PAG. 2 Fantoma lui Caragiale bântuie Ministerul Educaþiei ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/45.pdfFantoma lui Caragiale bântuie Ministerul Educaþiei ªCOALA Singura revistã care

Fantoma lui Caragiale bântuieMinisterul Educaþiei

ªCOALAromâneascqSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul VIII � nr. 43 � mai 2009 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu

S.O.S. PÃRINÞI

De multe ori am auzit: „Cum… copilulmeu? …..Nu se poate!“ ºi tot de atâtea oriam vãzut pãrinþi cu chipuri uimite ºi lacri-mi în ochi cãrora nu le venea sã creadã cãtocmai copilul lor a înjurat, a bãtut sau (ºimai grav) a omorât.

OOPPIINNIIII PPAAGG.. 55

Alegeri la SindicatulÎnvãþãmântuluiPreuniversitarjudeþul Sibiu

SSIINNDDIICCAATTEE PPAAGG.. 1155

AACCTTUUAALLIITTAATTEE PPAAGG.. 22

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

EEVVEENNIIMMEENNTT PPAAGG.. 33

www.scoalaromaneasca.ro

Cine mai arenevoie deînvãþãmântprofesional?

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 1133

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

Teza la românã, amânatã din cauza sindicatelor

Veniturile profesorilor nu vor scãdea anul acesta

Comisia prezidenþialã

a prezentat PROIECTELE

DE LEGI privind

învãþãmântul

Comisia prezidenþialã

a prezentat PROIECTELE

DE LEGI privind

învãþãmântulpag. 6-10

ªCOALAromâneascqactualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

DDiirreeccttoorr ffoonnddaattoorrCãtãlin Croitoru

([email protected])

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu([email protected])

SSeenniioorr eeddiittoorr::Constantin Ciosu

([email protected])

PPuubblliicciittaattee::0722.575.477

([email protected])

DDTTPP::OPD

([email protected])

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected]

Publicaþia în curs de auditare BRATISSN 1453 – 7842

ªCOALAromâneascq

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde din

punct de vedere juridic

pentru conþinutul articolului.

De asemenea, agenþiile de presã

ºi personalitãþile citate poartã

integral rãspunderea afirmaþiilor

conþinute în textul preluat

ºi difuzat.

ªase medalii la Balcaniada dematematicã pentru seniori

Lotul olimpic de matematicã al României a obþi-nut 6 medalii (patru de argint ºi douã de bronz),la a XXVI-a ediþie a Olimpiadei Balcanice dematematicã pentru seniori, desfãºuratã în perioa-da 27 aprilie - 4 mai în Serbia, la Kragujevac.Medaliile de argint au fost obþinute de MãdãlinaPersu (Liceul Internaþional de Informaticã dinBucureºti), Radu Bumbãcea (Colegiul Naþional deInformaticã „Tudor Vianu“ din Bucureºti), GabrielPãdurariu (Colegiul Naþional „Grigore Moisil“ dinOneºti) ºi Omer Cerrahoglu (Colegiul Naþional„Vasile Lucaciu“ din Baia Mare). Florin-AndreiDeneanu (Liceul Internaþional de Informaticã) ºiHoria Mania (Colegiul Naþional de Informaticã„Tudor Vianu“) au intrat în posesia medaliilor debronz. La ediþia din acest an au luat parte peste115 competitori din 18 þãri (11 în concurs ºi 7 custatut de invitat). Olimpiada Balcanicã deMatematicã are statut de concurs regional.Fiecare stat participant, cu excepþia celui organi-zator, are dreptul sã înscrie în concurs o echipãformatã din maximum 6 elevi din învãþãmântulliceal, a cãror vârstã nu depãºeºte 20 de ani ladata desfãºurãrii competiþiei.

Patru medalii la Olimpiada Internaþionalã de Chimie„D. Mendeleev“

Lotul olimpic de chimie a obþinut o medalie deaur, una de argint ºi douã de bronz la a 43-aediþie a Olimpiadei Internaþionale de Chimie „D. Mendeleev“, desfãºuratã în perioada 25 aprilie - 2 mai 2009, la Ashgabat(Turkmenistan). Medaliat cu aur ºi la ediþia prece-dentã, Vlad Alexandru Puºcaºu, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naþional „Vasile Lucaciu“ din BaiaMare, a reuºit ºi în acest an o performanþã simi-larã. Medalia de argint a revenit Ioanei Moga(clasa a XI-a/Colegiul Naþional „Emanuil Gojdu“din Oradea), iar medaliile de bronz au fost adjude-cate de Maria Sânziana Muraru (clasa a XII-a/Colegiul Naþional de Informaticã „Tudor Vianu“din Bucureºti), respectiv Laurenþiu Mintici (clasa aXII-a/Liceul Teoretic „Ovidius“ din Constanþa).Competiþia din acest an a reunit 87 de elevi din13 þãri. Concursul a constat în trei probe a câte 5ore, douã probe teoretice ºi una practicã.

ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II

Peste 50% dintre inspectori vor fi schimbaþi Aplicarea Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului 37/2009 va duce la schim-barea majoritãþii inspectorilor PNL-iºti. Potrivit ministrului Educaþiei,Ecaterina Andronescu, nu toþi inspectorii generali vor fi schimbaþi dinfuncþii. „Am început demiterea inspectorilor pe criterii de performanþã. Nu ºtiu exact câþi dintre ei vor fi înlocuiþi, oricum mulþi ºi-au prezentat dejademisia. Cred cã în jur de jumãtate dintre inspectori vor fi schimbaþi“, adeclarat ministrul Educaþiei. De asemenea, secretarul de stat AdrianaPanã a precizat cã au fost inspectori ºcolari generali care au sabotat MECIchiar înainte de discuþia cu sindicatele. „Inspectorii generali au instigatlumea cerând în ºcoli sã li spunã câþi profesori fac grevã ºi câþi nu. Unii s-au speriat, au sunat sindicatele ºi au inflamat situaþia. Noi nu amcerut o astfel de informare din partea lor. Ce s-a întâmplat e un boicot dinpartea unor inspectori generali PNL, ceea ce a inflamat foarte tare situaþiacu sindicatele. S-a încercat pe toate planurile o sabotare”, a declarat Panãcare a salutat faptul cã va apãrea o nouã „generaþie de inspectori ºcolarigenerali”.

Nici în acest an nu am scãpat de scan-daluri la tezele unice. Unul dintre subiectelede la teza la Limba ºi literatura românã pen-tru elevii claselor a VIII-a a fost analiza unuitext din „Triumful talentului’’, de Ion LucaCaragiale, schiþã bazatã pe douã personajecu nume similare Ghiþã Niþescu ºi Niþã Ghi-þescu. Cei doi sunt confundaþi în urma unuiexamen la caligrafie, creându-se, în acest fel,

o situaþie hilarã. Cele douã nume au fost con-fundate, însã, ºi de cei care au redactatsubiectele, iar pe foaia de tezã Ghiþã a apãrut,din greºealã, în locul lui Niþã. Aceastã eroares-a lasat ºi cu demiteri. Ministrul Educaþiei,Ecaterina Andronescu, i-a considerat vino-vaþi pentru greºeala strecuratã în subiecteletezei unice la Limba ºi literatura românã pedoi angajaþi ai Centrului Naþional pentru

Curriculum ºi Evaluare în Învãþãmântul Pre-universitar care, în opinia sa, trebuie înlo-cuiþi din funcþie.

Cei doi sunt consilierul Stan Mihail, res-ponsabil pentru elaborarea subiectelor ºi abaremelor la teza cu subiect unic la Limba ºiliteratura românã, ºi directorul Dumitru Sã-vulescu, responsabil cu evaluarea. „La nive-lul ministerului, s-a constituit o comisie dedisciplinã care sã analizeze cum s-au achitatde atribuþii cei doi. Personal, consider cãpentru cele douã persoane nu mai este loc încadrul Centrul Naþional pentru Curriculumºi Evaluare“, a spus Andronescu.

Centrul Naþional pentru Curriculum ºiEvaluare în Învãþãmântul Preuniversitar aanunþat cã tezele care conþin numele luiGhiþã Niþescu în locul lui Niþã Ghiþescu, per-sonajele confundate de cei care au redactatsubiectele tezei unice la Limba ºi literaturaromânã, nu vor fi anulate.

Elevii claselor a VIII-a au mai avut decaracterizat, la alegere, un personaj dintr-unroman studiat.

La clasa a VII-a nu au fost probleme,subiectele s-au bazat pe analiza gramaticalãºi stilisticã a unui fragment din „Ciºmigiu &comp.“ de Grigore Bãjenaru ºi pe caracteri-zarea unui personaj la alegere dintr-o nuvelãstudiatã la clasã.

Aproximativ 430.000 de elevi ai claselora VII-a ºi a VIII-a au susþinut teza la românã.

Fantoma lui Caragiale bântuieMinisterul Educaþiei

Bacalaureatul olimpicilor Cei 389 de olimpici internaþionali care terminã anul aces-

ta clasa a XII-a, vor da Bacalaureatul într-o sesiune specialã,organizatã în perioada 23 mai - 4 iunie, la Colegiul Naþional„Delta Dunãrii“ din Tulcea, a anunþat Ministerul Educaþiei.

Înscrierea la examen va avea loc pe 23 ºi 24 mai, iar exa-menul va începe în ziua imediat urmãtoare, cu proba oralãde Limba ºi literatura românã.

La 26 mai, olimpicii vor susþine proba oralã de Limbãmodernã, iar în intervalul 27 mai - 1 iunie se vor desfãºuraprobele scrise, respectiv cea la Limba ºi literatura ro-mânã, proba obligatorie ºi cea la alegere corespunzãtoareprofilului ºi specializãrii absolvite ºi proba la o disciplinã laalegere din celelalte arii curiculare ale profilului.

La 2 ºi 3 iunie elevii care au terminat liceul în limbamaternã vor susþine probele scrisã ºi oralã la aceastã disci-plinã. Tot la 3 iunie vor fi afiºate rezultatele ºi se vor depunecontestaþiile, iar la 4 iunie acestea vor fi rezolvate ºi se vorafiºa rezultatele finale.

Sesiunea obiºnuitã a Bacalaureatului, la care vor parti-cipa circa 230.000 de liceeni, este programatã sã aibã loc înperioada 22 iunie - 9 iulie.

A apãrut primul numãr al revistei „Muguraºii”

Grãdiniþa nr.69 din Bucueºtiare începând dinaceastã primãvarãpropria revistã. Înprimul numãr segãsesc articole in-teresante desprepovestea mãrþiºo-rului, despre ZiuaMondialã a Apei,despre antibiotice,dar ºi gihicitori ºifiºe de lucru alemuguraºilor grã-

diniþei. Fondatorii revistei sunt Elena Ciauºu -inspector de specialitate, Eucenia Vlad - direc-torul grãdiniþei, Lelia Sofronea ºi DragoºSpãtaru.

Echipa „ªcoala româneascã” îi felicitã ºi leureazã mult succes!

Începutul lunii mai a fost unultensionat în sistemul de învãþãmânt.Sindicatele au ameninþat cã vor boi-cota tezele unice ca urmare a recti-ficãrii negative prin care Guvernul atãiat peste 800 de milioane de lei dinbugetul educaþiei, dar ºi din cauzã cãîn mai multe judeþe se trecuse la tãie-rea unor drepturi salariale ale anga-jaþilor din învãþãmânt. Dupã ce, la 4mai, discuþiile între partea Guvernu-lui ºi cea a sindicatelor au eºuat lucrucare a dus la amânarea tezei cu su-biect unic la Limba ºi literatura ro-mânã, joi, 6 mai, negocierile au fostreluate. În cadrul dezbaterilor careau durat peste 6 ore, birourile execu-tive ale federaþiilor sindicale au hotã-rât sã suspende protestele. Înþelege-rea s-a finalizat prin semnarea unuiacord care prevede printre altele ºiasigurarea veniturilor salariale pen-tru 2009. În timp ce sindicatelenegociau de zor, asociaþiile de pãrinþiameninþau cu datul în judecatã.

La negocieri, sindicatele din edu-caþie au mai cerut ca, în cadrul legiisalarizãrii, cadrele didactice sã seregãseascã în prima treime a grilei.De asemenea, organizaþiile sindi-cale au solicitat ca procesul de des-centralizare sã nu afecteze în niciun fel titularizarea în sistemul na-þional de învãþãmânt. VicepremierulDan Nica a declarat, dupã ce a parti-cipat la întâlnirea cu sindicatele dinînvãþãmânt, cã Executivul intenþio-neazã sã preia grila de salarizare abugetarilor din Germania, deoareceaceasta este „cea mai eficientã ºi re-prezintã un model funcþional“. Po-trivit lui Nica, salarizarea bugeta-rilor se va face, astfel, conform unorgrile între salariul minim ºi cel ma-xim, cu pãstrarea raportului întreacestea existent în Germania. „Fa-cem toate eforturile ca salariile sã nufie reduse în acest an, iar dacã econo-

mia româneascã va începe sã îºirevinã în a doua jumãtate a anului, nevom gândi la cei care au salarii mici.Acordul FMI spune cã trebuie sãavem grijã de categoriile cele maidefavorizate“, a mai spus Nica. Înprivinþa Legii unice de salarizare,vicepremierul a spus cã acest act nor-mativ va aºeza cadrele didacticeacolo unde le este locul.

În ceea ce priveºte descentrali-zarea, Nica a invitat birourile execu-tive ale celor 4 federaþii la o dezbaterecu autoritãþile locale pe 12 mai, cândse va aduce în discuþie ºi modul încare vor fi selectaþi directorii de ºcoli.

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

ªCOALAromâneascq eveniment 3

mai 2009

AAbboonnaaþþii--vvãã llaa ªCOALA româneascqpprriinn

FF E D E R AÞ I A EE D U C AÞ I E I NN AÞ I O N A L EStr. Justiþiei nr. 65, Sect. 4 Bucureºti � tel.: 021/337.11.40;021/337.11.85 � fax: 021/337.01.17 � Banca: Bancpost, Suc. Coºbuc, Cont: RO68BPOS81006032218ROL01

NNuummee ººii pprreennuummee...................................................................................................... LLooccaalliittaattee..............................................................................

CCoodd........................................ JJuuddeeþþ//SSeeccttoorr....................................................................................SSttrr................................................................................................

NNrr....................BBll......................SScc.............. AApp........................TTeell............................................................FFaaxx....................................................

ee--mmaaiill.................................................................................. **NNrr.. RReegg.. CCoomm....................................**CCoodd ffiissccaall........................................

**CCoonntt................................................................................................BBaannccaa......................................................................................

DDoorreesscc uunn aabboonnaammeenntt ppeennttrruu:: � 3 apariþii .........8 RON � 6 apariþii ........16 RON � 12 apariþii ........32 RON

DATA.......................Semnãtura/ºtampila................Vã rugãm sã completaþi cu majuscule ºi sã trimiteþi talonul prin fax sau prin poºtã peadresa Federaþiei Educaþiei Naþionale, împreunã cu o copie a documentului de platã.Livrarea abonamentelor se face dupã achitarea sumei menþionate în contul FEN.

C

TTAALLOONN DDEE AABBOONNAAMMEENNTT

Veniturile profesorilor nu vor scãdea anul acesta

TTeezzaa llaa rroommâânnãã,, aammâânnaattãã ddiinn ccaauuzzaa ssiinnddiiccaatteelloorr

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii, Ministerul FinanþelorPublice, Ministerul Muncii, Familieiºi Protecþiei Sociale ºi reprezen-tanþii federaþiilor sindicale dinînvãþãmânt (Federaþia SindicatelorLibere din Învãþãmânt, FederaþiaEducaþiei Naþionale, FederaþiaSindicatelor Independente dinInvãþãmânt „Spiru Haret“ ºiFederaþia Naþionalã Sindicalã„Alma Mater“), în urma dezbaterilor,au convenit asupra urmãtoarelor:1. Resursele alocate Educaþiei prin

buget vor fi asigurate deMinisterul Finanþelor Publice,fãrã a afecta nivelul veniturilorsalariale pe anul 2009.

2. Constituirea, în cursul lunii maia.c. prin Ordin al MinistruluiEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, aComisiei de Monitorizare pentruevaluarea modului în care s-aurealizat ºi se vor realiza cheltu-ielile de investiþii în educaþie.

3. Definitivarea principiilor ºi calen-darului privind descentralizarea,conform anexei 1.

4. Menþinerea titularizãrii în sis-temul naþional de învãþãmânt ºiîn viitoarele Legi ale Educaþiei.

5. Preluarea în corpul Legiisalarizãrii unitare a sistemuluibugetar a unui model europeande ierarhizare a categoriilor debugetari. Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii va susþineplasarea cadrelor didactice câtmai aproape de vârful ierarhiei.

6. Proiectele ºi programele de cer-cetare aflate în derulare se con-tinuã prin alocarea corespunzã-toare a creditelor bugetare apro-bate ºi prin utilizarea creditelorde angajament.

7. Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii ºi partenerii sociali începdezbaterile pe legile învãþãmân-tului la 15 mai a.c.

8. Asigurarea finanþãrii pentru anulscolar 2008 - 2009 a numãruluide beneficiari ai bursei „Bani deLiceu“.

9. Suspendarea grevei anunþate.10. În cazul în care nu se vor

respecta termenii acestuiacord, sindicatele dinînvãþãmânt îºi rezervã dreptulde a relua acþiunile de protest.

Acest acord a fost aprobat ºi deprimul ministru Emil Boc printr-unmemorandum.

Acordul semnat întrereprezentanþiiGuvernului ºi cei aisindicatelor

Pogea: „Ministerul Finanþelor se angajeazã sã asigure sumele necesare pentru veniturile salariale ale cadrelor didactice“

Ministrul Gheorghe Pogea a declarat cã sumele necesare pentru veni-turile salariale ale cadrelor didactice sunt garantate, iar MinisterulFinanþelor se angajeazã sã asigure aceste resurse, astfel cã punctul 1din acordul cu sindicatele va fi respectat.Ministrul a spus, la finalul negocierilor cu cele patru federaþii din edu-caþie, cã punctul 1 din acord, care reprezenta grija profesorilor, a fostrezolvat, sumele necesare pentru asigurarea veniturilor salariale fiindgarantate.Potrivit punctului 1 din acord, resursele alocate Educaþiei prin buget vor fiasigurate de Ministerul Finanþelor Publice fãrã a afecta nivelul veniturilorsalariale pe 2009. „Ministerul de Finanþe se angajeazã sã asigure aceste resurse. Sunt bani, punctul 1 din acord va fi respectat“, a subliniat Pogea. Ministrul Finanþelor a mai spus cã nu se poate vorbi despre faptul cã aufost daþi bani mai puþini în teritoriu, adãugând cã informaþiile care auajuns acolo sunt „discutabile“. Pogea a insistat asupra faptul cã „ce a ajuns în teritoriu este discutabil“,pentru cã tot timpul s-a susþinut ideea cã pentru 2009 nu vor fimicºorate salariile ºi cã singurele discuþii contradictorii au vizat sporurile.

4


�� PP RR OO FF .. EE CC ..TT EE OO DD OO RR FF ÎÎ RR ÞÞ OO NN EE AA

GG RR UU PP ªª CC OO LL AA RR DD EE CC OO NN SS TT RR UU CC ÞÞ II II ºº II

AA RR HH II TT EE CC TT UU RR ÃÃ „„CC AA RR OO LL II”” SS BB II UU

Transformarea amplã a societãþiiromâneºti a pornit imediat, dupã cã-derea regimului totalitar din decem-brie 1989. Aderarea României la Uni-unea Europeanã oferã reformelorpornite, în aproape toate domeniilevieþii sociale, obiective ºi þinte deatins în vederea compatibilizãrii cudomeniile similare din þãrile dez-voltate ale Uniunii Europene.

În acest context, reforma în edu-caþie a cunoscut, pânã în prezent,patru etape:

� 1990 – 1994 (anul apariþieilegii învãþãmântului) etapa timpurie,caracterizatã prin încercãri deremodelare a legii ºi oferirea unuinou cadru de desfãºurare a activitãþiiîn acest domeniu;

� 1995 – 2005 (anul demarãriiprocedurii de preaderare) etapamedianã caracterizatã prin cãutari ºiîncercãri de închegare a unui sistemde învãþãmânt naþional cu elementeimportate din legislaþia internaþio-nalã;

� 2006 – 2007 (anul aderãrii laUniunea Europeanã) etapa de de-monstrare a reformei, caracterizatãmai mult, prin mãsuri de dragul de adovedi cã facem reformã;

� 2008 – prezent – etapa obliga-torie a reformei.

Prin clasificarea de mai sus, amdorit sã precizez cã de 17 ani suntemîntr-o reformã în domeniul educa-þional cu paºi înainte - înapoi, la stân-ga - la dreapta, cu accelerãri de ritmºi multe corecþii pe legea învãþãmân-tului ºi legea statutului personalului

didactic (aparutã în 1997), care ausuprasolicitat managerul unitãþii deînvãþãmânt ºi au ratat din pãcate doiani de finanþare generoasã (2007 -2008), iar în prezent, în plinã crizãfinanciarã ºi economicã, este obliga-toriu sã o concretizãm cu modificãrilegislative majore, care necesitã ºischimbãri de mentalitate ºi compor-tament al întregului corp de angajaþidin acest sistem.

Din raportul Comisiei Europene,prezentat la Bruxelles (28 ianuarie2009) privind implementarea refor-melor structurale ale Strategiei Lisa-bona, în contextul Planului Europeande redresare economicã, la capitolulevaluãri anuale ale statelor membre -România – precizãm câteva conside-rente:

� în partea I - consideraþii gene-rale se menþioneazã observaþii de ge-nul:

• „dezvoltarea economicã ºisocialã în România este limitatã deadministraþia publicã slabã, atât lanivel central cât ºi la nivel local ºi desistemul judiciar ineficient“;

• „progresele înregistrate în sta-bilirea de proceduri financiare ºi demanagement clare ºi bine organizate,mai ales în legãturã cu achiziþiile pu-blice, sunt încã prea mici. Aceste slã-biciuni genereazã întârzieri substan-þiale în dezvoltarea infrastructurii ºifolosirea fondurilor structurale“;

• „recunoaºterea la nivel politic anevoii de accelerare a reformelor, caparte a Strategiei Lisabona, este dedatã relativ recentã. S-au constatatanumite eforturi de construire a unuisuport larg în tot spectrul politic, daracestea nu au condus la efecte deduratã”;

� în partea II-a – evaluare pedomenii de politici se menþioneazãobservaþii de genul:

• „lipsa abilitãþilor de bazã în rân-dul tinerilor, derivând din slãbiciu-nile sistemului educaþional ºi dinlipsa de eficienþã a politicilor activepe piaþa muncii, diminueazã ºanseleacestora de a intra pe piaþa muncii ºistagneazã nivelul productivitãþii.Participarea adulþilor în educaþie ºiformare rãmâne una din cele maiscãzute din UE”;

• „în timp ce s-au luat unele ini-þiative pozitive pentru a spori inves-tiþiile ºi pentru a moderniza învã-þãmântul superior, provocãri ma-jore se menþin la nivelul învãþãmân-tului preuniversitar. A crescut pon-derea elevilor cu rezultate slabe lacitit, matematicã ºi ºtiinþe. Mai multde jumãtate din elevii de peste 15 aniau deficienþe la citit (una din celemai slabe poziþii din UE). Unul din 5elevi pãrãseºte ºcoala prematur.România, pentru a-ºi atinge obiec-tivele ambiþioase de transformarebazatã într-una bazatã pe cunoaº-tere, trebuie sã abordeze cauzelecare conduc la rezultate slabe îndomeniul educaþiei“;

• „România a anunþat mãsuripentru a asigura o mai bunã recon-ciliere a vieþii profesionale cu cea defamilie, prin reformarea sistemuluide educaþie ºi îngrijire a copilului.Aceasta presupune sporirea numãru-lui de instituþii de creºtere a copilului,îmbunãtãþirea calitãþii acestora ºiintegrarea lor în sistemul de edu-caþie. Aceastã politicã salutarã, dacãva fi implementatã, ar trebui sã con-ducã la o creºtere a participãrii feme-ilor pe piaþa muncii.”

SS..OO..SS..PPÃÃRRIINNÞÞII

(Merit sã mã numesc… pãrinte?)

De multe ori am auzit “Cum… copilul meu? …..Nu se poate!” ºi tot deatâtea ori am vãzut pãrinþi cu chipuri uimite ºi lacrimi în ochi cãrora nu levenea sã creadã cã tocmai copilul lor a înjurat, a bãtut sau (ºi mai grav) aomorât.

Pãrinþii puºi în faþa faptului împlinit sperã sã scape invocând lipsa timpu-lui, a problemelor sociale cu care se confruntã ºi nu de puþine ori auzi: „L-amdat la ºcoalã. ªcoala ce a fãcut?”. E uºor a te spãla pe mâini ºi a lãsa problemata în grija altora.

Scuze se gãsesc mereu, dar mulþi dintre noi uitã cã familia este punctul deplecare fundamental pentru existenþa ºi formarea personalitãþii copilului.Familia este mediul educativ determinant, dar ºi sursa de neadaptare ºcolarãºi de comportament deviant al copilului, cu efect cauzal negativ.

Fiecare familie are un climat, cu o anumitã tonalitate, continuitate,armonie, echilibru/dezechilibru. Toate acestea au un factor comun - ele-mentul de afectivitate - greu detectabil în mod direct, dar care în timp are oacþiune permanentã, profundã ºi de duratã asupra formãrii ºi dezvoltãriipersonalitãþii copilului. În final duce la carenþa afectivã, ceea ce înseamnãlipsã/insuficienþã afectivã ºi din care rezultã inevitabil frustãri desprecare se ºtie cã determinã agresivitatea.

Trebuie ca fiecare pãrinte sã se gândeascã “ Cât de mult lipsesc deacasã?”; “Cât de des vorbesc cu copilul meu?”; “Ce vorbesc, cum mãexprim…”; “Cumva atitudinea mea este ostilã/ de respingere faþã decopil?”; “Când i-am demonstrat ultima datã dragostea ºi cum?... iarîntrebãrile pot continua. Oricum efectele carenþei afective sunt cuatât mai grave ºi mai ireversibile cu cât este mai precoce ºi maidurabilã existent acesteia.

“Ce fel de familie formãm?” ar trebui sã se întrebe fiecaredintre noi. Atunci ar conºtientiza multitudinea de rãspunsurice pot fi date la o întrebare atât de simplã:

- Suntem o familie liberalã - care dezvoltã iniþiativelecopilului, îi dezvoltã fermitatea acþiunii, curiozitatea, spiritulobiectiv sau suntem o familie reprimatoare - înnãbuºimspiritul de independenþã al copilului, ca urmare acesta nuare o identitate, o pãrere despre sine, o conºtiinþã de sineadecvatã;

- Suntem o familie integratã social - sigurã de ea, cugrad ridicat de receptivitate socialã sau suntem o fa-milie la limita integrãrii - nesigurã, închistatã, refrac-tarã la tot ce apare nou pe plan social;

- Suntem o familie activã - de a ne afirma, de alupta cu greutãþile, ne impunem (în sens bun) –care încurajãm tinerii (dinamismul, încrederea desine, motivaþia muncii) sau o familie pasivã -indiferentã, indolentã, care genereazã sentimen-tul de eºec, neîncredere în viaþã, descurajare.

Un rãspuns simplu ar putea fi un pas mareîn rezolvarea unor probleme pe care leîntâmpinãm în educarea propriilor copii.

Aproape în fiecare zi ne întâlnim pestradã cu grupuri de tineri (gãºti) carevorbesc tare, se înjurã între ei sau pietonicare din întâmplare le stau în cale, tinericare se bat (uneori fãrã sã ºtie de ce), seîmbrâncesc, tineri care consumã bãuturialcoolice sau (ºi mai grav) droguri,

tineri care considerã cã prin acest comportament sunt… „cool”.De fiecare datã ne vine în minte (ºi uneori o spunem) ca o scuzã „Ce

sã-i faci?… Îi lipsesc cei 7 ani de acasã!”Totuºi, nu trebuie sã uitãm un lucru, educarea copilului nu se rea-

lizeazã numai în 7 ani, ci ea continuã în sânul familiei pânã la… cumulatcu educaþia în cadrul ºcolii.

În caz de eºec nu putem da vina numai pe ºcoalã, unde copilulactiveazã 7- 8 ore din 24 de ore sau numai pe pãrinte. Pentru diminuareaacestui fenomen trebuie sã existe o conlucrare intensã între cele douãcomponente sociale (familia - ºcoala) ºi acest lucru trebuie sã fie real, nunumai pe hârtii.

“Merit sã mã numesc… pãrinte?” - o întrebare care aºteaptã rãspuns.

�� MM II OO AA RR AA PP AALL ,, PP RR OO FF EE SS OO RR DD EE EE DD UU CC AA ÞÞ II EE TT EE HH NN OO LL OO GG II CC ÃÃ

LLAA ªª CC OO AA LL AA GG II MM NN AA ZZ II AA LL ÃÃ „„UU NN II RR EE AA ““ BB RR AA NN II ºº TT EE AA ,, JJ UU DD EE ÞÞ UU LL GG AA LL AA ÞÞ II

Reforma SistemuluiNaþional de Învãþãmânt– o serioasã provocarepentru managementulunitãþilor ºcolare

5

mai 2009

Asupra fiecãrei ºcoli directorul, mai neologic spus managerul, îºipune în mod decisiv amprenta, atât asupra colectivului de profesori, câtºi asupra întregii activitãþi desfãºurate în acea unitate. Un lucru pe câtde normal, pe atât de prost pus în practicã la noi, de cele mai multe ori.

Dovezi? (proasta gestiune, toalete de miliarde, cu marmurã ºi cuîncãlzire în scaune, dar nedate în folosinþã ºi alte lucruri mult maigrave)

La noi marea majoritate a directorilor de ºcoalã sunt numiþi pe cri-terii politice ºi se menþin în acele poziþii migrând de la un partid la altul,în funcþie de cum o cere «enteresul».

Sunt curioasã cam câþi independenþi se aflã la conducereaunitãþilor ºcolare, la momentul de faþã? Probabil în acele locuri uitatede lume, unde geniile ancorate în viaþa politicã nu-ºi manifestã intere-sul de a-ºi exercita harul de buni manageri ºi de mari dascãli. Nu ge-neralizez, pentru cã sunt convinsã cã sunt ºi foarte mulþi dintre aceia,care chiar au ceva de spus ºi asta este singura metodã de a se face au-ziþi. Mã întreb totuºi: câþi dintre directorii ºcolilor noastre sunt reco-mandaþi în aceastã funcþie de calitãþile personale ºi doar apoi de par-tidul politic din care fac parte ?

O sã mi se rãspundã probabil cã nu am dreptate, fiecare director îºiocupã funcþia prin concurs. Sã fim serioºi ! La noi concursurile audevenit o mascaradã, prilej de-a face ilegalitãþi în vãzul tuturor. Dacãposturile titularizabile din ºcoli se scot pentru anumite persoane, sã nu-mi spunã mie cineva, cã, atunci când e vorba de o funcþie de conducere,lucrurile nu stau tot aºa. Fiecare voteazã cu cine vrea, dar iese cine tre-buie.

Mereu apare un deus ex machina mai prost ca X, mai cameleonicdecât Y, deci, numai bun de pus în funcþie. Înconjurându-se pânã lasufocare numai de lingãi pentru a suplini calitãþile amintite, ajunge sãpiardã foarte uºor contactul cu solul, devenind victima unei iluzii. A fidirector de ºcoalã la momentul actual, mai ales în judeþele pilot, este caºi cum te-ai lãfãi într-un palat ce þi se oferã, cu singura condiþie de a-þiatârna de gât o bombã cu ceas.

Pe vremea când tata era director de liceu ºi eu eram elevã în gim-naziu, aveam o dacie 1310 care refuza sã pãrãseascã curtea ºcolii, dacãnu era împinsã. Probabil cã astãzi, o astfel de picanterie s-ar da la ºtiridrept mostrã de crasã prostie, adicã, sã nu-þi faci tu mãcar de-o maºinã.Autoturismul nou, serile liniºte petrecute în familie au venit mult maitârziu, abia în momentul în care, tata renunþase sã-ºi mai doreascãaceastã funcþie. A înþeles la timp, cã, expresia „te bagi în tãrâþã temãnâncã…“ nu e gratuitã ºi a preferat sã nu-ºi cearã funcþia înapoi, cutoate cã adevãrul a fost mereu de partea lui ºi justiþia a certificat acestlucru. Ceea ce vreau sã spun este cã onestitatea, corectitudinea,inteligenþa, seriozitatea nu prea fac casã bunã cu eticheta de bun ºef,având în vedere cã înþelegerile trainice se semneazã la Golden Blitz, pesistemul azi te cunosc, mâine nu mai ºtiu cine eºti sau azi îmi dai obucatã de pâine, iar mâine îþi dau sãrutul lui Iuda.

Recunosc cã în momentele de furie când îmi vine sã plec din þaraasta, mã mai revolt pe cel care a renunþat aºa uºor la lupta la care l-auprovocat niºte oameni fãrã caracter, care abia se pot numi oameni, darazi sunt sus ºi se menþin acolo ºtiu ei cum. Azi cu siguranþã aº fi fost oînflãcãratã susþinãtoare a nepotismului, aºa cum, cicã, Elena Bãsescunu este.

Recunosc cã am început sã scriu acest articol cu aproape un an înurmã, dar am evitat sã-l public datoritã faptului cã orice asemãnare curealitatea nu e o purã coincidenþã.

Acum doresc mai mult decât oricând sã vãd publicat acest articol,pentru a-i mulþumi celui cãruia îi datorez faptul cã nu îngroº rândurilecelor mulþi. Celor care se regãsesc din purã coincidenþã în aceste rân-duri, cu mult respect le transmit urmãtorul mesaj: Totul e invers!!!!Dovada? Pânã ºi Golden Blitz a fost demolat.

ªtiu, nu voi avea niciodatã casã în mai ºtiu eu ce cartier rezidenþial,þoale de firmã, maºini ultima generaþie, dar niºte pãrinþi extrem deinteligenþi m-au învãþat, prin puterea exemplului, cât de nepreþuit esteun somn liniºtit noaptea, cu toate cã ambii au fost directori de ºcoalãpentru o vreme.

Oricât de tari am fi în argumente, calitatea de bun manager ºi poli-tica nu fac casã bunã, dacã stai rãu cu digestia. Deja celebrul slogan„ciocul mic...”,combinat cu navetismul de la un partid la altul, a reuºitsã producã grave disfuncþii sociale. Eclipsaþi de ceea ce se vede, uitãmcã totul e invers, uitãm cã pe omenire o doare în fund de soarta noas-trã ºi când se trage cortina ºi se face socoata s-ar putea sã rãmânem maisinguri decât am fost în pântecele mamei.

Un rãzboinic al luminii ar spune-o foarte neaoº în felul urmãtor: totciobani am rãmas, cu singura excepþie cã vechea formã de transhu-manþã onoreazã ciobanului, pe când noua formã dezonoreazã dascãlulºi, cu milã adaug, omul din spatele dascãlului.

Nu-i aºa simplu cum pare, sã poþi spune: domnule, eu toatã viaþaam fost independent!

�� MM OO NN II CC AA ªª UU LL EE AA

Una caldã, una rece!

În conformitate cu evaluareacomisiei, privind progresele înregis-trate de România, consiliul recoman-dã continuarea implementãrii refor-melor structurale. Se recomandã Ro-mâniei patru direcþii de acþiune, ceade a patra vizând în mod special sis-temul de educaþie:

� „Îmbunãtãþirea calitãþii ºi rele-vanþei pentru piaþa muncii a siste-melor de educaþie ºi pregãtire profe-sionalã, inclusiv învãþarea pe tot par-cursul vieþii, reducerea abandonuluiºcolar ºi facilitarea tranziþiei tinerilorde la ºcoalã la muncã, inclusiv prinprograme de instruire la locul demuncã.”

Nu lipsite de importanþã sunt cele5 þinte europene pânã la finele anului2010, privind indicatorii statistici cevizeazã educaþia permanentã, deatins de toate þãrile componente aleUniunuii Europene ºi poziþia actualãa României faþã de aceste þinte:

� Rata medie la nivelul UE acelor care pãrãsesc prematur siste-mul de educaþie ºi formare nu va de-pãºi 10% (se referã la proporþia po-pulaþiei de 18-24 de ani care a fina-lizat maxim ciclul secundar inferior ºicare nu e cuprinsã în nici o formã deeducaþie sau formare profesionalã).România, în prezent, ocupã ultimulloc cu un procent în jur a 19%.

� Rata medie la nivelul UE a ce-lor care au absolvit învãþãmântul se-cundar superior, va fi cel puþin 85%din populaþia Europei în vârstã de 22de ani. România, în prezent, ocupãultimul loc cu un procent de 75%.

� Proporþia tinerilor de 15 ani curezultate scãzute privind alfabeti-zarea trebuie sã scadã cu cel puþin20%, comparativ cu anul 2000. Ro-

mânia ocupã ultimul loc cu un pro-cent de 41% din elevii români învârstã de 15 ani care ating perfor-manþe slabe de nivelul 1 sau maipuþin (pe o scalã cu 5 trepte), pon-derea corespunzãtoare la nivelEuropean fiind de douã ori maiscãzutã, respectiv 19%.

� Ponderea la nivelul UE a absol-venþilor în domeniile: matematicã,ºtiinþe ºi tehnologii trebuie sã creascãcu cel puþin 10% faþã de anul 2000.În prezent, România se aflã printreþãrile cu cele mai ridicate rate aleacestui indicator, ºi anume 24,4%, întimp ce media pe Uniunea Europea-nã este 24,1%.

� Nivelul mediu de participare aadulþilor (cu vârste cuprinse între 25-64 de ani) la educaþia permanentã, lanivelul UE va fi de cel puþin 12,5%.România în prezent se situeazã peultimul loc cu un procent de numai1,7%, în comparaþie cu media euro-peanã de 10,8%.

Toate aceste date prezentate maisus, din pãcate sunt reale ºi doar cu-noaºterea acestora ºi eventual o se-rioasã dezbatere pentru a gãsi soluþiide ieºire din aceastã poziþie de codaºiai Europei poate sã fie un început deanalizã în vederea reformei, care, dinacest moment, este obligatorie.

Pe lânga rolul foarte important alMinisterului de Resort de a proiectaºi de a realiza o nouã legislaþie care sãasigure premisele transformãrii sis-temului naþional de educaþie, actorulesenþial al acestui amplu proces estemanagerul unitãþii de învãþãmânt.

Consider cã un corp al manage-rilor de învãþãmânt bine motivat,bine informat ºi sprijinit de adminis-traþia localã ºi centralã ar putea fi

cheia unei reforme autentice care sãpoatã determina colectivul de cadredidactice sã scoatã de pe poziþiilecodaºe sistemul de învãþãmânt ºi,eventual, sã atingã pânã în 2010 þin-tele europene prezentate mai sus.

Fãrã un punct de vedere clar alministerului ºi fãrã efortul acestuiade a ajunge în consens cu organizaþi-ile profesorilor, orice încercare de re-formã va fi sortitã eºecului.

De menþionat totuºi, cã în anul2008 s-a semnat un pact pentru edu-caþie, de cãtre principalele partideaflate azi în parlament ºi parteneriisociali, iar importanþa acestuia de-rivã dintr-o strategie cu obiective ºiþinte clare asumat atât politic cât ºisocial în jurul cãreia s-ar putea pro-duce efectul de îmbunãtãþire prinreformare al sistemului naþional deeducaþie.

Cu speranþa cã datele oferite ºiprezentate în aceastã comunicare, aurolul de a recunoaºte cât mai deschisde unde plecãm ºi care sunt þinteleeuropene în urmãtorii doi ani ale sis-temului de educaþie, dublatã deconvingerea cã fãrã manageri ºcolarifoarte bine informaþi ºi mai alesascultaþi în problemele pe care le au,legate de actul de management edu-caþional, putem sã concluzionãm cãreforma din educaþie, din aceastãetapã, poate sã atingã ºi nivelulridicãrii calitãþii ºi performanþeiactului de formare a tinerilor în sis-temul românesc de învãþãmânt.

BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE• Raport - Comisia Europeanã –Bruxelles, 28 ianuarie 2009

• Situaþie privind finanþarea sistemului naþional de educaþie,M.E.C. octombrie 2006

Art.1 (1) Prezenta lege regle-menteazã cadrul general al educaþieipermanente în România.

Art.2 (1) Educaþia permanentãreprezintã totalitatea activitãþilor deînvãþare realizate de-a lungul vieþii,

de la educaþia timpurie, pânã laeducaþia dupã pensionare, în sco-pul dezvoltãrii cunoºtinþelor, abi-litãþilor ºi competenþelor dintr-omultiplã perspectivã: personalã,civicã, socialã sau ocupaþionalã.

(2) Educaþia permanentã serealizeazã în contexte formale,informale ºi non-formale.

Învãþarea formalã se desfã-ºoarã dupã obiective educaþio-nale ºi curriculum explicit formu-late, este intenþionalã ºi presupu-ne înmatricularea cursanþilor ºicertificarea rezultatelor învãþãrii.

Învãþarea informalã se referã laacele cunoºtinþe, abilitãþi ºi compe-tenþe dobândite în contextul acti-vitãþilor cotidiene, neinstituþionali-zate, legate de muncã, mediul socialsau de timpul liber, dobândite fãrãun obiectiv educaþional sau un curriculum explicit formulate.

Învãþarea non-formalã se refe-rã la acele cunoºtinþe, abilitãþi ºicompetenþe integrate în contextulunor activitãþi planificate, institu-þionalizate, dar fãrã obiective edu-caþionale sau curriculum explicit

formulate.(3) Educaþia permanentã este o

responsabilitate a persoanelor, gru-purilor, organizaþiilor ºi instituþiilorºi este stimulatã de cãtre stat.

Art.3 (1) Finalitãþile principaleale educaþiei permanente vizeazãdezvoltarea plenarã a persoanei ºidezvoltarea sustenabilã a societãþii.

(2) Educaþia permanentã secentreazã pe formarea ºi dez-voltarea competenþelor-cheie, acompetenþelor specifice ºi a com-petenþelor avansate, necesareîntr-o economie a cunoaºterii ºi osocietate democraticã.

Art.4 (1) Statul garanteazãdreptul ºi accesul egal la educaþiepentru toate persoanele, fãrã niciunfel de discriminare pe criterii de sex,vârstã, etnie, zonã de rezidenþã, sta-tut socio-economic, convingeri reli-gioase, politice sau alte criterii.

(2) Statul garanteazã ºanseegale de acces la sistemele de infor-mare, consiliere ºi orientare în ca-rierã, precum ºi la programe desprijin educaþional pentru per-soanele aflate în situaþii de risc.

(3) Sistemele de informare,consiliere ºi orientare în carierã,precum ºi programele de sprijineducaþional sunt reglementateprin ordine comune ale Ministe-rului Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii ºi Ministerul Muncii,

Familiei ºi Protecþiei Sociale.(4) Statul are obligaþia sã asi-

gure acreditarea ºi evaluarea perio-

dicã a furnizorilor de educaþie ºi for-mare, publici ºi privaþi, care opereazãpe teritoriul României.

(5) Nerespectarea, intenþionatãsau nu, a dreptului la educaþie ºi aaccesului egal la educaþie, la serviciide informare, consiliere ºi orientareîn carierã ºi la programele de sprijineducaþional se considerã infracþiuneºi se sancþioneazã conform legislaþieiîn vigoare.

Art.5 (1) Educaþia este o priori-tate naþionalã.

(2) Pentru educaþie, statul alocãun buget anual de minimum 7% dinPIB, din fonduri publice.

(3) Guvernul rãspunde public înfaþa Parlamentului de alocarea ºi ges-tiunea bugetului specificat la alin. (2).

Art.6 (1) Statul îºi exercitã atri-buþiile în domeniul educaþiei perma-nente prin intermediul Parlamentului,Guvernului, Ministerului Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii ºi MinisteruluiMuncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.

(2) Statul stabileºte parteneriatecu toate pãrþile interesate în pro-movarea educaþiei permanente.

(3) Parlamentul are urmãtoareleatribuþii:

a) aprobã bugetul educaþiei caparte a bugetului de stat;

b) aprobã legile din domeniuleducaþiei ºi formãrii profesionale;

c) adoptã raportul anual privindstarea învãþãmântului, prezentat deministrul Educaþiei;

d) aprobã legea cu privire la înfi-inþarea, transformarea sau desfi-inþarea unei universitãþi publice sauprivate.

(4) Guvernul are urmãtoareleatribuþii, în domeniul educaþiei:

a) aprobã liniile strategice ale po-liticii naþionale în domeniul educa-þiei;

b) asigurã relevanþa educaþiei înraport cu piaþa muncii ºi aprobã Ca-drul Naþional al Calificãrilor ca partea Cadrului European al Calificãrilor;

c) propune Parlamentului, spreaprobare, bugetul educaþiei ca parte abugetului de stat;

d) aprobã, prin Hotãrâri de Gu-vern, modul de organizare, funcþio-nare, evaluare ºi control al serviciiloreducaþionale ºi al furnizorilor de edu-caþie;

e) propune Parlamentului, spreaprobare, înfiinþarea, transformareasau desfiinþarea universitãþilor pu-blice sau private;

f) reglementeazã regimul diplo-melor ºi certificatelor de studii re-cunoscute de cãtre statul român;

g) alte atribuþii, stabilite prin le-gislaþia sectorialã referitoare la edu-caþie ºi formare.

(5) Ministerul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii are ca atribuþii princi-pale:

a) elaborarea strategiilor ºi politi-cilor naþionale în domeniul educaþiei,formãrii ºi cercetãrii;

b) elaboreazã reglementãrile re-feritoare la organizarea ºi funcþiona-rea sistemului de educaþie din Româ-nia;

c) monitorizeazã, evalueazã ºicontroleazã, direct sau prin organis-mele abilitate, funcþionarea sistemu-lui educaþional ºi a furnizorilor deeducaþie;

d) stabileºte mecanismele ºi me-todologiile de validare ºi recunoaº-tere a rezultatelor învãþãrii;

e) alte atribuþii, aºa cum apar elespecificate în legislaþia sectorialã,referitoare la educaþie ºi formare.

(6) Ministerul Muncii, Familiei ºiProtecþiei Sociale are ca atribuþiiprincipale:

a) elaborarea ºi gestionarea,împreunã cu Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii, a CadruluiNaþional al Calificãrilor, ca parte aCadrului European al Calificãrilor;

b) reglementeazã modul de orga-nizare ºi funcþionare a furnizorilor deformare profesionalã;

c) asigurã acreditarea, evaluareaºi controlul periodic al furnizorilor deformare profesionalã;

d) alte atribuþii, aºa cum apar elespecificate în legile sectoriale, referi-toare la educaþie ºi formare.

Art.7 (1) Organizarea ºi funcþio-narea învãþãmântului preuniversitareste reglementatã în Legea învãþã-mântului preuniversitar.

(2) Organizarea ºi funcþionareaînvãþãmântului superior este regle-mentatã în Legea învãþãmântuluisuperior.

(3) Organizarea ºi funcþionarea

ªCOALAromâneascqdezbatere6


Legile comisiei prezidenþiale, legilefostului ministru Adomniþei saualte legi propuse de actualul ministru Ecaterina Andronescu.Aceasta este mare dilemã. Pentrua veni în sprijinul cititorilor, amdecis ca începând cu acest numãral revistei „ªcoala româneascã“ sãvã prezentãm principalele pro-puneri legislative privind reforma ºidescentralizarea învãþãmântului.Pornim de la propunerile legislativeale Comisiei prezidenþiale pentrueducaþie ºi cercetare. În acestnumãr vã prezentãm funda-mentarea soluþiilor legislative ºiproiectul de lege al educaþiei permanente precum ºi opiniilepreºedintelui Traian Bãsescudespre schimbãrile din Educaþie.Facem acest demers pentru cã,indiferent de interesele politice aleunor persoane, considerãm cãînvãþãmântul are nevoie de unbalon de oxigen, care sã readucãprestigiul, onoarea ºi etica în ºcoliºi universitãþi. Este nevoie caºcoala sã-ºi recapete respectulnecesar. Acest lucru nu se poaterealiza decât printr-un amplu proces de reformã. De asemenea,aºteptãm pe adresa de email aredacþiei [email protected] pãrerile dvs. referitoarela ce trebuie fãcut în învãþãmântprecum ºi opiniile faþã de acesteproiecte de lege.. ((DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU ))

LEGEALEGEALEGEALEGEALEGEA– p r o i e c t –

ªCOALAromâneascq dezbatere 7

mai 2009

educaþiei permanenteformãrii profesionale la nivel terþiareste reglementatã în legislaþia referi-toare la formarea profesionalã lanivel terþiar ºi la educaþia adulþilor.

Art.8 (1) Guvernul stabileºtemecanismele ºi metodologia cadrude recunoaºtere ºi transfer ale rezul-tatelor învãþãrii.

(2) În baza prezentei legi, Guver-nul României va stabili mecanismeleºi metodologia de identificare, vali-dare ºi certificare a învãþãrii non-for-male ºi informale, în vederea adap-tãrii educaþiei la dinamica pieþeimuncii.

(3) Ministerul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii va stabili metodologia

de recunoaºtere a învãþãrii non-for-male ºi informale a educatorilor, în-vãþãtorilor ºi institutorilor din învã-þãmântul preuniversitar ºi condiþiilede certificare a acestora ca profesoriîn învãþãmântul primar - preprimar.

Art.9 (1) Autoritãþile locale, înparteneriat cu furnizorii de educaþieºi formare, creeazã centre comu-nitare de învãþare permanentã.

(2) Centrele Comunitare de Învã-þare Permanentã (CCIP) furnizeazãservicii de educaþie ºi formare pentrumembrii comunitãþii locale, pe bazaanalizei de nevoi prezentate în ra-poarte anuale adresate autoritãþilorlocale.

(3) Finanþarea CCIP se face dinfonduri publice ºi private. Toate ve-niturile obþinute de CCIP rãmân ladispoziþia acestora.

(4) Metodologia de acreditare,evaluare periodicã, organizare ºifuncþionare a CCIP va fi aprobatãprin hotãrâre de guvern.

Art.10 (1) Guvernul Românieiva înfiinþa Muzeul Naþional al ªtiin-þei, cu filiale în fiecare municipiu re-ºedinþã de judeþ.

(2) Muzeul Naþional al ªtiinþeiare drept scop principal oferirea deexperienþe de învãþare non-formalãºi informalã, prin prezentarea princi-palelor realizãri ale ºtiinþei ºi tehno-logiei contemporane.

(3) Finanþarea Muzeului Naþio-nal al ªtiinþei se face prin bugeteleministerelor Culturii, Cultelor ºi Pa-trimoniului Naþional ºi al Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii.

(4) Metodologia de înfiinþare,organizare ºi funcþionare a MuzeuluiNaþional al ªtiinþei se stabileºte prinhotãrãre de guvern, în termen demaximum 12 luni de la promulgareaprezentei legi.

Art.11 (1) În termen de maxim12 luni de la promulgarea prezenteilegi, un post public de televiziune ºiun post public de radio vor fi dedicateexclusiv educaþiei. Ministerul Educa-þiei ºi Cercetãrii, Societatea Românãde Radiodifuziune (SRR) ºi Societa-tea Românã de Televiziune (SRTV)vor colabora pentru stabilirea grileide programe ale acestor posturi.

(2) Guvernul va finanþa, prin pro-grame speciale, emisiunile educativedin media privatã.

Art.12 (1) Guvernul va deschideun cont bancar pentru educaþia per-manentã, în valoare de 500 de europentru fiecare nou-nãscut din Ro-mânia.

(2) Contul va putea fi utilizat decãtre titular numai dupã finalizareaînvãþãmântului obligatoriu, în sco-puri strict educaþionale, pentru cate-goriile de cheltuieli prevãzute prinhotãrâre de guvern.

(3) Pãrinþii sau tutorii legali potdepune în contul de educaþie perma-nentã o sumã totalã de pânã la 500de euro/an. Aceastã sumã va fi scu-titã de impozit.

(4) Folosirea acestui cont în altescopuri decât cele educaþionale esteconsideratã infracþiune ºi se pedep-seºte conform legii.

Art.13 (1) Fiecare instituþie pu-blicã este obligatã sã utilizeze mini-mum 2% din bugetul propriu pentruformarea profesionalã a angajaþilor,în funcþie de nevoile instituþiei.

(2) Societãþile comerciale suntscutite de impozitarea profituluiinvestit în formarea profesionalã a

angajaþilor, în limita a maximum 5%din valoarea acestuia.

Art.14 (1) Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii, împreunã cuMinisterul Muncii, Familiei ºi Pro-tecþiei Sociale elaboreazã un set deindicatori statistici pentru monito-rizarea, analiza ºi prognoza activitã-þilor de educaþie permanentã.

(2) Ministerul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii, împreunã cu Minis-terul Muncii, Familiei ºi Protecþiei

Sociale, publicã anual Catalogulfurnizorilor de educaþie acreditaþi dinRomânia.

Art.15 Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii, împreunã cuMinisterul Muncii, Familiei ºi Pro-tecþiei Sociale, înainteazã Parlamen-tului un raport comun privind stareaeducaþiei permanente în România ºimãsurile pe care se angajeazã sã leîntreprindã pentru optimizarea aces-teia.



Comisia prezidenþialã a prezentat proiectele de legi

privind învãþãmântul








privind învãþãmântulComisia prezidenþialã pentru

educaþie a prezentat liderilor de sin-dicat din educaþie în prezenþa preºe-dintelui Traian Bãsescu pachetul le-gislativ realizat pe baza Strategiei„Educaþie ºi Cercetare - pentru soci-etatea cunoaºterii”. Comisia a elabo-rat 3 legi: una pentru învãþãmântulpreuniversitar, una pentru superiorºi una privind educaþia permanentã.Aceste proiecte le gãsiþi pe site-ulwww.scoalaromaneasca.ro, iar maijos vã prezentãm fundamentareademersului legislativ.

1. CoerenþaPrezentele propuneri legislative

reprezinã ultimul pas dintr-un par-curs coerent. În cadrul acestuia:

(1) s-a fãcut diagnoza sistemuluide educaþie ºi cercetare ºi s-au pro-

pus soluþiile cheie, prezentate în Ra-portul „România Educaþiei, Româniacercetãrii” (12 iulie 2007);

(2) s-a creat consensul politicprin Pactul Naþional pentru Educa-þie, semnat de cãtre toate partidelepolitice parlamentare ºi de cãtre 22de organizaþii ale societãþii civile (5martie 2008);

(3) s-au operaþionalizat soluþiile,cuprinse în primele douã documente,prin strategia „Educaþie ºi cercetarepentru societatea cunoaºterii”, asu-matã printr-un Acord de cãtre toatesindicatele reprezentative din edu-caþie (24 octombrie 2008).

Acum soluþile legislative vin sãcreeze condiþiile necesare pentru rea-lizarea modernizãrii ºi restructurãriicoerente a sistemului de educaþie dinRomânia. Criza nu e o scuzã pentru

abandonarea proiectelor. Lipsa ba-nilor nu poate justifica nici lipsaideilor, nici amânarea deciziilor le-gislative. E convingerea noastrãfermã cã educaþia ºi cercetarea suntparte a soluþiei ieºirii din crizã, nuparte a problemelor care au generatcriza ºi, ca atare, acþiunile hotãrâte înaceste domenii trebuie întreprinseneîntârziat.

În afara documentelor de exper-tizã ºi politice menþionate deja, pen-tru elaborarea soluþiilor legislativepropuse au fost consultate ºi analiza-te comparativ legislaþiile altor state.S-a acordat o atenþie deosebitã ten-dinþelor legislative recente în dome-niul educaþiei ºi cercetãrii (e.x. Fran-þa, Finlanda, Austria, Norvegia), pre-cum ºi legislaþiei þãrilor care au fãcutdin educaþie ºi cercetare pârghiaprincipalã a progresului lor economic(e.x: Coreea de Sud, Taiwan). Sun-tem conºtienþi cã propunerile legisla-tive reprezintã soluþia necesarã, darnu ºi suficientã pentru modernizareasistemului de educaþie ºi cercetare.Ele trebuie urmate de mãsuri pentruformarea resurselor umane capabilesã implementeze noua legislaþie, deacþiuni administrative ºi alocãrifinanciare corespunzãtoare.

2. ArhitecturaLegislaþia propusã este formatã

din douã legi sectoriale: - Legea învã-þãmântului preuniversitar ºi Legeaînvãþãmântului superior ºi o lege-ca-dru: - Legea educaþiei permanente.

Legea-cadru are funcþia de a con-feri un fundament stabil ºi de a asigu-ra corespondenþa dintre cele douãlegi sectoriale prin aºezarea educaþieipermanente la baza sistemului edu-caþional (conform punctului 8 dinPactul Naþional pentru Educaþie),precum ºi de a pune în valoare edu-caþia non-formalã ºi cea informalãcare au loc dincolo de sistemul deînvãþãmânt. Îndeosebi dupã apariþiaInternetului, oportunitãþile de învã-þare în afara ºcolii au crescut expo-nenþial; ele trebuie recunoscute le-gislativ ºi valorizate.

Alternativa unei legi unice pentruînvãþãmântul preuniversitar, superi-or ºi educaþia permanentã este nevia-bilã, aºa cum ne-a demonstrat-o ac-tuala Lege a învãþãmântului. Ea a fostmodificatã de 34 de ori, iar acestemodificãri repetate, chiar ºi atuncicând au vizat numai un sector, au de-credibilizat toatã legea, inclusiv pãr-þile ei bune, ºi au creat confuzie legis-lativã.

Din pachetul legislativ propuslipseºte deocamdatã Statutul perso-nalului didactic, din douã motivebine întemeiate:

(1) legea salarizãrii unice a buge-tarilor va avea efecte majore, inclusivasupra statutului personalului didac-tic, ca atare, reglementarea acestuiaîn acest moment este inoportunã;

(2) trebuie mai întâi sã cãdem deacord asupra finalitãþilor, structurii,organizãrii ºi funcþionãrii sistemuluide învãþãmânt ºi abia apoi sã definim

statutul personalului didactic careopereazã în cadrul acestui sistem.

Considerãm cã dupã adoptareaprezentului pachet legislativ ºi a legiisalarizãrii unice, o lege referitoare lastatului personalului didactic devinede stringentã actualitate.

3. Opþiunile legislativemajore

A. Legea învãþãmântuluipreuniversitar

1) Învãþãmântul preuniversitar secentreazã pe formarea ºi evaluareacompetenþelor. La nivelul educaþieitimpurii, centrarea este pe dezvol-tarea competenþelor emoþionale,cognitive ºi sociale ºi pe intervenþiaprecoce pentru remedierea rapidã adeficienþelor de dezvoltare (art. 34).La nivelul învãþãmântului obligato-riu, educaþia þinteºte cele opt catego-rii de competenþe cheie, aºa cum suntele agreate ºi la nivel european (art.35). Disciplina „Tehnologia infor-maþiei ºi comunicãrii” devine obliga-torie din clasa a V-a. Învãþãmântulliceal se centreazã pe dezvoltarea ºievaluarea competenþelor-cheie do-bândite în învãþãmântul obligatoriuºi pe formarea competenþelor speci-fice, în funcþie de filierã ºi profil.

2) Se reorganizeazã nivelurile deînvãþãmânt, aºa cum se prevede înraportul „România educaþiei, Româ-nia cercetãrii”, ºi se creazã cadrulpentru consorþiile ºcolare.

Clasa pregãtitoare devine obliga-torie ºi intrã în structura învãþãmân-

ªCOALAromâneascq dezbatere 9

mai 2009

tului de bazã (clasã pregãtitoare –clasa a IX-a). Liceul (clasele X-XII )este generalizat ºi gratuit (art. 10).Liceele au autonomie în organizareaadmiterii (art. 42, alin. 1). Sunt spe-cificate clar finalitãþile fiecãrui nivelde învãþãmânt (art. 10 alin 2 – art. 10alin. 5). Pentru gestionarea fluctuaþi-ilor de personal didactic ºi lãrgireaoportunitãþilor de învãþare oferiteelevilor se înfiinþeazã consorþiile ºco-lare (art. 17).

3) Evaluarea elevilor dobândeºteîn mod prioritar funcþia formativã dea optimiza învãþarea prin intervenþiiremediale sau planuri individualizatede învãþare (art. 40, 41, 42). La fie-care final de ciclu curricular sunt eva-luate competenþele dobândite.

La finalul învãþãmântului pre-ºcolar se face evaluarea competenþe-lor cognitive, emoþionale ºi sociale ºise stabilesc planurile de intervenþieremedialã.

La finalul clasei a II-a se evaluea-zã, la nivelul fiecãrei ºcoli, mãsura încare elevii au dobândit scris-cititul ºimatematica ºi se stabilesc planurileindividualizate de învãþare pe careînvãþãtorii le pun în aplicare pânã înclasa a IV-a. Se creeazã Portofoliul deeducaþie al elevului ºi se face unraport detaliat cãtre pãrinþi.

La finalul clasei a IV-a, pe uneºantion reprezentativ, se realizeazão evaluare din partea MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii pen-tru a diagnostica performanþele învã-þãmântului primar, prin probe simi-lare testelor internaþionale curente.

La finalul clasei a VI-a fiecareºcoalã îºi evalueazã elevii pentru arealiza, apoi, cu ei o învãþare indivi-dualizatã ºi pentru a avea baza de ori-entare spre un anumit tip de liceu.

La finalul clasei a IX-a a învãþã-mântului obligatoriu se evalueazã lanivel naþional gradul de achiziþie acompetenþelor de bazã prin teste detip PISA ºi calificative.

Bacalaureatul nu mai e unic, ci seorganizeazã diferenþial pe filiere ºiprofiluri de licee. Evaluarea se faceprin sisteme ºi punctaje similare tes-telor internaþionale ºi prin califica-tive. Evaluarea competenþelor de uti-lizare a calculatorului se realizeazãatât la finalul învãþãmântului obliga-

toriu, cât ºi la finalul liceului. Eleviipot susþine bacalaureat internaþional.

4) Se descentralizeazã curriculu-mul. Materiile care se predau în 20%din orele alocate învãþãmântuluiobligatoriu ºi 30% din orele alocate lanivel de liceu sunt decise la nivelulºcolii de cãtre Consiliul de adminis-traþie ºi comitetele de pãrinþi. Maimult, fiecare profesor are la dispo-ziþie 25% din orele alocate disciplineiproprii pentru a adapta predarea lacaracteristicile elevilor (art. 36). În-vãþarea matematicii ºi ºtiinþelor estesusþinutã ºi finanþatã prin programenaþionale speciale (art. 37, alin. 4).

5) Se descentralizeazã deciziilereferitoare la resursele umane. Toateconcursurile de ocupare a posturilordidactice au loc la nivelul ºcolii.Consiliul de administraþie al ºcolii iatoate deciziile referitoare la schemade personal, concursuri, evaluarea ºisalarizarea personalului (art. 55, 56).ªcolile decid ce cursuri de formarecontinuã plãtesc. În urma concursu-rilor pe post, personalul didactic de-vine titular pe post. Titularizarea însistem se menþine dar se acordã nu-mai personalului didactic cu perfor-manþã deosebitã.

6) Se descentralizeazã finanþarea.Finanþarea de bazã (costul standardper elev + coeficienþii de corecþie) serepartizeazã prin Direcþiile Judeþenede Finanþe Publice, direct la ºcoalã.Finanþarea suplimentarã, prin caresunt premiate incluziunea ºi perfor-manþa, se atribuie direct la ºcoalã,sub formã de grant. Ministerul Edu-caþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii pãstreazãdoar fondurile pentru programelenaþionale de reformã ºi pentru func-þionarea proprie ºi a unitãþilor subor-donate. Alocarea complementarã,pentru investiþii ºi reparaþii capitale,se atribuie ºi se gestioneazã de cãtreconsiliile locale.

7) Se descentralizeazã conduce-rea. Directorii sunt selecþionaþi princoncurs ºi sunt numiþi de Consiliul deadministraþie al unitãþilor de învãþã-mânt (art. 76, 77, 78). Directorii în-cheie contracte de performanþã cuautoritãþile locale ºi contracte de ma-nagement cu Consiliile de adminis-traþie. Dacã nu ºi le îndeplinesc, di-rectorii pot fi demiºi atât de auto-

ritãþile locale cât ºi de cãtre Consiliilede administraþie în urma unui auditefectuat de Inspectoratul ªcolar. Di-rectorii unitãþilor ºcolare nu pot fimembri ai unor partide politice (art.76, alin. 4).

8) Se întãreºte controlul. Direc-torul ºcolii rãspunde public de per-formanþele ºcolii ºi este auditat peri-odic de cãtre Inspectoratul ºcolar.Performanþele profesorilor suntevaluate anual, iar salarizarea se sta-bileºte în primul rând în funcþie deperformanþã. Directorii, la nivelulunitãþilor ºcolare, ºi inspectorii ge-nerali, la nivelul judeþului, prezintãanual rapoarte publice privind per-formanþele unitãþilor de învãþãmântsubordonate. Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii elaboreazãpolitici, reglementeazã ºi controlea-zã; administrarea sistemului coboa-rã la nivelul ºcolilor ºi al autoritãþilorlocale (art. 73-76).

9) Învãþãmântul se centreazã pebeneficiar. Pentru prima datã se de-dicã un întreg capitol beneficiariloreducaþiei (art. 64-72). Între unitateade învãþãmânt ºi pãrinte/reprezen-tant legal se stabileºte un contracteducaþional care cuprinde obligaþiileºi drepturile pãrþilor. Se finanþeazãprin programe naþionale specialeextensia ºcolarã (programe tip

„ºcoalã dupã ºcoalã”). ªcolile postli-ceale de stat sunt gratuite. Se sub-venþioneazã toate costurile frecven-tãrii liceului pentru copiii proveninddin medii defavorizate ºi copiii insti-tuþionalizaþi.

10) Calitatea educaþiei conteazãmai mult decât tipul furnizorului(public sau privat) de educaþie. Fi-nanþarea de bazã pentru învãþãmân-tul preºcolar ºi învãþãmântul obliga-toriu se acordã tuturor unitãþilor deînvãþãmânt, publice sau private, dacãele sunt acreditate ºi se supun eva-luãrii periodice. Odatã cu transferulpreºcolarului/elevului, se transferã ºiresursele financiare alocate ºcola-rizãrii acestuia (art. 81).

11) Învãþãmântul se reconstruieº-te pentru „generaþia digitalã”. În ter-men de un an de la promovarea legii,toate ºcolile vor fi conectate la Inter-net. Se înfiinþeazã ºi se finanþeazã decãtre Ministerul Educaþiei, Cercetãriiºi Inovãrii Biblioteca ªcolarã Virtualãºi Platforma ªcolarã de e-learning,astfel încât toate conþinuturile ce tre-buie învãþate în ºcoalã, lecþiile celormai buni profesori, vor exista ºi în for-mat digital ºi vor fi accesibile oricãruielev, din orice ºcoalã (art. 45-47).

12) Se susþine competiþia în sis-tem ºi se premiazã câºtigãtorii (art.83, 85). Unitãþile de învãþãmânt sunt

evaluate anual pe douã axe: perfor-manþã ºi incluziune. Sunt premiateatât excelenþa în incluziune cât ºiexcelenþa în performanþã. Se institu-ie concursul „Profesorul anului” ºi serecompenseazã financiar performan-þele de excelenþã ale elevilor.

B. Legea ÎnvãþãmântuluiSuperior

1) Se întãreºte autonomia univer-sitarã, concomitent cu introducereaºi consolidarea rãspunderii publice.Structura, organizarea ºi funcþiona-rea internã se reglementeazã completla nivelul universitãþilor prin CartaUniversitarã. Înfiinþarea facultãþilorse face prin decizia Senatului. Di-mensiunea ºi organizarea catedrelorsunt decise de Senat. Norma didac-ticã (în limita a 2-12 ore de preda-re/sãptãmânã) e decisã de universi-tate (art. 39). Se introduc, pentru pri-ma datã, penalizãri severe pentruineficienþã managerialã, deficienþe deeticã universitarã ºi de calitate, de lasuspendarea rectorului pânã la nere-cunoaºterea diplomelor de cãtre statºi fuzionarea universitãþilor sau des-fiinþarea lor (art. 10-12). Se creazã unsistem de indicatori statistici ºi deperformanþã pentru monitorizareapermanentã a sistemului de învãþã-mânt superior. Se fac rapoarte anualeasupra asigurãrii calitãþii ºi respec-tãrii eticii universitare, atât din par-tea furnizorilor (prin rector), cât ºidin partea beneficiarilor (prin cance-larul studenþilor) (art. 73-81).

2) Se înãspresc mãsurile pentruasigurarea calitãþii ºi respectareaeticii universitare. Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, prin or-ganisme abilitate, realizeazã diferen-þierea universitãþilor ºi ierarhizareaprogramelor de studii (art. 91). Pro-gramele de studii performante suntpremiate prin finanþare suplimenta-rã; programele neperformante numai pot fi finanþate din fondurile pu-blice, iar diplomele rezultate nu maisunt recunoscute. Lista lor e publi-catã anual. Universitãþile care nu pu-blicã informaþiile privind calitatea,solicitate de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii, sunt sancþio-nate sever, de la suspendarea recto-rului pânã la desfiinþare. Fiecare uni-versitate are obligaþia sã facã ierar-hizarea catedrelor pe cinci niveluri deperformanþã (art. 93). Rezultatele sefac publice. Se înfiinþeazã Institutulde Studii Avansate din România,având ca obiect principal de activi-tate susþinerea elitelor din þarã ºi dindiaspora (art. 92).



Se interzice ocuparea posturilordidactice de cãtre persoane care auplagiat ºi se pierde postul didacticsau de cercetare ocupat chiar dacãplagiatul a avut loc în trecut (art. 48).Se interzice exercitarea unei funcþiide conducere, la orice nivel, dupãîmplinirea vârstei legale de pensio-nare (art. 41, alin 2). Se interziceexercitarea unei funcþii de conducereîn cadrul universitãþii în paralel cu ofuncþie de demnitate publicã (art.80). Se interzice ca rudele de gradulII inclusiv sã dea concurs în aceeaºicatedrã sau sã ocupe concomitentfuncþii de conducere în interioruluniversitãþii (art. 48, alin 4). Se înfi-inþeazã registrul matricol universitarunic pentru monitorizarea parcursu-lui academic al studenþilor ºi a acce-sului la diplome (art. 65).

3) Cercetãtorul ºi cercetarea uni-versitarã devin prioritare (art. 36-38). Universitãþile îºi asumã publicpoziþia faþã de cercetarea ºtiinþificã,iar evaluarea lor se realizeazã în func-þie de tipul de universitate pentrucare au optat. Pentru granturile ges-tionate de Ministerul Educaþiei, Cer-cetãrii ºi Inovãrii, prin a AutoritateaNaþionalã de Cercetare ªtiinþificã, seasigurã 30% din finanþare în mo-mentul semnãrii contractului. Titu-larii de grant au autonomie ºi respon-sabilitate personalã în achiziþiile pu-blice ºi gestionarea resurselor umaneimplicate în grant. Mobilitatea inte-rinstituþionalã dupã principiul gran-tul urmeazã cercetãtorul e garantatã.Titularii de grant beneficiazã de ansabatic (art. 40).

4) Universitatea se centreazã pestudent. Studenþii sunt consideraþiparteneri (art. 63). Universitãþileadoptã un cod al îndatoririlor, drep-turilor ºi libertãþilor studenþilor (art.16, alin.2)Se înfiinþeazã, la nivelulfiecãrei facultãþi, Oficiul de relaþii custudenþii cu funcþia de „ghiºeu unic”pentru problemele studenþilor. Ofi-ciul se încadreazã cu personal prior-itar din rândul studenþilor (art. 68).Se înfiinþeazã funcþia de cancelar alstudenþilor (la nivelul facultãþii) ºi decancelar general al studenþilor (lanivelul universitãþii), cu atribuþiiexecutive ºi de control (art. 81). Sedeschide accesul la împrumuturigarantate de stat pentru acoperireacosturilor de studii, iar absolvenþiicare practicã profesia timp de mini-mum 5 ani în mediul rural sunt scu-tiþi de plata a 75% din împrumut(art. 69). Evaluarea prestaþieicadrelor didactice de cãtre studenþieste obligatorie.

5) Se flexibilizeazã programele destudii ºi se centreazã pe rezultate aleînvãþãrii. Se instituie mai multe ti-puri de masterat (în ºtiinþe, în ingi-nerie, în arte ºi vocaþional) ºi de doc-torat (ºtiinþific ºi profesional) (art.27-28). Programele de masterat ºidoctorat se pot combina în cadrulunor facultãþi graduale. Programelede studii se centreazã pe dobândireaunor calificãri relevante, iar concor-danþa dintre curriculum ºi calificareapropusã devine un criteriu esenþialde calitate (art. 29, alin. 4).

6) Se promoveazã universitateade tip managerial ºi antreprenorial(art. 71-79). Rectorii sunt selecþionaþiprin concurs organizat ºi validat deSenat. Rectorul îºi numeºte prorec-torii. Rectorul îºi numeºte decaniidintre cele trei propuneri înaintate deconsiliile facultãþilor. Puterea execu-tivã a rectorilor ºi decanilor este întã-

ritã concomitent cu întãrirea puteriide control asupra acestora de cãtreSenat, respectiv consiliile profeso-rale. Universitãþile sunt stimulate sãaibã iniþiative antreprenoriale.

La nivelul sistemului, MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii îºi în-tãreºte capacitatea de elaborare depolitici, de reglementare ºi de con-trol, iar unversitãþilor li se întãreºtecapacitatea de administrare a pro-gramelor de studii, a structurii ºifuncþionãrii lor interne. Fostele con-silii consultative (CNATDCU, CNFIS,CNCSIS) devin acum consilii puter-nice care elaboreazã strategii ºiauditeazã calitatea resurselor umane(CNATDCU), a eficienþei manageri-ale (CNFIS) ºi a gestionãrii activitãþi-lor de cercetare (CNCSIS). Se înfiin-

þeazã Consiliul de Eticã Universitarãcare auditeazã comisiile de eticã dinuniversitãþi ºi funcþioneazã ca instan-þã unicã în litigiile de eticã.

Se înfiinþeazã centrul naþional depregãtire a managerilor ºi adminis-tratorilor din învãþãmântul superior(art. 83).

7) Se asigurã finanþarea multianu-alã ºi flexibilã (art. 94-98). Finanþa-rea de bazã se acordã multianual, petoatã durata unui ciclu de studii, sub

formã de granturi de studii, bazate peechivalentul costului mediu per stu-dent pentru fiecare domeniu ºi ciclude studii. Granturile de studii suntgestionate de cãtre universitãþi înbaza autonomiei. Universitatea nupierde granturile de studii, dacã stu-denþii nu performeazã corespunzãtorla examene. Finanþarea complemen-tarã se face pe bazã de proiecte dedezvoltare instituþionalã auditate decãtre CNFIS. Se creazã fondul definanþare suplimentarã care se alocãnumai celor mai bune programe destudii ºi celor mai bune universitãþi.Pentru a încuraja atragerea de stu-denþi strãini, toate fondurile obþinutedin ºcolarizarea acestora rãmân lanivelul universitãþii. Studiile în ºtiin-þe ºi tehnologii avansate, cele în limbi

de circulaþie internaþionalã se finan-þeazã prioritar.

8) Se acordã sprijin învãþãmân-tului privat performant. Finanþareasuplimentarã, care premiazãexcelenþa, se oferã celui care o pro-duce (pe programe ºi instituþii)indiferent dacã este furnizor publicsau privat de învãþãmânt superior(art. 95, alin. 4). Guvernul, cu acor-dul Senatului universitar, poate înfi-inþa ºi finanþa programe de studii sau

facultãþi pentru domeniile prioritare,atât în universitãþi publice cât ºi înuniversitãþi private.

C. Legea educaþiei perma-nente

1) Educaþia permanentã este oresponsabilitate a persoanelor ºi in-stituþiilor ºi este stimulatã de cãtrestat. Pentru educaþie se alocã anualun buget minim de 7% din PIB, fon-duri publice. Educaþia permanentã serealizeazã în contexte formale, non-formale ºi informale (art. 1-5). Statulgaranteazã accesul egal la educaþie ºiservicii de informare, consiliere ºiorientare în carierã (art. 4). Sunt sta-bilite atribuþiile fundamentale aleinstituþiilor statului în domeniul edu-caþiei.

2) Se înfiinþeazã Centrele Comu-

nitare de Învãþare Permanentã pen-tru a oferi educarea ºi formarea con-tinuã a membrilor comunitãþii. Se în-fiinþeazã Muzeul Naþional al ªtiinþei,pentru învãþarea nonformalã ºi infor-malã a realizãrilor ºtiinþei ºi tehnolo-giei contemporane.

3) Se pun bazele legislative pen-tru recunoaºterea ºi certificarea învã-þãrii non-formale ºi informale indife-rent de contextul în care ea a fost do-bânditã. Nu vor mai exista compe-

tenþe necertificate ºi diplome fãrãcompetenþe. Toþi furnizorii de edu-caþie ºi formare sunt acreditaþi ºi eva-luaþi periodic.

4) Educaþia permanentã este sus-þinutã financiar. Guvernul înfiinþeazãun cont bancar în valoare de 500 deeuro pentru fiecare nou-nãscut dinRomânia. Anual, pãrinþii/reprezen-tanþii legali pot depune în contul deeducaþie permanentã o sumã de pânãla 500 de euro pe an, care va fi scutitãde impozit. Contul de educaþie per-manentã poate fi utilizat de titulardoar în scopuri strict educaþionale,dupã finalizarea învãþãmântului obli-gatoriu.

Fiecare instituþie publicã esteobligatã sã utilizeze minimum 2%din buget pentru formarea ºi perfec-

þionarea personalului. Societãþile co-merciale sunt scutite de impozitareaprofitului reinvestit în formarea re-sursei umane, în limita a 5% din va-loarea acestuia.

5) Mass-media este folositã înscopuri educaþionale. Un post publicde televiziune ºi un post public de ra-dio vor fi dedicate exclusiv educaþiei.Guvernul va finanþa, prin programespeciale, emisiunile educative dinmass-media private.

ªCOALAromâneascq interviu 11

mai 2009

„Aceste proiecte reflectã exact viziuneaacestui grup de oameni care provin dinînvãþãmânt ºi din cercetare“

Într-un interviu acordatjurnalistei Alexandra Andon încadrul emisiunii „DezbatereaJurnalului De Prânz - EdiþieSpecialã” de la Radio Ro-mânia Actualitãþi, preºedin-tele României, TTrraaiiaannBBããsseessccuu, a rãspuns mai mul-tor întrebãri care þin de sis-temul educaþional. Vã prezen-tãm aceste întrebãri precumºi rãspunsurile oferite depreºedintele României.

AAlleexxaannddrraa AAnnddoonn:: Domnule pre-ºedinte, v-a preocupat destul demult procesul de descentralizare.L-aþi privit ca pe o chestiunelegatã de modernizarea României.Pe de altã parte, acum, lucrurilese discutã în urmãtoarea notã:descentralizarea va însemna ca

primarii sã numeascã directori deºcoli ºi de spitale. Existã posibili-tatea de a se face descen-tralizarea în aºa fel încât sã seaplice un set unic de criterii lanivel naþional, criterii de compe-tenþã când e vorba despre aseme-nea numiri?Traian Bãsescu: Sigur cã da.

Pentru cã a venit vorba de ºcoli, aiciaº mai face o menþiune. În soluþiilepe care le-a gãsit Comisia preziden-þialã legat de descentralizare, se vor-beºte de angajarea prin examen amanagerului ºcolii, un examen pecare îl susþine în faþa Consiliului deadministraþie al ºcolii, Consiliu deadministraþie care este format dinprofesori, reprezentanþii pãrinþilor,

copiilor ºi reprezentanþii adminis-traþiei locale; un concurs de manage-ment pe perioadã determinatã. Credcã o formulã mai rezonabilã nu puteafi gãsitã, din acest punct de vedere. ªiaº mai spune, pentru cã descen-tralizarea este parte a reformei, aºmai spune câteva lucruri, care suntextrem de importante. În primulrând, nimeni nu poate sã spunã cã nusunt bani pentru a se face reforma îneducaþie. Sigur, unele zone ale proce-sului de reformã necesitã finanþãri.Dar v-aº întreba: ce finanþare nece-sitã descentralizarea ºcolilor? Ce fi-nanþare necesitã reforma curricu-larã? ªi aici aº vrea sã vã dau unexemplu, când vorbesc de reformacurricularã, la ce s-a ajuns. Spreexemplu, anul acesta, la un liceu deinformaticã, copiii au 32 de ore, ceeace înseamnã zilnic 6 ore ºi 2 zile cu 7ore. Aºa ºi este. ªapte ore de predare,de ºcoalã. Dar priviþi câte materii: în

clasa a IX-a au 16 materii, fãrã diri-genþie; în clasa a X-a au 17 materii,iar în clasa a XI-a ºi a XII-a au 13materii. În clasa a X-a au 17 materii,iar în clasa a XI-a ºi a XII-a au 13materii, toate, repet, fãrã dirigenþie. Ceînþelegem de aici? Vã mai dau un lucruºi nu sã trag ºi concluzia, dar o trageþidumenvoastrã. Faþã de 1989, numãrulelevilor s-a micºorat considerabil, cucirca 150.000 de elevi. Dar numãrulprofesorilor au crescut cu 50.000,numãrul cadrelor didactice.

AAlleexxaannddrraa AAnnddoonn:: Daþi-mi voie, osingurã chestiune aici. În 1989eram 36 de elevi într-o clasã,acum, din fericire, s-a fãcut onormã cam de 25.

Traian Bãsescu: Da, doamnã,ºi sã vedeþi câte clase cu 15 elevi avem.

AAlleexxaannddrraa AAnnddoonn:: În mediul rural?Traian Bãsescu: Nu numai.

Deci, eu cred cã trebuie sã privimfoarte atent la numãrul de materii,câtã inutilitate este, cã de asta vor-besc de o reformã curricularã, câtãinutilitate, câtã predare inutilã facemcãtre elevi. Avem nevoie de toþi pro-fesorii, practic.

AAlleexxaannddrraa AAnnddoonn:: Dar sã ºtiþi cãnu este chestiunea numai la liceu.La gimnaziu este absolut la fel,copiii de gimnaziu au 28-30 deore pe sãptãmânã.Traian Bãsescu: Aici am avut

un exemplu cu cifre exacte, de astanu am vrut, dar sistemul este valabilpeste tot: numãrul mare de materii,numãrul mare de ore. Putem organi-za un sistem de învãþãmânt mult mai

eficient, în care copilul sã înveþe doarce trebuie sau ceea ce-i trebuie pen-tru formarea lui, iar de cultura gene-ralã, în primul rând, trebuie s-o în-dreptãm cãtre zonele care se adre-seazã în evoluþia viitoare, activitãþilorcare necesitã o consistentã culturãgeneralã, ºi sã plecãm de la premisacã nu numai ºcoala a rãmas mijloculde informare a copiilor: este interne-tul.

AAlleexxaannddrraa AAnnddoonn:: Dar, pe de altãparte, dacã s-ar reduce numãrulde materii, ce s-ar întâmpla cuprofesorii?Traian Bãsescu: Doamnã, unii

merg în ºomaj, pentru cã avem o cali-tate îndoielnicã a unui procentaj

important de cadre didactice, care nuau ce cãuta sã predea, ºi se vede dupãperformanþele ºi nereuºitele în viaþãale copiilor. Ia vedeþi câþi copiii careterminã liceul - nu vorbesc de licee im-portante - scriu cu greºeli de ortografieºi ne lãmurim care e calitatea educa-þiei. Deci este clar cã avem un impor-tant numãr de dascãli pe toate nivelu-rile care nu au ce cãuta în învãþãmânt.Dacã vã dau doar exemplul celor10.000 de suplinitori, care nu au pre-gãtire sã predea, dar bãgãm materiilepentru cã trebuie sã rezolvãm pro-blema din punct de vedere sindical.

AAlleexxaannddrraa AAnnddoonn:: Pe de altãparte, diavolul se ascunde îndetalii... Reducerea numãrului dematerii va fi fãcutã conform uneiconcepþii sau vor fi reduse acolounde sunt mai mulþi suplinitori?Traian Bãsescu: Doamnã, eu

cred cã trebuie fãcutã pe o concepþie

ºi vreau sã ºtiþi cã eu nu vorbesc nea-pãrat ca profesorii calificaþi sã plecedin învãþãmânt, ei se pot recalifica cumaterii care sunt cerute. Avem, aºacum vã spuneam la începutul emisiu-nii, 3,2 miliarde de euro pentru califi-care ºi recalificare, ºi inclusiv profe-sorii pot intra aici. Nu vãd de ce unprofesor care predã o materie ce numai este necesarã nu se poate recali-fica, spre exemplu, sã predea IT, înprima clasã sau a doua clasã de gim-naziu.

AAlleexxaannddrraa AAnnddoonn:: Dar chestiunileacestea ar trebui fãcute pas cupas, adicã întâi...Traian Bãsescu: Doamnã, ni-

meni nu spune cã trebuie fãcute pes-

te noapte, dar trebuie sã le începem.Spre exemplu, oricât de puþini bani aiavea, deºi, repet, legea este respec-tatã, învãþãmântul are 6,3% din PIBîn buget. Cu ce ne împiedicã sã tre-cem la procesul de evaluare al elevi-lor? Vedem, în clasa a doua copilulacesta a acumulat cunoºtinþele nece-sare pentru ca într-a IV-a sã fie lanivelul la care trebuie sã fie pentru aintra la gimnaziu? Pentru cã dacãnu-l evaluez în clasa a II-a voi consta-ta în clasa a V-a, la gimnaziu, cã el avenit fãrã bagajul de cunoºtinþe nece-sare din ºcoala primarã. Deci cine mãopreºte sã trec la sistemul de evalu-are a cadrelor didactice, la sistemulde evaluare a elevilor?

AAlleexxaannddrraa AAnnddoonn:: Dar cum sã sefacã evaluare cadrelor didactie?De cãtre cine? Prin ce perspec-tivã?Traian Bãsescu: În mod cate-

goric, este un lucru pe care trebuiesã-l stabileascã ministerul, de la cenivel se face evaluarea cãtre nivelulinferior sau se menþin cadre didacticerecunoscute de pe acelaºi nivel sau...nu ºtiu, este o problemã la care eu numã pricep, dar vreau sã ºtiþi cã ceeace este în acest pachet de soluþii, carede fapt, sã nu mai ocolim realitatea...Sunt trei proiecte de legi: legea învã-þãmântului permanent, legea învãþã-mântului preuniversitar ºi legeaînvãþãmântului universitar - trei legicare au luat cele mai bune experienþedin þãrile cu cea mai bunã perfor-manþã în educaþie ºi le-au transferataici. Documentele nu sunt o noutateabsolutã, pentru cã aceeaºi echipã,condusã de profesorul Miclea, alucrat ºi la legislaþia pregãtitã dedomnul ministru Adomniþei, când afost ministru, ºi la legislaþia pregãtitãde nu ºtiu ce alt ministru înainte.Însã, niciodatã oamenii ãºtia care aulucrat la preºedinþie n-au mai ajunssã-ºi susþinã propriile contribuþii,pentru cã, prin intervenþie politicã ºia oamenilor din minister, legile aufost schimonosite. ªi atunci, acesteproiecte pe care eu mi le-am însuºit ºile susþin reflectã exact viziunea aces-tui grup de oameni care provin dinînvãþãmânt ºi din cercetare ºi carene-au dat un instrument de lucru.Dacã îl va adopta guvernul ºi parla-mentul, este altceva, dar eu ºtiu cãam conºtiinþa împãcatã nu numai cãam sesizat gravele deficienþe din sis-temul de educaþie, ci cã sub umbrelapreºedinþiei s-a dat ºi o soluþie. Deacum încolo, celelalte instituþii tre-buie sã accepte sau sã gãseascã altesoluþii, dar este clar cã în educaþietrebuie fãcut ceva.

Preºedintele României, Traian Bãsescu, despre pachetul de legi propus de comisia de la Cotroceni:

ªCOALAromâneascqjuridic12


La 22.04.2009, în „Monitorul Oficial“,Partea I, nr. 264, a fost publicatãOrdonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 37/2009 privind unele mãsuri de îmbunãtãþire a activitãþii administraþiei publice.

Articolul II al ordonanþei modificã alinea-tul (6) al articolului 24 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didac-tic, urmând ca acesta sã aibã urmãtorulcuprins: „(6) Numirea inspectorului ºcolargeneral, a inspectorului ºcolar general ad-junct ºi a directorului Casei Corpului Didacticse face prin ordin al ministrului Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii. Inspectorul ºcolar ge-neral ºi directorul Casei Corpului încheie cuministrul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii uncontract de management educaþional pe ter-men de maximum 4 ani, care cuprinde direc-þiile ºi obiectivele din Strategia pe Educaþie,în concordanþã cu obiectivele din Programulde guvernare. Reevaluarea condiþiilor dincontractul de management educaþional deface trimestrial. (2) Contractele de manage-ment educaþional încheiate în temeiul Legiinr. 128/1997 privind Statutul personaluluididactic, cu modificãrile ºi completãrile ulte-rioare ºi aflate în derulare înceteazã în termen

de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezenteiordonanþe de urgenþã.“ Deºi aliniatul 1 al art.II se referã în mod expres la încetarea con-tractului de management al inspectoruluiºcolar general, al inspectorului ºcolar generaladjunct ºi al directorului Casei CorpuluiDidactic, aliniatul 2 al art. II formuleazã generic încetarea tuturor contractelor de ma-nagement încheiate în temeiul Legii128/1997. Pentru a evita posibilele abuzuri depunere în aplicare excesivã a OUG 37/2009,prin adresa nr. 83/27.04.2009 am cerutGuvernului României modificarea art. II alin.2 din OUG 37/2009 din forma actualã înurmãtoarea formã: „2) contractele de mana-gement educaþional încheiate în temeiul art.24 alin. 6 din Legea nr. 128/1997 privindStatutul personalului didactic, cu modificãrileºi completãrile ulterioare, ºi aflate în derulareînceteazã în termen de 15 zile de la intrarea învigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã“.

În forma prezentã, aliniatul 2 al art. II dinOUG 37/2009 era susceptibil de interpretareºi aplicare abuzivã a dispoziþiilor sale, avândconsecinþe deosebit de grave asupra sistemu-lui ºi procesului de învãþãmânt.

Considerãm cã, printr-o omisiune de for-mulare nefericitã, aliniatul 2 al art. II. regle-menteazã generic încetarea „contractelor demanagement educaþional încheiate în temeiul

Legii nr. 128/1997“, fãrã a face deosebire în-tre contractele de management pentru care aintervenit modificarea din art. II din OUG37/2009, respectiv pentru contractele regle-mentate de art. 24 alin. 6 Legea 128/1997 (aºacum a fost modificat de OUG 37/2009) ºi altecontracte de management, ca acelea ale direc-torilor unitãþilor de învãþãmânt. Acest fapt nupoate fi decât o gravã eroare, de naturã a puneîn situaþia posibilã a încetãrii contractelelor apeste 22.000 de directori de unitãþi de învã-þãmânt care deþin aceastã funcþie tot în bazaunui contract de management, conform Legii128/1997, art. 21 alin. 5. Neprecizarea faptu-lui cã alin. 2 al art. II se referã doar la situaþiaîncetãrii contractelor de management pre-vãzute la alin. 1 al art. II din OUG 37/2009,aºa cum tehnica legislativã impune, poatecrea situaþii grave de abuz de putere ºi nele-galitate, fapt faþã de care atragem atenþiaasupra consecinþelor socio-profesionale fãrãprecedent.

Deºi în cadrul negocierilor cu MECI amobþinut din partea acestuia confirmarea fap-tului cã OUG 37/2009 nu se aplicã ºi directo-rilor unitãþilor de învãþãmânt, FEN îºi rezervãdreptul de a continua procedura prealabilãdemaratã cu Guvernul României, pentru catotuºi modificarea sã aparã în corpul OUG37/2009.

�� CC OO NN SS II LL II EE RR UU LL TT ÃÃ UU JJ UU RR II DD II CC ,,AA LL EE XX AA NN DD RR AA IICCHHIIMM

Revista „ªCOALA rom`neascq“ XX

www.scoalaromaneasca.roNN OO UU TT ÃÃ ÞÞ II ÎÎNN FF II EE CC AA RR EE ZZ II

În plus, venim în ajutorul cititorilor

cu cinci adrese de email unde fiecare

poate sã-ºi spunã pãsurile ºi sã

contribuie în acest fel la dezvoltarea

învãþãmântului românesc.

sindicat @scoalaromaneasca.ronu ezitaþi sã ne scrieþi despre orice problemã legatã de sindicat;

[email protected]þi poze din ºcoli ºi noi le vom publica, deveniþi fotoreporteri ºiprindeþi instantaneele cele mai bune;

[email protected]þi ceva de spus, o propunere pentru reformarea educaþieiromâneºti, aici ne puteþi scrie. Ideile interesante îºi vor gãsi loc înrevistã;

[email protected] aici sã te ajutãm, nu ezita sã dai un email;

corupþ[email protected] lovit de corupþia din învãþãmânt, noi te ajutãm sã-i dai în vileag

pe cei care distrug educaþia.

� OUG nr.40/22.04.2009 pentrumodificarea ºi completarea Legii învãþãmân-tului nr. 84/1995 ºi a Legii nr. 128/1997privind Statutul personalului didactic;

� Hotãrârea Guvernului nr. 51 din29 ianuarie 2009 privind organizarea ºifuncþionarea Ministerului Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii;

� Ordin nr. 4043/06.05.2009 pentrumodificarea ºi completarea Metodologiei deorganizare ºi desfãºurare a concursului pentruocuparea posturilor didactice/catedrelordeclarate vacante în unitãþile de învãþãmântpreuniversitar din Municipiul Bucureºti ºijudeþele nominalizate în Ordinul ministruluiEducaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului nr. 5573/2008, aprobatã prin Ordinul ministrului Edu-caþiei, Cercetãrii ºi Tineretului nr. 5741/2008,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

� Ordin nr. 4042/06.05.2009 pentrumodificarea ºi completarea Metodologieiprivind miºcarea personalului didactic dinînvãþãmântul preuniversitar, aprobatã prinOrdinul ministrului Educaþiei, Cercetãrii ºiTineretului nr. 5743/2008, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare;

� Ordin nr. 3842 din 4 mai 2009referitor la modificarea ordinului ministruluiEducaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului nr. 5164/2008 cu privire la organizarea ºi desfãºurareatezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-aºi a VIII-a, în anul ºcolar 2008-2009;

� Ordin nr. 3765/30.04.2009 privindmodificarea ºi completarea OMEdCT nr.5166/2008 privind aprobarea metodologieide organizare ºi desfãºurare ºi a calendaruluiadmiterii în învãþãmântul liceal ºi profesionalde stat pentru anul ºcolar 2009-2010;

� Ordin nr. 4038/06.05.2009 pentrumodificarea Calendarului miºcãrii personalu-

lui didactic din învãþãmântul preuniversitarpentru anul ºcolar 2009 – 2010, aprobat prinOrdinul ministrului Educaþiei, Cercetãrii ºiTineretului nr. 5742/2008, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare;

� Ordin nr. 3671/13.04.2009 privindsesiunea specialã de Bacalaureat 2009, pen-tru elevii de clasa a XII-a participanþi laloturile olimpice;

� ORDIN nr. 3608 din 03.04.2009cu privire la aprobarea disciplinelor de spe-cializare din curriculumul diferenþiat pentruclasele a IX-a – a XII-a, ciclurile inferior ºisuperior ale liceului, filiera vocaþionalã;

� Ordin nr. 3607/03.04.2009 pri-vind prorogarea unor termene ºi perioadeprevãzute în Calendarul miºcãrii personaluluididactic din învãþãmântul preuniversitar pen-tru anul ºcolar 2009 - 2010, aprobat prinOMECT nr. 5742/2008;

� Ordin nr. 5177 din 01.IX.2008privind modificarea ºi completarea Ordinuluinr. 5168/ 2008 privind aprobarea Calenda-rului ºi a Metodologiei de organizare ºi deºfã-ºurare a Examenului de bacalaureat - 2009;

� Ordin nr. 5168 din 29.VIII.2009privind aprobarea Calendarului si a Metodo-logiei de organizare si desfãºurare a Exame-nului de bacalaureat - 2009;

� Ordin nr. 29.VIII.2009 cu privire laorganizare ºi desfãºurarea tezelor cu subiectunic pentru clasele a VII-a ºi a VIII-a, în anulºcolar 2008-2009;

� ORDIN nr. 3423/18.03.2009 cuprivire la aprobarea planurilor de învãþãmântpentru cultura de specialitate, pregãtire prac-ticã ºi strategii de pregãtire practicã, din ariacurricularã Tehnologii, pentru clasele a XI-a -a XII-a ºi a XII-a - a XIII-a, ciclul superior alliceului, filiera tehnologicã, cursuri de zi.

NNoouuttããþþii lleeggiissllaattiivvee

ModificareaOUG 37/2009

OOIIMM sprijinãdemersurileFFEENN

Federaþia Educaþiei Naþionale aobþinut, prin procedurile de sesizare re-petatã a Organizaþiei Internaþionale aMuncii (OIM), sprijinul nemijlocit al aces-tei organizaþii în rezolvarea realã ºi pe ter-men lung a unor probleme din sferaparteneriatului social privind negocierilecolective, salarizarea personalului bugetarºi aplicarea sancþiunilor prevãzute deLegea sindicatelor. În acest sens, la Con-ferinþa Organizaþiei Intrenaþionale a Mun-cii de la Geneva, care se va desfãºura înperioada 2-19 iunie 2009, va fi discutat ºiRaportul OIM nr. 351/noiembrie 2008,raport care cuprinde ºi cazurile Românianr. 2611 ºi 2632, întocmit ca urmare a plân-gerilor FEN faþã de intenþia Guvernului dea elimina, printr-un proiect legislativ, drep-tul sindicatelor de a negocia drepturi sala-riale pentru salariaþii bugetari. Acest faptreconfirmã ºi asigurã protecþia dreptului ºia scopului pentru care sunt constituitesindicatele. În acelaºi timp, Comisia OIMsolicitã Guvernului sã-ºi precizeze intenþiafaþã de necesitatea de a aplica în viitorpedepse mai importante ºi a unor proce-duri mai rapide contra actelor instituþiilorangajatoare de ingerenþã în activitateasindicalã. Totodatã, Comisia OIM reafirmãfaptul cã în domeniul sindical este de doritsã fie solicitatã în continuare asitenþatehnicã a OIM, ceea ce garanteazã impli-carea nemijlocitã a acestei organizaþii înaplicarea conformã a legislaþiei naþionale ºiinternaþionale în domeniul protecþiei so-ciale ºi a sindicatelor.

„„ÎÎnnvvããþþããmmâânnttuull pprrooffeessiioonnaall ººiitteehhnniicc ((ÎÎPPTT)),, bbaazzaatt ppee ccoommppeetteennþþee,, eessttee ddee ppeessttee2255 ddee aannii,, uunn eelleemmeenntt cceennttrraall aall eevvoolluuþþiiiilloorr îînn ddoommeenniiuu îînn nnuummeerrooaassee þþããrrii..PPooaattee ccãã eessttee mmoommeennttuull ssããrreefflleeccttããmm ddee ccee““,, nnee îînnddeeaammnnãã AAnnnn JJuussttiiccee,,eexxppeerrtt PPRR ppeennttrruu pprrooggrraammeePPHHAARREE TTVVEETT îînn EEuurrooppaa..

Într-un text intitulat „Lumea înschimbare a învãþãmântului profe-sional ºi tehnic“, Ann Justice încear-cã sã rãspundã la o serie de întrebãriesenþiale pentru domeniul în cauzã:ce probleme pot fi rezolvate printr-oschimbare majorã în sistemele edu-caþionale?, care sunt avantajele ÎPTpentru elevi, angajatori ºi econo-mie?, ce schimbãri se petrec în mo-dul în care se deruleazã programelespecifice învãþãmântului profesio-nal ºi tehnic? ºi, în cele din urmã, înce mãsurã sunt funcþionale acesteprograme? „Articolul de faþã nu îºipropune sã abordeze aceste aspecteprintr-o cercetare de amploare, cimai curând sã reflecteze pe margi-nea unora dintre cercetãrile publicateîn ultimii ani, astfel încât sã identi-fice anumite domenii în care Româ-nia poate învãþa atât din aspectelepozitive, cât ºi din cele negative în-registrate în alte state“. Astfel îºimotiveazã autoarea demersul, iarrândurile care vor urma au scopulde a-l prezenta cât mai elocvent.

Problemele ÎPTUn inventar al celor mai impor-

tante probleme decelate ºi abordatede cercetãrile în domeniul ÎPT nepune în faþa urmãtoarei ierarhii:

1. Lipsa accesului la educaþie,din moment ce accesul la învãþarenu este permis multor persoane dinnumeroase state ale lumii care, încontexte politice instabile, fac efor-turi pentru asigurarea unor serviciide bazã.

2. Învãþãmântul profesional ºitehnic ºi productivitatea, cu referirela relaþia statuatã între ÎPT ºi pro-ductivitatea individului ºi locul demuncã. Este îndeobºte cunoscutfaptul cã cele mai productive þãrisunt cele care investesc cel mai multîn forþa de muncã ºi cã accesul laÎPT constituie un instrument caretrebuie utilizat în acest scop.

3. Cererea imediatã mare creatãde o combinaþie de factori precumcreºterea numãrului de tineri înrândul cãrora se înregistreazã o ratãridicatã a ºomajului.

4. Incapacitatea sistemului de aacþiona acolo unde formarea profe-sionalã tradiþionalã ºi resursele li-mitate pot fi suplimentate numaiprin cãutarea unor metode maibune de formare a forþei de muncã.

5. Cerinþa esenþialã de schim-bare pentru a rãspunde cerinþelorîntreprinderilor care solicitã forþãde lucru calificatã ºi a persoanelorcare au nevoie de formare profe-

sionalã pentru a deveni productivedin punct de vedere economic.

AvantajeÎn încercarea de a înþelege de ce

ÎPT poate reprezenta o soluþie, AnnJustice analizeazã câteva dintreavantajele pe care acest sector edu-caþional le oferã. Astfel, ÎPT deschi-de poarta cãtre o calificare pentrumulte persoane care, altfel, nu aravea posibilitatea de a-ºi dezvoltaabilitãþile necesare pentru o carierãprofesionalã. În Scoþia, de exemplu,aproximativ 50% dintre cursanþiiînscriºi în prezent în programe deeducaþie ºi formare profesionalãpostobligatorii sunt adulþi care seîntorc în învãþãmânt, având convin-gerea cã instituþiile care oferã astfelde programe joacã un rol esenþial înlãrgirea accesului la formarea profe-sionalã, mai ales pentru cursanþi„nontradiþionali“, sprijinind astfelînvãþarea pe durata întregii vieþi ºiincluziunea socialã. În tentativa de aspori productivitatea ºi dezvoltareaîn întreprinderi, UE a finanþat unproiect de modernizare a învãþã-mântului profesional ºi tehnic înSiria. O componentã majorã a aces-tui program a fost includerea unorîntreprinderi pilot ºi a camerelor decomerþ în vederea îmbunãtãþiriimanagementului resurselor umaneprin stabilirea unui parteneriat întreindustrie ºi educaþie, în cadrul cã-ruia nevoile de educaþie ºi formareprofesionalã sã fie mai bine identifi-cate în întreprinderi ºi, în con-secinþã, sã fie elaborate cursuri caresã rãspundã direct acestor nevoi.Pentru elevi/cursanþi, un avantajmajor îl reprezintã posibilitatea dea-ºi dezvolta atât cunoºtinþele, cât ºiabilitãþile, astfel încât absolvenþiiÎPT îºi pot gãsi/menþine mai uºorun loc de muncã. Pentru angajatoriexistã avantajul accesului la absol-venþii care au dobândit abilitãþile decare au nevoie companiile, de vremece ÎPT este dezvoltat pe bazanevoilor identificate în industrie.

InstrumentãriUn raport al National Centre for

Vocational Education Research(NCVER) privind statisticile dinînvãþãmântul australian de profiloferã informaþii interesante despremodul în care angajatorii utilizeazãºi percep sistemul ÎPT în 2007.Astfel, 80,8% dintre angajatorii careoferã locuri de muncã ce necesitãcalificãri profesionale sunt mulþu-miþi de absolvenþii ÎPT pe care îiangajeazã. Apoi, aproape toþi anga-jatorii (94%) apreciazã nivelul deabilitãþi al angajaþilor lor ca fiindadecvat sau superior cerinþelor.Atunci când ÎPT reacþioneazã lanevoile pieþei muncii, oportunitãþilede ocupare a forþei de muncã suntmai bine sprijinite ºi se optimizeazãcompetitivitatea afacerilor în cadruleconomiei, ajungându-se astfel lacreºterea PIB-ului. Pentru a rãspun-

de adecvat nevoilor elevilor, se uti-lizeazã metode din ce mai flexibile.Iatã câteva exemple: orar flexibil (deexemplu, în numeroase colegii dinScoþia, acesta este structurat înintervalul orar 9.30 - 14.30), învã-þare la locul de muncã unde tutoriidin industrie sunt formaþi ºi spri-jiniþi pentru dezvoltarea abilitãþilor

pedagogice, învãþãmânt deschis ladistanþã în cadrul cãruia cursanþiipot studia la ore ºi în locuri diferite,în funcþie de nevoile fiecãruia,învãþare asistatã de calculator ºie-learning. În Germania, existãunele profesii pentru care pre-gãtirea are loc prin ore la clasã, for-marea dureazã între 1-3 ani ºi, une-ori, este completatã de stagii depracticã sau un an de experienþã demuncã. În fiecare land, existã tipurivariate de ºcoli profesionale, întrecare cele mai frecventate suntcolegiile specializate în formare pro-fesionalã ºi ºcolile secundare spe-cializate. În Franþa, elevii primesceducaþie ºi formare profesionalãintermediarã la finele ºcolii secun-dare, urmatã de formare profesio-nalã avansatã în cadrul structurilornivelului terþiar dupã Bacalaureat.

La sfârºitul anului trei, care esteultimul din ciclul secundar, eleviipot decide sã-ºi continue studiile încadrul liceului profesional pentru aobþine prima lor diplomã profesio-nalã. Ulterior ei pot alege întreangajarea sau continuarea studiilorpentru încã doi ani pentru obþinerea

unei diplome de absolvire a ºcolii anivelului profesional.

Cerinþe europeneÎn 2008, Parlamentul European

ºi Consiliul Uniunii Europene auadoptat Cadrul European al Califi-cãrilor (CEC) pentru învãþarea peparcursul întregii vieþi. Adaptarea

CEC ºi a versiunii actualizate a celoropt niveluri de referinþã ºi a definiþi-ilor asociate au încheiat o perioadãde elaborare ºi negocieri privindmodul de stabilire a unui cadru co-mun. CEC reprezintã o grilã detranspunere pentru calificãrile dintoatã Europa ºi vizeazã transparen-þa dintre sistemul de calificãri naþio-nal ºi cel european. Recomandareacere þãrilor sã-ºi raporteze sistemelede calificãri naþionale la CEC pânãîn anul 2010. Pânã în anul 2012,fiecare nouã calificare emisã în UEar trebui sã aibã o referinþã la nive-lul de referinþã corespunzãtor alCEC, astfel încât beneficiile în ceeace priveºte mobilitatea ºi învãþareape parcursul întregii vieþi pe care leaduce CEC sã fie vizibile ºi disponi-bile pentru fiecare cetãþean UE. Ca-drul European al Calificãrilor pen-tru învãþarea pe parcursul întregiivieþi defineºte elementul de bazã alCEC ca fiind un set de opt niveluride referinþã, care vor acþiona ca unpunct de referinþã comun ºi neutrupentru autoritãþile din sistemul deînvãþãmânt ºi formare la nivel na-þional ºi la nivel de sector. Cele opt

niveluri acoperã întreaga paletã decalificãri de la cele obþinute la absol-virea studiilor ºi formãrii obligatoriila cele obþinute la cel mai înalt nivelal sistemului de învãþãmânt supe-rior (academic) ºi al formãrii profe-sionale. S-a stabilit ca descriptorii ºireferinþele practice sã fie bazate perezultate ale învãþãrii. Elaborareaunui Cadru Naþional al Calificãrilorcare sã se coreleze cu CEC la nivelnaþional urmãreºte, spre exemplu,sprijinirea corelãrii dintre învãþã-mântul profesional ºi învãþãmântulsuperior.

Pe drumul cel lung...În România, în ultimul deceniu

au fost implementate descrieri pri-vind calificãrile bazate pe rezultateale învãþãrii atât în ÎPT cât ºi în învã-þãmântul superior. Noile calificãri ºiprofiluri sunt elaborate pentru areflecta nevoile pieþei forþei de mun-cã. Abordarea bazatã pe rezultate aleînvãþãrii este în conformitate curecomandãrile din cadrul CEC ºischimbul de experienþã dintre ÎPT ºiînvãþãmântul superior, care aplicãaceastã abordare informând despremodul în care metodologiile contri-buie la elaborarea Cadrului Naþionalal Calificãrilor. Frank McMahon,cercetãtor la Dublin Institute ofTechnology, avertizeazã cã dezvol-tarea cadrului naþional de calificãrinu este singura cerinþã pentru sta-tele membre. În plus, acestea trebuiesã verifice ca acest cadru sã fie com-patibil cu cel existent pentru învãþã-mântul superior. „În Irlanda, am tre-cut deja prin acest proces ºi am reali-zat un raport, ca sã arãtãm modul încare Cadrul irlandez este compatibilcu cel european. Aºadar, Româniava trebui sã treacã prin acelaºi pro-ces. Dupã ce dezvoltã acest cadrucompatibil, urmeazã o perioadã deverificãri ºi de realizare a raportuluiprin care aratã cã are un cadru al ca-lificãrilor ce poate fi acceptat ca fiindeuropean. Iar în tot acest proces,existã niºte reguli europene ce tre-buie respectate, privind modul încare dezvolþi un astfel de cadru al ca-lificãrilor. Pe de altã parte, cred cãaceastã construcþie a unui cadrucompatibil al calificãrilor va face caromânii sã fie mai mobili, dobân-dindu-ºi recunoaºterea calificãrilorîn Europa. Experienþa irlandezã arputea sã aducã un rãspuns. În 1973,am început sã primim fonduri so-ciale pânã spre sfârºitul anilor ’70 ºiam investit foarte mult în instruireapersonalului, deºi nu erau atunci aºade multe locuri de muncã în Irlanda.ªi o mulþime de oameni au plecatatunci în SUA, în Germania, în Aus-tralia... peste tot! Când a începutboom-ul economic în Irlanda, înce-tul cu încetul au început sã vinãînapoi. ªi au revenit nu numai cuacele calificãri pe care le aveau, ci ºicu experienþa pe care o câºtigaserã înþãrile în care plecaserã“.

�� RR AA DD UU EE NN AA CC HH EE

ªCOALAromâneascq ºcoala internaþionalã 13

mai 2009

mai are nevoie deîînnvvããþþããmmâânntt pprrooffeessiioonnaall??

Un nou „moment al adevãrului“

CineCineCineCineCine

ªCOALAromâneascqopinii14


Dacã aº fi avut cuvintele potrivite…Dacã aº fi avut cuvintele potrivite pentru a mã face

ascultat,cu vocea mea de la ºase ani, v-aº fi spus vouã, pãrinþilor

mei:„Nu vorbiþi atât de mult despre mine,nu îmi dictaþi ce trebuie sã simt sau sã trãiesc,nici cum sã gândesc sau ce sã faclãsaþi-mi un spaþiu în care sã mã pot regãsi pe mine

însumi“.

Dacã aº fi avut cuvintele necesare, cu vocea mea de la zece ani, pentru a exprima lucrurile importantedin viaþa mea de copil rãnit, v-aº fi spus vouã, profesorilor mei:

„Recunoaºteþi mai des ceea ce fac, mai mult decât ceea ce nu fac“.

Dacã aº fi avut cuvintele vitale, cu vocea mea de la cincisprezece ani, aº fi exprimat haosul, întrebãrile,îndoielile ºi fricile mele ºi v-aº fi spus vouã, celorapropiaþi mie:

„Sã nu vã fie teamã de rãtãcirile mele,nu vã speriaþi de reacþiile mele,îndrãzniþi sã vã afirmaþi în faþa incoerenþelor mele

ºi confirmaþi-mi cã sunteþi de neclintit alãturi de mine“.

Dacã aº fi avut cuvintele ce îmi lipseau cel mai mult,pentru a-mi aºeza mai bine viaþa, cu vocea mea de la

douãzeci de ani, v-aº fi spus vouã,tuturor ºi întregii lumi:

„Nu îmi înlãturaþi utopiile, nu râdeþi de entuziasmul meu,nu îmi rãniþi viitorul, nu îmi ucideþi viaþa,ajutaþi-mã sã protejãm mai mult planeta,pe care voi încerca sã trãiesc.”

Dacã aº fi avut cuvintele cele mai potrivite, cu vocea meade la treizeci ºi cinci de ani,

pentru a vã ajuta sã îmblânziþi mai uºor lumea din jurulvostru,

v-aº fi spus vouã, copiilor mei:„Îndrãzniþi sã vã trãiþi viaþa,doar voi înºivã o veþi trãi,restituiþi-mi mesajele negativepe care vi le-am transmis,ºi nu vã fie teamã sã îmi arãtaþigreºelile pe care le fac.”

Dacã aº fi avut cuvintele cele mai pline de speranþã ºi de vise,

v-aº fi spus, cu vocea mea de la ºaptezeci de ani, „cã viaþa este frumoasã ºi meritã sã fie iubitã, nu ºtiam cã este atât de scurtã,atât de vie, chiar dacã în ultimul timp se scurge mai

repede,din prima clipã a zorilor, pânã în ultima secundã a zilei“.

Dacã într-o zi aº gãsi cuvintele magice pentru a opri timpul

ºi a mã bucura de fiecare clipã,cu vocea mea de optzeci de ani,aº putea în sfârºit sã mã simt bine.

SS AA LL OO MM ÉÉ

�� II NN SS TT II TT UU TT OO RR CC OO RR NN EE LL II AA MM UU NN TT EE AA NN UU

GG RR ÃÃ DD II NN II ÞÞ AA OO..PP.. NN RR .. 2233 BB OO TT OO ºº AA NN II

Procesul de management constãîntr-un ansamblu de acþiuni prin caremanagrul prevede, planificã, orga-nizeazã, coordoneazã, ia decizii, con-troleazã ºi evalueazã dezvoltarea or-ganizaþiei, implicit ºi activitatea an-gajaþilor în vederea realizãrii obiec-tivelor organizaþiei. Managerul efici-ent este cel care a înþeles cã o organi-zaþie pentru a funcþiona ºi a fi vala-bilã într-o lume competitivã trebuiesã-ºi motiveze angajaþii.

Motivul este acel fenomen psihicce are un rol esenþial în declanºarea,orientarea ºi modificarea conduitei,iar motivaþia este reprezentatã deansamblul motivelor sau mobilurilorcare îl determinã pe individ sã adopteun anumit comportament.

Din punct de vedere organiza-þional, motivaþia este mãsura în careun efort persistent este dirijat pentrurealizarea unui scop. Astfel, motivaþiase poate defini prin patru aspecte:

1. Efortul – forþa comportamen-tului legat de munca unei persoane;

2. Perseverenþa – stãruinþa cucare realizãm efortul pentru reali-zarea sarcinilor de muncã;

3. Direcþia – defineºte calitateamuncii; fiind direcþionat cãtre cali-tate, efortul depus cu perseverenþã seva transforma în rezultate acceptateorganizaþional;

4. Scopul/obiectivele – þintaspre care este dirijat efortul; obiec-tivele pot fi altele pentru angajaþi ºialtele pentru organizaþie, dar mana-gerul trebuie sã orienteze efortulangajaþilor spre obiectivele organiza-þiei, trebuie sã gãseascã acea modali-tate de a apropia obiectivele anga-jaþilor de cele ale organizaþiei.

Pentru a funcþiona ºi a fi viabileîntr-o lume competitivã, organizaþiileprin managerii sãi, trebuie sã îºimotiveze oamenii sã facã urmãtoa-rele lucruri:

a. Sã se alãture organizaþiei ºi sãrãmânã în ea;

b. Sã îndeplineascã sarcinilepentru care au fost angajaþi;

c. Sã adopte un comportamentcreativ, spontan ºi inovativ.

Motivaþiile pot fi: � Intrinseci ºi reprezintã simu-

lente proprii individului sub formaconºtiinþei sau plãcerii de a muncii;

� Extrinseci ºi reprezintã tota-litatea determinanþilor care influ-enþeazã randamentul ºi interesulmuncii unui individ. Aceºtia pot fipozitivi, sub forma premiilor, prime-lor, prestigiului, laudelor, promo-vãrilor etc. sau negativi sub formasancþiunilor, penalizãrilor, retro-cedãrilor, criticilor etc.

În motivarea angajaþilor, mana-gerul trebuie sã fie preocupat deurmãtoarele aspecte:

1. Înþelegerea pricipalelor nece-sitãþi umane;

2. Organizarea eficientã a muncii; 3. Obþinerea performanþei; 4. Menþinerea motivaþiei.

Înþelegerea principalelormotive/nevoi umane

Psihologul american AbrahamMaslow a creat ierarhia nevoilor, elconsiderând cã unele nevoi internesunt mai stringente decât altele ºi cãeste nevoie de satisfacerea nevoilorde bazã (de pe nivele inferioare)înaintea eliberãrii energiei necesareîmplinirii nevoilor de ordin mai înalt.

O variantã mai recentã a teorieinevoilo a fost enunþatã de ClaytonAlderfer a cãrui abordare reduce ie-rarhia nevoilor a lui Maslow la treinevoi (ERD): existenþiale (E-exis-tence), relaþionale (R - relatedness) ºide dezvoltare/progres (G-growth)Modelul lui Alderfer reprezintã oîncercare de creºtere a gradului deaplicabilitate a teoriei nevoilor lacondiþiile organizaþionale.

Nevoile existenþiale - includnevoile de pe primele nivele ale ierar-hiei nevoilor a lui Maslow, traducân-du-le în termenii cadrului organiza-þional, ºi se referã la nevoia de a fiplãtit, de a primi beneficii ºi de a be-neficia de condiþii de muncã decente.

Nevoile relaþionale – suntsimilare nevoilor sociale definite deMaslow, iar mediul de lucru se referãla nevoia de interacþiune socialã ºi dea intra în contact cu alþii.

Nevoile de dezvoltare –reprezintã combinarea nevoilor destimã ºi auto-depãºire definite deMaslow ºi se referã la nevoia de a ficreativ ºi de a experimenta creºtereaºi dezvoltarea prin activitatea deru-latã în organizaþie.

Organizarea eficientã a muncii – presupune:

� Repartizarea fiecãrui angajat asarcinii care i se potriveºte cel maibine, care sã-l facã sã se simtã util ºivaloros;

� Condiþii de muncã potrivite; � Satisfacþie profesionalã. Managerii trebuie sã aibã în ve-

dere urmãtoarele aspecte:� Sã repartizeze sarcini dife-

rite; � Sã fixeze standarde clare ºi

realiste; � Sã cearã angajatului sã fina-

lizeze acþiunile începute; � Sã ofere angajaþilor libertate de

acþiune ºi putere de decizie; � Sã planifice regulat ºedinþe; � Critica este constructivã; � Informarea permanentã a an-

gajaþilor despre munca lor.

Obþinerea performanþeipresupune:

� Asigurarea competenþei –managerul sã identifice domeniile încare angajaþii nu dau rezultate sufi-cient de bune ºi sã-i ajute sã capetecunoºtinþe/abilitãþi prin: firme exter-ne de instruire (cursuri, seminarii)sau interne (ucenicia lângã o per-soanã experimentatã);

� Adaptarea muncii la nevoileindividuale;

� Stimularea angajaþilor prinacordarea diverselor recompense;

� Apecierea angajaþilor cu rezul-tate bune.

Menþinerea motivaþieipresupune:

– Menþinerea standardelor deperformanþã la nivel înalt;

– Menþinerea motivãrii anga-jaþilor la un nivel ridicat: informare ºimenþinerea performanþei.

Avantajele de a avea angajaþimotivaþi:

� Munca la standardele fixate ºila termen;

� Munca efectuatã cu plãcere; � Moralul ridicat al angajaþilor

furnizeazã o atmosferã de lucru exce-lentã;

� Rezultate monitorizate ºi maipuþin supervizate;

� Competiþia cu sine însuºi ºi cuceilalþi, ceea ce va duce la progresulangajaþilor ºi al organizaþiei.

Motivarea personaluluiManagementul educaþional

La 27 aprilie 2009, la Sibiu, au avut localegeri pentru preºedintele organizaþiei sindi-cale S.I.P. jud. Sibiu.

Conform Regulamentului privind organi-zarea ºi desfãºurarea Conferinþei Judeþene deAlegeri a S.I.P. jud. Sibiu, ºedinþa a fost legalconstituitã prin prezenþa a 232 de delegaþi cudrept de vot din 247 convocaþi, aspect verificatîn prezenþa notarului. S-a prezentat ordinea dezi din care menþionãm: prezentarea raportuluide activitate al Biroului Executiv S.I.P. jud.

Sibiu ºi aprobarea proiectului de statut al S.I.P.jud. Sibiu.

La deschiderea Conferinþei Judeþene de Ale-geri a S.I.P. jud. Sibiu au luat cuvântul preºe-dinte TEODOR FÎRÞONEA, MARIUS VIN-CERZAN – preºedinte CARTEL „ALFA“ FilialaSibiu; CONSTANTIN DINCÃ – inspector ºcolarla I.S.J. Sibiu; SORIN VOLOSCIUC – directorLiceul Energetic Sibiu; CÎRSTEA SEBASTIAN –director la Grup ªcolar „CAROL I“ Sibiu;VULCU ALEXANDRU – director adjunct la

Grup ªcolar „CAROL I“ Sibiu; VASILE MÃRGÃ-RITA – director adjunct la Grup ªcolar „CAROLI“ Sibiu; MARIA ALECUªAN – consilier înConsiliul Local Mediaº; HORHOI LIDIA –director la ªcoala cu cls.I-VIII Blãjel; DORINMARCU – director la ªcoala cu cls.I-VIII Laslea;MARGARETA VECERZAN – director adjunct laColegiul Tehnic „A.T. LAURIAN“ Agnita;LÃSTUN BOGDANA – director la ªcoala cu cls.I-VIII Iacobeni; DANIELA ROªCA – director laGrup ªcolar „G. Bariþiu“ Sibiu; STELA PREDA –director la Grãdiniþa „Dumbrava Minunatã“Mediaº; EUGEN MOISE director la ªcoala cucls. I-VIII Alma; OLIMPIU ONEÞ director laªcoala cu cls. I-VIII Hoghilag; EUGEN CRIS-TEA – director adjunct la Grup ªcolar Mîrºa;ANCA MUNTEANU – avocat.

A urmat o prezentare a dnei avocat AncaMunteanu, referitoare la activitatea juridicã aproceselor înaintate de S.I.P. privind: deschide-rea a 64 de acþiuni privind aplicarea L.221/2008,actualmente suspendate; a acþiunii privindacordarea primelor de pensionare; a acþiuniiprivind recuperarea primelor de naºtere; proce-sul privind majorarea cu 10% la gr. did. I; pro-cesul privind majorarea cu 15% la bibliotecari;procesul privind salariul minim.

Dupã cuvântul invitaþilor ºi citirea rapoar-telor de activitate au început procedurile de votale statutului, alegerea preºedintelui S.I.P. jud.Sibiu ºi a Biroului Excutiv al S.I.P.jud. Sibiu.

La funcþia de preºedinte al S.I.P. jud. Sibiua candidat dl Teodor Fîrþonea, câºtigând cu 265

de voturi „pentru“ ºi 2 abþineri, iar echipa pro-pusã a primit unanimitate de voturi, 267. Deasemenea ºi Statutul S.I.P. jud.Sibiu ºi a fostvotat în unanimitate. Planul managerial al dluiFîrþonea propune o viziune asupra imaginii in-terne si externe a S.I.P. jud. Sibiu, reprezentândaspiraþiile echipei de conducere prin propune-rea a 12 obiective, dintre care menþionãm: dez-voltarea S.I.P. jud. Sibiu ca organizaþie sindicalãprofesionistã; dezvoltarea unei reale culturiorganizationale; promovarea S.I.P. jud. Sibiu camembru activ al comunitãþii preuniversitare;consolidarea relaþiilor cu partenerii sociali; pro-fesionalizarea liderilor de sindicat; elaborareaunui program care vizeazã noi parteneriate pebaza CCM unic.

Noul Birou Executiv al S.I.P. jud. Sibiu esteformat din: STANCU GHE. LEONARD - vice-preºedinte; ANTINIE MARIOARA - membru;BALTEª MIHAELA - membru; BELEI MIRE-LA - membru; FIRU ªTEFAN - membru; LUPUIOAN - membru; ROGOZAN EMIL - membru,fiind completat cu liderii filialelor MediaºAgnita, ºi Cisnãdie dupã cum urmeazã: TIRI-TEU VASILE - vicepreºedinte, VECERZANFLORIN - membru, CHIª RODICA - membru.

Pe parcursul Conferinþei de Alegeri a avutloc Tombola C.A.R. – S.I.P. Sibiu, unde s-auacordat câºtiguri în valoare de 15.300 lei.

Felicitãri domnului preºedinte TEODORFÎRÞONEA, echipei B. Ex S.I.P. jud. Sibiu ºicâºtigãtorilor la Tombola C.A.R.-S.I.P. Sibiu.

�� II UU LL II AA DD ÃÃ NN II LL ÃÃ

ªCOALAromâneascq sindicate 15

mai 2009

Alegeri la S.I.P. judeþul SibiuAlegeri la S.I.P. judeþul SibiuAlegeri la S.I.P. judeþul SibiuAlegeri la S.I.P. judeþul SibiuAlegeri la S.I.P. judeþul Sibiu

TTeeooddoorr FFîîrrþþoonneeaa

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. De aceea, avem un departament numit FEN-Plus, prin care asigurãm cele mai bune ofertepentru membrii de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem deînvãþãmânt performant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Carduri ºi credite preferenþiale

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Bilete de odihnã ºi tratament acordate prin Ministerul Muncii

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Cãtãlin CROITORU – Preºedinte fondator

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinte executiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executiv departamentpreuniversitar

Ioan Leon NAROªI – preºedinte executiv departament funcþionari publici si personalcontractual

Constantin CIOSU – Secretar general

DDEEPPAARRTTAAMMEENNTTEE::

Departamentul Învãþãmânt universitar Departamente învãþãmânt preuniversitar:

�� Învãþãmânt preºcolar ºi primar

�� Învãþãmânt gimnazial

�� Învãþãmânt liceal ºi postliceal

�� Învãþãmânt tehnic

�� Învãþãmânt special ºi protecþia copilului

�� Învãþãmânt vocaþional ºi de artã Departamentul funcþionari publici ºi personal contractualDepartamentul FEN-PLUSDepartamentul JuridicDepartamentul Comunicare Departament Dezvoltare-Promovare instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500). CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte fondator, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi, secretarul general ºi secretari executivi.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400 sau 00773311..888800..220099, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!

Documents

PAG. 2 Fantoma lui Caragiale bântuie Ministerul Educaþiei ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/45.pdfFantoma lui Caragiale bântuie Ministerul Educaþiei ªCOALA Singura revistã care