R E V I S T A F E D E R A Þ I E I S I N D I C A T E L O R D I N E D U C A Þ I E „ S P I R U H A R E T “

WWW. EDUCAÞIE ªI ATITUDINE

ªCOALAR O M Â N E A S C Ã . R O

şcoala internaþionalã

Ce s-ar întâmpla dacã orele ar începe mai târziu?

eveniment

Noul an şcolar are 167 de zile lucrãtoare

13

2 – 3

8 – 9

Anul XI • nr. 112 • septembrie 2017• 1,7 lei

În condiţiile în care în proiectul de buget pentru 2018 nu vor fi prinse sumele necesare majorărilor salariale,

FSE „SPIRU HARET“ VA DECLANŞA ACŢIUNI DE PROTEST

2

www.SCOALAROMANEASCA.ro

E V E N I M E N T

Str. Tunari nr. 41, Sector 2, Bucureşti

Tel. / Fax: 021/210.24.09; 021/210.41.65

redactia@scoalaromaneasca.ro

DIRECTOR:Marius Ovidiu NistorREDACTOR-ªEF:

Dragoº Constantin NeacºuSENIORI EDITORI:

Teodor Fîrþonea, Tudor Spiridon, Florin Dobrescu

DEPARTAMENT JURIDIC:Teodora Banaº, Ioana Voicu

SECRETARIAT DE REDACÞIE:Violeta Ancu, Gabriela Tudor

DTP: Omni Press & Design(www.opd.ro)

Tipar: SC Safo Prod SA –

Grupul de Presã ºi Tipografie RomprintStr. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.roISSN 1453 – 7842

WWW.

ªCOALAR O M Â N E A S C Ã . R O

Precizare: Autorul rãspunde din punct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afi rmaþiilor conþinute în textul preluat ºi difuzat.

FSE „SPIRU HARET“ VA DECLANŞAColegiul Liderilor Federaþiei Sindi-

catelor din Educaþie „SPIRU HARET” s-a întrunit, în zilele de 18 ºi 19 septembrie 2017, pentru a analiza situaþia actua-lă din învăþământ (în contextul recen-telor discuþii purtate cu reprezentanþii Executivului, dar ºi cu liderii grupelor sindicale de la nivelul unităþilor de în-văþământ din întreaga þară) ºi pentru a stabili calendarul acþiunilor federaþiei pentru perioada următoare.

Discuþiile s-au axat, în principal, pe problema salarizării personalului din în-văþământ, pornindu-se de la o trecere în revistă a principalelor puncte de dez-batere din ºedinþa Colegiului Liderilor federaþiei din data de 31 august 2017, la care au participat ca invitaþi doam-na ministru Lia Olguþa Vasilescu ºi dom-nul ministru Liviu Marian Pop. Membrii Colegiului Liderilor au transmis mesajul membrilor de sindicat din teritoriu, care apreciază ca fi ind, pentru moment, satisfăcătoare explicaþiile oferite de reprezentanþii Executivului privind: res-pectarea Programului de Guvernare; executarea hotărârilor judecătoreºti având ca obiect plata de diferenþe salariale ºi daune-interese moratorii sub forma dobânzilor; aplicarea corectă a Legii-cadru nr. 153/2017; acordarea voucherelor de vacanþă.

Pentru a avea o garanþie suplimen-tară, conducerea operativă a fede-raþiei a avut o întâlnire cu domnul Liviu Dragnea (preºedintele Camerei Depu-taþilor ºi al P.S.D.), la care a participat ºi doamna ministru Lia Olguþa Vasilescu, şi care a avut loc în data de 19 sep-tembrie. În cadrul întâlnirii, conduce-rea federaþiei a prezentat principalele

nemulþumiri ale salariaþilor din învăþă-mânt, pentru care este necesară o re-zolvare urgentă, respectiv:

- executarea hotărârilor judecăto-reºti având ca obiect plata de dife-renþe salariale: domnul Liviu Dragnea a precizat că Guvernul va încerca să achite diferenþele rămase integral până la sfârºitul anului (într-o singură tranºă); în măsura în care acest lucru nu este posibil, se vor plăti în două tranºe, una la sfârºitul anului 2017, una la începutul anului 2018;

- executarea hotărârilor judecăto-reºti având ca obiect plata de dau-ne-interese moratorii sub forma dobân-zilor: domnul Liviu Dragnea a solicitat doamnei ministru Vasilescu să rezolve rapid această problemă, în condiþiile în care este necesară ºi o modifi care legis-lativă pentru a asigura calculul unitar ºi plata corectă a respectivelor drepturi;

- voucherul de vacanþă aferent anului 2017: domnul Liviu Dragnea a precizat că, până la sfârºitul acestui an, fi ecare angajat din învăþământ va primi tipizatul ºi se vor emite normele metodologice privind modalitatea de valorifi care a acestuia; de precizat că voucherul va putea fi folosit efectiv în anul 2018;

- Regulamentul-cadru privind stabi-lirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a spo-rurilor pentru condiþii de muncă, pre-cum ºi condiþiile de acordare a aces-tora pentru personalul din sistemul de învăþământ: proiectul de hotărâre de Guvern este în circuitul de avizare, iar domnul Liviu Dragnea a solicitat doam-nei ministru Vasilescu să se ocupe per-sonal de această problemă;

- respectarea prevederilor legale privitoare la alocarea a 6% din PIB pen-

ÎN CONDIÞIILE ÎN CARE ÎN PROIECTUL DE BUGET PENTRU 2018

3E V E N I M E N T

septembrie 2017

ACŢIUNI DE PROTESTtru educaþie: domnul Liviu Dragnea a precizat că se are în vedere creºterea progresivă a procentului din produsul intern brut alocat educaþiei;

- starea de tensiune din sistemul de învăþământ generată de cele mai re-cente măsuri adoptate de Ministerul Educaþiei (de tipul: interzicerea totală a auxiliarelor didactice în unităþile de învăþământ, numirea cu detaºare în interesul învăþământului pe funcþii de inspectori ºcolari generali / inspectori ºcolari generali adjuncþi a unor per-soane dovedite ca având deficienþe manageriale ºi/sau care nu au reuºit să promoveze (chiar în mod repetat) concursurile organizate de minister (un exemplu oferit a fost judeþul Vrancea): domnul Liviu Dragnea a promis că va face verificările necesare.

Având în vedere discuþiile purtate cu cei doi miniºtri în data de 31 august 2017 ºi cu domnul Liviu Dragnea în data de 19 septembrie, faþă de informările primite din partea preºedinþilor organi-zaþiilor afiliate, la finalul ºedinþei extraor-dinare din data de 19 septembrie 2017 Colegiul Liderilor Federaþiei Sindicatelor

din Educaþie „SPIRU HARET” a ajuns la următoarele concluzii:

1. se impune monitorizarea foarte strictă a modului în care sunt respecta-te promisiunile făcute atât de domnul preºedinte PSD Liviu Dragnea în data de 19 septembrie 2017, cât ºi de dom-nul Prim-Ministru Mihai Tudose în data de 28 august 2017 (cu ocazia întâlnirii reprezentanþilor Executivului ºi ai fe-deraþiilor sindicale reprezentative din educaþie, întâlnire organizată de Co-aliþia Naþională pentru Modernizarea

României) – lista acestora se regăseºte în anexa la prezenta informare;

2. declanºarea oricăror acþiuni de protest se va decide numai după apa-riþia proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2018 (în condiþiile în care nu se vor prevede sumele necesare pentru acordarea drepturilor promise) ºi a rectificării bugetare din luna no-iembrie/decembrie 2017 (în măsura în care nu se vor regăsi sume pentru exe-cutarea hotărârilor judecătoreºti);

3. în ceea ce priveºte auxiliarele didactice, F.S.E. SPIRU HARET a făcut ºi face pledoarie pentru reglementarea utilizării lor în unităþile de învăþământ ºi crearea unor norme ºi mecanisme care să protejeze corpul profesoral de acuzele care i se aduc în legătură cu utilizarea acestora;

4. organizarea, în data de 5 octom-brie 2017, cu ocazia Zilei Mondiale a Edu caþiei, a unei ample acþiuni prin care să se tragă un semnal de alarmă aspura problemelor din învăþământ. lll

DRAGOª CONSTANTIN NEACªU

NU VOR FI PRINSE SUMELE NECESARE MAJORĂRILOR SALARIALE,

4

www.SCOALAROMANEASCA.ro

ª C OA L A G Ã L Ã Þ E A N Ã

PERFORMANŢA ÎNTRE DORINŢĂ ŞI REALIZAREEducaţia este considerată cea

mai importantă pentru evoluţia so-cietăţii în general, însă cel puţin în Ro-mânia ea cu noaºte un regres pe care este imposibil să nu îl observi indiferent dacă lucrezi în acest domeniu de ac-tivitate sau în oricare altul. Aceasta se întâmplă mai ales din cauza imposibili-tăţii de a elimina influenţele negative, de cele mai multe ori distructive, asu-pra noilor generaţii de tineri, asaltată din toate direcţiile de tentaţii din ce în ce mai nesănătoase. Răsturnarea va-lorilor ºi erodarea tradiţiilor într-o socie-tate din ce în ce mai globalizată, cri-za prin care trece societatea actuală denaturează ºi alterează condiţiile în care se desfăºoară educaţia copiilor de azi.

Deºi considerăm că societatea ac-tuală „are în centrul ei copilul”, deoa-rece părinţii fac sacrificii ºi eforturi de dra gul copiilor lor, iar ºcoala atribuie elevului rolul activ în edu caţie, copilul de azi este puternic afectat de atmo-sfera ne prielnică dezvoltării lui armoni-oase din cauza degradării calitative continue a vieţii, de ritmul alert al dez-voltării tehnologice, de izolare, de re-laţiile impersonale, de stres ºi vio lenţă în toate formele ei. De aceea, devine o provocare din ce în ce mai mare pentru familie, dar mai ales pentru ca-drele didactice, să smulgă copiii din ghearele ignoranţei, su per ficialităţii ºi a lipsei de motivaţie în învăţare, vic-time ale acestei societăţi degradate ºi nepăsătoare ºi să le ofere alterna-tivele necesare înlocuirii practicilor nesănătoa se. Una din aceste alterna-tive oferite de ºcoală este ºi identifi ca-rea copiilor cu posibilităţi de afirmare într-un anumit do meniu, mai bine spus, identificarea copiilor capabili de per-formanţă la o anumită disciplină ºi apoi obţinerea perfor manţei propuse.

Drumul spre performanţă este lung, anevoios, cu multe pie dici, cu paºi îna-poi uneori, implică foarte mulţi factori ºi ală tură elevul ºi profesorul care tre-buie să formeze împre ună o echipă.

Dincolo de formarea abilităţilor,

deprinderilor, de trans mi terea unui ba-gaj solid de cunoºtinţe de că tre profe-sor, foarte importantă, aº spune esen-ţială, este for marea ºi dez vol tarea atitudinilor elevilor pe care acesta îi pre găteºte: ati tudinea faţă de propria persoană, faţă de muncă, faţă de so-cietate, la care se adaugă atitudinea profesorului fa ţă de elevi. De aseme-nea, trăsăturile voluntare de caracter precum voinţa, consecvenţa, perse-verenţa, fermitatea, cu rajul, stăpâni-rea de sine îºi au rolul lor în obţinerea performanţei.

Profesorul care pregăteºte elevii înclinaţi spre obţinerea unei perfor-manţe la o anumită disciplină, orica-re ar fi aceas ta, trebuie să se sacrifice uneori, apoi să dea dovadă de înţe-legere, de preocuparea ºi dorinţa de a-i face pe elevi să progreseze în de-mersul lor. Pentru a atinge ţelurile pro-puse, trebuie să progresezi, iar pentru aceasta este nevoie de exigenţă, sin-ceritate, atitudine critică, încredere, ma nifestate de profesor în relaţia cu elevii.

Exigenţa este expresia legii pro-gresului. Deºi exigenţa ma nifestată în mod direct poate fi incomodă sau greºit în ţe leasă în anumite condiţii, ea este de real ajutor pentru că unui om, cu cât i se cere mai mult sau este în-văţat să poată da mai mult, cu atât el va acţiona în consecinţă ºi va obţi ne mai mult. Toleranţa nesfârºită faţă de greºelile elevilor, co moditatea, nepă-sarea ºi lipsa de răspundere faţă de mo dul cum evoluează elevii nu îi fac pe acei profesori mai iu biţi ºi nici mai preţuiţi.

Sinceritatea, opusă făţărniciei ºi in-dividualismului presupune să îi tratezi pe elevi în mod deschis ºi să îţi exprimi pă re rea realistă despre munca ºi con-duita lor.

Atitudinea critică are rolul de a sti-mula ºi de a ajuta activitatea ºi dez-voltarea elevului ºi nu înseamnă doar evidenţierea defectelor sau lacunelor, ci diferenţierea calităţilor de de fecte, eliminarea sau reducerea elementelor

negative, dis turbatoare în pregătire, în acelaºi timp cu valorificarea la ma-ximum a calităţilor.

Încrederea faţă de posibilităţile elevilor de reuºită îi sti mu lează ºi îi mo-bilizează pentru lucru ºi aceasta poa-te să le asigure succesul.

Atitudinea faţă de propria per-soană se manifestă prin sentimentul demnităţii, prin modestie (nu în sen-sul subaprecierii personale, al lipsei de mândrie sau demnitate ci în sen-sul aprecierii la adevărata valoare, al lipsei îngâmfării), prin dorinţa de auto-perfecţionare.

Autoperfecţionarea este o condi-ţie sine qua non pentru obţinerea per-formanţei. Oricine doreºte să ºtie mai mult, să devină din ce în ce mai bun, să se apropie cât mai mult de ţelul propus trebuie să acţioneze, iar dacă acţiunile de pă ºesc nivelul posibilităţi-lor intervine necesitatea autodepăºi-rii, iar aceasta depinde foarte mult de exigenţa faţă de sine, autocritică ºi autocontrol. Exigenţa faţă de sine de termină elevul să depună un efort susţinut care duce la autodepăºi-re, prin autocontrol el elimină toate greºelile ºi tendinţele impulsive care îi frânează progresul, încrederea în for-ţele proprii este indispensabilă pentru propunerea unor obiective înalte, de a-ºi proiecta activităţile ºi de a le pune în aplicare.

Atitudinea faţă de muncă se re-feră la interesul ºi motivaţia intrinsecă pentru muncă, presupune hărnicie, conºtiinciozitate (atitudinea faţă de calitatea muncii), iniţiativă ºi spirit no-vator.

În concluzie, factorii cei mai im-portanţi pentru obţinerea unor perfor-manţe sunt atât cei externi, dar mai ales cei interni care ţin de pasiune, de dorinţa de a performa ºi de a realiza tot ce ţi-ai propus. lll

PROFESOR DE GEOGRAFIE GINA BURGHIU,

COLEGIUL NAŢIONAL „COSTACHE NEGRI“ GALAŢI

5ª C OA L A G Ã L Ã Þ E A N Ã

septembrie 2017

TRECUT, PREZENT ªI VIITOR ÎN EDUCAŢIEAfirmaţiile Neînţelesului Naţiunii: „De-aºa vremi se-nvred-

ni­ciră­cronicarii­ºi­rapsozii­/­Veacul­nostru­ni-l­umplură­saltim-ban­cii­ ºi­ irozii“,­par a fi potrivite zilelor noastre, „pe­ ici,­pe­co­lo,­ºi­anume­în­punctele...­esenţiale“.

Desigur, fiecare generaţie se laudă cu împlinirile anilor ca re s-au scurs. Unii dintre noi, încă părinţi spirituali ai gene-ra ţiilor actuale, încercăm să împărtăºim din amintirile noas-tre, celor care ne privesc zi de zi din bănci, lucruri care par incredibile pentru ei, dar care pentru noi au reprezentat te-me lia pregătirii noastre. Exigenţa profesorilor noştri, având ca bază pregătirea dumnealor profesională, respectul pe care ni-l impuneau prin ţinută, limbaj ºi deseori prin carismă, conºtiinciozitatea cu care îºi pregăteau minunatele ore, toa te acestea ne-au ajutat să devenim ceea ce suntem.

Ne-am pus vreodată întrebarea de ce „ai noºtri tineri” au urmărit nu o dată filmul „Liceenii”? Se pare că nu îl consi-deră anacronic. Mulţi dintre ei îºi doresc să fi trăit atât de frumos anii de liceu.

Dar... destul despre trecut! „Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer?” Faptul că aceste întrebări ale Neînţelesului Naţiunii sunt retorice, nu este întâmplător. Cine să-i dea răspunsul? Eu? Dumneavoastră? Elevii? Nuuu! Unde v-a zburat gândul? Nicidecum. „Acolo“ este prea sus ºi prea departe ca să primim un semnal măcar.

În prezent, toată suflarea preuniversitară se preocupă de lucruri care au prioritate faţă de educaţie: cum „să prin-dem” o... gradaţie de merit, cum „să vânăm” un proiect in-ter naţional ca să ne plimbăm mai convenabil cu întreaga familie în străinătate, cum să strângem mai multe hârtii in-diferent dacă am pus suflet sau doar am simulat o activita-te extracurriculară. Toţi suntem un zâmbet, toţi îmbrăţiºăm ºi felicităm elevii, toţi ne îndreptăm de fapt atenţia către „banii cei de toate zilele” ºi fireºte către Facebook, unde ne postăm vrând-nevrând nu doar realizările, dar ºi ultimele apariţii din domeniul vestimentar. De, aºa dă bine pentru... educaţie!

De fapt, tot prezentul ne dă lecţii ºi despre o eventuală nouă programă, din care ar trebui scoºi clasicii literaturii ro-mâne. Vom începe prin a-i renega pe Eminescu, pe Slavici ºi, de ce nu, pe Alecsandri. Nu ne mai reprezintă. Mai bine lu crăm texte din Cervantes sau Shakespeare pentru că sunt mai... accesibili! Cum, cu cine? Nu mai contează. Cu toţi elevii de la clasele a V-a până la a XII-a. Aºa le trebuie da că n-au fost cuminţi!

Despre viitor ce să mai spunem? Aaa, da! Reforma să tră iască! Vom avea manuale în funcţie de noua progra-mă! Când? Nu se ºtie încă! Oricum, vor fi multe manuale al-ter native. Toată lumea se pricepe ºi... câºtigă! Se aude că nu mărul ºcolilor profesionale se va mări. Parcă odată, de-mult, am mai auzit despre existenţa lor! Se pare că, încet, încet ne vom întoarce la... trecut. Se apropie momentul în ca re elevii vor da examen pentru a intra la licee. Facem ce facem ºi tot la anii din urmă revenim. Nu este rău, dar... unde este noutatea? De ce am renunţat? Ca să avem la ce ne întoarce?

Nu sunt „toate vechi”. Avem ºi noutăţi: examenele de Evaluare Naţională de la clasele a II-a, a IV-a ºi a VI-a. Ele exis tă, dar eficienţa lor „lipseºte cu desăvârºire”. Poate că au apărut doar ca să avem ºi noi, profesorii, ce face cu tim pul liber. E drept că se editează multe lucrări cuprinzând exer ciţii de evaluare. Se mai câştigă câte un bănuţ!

Mai sunt noutăţi: olimpiada de lingvistică cu faza naţio-na lă, bugetată din banii ministerului, deºi această materie nu se studiază în gimnaziu. Parcă apare abia prin facultate. Dar, vom învăţa împreună cu elevii ºi vom obţine rezultate, că doar contează la punctaj! Pe când o olimpiadă de se-miotică?

Însă, suntem optimiºti. Sperăm să se împlinească viziona-rul vers eminescian: „La trecutu-ţi mare, mare viitor!” lll

ADRIANA ŞTEFĂNESCU, PROFESOR DE LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNĂ

www.SCOALAROMANEASCA.ro

6 AC T UA L I TAT E

APEL LA RESPONSABILITATE!

Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET“, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Pre-universitar, Consiliul Naţional al Elevilor ºi Asociaţia Elevilor din Constanţa soli-cită tuturor părţilor direct implicate în funcţionarea sistemului de învăţământ – instituţii de decizie, cadre didactice, benefi ciari primari ºi secundari ai învă-ţământului, organizaţii sindicale ºi struc-turi asociative ale părinţilor – să analize-ze cu responsabilitate situaţia actuală a Educaţiei româneºti.

Toate discuţiile din ultimele săptă-mâni legate de adoptarea Legii - ca-dru privind salarizarea personalului plă-tit din fonduri publice au scos la iveală o serie de nemulţumiri ºi au evidenţiat unele neajunsuri ale legii pentru care trebuie găsite soluţii. Dar rezolvarea nu se obţine prin acţiuni care riscă mai de-grabă să dezbine sistemul ºi să genere-ze confl icte între părinţi, cadre didacti-ce, elevi ºi sindicate.

Cu toţii ne dorim un sistem educa-ţional de calitate, susţinut corespunză-tor din punct de vedere fi nanciar. Însă, pentru atingerea acestui scop, trebuie să apelăm la acţiuni care să nu afec-teze interesul major al elevilor ºi care să se dovedească a fi constructive pe termen lung.

În acest sens, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET“, Federa-ţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar, Consiliul Naţional al Elevilor ºi Asociaţia Elevilor din Constanţa solicită public Preºe-dintelui României ºi Primului Ministru o întâlnire de urgenţă, în cadrul căreia să prezentăm problemele cu care ne

confruntăm în fi ecare zi, fi e că vorbim de salarizarea necorespunzătoare, de formarea cadrelor didactice, de sigu-ranţa din unităţile de învăţământ, de lipsa dotărilor din ºcoli sau de calitatea celor existente sau de susţinerea acor-dată părinţilor de către stat etc.

Noi – cadre didactice, elevi, pă-rinţi, organizaţii sindicale din educaţie ºi structuri asociative ale părinţilor – îm-preună reprezentăm o forţă ºi cerem la unison o implicare activă a tuturor factorilor educaţionali ºi politici pentru a putea găsi împreună soluţii viabile ºi responsabile la problemele din sistem. Soluţiile, odată identifi cate, trebuie să

fi e asumate politic ºi aplicate cu con-secvenţă, fără ingerinţe de orice altă natură. lll

VLAD ŞTEFANPREŞEDINTE CNE

CONSTANTIN ALEXANDRU MANDA

PREŞEDINTE AEC

MARIUS OVIDIU NISTORPREŞEDINTE FSE „SPIRU HARET“

IULIAN CRISTACHEPREŞEDINTE FNAIP-IP

14­iunie­2017

septembrie 2017

7AC T UA L I TAT E

PROIECT EUROPEAN PENTRU PREGĂTIREA PROFESORILOR

DRAGI COLEGI,

În urma aprobării de către Autori-tatea de Management pentru Progra-mul Operaţional Capital Uman a fi ºei de proiect depuse de Ministerul Edu-caþiei Naþionale, proiectul „Curriculum relevant, educaþie deschisă pentru toþi” (CRED) este în faza de prelansare. În cadrul acestuia vor fi formaþi, în ur-mătorii 4 ani, 55.000 de profesori din în-văþământul primar ºi gimnazial (15.000 - primar ºi 40.000 - gimnazial) pentru a preda în conformitate cu noile pla-nuri-cadru ºi programe ºcolare aferen-te celor două cicluri de învăþământ.

Mai exact, vor fi realizate abilitarea curriculară a 55.000 de cadre didactice printr-o abordare metodologică cen-trată pe competenþe-cheie, în acord cu noul curriculum, precum ºi adapta-rea activităþilor de învăþare la nevoile specifi ce ale fi ecărui elev, inclusiv ale celor afl aþi în risc de abandon ºcolar.

În aceeaºi măsură, prin elaborarea ºi utilizarea de resurse educaþionale deschise, relevante pentru aplicarea la clasă a noului curriculum, CRED pune un accent deosebit pe promo-varea abordărilor didactice orientate pe competenþe. În acest scop, vor fi elaborate 26 de ghiduri metodologice care acoperă toate disciplinele pre-văzute în noile planuri-cadru pentru învăþământul primar ºi gimnazial ºi vor fi aprobate 7.200 de resurse educaþio-nale deschise, accesibile elevilor ºi ca-drelor didactice.

Alte obiective subsecvente sunt elaborarea, adoptarea ºi promovarea documentului de politici educaþionale „Repere pentru proiectarea ºi actua-lizarea curriculumului naþional”, dar ºi promovarea unei noi metodologii pri-vind dezvoltarea curriculumului la de-cizia ºcolii, de asemenea, centrat pe

dezvoltarea competenþelor. În ace-laºi timp, va fi revizuită ºi metodologia programului „A doua ºansă” pentru în-văþământul primar ºi gimnazial.

În cadrul activităþilor proiectului, care vor însuma 330.000 de ore de for-mare la nivel naþional, vor fi alcătuite 2.750 de grupe de formare în toate ju-deþele ºi în Capitală. Accesul la infor-maþiile de specialitate va fi facilitat de 900 de formatori.

Proiectul „Curriculum relevant, edu-caþie deschisă pentru toþi” este parte integrantă a Strategiei Europa 2020 prin Strategia privind Reducerea Pără-sirii Timpurii a ºcolii (aprobată prin Ho-tărârea de Guvern nr. 417/2015) ºi are la bază recomandările OECD ºi UNICEF incluse în documentul de poziþie „Ro-mânia 2017 - Studii OCDE privind eva-luarea şi examinarea în domeniul edu-caþiei”. lll (Dragoş Neacşu)

Anul ºcolar care debutează astăzi nu va fi uºor. S-ar putea să ajungem din nou să ne strigăm nemulþumirea în stradă, să ne cerem drepturile în faþa Guvernului, însă singurul lucru care

contează este să fi m uniþi. Suntem printre ultimele organizaþii sindicale neînregimentate politic ºi necontrolabile, iar asta deranjează. Sunt persoane ºi instituþii care încearcă să ne dezbine,

să ºteargă cu buretele ceea ce am clădit împreună în ultimii 27 de ani. Nu vă lăsaþi prinºi în diversiunea lor de a distruge miºcarea sindicală!

Împreună suntem puternici ºi aºa trebuie să rămânem!

Vă doresc ca în noul an ºcolar să vă bucuraþi de respectul elevilor ºi să aveþi alături în demersurile dumneavoastră părinþii ºi societatea civilă!

Cu prietenie,Marius Ovidiu NISTOR

Preşedinte

Cu prietenie,Marius Ovidiu NISTOR

Preşedinte

8

www.SCOALAROMANEASCA.ro

E V E N I M E N T

NOUL AN ŞCOLAR ARE 167 DE ZILE LUCRĂTOARE

Aproximativ 2,3 milioane de elevi şi copii de grădiniţă din învăţămân-tul preuniversitar au început cursurile anului şcolar 2017-2018. Dintre aceştia, 165.000 sunt elevi de clasa pregătitoa-re, iar aproape 400.000 sunt copii de gră diniţă. Cursurile noului an şcolar în-sumează 167 de zile lucrătoare (35 de săptămâni).

Potrivit ordinului de ministru, structu-ra noului an şcolar cuprinde semestrul I (11 septembrie 2017 - 2 februarie 2018) şi semestrul al II-lea (12 februarie 2018 - 15 iunie 2018). Elevii de clasa a V-a vor învăţa în prima parte a semestru-lui I după un Compendiu introductiv pentru gimnaziu până la finalizarea ma nualelor necesare acestei clase.

Vacanţele elevilor din toate ciclu-rile de învăţământ sunt programate astfel: vacanţa de iarnă (23 decem-brie 2017 - 14 ianuarie 2018), vacanţă in tersemestrială (3 - 11 februarie 2018), va canţa de primăvară (31 martie - 10 aprilie 2018) şi vacanţa de vară (16 iu-nie - 9 septembrie 2018). Suplimentar, clasele din învăţământul primar şi gru-pele din învăţământul preşcolar bene-ficiază de vacanţă în săptămâna 28 octombrie - 5 noiembrie 2017.

Pentru clasele terminale din învăţă-mântul liceal, anul şcolar se încheie în data de 25 mai 2018, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 8 iunie 2018. Potrivit MEN, nu vor avea loc cursuri în zilele li-bere prevăzute de lege şi de contrac-tul colectiv de muncă aplicabil în în-văţământ.

Teze, evaluări, evaluări naţionale şi olimpiade

şcolareTezele vor avea loc, de regulă, la

finalul semestrelor, după parcurgerea pro gramei şcolare cu cel puţin trei săp tămâni înainte de finalul semestru-lui. Etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare se organizează, în general, în pe rioada vacanţei de primăvară, po-trivit unui calendar specific. Evaluări-le naţionale la clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a se vor desfăşura în intervalul 7-24 mai. Evaluarea elevilor la finalul clasei a II-a va avea loc în perioada 7 - 10 mai. Probele scrise la limba română şi limba maternă sunt programate pe 7 mai, fiind urmate, a doua zi, de testele de citire la cele două discipline. Proba de matematică este prevăzută pentru

data de 9 mai, iar proba de limbă ro-mână (scris şi citit) pentru elevii minori-tăţilor naţionale se va desfăşura pe 10 mai.

Evaluarea competenţelor funda-mentale dobândite în ciclul primar la finalul clasei a IV-a are următorul ca-lendar: Limba română - pe 15 mai, Ma tematică - 16 mai şi limba maternă - 17 mai. Elevii claselor a VI-a vor sus-ţine evaluarea competenţelor funda-mentale dobândite în ciclul inferior al gimnaziului (V - VI) în zilele de 23 mai (limbă şi comunicare) şi 24 mai (mate-matică şi ştiinţele naturii).

Evaluarea naţională începe pe 11 iunie 2018

Absolvenţii claselor a VIII-a vor susţi-ne prima probă a Evaluării Naţionale la limba şi literatura română, scris, în da ta de 11 iunie 2018.

Următoarea pro bă scrisă (mate-matică) se va des fă şura în data de 13 iunie, iar ultima (lim ba şi literatura maternă) va fi orga ni zată în 14 iunie. Afişarea primelor rezultate este pre-văzută pentru data de 19 iunie (până la ora 12,00) şi, în aceeaşi zi, intervalul orar 14,00 - 19,00 se vor depune con-testaţiile. Acestea vor fi soluţionate în perioada 20 - 22 iunie. Examenul se va încheia sâmbătă, 23 iu nie, cu afişarea rezultatelor finale. Po trivit calendarului, înscrierea absol ven ţilor clasei a VIII-a în vederea participării la Evaluarea Naţi-onală se face în perioada 4 - 8 iunie 2018. Cursurile şcolare pentru clasa a VIII-a se vor fi na liza vineri, 8 iunie 2018.

Probele orale de la BAC se dau în februarie

Prima sesiune a examenului naţio-nal de bacalaureat va începe în luna februarie, cu probele de evaluare a com petenţelor, urmând ca în iunie să se desfăşoare probele scrise. Astfel, în 12 şi 13 februarie va avea loc proba de evaluare a competenţelor lingvisti-ce de comunicare orală în limba ro-mâ nă (proba A), care va fi urmată de evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba mater-nă, în 14-15 februarie.

9

septembrie 2017

E V E N I M E N T

În zilele de 16, 19 şi 20 februarie este programată evaluarea competenţe-lor digitale (proba D), iar în 21 şi 22 februarie se va desfăşura evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C). Prima probă scrisă - Limba şi literatura română - Ea) - va avea loc luni, 25 iu-nie.

Proba la Limba şi literatura mater-nă - Eb) este programată marţi, 26 iu-nie, iar proba Ec) - proba obligatorie a profilului, miercuri, 27 iunie. Ultima pro-bă scrisă - la alegere a profilului şi spe-

cializării - proba Ed) - se va desfăşura vineri, 28 iunie.

Afişarea primelor rezultate are ca termen data de 4 iulie (până la ora 12,00) şi e urmată de depunerea con-testaţiilor (orele 12,00 - 16,00).

Între 5 şi 8 iulie vor fi soluţionate con-testaţiile, în timp ce afişarea rezul tatelor finale este prevăzută pentru da ta de 9 iulie. Înscrierile pentru susţinerea exa-menului în prima sesiune se fac în săp-tămâna 29 ianuarie - 2 februarie 2018.

Cursurile pentru clasele a XII-a şi a XIII-a se încheie vineri, 25 mai. Cea

de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat are următoarea structu-ră: 10 - 13 iulie înscrierea candidaţilor, 27 iulie înscrierea candidaţilor care au promovat examenele de corigenţe. Pe 20 august se va susţine proba scri-să la Limba şi literatura română, pe 21 august - cea la Limba şi literatura ma-ternă, 22 august - proba obligatorie a profilului, iar pe 23 august - proba la alegere a profilului şi specializării.

Între 24 şi 27 august va avea loc evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba româ-nă, pe 28 august - evaluarea compe-tenţelor lingvistice de comunicare ora lă în limba maternă, iar pe 29 şi 30 au gust - evaluarea competenţelor di-gi ta le. În zilele de 30 şi 31 august va avea loc evaluarea competenţelor ling vistice într-o limbă de circulaţie in-ternaţională.

Pe 1 septembrie vor fi afişate rezul-tatele (până la ora 12,00) şi vor fi de-puse contestaţiile, între orele 12,00 şi 16,00. Pe 6 septembrie vor fi făcute pu blice rezultatele finale. lll

DRAGOŞ CONSTANTIN NEACŞU

10

www.SCOALAROMANEASCA.ro

E V E N I M E N T

PREŞEDINTELE KLAUS IOHANNIS: „DE FIECARE DATĂ, ÎNCEPEREA

NOULUI AN ŞCOLAR PE UNII ÎI IA PRIN SURPRINDERE“

Preşedintele României, Klaus Iohan-nis, a declarat, luni, 11 septembrie, prezent la deschiderea anului şcolar la Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai“, că, de fiecare dată, începutul anului şcolar ia autorităţile prin surprindere, şe-ful statului criticând compendiul pentru clasa a V-a dar şi modificările repeta-te ale legii. Acesta a fost prezentat de doamna directoare Silvia Muºetoiu, care i-a ºi mulţumit pentru prezenţă. Alături de pre ºedinte, la festivitatea or-ganizată de Colegiul Naţional „Gheor-ghe Şincai“ au mai fost prezenţi pre-ºe dintele Federaţiei Sindicatelor din Edu ca ţie „SPIRU HARET“, Marius Ovidiu

Nistor, pri marul sectorului 4, Daniel Bă-lu ţă, ºi inspectorul ºcolar general ad-junct, Liliana Toderiuc. Colegiul Na ţio-nal „Gheor ghe Şincai” din Capitală, a sărbătorit cu această ocazie ºi 125 de ani de când funcţionează.

Şeful statului a vorbit despre cadrul le gislativ al educaţiei, precizând că este „confuz“ şi „greoi“. În cadrul dis-cursu lui susţinut în faţa elevilor, părinţilor şi a profesorilor de la Colegiul „Gheor-ghe Şincai”, şeful statului a arătat că una dintre problemele identificate de aces ta a fost faptul că, deşi ştiu să ci-teas că, foarte mulţi elevi nu sunt capa-bili să înţeleagă texte simple. Acesta a

adăugat că o altă problemă a siste mu-lui de educaţie este abandonul şcolar, fapt ce poate „condamna România la in voluţie”.

În continuare vă prezentăm discur-sul preşedintelui Klaus Iohannis:

„Mulţumesc,­doamnă­director!Domnule­primar,Doamnă­inspector­general­adjunct,Stimaţi­profesori­ºi­părinţi,Dragi­elevi,Mă­bucur­ să­mă­aflu­astăzi­ la­Co-

legiul­ Naţional­ «Gheorghe­ ªincai»,­ cu­ocazia­ începerii­ noului­ an­ ºcolar­ ºi­ a­ani­versării­a­125­ani­de­experienţă­ca­ins­tituţie­ºcolară­de­excelenţă.­Vă­do-

11

septembrie 2017

E V E N I M E N T

resc­mult­ succes­ în­ noul­ an­ ºcolar,­ în­acest­Colegiu­ cu­ o­ tradiţie­ bogată­ ºi­fie­ca­această­tradiţie­să­mai­dăinuie­mulţi,­mulţi­ani­de­acum­încolo.

Din­nefericire,­condiţiile­de­studiu­nu­sunt­peste­tot­aºa­de­bune­ca­în­Cole-giul­ vostru.­ Există,­ din­ păcate,­ mulţi­elevi­ în­România­care­încep­anul­ºco-lar­fără­manuale,­sau­în­clădiri­care­nu­res­pectă­standarde­minime.

Se­ pare­ că,­ de­ fiecare­ dată,­ în-cepe­rea­ noului­ an­ ºcolar­ pe­ unii­ îi­ ia­prin­ sur­prin­dere.­ Fiecare­guvern­ ridică­din­umeri,­arătând­cu­degetul­spre­gu-vernul­dinainte.­Aºa,­însă,­lucrurile­nu­se­îm­bunătăţesc.­În­România­anului­2017,­solu­ţia­salvatoare­a­ajuns­să­fie­reintro-du­cerea­ ºi­ reîntoarcerea­ la­ metode­de­mult­apuse­–­ca­de­exemplu­manua-lul­unic­sau­recentralizarea­la­Bucureºti­a­ tuturor­ lucrurilor­care­au­ întâmpinat­dificultăţi­ la­nivel­ local.­Această­abor-dare­nu­este­cea­bună­ºi­acestea­nu­sunt­singurele­probleme.­Părinţii­ºi­elevii­sunt­supuºi­unor­schimbări­majore­în­sis-te­mul­de­învăţământ­o­dată­la­câţiva­ani,­sau,­mai­nou,­mai­des,­ceea­ce­le­li­mi­tează­ semnificativ­ posibilitatea­ de­a-ºi­planifica­traseul­educaţional.

Chiar­în­această­vară­am­trimis­Par-la­mentului­ spre­ reexaminare­ nu­ una,­nu­două,­ci­trei­iniţiative­legislative­care­mo­dificau,­nu­ºtiu­a­câta­oară,­cadrul­ac­tual,­care­deja­este­confuz­ºi­greoi.

Legea­educaţiei­trebuie­să­ încete-ze­să­mai­fie­un­puzzle­ale­cărui­piese­se­schimbă­continuu,­pierzându-se­ast-fel­imaginea­unitară.

De­ aceea,­ una­ dintre­ priorităţile­me­le­ este­ construirea­ unei­ «Românii­edu­ca­te»,­ în­ care­ sistemul­ de­ învăţă-mânt­este­aºezat­pe­un­făgaº­predicti-bil­ºi­care­are­elevul­în­centru.

Eu­cred­într-o­viziune­pe­termen­lung­asupra­educaţiei,­care­să­fie­construită­prin­participarea­tuturor­celor­implicaţi.

De­aceea,­am­creat­grupuri­de­lu-cru,­care­au­inclus­atât­reprezentanţi­ai­cadrelor­didactice,­cât­ºi­ai­părinţilor­ºi­elevilor,­împreună­cu­experţi,­reprezen-tanţi­ai­societăţii­civile­ºi­ai­mediului­pri-vat.

Proiectul­ naţional­ «România­ edu-cată»­ se­ dezvoltă,­ dincolo­ de­ vocile­stri­dente,­ de­ scandaluri,­ de­ polemici­ste­rile,­ adunând­ împreună­pe­ toţi­ cei­care­pot­da­o­mână­de­ajutor,­în­mod­constructiv,­profesionist­ºi­mai­ales­co-erent.

­Acesta­este­ ºi­modelul­ de­ ºcoală­pe­care­îmi­doresc­să­îl­avem­în­Româ-nia.

Este­ clar­ că,­ indiferent­ de­ modul­în­care­va­arăta­România,­de­cum­se­va­dezvolta­economia­ºi­de­cum­vom­cons­trui­strategia­naţională­pe­educa-ţie,­avem­o­serie­de­provocări­urgente­cărora­trebuie­să­le­răspundem.

Chiar­dacă­ne­place­să­credem­că­am­bifat­«misiune­îndeplinită»­pe­tema­alfa­betizării­cândva­prin­anii­’60­deja,­o­mare­parte­dintre­elevi­termină­ºcoala­ca­analfabeţi­funcţional.

Adică,­deºi­pot­citi,­nu­pot­înţelege­semnificaţia­unui­text­scris­ºi,­prin­urma-re,­ întâmpină­dificultăţi­chiar­ºi­ în­cele­mai­uºoare­situaţii.

O­altă­problemă­gravă­este­aban-donul­ ºcolar,­care­ în­ultimii­ani­a­atins­o­rată­alarmantă,­una­dintre­cele­mai­mari­în­Uniunea­Europeană.­Nu­ne­pu-tem­permite­acest­ lucru­ca­societate.­Nu­ajută­cu­nimic­să­mutăm­vina­de­la­autorităţile­centrale­la­autorităţile­loca-le,­ de­ la­ un­ guvern­ la­ altul­ sau­ de­ la­ºcoa­lă­la­familie.

Succesul­sistemului­educaţional­es-te­ singura­cale­de­supravieţuire­a­Ro-mâ­niei­ puternice,­ iar­ eºecul­ său­ ne­con­damnă­la­involuţie.

Dragi­părinţi,Încurajaţi-vă­copiii­să­îºi­urmeze­po-

ten­ţialul!­ Fiţi­ alături­ de­ei­ ºi­ ajutaţi-i­ să­de­vină­ adulţi­ responsabili­ ºi­ implicaţi,­pentru­că­ºansa­de­mai­bine­a­Româ-niei­ stă­ în­capacitatea­ lor­de­a­ trans-forma­lumea­potrivit­propriului­lor­ideal.

Dragi­elevi,Urmează­un­an­plin­pentru­voi.­Un­

an­ în­care­veţi­ face­ încă­un­pas­ spre­

viaţa­de­adult.­Însă,­dincolo­de­progra-ma­ ºcolară,­ dezvoltaţi-vă­pe­ cât­mai­multe­planuri!

Nu­ezitaţi­să­vă­extindeţi­orizonturile,­să­legaţi­ceea­ce­învăţaţi­la­ºcoală­de­preocupările­ºi­de­hobby-urile­voastre!

Fiţi­ toleranţi,­deschiºi­spre­nou,­cre-ativi­ºi­autonomi­în­învăţare!­Conºtienti-zaţi­atât­importanţa­drepturilor­pe­care­le­ aveţi,­ cât­ ºi­ a­ obligaţiilor­ de­ cetă-ţean!

Este­lumea­voastră­ºi­este­timpul­să­începeţi­să­o­descoperiţi­ºi­să­o­înţele-geţi,­ construindu-vă­propria­personali-tate­ ºi­ sistemul­propriu­de­valori.­Viito-rul­este­ în­mâinile­voastre­ºi­vă­ invit­să­păºiţi­înainte­pentru­a-l­îmbrăţiºa.

Vă­ urez­ tuturor­ un­ an­ ºcolar­ nou­frumos,­cu­realizări­ºi­fie­ca­la­sfârºit­să­aveţi­impresii­la­fel­de­frumoase­despre­anul­ºcolar­care­a­trecut­cum­au­avut­cei­care­ne-au­prezentat­înainte­ºcoa-la.

În­viaţă,­de­multe­ori­ne­amintim­cu­cea­mai­mare­plăcere­de­lucrurile­care­au­trecut­ºi­pe­care­nu­mai­putem­să­le­avem.­Aºa­este­ºi­cu­ºcoala.­Acum­câ­teva­zile­am­întâlnit­-­ºi­fac­această­pa­ranteză­fiindcă­m-aţi­ invitat,­doam-nă­director­-­am­întâlnit­ultima­clasă­la­care­am­fost­eu­diriginte,­în­1997­ºi­-­ºtiţi­ce?­-­au­fost­mai­bucuroºi­chiar­decât­în­ziua­absolvirii­că­au­revenit­la­ºcoală.

­ Vă­ doresc­ tuturor­ elevilor­ din­ Ro-mânia­ să­ aveţi­ un­ an­ ºcolar­ atât­ de­bun­încât,­peste­mulţi­ani,­să­vă­amin-tiţi­cu­mare­plăcere­de­acest­an­ºcolar!­La­mulţi­ani!“lll

12

www.SCOALAROMANEASCA.ro

S T U D I U

ÎN ROMÂNIA,ELEVII PETREC MAI PUÞIN TIMP LA ªCOALĂ DECÂT CEI DIN ALTE ÞĂRI

Ministerul Educaþiei Naþionale a pu-blicat un studiu comparativ între siste-mele educaţionale din Europa în ceea ce priveºte timpul de instruire. Din date-le MEN rezultă că în România elevii stau mai puþin la ºcoală decât arată media europeană. În medie, durata anului ºcolar la nivelul Uniunii Europene este de 190 de zile lucrătoare, în schimb, în România, durata cuprinde, de regulă, 167 de zile lucrătoare.

În majoritatea cazurilor, educaþia obligatorie acoperă doar nivelurile de educaþie primară ºi secundară gene-rală (care corespund în mod normal nivelurilor ISCED 1 ºi 24). Însă, în 22 din 42 de sisteme educaþionale europene, educaþia obligatorie include ºi unul sau mai mulþi ani din nivelul ISCED 34 (adică în cele mai multe cazuri, educaþia ge-nerală de nivel secundar superior).

Timpul minim de instruire pe an se calculează prin împărþirea timpului total recomandat pentru instruire la numărul de ani pe fiecare nivel edu-caþional. În educaþia primară, media timpului minim recomandat de instruire pe an în Europa este de 740 de ore. În România este de 501 ore.

Media timpului minim recomandat de instruire pe an în educaþia secunda-ră generală este de 873 de ore (825 în România), fiind mai mare decât în edu-caþia primară.

În 22 de sisteme educaþionale, cel puþin un an de nivel ISCED 34, care corespunde în mod normal educaþiei generale de nivel secundar superior, este obligatoriu. Media recomandată pe an la acest nivel educaþional este de 903 ore.

În medie, educaþia primară include cel puþin 4.089 ore de instruire (2.503 în România), iar educaþia generală de ni-vel secundar inferior (ISCED 24) include 3.011 ore (3.300 în România).

Data de începere a anului ºcolar

Anul ºcolar începe în luna august în următoarele state: Danemarca (10 august), Germania (1 august), Olanda

(17, 24 ºi 31 august, în funcþie de regi-une), Finlanda (între 10 ºi 18 august), Scoþia (15 august), Elveþia (între 10 ºi 31 august, în funcþie de fiecare canton în parte), Islanda (între 21 ºi 24 august), Liechtenstein (17 august) ºi Norvegia (între 17 ºi 21 august).

La 1 septembrie anul ºcolar începe în următoarele state: Belgia, Bosnia ºi Herþegovina, Republica Cehă, Estonia, Macedonia, Franþa, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Muntenegru, Polo-nia, Serbia, Slovenia ºi Anglia. În medie, durata anului ºcolar în aceste þări este de 190 de zile lucrătoare (în România, durata cuprinde, de regulă, 167 de zile lucrătoare).

Cum se calculează timpul de instruire

Timpul de instruire reprezintă durata pe parcursul căreia o ºcoală publică trebuie să asigure instruirea elevilor la toate disciplinele integrate în curriculu-mul obligatoriu ºi opþional, în cadrul ºco-lii ºi în activităþi în afara ºcolii, care sunt părþi formale din programele obligatorii.

Timpul de instruire nu include pau-zele dintre ore sau alte întreruperi, tim-pul opþional în afara zilei de ºcoală, timpul dedicat temelor pentru acasă ºi activităþilor de tutoriat sau de studiu privat. De asemenea, nu include zilele în care ºcolile sunt închise pentru festivi-tăþi (de exemplu, zile naþionale) ºi zilele în care elevii nu frecventează ºcoala ca urmare a perioadelor de pregătire destinate cadrelor didactice sau zilelor de examinare.

Abandon ºcolar, în creºtere

O altă problemă o reprezintă aban-donul ºcolar. Potrivit datelor Eurostat, România se situează pe locul al treilea în topul privind numărul de copii care părăsesc băncile şcolii înainte de vre-me, cu o rată a abandonului şcolar de 18,5% în 2016. Rezultă că aproape 1 din 5 elevi români nu îşi finalizează studiile. Prin comparaţie, Croaţia, ţara cu cea mai bună statistică la acest capitol, are o rată a abandonului de numai 2,8% în acelaşi an.

Datele Eurostat arată o îmbunătă-ţire a ratei abandonului şcoalar în Uni-unea Europeană, măsurată în rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani, care a lăsat în urmă educa-ţia, având o pregătire sumară. Astfel, dacă în 2002 rata abandonului şcolar era de 17% la nivelul UE, aceasta a ajuns la 10,7% în 2016. Ţinta autorităţilor este ca în 2020 aceste cifre să ajungă sub 10%. În ceea ce priveşte diferen-ţierea pe sexe, numărul băieţilor care părăsesc şcoala înainte de vreme este semnificativ mai mare decât cel al fe-telor - 12,2% faţă de 9,2%.

La nivel european, cele mai puţine astfel de cazuri se înregistrează în Croa-ţia, topul 3 al celor mai scăzute rate ale abandonului şcolar, fiind completat de Lituaţia şi Slovenia.

În ceea ce priveşte topul „nega-tiv”, acesta este condus de Malta, cu o rată a abandonului şcolar de 19,6% (19,8% în 2015). Spania ocupă locul al doilea cu 19% (20% în 2015), iar Româ-nia are a treia cea mai mare rată a părăsirii timpurii a şcolii, 18,5% în 2016, în scădere faţă de anul precedent, când aceasta se ridica la 19,1%.

15 ţări membre ale Uniunii Europene şi-au îndeplinit deja ţinta pentru 2020 în privinţa acestui indicator. Este vorba despre Danemarca, Belgia, Irlanda, Grecia, Franţa, Croaţia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Austria, Slovenia şi Finlanda. România este încă departe de acest target, sta-bilit la 11%. lll

septembrie 2017

13ª C OA L A I N T E R N A Þ I O N A L Ã

ADRIANA MIHALCEA

De-a lungul anilor, atât părinþii, cât ºi profesorii din Statele Unite ale Americii au reuºit să modifice timpii de începere a orelor, astfel încât cursurile să înceapă mai târziu pentru elevii de gimnaziu ºi de liceu – care se chinuiau înainte, în fiecare dimineaþă, să ajun-gă la ºcoală încă de la ora 7 am. Academia America-nă de Pediatrie, Asociaþia Americană de Psihologie, Fundaþia National Sleep ºi Centrele pentru Controlul ºi Prevenirea Bolilor (CDC) sunt doar câteva din gru-purile care au militat pentru acest lucru. Dar, aºa cum se întâmplă în majoritatea statelor, programele ºcolare nu sunt sincronizate cu ritmul biologic al adolescenþilor.

Riscuri pentru adolescenþi

În timp ce majoritatea copiilor sunt matinali, prin natura fiziologiei lor, o schimbare în ciclul de somn-trezire se produce la pubertate, iar majoritatea adolescenþilor au parte de cel mai bun somn între orele 11.00 p.m. ºi 8.00 a.m. Cu alte cuvinte, atunci când un licean trebuie să se trezească la 6 dimineaþa (sau mai devreme pentru a prinde au-tobuzul sau pentru a merge cu maºina părinþilor înfruntând traficul foarte difi-cil), aceasta presupune o pierdere de două sau mai multe ore de somn nere-cuperabil în fiecare zi. După cum a fost subliniat de datele unui studiu – trezirea la ora 7 pentru alþi adolescenþi este echivalentul unui start al zilei la ora 4.30 am pentru un profesor în anii '50. Acest lucru, desigur, poate duce la probleme asociate cu somnul ineficient, inclusiv

depresie, obezitate, migrene ºi un sis-tem imunitar slăbit. Adolescenþii care nu dorm suficient sunt, de asemenea, mult mai probabil să fie implicaþi în ac-cidente de maºină ºi să se angajeze în

comportamente riscante, cum ar fi fu-matul, consumul de alcool ºi consumul de droguri.

Mai mult decât atât, rezultatele examenelor ºi a altor teste, o com-ponentă importantă a evaluării edu-caþiei, trebuie discutată în contextul impactului trezitului devreme asupra performanþelor academice. Studiile au demonstrat că, atunci când elevii au parte de mai mult somn, notele lor la diverse testări cresc, de fapt. În plus, tinerii cu performanþe scăzute au înre-gistrat cel mai mare progres în dezvol-tarea lor, în învăþare, atunci când au avut un somn adecvat.

De asemenea, au existat presiuni, din partea unor profesori, dar ºi părinþi, îngrijoraþi că, dacă elevii se vor trezi mai târziu, nu vor mai avea prea mult timp pentru activităþi extraºcolare sau că schimbarea i-ar putea determina pe părinþi să înceapă să lucreze mai târziu. Au mai existat ºi voci care au spus că,

la nivelul ºcolilor, nu va exista suficient spaþiu pentru ca toþi copiii să înceapă ºcoala la o anumită oră ºi, prin urmare, este nevoie de schimburi.

ªi sănătos, ºi eficient

Vestea bună este că lucrurile se schimbă în cele din urmă. Cel puþin în Statele Unite ale Americii. Şcolile din 45 de state din America au decis ca orele de începere a cursurilor ºcolare să fie puþin mai târzii, tocmai pentru a se con-

forma directivelor din dome-niul sănătăþii. În California, un proiect de lege dezbătut în legislatura de stat ar pu-tea interzice ºcolilor gimna-ziale ºi liceelor să înceapă mai devreme de ora 8.30 am. Beneficiile ar depăºi ni-velul individual, potrivit unui alt studiu, care a constatat că o schimbare la nivel naþi-onal ar putea contribui la o creºtere economică de 83 miliarde de dolari pentru economia Statelor Unite, în decurs de un deceniu. Elevii ar putea obþine mai mult din punct de vedere academic

ºi, de asemenea, ar fi mai sănătoºi. În fapt, de ce ºcoala începe atât

de devreme în întreaga lume nu are întotdeauna sens pentru elevi, părinþi sau profesori. După opinia multora, costul perturbării funcþionării actuale a lucrurilor ar fi prea mare ºi ar provoca confuzie în rândul tuturor.

Nu în ultimul rând, este greu pentru oameni, dar, în aceeaºi măsură, ºi sis-teme, cum este cel educaþional, să se schimbe; mai ales atunci când oame-nii sunt obiºnuiþi cu lucrurile care func-þionează de foarte mult timp într-un anume fel. Dar fiecare dintre cei par-ticipanþi la actul educaþional ar putea să se gândească din nou la această problemă, mai ales dacă sunt conºti-enþi de costuri. Deoarece, studiile ara-tă clar că din punct de vedere econo-mic, ar putea fi benefic ca elevii să se trezească mai târziu, părinþii nu ar mai pierde atât de mult timp în trafic, iar copiii ar da randament mai bun. lll

CE S-AR ÎNTÂMPLA DACĂ ORELE AR ÎNCEPE MAI TÂRZIU?

Există un motiv pentru care adolescenþii par absenþi la ore, dar atunci când sunt întrebaþi ceva nu îºi găsesc cuvintele, ºi nu este vorba doar despre faptul că participă la o lecþie despre geometrie spaþială sau chimie organică. Ei sunt, pur ºi simplu, somnoroºi. Şi principalul motiv pentru care sunt somnoroºi este că ºcoala începe, pentru ei, prea devreme.

14

www.SCOALAROMANEASCA.ro

J U R I D I C IUNIE – SEPTEMBRIE 20171. ORDIN nr. 3969 din 30 mai 2017

pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţă-mânt preuniversitar.

2. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 42 din 9 iunie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

3. ORDIN nr. 3930 din 23 mai 2017 pri vind acordarea acreditării pentru ni-ve lu rile de învăţământ, specializările şi ca lifi cările profesionale ale unităţilor de în vă ţământ preuniversitar de stat eva-luate în perioada 30 mai 2016-10 martie 2017.

4. ORDIN nr. 3969 din 30 mai 2017 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţă-mânt preuniversitar.

5. ORDIN nr. 4031 din 8 iunie 2017 pentru aprobarea Listei nominale a be-neficiarilor Legii nr. 269/2004 privind acor-darea unui ajutor financiar, în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, pentru anul 2017.

6. LEGE-CADRU nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plă-tit din fonduri publice.

7. ORDIN nr. 3914 din 18 mai 2017 re-feritor la aprobarea Reperelor metodolo-gice privind proiectarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), pentru clasele a IX-a şi a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică şi învăţământul profesional.

8. ORDIN nr. 4330 din 3 iulie 2017 pri-vind aprobarea Calendarului desfăşu-rării concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional, seria a 12-a.

9. ORDIN nr. 4264 din 29 iunie 2017 privind modificarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar gene-ral adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic, aprobată prin Ordinul ministrului educa-ţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.557/2011.

10. ORDIN nr. 4104 din 21 iunie 2017 pentru modificarea anexei la Ordi-nul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.392/2017 privind stabilirea Criteriilor ge-nerale de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă.

11. HOTĂRÂRE nr. 461 din 30 iunie 2017 privind aprobarea conţinutului şi formatului actelor de studii care vor fi eliberate absolvenţilor şi personalului di-dactic din sistemul naţional de învăţă-mânt preuniversitar.

12. ORDIN nr. 3915 din 18 mai 2017 privind aprobarea planurilor de învă-ţământ şi a programelor şcolare pen-tru cultura de specialitate şi pregătirea practică săptămânală din aria curricu-lară Tehnologii, precum şi pentru pre-gătirea practică comasată/stagiile de pregătire practică - curriculum în dezvol-tare locală - CDL, pentru clasele a X-a, învăţământ liceal filiera tehnologică şi învăţământ professional.

13. LEGE nr. 188 din 24 iulie 2017 pen-tru completarea Legii educaţiei naţiona-le nr. 1/2011.

14. ORDIN nr. 4218 din 22 iunie 2017 privind modificarea Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.850/2017 pen-tru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a programelor de formare psihopedagogică în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, în vede-rea certificării competenţelor pentru pro-fesia didactică.

15. ORDIN nr. 4235 din 27 iunie 2017 privind modificarea şi completarea Or-dinului ministrului educaţiei naţionale nr. 4.031/2017 pentru aprobarea Listei no-minale a beneficiarilor Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar, în vederea stimulării achiziţionării de cal-culatoare, pentru anul 2017.

16. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 53 din 4 august 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

17. HOTĂRÂRE nr. 518 din 20 iulie 2017 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţi-onarea Ministerului Educaţiei Naţionale.

18. HOTĂRÂRE nr. 564 din 4 august 2017 privind modalitatea de acordare a drepturilor copiilor cu cerinţe educa-ţionale speciale şcolarizaţi în sistemul de învăţământ preuniversitar.

19. ORDIN nr. 4511 din 3 august 2017 pentru aprobarea Normelor metodologi-ce privind procurarea, păstrarea, folosi-rea, scoaterea din uz şi casarea sigiliilor şi a timbrului sec cu stema României de că-tre inspectoratele şcolare, casele corpu-lui didactic şi unităţile de învăţământ pre-universitar de stat şi particular acreditate/autorizate, care fac parte din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar.

20. HOTĂRÂRE nr. 617 din 30 august 2017 pentru modificarea pct. IV lit. c)

din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 136/2017 privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preu-niversitar de stat şi pentru învăţământul superior de stat în anul şcolar/universitar 2017-2018.

21. ORDIN nr. 4796 din 31 august 2017 privind aprobarea graficului de desfăşu-rare a examenelor de certificare a ca-lificării profesionale a absolvenţilor din învăţământul profesional şi tehnic preu-niversitar în anul şcolar 2017-2018.

22. ORDIN nr. 4772 din 28 august 2017 privind aprobarea modelului "Fişei com-petenţelor şi a disciplinelor/temelor".

23. HOTĂRÂRE nr. 640 din 7 septem-brie 2017 pentru aprobarea Programu-lui pentru şcoli al României în perioada 2017-2023 şi pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul şcolar 2017-2018.

24. ORDIN nr. 4794 din 31 august 2017 privind organizarea şi desfăşurarea ad-miterii în învăţământul liceal de stat pen-tru anul şcolar 2018-2019.

25. ORDIN nr. 4792 din 31 august 2017 privind organizarea şi desfăşurarea exa-menului de bacalaureat naţional – 2018.

26. ORDIN nr. 4795 din 31 august 2017 privind organizarea, desfăşurarea şi ca-lendarul admiterii în învăţământul pro-fesional de stat şi în învăţământul dual pentru anul şcolar 2018-2019.

27. ORDIN nr. 4814 din 31 august 2017 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a examenu-lui naţional de definitivare în învăţământ.

28. ORDIN nr. 4793 din 31 august 2017 privind organizarea şi desfăşurarea Eva-luării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2017-2018.

29. ORDIN nr. 4783 din 30 august 2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de etică şi management universitar.

30. ORDIN nr. 4815 din 31 august 2017 privind aprobarea Calendarului de or-ganizare şi desfăşurare a examenului naţional de definitivare în învăţământ în anul şcolar 2017-2018.

31. ORDIN nr. 4802 din 31 august 2017 pentru modificarea şi completarea Me-todologiei de organizare a Programului "Şcoala după şcoală", aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.349/2011. lll

PAGINĂ REALIZATĂ DE TEODORA BANAªªI IOANA VOICU,

CONSILIERI JURIDICIFSE „SPIRU HARET“

15

Copii, părinþi, cadre didactice ºi re-prezentanþi ai autorităþilor au participat la Grădiniþa nr. 205, la sfârºitul lunii mai, la evaluarea a două proiecte educa-þionale.

Primarul sectorului 5, domnul Daniel Florea, inspectorul ºcolar general al I.S.M.B, domnul Ionel Florian Lixandru, doamna Inspector ºcolar Marilena Stro-escu, doamna Inspector ºcolar Car-men Maria Breazu, directorul executiv al Direcþiei Învăþământ, Roxana Nede-lcu, doamna Maria Popa, preºedinte al Sindicatului Învăþământ Sector 5, direc-tori de grădiniþe au asistat la activitatea desfăşurată în data de 26.05.2017.

Toþi cei prezenþi au participat la prima ediþie a Proiectului educaþional „Dunărea-un fluviu de cântec, joc ºi meºteºuguri” iniþiat de cadrele didac-tice din Grădiniþa nr. 205 împreună cu directorul acesteia, doamna Badea Mariana, având ca parteneri Grădiniþa nr. 35, Grădiniþa nr. 185, Gradiniþa Co-legiului.

Pe parcursul activităþilor din ca-drul proiectului copiii au pătruns într-o lume frumoasă, o lume a cântecului, a dansului, poeziei, poveştilor, prover-belor, zicătorilor şi strigăturilor, a unor evenimente tradiţionale, ei având po-sibilitatea să cunoască frumuseţea şi bogăţia folclorului, diversitatea tradi-ţiilor şi obiceiurilor, dar şi originalitatea şi frumuseţea artei populare, stimulân-du-le totodată curiozitatea pentru a in-vestiga, oferindu-le copiilor experienþe

de învăþare care să-i familiarizeze cu diferite culturi.

În cadrul activităþii de evaluare, co-piii din Grădiniþa nr. 205, îmbrăcaþi în costume populare, au readus în faþa celor prezenþi frumuseþea dansurilor populare româneºti, iar partenerii din unităþile implicate dansuri specifice þă-rilor aflate de-a lungul cursului Fluviului Dunărea (Austria, Germania, Republi-ca Moldova etc.).

Este cunoscut faptul că meºteºu-gurile românilor păstrate cu sfinþenie sunt cele mai frumoase, sunt reprezen-tative pentru ţara noastră ºi poporul românesc, iar copiii Grădiniþei nr. 205 împreună cu părinþii acestora, precum meºterii iscusiþi, s-au aºezat la ateliere-le special amenajate ºi au readus în atenþia participanþilor olăritul, þesutul, cusutul, cojocăria, curelăria, confecţi-onarea măştilor şi păpuşilor.

Programele artistice prezentate de copiii unităþilor de învăþământ implica-te în proiecte au umplut sufletele de bucurie invitaþilor, părinþilor, dar ºi ca-drelor didactice implicate.

Aflat la a doua ediþie, Proiectul edu-caþional ,,De la joc la educaþie financi-

ară” consta în desfăºurarea unor acti-vităþi de formare ºi informare a copiilor, a cadrelor didactice ºi părinþilor, cu pri-vire la noþiuni elementare de educaþie financiară, în vederea sprijinirii dezvol-tării personale ºi, implicit, a dezvoltării comunitare.

Este de remarcat implicarea ca-drelor didactice din Gradiniþa nr. 205 - Rebiga Alina, Dicu Roxana, Bac-naºu Ionela, Ilie Ioana, Stănciucu Ioa-na, Bumbăcea Fabiana, Nistor Silvia, Drăghici Margareta, Ciucă Marioara, Ignat Mihaela, Vezeanu Ştefania, a modului de coordonare a activităþilor din proiectele educaþionale de că-tre doamna director Badea Mariana ºi participarea părinþilor într-un număr foarte mare.

Având în vedere buna colaborare care există între grădiniþă, comunitatea locală ºi părinþi, dar ºi impactul pe care l-au avut cele două proiecte educaþio-nale în rândul preºcolarilor, părinþilor ºi comunităþii locale, cu siguranþă aces-tea vor continua ºi pe viitor. lll

MARIANA BADEA, DIRECTOR

GRĂDINIŢA NR. 205

septembrie 2017

P R O I E C T

EVALUARE DE PROIECTE EDUCAŢIONALE LA GRĂDINIÞA NR. 205

DIN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREªTI

ÎNVAȚĂ SĂĂȚI ȚII CHELTUIELILE SUB CONTROL LA CURSURILE ȘCOALA DE BANI.

Trimite un mail la dragos.neacsu@fsespiruharet.ro sau intră pe www.bcr.ro/educatiefinanciara și rezervă-ți locul la unul dintre cursurile programate în perioada următoare. Program gratuit oferit de BCR și FSE Spiru Haret.

TU ŞTII CÂT DAI PECUMPĂRĂTURILE SĂPTĂMÂNALE?