ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSA DE VALORI

PROIECT LA GESTIUNEA FINANCIARĂ A

ÎNTREPRINDERII

ANALIZA FINANCIARĂ A COMPANIEI

RADU AURA-MARIANA

ŞCHIOPU FLORENTINA-CRISTINA

AN II, SERIA E, grupa 1541

BUCUREȘTI, 2011

1

CUPRINS

I. ASPECTE TEORETICE......................................................................................................................3

II. SCURTĂ DESCRIERE A COMPANIEI.........................................................................................14

III. ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE..............................................................................................15

IV. ANALIZA INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ...................................................................20

V. ANALIZA CASH-FLOW-URILOR.................................................................................................24

VI. DIAGNOSTICUL RENTABILITĂȚII CAPITALULUI................................................................30

VII. DIAGNOSTICUL RISCULUI.......................................................................................................32

VIII.VERIFICAREA CALCULELOR PENTRU DETERMINAREA PROFITULUI NET................33

IX. PREVIZIUNEA FINANCIARĂ.....................................................................................................36

X. BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................44

2

I. ASPECTE TEORETICE

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a “ stării de sănătate financiară” a

întreprinderii, la încheierea exercițiului contabil.

În sens larg, analiza financiară este un instrument managerial care ajută conducerea

întreprinderii să înțeleagă trecutul și prezentul în vederea fundamentării viitoarelor obiective strategice

de menținere și de dezvoltare a întreprinderii, într-un mediu concurențial.

Analiza financiară urmărește să pună în evidență punctele tari și slabe ale gestiunii financiare

și să ofere elemente de explicitare a cauzelor dificultăților existente, dar și să evalueze capacitatea

întreprinderii de a-și asigura finanțarea dezvoltării și de a satisface exigențele acționarilor săi cât și a

celorlalte colectivități interesate în buna sa funcționare (creditori, consumatori, salariați etc.).

Indiferent de poziția analistului financiar (analiza pe plan intern sau extern), obiectivele diagnosticului

financiar sunt orientate spre evidențierea rentabilității și a riscului. Astfel, partenerii externi (băncile,

deținătorii de titluri, furnizorii) susceptibili de a fi afectați de riscul de faliment, sau insolvabilitate,

recurg adesea la studiul echilibrului financiar încercând să detecteze principalele simptome ale

disfuncționalităților, dat fiind că dezechilibrele fragilizează stabilitatea întreprinderii. Conducătorii

întreprinderii, precum și anumiți parteneri externi interesați de rezultatele viitoare ale acesteia

(deținătorii de acțiuni sau potențialii investitori), orientează analiza către studiul performanțelor,

evoluția lor și perspectivele viitoare ale acestora.

Sursa de date pentru analiza financiară o constituie documentele contabile de sinteză: bilanțul,

contul de profit și pierdere și anexa la bilanț. Bilanțul reflectă starea patrimonială a întreprinderii la un

moment dat (începutul sau sfârșitul exercițiului financiar), iar contul de profit și pierdere sintetizeză

rezultatul fluxurilor economice și financiare de intrare, prelucrare și ieșire, pe perioada considerată.

Rentabilitatea întreprinderii și noua stare patrimonială a acesteia se va reflecta în rezultatul net al

exercițiului( profit sau pierdere), informație comună ambelor documente contabile de sinteză.

Ca reflectare a stării patrimoniale, bilanțul, stabilit la sfârșitul periodei de gestiune (numită și

exercițiu financiar), descrie separat elementele de activ și de pasiv ale întreprinderii.

3

Activul se compune din bunuri deținute de întreprindere (drepturi de proprietate exercitate

asupra lucrurilor) și creanțe (drepturi asupra terților). Pasivul se commune din capitaluri proprii și

într-o masură considerabilă, din datorii contractate de întreprindere și nerambursate încă. Diferența

dintre activul total și datoriile totale contractate reflectă o prima și principală evaluare contabilă a

întreprinderii la data încheierii exercițiului.

Ecuația fundamentală a bilanțului redă situația netă a întreprinderii:

Situația netă este, cel mai adesea, pozitivă și crescătoare, ca efect al unei gestiuni economice

sănătoase. Această situație marcheză atingerea obiectivului principal al gestiunii financiare, respectiv

maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finanțat din aceste capitaluri. Situația netă

poate avea, în anumite cazuri și valoare negativă. Aceasta semnifică o depășire a activului real de către

datoriile totale contractate de întreprindere.

O astfel de situație este consecința încheierii cu pierderi a exercițiilor anterioare. Suma

acestor pierderi a consumat integral capitalurile proprii, iar partea neacoperita a rămas în sarcina

creditorilor, ca rezultat al asumarii riscului de insolvabilitate al întreprinderii.

Bilanțul oferă criterii de apreciere a echilibrului financiar la un moment dat, precum și baza de calcul

pentru elaborarea bugetelor întreprinderii.

Din punct de vedere financiar fiecare element de activ reprezintă o alocare de fonduri bănești

în vederea constituirii unei structuri de producție adecvate intențiilor productive ale întreprinzătorilor.

Elementele de activ sunt structurate după gradul lor de lichiditate (posibilitatea de a fi transformate în

bani) în intenția de a obține cea mai operativă recuperare a capitalurilor investite și o rentabilitate

ridicată. În bilanț se înscriu mai întai activele cele mai puțin lichide (cu perioada cea mai mare de

recuperare) :

▪ Imobilizări necorporale (brvete, licențe, mărci de fabrică și comerciale etc.)

▪ Imobilizări corporale (terenuri, clădiri, mașini, utilaje, instalații etc.)

▪ Imobilizări financiare (participații, titluri cumpărate etc.)

4

SITUAȚIA NETĂ =Total ACTIV – Total DATORII

Datorită rotației lente a capitalurilor investite în aceste active, ele se mai numesc și alocări

permanente (stabile). Se încriu apoi activele circulante (stocuri, creanțe, disponibilități) mult mai

lichide decât imobilizarile, astfel încât ele sunt numite și alocări ciclice (temporare), recuperarea

capitalurilor investite făcându-se după încheierea unui ciclu de exploatare (aprovizionare, producție,

desfacere).

Pasivul bilanțului reflectă, din punct de vedere financiar,  resursele întreprinderii

(capitalurilor proprii și împrumutate). Pasivele sunt structurate după gradul (ordinea) de exigibilitate

(însușirea lor de a deveni scadente la un anumit termen). Mai întâi se înscriu capitalurile proprii

provenite de la asociați, apoi cele din reinvestiri ale acumulărilor anterioare (rezerve) și din resurse

publice (subvenții, provizioane). În mod practic, aceste resurse nu au o scadență (decât în situații

limită, de faliment), nu sunt deci exigibile și de aceea se mai numesc resurse permanente (stabile).

Tot în categoria resurselor permanente se înscriu și datoriile financiare, respectiv împrumuturi

contractate pe termen lung, cu scadența mai îndepartată.

Datoriile pe termen scurt (credite, furnizori, decontari) sunt cele mai exigibile și de aceea sunt

numite resurse ciclice (temporare). În cea mai mare parte ele sunt contractate pentru necesități de

producție și le întâlnim adesea sub denumirea de datorii de exploatare.

Alocările permanente (imobilizări) sunt, în principiu, acoperite din resurse permanente

(capitaluri proprii și datorii financiare) .Cu cât resursele permanente sunt mai mari decât necesitățile

peramente de alocare a fondurilor bănești, cu atât întreprinderea dispune de o marjă de securitate

care o pune la adăpost de evenimentele neprevăzute. Acest surplus de resurse permanente degajat de

ciclul de finanțare al investițiilor poate fi “rulat” pentru reînnoirea stocurilor și creanțelor. Această

utilizare potențială a marcat și denumirea lui, și anume aceea de fond de rulment.

El este expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung și a contribuției acestuia la

înfăptuirea echilibrului finanțării pe termen scurt.

Necesitățile de finanțare ale producției, respectiv ale ciclului de exploatare sunt acoperite în

cea mai mare parte din resurse temporare corespunzătoare (datorii de exploatare, furnizori ,

creditori ,etc.). Diferența dintre necesitățile de finanțare a ciclului de exploatare și datoriile de

5

FOND DE RULMENT = RESURSE PERMANENTE – ALOCĂRI PERMANENTE

= (Capitaluri proprii +Datorii financiare) – Imobilizări nete (fără amortizări).

exploatare, este numită nevoia de fond de rulment. Ea este expresia realizării echilibrului financiar pe

termen scurt, a echilibrului dintre necesarul și resursele de capitaluri circulante (ale exploatării):

Dacă această diferență este pozitivă, atunci ea semnifică un surplus de nevoi temporare în

raport cu resursele ciclice posibile de mobilizat. O astfel de situație este normală dacă este rezultatul

unei politici de investiții privind creșterea stocurilor și creanțelor. Altfel, nevoia de fond de rulment

poate evidenția un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor și a creanțelor și exigibilitatea

datoriilor de exploatare.

Dacă nevoia de fond de rulment este negativă, ea semnifică un surplus de resurse temporare

în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante. Ea poate fi apreciată pozitiv dacă este

rezultatul accelerării rotației activelor circulante și al angajării de datorii cu scadențe mai relaxate. În

caz contrar, aceasta nu poate fi decât rezultatul unor întreruperi temporare în aprovizionarea și

reînnoirea stocurilor.

Dacă fondul de rulment la un moment dat (al încheierii exercițiului contabil) este superior

nevoii de fond de rulment atunci excedentul de finanțare se regăsește sub forma unei trezorerii nete

concretizată în disponibilități bănești în conturi bancare și în casă.

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități echilibrate și

eficiente și eficiente. Ea reflectă calitatea echilibrului financiar al întreprinderii , atât pe termen lung

cât și pe termen scurt. Înregistrarea unei trezorerii nete în cadrul mai multor exerciții succesive

demonstrează succesul întreprinderii în viața economică și posibilitatea plasării rentabile a

disponibilităților bănești pentru întărirea poziției ei pe piață.

6

NEVOIA DE FOND DE RULMENT = ALOCĂRI CICLICE – SURSE CICLICE

=  (Stocuri + Creanțe) – Datorii de exploatare

TREZORERIA NETĂ = FOND RULMENT – NEVOIA DE FOND RULMENT

Trezoreria netă pozitivă evidențiază faptul că exercițiul financiar s-a încheiat cu un surplus

monetar, expresia concretă a unui surplus net din pasivul bilanțului. Acest excedent de trezorerie

urmează să fie plasat eficient și în deplină siguranță pe piața monetară și/sau financiară.

Plasamentul monetar sau financiar urmărește trei obiective:

1 .lichiditatea valorilor mobiliare de plasament

2. rentabilitatea valorilor mobiliare de plasament

3. securitatea valorilor mobiliare de plasament

    Trezoreria netă negativă evidențiază un dezechilibru financiar la încheierea exercițiului.

Deficitul monetar astfel constatat a fost acoperit prin angajarea de noi credite (de trezorerie sau de

scont). În această situație se urmărește obținerea celui mai mic cost al noilor credite prin negocierea

mai multor surse de astfel de capital. Creșterea trezoreriei nete pe perioada exercițiului contabil

reprezintă “cash-flow-ul” perioadei, respectiv fluxul monetar net al exercițiului. În condițiile constantei

nevoii de fond de rulment, cash-flow-ul ar fi egal cu profiturile nete și amortizarile accumulate și ar

exprima disponibilitatea monetară efectivă pentru dezvoltarea și prosperitatea întreprinderii.

      Un cash-flow pozitiv se interpretează ca o creștere a capacității reale de finanțare a

investițiilor. Acesta reprezintă o îmbogățire a activului net real, o confirmare a majorării averii nete a

proprietarilor. Un cash-flow negativ sugerează o diminuare a capacității reale de finanțare a

investițiilor. În consecință, acesta semnifică o scădere a activului net real, o reducere a averii nete a

investitorilor .

Dacă bilanțul exprimă poziția financiară, starea patrimonială la care s-a ajuns la încheierea

exercițiului, atunci contul de profit și pierdere exprimă, în parte, cum s-a ajuns la respectiva stare

patrimonială. Acesta evidențiază fluxurile de venituri și de cheltuieli de gestiune, performanța

de la începutul până lasfârșitul exercițiului.

În conformitate cu obiectul de activitate aprobat prin statut, firma are libertatea sǎ desfăşoare

operaţiuni de producţie, construcţii, prestări servicii, operaţiuni financiare pe piaţa de capital şi pe cea

monetară, precum şi operaţiuni de cesiune, de închiriere spaţii de producţie şi/sau comerciale etc.

Drept urmare, veniturile şi cheltuielile de gestiune sunt generate, în principal, de două domenii de

activitate:

7

Activitatea curentă poate fi la rândul ei:

• activitate de exploatare (de bază), din fabricarea şi vânzarea de produse şi furnizarea de servicii

care se înscriu în activitatea curentă, ca parte integrantă a obiectului său de activitate, inclusiv din

activităţile conexe în care aceasta se angajează şi care sunt o continuare a primelor activităţi

menţionate, incidente ale acestora sau care rezultă din acestea: cu despăgubiri, donaţii şi activele

cedate, cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate etc;                                             

• activitate financiară, privind veniturile din dividende la acţiuni deţinute, dobânzi la împrumuturi

acordate, venituri din interese de participare la alte societăţi etc, precum şi cheltuielile financiare

privind dobânzi la credite primite, pierderi din creanţe legate de participaţii etc

Dincolo de cele două activităţi curente (ordinare: de exploatare şi financiară), pot să apară

venituri şi cheltuieli din evenimente non-curente, extraordinare (foarte rare şi în afara puterii

decizionale a conducerii firmei: exproprieri, naţionalizări, modificarea legislaţiei fiscale, cutremure

etc.). Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii

ce sunt clar diferite de activităţile curente ale firmei şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete

într-un mod frecvent sau regulat. Elemente extraordinare se vor înregistra în contul de profit şi pierdere

la valoarea netă de efectele lor fiscale.

Contul de profit şi pierdere sintetizează deci fluxurile economice, respectiv veniturile şi

cheltuielile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea curentă şi din evenimente extraordinare.

Veniturile de gestiune, după natura lor, provin din activităţi curente  (de exploatare şi

financiare) şi din evenimente extraordinare:

1.Venituri din activitatile curente:

a. Veniturile din exploatare cuprind:

◊ venituri din vânzarea de produse și mărfuri, executări de lucrări și prestări de servicii;

◊ venituri din variația stocurilor, reprezentând variația în plus (creștere) sau în minus (reducere) dintre

valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de produse și producție în curs de la sfârșitul perioadei

și valoarea stocurilor inițiale ale produselor și producției în curs, neluând în calcul ajustările pentru

depreciere reflectate;

8

ACTIVITATEA FIRMEI

•  Curentă

(Ordinară)

•  Non Curentă

(Extraordinară)

◊ venituri din producția de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor și cheltuielilor efectuate de firmă

pentru ea însăși, care se înregistrează ca active imobilizate corporale și necorporale;

◊ venituri din subvenții de exploatare, reprezentând subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și

pentru acoperirea pierderilor, precum și alte subvenții de care beneficiază firma;                                     

◊ alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanțe recuperate și alte venituri din

exploatare.           

    b. Veniturile financiare cuprind:

  ◊ venituri din imobilizari financiare;

  ◊ venituri din investiții pe termen scurt;

  ◊ venituri din creanțe imobilizate;

  ◊ venituri din investiții financiare cedate;

  ◊ venituri din diferențe de curs valutar;

  ◊ venituri din dobânzi;

  ◊ venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;

  ◊ alte venituri financiare.

c. Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de

valoare se evidențiază distinct, în funcție de natura acestora.

2. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacții care

sunt clar diferite de activitățile curente și care, prin urmare, nu se așteaptă să se repete într-un mod

frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.

 Cheltuielile de gestiune sunt clasificate pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel:

1. Cheltuieli ale activitatilor curente:

a. Cheltuieli de exploatare, care cuprind:

       ◊ cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile; costul de achiziție al obiectelor de

inventar consumate; costul de achiziție al materialelor nestocate trecute direct asupra cheltuielilor;

contravaloarea energiei si apei consumate; costul mărfurilor vândute și al ambalajelor;

       ◊ cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, redevențe, locații de gestiune și chirii; prime

de asigurare; studii și cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terți (colaboratori); comisioane

și onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate; transportul de bunuri și personal; deplasări,

detașări și transferări; cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații; servicii bancare și altele;         

       ◊ cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările și protecția socială și alte cheltuieli cu personalul,

suportate de firmă);                                                           

9

       ◊ alte cheltuieli de exploatare (impozite și taxe asimilate, pierderi din creanțe și debitori diverși;

despăgubiri, amenzi și penalități; donații și alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate și

alte operații de capital etc);  

 b.     Cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creanțe de natură financiară; cheltuieli privind

investițiile financiare cedate; diferențele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind exercițiul

financiar în curs; sconturile acordate clienților și altele;

c. Cheltuielile cu provizioanele, amortizările și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare,

precum și cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite, calculate potrivit legii, se evidențiază

distinct, în funcție de natura lor.

            2. Cheltuieli extraordinare (calamități și alte evenimente extraordinare).

Diferența dintre venituri și cheltuieli constituie rezultatul (profitul sau pierderea) exercițiului.

Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din

activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate. Pierderile reprezintă

reduceri ale beneficiilor economice și pot rezulta sau nu ca urmare a desfășurării activității curente a

firmei. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.

Pe baza contului de profit şi pierdere se poate determina o serie de indicatori valorici privind

volumul şi rentabilitatea activităţii firmei. Construcţia în trepte a indicatorilor pornind de la cel mai

cuprinzător (veniturile din exploatare) şi încheid cu cel mai sintetic (profitul net al exercițiului), a

sugerat denumirea seriei lor de cascadă a marjelor de acumulare (a soldurilor intermediare de

gestiune). Fiecare marjă de acumulare reflectă rezultatul gestiunii financiare, la treapta respectivă de

acumulare după deducerea diferitelor categorii de cheltuieli (variabile, fixe, externe etc).

În continuare am prezentat comparativ suita de marje de acumulare aşa cum rezultă ele din

clasificarea funcţională a contului de profit şi pierdere, pe de o parte, şi cascada soldurilor intermediare

de gestiune (SIG) aşa cum s-a dezvoltat aceasta în literatura de specialitate, pe de altă parte. Cu

excepţia primei marje, marja asupra cheltuielilor variabile (MCV), de o parte, şi valoarea adaugată

(VA), de cealaltă parte, celelalte sunt similare chiar dacă poartă denumiri diferite, ca urmare a limbii

engleze şi a celei franceze:

•   EBITDA = EBE=Profit înainte de dobânzi,de impozitare şi de amortizare

•   EBIT =PE=Profit înainte de dobânzi şi impozit                

•   EBT = PC=Profit brut(profit înainte de impozit)

•   NI = PN=Profit net

10

Aşa cum, pe baza bilanţului, s-a determinat un indicator care să evidenţieze, la modul sintetic,

potenţialul de dezvoltare şi de continuitate a firmei, respectiv cash-flow-ul, tot astfel, în mod similar şi

cu semnificaţie apropiată, se poate determina, pe baza contului de profit şi pierdere, capacitatea de

autofinanţare (CAF). Aceasta reflectă potenţialul financiar de creştere economică a firmei, respectiv

sursa financiară generată de activitatea industrială şi comercială a firmei după scăderea tuturor

cheltuielilor plătibile la o anumită scadenţă. Capacitatea de autofinanţare (CAF) este ilustrată de

diferenţa dintre veniturile monetare încasabile şi cheltuielile monetare plătibile.

Capacitatea de autofinanţare se determină utilizând următoarea relație:

Unde:

Cheltuieli nemonetare = Amortizare + Provizioane + Cheltuieli din cedarea activelor

Venituri nemoentare = Venituri din reluarea provizioanelor – Venituri din cedarea activelor

În analiza cash-flow-urilor unei întreprinderi se impune distincția dintre cash și cash-flow,

separare care are la bază distincția dintre operațiunile de gestiune și operațiunile de capital.

Operațiunile de gestiune țin de activitatea curentă a întreprinderii (operațiuni de exploatare, de

investiții și de finanțare) și se reflectă în fluxurile de venituri și cheltuieli din contul de profit și

pierdere. Ele se sintetizează în profitul net și în amortizare ca potențiale surse pentru cash-flow-ul

întreprinderii. Operațiunile de capital sunt realizate “accidental”, și constă în operațiuni de investiții

sau dezinvestiții acompaniate de finanțări sau rambursări de capitaluri atrase. Măsura exactă a cash-

ului și a cash-flow-ului se obține prin corectarea potențialității de încasări cu influența operațiunilor de

capital, operațiuni care nu apar în contul de profit și pierdere.În ceea ce priveste noțiunea de cash,

practica finaciar-contabilă din România propune mai multe noțiuni: trezorerie netă, lichidități,

disponibilități bănești, numerar. Literatura de specialitate româna susține echivalența acestor noțiuni și

faptul că toate se subscriu noțiunii anglo-saxone de cash, existând o singură distincție, respectiv aceea

dintre cash-ul efectiv (disponibilități bănești în casă și în conturile bancare curente) și cash-ul

echivalent(disponibilități cvasilichide). 

Cash-flow-ul  (CF) este variația trezoreriei nete de la începutul până la sfârșitul exercițiului

financiar. Ca și cash-ul, respectiv trezoreria netă, și cash-flow-ul sintetizează variațiunile rezultate din

toate operațiunile de gestiune și de capital ale întreprinderii. În condiții de creștere economică zero,

cu reconstituirea identică a capitalurilor (fixe și circulante,respectiv proprii și împrumutate), cash-

11

CAF=PN + Cheltuieli nemonetare – Venituri nemonetare

flow-ul se explică prin profitul net (CF=PN) sau profitul net și amortizarea (CF=PN+Amo). Ultimul

caz este cauzat de acumularea sub forma bănească a amortizării în condițiile în care aceasta nu se

reinvestește. În condițiile în care creșterea economică nu este nulă, cash-flow-ul are o determinare

complexă, căci alături de operațiunile de gestiune la formarea lui contribuie și operațiunile de capital,

respectiv de investiții și finanțare.

Curentul anglo-saxon explică variația cash-flow-ului pe seama variațiunilor de cash datorate

operațiunilor de gestiune, inclusiv a variației nevoii de fond de rulment, operațiunilor de investiții

( numai în active fixe, imobilizări), și operațiunilor de finanțare (cu capitaluri proprii și împrumutate):

Varianta anglo-saxonă de calcul a cash-flow-ului poate fi pusă în practică prin întocmirea

situației fluxurilor de trezorerie.

Situația fluxurilor de trezorerie relevă abilitatea întreprinderii de a genera cash, condiție

esențială de supraviețuire pe piața concurențială. Situația fluxurilor de trezorerie prezintă cash-flow-

urile în cursul exercițiului financiar generate de activitățile de gestiune, de investiții și de finanțare.

 

Cash-flow-ul de gestiune sau operațional este cel mai important dintre cash-flow-urile

întreprinderii.Acesta acoperă atât plățile curente de gestiune, dar și achiziția de noi active prin

autofinanțare și/sau pentru rambursarea creditelor, precum și pentru remunerarea acționarilor cu

dividende și a creditorilor cu dobânzi. Cash-flow-ul din gestiune poate fi explicat pe baza veniturilor

încasabile și a cheltuielilor plătibile din contul de profit și pierdere, corectate cu variația nevoii de

fond de rulment. Există două metode pentru determinarea cash-flow-ului de gestiune:

• Metoda directă presupune evidențierea tuturor încasărilor și plăților, precum și a creșterilor

și scăderilor de solduri finale ale stocurilor, creanțelor și datoriilor din exploatare în raport cu

soldurile lor inițiale. Încasările din activitățile de gestiune sunt cele din vânzări de bunuri și servicii

din anul curent plus soldul inițial minus soldul final al creanțelor legate de clienți. Încasările din

dividende și din dobânzi la participațiile directe și la împrumuturile acordate altor întreprinderi sunt

evidențiate separat de activitățile de exploatare, fiind înscrise cel mai adesea în cadrul cash-flow-ului

de investiții. Plățile ocazionate de activitatea de gestiune sunt generate de aprovizionările cu materii

prime și materiale din anul curent minus soldul inițial plus soldul final de materiale plus soldul inițial

minus soldul final al furnizorilor de materiale, de plata salariilor și a cheltuielilor sociale din anul

12

CF=CFgest+CFinv+CFfin

curent plus soldul inițial minus soldul final al salariilor neridicate, de plata dobânzilor,impozitelor și

taxelor.

• Metoda indirectă operează cu informațiile deja prelucrate: profitul net, amortizări și

provizioane nete, variația nevoii de fond derulment etc. Cash-flow-ul de gestiune se obține corectând

potențialitatea contabilă de încasări viitoare corespunzătoare profitului net (PN), amortizărilor și

provizioanelor nete cu variația nevoii de fond de rulment (ΔNFR), adică cu variația decalajelor

nefavorabile de încasări în raport cu decalajele favorabile de plăți.

Cash-flow-ul de finanțare calculat prin metoda directă este reprezentat de majorări de capital

social și/ sau majorări de datorii financiare și cash-out-flow-uri care apar sub forma rambursărilor de

împrumuturi pe termen lung și mediu, și, mai rar, sub forma răscumpărării propriilor acțiuni de pe

piața bursieră și extrabursiera. Prin metoda indirectă, cash-flow-ul de finanțare reprezintă variația

capitalurilor proprii și a datoriilor pe termen lung scăzându-se și profitul net.

Cash-flow-ul de investiții, calculat prin metoda indirectă, este reprezentat în general de plăți pentru achiziția de active fixe noi (cash-out-flow-uri), care por fi corporale ( terenuri, construcții, mașini și echipamente, inclusiv autodotare), necorporale (licențe, brevete, mărci) și

financiare(participații directe, cumpărarea de acțiuni și obligațiuni emise de alte întreprinderi,

acordarea de avansuri financiare către filiale). De cealaltă parte se află încasările ocazionate de

activitatea de investiții (cash-in-flow-uri) și anume: vânzarea de active fixe, de acțiuni sau

obligațiuni deținute. Cash-flow-ul de investiții se determină în mod direct ca diferență dintre

încasările din cesiunea sau rambursarea activelor fixe (corporale, necorporale și financiare) și din

remunerarea activelor financiare sub formă de dividende și dobânzi încasate (venituri financiare) și

plățile pentru achiziția de active fixe.

13

II. SCURTĂ DESCRIERE A COMPANIEI

Compania Zentiva S.A. Bucureşti este cel mai mare producător de produse farmaceutice de

pe piaţa românească având sediul actual pe B-dul Theodor Pallady nr. 50, București.

Istoria societăţii îşi are rădăcinile în anul 1962, când a fost înfiinţată la Bucureşti o

întreprindere pentru fabricarea, medicamentelor. Aceasta a făcut parte din sistemul de stat care a avut

sarcina să furnizeze medicamentele pe piaţa farmaceutică internă. Ulterior, denumirea societăţii s-a

schimbat în Întreprinderea de Medicamente Bucureşti (Bucharest Medicines Plant), iar în anul

1990 a primit denumirea Sicomed. Opt ani mai târziu, în anul 1998, compania este listată la Bursa de

Valori Bucureşti, acţiunile ei devenind printre cele mai tranzacţionate titluri.

Procesul de privatizare prin care a trecut compania se finalizează cu succes în anul 1999,

pachetul majoritar de acţiuni ale societăţii fiind achiziţionat de un grup de acţionari instituţionali, din

care făceau parte Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi câteva fonduri de investiţii.

După încheierea privatizării, noii acţionari majoritari ai companiei demarează modernizarea sa

complexă şi creşterea eficienţei proceselor, în acestea intrând atât procesele de producţie cât şi

dezvoltarea resurselor umane. Sicomed începe astfel o perioadă de dezvoltare susţinută, care sub

aspectul volumului de medicamente vândute îi va consolida poziţia de cel mai mare producător

farmaceutic de pe piaţă autohtonă. În anul 2005, Sicomed devine prima companie farmaceutică din

România care a obţinut de la Lloyd´s Register certificatul cu standardul de calitate ISO 9001:2000

care garantează funcţionalitatea sistemului intern de management al calităţii. Eficientizarea

proceselor în cadrul companiei a continuat şi în anul 2005. Compania a vândut secţia de soluţii

parenterale în volume mari şi a început să se concentreze asupra producţiei de medicamente în forme

solide şi o cantitate mică de medicamente parenterale.

La sfârşitul anului 2005, grupul farmaceutic Zentiva achiziţionează compania Sicomed, în

cadrul uneia dintre cele mai mari tranzacţii de pe piaţă. Sub noul brand Zentiva au fost integrate, în

primul semestru al anului 2006, activităţi anterioare ale grupului Zentiva de pe piaţa românească şi

cele existente ale societăţii Sicomed. Astfel Zentiva devine liderul pieţii de medicamente generice

din România.

14

III. ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE

Am hotărât să selectăm compania Zentiva S.A, întrucât este una dintre cele mai importante

companii producătoare de produse farmaceutice din România cu o activitate complexă și în continuă

creștere,  cotată la Bursa de Valori București, motiv pentru care rapoartele sale financiare sunt

disponibile. Ne-am propus observarea dinamică a indicatorilor înregistrați de Zentiva S.A în

perioada 2007-2010 pentru a formula concluzii referitoare la punctele tari și punctele slabe ale

companiei, precum și efectuarea de previziuni pentru anul următor pe baza datelor disponibile. Ca și

puncte de plecare în analiza noastră am avut bilanțul financiar simplificat, contul de profit și pierdere

și situațiile fluxurilor de trezorerie din perioada analizată.

Elementele de activ și de pasiv ale societății sunt prezentate în cadrul Anexei 1 iar calculul

indicatorilor de poziție pe baza bilanțului contabil a fost efectuat în Excel, rezultatele fiind ilustrate în

Anexa 2. Astfel situația netă aferentă perioadei analizate este următoarea:

SN2007 260.908.595 RONSN2008 285.623.359 RONSN2009 281.973.086 RONSN2010 339.350.534 RON

Tabel Nr.1

2007 2008 2009 20100

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

300,000,000

350,000,000

400,000,000

260,908,595285,623,359 281,973,086

339,350,534

Evoluția Situației Nete

Grafic Nr. 1

15

Observăm din graficul nr.1 că în perioada analizată situația netă este pozitivă și crescătoare în

primul an, ca efect al unei gestiuni economice sănătoase. Această situație evidențiază sumele ce vor

reveni asociaților sau acționarilor în caz de lichidare. În anul 2008, situația netă își menține trendul

ascendent crescând cu peste 24,7 mil. lei (9,5%), iar în 2009 înregistrează o scădere de 3,65 cu mil.

lei. Pe parcursul anului 2010, acest indicator de poziție crește semnificativ cu aproximativ 57,3

mil.lei (20,35%), această creștere marcând de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii

financiare, și anume maximizarea valorii întreprinderii, respectiv a valorii capitalurilor proprii.

Pentru a analiza marja de securitate financiară care îi permite companiei să facă față, fără

dificultate, riscurilor diverse pe termen scurt vom calcula fondul de rulment. Noțiunea de fond de

rulment poate avea mai multe formulări însă doar două dintre ele reprezintă concepte fundamentale

ale analizei financiare. Este vorba despre fondul de rulment permanent, pe de o parte, și fondul de

rulment propriu, pe de altă parte.

În urma calculelor efectuate am obținut următoarele valori pentru fondul de rulment

permanent evidențiate în ANEXA Nr. 2:

FRp2007 177.061.153

FRp2008 206.755.205

FRp2009 202.241.153

FRp2010 266.421.908

Tabel Nr.2

Evoluția acestui indicator este ilustrată în cadrul graficului nr. 2.

20072008

20092010

0

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

300,000,000

177,061,153 206,755,205202,241,153

266,421,908

Evoluția Fondului de Rulment

16

Pe parcursul întregului orizont de timp analizat, fondul de rulment are un trend ascendent,

crescând cu 56,1% în 2010 comparativ cu anul 2007. Deoarece valoarea fondului de rulment

permanent este pozitivă și crescătoare, putem afirma că după finanțarea integrală a nevoilor

permanente, resursele pe termen lung finanțează și o parte din nevoile curente. Această situație pune în

evidență fondul de rulment financiar ca expresie a realizării echilibrului financiar pe termen lung și a

contribuției acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

Pentru a ilustra gradul în care echilibrul financiar se asigură prin capitaluri proprii vom

calcula fondul de rulment propriu după relația:

Prin urmare vom obține următoarele valori:

FRpropriu2007 176.837.599

FRpropriu2008 206.755.205

FRpropriu2009 202.241.153

FRpropriu2010 266.421.908

Tabel Nr. 3

Dacă în 2007 compania își finanțează nevoile permanente în proporție de 98% din resursele

pe termen lung, începând cu anul 2008, acest procent devine 100% întrucât societatea Zentiva S.A a

achitat integral către instituțiile de credit, toate creditele pe termen lungnu și nu a mai contractat altele

reușind astfel să-și asigure echilibrul financiar doar prin capitalurile proprii. În concluzie, fondul de

rulment străin, reprezentat de datoriile financiare este 223.554 mil. lei în 2007, după care valoarea

acestuia este nulă, ceea ce înseamnă că firma Zentiva S.A își asigură libertatea în luarea deciziilor de

investiții privind dezvoltarea acesteia.

Importanța deosebită a fondului de rulment, conferită de poziția strategică a acestuia, de a

realiza legătura între cele două părți ale bilanțului, conduce la aprecierea analiștilor financiari că fondul

de rulment reprezintă cel mai important indicator al echilibrului financiar lichiditate-exigibilitate, dat

fiind faptul că acesta este rezultatul arbitrajului între finanțarea pe termen lung și cea pe termen scurt.

Pornind de la un anumit echilibru, care trebuie să existe între nevoile temporare și resursele temporare,

bilanțul patrimonial pune în evidență un alt indicator de echilibru financiar denumit nevoia de fond de

rulment.

17

FRpropriu= CAPITALURI PROPRII - IMOBILIZĂRI

În cazul societății Zentiva S.A, după realizarea calculelor s-au obținut următoarele rezultate:

NFR2007 121.469.777

NFR2008 127.130.421

NFR2009 116.823.435

NFR2010 71.453.686

Tabel Nr.4

2007 2008 2009 20100

20,000,000

40,000,000

60,000,000

80,000,000

100,000,000

120,000,000

140,000,000

121,469,777127,130,421

116,823,435

71,453,686

Evoluția Necesarului de Fond de Rulment

Grafic Nr. 3

Situația favorabilă este cea în care nevoia de fond de rulment este negativă ca urmare a

accelerării rotației activelor circulante și al angajării de datorii cu scadențe mai mari, adică creanțelor

mai rapid și relaxarea plăților, astfel încât să existe un surplus de resurse temporare.

Însă, conform graficului nr. 3, compania Zentiva România a înregistrat o nevoie de fond de

rulment pozitivă și crescătoare în anul 2007, situație explicabilă prin faptul că la sfârșitul acestui an,

firma și-a sistat pentru trei săptămâni activitatea de producție în vederea eficientizării procesului de

producție, ceea ce nu reprezintă neapărat o situație nefavorabilă.

Începând cu anul 2008, observăm că necesarul de fond de rulment scade semnificativ

păstrând totuși o valoare pozitivă. În acest caz este evidențiat un decalaj nefavorabil între lichiditatea

stocurilor și creanțelor, pe de o parte, și exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de altă parte. Deși

piața farmaceutică din România se află în continuă creștere, consumul de medicamente pe cap de

locuitor este unul din cele mai reduse din Uniunea Europeană datorită faptului că românii tind să se

trateze singuri acasă fără să apeleze la medicamente.

18

Reducerea acestui decalaj dintre consumul de medicamente în România şi cel dintre ţările

europene se poate baza pe anumiți factori precum: creşterea puterii de cumpărare a românilor,

alocările guvernamentale mai mari, utilizarea pe o scară mai largă a medicamentelor care se

eliberează fără prescripţie medicală. Însă până la realizarea unui mediu economic și legislativ

corespunzător pentru o bună desfășurare a activității firmelor farmaceutice, acestea se confruntă cu

din ce în ce mai des cu riscul de lichiditate. Cu o astfel de problemă se confruntă și compania Zentiva

București care din cauza întârzierii plăților de către clienți nu-și poate onora obligațiile pe termen

scurt către furnizorii săi, situație ilustrată și de valoarea pozitivă a necesarului de fond de rulment.

În cadrul analizei patrimoniale, diferența dintre fondul de rulment și nevoia de fond de

rulment reprezintă trezoreria netă. Societatea Zentiva S.A prezintă o evoluție cerscătoare a trezoreriei

nete, fapt ilustrat și de graficul nr. 4.

20072008

20092010

020,000,00040,000,00060,000,00080,000,000

100,000,000120,000,000140,000,000160,000,000180,000,000200,000,000

55,591,37679,624,784 85,417,718

194,968,222

Evoluția Trezoreriei Nete

Graficul Nr. 4

Față de anul 2007, compania Zentiva România a înregistrat în 2010 o creștere semnificativă a

trezoreriei nete de 250,7%, ceea ce presupune că excedentul de finanțare , expresia cea mai

concludentă a desfășurării unei activități eficiente se regăsește sub forma disponibilităților bănești în

conturi bancare și în casă. Această situație favorabilă se concretizează într-o îmbogățire a trezoreriei,

întrucât firma Zentiva dispune din abundență de lichidități care îi permit, atât rambursarea datoriilor

financiare pe termen scurt, cât și efectuarea diverselor plasamente eficiente și în deplină siguranță pe

piața monetară și financiară. Întrucât compania farmaceutică Zentiva S.A a înregistrat o trezorerie netă

pozitivă pe întregul orizont de timp analizat, rentabilitatea economică a întreprinderii este ridicată

19

încurajând astfel plasarea rentabilă a disponibilităților bănești pentru întărirea poziției întreprinderii pe

piață. Dacă compania alege să nu investească și să păstreze lichiditățile, în acest caz poate fi semnalată

incapacitatea managerului de a identifica soluții viabile de investire a capitalurilor disponibile.

Din analiza evoluției trezoreriei de la un exercițiu financiar la altul, se desprinde un indicator

cu o deosebită putere de sinteză întrucât evidențiază fluxul de numerar necesar întreprinderii pentru

desfășurarea activității de producție, denumit cash-flow.

Acest indicator se poate calcula prin două metode dar pentru că în cadrul analizei cash-flow-

urilor pe baza situației fluxurilor de trezorerie vom adopta abordarea anglo-saxonă, din punct de

vedere al abordării franceze, cash-flow-ul este egal cu:

Prin urmare obținem următoarele valori:

CF2007 -

CF2008 24.033.408

CF2009 5.792.934

CF2010 109.550.504

Tabel nr.5

Dat fiind faptul că fluxul monetar al exercițiului în 2008 , respectiv cash-flow-ul aferent

acestui an este pozitiv dar în scădere, putem afirma că și activitatea companiei Zentiva S.A a fost

afectată de efectele propagate ale crizei economico-financiare mondiale. Însă, în 2010 are loc o

creștere semnificativă a acestui indicator, ilustrând totodată o creștere a capacității reale de finanțare a

investițiilor, în consecință o îmbogățire a activului net real, o confirmare a valorii societății.

20

CF = Δ TN

IV.ANALIZA INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ

EBE(excedent brut de exploatare)=CA(venituri monetare)-Cheltuieli monetareAn 2007 2008 2009 2010

EBE 9.236.401 22.570.403-

10.270.467 62.929.082Tabel nr.6

2007 2008 2009 2010

-20,000,000

-10,000,000

0

10,000,000

20,000,000

30,000,000

40,000,000

50,000,000

60,000,000

70,000,000

9,236,401

22,570,403

-10,270,467

62,929,082

Excedentul brut din exploatare

Grafic Nr.5

Excedentul brut al exploatării exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare, ştiind că

amortizarea şi provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu şi plătibile. De aceea, până la solicitarea

lor (pentru riscuri, investiţii sau cheltuieli), amortizarea şi provizioanele calculate se regăsesc în

acumulările băneşti ale întreprinderii. Excedentul brut de exploatare exprimă capacitatea potenţială de

autofinanţare a investiţiilor (din amortizări, provizioane şi profit) de achitare a datoriilor către bugetul

statului şi de remunerare a investitorilor de capital(acţionarii şi creditorii).

După cum se poate observa atât din grafic, cât şi din tabelul de mai sus, pe perioada analizată

firma se confruntă în anul 2009 cu o pierdere în valoare de 10.270.467 mil.lei, dat fiind faptul că

totalul veniturilor monetare a fost mai mic decât totalul cheltuielilor monetare, această scădere a

veniturilor fiind generată atât de scăderea producţiei vândute cu 2,24% cât şi a cifrei de afaceri cu un

procent de 19,56% faţă de anul precedent.

21

EBIT(profit brut)=EBE+alte venituri obținute de societate - alte cheltuieli realizate( mai puțin cele cu dobânzile și impozitul pe profit)

An 2007 2008 2009 2010EBIT 10.584.563 31.071.820 -541.453

69.006.163

Tabel nr.7

2007 2008 2009 2010-10,000,000

0

10,000,000

20,000,000

30,000,000

40,000,000

50,000,000

60,000,000

70,000,000

80,000,000

10,584,563

31,071,820

-541,453

69,006,163

Evouluția EBIT

EBIT

Grafic Nr.6

EBIT cuantifică câştigul înainte de plata dobânzilor şi impozitului pe profit. Acest profit brut

creşte în anul 2008 de 3 ori faţă de anul 2007 suma ajungând la valoarea de 31.071.820 mil. lei faţă de

10.584.563 mil.lei în 2007, urmând ca în 2009 compania Zentiva S.A. să se confrunte cu o pierdere

brută de 541.453 lei. Această pierdere contabilă aferentă anului 2009 a fost trecută ca şi pierdere,iar in

anul 2009 profitul brut dublându-se faţă de anii precedenţi şi ajungând la o sumă în valoare de

69.006.163RON. În anul 2009, compania a consemnat pierderi nete de 2,8 milioane lei.

PROFIT NET=EBIT-dobânzi-impozit pe profitAn 2007 2008 2009 2010

Profit net 4.258.101 23.184.647 -2.882.789 57.377.468

Tabel nr.8

22

2007 2008 2009 2010-10,000,000

0

10,000,000

20,000,000

30,000,000

40,000,000

50,000,000

60,000,000

70,000,000

4,258,101

23,184,647

-2,882,789

57,377,468

PROFIT NET

Grafic nr.7

Profitul net reprezintă câştigul final al întreprinderii. Producătorul de medicamente Zentiva

România (SCD) a avut în anul 2010 o cifră de afaceri de 259,6 milioane lei, cu 45% mai mare decât

cea din 2009, când a înregistrat o cifră de afaceri de 175,7 milioane lei. Rezultatele foarte bune

obţinute de Zentiva (producţie locală, fără importuri) în anul 2010 se datorează atât performanţei din

zona industrială, cât şi unei strategii comerciale corecte. În 2010 compania a reuşit să crească

considerabil profitabilitatea site-ului local, reducând cu circa 25% costurile de producţie. Acesta este

şi motivul pentru care România a fost aleasă de către reprezentanţii grupului Sanofi-Aventis drept

centru de producţie pentru o serie de medicamente destinate exportului. Veniturile au însumat în anul

2010, 269,7 milioane lei, valoare cu 36% peste cea din anul 2009, de 195 milioane lei. Cheltuielile

companiei au crescut mult mai lent, cu numai 2%, la 200,7 milioane lei, faţă de costurile din

precedentul exerciţiu financiar, de 195,7 milioane lei. Astfel, Zentiva România a încheiat anul trecut cu

un profit net de 57,3 milioane lei.

La data de 16 martie 2011, Consiliul de administraţie al Zentiva S.A a propus distribuirea de

dividende în sumă de 125.008.547 RON din care 57.377.448 RON din profitul net al anului 2010 şi

67.631.099 RON din alte rezerve, acesta fiind primul an în care compania distribuie dividende.

23

V. ANALIZA CASH-FLOW-URILOR

Deoarece în cadrul analizei poziției financiare am calculat cash-flow-ul din punct de vedere al

abordării franceze, în continuare vom analiza situația fluxurilor de numerar din perspectiva curentului

anglo-saxon.

Având ca puncte de plecare datele ilustrate în Anexa Nr. 2 și Anexa Nr. 4 am calculat cele trei

cash-flow-uri care intră în componența cash-flow-ului total și am obținut următoarele rezultate

utilizând metoda directă:

+încasări (CA – Δclienți)

-plăți către furnizori( cheltuieli cu materii prime+Δ stocuri-Δfurnizori) -plăți către salariați( cheltuieli salariale-Δdatorii salariale)

-plăți de dobânzi( cheltuieli cu dobânzile-Δdatorii cu dobânzile)

CFgestiune = -plăți cu impozitul pe profit (cheltuieli cu impozitul –Δdatorii către stat)

-plăți generate de alte activități de exploatare( alte cheltuieli monetare+

Δalte creanțe de exploatare-Δalte datorii de exploatare)

Din această relație rezultă:

CFgestiune2008 = 198.501.937-[19.094.648+(27.152.331-34.919.221)-(33.342.936-29.012.961)-

cheltuieli cu materii prime+Δ stocuri-Δfurnizori

-45.495.986 -1.002.472- [6.884.701-(8.203.404 -5.630.534)] – 118.762.664

CFgestiune2008=21.931.201 mil. RON

CFgestiune 2009 =194.311.415-[18.257.289+(27.708.874-27.152.331)-(27.616.613-33.342.936)]-

- 46.257.635-151.345-4.170.920-105.991.876

CFgestiune 2009 =13.199.484 mil.RON

CFgestiune2010=286.459.752-[21.575.837+(21.365.086-27.708.874)]-45.417.271-24.948-

(-3.996.546)-124.986.117

CFgestiune2010 =101.406.844 mil.RON

24

+majorări de capital

-rambursări de capital

CFfinanțare = -răscumpărări de titluri propri

+contractare de noi împrumuturi

-rambursări de împrumuturi

-plata dividendelor

Prin urmare obținem următoarele rezultate:

CFfinanțare2008 = 55.678.512 - 66.465.775 = -10.787.263 mil. RON

CFfinanțare2009 = 63.597.726 -76.897.400 = -13.299.674 mil.RON CFfinanțare2010

=70.228.527 -70.228.527 = 0 mil. RON

+încasări din cesiunea sau rambursarea activelor fixe

CFinvestiții = +remunerarea activelor financiare sub formă de dividende sau dabânzi încasate

-plăți pentru achiziția de active fixe

Aplicând formula obținem următoarele valori ale cash-flow-ului de investiții:

CFinvestiții2008 = 1.004.218 - 6.981.972 +10.387.456 = 4.409.702 mil.RON

CFinvestiții2009 = 453.878 - 10.550.852 + 11.437.031 = 1.340.057 mil. RON

CFinvestiții2010 = 621.660 – 2.839.264 + 6.729.533 = 4.511.929 mil.RON

În urma calculelor efectuate prin metoda directă, observăm că deși este pozitiv, cash-flow-ul

de gestiune înregistează o scădere de aproximativ 40% în 2009 față de anul 2008, în principal datorită

recesiunii economice și financiare mondiale care a determinat în aceeași perioadă și o diminuare a

veniturilor încasate. După ce a avut loc preluarea firmei Zentiva S.A de către grupul farmaceutic

Sanofis-Aventis , compania a realizat în 2010, un nivel valoric al cifrei de afaceri cu 48% mai mare

față de cel din anul precedent. De asemenea acestă schimbare majoră în acționariatul firmei a generat

și modificări semnificative la nivelul cash-flow-ului operațional. Creșterea accentuată a cash-flowului

de gestiune al societății în perioada 2007-2010 este ilustrată și în graficul nr. 5.

25

20082009

2010

0

20,000,000

40,000,000

60,000,000

80,000,000

100,000,000

120,000,000

21,931,201

13,199,484

101,406,844

Evoluția Cash-Flow-ului operațional

Grafic Nr. 8

2008 2009 20100

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

3,500,000

4,000,000

4,500,000

5,000,000

4,409,702

1,340,057

4,511,929

Cash-Flow-ul de investiții

Grafic Nr.9

În cadrul graficului 6 este iulstrată evoluția cash-flow-ului de investiții al companiei Zentiva

S.A. Acest indicator a înregistrat o scădere de aproximativ 70% în 2009 dat fiind faptul că piața

produselor farmaceutice se afla în scădere încă de la sfârșitul ultimului trimestru al anului 2008.

Reducerea volumului vânzărilor a determinat și această modificare negativă a cash-flow-ului.

Metoda indirectă de calcul a cash-flow-ului de gestiune pornește de la profitul net și de la

amortizare, corectându-se cu variația nevoii de fond de rulment și rezultând următoarea relație:

26

+ profit net

+amortizare și cheltuieli cu provizioanele

CFgestiune = - profit din cesiunea imobilizărilor

-venituri financiare

- Δ NFR

CFgest2008 =23.184.647+12.851.663+1.331.425-10.240.055 -5.660.644

CFgest2008 =21.467.036 mil.RON

CFgest2009 = -2.882.789+ 9.490.864+ 10.381.523-13.194.155+10.306.986

CFgest2009 =14.102.429 mil.RON

CFgest2010 =57.377.448+9.506.870-2.746.681-6.830.525+45.369.749

CFgest2010 =102.676.861mil.RON

+ΔCPR

CFfinanțare2008= +Δdatorii financiare

-profit net

CFfinanțare2008 =(285.623.359 - 260.908.595) -223.554-23.184.647= 1.306.563 mil.RON

CFfinanțare2009 =(281.973.086 -285.623.359)+ 2.882.789= -767.484 mil.RON

CFfinanțare2010 =( 339.350.534-281.973.086)- 57.377.448= 0 mil.RON

+venituri financiare

CFinvestiții = -Δimobilizări brute

CFinvestiții2008 = 18.027.313-(78.868.154-84.070.996)=12.824.471 mil.RON

CFinvestiții2009 = 13.561.314-(79.731.933-78.868.154)=12.697.535 mil.RON

CFinvestiții2010 = 8.096.666-(72.928.626-79.731.933)=14.899.973 mil.RON

27

   Pentru determinarea valorii întreprinderii, considerată un portofoliu de investiții mai noi și

mai vechi, noțiunea de cash-flow suportă anumite ajustări. Acestea sunt necesare pentru a reflecta

capacitatea întreprinderii de a degaja, către acționari și împrumutatori,cash-flowdisponibil(CFD)

pentru recuperarea capitalului investit inițial și pentru remunerarea acestui capital, cel puțin la rata

normală de rentabilitate în raport cu riscul asumat.Cash-flow-ul pentru evaluarea întreprinderii se

deosebește de cel care rezultă din variația trezoreriei nete prin următoarele:

▪ dobânzile nu se scad, ci se adună ca remunerare a împrumutătorilor pentru capitalurile împrumutate

întreprinderii.

▪ în cash-flow-ul de investiții se cuprinde și variația activelor circulante (inclusiv a trezoreriei) nete de

datoriile de exploatare, la fel ca și în evaluarea proiectelor de investiții.

▪ în cash-flow-ul disponibil pentru evaluarea întreprinderii se include numai cash-flow-ul de investiții,

nu și replica acestuia pe pasiv, cash flow-ul de finanțare.

  Cash-flow-ul disponibil poate fi clasificat astfel:

▪ după origine

Unde:

Creșterea economică=Profit Net +Amortizare+Dobânzi

Creșterea economică2008 = 23.184.647+12.851.663+1.002.472= 37.038.782 mil. RON

Creșterea economică200 9= -2.882.789+9.490.864+151.345= 6.759.420 mil.RON

Creșterea economică2010 = 57.377.448+9.506.870+24.928= 66.909.246 mil.RON

Prin urmare cash-flow-ul disponibil va fi egal cu:

CFD2008=21.467.036-37.038.782 = -15.571.746 mil.RON

CFD2009=14.102.429-6.759.420 = 7.343.009 mil.RON

CFD2010=102.676.861-66.909.246 = 35.767.615 mil.RON

28

CFDdupă origine = CFgestiune – Creșterea economică

▪ după destinație

În raport de acest criteriu CFD la nivelul unei firme se compune din cash-flow-ul disponibil

pentru actionari (CFDact )si cash-flow-ul disponibil pentru creditori (CFDcred ).

 

 Unde:

CFDact = Profit Net –ΔCPR

CFDact2008=23.184.647-(285.623.359 - 260.908.595)= -1.530.117 mil.RON

CFDact2009=-2.882.789-(281.973.086 -285.623.359)=767.484 mil.RON

CFDact2010=57.377.448-( 339.350.534-281.973.086)=0 mil.RON

CFDcred= Dobânzi- Δ Datorii Financiare

CFDcred2008= 1.002.472+223.544=1.226.016 mil.RON

CFDcred2009=151.345 mil.RON

CFDcred2010= 24.948 mil.RON

29

CFD = CFDact+ CFDcred

VI.DIAGNOSTICUL RENTABILITĂȚII CAPITALULUI

Se poate realiza prin:

-rata de rentabilitate economică (ROA)

-rata de rentabilitate financiară (ROE)

-rata de rentabilitate comercială

-rata de rentabilitate a dobânzii

Atât mărimea lor efectivă, dar, mai ales, descompunerea acestor rate pe factori de influenţă

(marjă, rotaţie, structură a capitalurilor) oferă informaţii fiabile pentru detectarea stării rentabilităţii

întreprinderii.

Rata rentabilităţii economice(ROA) reflectă raportul dintre un rezultat economic şi

mijloacele economice angajate pentru obţinerea acestuia. Avantajele induse de rata rentabilităţii

economice în câmpul analitic se datorează faptului că ea este independentă de structura financiară,

politica fiscală a statului prin care se impozitează profitul, precum şi de elementele excepţionale.

ROA=(EBIT-impozit pe profit)/Capital propriu+Datorii financiareIndicator/

An 2007 2008 2009 2010

ROA 2,22%8,46%

-0,96% 16,91%

Tabel nr.9

Rata rentabilităţii financiare(ROE) măsoară randamentul capitalurilor proprii, deci a

plasamentului financiar pe care acţionarii l-au făcut prin investiţia lor de capital în cumpărarea

acţiunilor întreprinderii. Rentabilitatea financiară exprimă capacitatea întreprinderii de distribuire de

dividende către acţionari şi de creştere a rezervelor , care reprezintă de fapt o creştere a averii

acţionarilor. Rentabilitatea financiară este cea care face atractive acţiunile întreprinderii şi duce la

creşterea cursului lor bursier. Investiţia de capital în astfel de acţiuni va avea valoarea actualizată netă

pozitivă şi va conduce la creşterea averii acţionarilor. Această rată constituie un indicator relevant în

aprecierea poziţiei întreprinderii pe piaţă.

O remunerare în creştere a capitalurilor investite asigură:

- un acces facil la resurse financiare datorită încrederii proprietarilor actuali de a reinvesti în

întreprindere şi a potenţialilor investitori – deţinători de resurse financiare disponibile pentru

plasamente;

30

- capacitatea de dezvoltare.

ROE=Profit net/Capital propriuIndicator/An 2007 2008 2009 2010

ROE 1,63% 8,11% -1,02% 16,9%

Tabel nr.10

Rata rentabilităţii comerciale

Calitatea gestiunii unei întreprinderi este validată prin aprecierea produselor sale pe piaţă,

situaţie evidenţiată prin cifra de afaceri. Raportul dintre rezultatul obţinut şi cifra de afaceri reprezintă

rata rentabilităţii comerciale.

Rentabilitatea comercială=Profit net/Cifra de afaceriIndicator/An 2007 2008 2009 2010

Rentabilitatea comercială 2,19% 10,61% -1,64% 22,09%Tabel nr.11

Rata rentabilităţii dobânzilor(rentabilitatea datoriilor pe termen lung) este cel mai adesea

cea nominală stabilită în contractele de credit cu băncile sau în prospectele de emisiune ale

obligaţiunilor întreprinderii. Având în vedere că întreprinderea poate avea la un moment dat credite din

diferite surse şi cu diferite maturităţi,pentru analiză şi evaluare este recomandată o rată medie a

dobânzii calculată ca raport între cheltuielile anuale cu dobânzile şi soldul iniţial al datoriilor care le-au

generat. Dobânda este deductibilă din materia impozabilă a profitului şi de aceea se calculează o rată

de dobândă netă de economia fiscală pe care această deducere o generează.

Vom calcula rentabilitatea dobânzilor doar pentru anul 2007 deoarece in ceilalţi ani firma nu

are datorii financiare.

Ratele de rotaţie

Indicator/ An 2007 2008 2009 2010rotaţia stocurilor=stocuri/CA*360 (zile) 64,8 44,7 56,7 29,6rotaţia creanţelor=creanţe/CA*360 (zile) 225,7 233,3 252,08 133,4

coeficient de rotaţie a stocurilor=CA/stocuri 5,55 8,04 6,3 12,1coeficient de rotaţie a creanţelor=CA/creanţe 1,6 1,54 1,4 2,7

Tabel nr.12

31

VII. DIAGNOSTICUL RISCULUI

În analiza financiară tipologia riscului este foarte vastă, astfel că este necesară analiza

următorilor indicatori:

Indicator/An 2007 2008 2009 2010

Cifra de afaceri 193.996.640218.505.84

8 175.765.574 259.644.377Frecvența de apariție 0,2 0,3 0,1 0,4

Profit brut 10.584.563 31.071.820 -541.453 69.006.163Tabel nr.13

Dispersia profitului în raport cu media

CA medie=193.996.640*0,2+218.505.848*0,3+175.765.574*0,1+259.644.377*0,4=225.785.391

Profit brut(mediu)= 10.584.563*0,2+31.071.820*0,3+(-541.453)*0,1+69.006.163*0,4=38.986.779

σ CA=√ (193.996.640-225.785.391)2 *0,2+(218.505.848-225.785.391)2*0,3+(175.765.575-225.785.391)2*0,1+(259.644.377-225.785.391)2*0,4=2.5004

σ Profit brut=√(10.584.563-38.986.779)2*0,2+(31.071.820-38.986.779)2*0,3+(-541.453-38.986.779)2*0,1+(69.006.163-38.986.779)2*0,4=7.2534

Indicatorii de solvabilitate

Grad de îndatorare=Datorii/total pasiv

Indicator/An 2007 2008 2009 2010Grad de îndatorare 18,5% 15,9% 10,3% 11,6%

Tabel nr.14

Indicatorii de lichiditate

1) Lichiditatea curentă=Active circulante/Pasive circulante

 Indicator/An 2007 2008 2009 2010Lichiditatea curentă 4% 4,84% 7,35% 6,98%

Tabel nr.15

2) Lichiditatea rapidă=Active circulante-stocuri / pasive circulante

Indicator/An 2007 2008 2009 2010

Lichiditatea rapidă62,79

% 100%67,29

%76,05

%

32

Tabel nr.16

3) Lichiditatea cash=Active circulante-stocuri-creante / Pasive circulante

Indicator/An 2007 2008 2009 2010

Lichiditatea cash 24,9%28,15

%29,98

%51,76

%

Tabel nr.17

VIII.VERIFICAREA CALCULELOR PENTRU DETERMINAREA

PROFITULUI NET

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE=Ven.din expl.-Chelt din expl.Indicator/

An 2007 2008 2009 2010PROFIT 9.236.401 22.570.403 0 62.929.082

PIERDERE 0 0 10.270.467 0Tabel nr.18

2007 2008 2009 2010

0

10,000,000

20,000,000

30,000,000

40,000,000

50,000,000

60,000,000

70,000,000

9,236,401

22,570,403

0

62,929,082

0 0

10270467

0

PROFIT

PIERDERE

Grafic Nr.10

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA FINANCIARĂIndicator/An 2007 2008 2009 2010

PROFIT 0 7.498.945 9.577.669 6.052.133

33

PIERDERE 215.983 0 0 0Tabel nr.19

2007 2008 2009 20100

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

0

7,498,945

9,577,669

6,052,133

215983 0 0 0

PROFIT

PIERDERE

Grafic Nr.11

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ=VENITURI TOTALE-CHELTUIELI TOTALEIndicator/An 2007 2008 2009 2010

PROFIT 9.020.41830.069.34

8 068.981.21

5

PIERDERE 0 0692.79

8 0Tabel nr.20

2007 2008 2009 20100

10,000,000

20,000,000

30,000,000

40,000,000

50,000,000

60,000,000

70,000,000

80,000,000

9,020,418

30,069,348

0

68,981,215

0 0 692798 0

PROFIT

PIERDERE

Grafic Nr.12

PROFITUL SAU PIERDEREA NETĂ A EXERCIŢIULUI=PROFIT BRUT - IMPOZIT PE PROFIT

34

Indicator/An 2007 2008 2009 2010PROFIT 4.258.101 23.184.647 0 57.377.448

PIERDERE 0 0 2.882.789 0Tabel nr.21

2007 2008 2009 20100

10,000,000

20,000,000

30,000,000

40,000,000

50,000,000

60,000,000

70,000,000

4,258,101

23,184,647

0

57,377,448

0 02882789

0

PROFIT

PIERDERE

Grafic Nr.13

35

IX. PREVIZIUNEA FINANCIARĂ

Previziunea financiară are ca obiectiv determinarea resurselor necesare pentru acoperirea

nevoilor firmei pe termen scurt, prin identificarea resurselor necesare pentru plata aprovizionărilor cu

materii prime, materiale, mărfuri respectiv asigurarea resurselor pentru finanţarea capitalului de lucru

net suplimentar (a variaţiei activului circulant net) și pe termen mediu și lung, prin asigurarea

resurselor necesare pentru realizarea de investitii - achiziţionarea de active fixe.

Cea mai eficientă şi simplă modalitate de previzionare a elementelor din bilanţ şi din contul de

profit şi pierdere o reprezintă corelarea acestora cu cifra de afaceri viitoare, deoarece unele dintre

aceste elemente sunt dependente (variază proporţional) faţă de volumul vânzărilor, iar altele sunt

independente, respectiv au valori determinate de alţi factori.

Relaţiile dintre principalele elemente ale bilanţului şi nivelul cifrei de afaceri sunt următoarele:

▪ imobilizările necorporale – dinamica acestora în raport cu cifra de afaceri nu poate fi determinată la

nivel global, fiind necesară analiza pentru fiecare componentă (cheltuielile de constituire, cheltuielile

de dezvoltare, concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile).

▪ imobilizările corporale – este necesară analiza elementelor componente (imobilizările corporale

care participă sau nu în mod direct la desfăşurarea activităţii de exploatare, terenurile deţinute de

firmă).

▪ imobilizările financiare - au o evoluţie independentă de cifra de afaceri, valoarea acestora fiind

determinată de politica firmei privind investiţiile în alte companii în scopul deţinerii unei poziţii de

control.

▪ stocurile (de mărfuri, materii prime şi materiale consumabile, de producţie în curs de execuţie, de

produse finite) sunt dependente de nivelul activității firmei, astfel că, la o creştere a cifrei de afaceri, se

va înregistra o creştere a valorii stocurilor.

36

▪ clienţii – pentru ca o creştere a producţiei să genereze o creştere a vânzărilor este necesară aplicarea

unei politici atractive de creditare a clienţilor, ceea ce va conduce la creşterea postului “clienţi” prin

impactul ambilor factori de influenţă: cifra de afaceri şi durata de rotaţie a clienţilor prin CA.

▪ activele de trezorerie, incluzând disponibilităţile în casă şi în contul curent, precum şi valorile de

încasat, nu variază neapărat odată cu cifra de afaceri, având valori determinate de volumul şi ritmul de

încasări şi plăţi ale firmei, precum şi de strategia financiară a firmei în ceea ce priveşte atitudinea faţă

de riscul de apariţie a unei crize de lichiditate.

Dacă presupunem că firma funcţionează la capacitate maximă şi că valorile actuale ale

activelor sunt optime pentru nivelul actual al cifrei de afaceri, atunci valoarea activelor (direct

productive) deţinute de firmă trebuie să crească odată cu creşterea cifrei de afaceri. Aceste investiţii

suplimentare în active, determinate de creşterea volumului de vânzări, trebuie finanţate prin creşterea

pasivului dar în cadrul pasivului, nu toate elementele au o evoluţie corelată în mod direct cu cifra de

afaceri:

▪ capitalul propriu –înregistrează o creştere fie prin emisiune de acţiuni sau aport suplimentar al

asociaţilor, fie prin profit reinvestit, astfel că valoarea acestuia nu este determinată în mod direct de

creşterea cifrei de afaceri decât prin partea din profitul previzionat nedistribuită sub formă de

dividende.

▪ datorii financiare – valoarea acestora este determinată de contractarea de credite necesare finanţării

creşterii investiţiei firmei în active imobilizate şi în active circulante.

▪ furnizorii – prin creşterea volumului de aprovizionări cu mărfuri, materii prime, materiale etc. în

condiţiile menţinerii nivelului actual al termenelor de plată se realizează o creştere automată a

resurselor atrase de la furnizori.

De asemenea este necesară analiza relațieidintre principalele venituri şi cheltuieli înscrise în

contul de profit şi pierdere şi nivelul cifrei de afaceri:

▪ veniturile de exploatare – există o relație directă întrucât acestea sunt alcătuite din din cifra de

afaceri, venituri din producţia stocată, imobilizată şi alte venituri de exploatare.

▪ cheltuielile de exploatare – se pot grupa în cheltuieli variabile şi fixe.

▪ veniturile financiare – sunt generate de deţinerea de imobilizări financiare, astfel că nu sunt direct

corelate cu cifra de afaceri.

37

▪ cheltuielile financiare – cheltuielile cu dobânzile se calculează în raport cu rata dobânzii şi volumul

datoriilor financiare.

▪ veniturile şi cheltuielile extraordinare – nu sunt influenţate de volumul de activitate, ci de apariţia

unor evenimente neprevăzute (cu caracter extraordinar).

Concret, prima etapă în realizarea previziunii financiare constă în analiza datelor istorice pentru

identificarea elementelor din bilant şi din contul de profit şi pierdere a căror evoluţie este determinată

de modificarea cifrei de afaceri.

Previziunea financiară se poate realiza prin două metode, respectiv:

• Metoda “procent din cifra de afaceri” presupune ca pentru elementele dependente

de cifra de afaceri, să se determine coeficientul de proporţionalitate înregistrat până în momentul

realizării previziunii. Astfel în funcţie de evoluţia acestui coeficient de proporţionalitate şi, eventual,

de optimizările pe care le are în vedere firma, se previzionează valoarea coeficientului de

proporţionalitate pentru anul pentru care se doreşte previziunea – de exemplu ca valoare optima,

medie, mediana, minima sau maxima, in functie de cel care face previziunea. Prin aplicarea

coeficientului previzionat asupra cifrei de afaceri planificată, se obţine valoarea previzionată a

respectivului element. În cazul elementelor independente de cifra de afaceri acestea se vor previziona

folosind alte informaţii (de exemplu evoluţia anterioară a acestora, în funcţie de care se extrapolează

tendinţa).

• Metoda „durata de rotaţie” sau „vitezei de rotaţie” presupune ca pentru elementele dependente de

cifra de afaceri, să se determine durata de rotaţie sau viteza de rotaţie din perioada precedentă

momentului realizării previziunii, această metodă fiind echivalentă cu metoda „procent din cifra de

afaceri” (presupune tot proporţionalitatea dintre respectivul element şi cifra de afaceri). Astfel în

funcţie de evoluţia duratei sau vitezei de rotaţie şi, eventual, de optimizările pe care le are în vedere

firma se previzionează durata sau viteza de rotaţie pentru anul pentru care se doreşte previziunea. De

asemenea prin aplicarea duratei sau vitezei de rotaţie previzionată asupra cifrei de afaceri planificată,

se obţine valoarea previzionată a respectivului element, în timp ce elementele independente de cifra de

afaceri se vor previziona folosind alte informaţii (de exemplu evoluţia acestora).

O etapă importantă în previziunea financiară o reprezintă previziunea cifrei de afaceri

deoarece anticiparea unei creşteri a cifrei de afaceri superioară valorii sustenabile va genera o

38

insuficienţă de fonduri, astfel că firma va apela la finanţare prin credite, modificându-se astfel gradul

de îndatorare, ceea ce va genera costuri din ce în ce mai ridicate aferente dobânzilor. Pe de altă parte,

realizarea unei cifre de afaceri sub nivelul sustenabil reprezintă o risipă a resurselor disponibile,

generând un cost de oportunitate.

Astfel pe baza ipotezelor din prima etapă şi a cifrei de afaceri previzionate în cadrul celei de-a

doua etape, se pot construi documentele contabile previzionate, între care se poate constata o

interdependenţă - pentru determinarea necesarului de resurse se iau în considerare, ca resurse

disponibile, viitoarele profituri nedistribuite sub formă de dividende - calculate iniţial fără a ţine cont

de implicaţiile financiare ale diverselor modalităţi de finanţare.

În funcţie de posibilităţile de finanţare (prin pasive curente suplimentare, contractare de noi

datorii financiare, emisiune de acţiuni – selecţie care va ţine cont în primul rând de costul capitalului,

dar şi de încadrarea unor indicatori de risc în anumite limite, de exemplu o limită maximă a gradului

de îndatorare, o limită minimă a lichidităţii) se determină costul acestor resurse. Acest cost va

influenţa rezultatul prognozat prin creşterea cheltuielilor cu dobânzile, care variază atât în raport cu

volumul datoriilor, dar şi în raport cu rata dobânzii (care la rândul ei se poate modifica în funcţie de

gradul de îndatorare al firmei). Prin urmare acest rezultat previzionat modificat va influenţa nivelul

necesarului de resurse (prin scăderea profitului nedistribuit sub formă de dividende faţă de valoarea

iniţial previzionată, considerând ca politica de distribuire de dividende nu se modifică).

Pe baza datelor ilustrate în documentele contabile vom realiza o previziune financiară cu

scopul de a identifica necesarul de finanțare al companiei Zentiva S.A.

Previzionarea cifrei de afaceri a companiei Zentiva București se va face după relația:

Unde: g*=∑i=0

n

rata decre ș tere

nr . perioade

=12,6 %−19,5 %+47,7 %

3 = 13,6%.

De aici rezultă mărimea cifrei de afaceri previzionată pentru anul 2011:

CAprevizionată 2011=CA2010 (1+13,6%) = 259.644.377(1+0,136)=294.956.012 mil. RON

39

CAprevizionată(T+1) = CAT (1+g*)

În continuare am ales să realizăm această previziune folosind metoda “procent din cifra de

afaceri”. Astfel am obținut următoarele rezultate pentru coeficientul de proporționalitate:

Cstocuri =Stocuri

CA∗100 =8%

Ccreanțe =Creanțe

CA∗100 =37%

Cdisponibilități = Disponibilități

CA∗100 = 79 %

Cdatorii furnizori = datfurnizori

CA∗100 =9,3%

Cdatorii de exploatare =datexp

CA∗100 = 17,74% din care: Cdatorii către stat =

datstatCA

∗100 =8,4%

Csume datorate entităților =sumdat

CA∗100 = 0,04%

În ceea ce privește contul de profit și pierdere am obținut următoarele valori ale coeficientului de

proporționalitate:

Ccheltuieli din exploatare =Cheltexp

CA∗100 =76,5% din care: Cchelt.materii prime =

cheltmpCA

∗¿100 =8,3%

Cmărfuri =ch eltmf

CA∗¿100 = 6,3%

Cchelt.personal =cheltpers

CA∗¿100 = 15,4%

Calte chelt.de exploatare = altecheltexpl

CA∗¿100 = 46,5%

Cimpozit/rezultat neimpozitat = Impozit

Rezneimpozitat∗100 = 16,8%

Crezultat impozabil = rezultatimpoz

CA∗¿100 = 23,4%

Cprofit net = profitnet

CA∗100 = 22%.

40

Prin urmare în cadrul anexei nr.4 am construit bilanțul previzionat pentru anul 2011,

înmulținâd fiecare coeficient de proporționalitate cu noua cifră de afaceri. Deși valoarea imobilizărilor

nu este corelată cu cifra de afaceri, am anticipat o creștere a imobilizărilor datorită invesițiilor pentru

cercetare(obținerea licențelor, lansarea unor medicamente noi) și modernizare realizate de către

compania Zentiva S.A . De asemena se poate observa că la final valoarea totală a pasivului nu

egalează valoarea activului, ceea ce însemnă că prin diferența dintre activ și pasiv putem determina

necesarul suplimentar de capital.

NSC= Total Activ- Total Pasiv= 439.321.955 - 403.734.181 = 35.587.774 mil.RON

Întrucât până în martie 2011, compania Zentiva S.A nu a distribuit dividende, rata de reinvestire a profitului a fost egală cu 1. Astfel vom stabili dacă acest necesar poate fi acoperit prin autofinanțare sau prin contractarea de noi datorii:

1. Prin autofinanțare

Autofinanțarea = Profit Net × Rata de reinvestire a profitului × (1+rata de crestere)

Autofinanțarea= 57.337.448 × 1 × (1+0,136)=58.117.237,3 mil.RON

Observăm că valoarea autofinanțării este mai mare decât necesarul suplimentar de finanțare

(58.117 .237,3 > 35.587.774), ceea ce înseamnă că societatea Zentiva S.A. nu este dependentă de

creditori, astfel că aceasta își va păstra nemodificată politica de îndatorare.

2. Prin contractarea de noi credite

Dat.TLplanificate=0

În situația în care autofinanțarea nu ar fi acoperit în totalitate necesarul suplimentar de

finanțare, firma avea și posibilitatea emisiunii de noi acțiuni.

Creșterea cifrei de afaceri va genera modificări și la nivelul contului de profit și pierdere

anterior, fapt pentru care am costruit un nou cont de venituri și cheltuieli într-o formă simplificată,

acesta fiind prezentat în Anexa nr. 5.

Pentru a observa evoluția cifrei de afaceri în raport cu cheltuielile de exploatare pe parcursul

perioadei analizate, incluzând și anul previziunii financiare am realizat un grafic (graficul nr. 6) care

ilustreză faptul că în primii trei ani ponderea cheltuielilor de exploatare este semnificativă, însă

începând cu anul 2010, ritmul de creștere al încasărilor este superior ritmului de creștere al

41

cheltuielilor și se poate vedea o scădere a ponderii acestora în cifra de afaceri. Totodată previziunea

financiară realizată pentru anul 2011 arată o creștere semnificativă a cifrei de afaceri dat fiind faptul

că piața farmaceutică din România se află în curs de dezvoltare, iar specialiștii prevăd majorări

importante ale încasărilor în următorii anii.

2007 2008 2009 2010 2011*0

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

300,000,000

CACHELTUIELI DE EXPLOATARE

Grafic nr.6

În concluzie putem afirma că societatea Zentiva București a depășit punctul critic al crizei

economico-financiare, astfel că, după ce în 2010 a înregistrat din nou profit, firma se așteaptă la o

creștere semnificativă și în acest an. Așteptările companiei farmaceutice sunt justificate întrucât pentru

anul 2011, s-au realizat investiții majore pentru cercetarea și dezvoltarea firmei. Prin urmare, în acest

an, Zentiva București va începe să exporte medicamente în cinci noi state vest-europene: Franţa, Italia,

Germania, Portugalia şi Marea Britanie.

De asemenea un factor important al dezvoltării companiei este și evoluția cursului acțiunilor

Zentiva la Bursa de Valori București dat fiind faptul că anunțul distribuirii dividendelor record (0,3

lei/acțiune), pentru prima dată de când societatea a fost listată a generat un plus de imagine pentru

companie dar și atragerea de noi capitaluri.

42

Pentru anul 2011, obiectivul grupului Sanofi-Aventis în ceea ce privește compania Zentiva

S.A. este să se păstreze în top, concentrându-ne pe lansarea de produse noi, identificarea de

oportunităţi de creştere, pătrunderea pe piețe externe dar și diversificarea activităţilor.

X. BIBLIOGRAFIE

Stancu I., Finanţe:Teoria pieţelor financiare. Finanţele întreprinderilor.Analiză şi gestiune

financiară, Editura Economică, 1996

Stroe R., Note de curs Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Economică, București

2004

Dragotă V.-coordonator, Management financiar, Vol.1, Editura Economică, Bucureşti, 2003

Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti,

2006

Toma M., Brezeanu P., Finanţe şi gestiune financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1996

Brezeanu P., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura ASE, CIEDD, Bucureşti, 2000

www.zf.ro

www.wall-street.ro

www.zentiva.ro

43

44