font de 8 va coborî la dimensiunea 7. De asemenea, nu vom folosi comanda în mod repetat.


află pe disc, mărimea, timpul cât s-a lucrat la el etc.);

Stiluri – se listează definiţiile stilurilor folosite în document;

Atribuiri taste – se listează atribuirile făcute de utilizator tastelor funcţionale şi com-

binaţiilor de taste.

la Imprimare – stabilim cum dorim să se facă listarea:109

Toate paginile din interval – toate paginile din domeniul specificat;

Pagini pare – toate paginile cu soţ;

Pagini impare – toate paginile cu soţ.

Număr de copii –numărul de copii dorite pentru document. Modul în care vor fi furnizate

copiile se stabileşte cu Asamblare – fie exemplare complete, fie toate exemplarele pentru ace-

eaşi pagină – vezi zona de previzualizare alăturată;

Proprietăţi – permite stabilirea proprietăţilor imprimantei (mărime hârtie, calitate imprimare,

listare color/alb-negru etc.). Opţiunile diferă de la o imprimantă la alta;

Pagini per foaie – numărul de pagini de document care se vor lista pe o pagină de hârtie

(1…16 pagini).110

Imprimare în fişier (Print to file) – trimite listingul spre un fişier care va fi listat

ulterior (se afişează un dialog în care se cere numele fişierului-destinaţie şi locul unde va fi salvat);

implicit, extensia unui astfel de fişier e .PRN.

Declanşarea listării se face cu OK.

109 Opţiunea este utilă mai ales atunci când se listează documente faţă-verso, pentru a da teancul de coli pentru listare a

paginilor fără soţ, apoi pentru a da acelaşi teanc, întors, pentru listarea paginilor cu soţ. 110

Se recomandă folosirea acestei opţiuni numai când fonturile folosite în document sunt suficient de mari pentru a per-

mite micşorarea lor pentru listarea a două sau mai multe pagini de document pe o aceeaşi foaie de hârtie.


CUPRINS

1. GENERALITĂŢI ...................................................................................................... 1

1.1. Deschiderea aplicaţiei ...................................................................................... 1

2. COMPONENTELE FERESTREI WORD 2007 ...................................................... 1

2.1. Ieşirea din Word 2007 ..................................................................................... 2

3. OPERAŢII CU DOCUMENTE ................................................................................ 2

3.1. Crearea unui document ................................................................................... 2

3.2. Salvarea unui document nou ........................................................................... 3

3.2.1. Modificarea folderului în care se salvează, implicit, documenteleEroare! Marcaj în

document nedefinit.

3.3. Deschiderea unui document existent ............................................................... 4

3.3.1. Deschiderea mai multor documente simultan ......................................................................... 4

3.3.2. Alternarea între mai multe documente deschise ...................................................................... 5

3.4. Salvarea unui document existent ..................................................................... 5

3.5. Salvarea unui document existent pe un alt disc şi/sau în alt folder ................ 5

3.6. Salvarea unui document sub un alt nume ....................................................... 5

3.7. Salvarea unui document sub alt format .......................................................... 5

3.8. Lucrul cu fişiere şablon ................................................................................... 6

3.8.1. Crearea unui fişier şablon ...................................................................................................... 6

3.8.2. Crearea unui document folosind un şablon ............................................................................. 6

3.9. Închiderea unui document ............................................................................... 6

4. MODIFICAREA SETĂRILOR DE BAZĂ .............................................................. 6

4.1. Schimbarea procentului de afişare a textului ................................................. 6

4.2. Moduri de vizualizare a paginii ....................................................................... 7

4.2.1. Modul Aspect pagină imprimată ............................................................................................ 7

4.2.2. Modul Citire în ecran complet ............................................................................................... 7

4.2.3. Modul Aspect pagină Web .................................................................................................... 7

4.2.4. Modul Schiță ......................................................................................................................... 7

4.2.5. Modul Ciornă ........................................................................................................................ 8

4.3. Afişarea/ascunderea caracterelor netipăribile ............................................... 8

4.4. Modificarea numelui utilizatorului care a creat documentul ......................... 9

4.5. Salvarea automată a documentului la un anumit interval de timp ................ 9

5. OPERAŢII DE BAZĂ ............................................................................................... 9

5.1. Reguli generale de introducere a textului ....................................................... 9

6. DESPĂRŢIREA ÎN SILABE .................................................................................. 10

7. STATISTICI PRIVIND DOCUMENTUL ............................................................. 11

7.1.1. Statistici privind o porțiune selectată din document .............................................................. 11

7.2. Introducerea de simboluri într-un text ......................................................... 11

7.3. Deplasarea în text .......................................................................................... 12

7.3.1. Deplasarea cu tastatura ....................................................................................................... 12

7.3.2. Deplasarea folosind mouse-ul .............................................................................................. 13

7.3.3. Deplasarea la un element al documentului ............................................................................ 13

7.4. Selectarea unui text ........................................................................................ 13

7.4.1. Selectarea unui text cu tastatura .......................................................................................... 13


7.4.2. Selectarea unui text cu mouse-ul ......................................................................................... 14

7.5. Copierea unui text .......................................................................................... 14

7.6. Mutarea unui text .......................................................................................... 14

7.7. Copierea/mutarea unui text dintr-un document în altul .............................. 15

7.8. Ştergerea unui text ......................................................................................... 15

8. ANULAREA ŞI REEXECUTAREA ULTIMELOR COMENZI ......................... 15

9. CĂUTARE SIMPLĂ ŞI CĂUTARE CU ÎNLOCUIRE ........................................ 16

9.1. Căutarea unui text ......................................................................................... 16

9.2. Căutarea unui text şi înlocuirea lui cu altul .................................................. 17

10. TRECEREA UNUI TEXT LA LITERE MARI SAU LA LITERE MICI 18

11. BAZELE FORMATĂRII ............................................................................. 18

11.1. Formatarea unei porţiuni de text .................................................................. 19

11.2. Formatarea la nivel de paragraf ................................................................... 20

11.2.1. Alinierea pe orizontală ......................................................................................................... 21

11.2.1.1. Stabilirea alinierii folosind tabulatorii ............................................................................ 21

11.2.2. Indentarea ........................................................................................................................... 22

11.2.3. Indentarea primei linii a paragrafului .................................................................................... 22

11.2.4. Spaţiul între două linii consecutive ....................................................................................... 23

11.2.5. Spaţiul între paragraf şi paragrafele vecine ........................................................................... 23

11.2.6. Unele caracteristici privind împărţirea paragrafului pe două pagini ....................................... 23

11.2.7. Chenare pentru paragrafe .................................................................................................... 24

11.2.7.1. Chenare pentru o porţiune de text ................................................................................... 24

11.2.7.2. Chenare pentru pagini .................................................................................................... 25

11.2.8. Culoarea de fundal pentru un paragraf ................................................................................. 25

11.2.9. Iniţială foarte mare pentru un paragraf ................................................................................. 25

11.2.10. Liste de paragrafe ............................................................................................................ 26

11.2.10.1. Liste cu numerotare ..................................................................................................... 26

11.2.10.2. Liste cu simbol ............................................................................................................ 27

11.3. Copierea caracteristicilor de format de la o porţiune de text la alta ........... 27

11.4. Căutarea unui text formatat cu anumite caracteristici ................................ 28

11.5. Formatarea la nivel de document ................................................................. 28

11.5.1. Secţiuni într-un document .................................................................................................... 30

11.5.1.1. Împărţirea documentului în secţiuni ................................................................................ 30

11.5.1.2. Stabilirea parametrilor pentru o secţiune ........................................................................ 31

11.5.1.3. Eliminarea unui marcaj separator de secţiune ................................................................ 31

11.5.2. Introducerea unui salt la pagină nouă ................................................................................... 31

11.5.3. Anteturi şi subsoluri de pagină ............................................................................................. 31

11.5.3.1. Crearea unui antet .......................................................................................................... 31

11.5.3.2. Crearea unui subsol ........................................................................................................ 32

11.5.3.3. Modificarea unui antet/subsol ......................................................................................... 32

11.5.3.4. Formatarea unui antet/subsol.......................................................................................... 32

11.5.3.5. Ștergerea unui antet sau subsol ....................................................................................... 32

11.5.3.6. Antete și subsoluri diferite de la un set de pagini la altul ................................................ 32

11.5.4. Numerotarea paginilor unui document ................................................................................. 33

12. TEXT PE MAI MULTE COLOANE .......................................................... 33

13. STILURI ........................................................................................................ 34

13.1. Aplicarea unui stil .......................................................................................... 35

13.1.1. Aplicarea unui stil de tip paragraf ........................................................................................ 35


13.1.2. Aplicarea unui stil unei porţiuni de text ................................................................................ 36

13.2. Crearea unui stil ............................................................................................ 36

13.3. Modificarea caracteristicilor unui stil .......................................................... 36

13.4. Ştergerea un stil ............................................................................................. 37

13.5. Copierea unui stil dintr-un document în altul ............................................... 37

14. CUPRINSUL UNUI DOCUMENT .............................................................. 37

14.1. Modificarea aspectului cuprinsului ............................................................... 39

14.2. Actualizarea cuprinsului unui document ...................................................... 39

15. NOTE DE SUBSOL ŞI NOTE DE FINAL .................................................. 39

15.1. Introducerea unei note de subsol ................................................................... 39

15.2. Introducerea unei note de final ..................................................................... 40

15.3. Modificarea și formatarea unei note de subsol sau de final ......................... 41

15.4. Ştergerea unei note de subsol sau de final .................................................... 41

15.5. Conversia notelor de subsol în note de final şi invers ................................... 41

15.6. Trecerea de la o notă de subsol/de final la alta ............................................. 41

16. TABELE ........................................................................................................ 42

16.1. Crearea unui tabel gol ................................................................................... 42

16.2. Deplasarea într-un tabel ................................................................................ 43

16.3. Completarea unui tabel cu valori .................................................................. 43

16.4. Operaţii cu celule, rânduri, coloane .............................................................. 43

16.4.1. Golirea liniilor, coloanelor sau unor celule ........................................................................... 43

16.4.2. Inserarea unuia sau mai multor rânduri ................................................................................ 44

16.4.3. Inserarea uneia sau mai multor coloane................................................................................ 44

16.4.4. Ştergerea unuia sau mai multor rânduri ................................................................................ 44

16.4.5. Ştergerea uneia sau mai multor coloane ............................................................................... 44

16.4.6. Modificarea lăţimii unei celule sau coloane .......................................................................... 44

16.4.7. Modificarea înălţimii unui rând ............................................................................................ 45

16.4.8. Egalizarea lăţimilor unor coloane ......................................................................................... 45

16.4.9. Egalizarea înălţimilor unor rânduri ....................................................................................... 45

16.4.10. Fuzionarea unor celule..................................................................................................... 45

16.4.11. Divizarea unor celule ....................................................................................................... 46

16.4.12. Copierea, mutarea şi ştergerea unui tabel ......................................................................... 46

16.5. Alinierea textului la una dintre marginile celulei ......................................... 46

16.6. Text vertical în celule ..................................................................................... 46

16.7. Formatarea conţinutului celulelor ................................................................. 46

16.8. Formatarea unui tabel ................................................................................... 46

16.8.1. Borduri pentru un tabel ....................................................................................................... 47

16.8.2. Culori de umplere pentru un tabel ........................................................................................ 47

16.9. Repetarea capului de tabel pe fiecare pagină ............................................... 47

16.10. Descompunerea unui tabel în două tabele .................................................... 47

16.10.1. Descompunerea unui tabel în două tabele succesive ......................................................... 47

16.10.2. Descompunerea unui tabel în două tabele vecine .............................................................. 47

16.11. Crearea unui tabel dintr-un text introdus anterior ...................................... 48

16.12. Sortarea valorilor dintr-un tabel ................................................................... 48

16.13. Formule într-un tabel .................................................................................... 49

16.13.1. Introducerea unei formule................................................................................................ 49

16.14. Formate prestabilite pentru un tabel ............................................................ 50


17. SEMNE DE CARTE ..................................................................................... 50

18. CASETE DE TEXT ...................................................................................... 50

18.1. Crearea unei casete de text............................................................................ 51

18.2. Stabilirea dimensiunilor unei casete de text ................................................. 51

18.3. Introducerea unui text într-o casetă text....................................................... 51

18.4. Mutarea, copierea şi ştergerea unei casete de text ....................................... 51

18.5. Stabilirea modului în care textul exterior înconjoară caseta de text ........... 52

18.6. Culoare de umplere, bordură, formă şi stil pentru caseta de text ............... 52

18.6.1. Culoarea de umplere............................................................................................................ 52

18.6.2. Bordura............................................................................................................................... 52

18.6.3. Modificare formei casetei text ............................................................................................. 53

18.6.4. Stiluri casetă text ................................................................................................................. 53

18.6.5. Efecte de umbră .................................................................................................................. 53

18.6.6. Efecte 3D ............................................................................................................................ 53

18.7. Ancorarea casetelor de text ........................................................................... 53

18.7.1. Schimbarea ancorării ........................................................................................................... 53

18.7.2. Probleme care pot apărea .................................................................................................... 54

18.7.2.1. Ce se întâmplă cu caseta de text când se mută textul exterior? ........................................ 54

18.7.2.2. De ce paragraf se va ancora o casetă de text la mutarea sa? .......................................... 54

18.8. Imagini într-o casetă de text .......................................................................... 54

18.8.1. Introducerea unei imagini dintr-un fişier............................................................................... 54

18.8.1.1. Rotirea imaginii .............................................................................................................. 55

18.8.1.2. Modificarea dimensiunilor .............................................................................................. 55

18.8.1.3. Copierea, mutarea şi ştergerea unei imagini ................................................................... 55

18.8.2. Introducerea unei imagini miniatură (Clipart) ....................................................................... 55

19. TEXTE CU EFECTE SPECIALE ............................................................... 56

19.1. Introducerea unui text WordArt ................................................................... 56

19.2. Modificarea unui text WordArt .................................................................... 56

19.3. Aşezarea în pagină şi ancorarea unui text WordArt .................................... 57

19.4. Rotirea şi schimbarea dimensiunilor pentru un text WordArt .................... 57

19.5. Mutarea, copierea şi ştergerea unui text WordArt ...................................... 57

20. DESENAREA ÎN WORD ............................................................................. 57

20.1. Gruparea formelor automate ........................................................................ 58

20.2. Suprapunerea obiectelor ............................................................................... 58

20.3. Text în obiecte ................................................................................................ 58

21. FOI DE CALCUL EXCEL ÎNTR-UN DOCUMENT ................................. 58

22. DIAGRAME .................................................................................................. 59

22.1. Crearea diagramei ......................................................................................... 59

22.2. Modificarea aspectului şi conţinutului diagramei ........................................ 59

22.2.1. Modificarea alurii graficului din cauza modificării valorilor .................................................. 59

22.2.2. Orientarea seriilor de date.................................................................................................... 60

22.2.3. Alegerea tipului de diagramă ............................................................................................... 60

22.2.4. Modificarea aspectului diagramei ......................................................................................... 60

22.2.5. Modificarea dimensiunilor unei diagrame ............................................................................. 60

22.2.6. Afişarea/ascunderea legendei ............................................................................................... 60

22.3. Mutarea, copierea şi ştergerea unei diagrame ............................................. 60

23. EDITORUL DE ECUAŢII ........................................................................... 60


24. INTRODUCEREA DATEI ŞI OREI CURENTE ÎNTR-UN DOCUMENT

61

25. INSERAREA CONŢINUTULUI UNUI DOCUMENT ÎN ALT

DOCUMENT .................................................................................................................. 61

26. ÎMBINAREA CORESPONDENŢEI (MAIL MERGE).............................. 61

26.1. Crearea unei scrisori pornind de la o listă de destinatari ............................ 62

26.1.1. Crearea listei de destinatari .................................................................................................. 62

26.1.2. Crearea documentului principal şi îmbinarea corespondenţei ................................................ 62

27. FACILITATEA DE CORECTARE AUTOMATĂ A TEXTULUI ............ 64

28. VERIFICAREA ORTOGRAFICĂ A TEXTULUI INTRODUS................ 64

28.1. Stabilirea limbii în care este scris textul ....................................................... 65

28.2. Îmbogăţirea dicţionarului cu noi cuvinte ...................................................... 65

29. INTERFAŢA CU UTILIZATORUL ........................................................... 66

29.1. Bara de instrumente Acces Rapid ................................................................. 66

30. IMPRIMAREA UNUI DOCUMENT .......................................................... 66

30.1. Previzualizarea documentului ....................................................................... 66

30.2. Imprimarea propriu-zisă ............................................................................... 67