92
PROGRAM DE EXECUTIE DE DETALIU DESCRIEREA SUCCESIVA A EXECUTIEI PENTRU PRINCIPALELE CATEGORII DE LUCRARI PREAMBUL Prezentul proiect de lucrari, are un specific aparte, dat de destinatia caracteristica de scoala a acestor constructii atat existente cat si viitoare. Din acest motiv, executarea lucrarilor de constructii, (reabilitare cladiri existente si executie cladiri noi) se va face in cea mai mare parte de timp fara intreruperea activitatilor scolare. De comun acord cu conducerea institutiei scolare, respectiv beneficiarul, se vor stabilii predarile de amplasamente de lucru si organizarea spatiilor avandu-se in vedere urmatoarele aspecte: Activitatea scolara si lucrarile de constructii sa poata sa se desfasoare concomitent in spatii si pe zone diferite. Predarea amplasamentelor de lucru sa permita suficient timp de executie lucrarilor de constructii, astfel incat lucrarile programate sa se poata incadra in graficul de lucrari stabilit. Căile de circulaţie adiacente, trebuie să rămână libere pentru a exista o fluenţă în circulaţia perimetrală, atât a persoanelor cât şi a autovehiculelor. Accesul si deplasarea copiilor, respectiv a profesorilor si parintilor in scoala, sa fie delimitat si asigurat corespunzator, pentru a se evita orice Page 1 of 92

X_PROPUNERE TEHNICA-A)Metodologia de Realizare

Embed Size (px)

Citation preview

PROGRAM DE EXECUTIE DE DETALIUDESCRIEREA SUCCESIVA A EXECUTIEI PENTRU PRINCIPALELE CATEGORII DE LUCRARI

PREAMBULPrezentul proiect de lucrari, are un specific aparte, dat de destinatia caracteristica de scoala a acestor constructii atat existente cat si viitoare.Din acest motiv, executarea lucrarilor de constructii, (reabilitare cladiri existente si executie cladiri noi) se va face in cea mai mare parte de timp fara intreruperea activitatilor scolare. De comun acord cu conducerea institutiei scolare, respectiv beneficiarul, se vor stabilii predarile de amplasamente de lucru si organizarea spatiilor avandu-se in vedere urmatoarele aspecte: Activitatea scolara si lucrarile de constructii sa poata sa se desfasoare concomitent in spatii si pe zone diferite. Predarea amplasamentelor de lucru sa permita suficient timp de executie lucrarilor de constructii, astfel incat lucrarile programate sa se poata incadra in graficul de lucrari stabilit. Cile de circulaie adiacente, trebuie s rmn libere pentru a exista o fluen n circulaia perimetral, att a persoanelor ct i a autovehiculelor. Accesul si deplasarea copiilor, respectiv a profesorilor si parintilor in scoala, sa fie delimitat si asigurat corespunzator, pentru a se evita orice risc de accidente. antierul va fi mprejmuit cu garduri din panouri provizorii si plase de protectie care s prentmpine ptrunderea altor persoane pe antier. Accesul n antier va fi controlat. La ieirea din antier se va prevedea un punct de splare a utilajelor care prsesc perimetrul antierului. Se vor lua toate msurile de prentmpinare a polurii aerului, apei, solului n timpul lucrrilor de execuie. Se vor lua masuri de diminuare a poluarii fonice, prin prin amplasarea de bariere fonice. Desfasurarea activitatilor de constructii ( in special a ceelor de demolare) se va face sub stricta supraveghere a conducatorilor locurilor de munca.

DATE GENERALE PRIVIND OBIECTUL PROIECTULUIDenumirea obiectului de investitii :Consolidare , modernizare, reabilitare, supraetajare si extindere cladire scoala generala existent , amenajari exterioare si imprejmuire teren.Lucrarile obiectivului Consolidare , modernizare, reabilitare, supraetajare si extindere cladire scoala generala existent , amenajari exterioare si imprejmuire teren. sunt amplasate in localitatea Voluntari , judetul Ilfov.Regimul juridic: Terenul din orasul Voluntari este domneiul public al comunei Volutari conform Hotararii de Guvern nr 930/2002 si modificata prin H.C.L. nr 21/27.09.2000.Terenul are o suprafata totala de 1900 mp , situate in intravilanul orasului Voluntari si este in administrarea Consiliului Local al Orasului Voluntari.

PROGRAM DE EXECUTIE DE DETALIU

Lucrarile de interventie vor fi descrise in 4 capitole de proiectare , dupa cum urmeaza: Arhitectura, Structura, Instalatii , Amenajari exetrioare si peisagistica.Arhitectura:Lucrarile de proiectare pentru capitolul Arhitectura sunt urmatoarele :- supraetajarea cladirii existente pentru marirea capacitatii scolii.- modernizarea cladirii existente prin schimbarea finisajelor interioare si exetrioare- reabilitarea termica a cladirii existente prin aplicarea unui termosistem realizat din polistiren expandat cu grosimea de 12 cm si schimbarea tamplariei exterioare.- aplicarea unui termosistem realizat din polistiren expandat cu grosimea 12 cm pentru etajul 1- recompartimentare cladire existent.Structura de rezistenta :Lucrarile de proiectare pentru capitolul Structura de rezistenta sunt urmatoarele :- consolidarea fundatiilor prin subzidiri in ploturi realizate din beton simplu- realizarea unui sistem constructive de tip cadre prin realizarea unui sistem de stalpi si grinzi din beton armat pentru parter si etaj- reabilitarea placii de beton armat de peste parter- supraetajarea cladirii existente folosind un sistem constructiv de cadre realizat din stalpi si grinzi din beton armat- inchideri exterioare din zidarie de caramida termoeficienta- acoperis realizat din sarpanta de lemn , termoizolatie si hidroizolatie , tabla faltuita.Instlatii electrice, sanitare si termice/HVAC:Lucrarile de proiectare pentru capitolul Instalatii electrice , sanitare si termice/HVAC sunt urmatoarele :- schimbare instalatiilor electrice in cladirea existenta si adaugarea de instalatii electrice curenti slabi.- schimbare instalatii sanitare pentru corpul existent si retea noua pentru extindere si supraetajare- schimbare instalatii termice pentru corpul existent si retea noua pentru extindere si supraetajare.Amenajari exterioare si peisagistica:Lucrarile de proiectare pentru capitolul Amenajari exterioare si peisagistica sunt urmatoarele :- modernizarea terenului de sport din incinta scolii - amenajrarea unei zone cu alei noi- refacerea trotuarelor de garda ale caldirii- igienizarea si replantarea zonelor verzi.

Structura va fi realizata din: fundatii beton, cadre de beton armat, inchideri de zidarie eficienta, plansee beton armat.Finisajele vor avea in vedere urmatoarele aspecte:Pardoselile din holurile de acces, coridoare, grupuri sanitare vor fi realizate din gresie antiderapanta, iar in dormitoare pardoseala va fi din parchet. In spatiile umede (grupuri sanitare) peretii vor fi placati cu faianta, in restul spatiilor vor fi aplicate vopsitorii lavabile.

Structura va fi realizata din: fundatii beton, cadre de beton armat, inchideri de zidarie eficienta, plansee beton armat.Finisajele vor avea in vedere urmatoarele aspecte:Pardoselile din holurile de acces, coridoare, grupuri sanitare, camere tehnice, vestiare si dusuri vor fi realizate din gresie antiderapanta, iar in salile de sport pardoseala va fi din parhet. In spatiile umede peretii vor fi placati cu faianta, in restul spatiilor vor fi aplicate vopsitorii lavabile.

Lucrrile de execuie ale prezentului proiect constau din:1. Lucrari de contructii noi i de reabilitare a cladiriilor existente, unde vor fi efectuate in principal:

a.Lucrri de extindere - Se propune o mansardare a structurii parter existente. Supraetajarea se va face pe intraga suprafaa a construciei. Regimul de inaltime a construciei va fi de P+E+M. Cladirea isi va pastra forma in plan.Se recompartimenteaza spaiul interior de pe parter demolandu-se peretele logitudinal din axul 2 si toti pereii interiori din corpul B. In vederea realizarii unui sistem de corect de preluare a forelor seismica se propune realizarea de cadre spaiale pe ambele direcii.b.Lucrri de arhitectura, reabilitare termic si modernizare a corpului de cldire existent plus extindere, ce presupun modernizarea reelelor de utiliti (instalaiile termice, electrice, sanitare, de ap i canalizare), a finisajelor interioare i exterioare, crearea de faciliti speciale pentru persoanele cu dizabiliti, modernizare grupuri sanitare, etc, coform planurilor de arhitectura si instalatii electrice, sanitare si termice, ale prezentului proiect;

2. Lucrari de execuie reele exterioare.

1. Lucrri de executie retele de alimentare cu apa potabila.2. Lucrari de executie a retelelor de canalizarae menajera si pluviala.3. Lucrari de executie a retelelor de instalatii electrice de iluminat incinta.

3. Lucrari de execuie amenajri exterioare

1. Lucrri de mprejmuire a terenului2. Lucrri de amenajare a terenulu de sport din curtea scolii 3. Lucrri de amenajare a aleilor si a spa sptiilor verzi

A. Fazele de realizarea a obiectivului de investitii sunt:

1. Realizarea organizarii de santier prin:

Realizarea imprejmuirii santierului, Delimitarea cailor de acces pentru elevi si personalul ce deserveste institutia de invatamant Delimitarea stricta a cailor de acces a persoanelor, masinilor si utilajelor in incinta santierului, Delimitarea spatiilor de depozitare a materialelor, a deseurilor si molozului rezultat in urma dezechiparii cladirilor existente. Realizarea bransamentelor de santier pentru apa si energie electrica. Amplasarea containerelor pentru birouri, vestiare, magazii, etc, precum si a WC-urilor ecologice.

2. Dezechiparea cladirilor existentesi demolarea propiu-zisa:

Desfacerea si izolarea bransamentelor electrice(in vederea evitarii accidentelor), demontarea corpurilor de iluminat si a aparatejului, Desfacerea si blindarea circuitelor de alimentare cu apa din incinta cladirii, demontarea obiectelor sanitare si curatirea zonei. Desfacerea si demontarea instalatiei existente de incalzire Demontarea usilor din lemn Desfacerea pardoselilor din lemn sau ciment Desfacerea placajelor de faianta Desfacerea tencuielilor degradate, (acolo unde este necesar) interioare si exterioare, curatarea zidariei in vederea evidentierii eventualelor fisuri sau crapaturi existente. Desfacerea invelitorilor, burlanelor, jgheaburilor, a sarpantei.

3. Executarea lucrarilor de extindere pe orizontala si verticala, a structurii, unde se au in vedere urmatoarele etape de realizare:

Trasarea si balizarea axelor. Executarea sapaturii pentru grinzile de fundare . Turnarea stratului de beton de egalizare. Executarea armaturii de fundatii, mustati de stalpi si a armaturii pentru grinzile de fundare si pozitionarea ei conform proiectului. Cofrarea fundatiilor si a grinzilor de fundare Turnarea betonului Decofrarea fundatiilor si grinzilor de fundare Armarea stalpilor Cofrarea stalpilor Turnarea betonului Decofrarea stalpilor Executarea zidariei din BCA Executarea planseelor de beton armat Executarea structurii de mansarda si a acoperisului

4. Executarea lucrarilor de hidroizolatie si termoizolatie a fundatiei.

Curatarea si amorsarea suprafetei in vederea executarii hidroizolatiei Executarea hidroizolatiei Executarea termoizolatiei exterioare cu polistiren extrudat. Executarea protectiei hidrizolatiei cu tefond

5. Executarea lucrarilor de terasamente si executia pardoselii din beton

Executarea umpluturilor compactate pe zona grinzilor de fundare atat la exterior cat si la interiorul cladirii. Asternerea stratului de pietris pt ruperea capilaritatii. Asternerea stratului de izolatie din BCA Executarea pardoselii de beton slab armate cu grosimea de 10 cm.

6. Lucrri de arhitectura, reabilitare termic si modernizare

a) Lucrari de executie la invelitoare

Invelirea sarpantei cu astereala Montarea foliei hidroizolante Montarea sistemului de sipci longitudinale si transversale. Montarea sageacului si a paziei Montarea invelitorii din tigla metalica Montarea jgheaburilor de tabla Montarea parazapezilor

b) Lucrari interioare de arhitectura.

Controlul suprafetelor ce urmeaza a fi tencuite. Pentru zonele de reabilitare se va avea in vedere refacerea tencuielilor degradate si a gletului, (acolo unde este cazul) Executarea lucrarilor ce ar putea provoca deteriorarea tencuielilor sau a sapei. Din aceasta faza, anumite lucrari vor fi executate in paralel. Se vor avea in vedere inceperea lucrarilor de instalatii electrice, sanitare si termice ale caror trasee vor fi inglobate in tencuiala sau sapa. Se vor monta tuburile pentru conductorii electrici, tevile de alimentare cu apa sau scurgeri si sifoanele de pardoseala, se vor executa strapungeri si se vor monta tuburilor de protectie metalice, prin care vor trece conductele pentru traseele de instalatii termice . Executarea tencuielilor cu mortar de var ciment M50T (amorsare executarea grundului, executarea tinciului) Executarea peretilor despartitori din gips carton si mastilor din gips carton Executarea tavanelor suspendate si a tavanelor casetate (dupa ce in prealabil au fost montate traseele electrice si cele de ventilatii(acolo unde este cazul) Executarea sapelor pentru aducerea la nivel a pardoselii. (se va avea grija ca traseele de instalatii ce trec prin pardoseala sa fie montate corespunzator si probate) Hidroizolarea pardoselii la grupurile sanitare, dusuri, bai. Montarea confectiilor metalice aparente grilaje balustrazi etc, inclusiv montarea mainii curente. Montarea ferestrelor si intoarcerea glafurilor interioare. Executarea gletului de ipsos prin aplicarea a doua straturi (glet de baza si glet de finisaj), slefuirea suprafetelor si amorsarea lor. Executarea pardoselilor din placi de gresie si plinte din gresie (acolo unde este cazul) Executarea placajelor de faianta. Executarea pardoselilor din fibrolemn melaminat inclusiv montarea plintelor Montarea usilor interioare din tamplarie de lemn Montarea usilor de acces in cladire Montarea glafurilor interioare Executarea vopsitoriilor cu vopsea lavabila de interior

c) Lucrari exterioare de arhitectura

Montarea profilului de baza Inglobarea elementelor metalice diverse, necesare pentru prinderea burlanelor, sistemelor portdrapel, etc. Executarea termosistemului si intoarcerea glafurilor exterioare la ferestre prin (lipirea placilor de polistiren, dibluirea acestora,executarea masei de spaclu si inglobarea plasei de fibra de sticla, driscuirea tencuielii). Vopsitorii pe tamplarie din lemn (sageac, pazii, etc) Executarea vopsitoriilor decorative in relief Montarea glafurilor exterioare Montarea burlanelor din tabla. Montarea balustrazilor la scarile si rampele de acces. Placarea treptelor si contra treptelor scarilor de acces, precum si a rampelor pentru ersoanele cu handicap, cu gresie antiderapanta.

7. Lucrari de instalatii electrice, sanitare si termice

a) Lucrari de instalatii electrice

Stabilirea traseelor de cabluri prinstabilirea pozitiei tablourilor electrice, a dozelor de tragere si legatura, a corpurilor de iluminat, a aparatajului(prize, intrerupatoare, comutatoare, etc). Montarea tubulaturii pentru traseele de cabluri. Montarea dozelor de tragere si legatura Montarea dozelor de aparataj Montarea tablourilor electrice. Executarea circuitelor pentru legarea la pamant a tablourilor electrice si a echipamentelor de forta. Montarea cablurilor electrice si a conductorilor Efectuarea legaturilor in doze Verificarea continuitatii conductorilor si marcarea lor ca faza, nul, si protectie. Cositorirea conductorilor Montarea aparatajului (intrerupatoare, comutatoare, prize, etc) Montarea corpurilor de iluminat Efectuarea legaturilor la tablourile electrice Executarea instalatiei de paratraznet Bransarea TGD la BMPT Efectuarea probelor PRAM

b) Lucrari de instalatii sanitare

Montarea instalatiei interioare de canalizare menajera, pozitionarea si montarea sifoanelor de pardiseala, efectuarea probei de etansare. Stabilirea traseelor de alimentare cu apa rece si calda, montarea instalatiei, montarea armaturilor si efectuarea probei de presiune. Spalarea instalatiei Montarea obiectelor sanitare.

c) Lucrari de instalatii termice

Trasarea si montarea circuitelor de alimentare a traseelor termice. Procurare, echipare si montare centrala termica Efectuarea probei de presiune la rece Montarea corpurilor de incalzit Montarea instalatiei de panouri solare Efectuarea probelor de functionare a centralei termice si ISCIR-izarea echipamentelor.

8. Lucrari de amenajare si de imprejmuire a terenului de sport

Indepartarea stratului vegetal Trasarea terenului de sport si a fundatiilor stalpilor gardului. Efectuarea sapaturilor Montarea armaturii pentru fundatii Inglobarea confectiilor metalice si a stalpilor pentru imprejmuire Turnatrea betonului in fundatii Asternerea si compactarea stratului de balast Asternerea foliei PVC Armarea cu plase sudate Turnare de beton armat, elicopterizat Executarea confectiei metalice pentru imprejmuire si montarea plasei metalice, si a prtilor de acces Amorsarea suprafetei Executarea stratului de mixtura cauciucata.

9. Lucrari de executie retele exterioare.

Lucrari de executie a retelelor de alimentare cu apa potabila si a retelelor de canalizare menajera si pluviala. Trasarea retelelor de alimentare cu apa potabila, a retelelor de canalizare menajera si pluviala, si stabilirea pozitiei caminelor de canalizare si a caminului de vane Efectuarea sapaturii mecanizate si manuale pentru montarea conductelor si a caminelor Asternerea unui pat de nisip si pozarea conductelor la cotele indicate in proiect Efectuarea probei de etanseitate. Executarea caminelor de canalizare din tuburi de beton si fasonarea chiunetelor, montarea scarilor de acces, montarea capacelor. Executarea caminului de vane si bransament Lucrari de executie a retelei electrice exterioare si a iluminatului exterior Trasarea retelei de cabluri electrice si stabilirea pozitiei stalpilor de iluminat Efectuarea sapaturilor Asternerea patului de nisip si pozitionarea cablurilor electrice efectuarea umpluturii compactate si pozitionarea benzii de avertizare Montarea armaturilor si a confectiilor metalice si a conductelor de trecere Cofrarea fundatiilor de stalpi Turnarea betonului Fixarea stalpilor si bransarea, verificarea legaturilor si punerea sub tensiune

10. Executarea lucrarilor de amenajare gard imprejmuiri, parcari, alei betonate si a spatiilor verzi

Trasarea imprejmuirilor, a aleilor betonate , a parcarilor si a spatiilor verzi Efectuarea sapaturilor pentru realizarea gardului Executarea armaturilor fasonate si montarea lor Executarea cofrajului Turnarea betonului. Montarea confectiilor metalice Efectuarea umpluturilor compactate. Executarea sapaturilor pentru realizarea parcarilor si a aleilor Asternerea stratului de balast compactat. Montarea bordurilor Turnarea betonului pe alei Vopsirea imprejmuirilor Degajarea spatiului verde de deseuri si gunoaie, Asternerea pamantului vegetal si pregatirea pamantului in vedetrea insamantarii gazonului. Insamantarea gazonului si stropirea repetata cu apa

DESCRIEREA SUCCESIVA A EXECUTIEI PENTRU PRINCIPALELE CATEGORII DE LUCRARI

I. Lucrari de infrastructura si suprastructuraA) Lucrari de terasamenteSe vor executa dupa normativul privind Executarea lucrarilor de terasamente, pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale - indicativ C 169-88, si constau in:a. lucrari pregatitoare - inlaturarea stratului vegetal;b. trasarea pe teren - marcarea fiecarei constructii dupa planul de trasare dat de proiectant;c. executarea sapaturilor si sprijinirilor (dupa caz) saparea manuala in santuri cu sprijiniri ale fundatiilor (dupa caz). Saparea si finisarea stratului de fundare se va face imediat inainte de inceperea executiei fundatiei.d. executarea umpluturilor si compactarea facandu-se manual sau cu maiul mecanic, de regula cu pamantul rezultat din lucrarile de sapaturi;e. daca executarea lucrarilor de sapatura, terasamentele, se fac pe timp friguros, se va respecta Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii - indicativ C 16-1984;f. receptionarea lucrarilor de terasamente - conform prevederilor Instructiunilor pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente si a Normativului C 56-1985;g. Masuri de tehnica securitatii muncii la lucrarile de sapaturi cu respectarea Normelor republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii nr. 34/1975 si 60/1975 si a normelor de protectie a muncii in activitatea de constructii montaj aprobate de M.C. Ind. cu Ordinul nr. 1233/F- 1980, reactualizate prin Legea 90/1996 si normele specifice de protectia muncii, editia 1995;h. Masuri de paza contra incendiilor, privind interzicerea focului in sapaturile cu peretii sprijiniti, cat si prin prevenirea si stingerea incendiilor cu respectarea normelor in vigoare P. 118/99.

B) Executia Fundatiilor Executarea si receptionarea lucrarilor de fundatii directe se face potrivit normativului C 169-1988.Inaintea inceperii executiei lucrarilor fundatiei, trebuie sa fie terminate lucrarile pregatitoare si anume:- trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor;- spargerea locala a fundatiilor existente, conform detaliilor din proiect, si protejarea instalatiilor existente in pamant;- coborarea nivelului apelor freatice, daca este cazul, cu epuismente, pentru a permite executarea fundatiei in uscat;- asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiei;- verificarea axelor fundatiilor;- verificarea situatiei gasite in teren si compararea ei cu cea prezenta in proiect din punct de vedere al calitatii terenului, dimensiunilor, pozitiilor, in limita tolerantelor prescrise;- incheierea procesului verbal de receptie a terenului de fundare in prezenta specialistului geotehnician.

In cazul in care caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare, masurile ce urmeaza a se lua, se stabilesc impreuna cu proiectantul si se transmit prin dispozitie de santier.

Trasarea lucrarilor de fundatii face parte din trasarea lucrarilor de detaliu si anume:- fixarea in plan a axelor fundatiilor de beton, abaterea admisa fiind de 10 mm;- abaterea admisa pe verticala la pozitionarea fundatiilor fata de cota de nivel se admite maxim 10 mm;

La executarea fundatiilor trebuie avute in vedere urmatoarele:- materialele folosite trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor, standardelor si normele de fabricatie in vigoare;

Conducerea societatii este obligata sa elaboreze instructiuni speciale de tehnica securitatii muncii pentru lucrul cu fiecare nou tip de utilaj introdus pe santier, precum si pentru diferitele operatiuni care se efectueaza la lucrarile de fundatii, ce nu sunt prevazute in normele in vigoare folosind in acest scop fisele tehnologice existente sau cartea tehnica a utilajului respectiv.

C) Executarea lucrarilor de beton armat

Avand in vedere clasa de importanta ceruta constructiei ,se impun anumite exigente privind calitatea materialelor ce intra in compozitia betonului , calitatea betonului realizat, modul de punere in opera si de urmarire a lucrarilor.Se vor utiliza numai betoane preparate in statii autorizate de preparare a betonuluiStandarde si normative StandardeSTAS 709-84 pentru betoane si mortare;STAS 388-80 lianti hidraulici,ciment Portland;STAS 1667-76 agregate natural grele,pentru betoane cu lianti minerali;STAS 10107/0-90 calculul si alcatuirea elementelor din beton,beton armat si beton precomprimat;STAS 8600-79 constructii civile,industriale si agricole,tolerante si ansambluri in constructii ,sistem de tolerante;STAS 10265/1-84 tolerante in constructii,tolerantele la suprafetele de beton armat;STAS 12400/1-85 constructii civile si industriale,performante in constructii , notiuni si principii generale.NormativeNE 012 99- Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.Materiale utilizate-betoaneLaboratorul constructorului va tine evidenta verificarii calitatii betoanelor astfel:Intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate si buletinele de incercari emise de furnizor.Compozitia betonului

Pentru fiecare marca de beton se va intocmi un program de incercari care va lua in considerare urmatoarele:-asigurarea lucrabilitatii impuse si stabilirea cantitatii necesare de apa de amestecare;-incadrarea granulozitatii agregatului total de preferinta in jumatatea inferioara a domeniului precizat,in tabelul 3 si definivarea domeniului adoptat;-adoptarea dozajului optim de ciment;-urmarirea evolutiei rezistentelor in primele 7 zile de intarire;-obtinerea unei rezistente medii la varsta de 28 de zile care sa depaseasca marca cu 10-15%.Pentru toate marcile de betoane, in functie de caracteristicile sorturilor de agregate din depozitul de consum al statiei, personalul laboratorului va adopta compozitia de baza si va emite reteta de preparare.

Prepararea betonului

Statia de betoane trebuie sa fie atestata conform normativului, executantul este obligat sa ia masurile de realizare a conditiilor necesare acestui scop. Dozarea materialelor component ale betonului se va face gravimetric, admitandu-se urmatoarele abateri:-ciment 1%;-agregate,dozate individual 2%;-agregate,dozate cumulat 1%;-apa 1%;-aditiv 0.1litru/litru.Se va verifica saptamanal ori de cate ori se va considera necesar,functionarea corecta a mijloacelor de dozare,folosindu-se greutati pana la cel putin 200 kg (de exemplu 8 greutati a 25 kg fiecare).Este interzisa prepararea betonului in instalatii care nu asigura respectarea abaterilor prevazute.Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzatoare care sa permita o masurare cat mai exacta a cantitatii. Ordinea introducerii a materialelor componente in betoniera se va face conform cartii tehnice a utilajului respective.In perioada de timp friguros executantul trebuie sa ia toate masurile astfel incat temperature betonului proaspat sa nu fie mai mica de 7 C. Aceste masuri vor include indepartarea ghetii si al bulgarilor de agregate inghetate ,acoperirea agregatelor cu prelate si incalzirea lor cu abur sau cu aer cald circulant pri registre de tevi,utilizarea apei calde,etc. Agregatele nu vor fi incalzite la temperature mai mari de 30C. Daca la prepararea betoanelor se utilizeaza apa calda cu temperatura mai mare de 40C se va adauga si cimentul. In perioada de timp calduros (temperaturi mai mari de 25C) daca se executa elemente cu grosimi mai mari de 1.00 m, executantul va lua toate masurile necesare producerii betonului sub temperatura maxima admisa de 25C.

Transportul betonului

Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere in lucrare se va face cu autoagitatoarele. Transportul local al betonului se va face cu pompa,bena,skipuri,tomberoane,etc. Fiecare transport de beton va fi insotit de bon(fisa) de transport(livrare) in care vor fi mentionate:-numarul bonului si data intocmirii;-statia la care sa preparat betonul;-tipul de beton si volumul;-ora si minutul amestecului cimentului in apa a primei sarje descarcate in autoagitator;-ora inceperii si terminarii descarcarii in santier.Datele referitoare la statia de betoane vor fi completate de seful statiei,iar actele din santier vor fi completate de maistrul lucrarii. Bonul de transport se va intocmi in dublu exemplar,un exemplar ramane la santier ,iar celalalt se va intoarce la statie. Durata de transport se va considera de la momentul plecarii din statie pana la sosirea pe santier si nu va depasi 45 de minute. La intreruperea lucrului ,mijloacele de transport si cele de preparare vor fi spalate cu jet de apa. Se interzice cu desavarsire introducerea autoagregatelor la incarcat inainte de golirea complete a apei din toba autoagitatorului. Controlul calitatii betonului

Reguli care trebuie respectate in cadrul activitatii de control a calitatii betoanelor,sunt precizate in anexele la NE 012-99 astfel:verificari si determinari la aprovizionarea materialelor;verificari si determinari de la laborator pe parcursul prepararii si livrarii betonului;verificari si determinari de la laborator pentru adaptarea compozitiei betonului;Rezultatele incercarii efectuate pe serii de cate 3 epruvete,la varsta de 28 de zile trebuie sa satisfaca conditiile de la punctele urmatoare. Conform metodologiei descrisa in Normativul NE 012-99 laboratorul statiei de betoane se va intocmi o sinteza a rezultatelor inregistrate pe probe de beton,de clasa mai mare sau egala cu C12/15 (marca B200) incercate in cursul fiecarui trimestru. Rezultatele incercarilor efectuate pe probele recoltate la santier trebuie sa respecte conditiile impuse de Normativul NE 012-99. Pentru stabilirea operativa a realizarii clasei betonului pus in opera,ca prim indiciu se va satisface conditia ca oricare rezultat al incercarii la rezistenta pe cub sa fie cel putin egala cu rezistenta minima admisibila.

Punerea in opera a betonuluiLucrari pregatitoareExecutarea turnarii betoanelor poate sa inceapa daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:Pentru fiecare categorii de elemente (stalpi, plansee, etc) se va elabora de catre constructor fisa tehnologica de betonare care va cuprinde in prealabil prezentata beneficiarului spre acceptare.Fisa tehnologica va cuprinde:-ordinea si ritmul de betonare;-utilajele de transport si punerea in opera a betonului si corelarea acestora cu ritmul de betonare stabilit;-masurile preconizate pentru asigurarea calitatii lucrarilor.Sunt indeplinite masurile pregatitoare,exista materialele necesare,inclusiv piesele ce vor fi inglobate sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare.Exista si sunt instruite formatiile de lucru,in ce priveste tehnologia de executie si masurile de securitate a muncii si prevenirii incendiilor.Au fost receptionate calitativ si au fost incheiate procese vrebale corespunzatoare lucrarilor premergatoare: sapaturi, cofraje, armature, pozitionarea pieselor inglobate, etc. Suprafetele de beton turnate anterior si intarit care vor veni in contact cu betonul proaspat, au fost curatate de pojghita de lapte de ciment si s-au inlaturat zonele insuficient compactate. Nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii nefavorabile (ger,ploaie ambundenta, furtuna).Betonarea va fi supravegheata permanent de catre un inginer numit de conducerea societatii. Acesta va intocmi o fisa de betonare in care se va consemna:-data inceperii si terminarii betonarii;-volumul de beton pus in opera;-indicativele seriilor de probe prelevate;-masuri adoptate in cazul unor dificultati aparute in cursul betonarii (intemperii, intreruperi de betonare, defectiuni ale cofrajelor, etc)

Reguli generale de betonarePunerea in opera a betonului se va face in maximum 1,5 ore din momentul amestecului cimentului cu apa. Inaltimea de cadere libera a betonului sa fie nu mai mare de 1,5 m. Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului.Turnarea noului strat se va face continuu pana la rosturile tehnologice de lucru. Durata maxima a intrerupelor de betonare, pentru care nu este necesara luarea de masuri special la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului. Pentru alte reguli generale se vor respecta cele impuse prin Normativul NE 012-99. In conditiile in care temperatura aerului este mai mica sau egala cu +5C,sau exista posibilitatea ca in interval de 24 de ore sa scada sub limita amintita ,se recomand ca temperatura betonului proaspat sa fie de 1520C.La turnarea betonului pe timp friguros se vor lua masurile necesare pentru curatirea suprafetei de betonare de zapada si ghiata. Este interzisa folosirea clorurii de calciu ca agent de dezghetare. Daca temperatura suprafetei care urmeaza sa fie acoperita cu beton este mai mica de +5C betonarea nu va incepe.

Turnarea betonului pe timp calduros:La turnarea betonului pe timp calduros executantul va lua masurile necesare protejarii corespunzatoare a betonului impotriva efectului evapoparii rapide a apei din beton. Se recomanda betonarea pe timpul noptii daca in cursul zilei se inregistreaza temperaturi mai mari de +25C.Tratarea betonului dupa turnare:Conditii normale de temperatura:-betonul va fi tinut permanent umed timp de minimum 7 zile;-acest lucru se va realize prin stropirea permanenta, fie prin acoperirea cu prelate, rogojini sau panza de sac mentinute permanent umede;-stropirea manuala intermitenta este interzisa.Conditii de timp friguros:-masurile de protectie pe timp friguros se vor lua cand temperatura mediului ambiant (masurata la ora 8 dimineata) este mai mica de 5C.-se vor asigura conditii normale de prize si intarire;-se va asigura o rezistenta suficienta pentru a evita deteriorarea prin actiunea dezghetului si inghetului;-evitarea de fisuri cauzate de contractarea prin racirea brusca a stratului superficial de beton;-protectia se va realize prin acoperirea cu saltelel executate din rogojini cuprinse intre 2 folii de polietilena;-protectia se va mentine pe o durata de minim 7 zile de la turnarea betonului;-in cazul elementelor cu grosime mai mare de 1,0 m inlaturarea protectiei este admisa daca temperature dintre temperature suprafetei betonului sic ea a mediului este mai mica de 12 C.

Compactarea si vibrarea betonului:Compactarea betonului se va face cu vibratoare interne . Se vor crea la interval de minimum 3m a unor spatii libere intre armaturile de pe partea superioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau furtunurilor prin care se descarca betonul . Crearea spatiilor libere necesare patrunderii vibratorului la un interval de maximum 5 ori grosimea elementului.Personalul care efectueaza vibrarea va fi instruit in prealabil pentru a respecta urmatoarele reguli:-introducerea vibratorului se face cat mai vertical fara a atinge armaturile si patrunzand in stratul turnat anterior pe o adancime de 1015 cm;-durata de vibratie pe o pozitie va fi de 10.30 sec aceasta prelungindu-se daca suprafata betonului nu este orizontala sau continua sa degaje bule de aer din masa betonului;-extragerea vibratorului se va face lent pentru a evita formarea de goluri;-pozitia urmatoare a introducerii vibratorului nu va depasi distanta de 1,0 m.

Executarea rosturilor de turnare:Rosturile de betonare vor fi in pozitiile stabilite de proiectant, ele vor fi verticale. Rosturile vor fi realizate folosind tabla expandata. Reluarea betonarii se va face la interval prevazut in proiect si dupa indepartarea laptelui de ciment si a eventualului beton necompactat. In cazul in care este posibil se va extrage tabla expandata montata in rost. Pentru alte reguli privind tratarea rosturilor de turnare se va urmari cele prevazute in normativul 140-86. Decofrarea: Daca prin proiect nu se specifica altfel, termenele pentru decofrare vor fi cele prezentate in tabelul de mai jos:Operatiuni de decofrareTermenul de decofrare in zile ptr.temperatura mediului

+59C+1015C>+15C

Decofrarea partilor laterale432

Decofrarea fetelor interioare ale cofrajelor cu mentinerea popilor de sigurantaPlansee, grinzi cu deschidere de max 6 m1086

Grinzi cu deschidere mai mare de 6 m14128

Indepartarea popilor de sigurantaPlansee, grinzi cu deschidere de max 6 m241812

Grinzi cu deschidere de 6..12 m322416

Temperatura minima pe interval de menetinere a cofrajului, masurata la 8 dimineata.

Abateri, tolerante si defecte admisibile:

Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt aratate in normativul NE012-99.Defectele admisibile privind aspectul si integritatea elementelor de beton armat sunt enumerate in normativul NE012-99.Controlul calitatii lucrarilor de beton armat:

Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton armat, constituie in majoritatea lucrari ascunse, astfel incat verificarea si controlul calitatii acestora trebuie sa fie consemnate in ,,Registrul de procese verbale si lucrari ascunseProcesele verbale de lucrari ascunse vor fi incheiate intre reprezentantii beneficiarului si executantului si vor fi aduse la cunostinta proiectantului.In procesele verbale de lucrari ascunse se vor preciza: elementul sau lucrarea supuse verificarii; verificarile efectuate; constatarile rezultate; acordul pentru trecerea la executarea fazei urmatoare. Daca se constata neconcordante fata de proiect, sau caietul de sarcini, se vor preciza masurile necesare de remediere care vor fi supuse spre acceptarea proiectantului.In cazul in care pe parcursul executiei se constata abateri fata de proiect,caietului de sarcini sau reglementarilor tehnice in vigoare ,reprezentantul beneficiarului va dispune intreruperea executiei lucrarii si va intocmi o ,,nota de constatare intr-un registru special construit. In asemenea conditii reprezentantul va incunostiinta operativ proiectantul care va stabili si consemna masurile ce e impun a fi luate in continuarea executiei lucrarii.Pentru principalele faze de executie reprezentantul beneficiarului va verifica: calitatea lucrarilor de cofraje; calitatea lucrarilor de montare a armaturilor;Inainte de incepere a betonarii se va verifica daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou respective daca: s-a indepartat stratul de lapte de ciment; s-au indepartat zonele de beton necommpactat; suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul vechi si cel nou.Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial prin prelucrarea statistica a rezultatelor incercarilor efectuate pe probele prelevate la statia de betoane.Calitatea betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura, se apreciaza tinanad seama de: constatarile exeminarii vizuale a elementelor in cauza; analiza rezultatelor incercarilor efectuate pe epruvete confectionate in santier;Calitatea betonului pus in opera se considera corespunzatoare daca: nu se constata defecte de turnare sau compactare(goluri, segregari, discontinuitati, etc). rezultatele incercarilor efectuate pe cuburile de proba ce indeplinesc conditiile de NE 012-99.D) Executarea lucrarilor de cofrareCofrajele se vor confectiona din lemn, produse pe baza de lemn sau metal.Materialul utilizat la confectionarea cofrajelor si grosimea acestora trebuie sa asigure realizarea unei suprafete de beton plane, orizontale, verticale sau cu inclinatia prevazuta in proiect.Cofraj ele si sustinerile lor vor fi astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa asigure obtinerea unor elemente cu forma si dimensiunile prevazute in proiect; sub actiunea presiunii betonului proaspat si a incarcarilor ce apar in procesul de exceptie sa nu permita deformari care, sa depaseasca abaterile admise pentru elementele ce se toarna; sa permita o montare si o decofrare cat mai simpla; inaltimea maxima cofrata pentru o etapa de betonare nu trebuie sa depaseasca 2.40 m in cazul peretilor si respectiv 3.00 m in cazul stalpilor.

Standarde si normative de referintaStandardeSTAS 7009-79- Constructii civile, industriale si agricole tolerante si asambluri in constructii, terminologie.STAS 8600-79- - Constructii civile, industriale si agricole tolerante si asambluri in constructii, sistem de tolerante.STAS 10265-75- Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor. Termeni si notuiuni de baza.STAS 10265/1-84- Tolerante in consructii. Tolerante la suprafetele de beton armat.STAS 12400/1-85- Constructii civile si industriale. Performante in constructii. Notiuni si principii generale.STAS 10107/0-90- Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat.NormativeNE 012 99- Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.Se vor avea in vedere si principalele reglementari care completeaza prevederile Normativului NE 012 99.

Conditii de montaj la lucrarile de cofrajeInainte de inceperea montarii cofrajelor pentru stalpi si grinzi se va proceda la: verificarea si receptionarea armaturilor montate; pregatirea rostului de betonare, respectiv a suprafetei de beton vechi care urmeaza sa vina in contact cu betonul nou, prin spituire si suflare cu aer comprimat sau spalare cu jet de apa.Inchiderea cofrajelor pentru stalpi si grinzi se va face cu cel mult 24 de ore inainte de betonare si dupa acceptarea de catre diriginte a modului de pregatire a rostului de betonare.La montarea cofrajelor se vor respecta urmatoarele conditii: pozitionarea in plan conform proiectului; asigurarea orizontalitatii si verticalitatii; -asigurarea respectarii dimensiunilor sectiunilor ce se betoneaza; -asigurarea grosimii prevazute prin proiect a golurilor si pieselor inglobate.

Conditii de exploatare a cofrajelorPe parcursul betonarii se va urmari mentinerea etanseitatii si pozitiei initiale a cofrajelor, intrerupandu-se betonarea si adoptandu-se masuri urgente in cazurile in care acestea se impun. Dupa decofrare, panourile si piesele de sustinere vor fi curatate, indepartandu-se laptele de ciment sau betonul aderent. Se interzice montarea panourilor care reprezinta lapte de ciment sau beton aderent.Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj si obtinerea unor suprafete de beton corespunzatoare, panourile de cofraj vor fi unse in prealabil cu substante de decofrare omologate.

Abateri, tolerante si verificariAbaterile admisibile sunt cele stabilite din NE 012-99.

Controlul si receptia lucrarilor de cofrajeLa terminarea executarii cofrajelor se va verifica: alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire; incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare; dimensiunile in plan si ale sectiunilor transversale; pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementeleor corespunzatoare situate la nivelele inferioare;Inainte de turnarea betonului in cofraje se va verifica: corespondent a cotelor cofrajelor, atat in plan cat si ca nivel cu cele din proiect; orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor; verticalitatea cofrajelor, stalpilor si peretilor; existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor; masuri pentru fixarea cofrajelor de elemente de sustinere; rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, existenta si corecta montare a contravantuirilor pe cele doua directii, corecta rezemare si fixare a sustinerilor, existenta penelor sau altor dispozitive de decofrare, a stalpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc. ; existenta in numar suficient a distantarilor; instalarea conform proiectului a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care servesc pentru crearea de goluri.In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata, rezistenta si stablitatea sustinerilor se vor adopta masurile corespunzatroare.In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate se va proceda la consemnarea eelor constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse.Daca pana la inceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situatia constatata se va proceda la o noua verificare conform prevederilor mentionate si la incheierea altui proces verbal.In cursul operatiunilor de decofrare se vor respecta urmatoarele: -desfasurarea operatiunii va fi supravegheata direct de conducatorul lucrarii; -sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre reazeme; stabilirea pieselor de fixare( piese, vincluri etc.), se va face treptat, fara socuri; -decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor din greutate proprie de catre elementul ce se decofreaza.

E) Executia lucrarilor de armareIn acest caiet de sarcini sunt incluse unele prevederi legate de montarea si urmarirea lucrarilor in scopul realizarii unei calitati a lucrarilor de constructii montaj ce decurg din clasa de importanta a constructiei.Tipurile armaturii folosite conform proiectului pentru realizarea structurii de beton armat a constructiei sunt cele omolegate la noi in tara.

Standarde si normative de referintaStandardeSTAS 4 38/1-80 Otel beton laminat la cald; Marci si conditii generale de calitate;STAS 438/2-80 Sarma trasa pentru beton armat; STAS 438/3-80 Plase sudate pentru beton armat;STAS 7 009-7 9 Constructii civile, industriale si agricole. Tolerante si asamblari in constructii. Terminilogie.STAS 9600-7 9 Constructii civile, industriale si agricole. Tolerante si asamblari in constructii. Sistem de tolerante. STAS 12400/1-85 Costructii civile si individuale. Performante in constructii. Notiuni si principii generale.STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimatNormativeNE 012 99- Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.Se vor avea in vedere si principalele reglementari care completeaza prevederile Normativului NE 012 99.Materiale folositeOtelurile din beton trebuie sa respecte conditiile tehnice prevazute in STAS 438-80.

Aprovizionare si livrareFiecare lot aprovizionat trebuie sa fie insotit de cerificatul de calitate eliberat de producator.La aprovizoinare se va proceda la: constatarea existentei certificatului de calitate; verificarea caracteristicilor mecanice prin probe de laborator pentru indoire le rece; Incercarea la tractiune pentru stabilirea limitei de curgere si rupere

Controlul calitatii armaturilor de otel beton Controlul calitatii armaturilor de otel beton se va face conform prevederilor din NE 012 99 din acest normativ.

Fasonarea barelorFasonarea barelor se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.Etrierii se vor confectiona cu ciocuri la 45 C (135), lungimea acestora pe protiunea dreapta fiind de minimum 10 cm.Se atrage atentia ca potrivit STAS-lui, dimensiunile partiale ale etrierilor sunt pentru partea lor interioara si reprezinta "lumina" intre ramuri.Pentru alte cerinte se vor respecta cele prezentate in Normativul NE 012 99.Montarea armaturilorMontarea armaturilor incepe dupa receptionarea calitativa a cofrajelor.Armaturile vor fi montate in pozitia preavazuta in proiect si detaliile de armare.Meritinerea pozitiei sa fie asigurata in tot timpul turnarii betonului.Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut, se vor utiliza distantieri confectionati din masa plastica sau prisme de mortar prevazute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi se interzice folosirea cupoanelor de otel beton.Daca prin proiect nu se specifica altfel legarea armaturilor se va face cu doua fire de sarma neagra 1,5 mm diametru cel putin, la fiecare a doua incrucisare de bare.Executantul va lua toate masurile necesare amplasarii tuturor pieselor inglobate, in confortmitate cu detaliile din proiectul de executie.La montarea pieselor inglobate, se vor lua masuri pentru fixarea lor astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei corecte in tot timpul turnarii betonului. La montarea pieselor inglobate se vor respecxta tolerantele prevazute in proiect.Pentru alte cerinte se vor aplica cele prevazute in NE 012 99.La rosturile (intreruperile) de turnare ale fundatiilor se va asigura un spor de armare longitudinal astfel incat procentul de armare in sectiune trans versala in care se face int rerupere, sa fie de aproximativ 0,5%, la locul acestora si modul de dispunere a armaturii suplimentare, fiind stabilite la propunerea executantului cu acordul proiectantului.

Tolerante si abateriAbaterile limita admise la fasonarea si montare armaturilor sunt cele indicate prin NE 012-99.

Prevederi constructivePrevederile constructive care trebuie sa fie respectate la armarea elementelor de beton armat sunt cele indicate in NE 012-99.Stratul de acoperire cu betonDaca in proiect nu s-au prevazut alte acoperiri, se vor respecta cele prevazute prin Normativul NE 012-99.Inadirea barelorSe vor respecta prevederile din proiect si din normele care stabilesc asemenea situatii.Referitor la innadirea barelor ce depasesc lungimea de 12,0 m pentru diametre mai mari de 12mm, se precizeaza ca acestea se vor face in sectiuni decalate cu minimum 50 , iar in aceeasi sectiune nu se va innadi decat o singura bara.

Inlocuirea armaturilor prevazute in proiectIn cazul cand nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora, cu acordul proiectantului si cu respectarea regulilor prevazute in Normativul NE 012-99.

Conditii de receptie a armaturilorLa terminarea montarii armaturilor beneficiarul prin reprezentantul sau va verifica: numarul, dimametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii; distantele intre etrieri, diametrul acestora si modul lor fixare; lungimea portiunilor dintre bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior; lungimile de petrecere la innadiri; calitatea sudurilor; numarul si calitatea legaturilor intre bare; dispozitivile de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii; modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton; pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate;F) Executia lucrarilor de zidarieLucrarile de zidarie, dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si a mortarului se vor executa dupa prescriptiile din Codul de proiectare pentru structuri din zidarie CR6-2006.Compozitia mortarului va fi cea aratata in STAS 1030/1985.Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon, pentru zidarie de caramida si blocuri cu goluri verticale si orizontale va fi de 7-8 cm.Caramizile, inainte de punerea in opera, se vor uda bine cu apa, pe timp de arsita, udarea sa fie facuta mai abundent.La zidaria de caramizi pline si cu goluri verticale, rosturi orizontale si verticale vor fi bine umplute cu mortar, dar lasandu-se neumplute pe o adancime de 1 ... 1,5 cm de la fata exterioara a zidului.Orizontalitatea zidurilor de caramizi sau blocurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie; riglele se fixeaza la colturile zidariei.Verificarea orizontalitatii se face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre aceste rigle.La executarea zidariei complexe, in cazul in care armatura stalpisorilor se realizeaza din carcase prefabricate, acestea se vor monta inainte de executarea zidariei, legandu-se de mustatile nivelului inferior.Pe masura executiei zidariei, in rosturile orizontale ale acesteia, se aseaza barele orizontale de legatura cu stalpisorii. Intreruperea zidariei in dreptul stalpilor se face in strepi. Rosturile zidariei in dreptul stalpisorilor se lasa neumplute cu mortar pe o adancime de cca. 2 cm pentru realizarea legaturii cat mai bune cu stalpisorii.Turnarea betonului se face in straturi cu inaltimea de cca. 1,0 m dupa udarea prealabila a zidariei si cofrajului.Indesarea betonului se face cu vergele. Se interzice folosirea in acest scop a vibratoarelor sau baterea cofrajului cu ciocanul.La ziduri cu grosimea de cel putin o caramida, se va zidi deoparte si de alta a golului cate 3 ghermele la fiecare gol de usa si cate doua ghermele de fiecare gol de fereastra. Ghermelele din lemn vor fi impregnate cu carbolineum sau cufundate de 2-3 ori intr-o baie de bitum fierbinte.Obiectele sanitare care se monteaza pe zidarie de caramida sau blocuri cu goluri orizontale, se vor fixa in dibluri de lemn, care se prevad in goluri executate cu ajutorul unor freze sau cu o dalta subtire cu lama de 5 mm bine ascutita.Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie de caramida sunt cele aratate in STAS 10109/1-1982, si in Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente indicativ C 56-1985.La inchiderea fazei de rosu, se fac verificari scriptice si directe, prin sondaj, pe baza carora comisia de receptie incheie un proces verbal in care se consemneaza verificarile efectuate, rezultatele obtinute, posibilitatea continuarii lucrarilor.La executarea lucrarilor pe timp friguros, se vor lua masurile prevazute in Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente indicativ C 16-1984.

G) Executia sarpantei din lemn;Elementele de sarpanta se vor executa din lemn de rasinoase, conform planselor.Materialele puse in opera vor fi verificate calitativ direct prin vizualizare.Se vor verifica planietatea, distanta intre axele elementelor de rezistenta (popi,capriori), ancorarea casoroabei de centura existenta.Nu se admit elemente cu putregai sau gauri de insecte sau cu deviere de fibre de 15cm/m, crapaturi In zonele de Imbinare mai mult de jumatate din lungimea piesei si o adincime de jumatate din diametrul lemnului.Se admit cu noduri sanatoase, concrescute de eel mult 1/3 din diametrul de cimp, in zonele de imbinare noduri cu diametre de eel mult 1/5 din marimea diametrului lemnului, cu conditia ca distanta dintre grupele de noduri sa fie de minim 40 cm, iar suma cumulata a diametrului nodurilor In cadrul unei grupe de noduri sa nu fie mai mare de 1/1 din marimea diametrului lemnului.Pentru elementele din lemn ecarisat nu se admit putregaiuri, gauri de insecte, noduri vitrege(longitudinale) sau crapaturi.In zona de imbinare se admit noduri vicioase de cel mult o bucata pe metru cu diametrul mai mic de 20mm, crapaturi In restul piesei cu adincimi de maxim 1/3 din grosimea piesei si o lungime mai mica de 1/3 din lungimea piesei, devierea fibrei sa nu depaseasca l0cm/m.Se admit noduri sanatoase, concrescute in afara zonei de imbinare cu diametrul de cel mult 7 cm.In zonele de imbinare se admit noduri far a a iesi insa pe muchii si a caror diametru sa nu depaseasca un sfert din latimea corespunzatoare a piesei.Invelitoarea din tabla tip lindab, se va monta pe astereala din scandura de rasinoase, peste care se va monta folie anticondens, verificandu-se in prealabil calitatea materialelor vizual si conform certificat calitate.Se vor respecta prevederile si detaliile date In proiectul tehnic.Prinderea jgheaburilor de invelitoare se face cu cirlige dispuse la 50cm distanta intre ele, prinse direct de astereala.Sortul pentru racordarea invelitorii cu jgheabul, se face tot din tabla tip lindab.Burlanele se monteaza la fata zidurilor exterioare, distantate la 2 cm, utilizind la racordari coturi la 45 si 87 grade. Se vor executa fixari, cu bratara ancorata de zidarie.

H) Lucrari de hidroizolatiiToate materialele si semifabricatele care intra in componenta unor izolatii vor fi introduse in lucrare numai daca, in prealabil: s-a verificat daca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective si prevederilor proiectului; s-a organizat primirea si receptia materialelor si sunt indeplinite conditiile pentru asigurarea pastrarii calitatii si integritatii lor la manipulare, depozitare si conservare a lor; materiale folosite sa fie verificare inainte de punerea in opera, prin masurarea dimensiunilor geometrice, umiditatii, etc., in conformitate cu prevederile din normele tehnice in vigoare.Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care se aplica izolatiile se va face in cadrul verificarii executarii suportului (de exemplu, pereti, sarpante, etc.).Toate verificarile care se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatie, care ulterior se acopera, se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse.La lucrarile de hidroizolatii contra apelor subterane, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2-1988, ale normativului C 112/86, ale cataloagelor de detalii in vigoare si ale proiectului respectiv.

Se vor respecta urmatoarele: coborarea si mentinerea nivelului panzei freatice la minim 30 cm, sub cota inferioara a placii, pe intreaga durata a executiei; suprafata suport sa fie rigida, iar scafele cu muchiile rotunjite cu raza de 5 cm; scafele si muchiile se vor intari cu fasii de panza sau tesaturi; hidroizolatia de la pereti va incepe de la scafe si se va executa complet pe tot parcursul constructiei.

Masuri de paza contra incendiilor si protectia munciiSe vor executa la elementele din lemn vopsitorii cu solutii antifoc.In timpul executiei se vor evita fenomenele de ceata, ploaie, vant de gradul 6,sau ninsoare puternica. Muncitorii pe acoperis vor fi echipati cu centura de siguranta.In exploatare se va urmari: indepartarea depunerilor de zapada, muschi, vegetale, fiind interzise loviturile cu obiecte metalice; curatarea gurilor de scurgere; supravegherea elementelor structurii de rezistenta pentru a nu permite sau pentru a remedia degradarile sau deformatiile, care ar conduce la deteriorarea invelitoriiTransportul materialelor se va face cu mijloace acoperite, iar depozitarea in Incaperi protejate de ploaie, departe de surse de foc, prin stivuire separata.Se vor respecta:- Legea 319/2006;- Legea 307/2006;II. Lucrari de arhitecturaA) Executarea lucrarilor de tamplarie din P.V.C. si lemn, geamuri i a celor aferenteTamplarie din P.V.C. si lemnPrevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calitii i receptia lucrrilor de timplarie exterioare si interioare (usi i ferestre) i geamuri aferente timplariei care se proiecteaza i se executa de o firma specializata. Verificarea tamplariei montate pe antier, se face la primirea pe antier i in tot timpul punerii n opera (montarii) precum i la receptie.

Verificri de calitateLa lansarea comenzii de tamplarie se vor verifica dimensiunile de execuie ale golurilor, dupa releveu, iar in cazul in care nu coincid cu cele din proiect, se vor face remedierile de rigoare. Se va incheia un proces verbal de receptionare goluri.Verificarea produselor de tamplarie se va face astfel: prin verificarea certificatelor de calitate: rezistenta, culoare, transparenta, cerute n proiect; prin verificarea pieselor de tamplarie la livrarea acestora; prin verificarea pieselor de tamplarie dupa punerea lor in opera; La punerea in opera se verifica daca, in timpul deplasarii, manipularii, tamplaria nu a fost deteriorata. Eventualele deteriorari se vor remedia inainte de montare. Dupa montare se vor verifica: rezistenta i continuitatea jonctiunilor, perfectiunea mbinarilor, neadmitndu-se deplasari de mbinare de nici un fel, etanseitatea pieselor mobile, existenta pieselor de nchidere conform contractului-proiect i a celor stabilite cu beneficiarul i proiectantul prin contract. Se vor verifica de asemenea: verticalitatea montantilor, tocurilor, nu se admit abateri de la verticalitate mai mari de 1 3 mm; fixarea din 30 n 30 cm de elemente de structura i aderenta perfecta a tocurilor la elementul de structura; existenta unui cordon de silicon continuu pe contur, abaterile de planeitate admisibile fiind de maximum 1 3 mm; existenta pieselor auxiliare conform proiectului pentru elementele interioare i exterioare.Pentru geam (livrat in timplarie) se va verifica: grosimea, luminozitatea, i prin ncercari, rezistenta (o ncercare la 100 m2 geam) daca este cea preconizata prin certificatul de calitate.

Verificarea pe parcursul lucrrilor. Verificarea pe parcurs a calitii lucrrii se va face de ctre conducatorul tehic al lucrrii pe tot timpul execuiei.Pentru tamplaria de acet tip se vor incheia procese verbale pe faze ale lucrrii, dupa cum urmeaza: a. pentru calitatea suportului de montaj i dimensiunilor golurilor de montaj;b. calitatea tamplariei i corespondenta cu dimensiunile din proiect i cele de execuie;c. dupa montaj, privind calitatea montajului i eventualele masuri generale de remediere a unor deficiente sau mbunatatiri ce trebuiesc aduse.

Verificarea pe faze de lucrri. Se face conform regulamentelor n vigoare i se refera la corespondenta cu prevederile din proiect i Condiiile de calitate precum i ncadrarea n abaterile admisibile prevzute mai jos. Verificarea pe faze se refera la intreaga categorie de lucrri de tmplarie sau dulgherie i se va face pentru fiecare categorie in parte, incheindu-se "PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARE", acestea inscriindu-se in registrul respectiv. Receptia preliminara. La receptia preliminara a intregului obiectiv, comisia de receptie va verifica lucrrile de timplarie urmarind: a. examinarea existentei i continutul proceselor verbale de verificare i receptie pe faze de lucrri; b. examinarea directa a lucrrilor executate prin sondaje;c. se va avea in vedere ca tamplaria s indeplineasca perfect functia pentru care a fost prevazuta; La tamplaria din lemn interioara se va verifica: existenta si calitatea accesoriilor metalice; verificarea tocurilor si a captuselilor (nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m); intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant de 38 mm; incastrarea tocului sa fie facuta in peretii existenti prin ghermele, dibluri, pene, cuie, suruburi sau praznuri, astfel ca tocul sa nu aiba nici un fel de joc; abaterile de la planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1500 mm, trebuie sa fie mai mici de 1 % din lungimea pieselor respective; potrivirea (luftul) corecta a foilor de usi precum si a cercevelelor pe tocuri pe toata lungimea faltului respectiv, nu trebuie sa depaseasca 2 mm; accesoriile metalice trebuie sa fie montate si sa functioneze perfect: balamalele, cremoanele, drucarele sa fie montate la inaltime constanta (pentru fiecare in parte) de la pardoseala; lacasurile de patrundere a zavoarelor in pardoseli si tocuri, trebuie protejate prin placute metalice sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului; deschiderea cercevelelor trebuie sa se faca cu usurinta; ele nu trebuie sa fie blocate in urma vopsirii; verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului zugraveli si vopsitorii.

Geamuri

Prevederile de la capitolul geamuri se refera la controlul calitii i receptiei lucrrilor de geamuri montate la usi i ferestre.

Verificri de calitate. Verificarea materialelor aduse pe antier din fabrica se efectueaza de ctre conducatorul tehnic al lucrrii i se refera la dimensiunile i calitatea materialelor prevzute in documentatia de execuie. Materialele nu vor fi puse in lucrare daca nu sunt insotite de certificate de calitate. De asemenea, nu se vor pune in lucru geamuri sparte, fisurate sau zgiriate. Verificarea pe parcursul lucrrilor. Verificarea pe parcurs a calitii lucrrilor se va face de ctre conducatorul tehnic al lucrrii pe tot timpul execuiei, se efectueaza conform instructiunilor in vigoare i se refera la corespondenta cu tipurile i dimensiunile din proiect, la condiiile de calitate i la incadrarea in abaterile admisibile, stabilite pentru fiecare caz in parte i precizate in cataloagele de detalii tip sau in desenele de execuie. Verificarea pe faze de lucrri. Se va face pentru intreaga categorie de lucrri de geamuri i pentru fiecare tronson in parte, incheindu-se PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRRI, care se inscriu in registrul respectiv. Receptia preliminara. Verificarea lucrrilor de geamuri la receptia preliminara a intregului obiectiv se va face de ctre COMISIA DE RECEPTIE prin: examinarea existentei i continutului proceselor verbale de verificare pe faze de lucrri; examinarea directa a lucrrilor executate prin sondaj; la geamurile cu chit obisnuit sau chit cu miniu de plumb, se controleaza vizual daca cordonul de chit nu prezinta crapaturi, discontinuitati, grosimi variabile sau portiuni desprinse. Nu se admite s se vada capetele tintelor sau stifturilor. Se controleaza daca imbinarea chitului la colturi este corect executata. etansarea cordonului de cauciuc se controleaza prin scoaterea unei cercevele i asezarea intr-o pozitie oblica, dupa care se toarna apa pe geam. Nu se admite patrunderea apei prin cordonul de cauciuc. controlarea tintelor de fixare a geamurilor la timplaria din lemn se va face prin scoaterea baghetelor de lemn la citeva foi de usi, numarul sondajelor depinzind de volumul lucrrii i de rezultatele obtinute la primele incercari.

Normative privind proiectarea i executarea lucrrilor de timplarie i montare a geamurilor:

C 199/1979"Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul i montarea in construcii a timplariei de lemn";

STAS 465/1980"Ferestre i usi de balcon dn lemn pentru construcii";

STAS 466/1986"Usi din lemn pentru construcii civile";

STAS 333/1986"Ferestre i usi de balcon, usi interioare i exterioare din lemn pentru construcii"; Formate i alcatuiri;

STAS 799/1988"Ferestre i usi din lemn. Conditii tehnice generale";

STAS 9317/4,2/87 "Timplarie pentru construcii. Metode de verificare a calitii";

C. 47/1986"Instructiuni tehnice pentru folosirea i montarea geamurilor i a altor produse de sticla in construcii"

STAS 853/1980"Geamuri trase";

STAS 3830/1984"Garnituri de cauciuc de uz general pentru ferestre"

B) PardoseliNici o lucrare de pardoseli nu se va incepe dect dupa verificarea i receptionarea suportului, operatie care se efectueaza i se inregistreaza conform prevederilor capitolelor respective.Verificri de calitatePrincipalele Verificri de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt: aspectul i starea generala; elementele geometrice (grosime, planeitate, panta); fixarea imbracamintii pe suport; rosturile; racordarea cu alte elemente de construcii sau instalaii; corespondenta cu proiectul.

Verificarea pe parcursul lucrrilorO atentie deosebita trebuie acordata verificarii i receptionarii lucrrilor de instalaii ce trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrrilor de pardoseli (ex. canale, instalaii, strapungeri, izolatii) i a tuturor lucrrilor a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile. Toate materialele, semifabricate i prefabricate care intra in componenta unei pardoseli nu vor intra in lucrare dect daca in prealabil: s-a verificat de ctre conducatorul tehnic al lucrrii ce au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective; au fost depozitate i manipulate in conditii care s evite orice degradare a lor; s-au efectuat la locul de punere in opera - daca prescriptiile tehnice sau proiectul le cer - incercarile de calitate. Betoanele i mortarele provenite de la statii centralizate, chiar in incinta antierului, pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care s rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice i de compoziie. La pardoseli din piatra artificiala, executate in suprafete continui, verificarea se face conform STAS 25600/1-74 (mozaic turnat): aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale; planeitatea i orizontalitatea, abaterea maxima admisa este de doua unde cu sageata maxima de 2 mm; pantele - daca sunt prevzute in proiect (abaterea maxim admisa este de 2 mm/m i numai in portiuni izolate); aderenta la stratul suport se verifica prin ciocanirea cu ciocanul de zidar. La pardoseli executate din piatra artificiala arsa sau nearsa din elemente prefabricate (dale din beton, dale beton mozaicat, gresie) verificarea se executa conform STAS 2560/1-74 i STAS 256000/2-75; planeitate i pante; denivelari intre doua nivele prefabricate alaturate; aderenta la stratul suport (prin ciocanire cu ciocanul de zidar); marimea rosturilor (la aceste tipuri de pardoseli nu se incheie procese verbale de lucrri ascunse). Verificarea pe faze de lucrri. Se fac aceleasi Verificri ca cele prescrise pentru parcursul lucrrii: verificarile de aspect se efectueaza incapere cu incapere; verificarile ce comporta masuratori sau desfaceri se fac cu frecventa de din aceea prescrisa pentru verificarile pe parcurs; Rezultatele verificarilor i receptiilor pe faze de lucrri se consemneaza in procesele verbale conform instructiunilor respective.

Receptia preliminara.La receptia obiectivului se efectueaza: examinarea i controlul documentelor incheiate pe parcursul lucrrilor i pe faze de lucrri; Verificri directe i anume: pentru aspect, cel putin 1/5 din incaperi, dar minim o verificare la 200 m2, pentru cele ce comporta masuratori i desfaceri, verificarile directe se vor efectua cu o frecventa minima de din cea prescrisa pentru incheierea fazelor de lucrri.

Normative privind executarea lucrrilor de pardoseli, plinte, scafe: C35/1982"Normativ pentru alctuirea i executarea pardoselilor";

STAS 3430/1982"Pardoseli. Clasificare";

C.16/1984"Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente";

C.56/1985"Normativ pentru verificarea calitii i receptia lucrrilor de construcii i instalaiilor aferente";

STAS 7055/1982"Ciment Portland alb";

STAS 1134/1971"Piatra de mozaic";

STAS 328/1980"Lianti hidraulici ciment Portland".

C) TencuieliPrevederile prezentului capitol se refera la toate tencuielile elementelor de construcii, avnd rol de finisaj i de protecie i executate cu mortare de orice tip. In acest capitol intra i tratamentele subtiri cu grosimi ncepnd de la 1 mm. Tencuielile fiind lucrri destinate de cele mai multe ori s rmn vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricnd, dup terminarea ntregului obiectiv. Verificri de calitate.Verificarea calitii suportului pe care se aplica tencuiala se face in cadrul verificrii executarii acestui suport. Este absolut interzis de a se aplica tencuiala peste suporti ce nu au fost receptionati conform instructiunilor specifice. Inainte de execuia tencuielilor este necesar de a se verifica daca au fost receptionate toate lucrrile destinate de a le proteja sau lucrri care prin execuie ulterioara ar provoca deteriorarea tencuielilor: nvelitori, plansee, balcoane, conducte de instalaii, tmplrie pe toc. Se va verifica daca odat cu execuia suportilor au fost montate toate piesele necesare fiecarei timplarii sau ale instalaiilor (ghermele, praznuri, suporti, coltare, etc.). Materialele nu pot fi introduse in lucrare dect daca s-a verificat in prealabil de ctre conductorul tehnic al lucrrii, daca acestea au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme ca sunt corespunztoare cu normele respective. Verificarea pe parcursul lucrrilor. Pe parcursul lucrrii este necesar a se verifica daca se respecta tehnologia de execuie, utilizarea tipului i compozitiei mortarului, precum i aplicarea straturilor succesive fara depasiri de grosimi maxime. Se vor lua masuri impotriva uscarii prea rapide (vint, insorire), spalari de ploaie sau a inghetului.Rezultatul incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicata conducatorului tehnic al lucrrii in termen de 48 ore de la incercare. In toate cazurile in care rezultatul incercarii este sub 75 % din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul lucrrii pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale de lucrri ascunse i se vor mentiona in prezentarea ce se preda comisiei de receptie preliminara; aceasta comisie va hotari definitiv asupra acceptarii tencuielii respective. Verificarea pe faze de lucrri Se face in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor Verificri la fiecare tronson in parte: rezistenta mortarului; numarul de straturi ce se aplica i grosimile respective; aderenta la suport intre doua straturi; planeitatea suportilor i liniaritatea muchiilor; dimensiunea, calitatea i pozitia elementelor decorative (solbancuri, briie, cornise). Aceste Verificri se efectueaza inaintea zugravelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele se inscriu in registrele de procese verbale de lucrri ascunse. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrri, se fac cel putin cite una la fiecare incapere i cel putin una la fiecare 100m2. Receptia preliminara. La receptia preliminara se efectueaza, direct de ctre comisie aceleasi Verificri, dar cu o frecventa de minimum 1/3 din frecventa precedenta.

ABATERI ADMISE LA LUCRRI DE TENCUIELI

DENUMIREA DEFECTULUITENCUIALA BRUTATENCUIALA DRISCUITATENCUIALA GLETUITATENCUIALA FATADE

Umflaturi, ciupituri, impuscaturi, fisuri, lipsuri la glafurile ferestrelor, plinte, obiecte sanitareMaximum una pina la 4 cmp/1m2Nu se admitNu se admitNu se admit

Zgrunturi mari (pina la max. 3 mm) basici i zgirieturi adinci, formate la driscuire la stratul de acoperireMaximum doua la 1 m2Nu se admitNu se admitNu se admit

Neregularitati ale suprafetelor verificare cu dreptarul de 2 m lungimeNu se verificaMaximum 2 neregularitati in orice directie avnd adincime sau inaltime pina la 2 mmMaximum 2 neregularitati in orice directie avnd adincime sau inaltime pina la 1 mm.Maximum 3 mm/neregu-laritati in orice directie avnd adincime sau inaltime pina la 3 mm.

Abateri de la verticalaMinimum admis pentru elementul suport la tencuieli interioare max. 1 mm/1 m (i max. 30 mm//toata inaltimea camerei; la tenc. ext. max. 20 mm/1 m i max. 20 mm la toata inaltimea cladirilorPina la 1 mm/1 m i maximum toata inaltimea incaperiiMaximum 2 mm/1 m i max. 20 mm pe toata inaltimea cladirii

Abateri fata de orizontala a tencuielilor tavanelorNu se verificaMaximum 1 mm/1 m i max. 3 mm de la o latura la altaPina la 1 mm/m i maximum 2 mm intr-o incapereNu se verifica

Abateri fata deorizontala sau verticala a unor elemente ca: intrinduri, iesinduri, glafuri pilastri, muchii, briie, cornise, solbancuri, ancadramente.Maximum cele admise pentru elementePina la 1 mm/1 m i max. 8 mm/element.Pina la 1 mm/1 m i max 2 mm pe toate inaltimea sau lungimeaPina la 2 mm/1 m i max. 5 mm pe inaltimea unui etaj.

Abateri fata de raza la suprafete curbateNu se verificaPina la 5 mm.Pina la 5 mmPina la 6 mm.

Normative privind executarea lucrrilor de tencuieli, placaje. C.18/1983"Normativ pentru executarea tencuielilor umede";

C.17/1982"Instr. tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuiala";

C.16/1984"Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente";

STAS 1667-1976"Agregate naturale grele pentru betoane i mortare";

C.6/1986"Instr. tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolica, placi ceramice smaltuite";

STAS 233-1986"Placi de faianta";

STAS 1667-1976"Agregate naturale grele pentru mortare i betoane";

STAS 146-1980"Var pentru construcii";

C.18/1983"Normativ pentru executarea tencuielilor umede";

C.202/1980"Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din placi de argila arsa";

STAS 7830-1980"Placi ceramice din argila arsa".

D) Zugraveli, vopsitorii.Prevederile din prezentul capitol se refera la lucrrile de zugrveli, vopsitorii interioare i exterioare ale cladirilor social-culturale.La tavane i perei din zidrie se prevad tencuieli gletuite i zugrveli cu vopsea lavabila, alba sau colorata .Prevederi comuneZugravelile i vopsitoriile fiind lucrri destinate a ramine vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind, chiar dupa terminarea intregului obiectiv i in consecinta nu este necesar a se incheia procese verbale de lucrri ascunse.Zugrveli interioare cu var lavabil: varul alb lavabil pentru exterior i interior pe baza de copolimeri vinilici cu aspect catifelat, are urmtoarele proprietati: acoperire foarte lunga; alb imaculat; lavabil; permeabilitate ridicata, ce permite peretelui s respire; dilatare optima; aplicare usoara; Caracteristici tehnice: aspectul peliculei:gros opac; diluat:apa; uscare la suprafaa: 5 10 minute; uscare la adncime:30 40 minute uscare in profunzime:24 ore; al treilea strat:46 ore. Modalitati de aplicare: varul plastic se va aplica cu ruloul, acesta presupunnd o diluare a varului cu apa in proportie de 15 20%; primul strat poate fi mai diluat pentru usoara penetrare in porozitatea suportului; se amesteca cu grija adugind mai lent apa pn viscozitatea de aplicare este cea dorita; nu se aplica produsul la o temperatura mai mica de 5 grade Celsius. instrumentele folosite trebuie splate imediat dup utilizare. Etape indicate: suprafete noi: trebuie s fie bine uscate, fara praf i impuritati de orice fel, inclusiv cimentul moderat bine. In toate cazurile, un strat fixator izolant pe baza de apa sau de diluant, creste aderenta, elimina praful i reduce consumul de var. suprafete varuite: se indeparteaza vechea varuiala prin raschetare i periere. Primul strat de Blitz trebuie dat un pic mai mult diluat dect urmatoarele pentru a favoriza impregnarea suprafetei.Verificri de calitate. Verificarea calitii suportului pe care se aplica zugravelile i vopsitoriile se face in cadrul verificarii executarii acestui suport (tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de timplarie, instalaii). Este interzis inceperea executarii oricaror lucrri de zugraveli sau vopsitorii, inainte ca suportul s fi fost verificat cu atentie de ctre seful punctului de lucru, privind indeplinirea conditiilor de calitate.Verificarea calitii zugravelilor i vopsitoriilor se face numai dupa uscarea lor completa i are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remedierilor i a eliminarii posibilitatii ca aceste defecte s se mai repete in continuare. Inainte de inceperea lucrrilor de zugraveli i vopsitorii este necesar a se verifica daca au fost executate i receptionate toate lucrrile destinate a le proteja (invelitori, streasini) sau a caror execuie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaii, timplarie) precum i daca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire). Conducatorul tehnic al lucrrii trebuie s verifice toate materialele inainte de a fi introduse in lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate care s confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Verificarea pe parcursul lucrrilor. Pe parcursul executarii lucrrilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuie, prevazuta in prescriptiile tehnice, utilizarea retetelor lor i compozitiei amestecurilor indicate, precum i aplicarea straturilor succesive in ordinea i la intervalele de timp prescrise. Se va urmari aplicarea masurilor de protecie impotriva uscarii bruste (vint, insorire), spalari prin ploaie sau inghet.Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrri se fac cel putin cite una la fiecare incapere i cel putin una la fiecare 100 m2. La receptionarea preliminara se efectueaza direct de ctre comisie aceleasi Verificri, dar cu o frecventa de minimum 1/5 din frecventa precedenta. Verificarea pe faze de lucrri.ZugraveliPrin examinarea vizuala se verifica urmatoarele: corespondenta zugravelilor interioare i exterioare cu prevederile din proiect i cu eventualele dispozitii ulterioare; aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa (culoare uniforma, fara pete, scurgeri, stropi, basici i cojiri, fire de par, urme de pensule sau bidinele); Aderenta zugravelilor interioare i exterioare se constata prin frecare usoara cu palma de perete. O zugraveala prin frecare nu trebuie s se ia pe palma.

VopsitoriiInainte de inceperea verificarii calitii vopsitoriilor se va controla mai intii daca la vopsitoriile in ulei s-a format o pelicula rezistenta.Constatarea se face prin ciocanire a vopselei cu degetul in mai multe puncte. Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor, avndu-se in vedere urmatoarele: suprafata vopsita in ulei, emailuri sau lacuri trebuie s prezinte acelasi ton de culoare, aspect lucios sau mat, dupa cum se prevede in proiect sau in mostrele stabilite. Vopseaua de orice fel trebuie s fie aplicata pina la "perfect curat", adica s nu prezinte straturi stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula, crapaturi, fisuri - care pot genera desprinderea stratului aglomerarii de pigmenti, neregularitati cauzate de chituire sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensula sau de vopsea insuficient frecata la preparare. la vopsitoriile executate pe timplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice (chituite i slefuite in prealabil). De asemeni se va verifica accesoriile metalice (silduri, drucare, cremoane, olivere) s nu fie patate cu vopsea. nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite; inainte de vopsirea suprafetelor de vopsit, acestea vor fi verificate daca au fost pregatite corect prin curatire, slefuire i chituire a rosturilor, etc.; se va examina vizual pe toate fetele daca tevile, radiatoarele, etc., sunt vopsite in culorile prescrise i daca vopseaua este uniforma, fara pete, urme de pensula, crapaturi sau alte defecte. Se va verifica, inainte de vopsire daca suprafetele au fost corect pregatite prin curatire de rugina, mortar, etc. Verificarea vopsitoriei fetelor "nevazute" ale tevilor, radiatoarelor se vor controla cu ajutorul unei oglinzi; separatiile intre zugraveli i vopsitorii, pe acelasi perete i intre zugraveala i tavane, trebuie s fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii. Separatiile trebuie s fie rectilini i orizontale. E) Lucrari de placajeCapitolul de fata se refera la lucrrile de placaj, executate la interiorul cladirilor (aplicate cu suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip) sau in exteriorul cladirilor.Placajele fiind destinate s ramina vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind, chiar dupa terminarea intregului obiectiv i in consecinta nu este necesar s se incheie procese verbale de lucrri ascunse, ci numai pe faze de lucrri. Verificri de calitate. Lucrrile de placaje vor incepe dupa verificarea: stratului suport pe care urmeaza a fi aplicate; existentei tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul (plansee, invelitori, atice, cornise, balcoane); existentei lucrrilor a caror execuie ulterioara ar putea deteriora placajul (timplarie, ghermele, praznuri, suporti i toate lucrrile de instalaii); Lucrrile enumerate mai sus vor fi receptionate conform capitolelor respective, inainte de inceperea montarii placajelor. Toate materialele, semifabricatele i prefabricatele care intra in componenta lucrrilor de placare nu vor fi introduse in opera dect daca in prealabil: s-a verificat de ctre conducatorul tehnic al lucrrii ca materialele au fost livrate cu certificat de calitate care s confirme ca sunt corespunzatoare cu normele tehnice respective; au fost depozitate i manipulate in conditii care s evite orice degradare a lor; s-au efectuat la locul de punere in opera (dupa prescriptiile tehnice specificate sau daca proiectul le cere), incercari de calitate; mortarele provenite de la statii centralizate, chiar situate in incinta antierului, pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care s rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice i de compozitie. Verificarea pe parcursul lucrrilor. Lucrrile de placare se verifica ca: aspect i stare generala; elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate); aderenta placajului de stratul suport; rosturi, etanseitate, tesatura placilor; corespondenta cu proiectul; execuia muchiilor iesinde sau intrinde;Verificarea pe faze de lucrri.Verificarea pe faze de lucrri se face in cazul placajelor interioare pentru fiecare incapere in parte, iar in cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de Faada in parte i se refera la urmatoarele obiective: rezistenta mortarelor sau a pastelor de aplicare a placilor de placaj (determinata in cuburi de 7,07 cm latura, turnate sau chiar la turnarea mortarelor sau pastelor respective); determinarea de straturi din structura placajelor i grosimilor respective (determina prin sondaje executate cel putin la fiecare 100 m2 ); aderenta la suport a mortarului de poza i intre spatele placilor i mortar (sau pasta adeziva); planeitatea suportilor i liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata); dimensiunile, calitatea i pozitiile elementelor decorative care se placheaza (solbancuri, briie, cornise, etc.). Receptia preliminara. La receptia preliminara comisia de receptie va efectua aceleasi Verificri. Prin examinare vizuala se verifica: racordarea placajului cu tencuiala. Suprafetele placate cu placi de faianta trebuie s se termine cu placi cu muchiile rotunjte, iar spatele lor s coincida cu nivelul finisajului alaturat. Nu se admite ca racordarea tencuielii cu placajul s se faca sub scafa de mortar de ciment sau pasta de ipsos i nici ca nivelul suprafetei placajului s se afle sub nivelul tencuielii. strapungerile efectuate in suprafata placata, pentru trecerea tevilor de instalaii, fixarea prizelor, intrerupatoarelor. Gaurile facute n placi s fie mascate pe contur, prin acoperire cu rozete metalce nichelate sau prevzute cu garniturI - dupa cum este prevazut in proect. La gaurIle unde acoperirea cu rozeta nu este suficienta astfel incit conturul gaurii se vede i in jurul rozetei, se vor monta rozete cu diametrul corespunzator. De asemenea, gaurile practicate in placajul pentru fixarea obiectelor sanitare (spalator, oglinda) nu trebuie s fie vizibile sub obiecte. Planeitatea suprafetei placate se verifica cu ajutorul unui dreptar de 1,20 2,00 m lungime. Sub acest dreptar asezat, pe orice directie, nu se admite dect o singura denivelare de maximum 2 mmVerticalitatea suprafetei placate se verifica cu bolobocul i cu un dreptar de 1,20 m. Abaterea maxima admisibila nu va depasi 2 mm. In suprafetele orizontale (glafuri, marginea cazii) trebuie s se asigure o panta ctre interior de cca 2 %. Daca se observa abateri la examinarea vizuala a rosturilor, acestea vor fi masurate cu ajutorul unor calibre. Verificarea racordarii rectilinii a suprafetelor placate, cu plinte sau scafe, se face la inceput prin examinare vizuala, iar daca se observa ondulari in plan vertical sau orizontal, acestea se masoara cu ajutorul unui dreptar de 2 m lungime. Nu se admite sub dreptar, dect o singura unda avnd o sageata mai mica de 2 mm. La limita de separare a placajului de timplarie de lemn, dupa uscarea completa a acesteia, rosturile nu trebuie s fie mai mari de 1 mm. Acolo unde timplaria este prevazuta cu pervazuri, placajul trebuie s patrunda sub ele cel putin 10 mm. Pervazurile trebuie s fie faltuite pe inaltimea placajului. Abateri admisibile la calitatea placajelor Placaje interioare din placi faianta:

devierea de la planeitatea i verticalitatea suprafetelor (distanta intre dreptar i suprafata placajului)2 mm

devierea rosturilor dintre faiante1 mm/1 placa

stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile suprafetelor glazurate ale placilormax.una/1 m2

portiuni neumplute cu lapte de ciment alb la rosturinu se admit

locuri neumplute cu glazura pe suprafata placajuluimax.2/m2

fisuri pe suprafata placajuluinu se admit

Normative privind executarea lucrrilor de placajeC6/1986" Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor de faianta, majolica, placi ceramice smaltuite "

STAS 233/1986" Placi de faianta

III. Lucrari de invelitori si tinichigerieA. Invelitori Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calitii i receptia lucrrilor de invelitori, realizate din tabla profilata.De asemenea, capitolul se refera la verificarea calitii pentru jgheaburi, burlane i tinichigeria aferenta invelitorilor de orice fel: scurgerea apelor meteorice se va asigura prin jgheaburi i burlane de tip Lindab sorturi, dolii, etc.; astereala scinduri rasinoase de 2,4 cm grosime, ignifugata i antiseptizata; pazie din de tip Lindab;

Prevederi comuneControlul execuiei invelitorilor consta din: - Verificarea suportului invelitorii conform prevederilor specifice (suportul invelitorii, invelitoarea, jgheaburi i burlane)de mai jos.Verificri de calitate. Verificarea materialelor care urmeaza a fi puse in opera ce se efectueaza de conducatorul tehnic al lucrrii i se refera la: existenta i continutul certificatelor de calitate, la primirea materialelor pe antier; in cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea incercarilor de calitate prevzute in prescriptia tehnica a produsului (norma interna sau standard). punerea in opera, daca in urma depozitarii i a manipularii, materialele nu au fost deteriorate sau inlocuite gresit.

Verificarea pe parcursul lucrrilor. Verificarea pe parcurs a calitii lucrrilor conform prevederilor proiectului, se face de ctre conducatorul tehnic al lucrrii in tot timpul execuiei. Verificarea pe faze de lucrri. Verificarea pe faze a calitii lucrrilor, ce se efectueaza conform reglementarilor in vigoare i se refera la corespondenta cu prevederile din proiect, respectarea conditiilor de calitate i incadrare in abaterile admisibile prevzute mai jos. Aceasta verificare se refera la intreaga categorie de lucrri de invelitori i se face pentru fiecare tronson in parte, incheindu-se "procese verbale de verificare pe faze de lucrri" i care se inscriu in registrul respectiv.Receptia preliminara. Verificarea la receptia preliminara a intregului obiect se face de ctre comisia de receptie, prin: examinarea existentei i continutului certificatelor de calitate a materialelor; i a proceselor verbale de verificare pe faze de lucrri; examinarea directa a lucrrilor executate, prin sondaj (cel putin de fiecare tronson) cu referiri la toate elementele constructive ale invelitorii, urmarindu-se in special ca invelitorile s indeplineasca functiile de indepartare a apelor pluviale i Condiiile respective de etanseitate. Prevederi specifice:Suportul invelitorii Verificarea consta in examinarea proceselor-verbale incheiate la terminarea fazei de lucrri din care face parte suportul i din masurarea - prin sondaj - a elementelor grametrice ale acestuia (pante, planeitate, rectiliniaritate, distante intre axe, protecia anticoroziva a partilor metalice). Abaterile de planeitate masurate cu dreptarul de 3 mm trebuie s nu depaseasca 5 mm in lungul pantei i 10 mm perpendicular pe aceasta. Inainte de inceperea execuiei invelitorii se va verifica suportul, pentru a indeplini urmatoarele conditii: s nu prezinte denivelari mai mari de 3 mm/m; astereala s fie bine fixata de capriori, cu rosturile intre scinduri de max. 2 cm; cirligele pentru jgheaburi, prinse in astereala, s fie nglobate la nivelul acesteia, fara denivelari;Prinderea foilor de tabla de suport (astereala) se va face cu agrafe.Invelitoarea propriu-zisa. In toate cazurile se va verifica: concordanta lucrrilor executate cu prevederile i detaliile date de proiectant (felul invelitorii, pante, racordari, dolii, coame, strapungeri, tinichig