Documentzc

Capitolul 1. Recensământul populaţiei. Numărul şi structura populaţiei

Problemă rezolvată D.1.1. La recensământul populaţiei din 2002, la nivelul unui municipiu s-au înregistrat următoarele situaţii: - populaţia prezentă la domiciliul stabil: 126729 persoane- populaţia absentă de la domiciliul stabil dar care era prezentă în clădiri de locuit din alte localităţi: 2036 persoane- populaţia prezentă în clădiri de locuit în acel municipiu dar care avea

domiciliul stabil în alte localităţi: 2105 persoaneSă se calculeze efectivul acelei categorii de populaţie necesar elaborării

programelor de sistematizare.

RezolvareÎn vederea elaborării programelor de sistematizare, la nivelul unei localităţi

se calculează populaţia stabilă. La momentul critic al recensământului, populaţia stabilă se poate afla în una din următoarele situaţii:- este prezentă la domiciliul stabil, alcătuind categoria de populaţie stabilă

prezentă (Pstp)- absentează de la domiciliul stabil, fiind prezentă în clădiri de locuit din alte

localităţi, constituind categoria de populaţie absentă temporar (At).Prin urmare: Pst = Pstp +At = 126729 + 2036 = 128765 persoane

Problemă rezolvată D.1.2. La ultimul recensământ al populaţiei, la nivelul municipiului X, s-au înregistrat:- efectivul populaţiei prezente: 267821 persoane- efectivul populaţiei prezente temporar: 12103 persoane- efectivul populaţiei absente temporar: 6702 persoane

Să se calculeze efectivul populaţiei stabile la nivelul municipiului X.

RezolvareNotaţii:

Pst - efectivul populaţiei stabilePp - efectivul populaţiei prezentePt - efectivul populaţiei prezente temporarAt - efectivul populaţiei absente temporarRelaţii:

7

Pst = Pp – Pt + At (1)

Pp = Pst + Pt – At (2)

Aplicăm relaţia (1): Pst = 267821 – 12103 + 6702 = 262420 persoane

Problemă rezolvată D.1.3. Pe baza informaţiilor de la problema precedentă, să se calculeze efectivul populaţiei necesar fundamentării planului de transport în comun.

Indicaţii de rezolvare:În vederea fundamentării planului de transport în comun, la nivelul unei

localităţi se calculează populaţia prezentă. Populaţia prezentă într-o localitate este constituită din totalitatea persoanelor care, în momentul critic al recensământului se aflau în clădiri de locuit din localitatea respectivă. În funcţie de domiciliul stabil, populaţia prezentă dintr-o localitate se subdivizează în următoarele categorii: - populaţia stabilă prezentă formată din totalitatea persoanelor care întrunesc

concomitent două calităţi: au domiciliul stabil în acea localitate, iar la momentul critic se aflau prezente la domiciliu (Pstp)

- populaţia temporar prezentă alcătuită din totalitatea persoanelor care, în momentul critic, se aflau în clădiri de locuit situate în localitatea respectivă, dar care aveau domiciliul stabil în alte localităţi (Pt).

D.1.4. În urma recensământului din 2002, la nivelul unei localităţi din judeţul Arad s-au înregistrat următoarele date: - efectivul populaţiei prezente – 123121 persoane- efectivul populaţiei prezente temporar – 6206 persoane- efectivul populaţiei absente temporar – 1758 persoaneSă se calculeze efectivul populaţiei necesar elaborării planurilor privind construcţiile de locuinţe.

D.1.1.5. La momentul critic al recensământului, la nivelul unei localităţi s-au înregistrat următoarele: - efectivul populaţiei stabile – 128834 persoane- efectivul populaţiei prezente temporar – 2105 persoane- efectivul populaţiei absente temporar – 1758 persoane.

Calculaţi nivelul acelei categorii de populaţie necesar fundamentării activităţii de aprovizionare cu produse alimentare.

8

D.1.6. Într-o localitate X, în urma centralizării datelor din formularele de la recensământul din 18 martie 2002 s-au obţinut următoarele informaţii:- numărul persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată de timp, dar cu

domiciliul stabil în acea localitate: 89000 persoane- numărul persoanelor angajate în unităţi economice în acea localitate, dar cu

domiciliul stabil legal în alte localităţi: 37800 persoane- numărul persoanelor venite la studii: 63738 persoane- numărul persoanelor venite în localitate pe o perioadă mai mare de 6 luni, din

diferite motive: 74500 persoane- numărul persoanelor prezente, cu domiciliul stabil legal în acea localitate:

329738 persoane- numărul persoanelor aflate temporar în localitate: 25632 persoane- numărul persoanelor plecate temporar din localitate: 6537 persoane.

Să se afle acele categorii de populaţie necesare:a) fundamentării planurilor de şcolarizare şi de asigurare a bazei materiale pentru

învăţământ.b) fundamentării planurilor privind desfăşurarea activităţilor de aprovizionare cu

produse alimentare.

Indicaţii:Pentru rezolvarea cerinţei de la punctul (a) se va determina populaţia

stabilă iar pentru rezolvarea cerinţei de la punctul (b) se va determina populaţia prezentă.

Având în vedere scopul pentru care se calculează cele două categorii principale de populaţie, se recomandă ca, în efectivul populaţiei stabile a unei localităţi, să se includă şi efectivul persoanelor prezente în localitate pentru o perioadă îndelungată de timp (de obicei mai mult de 6 luni), şi care sunt angajate în cadrul unor unităţi economice, venite la studii etc., chiar dacă nu au domiciliul stabil legal în acea localitate. În virtutea aceleiaşi motivaţii, se exclud din populaţia stabilă a localităţii persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată de timp. Această soluţie a fost adoptată în cadrul tuturor recensămintelor efectuate în ţara noastră, după anul 1966.

D.1.7. La ultimul recensământ al populaţiei, la nivelul municipiului A, s-au înregistrat:- efectivul populaţiei prezente: 311111 persoane- efectivul populaţiei prezente temporar: 5197 persoane- efectivul populaţiei absente temporar: 6005 persoane

Să se calculeze efectivul populaţiei stabile la nivelul municipiului X.

9

D.1.8. La recensământul populaţiei din 2002, la nivelul unui municipiu reşedinţă de judeţ, s-au înregistrat următoarele situaţii: - populaţia prezentă la domiciliul stabil: 254564 persoane- populaţia absentă de la domiciliul stabil dar care era prezentă în clădiri de

locuit din alte localităţi: 2036Să se calculeze efectivul acelei categorii de populaţie necesar elaborării programelor de sistematizare.

D.1.9. La recensământul populaţiei din 2002, la nivelul unui municipiu reşedinţă de judeţ, s-au înregistrat următoarele situaţii: - populaţia prezentă la domiciliul stabil: 254564 persoane- populaţia prezentă în clădiri de locuit în acel municipiu dar care aveau

domiciliul stabil în alte localităţi: 2455 persoaneSă se calculeze efectivul acelei categorii de populaţie necesar elaborării planurilor privind organizarea activităţii unităţilor prestatoare de servicii.

D.1.10. Presupunem că pentru o localitate, la ultimul recensământ s-au înregistrat următoarele situaţii:- numărul persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată de timp, dar cu

domiciliul stabil în acea localitate: 87547 persoane- numărul persoanelor angajate în unităţi economice în acea localitate, dar cu

domiciliul stabil legal în alte localităţi: 45856 persoane- numărul persoanelor venite la studii: 68589 persoane- numărul persoanelor venite în localitate pe o perioadă mai mare de 6 luni, din

diferite motive: 57250 persoane- numărul persoanelor prezente, cu domiciliul stabil legal în acea localitate:

289548 persoane- numărul persoanelor aflate temporar în localitate: 54587 persoane- numărul persoanelor plecate temporar din localitate: 1457 persoane.

Să se afle efectivul:a) populaţiei stabileb) populaţiei prezente.

D.1.11. La recensământul populaţiei din 18 martie 2002 la nivelul municipiului X efectivul populaţiei era de 226170 locuitori. Cunoscându-se faptul că:

- sporul general de la 1 ianuarie la 18 martie a fost de 350 persoane;- numărul imigranţilor de la 1.01 la 18.03 a fost de 520 persoane;- sporul natural în perioada 1.01 – 18.03 a fost de 71 persoane;

- sporul general al populaţiei în anul 2002 în municipiului X a fost de 2030 persoane.

Se cere să se calculeze:a) efectivul populaţiei la 1 ianuarie 2002;

10

b) numărul emigranţilor în perioada 1.01 – 18.03; c) sporul migratoriu în perioada 1.01 – 18.03;d) sporul general în perioada 18.03-31.12;e) efectivul populaţiei la sfârşitul anului 2002.

Problemă rezolvată D.1.12. Se cunosc următoarele date cu privire la evoluţia efectivului populaţiei judeţului X în anul 2004( date convenţionale).a) populaţia la 1.01.2004: 564500;

populaţia la 31.12.2004: 572200;şi o evoluţie liniară a populaţiei pe parcursul anului;

b) populaţia la 1. 01. 2004: 564500;populaţia la 31. 12 2004: 572200;şi o evoluţie exponenţială a populaţiei pe parcursul anului;

Data calendaristică i

Efectivul populaţiei Pi

Data calendaristică i

Efectivul populaţiei Pi

c) 1.01.2004 564500 d) 1.01.2004 564500 1.04.2004 565000 1.03.2004 564900 1.07.2004 567800 30.04.2004 565500 1.10.2004 570100 15.05.2004 566000 31.12.2004 572200 1.07.2004 567800

1.08.2004 56800015.09.2004 57000031.12.2004 572200

Să se calculeze efectivul mediu al populaţiei judeţului X pentru toate cele patru cazuri.

Indicaţii :a) Efectivul mediu anual al populaţiei în cazul în care evoluţia acesteia este liniară se determină folosind media aritmetică simplă.b) Efectivul mediu anual al populaţiei în cazul în care evoluţia acesteia este exponenţială se determină folosind media geometrică.c) Intervalele dintre momentele la care se cunosc efectivele populaţiei fiind egale, efectivul mediu al populaţiei se determină folosind media cronologică simplă.d) Intervalele dintre momentele la care se cunosc efectivele populaţiei sunt inegale, prin urmare efectivul mediu se va determina folosind media cronologică ponderată:

11

Problemă rezolvată D.1.13. Evoluţia populaţiei judeţului X în perioada 1995-2004 se prezintă după cum urmează:

DataNumărul populaţiei

Px

Născuţi vii în cursul anului

Ni

Decedaţi în cursul anului

Mi

ImigranţiIi

EmigranţiEi

1.01.1995 449800 - - - -1.01.1996 4380 4900 6500 14001.01.1997 3100 2100 5500 66001.01.1998 2750 2060 4230 53301.01.1999 2130 2010 5900 66501.01.2000 1670 2100 4340 49601.01.2001 1550 2120 3940 48201.01. 2002 1230 2170 3960 50101.01.2003 1430 2080 4120 43701.01.2004 1510 2030 4290 4530

Calculaţi:a) Efectivele populaţiei pentru fiecare 1 ianuarie din perioada 1995-2004b) Variaţia naturală, variaţia migratorie şi variaţia totală pentru fiecare an.c) Presupunând că nu se cunosc decât efectivele din 1.01.1995 şi 1.01.2004 calculaţi valorile ajustate ale efectivului populaţiei la 1.01 în fiecare an pe baza metodelor:

c1) mecanice: c1.1: metoda variaţiei absolute medii anuale;c1.2: metoda indicelui mediu anual;

c2) analitice:c2.1: funcţia liniară;c2.2: funcţia polinomială de gradul 2;c3.2: funcţia exponenţială.

d) Să se determine anul în care efectivul populaţiei judeţului X va fi mai mare/ mai mică (funcţie de tendinţele identificate) cu 25 % comparativ cu anul 2004, în toate situaţiile de la punctul c), în condiţiile în care tendinţele de evoluţie se vor menţine.

Rezolvarea) Pt = Pt-1+ Δn + Δm

Pt – populaţia la 1 ianuarie, anul tΔn – sporul naturalΔm – sporul migratoriu

b) – Sporul natural se determină cu relaţia:Δn = N - M

12

– Sporul migratoriu se determină cu relaţia:Δm = I - E

– Sporul total se determină cu relaţia:Δt = Δn + Δm

c) Metoda variaţiei medii anuale presupune determinarea efectivului populaţiei la 1 ianuarie cu ajutorul relaţiei:

în care: k este durata perioadei delimitată de momentele t1 şi t1+k , măsurată în ani

calendaristici Δp este variaţia medie anuală a populaţiei

Metoda indicelui mediu anual presupune determinarea efectivului populaţiei la 1 ianuarie cu ajutorul relaţiei:

în care: k este durata perioadei delimitată de momentele t1 şi t1+k , măsurată în ani

calendaristici Ip este indicele mediu anual al efectivului populaţiei

Metodele analitice presupun determinarea efectivului populaţiei cu ajutorul unor funcţii de forma:

Y= ax +bY = ax2 +bx+c

Y= abx

Parametrii acestor funcţii se vor determina prin procedeele statistice cunoscute sau folosind produsele software.

D.1.14. Utilizând datele de la problema 15, să se determine anul în care populaţia judeţului X va înregistra valoarea efectivului din 1995, în condiţiile scăderii efectivului populaţiei cu 0,1% anual.

D.1.15. Ştiind că la 1 ianuarie 2004 populaţia României era de 21.713 mii persoane, să se afle care ar fi rata medie anuală de scădere a populaţiei României, în condiţiile în care în anul 2015, efectivul ar scădea la 20.000.000 locuitori.

13

D.1.16. Se cunosc următoarele date cu privire la evoluţia efectivului populaţiei României în perioada 1930 – 2004:

Anul Efectivul populaţiei

( mii pers. )


( mii pers. )


( mii pers. )

1930 14141 1960 18403 1985 227251940 15907 1965 19027 1989 231521946 15791 1970 20253 1990 232071950 16311 1975 21245 1995 226811955 17325 1980 22201 2000 22435

2004 21713Sursa: Anuarul Demografic al României 2001, I.N.S., Bucureşti, 2001 şi Caietul Efectivul şi structura populaţiei României la 1 ianuarie 2004, INS, Bucureşti, 2004.

Caracterizaţi, cu ajutorul indicatorilor statistici ai dinamicii, evoluţia populaţiei în perioada 1930 – 2004.

Estimaţi pierderile de populaţie determinate de implicarea României în cel de al II-lea Război Mondial în ipoteza menţinerii în perioada 1940 – 1946 a aceluiaşi spor mediu anual al populaţiei caracteristic perioadei 1930 – 1940.

Estimaţi impactul demografic al tranziţiei economice iniţiate la sfârşitul anului 1989, în ipoteza menţinerii, în perioada 1990-2004, a aceleiaşi variaţii absolute medii anuale înregistrate în intervalul 1980-1990.

Problemă rezolvată D.1.17. La recensământul populaţiei din 18.01.2000 dintr-o ţară africană s-a utilizat metoda înregistrării vârstei în ani împliniţi, înregistrându-se următoarele date privind efectivul populaţiei din grupele de vârstă 33-37 ani, 38-42 ani, 43-47 de ani:Vârst

aEfectivul populaţiei

VârstaEfectivul populaţiei


33 89550 38 85460 43 7894034 87130 39 84170 44 7578035 101320 40 110120 45 8292036 89480 41 86580 46 7325037 88560 42 83270 47 72480

Să se stabilească intensitatea fenomenului de acumulare a vârstelor şi să se elimine influenţa acestuia utilizând:a) metoda grafică;b) metoda mediilor mobile;c) metoda parabolelor mobile.

14

RezolvareCoeficientul de acumulare pentru populaţia care a declarat vârste cuprinse

între 33-47 de ani are valoarea:

a) Fenomenul de acumulare a vârstelor se poate identifica şi cu ajutorul reprezentării grafice a efectivelor populaţiei.

Efectivul populaţiei intre 33 si 47 de ani

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48varstaef

ecti

vul p

op.

b) Metoda mediilor mobilePentru eliminarea fenomenului de acumulare a vârstelor se vor

determina valorile ajustate prin procedeul mediilor mobile:Vârsta Efectivul ajustat Vârsta Efectivul ajustat

35 91208 40 8992036 90390 41 8861637 89798 42 8693838 91558 43 8149839 90978 44 78832

45 76674

15

c) Metoda parabolelor mobileSistemul de ecuaţii utilizat pentru determinarea parametrilor parabolei de gradul al doilea pe baza căruia se va face ajustarea are următoarea formă:

Parabola are forma:

iar efectivele recalculate numai din grupa centrală supusă ajustării devin: P-2 =92348.48 P-1 =91612.56 P0 = 90398.32P1 =88705.76 P2 = 86534.88

D.1.18. Efectivele populaţiei României de sex masculin pentru grupele de vârstă 33-37 ani, 38-42 ani, 43-47 ani înregistrate la recensământul din 21 februarie 1956 au fost următoarele:




33 128484 38 49824 43 11523934 107722 39 67235 44 10645235 119638 40 90695 45 12984436 99104 41 95767 46 10785737 53920 42 116785 47 100493

Să se ajusteze datele referitoare la efectivele populaţiei din grupa de vârstă 38-42 ani, folosindu-se în acest scop metoda parabolelor mobile.

D.1.19. În România, efectivele populaţiei de sex feminin pentru grupele de vârstă 28-32 ani, 33-37 ani, 38-42 ani înregistrate la recensământul din 21 februarie 1956 au fost următoarele:




28 152567 33 145412 38 6301129 140328 34 128756 39 8160730 162953 35 139759 40 11429131 128594 36 117407 41 10782232 148855 37 64903 42 132787

Să se ajusteze datele referitoare la efectivele populaţiei din grupa de vârstă 33-37 ani, folosind metoda parabolelor mobile.

16

a=-239,16 b=-1453,4 c=90398,32

D.1.20. Pe baza informaţiilor existente în Anuarul Demografic al României - 2001 studiaţi procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei României în perioada 1948 –2000. Se vor utiliza în acest scop următorii indicatori:

- Raportul de dependenţă pe componente; valorile acestuia se vor reprezenta grafic.- Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă;- Vârsta medie şi mediană;- Energia informaţională – Onicescu, evoluţia în timp pe grupe mari de vârstă.În cazul raportului de dependenţă şi al structurii populaţiei pe grupe mari

de vârstă se vor folosi şi reprezentările grafice posibile.

D.1.21. Se cunosc următoarele date privind efectivul populaţiei la 1 iulie 2000 şi la 1 ianuarie 2004 în România:

Grupa de vârstă

Efectivul populaţiei de sex masculin

(mii persoane)

Efectivul populaţiei de sex feminin

(mii persoane)2000 2004 2000 2004

0-4 ani 588 552 557 5225-9 ani 624 572 594 545

10-14 ani 884 703 851 67315-19 ani 848 879 814 84120-24 ani 998 850 957 81125-29 ani 919 916 888 87330-34 ani 933 871 905 84335-39 ani 647 789 638 77540-44 ani 793 658 802 66045-49 ani 783 785 809 81450-55 ani 642 723 680 77155-59 ani 502 528 559 58660-64 ani 564 474 671 56565-69 ani 488 478 607 61270-74 ani 382 384 510 52275-79 ani 233 261 365 39180-84 ani 77 123 142 222

85 ani şi peste 65 47 117 94a) Să se construiască piramidele vârstelor pentru populaţia României la 1

iulie 2000 şi la 1 iulie 2004; să se evidenţieze pe graficul piramidelor subpopulaţiile şcolară şi activă, precum şi contingentul feminin fertil.

b) Pentru fiecare moment de raportare a efectivului determinaţi greutăţile specifice ale populaţiilor de sex masculin, respectiv feminin în total.

17

c) Determinaţi valorile raportului de feminitate şi de masculinitate pentru întreaga populaţie şi pe grupele mari de vârstă: 0-14 ani, 15-64 ani şi peste 65 de ani la ambele momente de timp.

d) Calculaţi raportul de dependenţă pe componente.e) Determinaţi vârsta medie şi, respectiv, mediană a populaţiei României la

cele două momente şi comparaţi rezultatele obţinute cu valorile aceloraşi indicatori din 1948, 1956, 1966, 1977, 1990, 2000 şi 2004.

D.1.22. Studiaţi echilibrul structurii populaţiei pe sexe şi pe medii în cazul următoarelor judeţe din Moldova, la 1 iulie 1999:

JudeţulSexe Medii

Masculin Feminin Urban RuralBacău 373300 377477 376537 374240

Botoşani 227072 235904 183897 279079Iaşi 413249 420139 419113 414275

Neamţ 289358 296388 237714 348032Suceava 352948 362280 254502 460726Vaslui 231322 233686 200656 264352

Vrancea 192043 199162 149718 241487Bucureşti 942803 1068502 2011305 0

Se va folosi în acest scop indicatorul “energia informaţională”Onicescu.

D.1.23. Se cunoaşte repartiţia populaţiei după starea civilă şi sex la recensământul populaţiei din 7 ianuarie 1992, pentru populaţia ce a depăşit 15 ani:

Stare civilăEfectivul total al

populaţieiEfectivul populaţiei de

sex masculinEfectivul populaţiei

de sex femininTotal 16628133 8568707 9059426

Necăsătoriţi 3770361 2227802 1542559Căsătoriţi 11640179 5812455 5827724Divorţaţi 516032 184607 331425Văduvi 1641226 310793 1330427

Nedeclaraţi 60341 33050 27291Să se studieze structura populaţiei în funcţie de starea civilă pentru populaţia totală şi pentru fiecare sex în parte.

18

D.1.24. Analizaţi procesul de urbanizare pe baza informaţiilor referitoare la ţara noastră în perioada 1990-2004:

DataEfectivul populaţiei

urbaneEfectivul populaţiei

rurale1.07. 1990 12608844 105978761.07. 1991 12552407 106326771.07.1992 12367358 104216111.07. 1993 12406204 103490561.07.1994 12427612 103030101.07.1995 12457195 102237561.07.1996 12411174 101964461.07.1997 12404690 101412351.07.1998 12347886 101549171.07.1999 12302729 101552931.07.2000 12244598 101906071.07.2001 12243748 101646451.07.2002 11608735 101860581.01.2004 11644722 10067830

Determinaţi: a) variaţia absolută medie anuală a populaţiei urbane; b) indicele mediu anual al populaţiei urbane; c) diferenţa dintre rata medie de variaţie a populaţiei urbane şi rata medie de variaţie a populaţiei rurale.

Problemă rezolvată D.1.25. Se cunosc următoarele date referitoare la gruparea oraşelor şi municipiilor din România după numărul locuitorilor la 1 iulie 1997, publicate în Anuarul Statistic 1998:

Interval de grupare după numărul de

locuitori

Numărul oraşelor Numărul locuitorilorDate

absolutePondere faţă de

total %Date absolute

Pondere faţă de total %

Sub 2000 1 0,4 1854 *2000-4999 10 3,8 38174 0,35000-9999 57 21,7 437127 3,5

10000-19999 84 32,1 1149715 9,320000-49999 63 24,0 1984219 16,050000- 99999 23 8,8 1778327 14,3

100000-199999 12 4,6 1744535 14,1200000-999999 11 4,2 3243227 26,11000000 şi peste 1 0,4 2027512 16,4

Total 262 100,0 12404690 100,0Să se analizeze nivelul de concentrare a populaţiei urbane folosind curba

Lorentz şi raportul lui Gini.

19

RezolvareFuncţiile de repartiţie şi rezultatele parţiale pentru rezolvarea problemei

sunt prezentate în tabelul următor:

Interval de grupare după numărul de locuitori

Fxi Fyi Fxi* Fyi+1 Fxi+1* Fyi

1 milion şi peste 0,164 0,004 0,0075 -200000-999999 0,425 0,046 0,0391 0,0260100000-199999 0,566 0,092 0,1018 0,065250000-99999 0,709 0,180 0,2977 0,156420000-49999 0,869 0,420 0,6439 0,404010000-19999 0,962 0,741 0,9215 0,73875000-9999 0,997 0,958 0,9930 0,95802000-4999 1,000 0,996 1,0000 0,9960Sub 2000 1,000 1,000 - -

Coeficientul GINI are valoarea: G = 4,0045-3,3460=0,6585Curba Lorentz are forma:

20

D.1.26. La recensământul populaţiei României din 6-7 ianuarie 1992 s-au înregistrat următoarele date referitoare la gruparea oraşelor (inclusiv municipii) după numărul locuitorilor:


locuitori

Numărul oraşelor Numărul locuitorilor

Date absolute

Pondere faţă de total

Date absolutePondere faţă

de total

Sub 3000 2 0,8 4500 *3000-4999 9 3,8 35317 0,35000-9999 54 20,8 414173 3,3

10000-19999 86 33,1 1183395 9,520000-49999 61 23,5 1910006 15,450000- 99999 23 8,8 1723713 13,9

100000-199999 13 5,0 1827016 14,7200000-399999 11 4,2 3226154 26,1400000 şi peste 1 0,4 2067545 16,7

Total 260 100 12391819 100,0Sursa: Anuarul demografic al României – 1996, CNS, Bucureşti, 1996.

Se cere să se analizeze nivelul de concentrare a populaţiei urbane folosind curba Lorentz şi raportul Gini.

D.1.27. La 1 iulie 2000. în România s-au înregistrat următoarele date referitoare la gruparea oraşelor (inclusiv municipii) după numărul locuitorilor:


locuitori

Numărul oraşelor Numărul locuitorilorDate

absolutePondere faţă

de total %Date

absolutePondere faţă

de total %Sub 3000 2 0,8 4673 *

3000-4999 10 3,8 39858 0,35000-9999 58 22,0 441136 3,6

10000-19999 84 31,9 1145441 9,420000-49999 62 23,6 1932537 15,850000- 99999 23 8,7 1744879 14,3

100000-199999 12 4,6 1728126 14,1200000-399999 11 4,2 3199075 26,1400000 şi peste 1 0,4 2009200 16,4

Total 263 100,0 12244598 100,0 Sursa: Anuarul demografic al României – 2001, INS, Bucureşti, 2001

Se cere să se analizeze nivelul de concentrare a populaţiei urbane folosind curba Lorentz şi raportul Gini.

21

D.1.28. Pe baza datelor Recensământului populaţiei şi locuinţelor din 18 martie 2002 stabiliţi gruparea oraşelor (inclusiv municipii) după numărul locuitorilor şi analizaţi nivelul de concentrare a populaţiei urbane folosind curba Lorentz şi raportul Gini.

D.1.29. Pe baza datelor publicate în Anuarul Demografic al României 2001 privind gruparea oraşelor (inclusiv municipii) după numărul locuitorilor înregistrate la Recensământul populaţiei din anul 1956, se cere să se analizeze nivelul de concentrare a populaţiei urbane folosind curba Lorentz şi raportul Gini.

D.1.30. La recensământul populaţiei României din 1977 s-au înregistrat următoarele date referitoare la gruparea oraşelor (inclusiv municipii) după numărul locuitorilor:


locuitori

Numărul oraşelor Numărul locuitorilor

Date absolute

Pondere faţă de total

Date absolutePondere faţă

de total

Sub 3000 4 1,7 9973 0,13000-4999 10 4,2 42617 0,55000-9999 62 26,3 477592 5,1

10000-19999 68 28,8 951067 10,120000-49999 56 23,7 1672325 17,850000- 99999 18 7,7 1190839 12,7

100000-199999 10 4,2 1473858 15,7200000-399999 7 3,0 1770219 18,8400000 şi peste 1 0,4 1807239 19,2

Total 236 100,0 9395729 100,0 Sursa: Anuarul demografic al României – 1996, CNS, Bucureşti, 1996.

Să se analizeze nivelul de concentrare a populaţiei urbane folosind curba Lorentz şi raportul Gini şi să se compare rezultatele obţinute cu cele de la problemele precedente.

D.1.31. Ştiind că efectivul populaţiei României în 1997 era de 22545925 locuitori, iar suprafaţa ţării noastre este de 238391 kmp, să se calculeze şi să se interpreteze în funcţie de media europeană următorii indicatori:

a) Densitatea generală a populaţiei;b) Coeficientul de arealitate;c) Distanţa medie dintre doi locuitori.

22

Documents

Documentzc