Zi de ZI - Ed 116 (24-30 aprilie 2015)

1Ediţia 116 (696) 1Ediţia 116 (696)Ediţia 116 (696)

24 - 30 aprilie 2015

32 Pagini Gratuit! .ro

ORADEA & BIHORAnul III (XVI) Nr. 116 (696)

Săptămânal de informaţie culturală şi timp liber.

Judeţul Bihor

&Oradea

Ediţia a VI-aSăptămânal de informaţie culturală şi timp liber.Săptămânal de informaţie culturală şi timp liber.Săptămânal de informaţie culturală şi timp liber.

2 www.zidezi.ro24 - 30 aprilie 2015

Este judeţul tău! Îl cunoşti?

Varianta “Light” 70 lei, varianta “Lux” 100 lei!

Albumul Bihor

3Ediţia 116 (696)

24 - 30 aprilie 2015EditorialManipulare horror!

E un exerciţiu la care suntem supuşi zilnic. Suntem manipulaţi de dimineaţa până seara de televiziuni, de presă, de politicieni, de farsori şi de escroci. Şi mai nou, de Facebook. Şi nici nu s-ar putea altfel, câtă vreme, viaţa noastră reală s-a mutat în virtual. Exemplele sunt elocvente şi l-a-ndemâna oricui. La noi, alegerile prezidenţiale s-au câştigat cu Facebook-ul; ţara e condusă, în procent îngrijorător, cu ajutorul reţelelor de socializare. Bătăliile politice se dau tot acolo. Şi-atunci, cum ar putea omul de rând să se îndoiască de puterea miraculoasă a virtualului? Şi, sunt de acord, că în multe situaţii chiar funcţionează miraculos. Doar că, pe lângă multe lucruri bune, se aruncă în spaţiul virtual tot felul de porcării, anomalii, de teribilisme, de opinii menite să clatine chiar buna ta credinţă. Mi s-a-ntâmplat recent şi mie. Şi, evident, nu sunt singura. Zilele trecute, se relansa pe Facebook un comentariu scris în 2012, pe cât de surprinzător, pe atât de horror, semnat de o tânără inteligentă, fără doar şi poate, pe nume Ana Soviany, intitulat „Capra cu trei iezi, cel mai autentic horror din literatura română ” şi publicat de C.A.T.C.H.Y. Recunosc că la o primă şi

fugară lectură m-a surprins şi, asemenea multor prieteni de bună factură din lista mea, am dat şi eu Like.Recunosc că am o slăbiciune şi preţuiesc originalitatea, mai cu seamă când ea vine din partea unor tineri. Doar că, de data aceasta, mi-am regretat gestul! Încercând să mă motivez, am reluat lectura comentariului şi m-am îngrozit. Am mers apoi la texul lui Ion Creangă, la unele comentarii critice ca să fiu convinsă, pe de-a-ntregul, că tot ceea ce susţine tânăra referitor la basmul scris de marele nostru povestitor, nu e decât un teribilism ieftin, superficial şi nociv. Că habar nu are de substratul etic al poveştii, că ia totul în răspăr şi anulează valoarea lui educativ-etică, printr-o motivaţie nihilistă. În opinia tinerei Soviany, din 1875, de când povestea a fost publicată în Convorbiri literare şi până astăzi „milioane de părinţi naivi, învăţători prost plătiţi şi critici literari fără imaginaţie au considerat Capra cu trei iezi o banală povestioară pentru copii.” Când, în realitate, zice autoarea, este un autentic horror. Pe lângă jignirea adusă zecilor de generaţii de dascăli, dăruiţi meseriei lor, animaţi de bune intenţii şi responsabilitate pedagogică şi altor mentori şi formatori a milioane de copii,

„originala” comentatoare îşi bate joc de poveste, folosind clişee uzitate în zilele noastre („În centrul horror-ului se află o familie disfuncţională de capre”, sau „iedul cel mic este labil psihic şi ar fi trebuit transformat în stufat, încă din prima pagină ”etc.); îl anulează şi pe autor, un dascăl hâtru, cu mult talent şi umor. Şi uită sau nu ştie că motivul poveştii este unul universal, chiar dacă, în basmul lui Creangă, sursa de inspiraţie este satul tradiţional românesc, în care se întâmplă nelegiuiri comise din lăcomie şi cruzime. Şi unde funcţiona un fel de lege a Talionului: dinte pentru dinte, moarte pentru moarte! E o poveste-fabulă, evidenţiind o anumită tipologie specifică celor răi, şireţi şi făţarnici, dar şi o morală indusă: pedepsirea făptaşului care a călcat în picioare legile nescrise ale omeniei. Sau poate, în viziunea tinerei, captivă, se pare, în sfera filmelor horror, ar trebui să ne „cosmetizăm” şi literatura, după reţeta americanilor de la Hollywood, care ne-au cosmetizat istoria. Exploatând evenimente tragice, l-au transformat pe Vlad Ţepeş în cel mai fioros vampir din lume.

Maria Vesa Aursulesei


SECRETUL LUI ADALINERămânând miraculos la vârsta de 29 de ani timp de aproape opt decenii, Adaline Bowman (Blake Lively) duce o existenţă retrasă, evitându-i din răsputeri pe cei care i-ar putea da în vileag secretul. Dar o întâlnire întâmplătoare cu atrăgătorul filantrop Ellis Jones (Michiel Huisman) reaprinde în ea pasiunea pentru viaţă şi dragoste. Atunci când un weekend petrecut cu părinţii lui (Harrison Ford şi Kathy Baker) riscă să dezvăluie adevărul despre ea, Adaline ia o decizie care-i…The Age of AdalineSecretul lui Adaline

Dramă Romantic DragosteMiercuri - Joi 18:30; 20:30

DigitalAVANPREMIERĂ

N15

The Age of Adaline; 2015 Regia: Lee Toland Krieger; Cu: Blake Lively, Harrison Ford; Gen: Dramă Romantic Dragoste

A LITTLE CHAOSO dramă romantică care o are în centrul său pe Sabine De Barra, un designer cu o personalitate puternică şi talent peisagistic, care este aleasă pentru a construi una dintre principalele grădini de la un nou palat al regelui Ludovic al XIV-lea, la Versailles. În noua sa poziţie de putere şi influenţă, ea contestă barierele de gen şi de clasă în timp ce, de asemenea, se va implica profesional, dar şi romantic cu renumitul artist peisagist André Le Notre. Toate acestea fiind presărate…A Little ChaosA Little Chaos

Comedie Dramă RomanticMiercuri - Joi 20:40

DigitalAVANPREMIERĂ

AP12

A Little Chaos; 2014 Regia: Alan Rickman; Cu: Stanley Tucci, Matthias Schoenaerts; Gen: Comedie Dramă Romantic

RĂZBUNĂTORII: SUB SEMNUL LUI ULTRONDoritor să se retragă din activitate ca Iron Man, Tony Stark îl creează pe Ultron, un robot dotat cu o uimitoare inteligenţă artificială. Acesta ar trebui să evalueze pericolele şi să controleze armata de roboţi a lui Stark, doar că Ultron va declara curând război rasei umane. Dotat cu puteri nebănuite şi invincibil în învelişul său de adamantium, robotul se aruncă împotriva New York-ului, Răzbunătorii fiind singurii în stare să ţină piept extraordinarei ameninţări...The Avengers: Age of UltronRăzbunătorii: Sub semnul lui Ultron

Acţiune, Aventuri, Fantastic, SF

Vineri, Luni-Marti, Joi 13:00, 15:10, 17:20, 19:00, 20:00, 21:35, 22:35Sâmbătă-Duminică, Miercuri 11:05, 13:00, 15:05, 17:20, 19:00, 20:00, 21:35, 22:35

AP12

PREMIERĂ

The Avengers: Age of Ultron; 2015 Regia: Joss Whedon; Cu: Chris Hemsworth, Scarlett Johansson, Robert Downey Jr., Mark Ruffalo, Christopher Robert Evans, Elizabeth Olsen; Gen: Acţiune Aventuri Fantastic SF

CHILD 44. CRIME TRECUTE SUB TĂCERECHILD 44. CRIME TRECUTE SUB TĂCERE este un thriller cu puternice accente politice care e amplasat în Rusia soivetică a anului 1953, când agentul poliţiei secrete Leo Demidov (TOM HARDY) îşi pierde statutul, puterea şi căminul atunci când refuză să-şi denunţe propria soţie, Raisa (NOOMI RAPACE), ca fiind trădătoare. Exilaţi din Moscova într-un post din provincie, Leo şi Raisa îşi unesc forţele cu generalul Mihail Nesterov (GARY OLDMAN), pentru a da de urmele unui criminal care…Child 44Child 44. Crime trecute sub tăcere

Dramă, Thriller

Vineri-Sâmbătă, Marti 13:50, 18:40, 21:10, 22:40Duminică 12:05, 18:40,21:10, 22:20Luni 14:30, 16:50, 21:10, 22:20Miercuri-Joi 13:50, 16:50, 21:10, 22:50

Digital

AP12

PREMIERĂ

CINEMA

Editor: DURAN`S PRESS S.R.L - Tel. 0359 401 562; 0259 414 127 - 410174 Oradea, str. Iuliu Maniu, nr. 48 Director: Ovi D. Pop [email protected] Colaboratori: Claudia Ignat, Cristina Puşcaş, Maria Vesa Aursulesei, Ferchi Sebastian DTP: Oliver Fülöp-Crişan / Ovi D. Pop DTP+ net: Radu Baicu Publicitate: Mirela Kovács [email protected] Brigi Magyari [email protected] Distribuţie Cservák Sándor Responsabilitatea pentru exactitatea informaţiilor revine exclusiv instituţiilor care le furnizează! Responsabilitatea conţinutului articolelor revine, în întregime, autorilor! Tiraj: 5.000 ex. / săptămână

5Ediţia 116 (696)

Editor: DURAN`S PRESS S.R.L - Tel. 0359 401 562; 0259 414 127 - 410174 Oradea, str. Iuliu Maniu, nr. 48 Director: Ovi D. Pop [email protected] Colaboratori: Claudia Ignat, Cristina Puşcaş, Maria Vesa Aursulesei, Ferchi Sebastian DTP: Oliver Fülöp-Crişan / Ovi D. Pop DTP+ net: Radu Baicu Publicitate: Mirela Kovács [email protected] Brigi Magyari [email protected] Distribuţie Cservák Sándor Responsabilitatea pentru exactitatea informaţiilor revine exclusiv instituţiilor care le furnizează! Responsabilitatea conţinutului articolelor revine, în întregime, autorilor! Tiraj: 5.000 ex. / săptămână


Child 44; 2015 Regia: Daniel Espinosa; Cu: Gary Oldman, Noomi Rapace, Tom Hardy; Gen: Dramă Thriller

CEL ALESPovestea filmului începe în anii ’80, când domnul X (Bogdan Stanoevici) a fost ajutat să fugă din ţară tocmai de cei care erau puşi să-l ţină în ea cu orice preţ. Ani mai târziu, i-au cerut un favor, la schimb: o crimă. S-a împotrivit întâi, apoi s-a conformat, dar ezitarea l-a costat scump: l-au declarat mort, în timp ce el a trebuit să părăsească ţara de adopţie, renunţând la identitate, la familie, la toată viaţa sa. Credea că a pierdut totul, dar a descoperit recent…Cel AlesCel Ales

Dramă

Vineri-Marti 14:30, 20:20Sâmbătă 11:45, 14:30, 20:20Duminică 11:45, 14:30, 20:00Luni 14:30, 20:05Miercuri 11:45, 14:30,18:25Joi 14:30, 18:25

Digital

N15

PREMIERĂ

Cel Ales; 2014 Regia: Cristian Comeaga; Cu: Olimpia Melinte, Nicodim Ungureanu, Bogdan Stanoevici, Laura Cosoi; Gen: Dramă

PAUL, MARE POLIŢIST LA MALL 2După trăsnitele sale aventuri din primul film, dolofanul agent de pază Paul Blart este gata să treacă la următorul nivel: o slujbă în Las Vegas, cel mai bine păzit oraş din lume. Angajat la un cazinou de lux, Paul va trebui să-şi impresioneze şefii şi noii colegi, dar marea provocare se va ivi atunci când o bandă de hoţi va lua în vizor valoroasele obiecte de artă din clădire. Va reuşi Paul să le dejoace planurile?Paul Blart: Mall Cop 2Paul, mare poliţist la mall 2

Comedie

Vineri, Marti 12:40,18:30, 20:35, 22:25Sâmbătă 10:45, 18:30, 20:35, 22:25Duminică 10:45, 16:50, 20:35, 22:25Luni 12:40,19:20, 20:35, 22:25Miercuri 10:45, 19:20, 22:30Joi 12:40,19:20, 22:30

Digital

AP12

Paul Blart: Mall Cop 2; 2015 Regia: Andy Fickman; Cu: Kevin James, Daniella Alonso; Gen: Acţiune Comedie

DANNY COLLINSAl Pacino este starul acestui film inspirat de evenimente petrecute în realitate. El este Danny Collins, un cântăreţ rock care a cunoscut faima în anii ‚70 şi care nici acum, la bătrâneţe, nu vrea să renunţe la plăcerile vieţii de star rock. Când impresaru l său (Christopher Plummer) descoperă că celebrul John Lennon i-a trimis lui Collins o scrisoare cu 40 de ani în urmă, eroul decide să schimbe direcţia şi începe o emoţionantă călătorie care îi readuce aproape…Danny CollinsDanny Collins

Comedie, DramăVineri - Joi 15:35

Digital

N15Danny Collins; 2014 Regia: Dan Fogelman; Cu: Al Pacino, Jennifer Garner, Melissa Benoist,; Gen: Comedie Dramă

CUT BANKDWAYNE MCLAREN (Liam Hemsworth, Hunger Games), un fost sportiv, star în colegiul lui, acum ajuns mecanic auto, visează să plece din minusculul orăşel Cut Bank, cel mai friguros oraş din America, şi să-şi ia cu el şi iubita care visează să participe la concursuri de frumuseţe, CASSANDRA (Teresa Palmer). Dar planul lui pune în mişcare o serie de evenimente letale care îl aruncă în mijlocul unei investigaţii ale poliţiei conduse de şeriful VOGEL (John Malkovich), protectorul…Cut BankCut Bank

ThrillerVineri - Joi 14:00

Digital

N15Cut Bank; 2014 Regia: Matt Shakman; Cu: Liam Hemsworth, Teresa Palmer, Billy Bob Thornton; Gen: Thriller

CINEMA

7Ediţia 116 (696)


CLOPOTICA SI LEGENDA BESTIEI DE NICĂIERINoua animaţie din seria Tinkerbell ne-o arată pe Clopoţica într-o aventură ieşită din comun: când una dintre suratele ei, încrezătoare că înfăţişarea nu spune nimic despre inima unei fiinţe, se împrieteneşte cu o misterioasă creatură gigantică, Clopoţica nu ştie dacă să se teamă sau nu pentru siguranţa zânelor. Dar când un grup de zâne ia iniţiativa de a captura „monstrul” înainte ca acesta să facă prăpăd în jur, Clopoţica va trebui să decidă dacă prejudecăţile…Tinker Bell and the Legend of the NeverBeastClopoțica și Legenda Bestiei de Nicăieri

Animaţie, Aventuri, Familie, Fantastic

Vineri, Marti, Joi 12:25, 17:35 Sâmbătă-Duminică, Miercuri 10:10, 11:35, 13:40, 17:35Luni 13:05, 17:35

AG

dublat

Tinker Bell and the Legend of the NeverBeast; 2014 Regia: Steve Loter; Cu: Lucy Liu, Mae Whitman; Gen: Animaţie Aventuri Familie Fantastic

CEL MAI LUNGDRUMPovestea din interior a planificării, executării, consecinţelor şi prăbuşirii finale a răpitorilor magnatului berii Alfred „Freddy” Heineken, care a dus la cea mai mare răscumpărare plătită vreodată pentru o persoană.

PREMIERĂ

The Longest RideCel mai lung drum

Dramă, Romantic, DragosteVineri - Joi 15:45

Digital

AGThe Longest Ride; 2015 Regia: George Tillman Jr.; Cu: Oona Chaplin, Britt Robertson; Gen: Dramă Romantic Dragoste

MINUSCULE: AVENTURA FURNICUŢELOR RĂTĂCITEÎntr-o mică poiană liniştită, rămăşiţele unui picnic abandonat în grabă aprinde scânteia războiului între două triburi de furnici. Un îndrăzneţ tânăr gărgăriţă se trezeşte prins în mijlocul luptei. El se împrieteneşte cu una dintre furnicile negre, Mandible/Mandibula, şi îl ajută să-şi salveze muşuroiul de asaltul teribilelor furnici roşii războinice, condus de înfricoşătorul Butor. O călătorie fantastică la nivelul solului.

PREMIERĂ

Minuscule - La vallée des fourmis perduesMinuscule: Aventura furnicuţelor rătăcite

Animaţie, Aventuri, FamilieSâmbătă, Miercuri 12:10

AGMinuscule - La vallée des fourmis perdues; 2013 Regia: Thomas Szabo, Hélène Giraud; Gen: Animaţie Aventuri Familie

FURIOS ŞI IUTE 7Când iubita lui devine cea mai recentă victimă a unui criminal în serie, Guru şterge linia dintre bine şi rău şi porneşte în căutarea ucigaşului. Eroul nu se va da în lături de la nimic pentru a obţine răzbunarea.

Fast and Furious 7Furios şi iute 7

Acţiune, Crimă, Thriller

Vineri, Luni-Marti 12:25, 14:50,18:05, 19:30, 22:00Sâmbătă-Duminică 10:35, 14:50, 18:05, 19:30, 22:00Miercuri 10:35, 14:50, 19:30, 22:00Joi 12:25, 14:50, 19:30, 22:00

Digital

N15Fast and Furious 7; 2015 Regia: James Wan; Cu: Dwayne Johnson, Jason Statham, Paul Walker, Vin Diesel; Gen: Acţiune Crimă Thriller

INSURGENTDemascaţi ca fiind Divergenţi - oameni care nu se încadrează într-una din cele cinci categorii („facţiuni”) ale societăţii - Tris (Shailene Woodley) şi Four (Theo James) sunt acum în postura de fugari, vânaţi de Jeanine (Kate Winslet), liderul avid de putere al facţiunii Erudiţilor. În timp ce grupurile de trădători Neînfricaţi, sub comanda lui Jeanine, răscolesc ruinele oraşului Chicago în căutare de Divergenţi, Tris şi Four străbat oraşul în speranţa de a-şi găsi aliaţi…InsurgentInsurgent

Acţiune, Aventuri, SF, Thriller

Vineri - Sâmbătă 16:20Duminica 17:55Marti - Joi 16:20

AP12Insurgent; 2015 Regia: Robert Schwentke; Cu: Theo James, Ansel Elgort; Gen: Acţiune Aventuri SF Thriller

CINEMA

9Ediţia 116 (696)


ACASĂUn grup de extratereştri caută refugiu pentru a scăpa de duşmanii lor, ascunzându-se pe Pământ.Când Pământul este cucerit de extrem de încrezătorii Boov, o rasă extraterestră în căutarea unui nou loc pe care să-l considere cămin, toţi oamenii sunt mutaţi dintr-odată, în timp ce toată rasa Boov este ocupată cu reorganizarea planetei.HomeAcasă

Animaţie, Aventuri, Fantastic, SF

Vineri, Luni-Marti, Joi 13:25, 17:45Sâmbătă, Miercuri 10:30,13:05, 17:45Duminică 10:25, 13:05, 17:45

N15AG

dublat

Home; 2015 Regia: Tim Johnson; Cu: Rihanna, Jennifer Lopez; Gen: Animaţie Aventuri Fantastic SF

MARE ŞI TAREDupă ce este arestat şi condamnat la 10 ani de închisoare pentru fraudă, multi-milionarul James King (Will Ferrell) primeşte un răgaz de doar 30 de zile pentru a-şi organiza afacerile şi a lăsa totul în ordine. Panicat, acesta apelează la Darnell (Kevin Hart) să îl pregătească pentru viaţa de după gratii. Deşi James este convins că Darnell a făcut puşcărie, acesta din urmă este doar un tip muncitor şi onest cu o mică afacere, pe care încearcă să o menţină pe linia de…Get HardMare şi Tare

Comedie

Vineri, Marti 16:45Sâmbătă 12:35, 16:45Duminică, Miercuri 12:35

Digital

N15Get Hard; 2015 Regia: Etan Cohen; Cu: Will Ferrell, T.I., Kevin Hart; Gen: Comedie

CINEMA

Rezervări

www.oradeashoppingcity.ro

0755 33 22 11; 0359 17 30 33 0359 17 30 44; 0359 17 30 55

www.oradeashop

BOX OFFICE ROMÂNIA1. Fast and Furious 7 9.653.149,18 lei2. Paul Blart: Mall Cop 2 282.944,00 lei3. Tinker Bell... 1.200.700,00 leiBOX OFFICE STATELE UNITE ALE AMERICII1. Fast and Furious 7 294.410.000,00 $2. Paul Blart: Mall Cop 2 24.000.000,00 $ 3. Unfriended 16.023.000,00 $

WEEKEND-URI CU FILME GRATUITEFilme dublate în română!

Sâmbătă, 25 aprilie, ora 11:00 Tinker Bell. Clopoţica şi comoara

pierdutăDuminică 26 aprilie, ora 11:00

101 Dalmaţieni. Aventurile lui Patch la Londra

Rezervări

www.cinemapalace.ro

0259-420 002; 0259-420 0030359-444 757; 0359-444 616

11Ediţia 116 (696)


Banca Naţională a RomânieiSituată în districtul financiar al Capitalei, al cărui centru îl reprezintă,

este înconjurată de Banca Chrissoveloni, Banca Marmorosch-Bank şi Palatul Bursei şi Camerei de Comerţ.

A fost înfiinţată în anul 1880, ctitor fiind Eugeniu Carada, cel care a primit însărcinarea din partea premierului I.C.Brătianu de a elabora proiectul de lege pentru organizarea băncii şi care devine directorul general al acesteia. Instituţia funcţiona cu capital social mixt, de stat şi privat, la început într-un spaţiu închiriat în clădirea Creditului Funciar Rural şi apoi în sediu propriu.

Palatul B.N.R. a fost construit între 1884-1890, pe locul fostului Han Şerban Vodă, teren aflat în proprietatea statului, situat pe str. Lipscani. Lucrările, inclusiv amenajările interioare şi mobilierul, au fost finalizate în 1890, toate serviciile băncii fiind transferate în noul sediu. Destul de repede spaţiile au devenit insuficiente şi, până la construirea unui nou corp, între 1929-1930, a fost extinsă suprafaţa vechiului palat bancar. Abia în 1939 interesele urbanistice ale Primăriei Capitalei au făcut posibilă construirea unui nou edificiu, proiectul fiind elaborat de arh. Radu Dudescu. Astfel, palatul

dinspre Str. Doamnei, din spatele imobilului iniţial, a fost ridicat între 1939-1942, ultimele finisaje interioare realizându-se după 1950. Acelaşi arhitect a construit un alt corp al B.N.R. pe Calea Victoriei, lângă Pasajul Meca-Villacrosse, pe o parte a fostului han al Câmpinencei. Cu acest prilej a fost amenajată piaţeta dinspre str. Doamnei, iar strada care desparte cele două corpuri ale băncii primeşte numele lui Eugeniu Carada, a cărui statuie a fost amplasată în colţul clădirii (statuie distrusă în 1948). După instaurarea regimului comunist,

în 1948 banca a fost naţionalizată, devenind Banca de Stat. Şi tot în această perioadă, noul palat al băncii devine sediul Ministerului de Finanţe (din 1953). Abia după 1990 redevine B.N.R.

Încă de la constituirea sa, banca şi-a creat o bogată colecţie de tablouri, tapiserii, sculpturi, la care s-a adăugat colecţia de numismatică şi medalistică. Dar lipsa spaţiului a întârziat organizarea unui muzeu, chiar şi după ridicarea noului palat bancar. În anii regimului comunist, ideea amenajării unui Muzeu al B.N.R. nu a fost acceptată de autorităţi, pentru că Banca de Stat a URSS nu avea unul similar. De aceea, în 1953 s-a hotărât transferul patrimoniului numismatic al băncii (54.000 de piese) către Academia Română, iar colecţia de artă plastică (280 de tablouri aparţinând pictorilor români, 62 de sculpturi şi 6 tapiserii) a fost cedată Muzeului de Naţional de Artă. Din ce s-a putut recupera după 1993, a fost reorganizat, la parterul clădirii, Muzeul B.N.R., deschis în 1997. Tematica acestuia urmăreşte istoria circulaţiei monetare pe teritoriul României, evoluţia băncii, importanţa şi rolul ei în viaţa economică şi socială. Mihaela Carata (foto - Wikipedia.org)

www.promenada-culturala.ro

Banca Naţională a RomânieiTurism în CAPITALã

MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUIFEDERAŢIA ROMÂNĂ DE NATAŢIE ŞI PENTATLON MODERN

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ORADEA

25-26.04.2015 la Oradea bazinul olimpic “Ioan Alexandrescu”

orele: 10.30 şi 17.30

Participă sportivi din: Albania, Bulgaria, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Grecia,

Cipru, Turcia, Bosnia si Herzegovina, Serbia si Romania.

PRIMARIA MUNICIPIULUIORADEA

Campionatul balcanic de înot – juniori

JUNIOR BALKAN SWIMMING CHAMPIONSHIPS

Organizează in perioada

13Ediţia 116 (696)

MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUIFEDERAŢIA ROMÂNĂ DE NATAŢIE ŞI PENTATLON MODERN

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ORADEA

25-26.04.2015 la Oradea bazinul olimpic “Ioan Alexandrescu”

orele: 10.30 şi 17.30

Participă sportivi din: Albania, Bulgaria, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Grecia,

Cipru, Turcia, Bosnia si Herzegovina, Serbia si Romania.

PRIMARIA MUNICIPIULUIORADEA

Campionatul balcanic de înot – juniori

JUNIOR BALKAN SWIMMING CHAMPIONSHIPS

Organizează in perioada


Leontin Ciucur este interpret de muzică populară, o voce pentru frumuseţea Bihorului. În calitate de Director Artistic al Ansamblului Profesionist “Crişana”, face tot posibilul să promoveze muzica Bihorului, atât în ţară, cât şi în străinătate. Cântecele aflate în repertoriu său sunt de inspiraţie folclorică create în baza unor culegeri de gen pe care le-a făcut în satul lui natal Dmiş, comuna Bratca şi în alte sate de pe Valea Crişului. Activitatea sa artistică este foarte bogată, atât înainte de Revoluţie cât şi după. În 1977, la numai 16 ani obţine diploma de onoare şi titlul de laureat al festivalului Mândru-i cântecu-n Bihor, iar în 1981 îşi adjudecă premiul I la acelaşi festival, pentru ca tot în 1981 să debuteze la radio Bucureşti cu primele înregistrări realizate cu orchestra radio condusă de George Vancu, înregistrări foarte apreciate, unele din ele fiind preluate de Institutul de etnologie şi dialectologie din acea vreme. SpecialiştiI dar şi publicul îl apreciază tot mai mult, pe zi ce trece. Marioara Murărescu, de exemplu spunea emblematic; „Pe firul acesta se împleteşte firesc, suflet din sufletul bihorenilor, glasul lui Leontin Ciucur”.

Leontin CiucurLeontin Ciucur

Rep.: Cum aţi ajuns să cântaţi şi de unde izvorăşte dragostea pentru muzica populară?L.C.: Dragostea pentru cântecul popular mi-a fost insuflată de părinţii mei. Mama a cântat în tinereţe, iar cu sprijinul lor am participat la eve-nimentele culturale ale satului. Tata mi-a cumpărat un radio portabil cu baterii cu care mă însoţeam la paza animalelor şi ascultam cu mult interes emisiunile de muzică populară. Chair dacă la început am învăţat să buchisesc primele fraze muzicale la un acordeon dăruit de tatăl meu, am rămas fidel interpretării vocale. Rep.: De unde vă culegeţi melodiile ?L.C.: Cântecele mele vin din satul meu natal şi din satele de pe Valea Crişului Repede. Unele sunt culese, altele sunt create respectând filonul şi linia tradiţională a zonei Aleşdului. Eu vin din satul Damiş, comuna Bratca, un sat minunat aşezat într-o zonă mirifică, pe culmile domoale ale Munţilor Pădurea Craiului. Sunt mândru de satul meu şi de oamenii lui. Şi acum mă întorc cu bucurie în satul meu, unde îmi sunt părinţii, rudele şi mă bucur că pot contribui şi eu cu câte ceva la bunul mers al comunităţii, cum ar fi asfaltarea, de exemplu.Rep.: Credeţi că un interpret de muzică populară ajunge mai aproape de sufletul omului decât un artist care interpretează alt

gen muzical ?L.C.: Este evident că pe un iubitor de cântec popular îl va cuceri un interpret de muzică populară, dar părerea mea este că muzica populară îl poate apropia pe orice iubitor de muzică, oricare ar fi aceasta. Orice gen de muzică îşi are „simpatizanţii” săi, dar este evi-dent că muzica populară sparge bariere.Rep.: Care sunt particularităţile folclorului bihorean ? L.C.: Folclorul bihorean are la bază cântecul doinit – „trăgănata bihoreană”. Prin acest trăgănat oamenii satelor îşi spuneau ofurile şi bucuriile. Îmi aduc aminte că ascultam odată o voce ce se auzea dincolo de deal, iar mama îmi spunea: „aista-i glasul Tulii Maniu”. Versurile nu erau mereu aceleaşi şi schimbau şi linia melodică în funcţie de sentimentele pe care doreau să le exprime. Apoi au apărut instrumentele: fluierul, cimpoiul, vioara, iar apoi vioara cu goarnă şi doba. Astfel că interpreteţii din Bihor sunt diferiţi de cei din alte zone, pentru că difererit le este cântecul, în primul rând. Foarte interesant mi se pare faptul că interpreţi din Bihor vor aborda cu uşurinţă cântece din alte zone ca Banatul, Maramureşul, Moldova sau Oltenia, în timp ce interpreţi populari din aceste zone nu vor putea interpreta corect melodiile din Bihor. Au o

Leontin Ciucurinterviu

15Ediţia 116 (696)

particularitate aparte.În cântec, bihorenii trec fără nicio legătură de la o temă la alta, lucru greu de acceptat de către necunoscători. Dar, pot spune cu mâna pe inimă că muzica Bihorului este iubită peste tot în ţară.Rep.: Credeţi că munca interpretului de muzică populară este răsplătită la adevărata valoare ?L.C.: Interpretăţii de cântec popular care au reuşit să se facă cunoscuţi şi să se afirme pe scenele ţării prin calitatea, autenticitatea cân-tecului şi a interpretării pot avea şi satisfacţii pe măsura eforului.Rep.: Există o diferenţă în interpretare între artiştii care s-au născut la sat şi cei care s-au născut la oraş ?L.C.: În cele mai multe cazuri, există o diferenţă uriaşă. Eu cred în talent şi cred că şcoala te poate şlefui, ajuta, forma, dar nu poate construi. Există cazuri rare care au reuşit, unii, este adevărat, au reuşit să se apropie de nivelul maxim, dar perfecţiunea o vor atinge doar cei care au talent nativ. Interpreţii care s-au născut la sat, sunt privilegiaţi.Rep.: Consideraţi că mai există folclor auten-tic sau doar unul comercial ?L.C.: Depinde cum definim folclorul şi la ce ne raportăm. Folclorul este o noţiune mai vastă care nu cuprinde doar muzica tradiţională autentică, cea culeasă de la creatori populari sau transmisă pe cale orală în timp. Problema poate să apară atunci când muzica nu este interpretată cu un taraf tradiţional, ci cu orchestraţii făcute de dirijori care se îndepărtează de la autentic. Din păcate chiar media este cea care promovează folclorul ”comercial”. Un exemplu concret care m-a deranjat a fost promovarea unui spectacol care nu avea nicio legătură cu folclorul autentic şi a fost denumit „regal de folclor”... Atât de departe de adevăr ! Este adevărat că muzica comercială există şi are un segment important de consumatori. Nu-i pot judeca pe ascultători, însă consider că este o crimă confuzia pe care o fac unii în mod deliberat pentru a-şi promova muzica.Rep.: Ce doriţi să transmiteţi iubitorilor de muzică populară atunci când vă aflaţi pe scenă?L.C.: Atunci când mă aflu în faţa publicului sunt fericit dacă reuşeşsc să-i impresionez şi simt că

reuşesc să fac asta când interpretez trăgănatele noastre bihoreneşti. Cea mai mare răsplată pe care o pot primi este aprecierea publicului.Rep.: Copiii vă moştenesc talentul ? L.C.: Copiii mei au voce şi consider că fiecare din ei ar fi putut deveni un bun interpret de muzică populară, dar au avut neşansa să se nască într-o perioadă în care muzica populară a intrat într-un con de umbră în rândul tinerilor. Muzica populară era pentru „ţărani”, dar din fericire acea perioadă a trecut şi acum şi copiii mei, alături de alţi tineri din generaţia lor, ascultă cu plăcere muzica populară, cu toate acestea nu vor îmbrăţişa o carieră în acest domeniu.Rep.: Credeţi în generaţia tânără de interpreţi de muzică populară ? L.C.: Există printre tinerii interpreţi persoane care au talent, cântă frumos, îşi aleg cu grijă repertoriul şi îmbracă cu grijă costumul popular autentic. Pentru aceştia, toată preţuirea. Există, însă şi o categorie de tineri, aşa-numiţii „fluturi”, care sunt atraşi doar de lumina reflectoarelor, iar dacă nu vor munci, vor rămâne la acelaşi nivel, oricât de mulţi bani ar investi în apariţiile lor. Aş avea un singur sfat pentru ei: dacă nu au vocaţie pentru aşa ceva, să renunţe. Rep.: Folclorul, spiritualitatea populară în întregul ei alături de elementul creştin-ortodox i-a conferit românului un anumit fel de a fi, de a se manifesta. Între altele, românul a avut o mare vocaţie pentru cân-tec.” Este adevărată această afirmaţie ?L.C.: “Românul s-a născut poet.” “Românul cântă şi la necaz şi la bucurie.” Aşadar, afirmaţia dumneavoastră este adevărată.Rep.: Care este scena pe care v-aţi simţit cel mai bine ?L.C.: Pentru mine scena şi publicul nu diferă. Mă voi dărui acestuia, fie că ma aflu pe scena de la Borod sau pe cea din Shanghai (China) sau Yeoru (Coreea de Sud). Important este faptul că am ocazia să fac cunoscută muzica populară românească autentică, atât în ţară, cât şi pe marile scene ale lumii cu ocazia participării la festivaluri internationale sau recepţii, expoziţii mondiale, etc. Muzica mea a fost auzită în: Portugalia, Anglia, Italia, Serbia, Ucraina, Turcia, Tunisia, Austria şi aş putea continua cu enumer-area. De fiecare data muzica populară


românească a fost primită cu bucurie şi asta datorită bogăţiei şi varietăţii sale. Rep.: Ce calităţi trebuie să aibă un interpret de muzică populară?L.C.: În primul rând, calităţi vocale, repertoriu, costum autentic, ţinută scenică, dicţie, putere de muncă şi dragoste pentru ceea ce face.Rep.: Care sunt calităţile necesare unui man-ager al instituţiei care promovează această formă artistică?L.C.: Această funcţie necesită vocaţie, pregătire profesională, bune cunoştinţe economice şi juridice. Ca manager trebuie să fi un bun adminis-trator şi să şti să comunici cu oamenii. Însă, pe lângă toate acestea, trebuie să facă parte din lumea artistică pentru a înţelege ce înseamnă organizarea unui spectacol sau festival, din toate punctele de vedere. Toate acestea şi cunoştinţele de limbă engleză, pe mine m-au ajutat. Şi să nu uit de pasiunea care îmi dă energie să duc toate proiectele la bun sfârşit.Rep.: Conteză să fiţi original atunci când vă alegeţi repertoriul?L.C.: Este un lucru esenţial. Lumea trebuie să ştie după repertoriu şi după stilul de interpretare, încă de la primele măsuri, că este vorba de Leontin Ciucur. Nu agreez copiile. Cum spuneam înainte, uneori şcoala poate denatura. Trebuie să ne păstrăm autentici şi să simţim muzica cu sufletul.Rep.: Cred că pentru dumneavoastră a cânta a devenit un mod de a exista. L.C.: M-am familiarizat atât de mult cu asta, încât pentru mine a cânta este la fel de uşor ca şi a vorbi. Asta nu exclude emoţiile care sunt stimula-tive, până la o anumită limită.Rep.: Care este cel mai mare şi frumos proiect la care aţi participat?L.C.: Am călătorit mult cu artiştii de la Ansamblu Artistic Profesionist Crişana, ducând cântecul şi jocul popular bihorean şi românesc pe multe coor-donate ale globului. Din momentul în care am ajuns în funcţia de Director Artistic mi-am făcut un crez din a arăta lumii bogăţia şi frumuseţea tradiţiilor, a cântecelor şi a jocurilor de la noi. Sufeream când vedeam prin străinătate ce se întâmplă, cine ne

reprezintă şi ce credeau străinii despre noi. Acest lucru, în timp ce noi suntem un popor minunat cu un folclor foarte bogat, cum puţine alte popoare au. Cel mai grandios proiect la care am participat a fost cel din China în 2010. Cu ocazia Expo 2010 din Shanghai, am susţinut la Pavilionul României spectacole care au atras o mare de oameni. Prezentam 8-1o spectacole pe zi. Tot atunci am participat cu un program artistic în deschiderea Festivalului Internaţional de Film Shanghai, apoi la Festivalul Cultural Industrial de la Shenzhen A fost un proiect minunat, ca o încununare a tuturor eforturilor noastre de până atunci.Rep.: Aveţi sălile pline la spectacole? Cum vă atrageţi publicul ? Cum vă promovaţi?L.C.: Publicul este alături de noi pentru că simte că este respectat. Căutăm să fim cât mai exigenţi cu noi înşine atunci când apărem în faţa publicului şi încercăm să aducem producţii de calitate, astfel să nu dezamăgim niciodată. Ne bazăm pe un colec-tiv artistic valoros şi încercăm să ne menţinem în parametri unui standard înalt de performanţă. De curând am realizat la Teatrul „Regina Maria” din Oradea un Concert Extraordinar Tezaur Folcloric, în colaborare cu Televiziunea Română, prin care am sărbătorit 65 de ani de existenţă a orchestrei noastre. Concertul s-a bucurat de un succes enorm. Rep.: Ce trebuie făcut pentru ca generaţiile ce vin să păstreze creaţiile populare ?L.C.: Sunt încrezător că lucrurile sunt pe un făgaş normal. Tinerii se îndreaptă spre cântecul popular şi sunt foarte mulţi copii talentaţi care îşi doresc să cânte şi să danseze. Se manifestă un interes pentru păstrarea tradiţiilor şi Uniunea Europeană sprijină revigorarea acestora. Se dau chiar finanţări nerembursabile pentru meşteri populari, ceea ce este un lucru foarte bun. Restul depinde de noi. Trebuie să fim activi, să ne impunem şi să facem eforturi pentru ca tradiţiile româneşti să fie cunoscute de toată lumea. Europa trebuie să se mândrească cu noi şi asta se va întâmpla doar atunci când noi ne vom prezenta cu mândrie în faţa Europei.

Claudia Teodora Ignat

românească a fost primită cu bucurie şi asta

interviu

17Ediţia 116 (696)

reprezintă şi ce credeau străinii despre noi. Acest lucru, în timp ce noi suntem un popor minunat cu un folclor foarte bogat, cum puţine alte popoare au. Cel mai grandios proiect la care am participat a fost cel din China în 2010. Cu ocazia Expo 2010 din Shanghai, am susţinut la Pavilionul României spectacole care au atras o mare de oameni. Prezentam 8-1o spectacole pe zi. Tot atunci am participat cu un program artistic în deschiderea Festivalului Internaţional de Film Shanghai, apoi la Festivalul Cultural Industrial de la Shenzhen A fost un proiect minunat, ca o încununare a tuturor eforturilor noastre de până atunci.Rep.: Aveţi sălile pline la spectacole? Cum vă atrageţi publicul ? Cum vă promovaţi?L.C.: Publicul este alături de noi pentru că simte că este respectat. Căutăm să fim cât mai exigenţi cu noi înşine atunci când apărem în faţa publicului şi încercăm să aducem producţii de calitate, astfel să nu dezamăgim niciodată. Ne bazăm pe un colec-tiv artistic valoros şi încercăm să ne menţinem în parametri unui standard înalt de performanţă. De curând am realizat la Teatrul „Regina Maria” din Oradea un Concert Extraordinar Tezaur Folcloric, în colaborare cu Televiziunea Română, prin care am sărbătorit 65 de ani de existenţă a orchestrei noastre. Concertul s-a bucurat de un succes enorm. Rep.: Ce trebuie făcut pentru ca generaţiile ce vin să păstreze creaţiile populare ?L.C.: Sunt încrezător că lucrurile sunt pe un făgaş normal. Tinerii se îndreaptă spre cântecul popular şi sunt foarte mulţi copii talentaţi care îşi doresc să cânte şi să danseze. Se manifestă un interes pentru păstrarea tradiţiilor şi Uniunea Europeană sprijină revigorarea acestora. Se dau chiar finanţări nerembursabile pentru meşteri populari, ceea ce este un lucru foarte bun. Restul depinde de noi. Trebuie să fim activi, să ne impunem şi să facem eforturi pentru ca tradiţiile româneşti să fie cunoscute de toată lumea. Europa trebuie să se mândrească cu noi şi asta se va întâmpla doar atunci când noi ne vom prezenta cu mândrie în faţa Europei.

Claudia Teodora Ignat

ALEXANDRA MARIA FIRAMă numesc Urs Otto sunt din Oradea, am 25 de ani şi sunt un fotograf din 2008.Prima mea întâlnire cu fotografia a fost la 11 ani, participând la cursul de tehnica fotografică pe film al domnului artist fotograf Csontos István. Atunci am realizat primele mele fotografii cu un aparat Zenit pe film.După o perioadă lungă în 2007 am început să arat iarăşi interes fata de fo-tografiie cumpărând primul meu aparat digital, punând la lucru creativitatea mea de începător.Prima mea dragoste ca subiect a fost fotografierea apusurilor.

Întodeauna am rămas uimit de culorile calde, după ploaie culorile vii ale cerului în timpul apusului.Pentru mine este un moment de linişte şi pace totală, când uit de tot şi trăiesc doar în acel moment.În 2008 prin intermediul unei cunoştinţe am început munca adevărată, cam neaşteptat am intrat în lumea fotografiei de evenimente, un domeniul dificil şi financiar costisitor, dar cu satisfacţii nemaipomenite. Eşti înconjurat de oameni bucuroşi, trăind cele mai frumoase clipe din viaţa lor, sentimente, expresii aşteptând să fie imortalizate prin fotografie. Gândul că imaginile mele vor fi amintiri vizualizate în prezet dar răsfoite chiar şi după zeci de ani, mă îndeamnă să învăţ cât mai mult ca amintirile pe care le surprind să fie cât mai profunde şi preţioase. Cu cât mai mult am învăţat, cu atât mai mult mi-am dat seama că am o cale lungă în faţa mea, o cale care nu are sfârşit. Mă bucur că m-am dus pe aceasta cale a unei arte excepţionale, a fotografiei.

ALEXANDRA MARIA FIRA

Fotograful sãptãmânii


bihoreni CU CARE NE MÂNDRIM

Cum a început viaţa ta de fashion blogger?

Întotdeauna am avut o pasiune pentru modă şi tot ce implică ea. În timp, am realizat că blogul poate fi o modalitate de a-mi exprima dorinţa de a face parte, într-un fel sau altul, din această lume. Cei mai mulţi au fost reticenţi în momentul în care le-am povestit ce vreau să fac, adică să concep un blog de modă. Când auzi termenul de fashion blog parcă nu prea ştii la ce să te aştepţi, de aceea mi-a fost destul de greu să explic lumii ideea pe care vroiam să o pun în practică. Şi ştii, chiar aveam încredere în ea, în sensul în care urmăream deja impactul altor fashion bloggeri internaţionali. Aproape un an am cochetat cu ideea până am concretizat prima postare pe blogul meu, www.coffeeontherunway.com.

Ce înseamnă să fii fashion blogger? Fashion bloggerul e acel cineva care încearcă

să îşi spună părerea onestă despre modă şi tendinţe prin stilul vestimentar personal. Iar în cazurile cele mai fericite un blogger de modă poate ajunge şi un trend setter. Pentru colaboratori, fashion bloggerul e chiar o interfaţă. Poate să trasmită într-un mod personalizat, rapid şi eficient orice fel de reclamă, cu atât mai mult cu cât comerţul se extinde exponenţial în mediul online.

Ce pot citi cititorii pe blogul tău http://coffeeontherunway.com/?

În lumea virtuală, blogul meu poate semăna cu o cafenea. Intri, vezi, apreciezi sau nu şi mergi mai departe … până data viitoare. Iar dacă îţi faci un abonament, vorbind serios de această dată,

cred că oricine poate să găsească fie soluţii de smart shopping, fie să se inspire când vine vorba de crearea unei ţinute sau să citească eventuale păreri cu privire la ce şi cum se poartă.

Ce muncă se ascunde în spatele acestor articole?

Poate părea extrem de uşor, însă dincolo

de pasiune blogul înseamnă multă muncă. Orice articol presupune ore bune de pregătire. O postare se poate naşte chiar şi de la un obiect vestimentar. Fie un palton, fie o bluză, fie o maramă. După aceea, în mintea mea se creează un adevărat scenariu. Fiecare ţinută mi se pare că trebuie să se potrivescă cu locul ales. De fapt, vreau ca fiecare fotografie postată să transmită un anumit mesaj. Dacă ar fi să vorbesc acum despre cum se pune la punct o postare voi aminti faptul că articolul presupune şi munca altor oameni (makeup artist, hairstylist, fotograf, colaboratori). După ce fiecare îşi face treaba şi fotografiile sunt realizate, urmează să le selectez şi să scriu ce vor să spună aceste poze. De fapt, de cele mai multe ori, fiecare poză naşte un

Fashion bloggerNăscută la data de 11 octombrie 1987Studii: Liceul Teoretic „Aurel Lazăr” OradeaFacultatea de Ştiinţe Economice Oradea/ Afaceri Internaţionalehttp://coffeeontherunway.com/

GIA IANC

19Ediţia 116 (696)

articol.Ce costuri presupune o astfel de

pasiune?După buzunarul şi inspiraţia fiecăreia.A fi la modă se poate învăţa?Da, moda chiar se învaţă, iar stilul personal

îţi influenteză atât părerea, cât şi modul de a te îmbrăca. Este o vorbă, moda este ceea ce ţi se oferă de patru ori pe an, iar stilul este ceea ce alegi tu din tot.

Care sunt regulile elementare într-o ţinută la modă?

Pe blog nu mă axez foarte mult pe ideea de a fi la modă. Îmi doresc ca fiecare femeie să se concentreze pe sine, adică pe stilul personal. Chiar dacă investim sezonier în câteva lucruri care sunt în trend, cred că regula generală e că ceea ce îţi vine bine poate fi oricând la modă. Hainele au rolul de a ne pune în evidenţă personalitatea, creativitatea şi de a avantaja corpul. Ca să fim sinceri, fiecare om are imperfecţiunile lui care-l fac unic, însă de multe ori vrea să le mascheze.

Ce îi spui unei persoane care te roagă să o ajuţi să fie chic?

Să se înţeleagă pe sine pentru a se putea caracteriza astfel încât să mă facă să-i înţeleg preferinţele şi personalitatea. Iar de aici totul decurge de la sine, diferit de la o persoană la alta.

Cu bani puţini poţi avea o garderobă senzaţională?

Da, se poate. Primul sfat: urmăriţi blogul www.coffeeontherunway.com. Al doilea sfat: investeşte, în funcţie de buget, în articole de bază necesare fiecărei garderobe. De exemplu: o pereche de blugi care să te avantajeze, un pantof, un sacou, o rochie şi un palton/pardesiu. Toate aceste piese vestimentare ar trebui să se poată combina între ele. Următor pas e să îţi cumperi derivate în trend (tricouri, bluze, eşarfe etc.) şi accesorii. Aici intervine creativitatea, în funcţie tot de buget şi stilul fiecăreia.

Ce se poartă în această primăvară-vară?Ceea ce îţi stă bine în primul rând. Dăcă e să

ne luăm după ceea ce ne propun marii designeri, mai putem alege din următoarele: o geacă de piele

întoarsă, o rochie roşie sau portocalie sau cu imprimeuri tradiţionale, pantaloni evazaţi, pantofi cu toc gros şi rămâne încă la modă cămaşa din denim. Dacă e să vorbim de culori predomină nuanţele pastel, kaki-ul, bleu şi eternul alb.

Care sunt proiectele tale de viitor?Să transform hobby-ul într-o afacere şi

www.coffeeontherunway.com să rămână o sursă de inspiraţie, şi nu numai.

Ce-ţi place să faci în timpul liber?În afară de faptul că îmi place să călătoresc,

să citesc, să fac mişcare, chiar aplic vorba „Odihneşte-te de muncă prin altă munca”, ocupandu-mă de blog.

Ce te face fericită?Momentele în care sunt înconjurată de

oameni dragi sau momentele în care pot să ajut, o vremea însorită şi caldă, o cafea bună, o postare reuşită şi, din când în când, o pereche de pantofi.

Cristina Puşcaş


Sport FOTBALTerenul din Alparea, vineri, 24 aprilie, ora 17:00, Liga a III-a, Seria a V-a, etapa a XXI-a,

CS OŞORHEI – CSM AVÂNTUL REGHINCS Oşorhei traversează o veritabilă perioadă de

criză, suferind nu mai puţin cinci eşecuri consecu-tive, în care nu a înscris decât un singur gol: 0-2 cu CS Iernut, 0-4 cu FC Baia Mare, 0-3 cu FC Zalău, 0-2 cu Metalurgistul Cugir şi 1-2 cu Sănătatea Cluj-Napoca. Aceste rezultate au făcut ca echipa bihoreană să cadă pe locul 7 în clasamentul seriei, după ce s-a aflat tot turul pe podium sau în apropierea lui. Vineri, CS Oşorhei primeşte pe terenul propriu vizita formaţiei Avântul Reghin, ocupanta locului XI în clasamen-tul seriei. Meciul constituie un bun prilej de reabi-litare pentru bihoreni, care îşi doresc să întrerupă seria neagră a înfrângerilor. CS Oşorhei are datoria să profite de avantajul terenului propriu şi să-şi adjudece victoria.

Stadionul Municipal „Iuliu Bodola”, sâmbătă, 25 aprilie, ora 11:00, Liga a II-a, Seria a II-a, play-out, etapa a IV-a,

FC BIHOR – FC CARANSEBEŞFC Bihor a câştigat runda trecută meciul din deplasare cu acelaşi adversar, scor 2-1, obţinând prima victorie după nu mai puţin de opt etape. Sâmbătă, roş-albaştrii întâlnesc aceeaşi adversa-ră, dar de data aceasta pe propriul teren. Echipa orădeană este favorita întâlnirii, având şi avanta-jul moral al succesului înregistrat în deplasare în meciul direct disputat în urmă cu o săptămână. FC Bihor are ocazia să devanseze în clasament

echipa bănăţeană în cazul unei noi victorii. Acest fapt i-ar crea o situaţie mai liniştită în lupta pentru evitarea ultimului loc al seriei, care duce la barajul pentru menţinerea în liga secundă. Formaţia orădeană speră aşadar să-şi treacă în cont a doua victorie din acest an, sub bagheta noului său antrenor, Gheorghe Silaghi. Vechiul antrenor, Călin Cheregi, şi-a dat demisia în urmă cu o săptămână, sătul de problemele de la club.Marele adversar al FC Bihor rămâne însă în con-

tinuare starea sa financiară, care continuă să fie critică. Clubul orădean are de achitat în procesul de insolvenţă suma de circa 400.000 de euro, dar niciun potenţial investitor nu pare dispus să îi acorde susţinerea financiară necesară. Dacă nu va reuşi să reia plăţile ratelor lunare până la data de 5 mai, FC Bihor riscă să intre în faliment.

www.informatiadebihor.ro

CS Oşorhei speră să câştige meciul cu Avântul Reghin

FC Bihor ţinteşte a doua victorie în faţa echipei FC Caransebeş

Antrenorul FC Bihor, Gheorghe Silaghi, alături de preşedintele Mircea Fodor

21Ediţia 116 (696)

Sport FUTSALArena „Antonio Alexe”, 24-26 aprilie, faza zonală a competiţiei pentru licee dotată cu

CUPA COCA COLAI

Cupa Coca Cola constituie o întrecere de tradiţie pentru echipele de liceeni. Judeţul Bihor este reprezentat la faza zonală a acestei competiţii de echipa Liceului Teoretic „Lucian Blaga”, pregăti-tă de prof. Cristian Ungur.

O. D. P.

Cupa Coca Cola la futsal se bucură de o mare popularitate printre liceeni


Rania Carla Rengle

Vârsta: 5 ani şi 7 luni. Zodia: FecioaraEste o fetiţă deosebită, o fire veselă, prietenoasă şi foarte isteaţă.Te cucereşte cu felul ei de a fi şi binedispune pe toată lumea din jurul ei.Iubeşte natura, este pasionată de muzica, dans, limbi străine şi desen.Fascinată de puzzle şi lego-uri.

povesti despre copiipovesti despre copii,

Fotografiile au fost realizate de Adela Rusu A.FIAP

Ca orice fetiţă de vârsta ei este încantată de zâne şi prinţese, preferate fiind Elsa şi Aurora, la fel şi de micii ponei.În viitor doreşte să devină educatoare sau agent secret.O întâmplare hazlie: era iarnă şi după o zi de muncă am vrut să mă relaxez puţin în cadă.Rania fiind foarte curioasă s-a urcat pe o treaptă de la cadă şi a început să se joace cu spuma din apă. După câteva minute a alunecat cu capul în jos în apă, moment în care m-am speriat şi am tras-o repede de sub apă, hainele şi căciuliţa fiindu-i ornate cu spumă. Ne-am uitat una la cealaltă şi am izbucnit în râs, am început să ne curăţăm de spumă şi aşa s-a terminat şi relaxarea.

23Ediţia 116 (696)

Pajina lu` sebiDouă prietene stau de vorbă la birou... -Mai nu ştiu ce să mai fac, am o durere cumplită de gât. -Ah, nici o problemă, îţi recomand un remediu si-gur. Eu de câte ori mă doare gatul, fac sex oral cu soţul meu şi a doua zi nu mai am nimic. -Serios? -Da. A doua zi, la birou... prietena cea bolnavă apare foarte zâmbitoare... -Ei, cum te mai simţi?-Extraordinar... ai avut dreptate, remediul reco-mandat de tine funcţioneaza perfect... doar că şo-ţului tău nu-i venea să creadă că a fost ideea ta..

Proteste la Cluj-Napoca: - Merem la miting să-l dam jos pe Băsescu? - Merem. Da’ câte grade îs afară? - - 20 - No, lasă, că nu-i om aşa rău...

Un băieţel deschide biblia familiei. Era fascinat de desenele din carte şi dădea pe rând fiecare pagină. Deodată ceva căzu din biblie. Era o frunză presată între pagini.“Mama uite ce am găsit” striga fericit băieţelul.“Ce ai găsit?” întrebă mama.Fascinat băieţelul răspunse: “Cred că sunt chiloţii...

Dragă primitorule!Tocmai ai primit un virus taliban! Având în vedere faptul că în Afganistan nu suntem încă atât de avansaţi, acesta este un virus manual. Aşa că te rog frumos să trimiţi tu singur virusul tuturor ce-lor pe care îi cunoşti şi să-ţi ştergi tu singur toate fişierele de pe hard disk!Mulţumesc frumos. Abdullah. Hacker Taliban.

Seara, Ion şi Maria se pregătesc de culcare. Ion iese afară să se uşureze. Se întoarce peste câ-teva minute cu pantalonii uzi. Maria îl întreabă:- Plouă?- Nu, bate vântul.

Îţi place să fii mângâiată? Să fii atinsă? Să fii pi-păită? Să fii încinsă? Îţi place să simţi respiraţia celuilalt lîngă urechea ta? Sau poate pe gât ori

pe faţă? Îţi place să încerci poziţii noi? Să începi rece şi să sfîrşeşti fierbinte şi transpirată?OTL... cu noi fanteziile tale devin realitate. În-cearcă-ne! 30 de zile alături de noi... la un preţ ce sfidează concurenţa!

Bulă se însoară şi, după ceva timp, se întâlneşte cu vechii lui prieteni, care îl întreabă:- Băi Bulă, cum e nevastă-ta?- Cum să fie, este marfă, doar că este cam som-noroasă. De câte ori ieşim pe stradă, când vede un bărbat bine, ea mereu spune: „Mamă, ce m-aş culca cu ăsta”.

Femeia merge în piaţa de animale. Vrea să facă o suprinză soţului.- Bună ziua, doamnă!- Bună ziua, aş dori un papagal.- Din păcate, doar un singur papagal avem. Ade-vărat că până acum a trăit la un bordel, dar este foarte drăguţ.Femeia îl cumpără. Acasă îl acoperă şi îşi aş-teaptă soţul iubit. Soţul ajunge acasă, intră în cameră, soţia ia bucata de cârpă de pe colivie. Papagalul se uită jur împrejur şi spune:- Hm... cameră nouă, hm... pat nou, hm... curvă nouă. Salut, Gheorghe!

O femeie foarte seducătoare intră într-un bar, se duce la toaletă, iar cind vine, se duce direct la barman şi începe să-l mângâie tandru pe barba stufoasă:„Tu eşti şeful?”, întreabă ea, mângâindu-i faţa cu ambele mâini.„Nu, nu sunt eu”, îi raspunde el. „Poţi să-l chemi pentru mine; vreau neapărat să vorbesc cu el?”, spuse ea plimbandu-şi mainile prin faţa şi părul lui.„Mă tem că nu”, răspunse barmanul vizibil exci-tat,„Pot să te ajut eu?”. „Da”, spuse ea, băgandu-i două degete în gură „Spune-i că nu e nici hârtie igienică şi nici săpun la toaleta femeilor”. Pagină realizată de Sebastian Lupu


Muzeul Aurel LazărStr. Aurel Lazăr, nr 13, tel 463.755 Orar: L-închis, Ma-J-S: 10 - 15, Mi - V- D 10 -14 şi 16 - 18Arta 1900 şi Oradea. Secession-ul. Muzeul Ady EndreParcul Traian, nr. 1 Orar: L-închis, Ma-J-S 10 - 15, Mi - V- D 10 -14 şi 16 - 18Muzeul Ţării CrişurilorB-dul Dacia, 1-3, tel. 0259-412.724Orar: Marţi-Duminică 9.30-16.00. Luni închis!www.mtariicrisurilor.ro

Expoziţia Memoria imaginii, este un proiect expoziţional al Muzeului Ţării Crişurilor, propus de muzeografa Milena Augusta Pop, în calitate de curator, şi care implică patru pictori contemporani, aparţinînd unor gene-raţii diverse, dintre care trei sînt oră-deni (Ioan Aurel Mureşan, Ioan Augustin Pop, Teofil Ştiop) şi unul din Cluj-Napoca (Ioan Popdan).

Expoziţia cu titlul Valori patrimonia-le din colecţia Secţiei de Etnografie a Muzeului Ţării Crişurilor. Obiecte cultice (icoane pe sticlă, ouă încondeiate). Tehnică agricolă. Expoziţia cuprinde un număr impresi-onant de ouă încondeiate şi icoane pe sticlă din cele mai reprezentative centre meşteşugăreşti de iconari (Nicula, Şcheii Braşovului, Ţara Făgăraşului, Ţara Oltului etc.).

Biblioteca JudeţeanăGheorghe ŞincaiStr. Armatei Române, nr. 1-A, Orar: 8-19, S-D închis! Tel. 0259/431 257, 0788-487279www.bibliobihor.ro

Expoziţia aniversară BIBLIA DE LA BLAJ - 220 de ani de la tipărire - 1795-2015În cadrul expoziţiei vor putea fi văzute ediţii vechi ale Bibliei în limbile latină, greacă, germană, română şi maghiară din secolele XVI-XIX.

Galeria.Visual.KontaktStr. Albacului, nr.54tel. 0745 205 729; www.visualkontakt.roUnfinished Business by Adelina CacioVernisaj: vineri, 24 aprilie 2015, ora 19.00

Oradea Shopping CityTel. 0359 173 001www.oradeashoppingcity.roExpoziţie foto, impresii de călătorie,

Expoziţie personală de pictură „Dincolo de orizont” al artistei Angela Szabo. Invitat special fotograful Dorin Chiş. Curator Dr. Călin Ghemiş.Vernisaj - sâmbătă, 25 aprilie 2015, ora 18.

Galeria Tibor ErnőStr. Şirul Canonicilor, nr. 11tel. 0259 411.869, Orar: Ma-S 11-16Expoziţie personală de pictură sem-nată de artistul Sallay László cu titlul Szintézis

Galeria de Arte VizualeStr. Republicii, nr.15, Orar: 10-18 Tel. 0749 210 138, 0770 105 804

Clubul Fotografic NufărulPaltul Vulturul NegruSala Studio - etaj 1www.fotocluboradea.roExpoziţie foto DEBUT seria B/2015, de Barna Gheorghe, Chiş Dan Mihai, Indriel Marius-Nicolae, Lelea Paul Florin, Onaca Karolina Ewa, Savu Ecaterina-Cornelia31 martie - 30 aprilie 2015

)

EXPO www.PartyOradea.ropartyoradeaArta

25Ediţia 116 (696)

Galeria „Euro Foto Art”Piaţa 1 Decembrie, nr. 12, partermobil: 0770/119720Orar: L - V 8-19, S-D închiswww.eurofotoart.comEXPO FOTO „Lumea în ochii celor trei...”. Expun Kopján Angelika, Sedliak Pál, Virágh Mária din Komárno (Sk)

Galeria de artă KOSHERStr. Crinului nr. 2 - tel. 0359 464 105Ioana Teodora Klein - Expoziţie personală de pictură - Scara lui Iacov

Filarmonica de Stat str. Moscovei, nr. 5, tel. 0259-430.853 [email protected]; www.oradeaphilharmony.comExpoziţia “Prin Bihor” semnată de Ovi D. Pop, 16 - 30.04.2015

Oradea PlazaPiaţa Cetăţii 1Expozitie de grup „Sportul-Secretul de a fi Primul”, semnată de Adela Rusu A.FIAP şi Ovi D. Pop Art. AAFR 23 aprilie - 30 mai

ovidpop art photo galleryEra Shopping Parkwww.era-oradea.roExpoziţia personală “Learning to Fly” a artistului fotograf Bikfalvi Zsolt din Carei

www.PartyOradea.ro EXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOEXPOTurnul Primăriei Oradeastr. Tudor Vladimirescu nr. 2, cam. 40 tel. 0259 - 408.881 www.monumentebihor.ro

Expoziţia “Oradea văzută din aer” semnată de Ovi D. Pop


Vineri, 24 aprilieVineri, 24 aprilieora 19:00 Árkádia Bábszínház,

öltöző Kamara-előadás

Firtos Edit egyéni estje F. E.-VALLOMÁSOK Párszemközt az öltözőben

Járt már színházi öltözőben? Milyennek képzeli? Titkok, félhomály, ölnyi csokrok, illat-felhő, mint a régi filmeken? Biztosíthatom, az Árkádia Bábszínház női öltözője nem ilyen: dísztelen, kopott, mon-dhatni prózai szobácska, de ettől még nem kevésbé titok-zatos.

Sâmbătă, 25 aprilieSâmbătă, 25 aprilieora 15:00 Árkádia színpad

Bíró ÁrpádSZENT LÁSZLÓ CSUDATETTEI

Az egyik kezében csatabárd, a másikéban palacsintasütő. Az egyik király, a másik vitéz. Bátorságuk viszont közös: Vitéz László és Szent László régi jó ismerőseink, de mi van akkor, ha egy mesében találkoznak? Az előadás városalapító királyunk legendáját a vásári bábjátékok humorával ötvözi, így kicsik és nagyok egyaránt megérthetik

Szent László csudatetteit.

ora 19:00 Sala Mare (spectacol cu publicul pe scenă)

CHEIA

de András Forgách, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză În româneşte de Anamaria PopCu: Daniel Vulcu, Pavel Sîr-ghi, Corina Cernea, Petre

Ghimbăşan, Georgia Căprărin, George Dometi, Alin Stanciu, Ion Abrudan şi alţiiDramaturg: Attila BudáhaziScenografia: Adriana Grandn sört osztottak a mezőn....

ora 20:00 Árkádia színpad Hrabali-mesék

A HETEDIK LÉPCSŐFOK

Előadásunkban az egész hrabali életművön átvilágító, szikrázó életszeretetet szeretnénk működésbe hozni. Nem egyetlen

művét dolgoztuk fel az írónak, hanem az ismertebb regényei-nek, novelláinak motívumaiból és a színészekkel közös impro-vizációk alapján hoztunk létre egy hrabali szellemiségű, de mégiscsak saját történetet, vagy még inkább: interaktív történést, amelybe igyekszünk minél jobban bevonni a nézőt is. Duminică, 26 aprilieDuminică, 26 aprilieora 11:00 Árkádia színpad

A BRÉMAI MUZSI-KUSOK KONCERT

ELŐADÁSA bábelőadás

A brémai muzsikusok a Grimm testvérek gyűjtésének egyik isme-rt meséje. Egyszerűbb felépítésű, mint a legtöbb Grimm-mese: nincs főhőse, akinek sorsát, fejlődését végigkövetnénk, és a könnyen ért-hető történet egy szálon fut. Egy problémát jár körül: mit tehet az ember, ha teljesen kilátástalannak látszó élethelyzetbe kerül.

ora 19:00 Sala Arcadia RAPSODII, PARODII, UN

BUCHET DE POEZII Spectacolul RAPSODII, PARODII, UN BUCHET DE POEZII propus de actorul Eugen Ţugulea, etern îndrăgostit de arta lirică, se adre-sează, de astă dată, unui public mai larg, spre care probabil s-a adresat, la timpul lui, şi George

Szigligeti Színház Piaţa Regele Ferdinand, nr. 4-6Tel./Fax:0259/435-771Tel.: 0359/805-000, 0359/800-533www.szigligeti.ro

teatruTEATRU

SZINHÁZ

Teatrul Regina MariaPiaţa Regele Ferdinand, nr. 4-6tel. 0259-436.592, 0259-417.864 Casa de bilete: 0259-440.742www.teatrulreginamaria.ro

Filarmonica de Statstr. Moscovei, nr. 5, tel. 0259-430.853 www.oradeaphilharmony.com

www.PartyOradea.ropartyoradea

PREM

IERĂ

27Ediţia 116 (696)

Topârceanu.Recitalul îmbracă forma celor patru anotimpuri, în grupaje care sugerează stări şi situaţii proprii acestora, în care poezia originală se întâlneşte cu parodia versurilor altor poeţi de rezonanţă ai epocii parodiaţi de pana subtilă şi ironia fină a autorului.Un recital de poezie cu Eugen Ţugulea

ora 19:00 Szigligeti Színház terme Tadeusz Slobodzianek

A MI OSZTÁLYUNK

Egy szűk osztályközösség találkozik, hogy az érettségi évfordulóját megünnepelje, lengyel és zsidó diákok vegyesen. Annak a generációnak a képviselői, akiknek sorsát megpecsételték a második világháború borzalmai. S bár maga a találkozás ünnepi esemény, a háború traumatikus emlékei felkavaróak, és drámai felismeréseket idéznek elő. A dráma a tolerancia és a megbocsátás szükségességének üzenetét hordozza. A különbségek, a másság elfogadásának védelmét, az agresszív impulzusok meghaladását, a történelmi sorsszerűség elfogadását, egy felvilágosult, kiegyensúlyozott, az igazra nyitott nézőpontból.

Miercuri, 29 aprilieMiercuri, 29 aprilie ora 19:00 Szigligeti Színház terme

BETYÁRVILÁG

A társadalom néha nagyon furcsa módon a saját egyedeit hazugnak, csalónak és ra-blónak tartja még mielőtt bármi rosszat követtek volna el. A vezetők, akik a törvényesség

minden formájával sújtják a népet gyakran azért élnek a társadalom tagjai iránt ezzel a gyanúval, mivel önmagukból indulnak ki. Ez az oka annak is, hogy a jóhiszemű, és jóérzésű ember nem látván kiutat ebből a törvényes törvénytelenségből önbíráskodáshoz folyamodik. Innen pedig már csak egy lépés vezet ahhoz, hogy bárkiből betyár váljék.

Joi, 30 aprilieJoi, 30 aprilie ora 11:00 Szigligeti Színház terme ora 13:00 Szigligeti Színház terme RENDHAGYÓ TÖRTÉNE-

LEMÓRAa Maros Művészegyüttes előadása Novák Ferenc Kossuth-díjas kore-ográfus-rendező, népszerű nevén „Tata” a különböző vidékek és korok táncait mutatja be, azok kialakulásáról, fejlődéséről és sajátosságairól tart előadást. A hallgatóság megismerkedhet a néptánc időbeli kialakulásával, azzal a folyamattal, amely során megszületett a tánc. Szó esik majd a legrégebbi táncokról, illet-ve az új stílusokról is, arról, hogy egy-egy korabeli tánc miként ala-kult, változott az idők folyamán, milyen körülmények gyakoroltak rá hatást.


evenimentewww.PartyOradea.ro

ora 17:00 Bábszínház kistermePetőfi Sándor

A HELYSÉG KALAPÁCSA

A Lilliput Társulat rendhagyó irodalomóra sorozatának máso-dik darabja, az első rendhagyó próbálkozásunk Arany János: Toldi című hőskölteménye volt, amit nagy sikerrel játszik a tár-sulat Erdély és Partium több te-lepülésén. Más hallani a szöveget, látni a cselekményt, mint elolvasni az iskolai kötelező olvasmányo-kat. Olyan színházi eszközökkel szándékozunk megjeleníteni Petőfi remekét, amely közel áll a középiskolás korosztályhoz, mégis a hagyományos vásári színjátszás, képmutatás eszközeit használja

ora 20:00 Crown Pub 1000 DE MOTIVE SA TE OMOR”, VARIANTA B

Cu Richard Balint şi Sebastian Lupu„Comedia celor doi artişti a prins extrem de bine la public. S-a râs şi aplaudat aproape non-stop, cu prea puţine momente de respiro. Replicile curgeau într-un ritm foar-te alert, iar ei trebuiau să ia pauze când aplauzele erau prea furtunoa-

se. Sebi e patronul unui cazinou iar Richard e fratele geamăn, uşor retard, care trebuie să se ocupe de zaruri şi cărţi. E simplu, tot ce trebuie să facă e să le schimbe la intervale regulate, pentru că n-am vrea, Doamne-fereşte, să câştige careva o sumă prea mare de bani. Dar într-o seară, stima-bilul a uitat să facă acest lucru, astfel că trei indivizi “respectabili” erau s-o mierlească. Replicile curg, poantele la fel, totul într-un ritm alert, cum ziceam, spre deliciul publicului.”

ConcerteSpectacole

Vineri, 24 aprilieVineri, 24 aprilieora 13:00 Filarmonica din Oradea

TEMA A IV-ADANSURI SIMFONICE

Concerte lecţie - cu prezentare în limba maghiarăDirijor şi prezentarea temei: JAN-KÓ ZSOLTora 18:00 Liceul Greco-Catolic

VOX DOMINIFESTIVALUL INTERNAŢIO-NAL DE MUZICĂ SACRĂ

Director artistic: prof. univ Dr. Agneta MarcuCoordonator artistic: Asist. univ. Dr. Andrada Ciupeiuora 20:00 Moszkva Kávézó

F.A.N. LIVE

Jazz/rock la funk/rock cu influente de punk şi progressive cu trupa F.A.N din Brasov.Sâmbătă, 25 aprilieSâmbătă, 25 aprilie ora 18:00 Liceul Greco-Catolic


ora 20:00 Moszkva KávézóEGO SUM

Zenéjük több műfaj stílus-jegyeiből építkezik, a bluestól a funkyn át egészen a SKA és hip-hop ritmusokig. Duminică, 26 aprilieDuminică, 26 aprilie ora 18:00 Lorántffy Zsuzsanna

Református Egyházi Központ Múzeumterme

MÚZEUMI HANGVER-SENYEK - „SZÁZADOK

HANGJAI”Aronescu Norbert - bariton (Ko-ronka - Verona, Olaszország), Dudás Bettina,Teremi Anna valamint Semlyényi Zita - zongorán, a Gárdonyi Zoltán Református Általános Iskola és Alapfokú Művészeti Iskola növendékei (Biharkeresztes – Magyarország), Lukács Zsolt - klarinét (Csíkszentgyörgy), Oláh Boglárka - hegedű, Tasnádi Fe-rencz - mélybariton, Thurzó Sán-dor József - mélyhegedű, Thurzó Zoltán - zongora.A rendhagyó műsor keretében

29Ediţia 116 (696)

partywww.PartyOradea.ro

Fă un „pas deştept”! Începe pregătirea pentru examene

Cambridge, IELTS, Business English Certificate sau pur şi simplu în scop personal la

Savvy Step English Center! Materiale didactice incluse la fiecare curs! Zona B-dul Dacia.

Contact: 0723 672 193

felcsendűlnek majd: Fr. Chopin, Weiner Leó, Francesco Paolo Tosti, Stefano Donaudy, Vincen-zo Bellini, L. van Beethoven, J. Haydn, Boris Levenberg, R. Schu-mann, S. Rachmaninov művek.A belépés ingyenes.ora 19:00 Biserica Barátok


Luni, 27 aprilie, 27 aprilie ora 18:00 Liceul Greco-Catolic

PRODUCŢIE DE CLASĂCoordonator: Lect. univ. Dr. Che-recheş Lavinia DeliaAcompaniază la pian: asist. univ. Lavinia DragoşAntal Zsuzsanna, Gordea Georgi-ana, Pop Roxana Loredana, Sa-bou Carmen Ioana, Goia Camelia, Flueraş Mihaela.Invitaţi: Csomai Cecilia - so-prană, Persa Raluca - soprană, Pogană David - bariton, Viktor Iosif - contratenorMarţi, 28 aprilieMarţi, 28 aprilie ora 20:00 Moszkva Cafe #OradeaMELANCHOLY (RUSSIA)

Miercuri, 29 aprilieMiercuri, 29 aprilie ora 18:00 Muzeul Memorial

„Aurel Lazăr”BIJUTERII MUZICALE

Din programul acesteia fac parte bijuterii muzicale ale auto-rilor: George Grigoriu, Antonín

Dvořák, Máximo Diego Pujol, Enrique Granados, Camille Saint-Saëns, Edvard Grieg, Carlos Gardel, Luigi Arditi, W. A. Mo-zart. Solişti: Andrada Ciupeiu – vioară, Varady Henrietta – Pian, Tudor Gliga şi Cristian Gheorghiu – Chitară, Maria Duţu (Master I) – soprană (clasa conf. univ. dr. Theodore Coresi). Corepetitor: Rethi Brigitta.Joi, 30 aprilieJoi, 30 aprilieora 19:00 Filarmonica de Stat

CONCERT SIMFONICG. Bizet - Fr. Borne:Fantezia Carmen – pentru flaut şi orchestrăM. Bruch: Concert nr. 1 pentru vioară şi orchestră în sol minor, op. 26R. Schumann:Simfonia I „Primăvara” în Si bemol major, op. 38Dirijor: Josef Suilen (Olanda )

Solişti: Marian Ioan Olaru - flaut Cristina Anghelescu - vioară

ora 19:00 Cortina Cinema Digiplex, Oradea Shopping CityTHE DIVAS & THE JAZZ

Orădenii sunt aşteptaţi la un concert live excepţional de Jazz, pentru a sărbători împreună ziua

internaţională a Jazz-ului, într-o atmosferă în stilul anilor de la începutul secolului XX, cu wel-come drinks şi accesorii potrivite ritmului de jazz

PARTY

LIVEVineri, 24 aprilieVineri, 24 aprilieora 22:00 Avenue. The ClubGLAM. CLOSING PARTY ultima noapte, în sezonul ăstaSâmbătă, 25 aprilieSâmbătă, 25 aprilieora 22:00 Bali ClubBEN BOOGNAR & MC BEE

diverse

Sâmbătă, 25 aprilieSâmbătă, 25 aprilie ora 19:00 Lotus CenterDESCHIDEREA SEZONU-

LUI MOTO 2015Intalnire platou Lotus Center - ora 14:00Prezentare event + traseu - ora 15:30Pornire parada moto - ora 16:30Final parada - Platou Lotus Cen-ter - ora 17:30.


Dorinţa de a menţine vie imaginea şi dăruirea unui om care şi-a dedicat viaţa promovării şi păstrării tradiţiei bihorene şi cântecului popu-lar, Elis Râpeanu aduce în faţa publicului larg o carte în care o prezintă pe una din marile repre-zentante a folclorului bihorean, Florica Ungur.„Florica Ungur Privighetoare a Bihorului” este o carte de memorialistică, axată pe personali-tatea artistei, pe opiniile ei, cu eseuri şi studii literare argumentate, în care părerile autoarei se logodesc cu cele ale interpretei, o carte în care sunt cuprinse, pe cât a fost posibil, re-feririle diverselor personalităţi din domeniu cu

privire la activitatea celei mai iubite interprete a Bihorului.

Sunt amintite, de asemenea, foar-te multe nume legate, direct sau indirect, de destinul interpre-tei şi de cântecul popular. Cu toate că această carte adună frânturi care au putut fi culese, legătura dintre acestea este una reuşită, spaţiile oferă un moment de respiro în care

autoarea re-uşeşte să-şi

expună prin cuvin-tele proprii gândirea şi sensibilita-

tea. Deoarece acest volum se doreşte a fi ase-

menea unei oglinzi care reflectă personalitatea „privighetoii Bihorului”, Florica Ungur, cei care au contribuit la realizarea acestui volum memo-rialistic au însufleţit paginile cu spusele artistei presărate în presă sau în convorbiri particulare, oferindu-i astfel acestei oglinzi o consistenţă sporită.Cele 347 de pagini, ieşite de sub tiparul Editu-rii Duran’s din Oradea, prezintă o altă latură a Floricăi Ungur, dincolo de cea de interpreta de muzică populară, mai exact aceea de membru al corpului didactic. Interesul şi grija pentru tineret nu i-au slăbit dorinţa de a duce mai de-parte graiul popular şi tradiţiile bihorene, ci au ajutat-o să transmită generaţiilor tinere dărui-rea şi fascinaţia unei lumi a cărei imagine şi fru-museţe se pierde din ce în ce mai mult. „Lângă cultul pe care l-am promovat în rândul elevilor mei pentru cultura clasică am aşezat şi această nestemată a spiritualităţii româneşti care este cântecul popular şi prin ele, prin amândouă, am dăruit ce lor din jur acea încredere în ceea ce fac şi gândesc. De aceea nu m-am abătut de la rosturile mele fun da men ta le, legate de profesia mea şi de pasiunea pentru cânt a celor mulţi” mărturiseşte interpreta şi profesoara Flo-rica Ungur într-un interviu acordat cotidianului Crişana în anul 2000, interviu evidenţiat şi în această carte.„Florica Ungur Privighetoare a Bihorului”, sem-nată Elis Râpeanu, readuce în lumina reflectoa-relor viaţa şi pasiunea unui om care şi-a dedicat viaţa tradiţiei şi adevăratelor valori. Îndrăgita cântăreaţă a folclorului naţional, Florica Ungur, va rămâne vie datorită moştenirii lăsate de aceasta nu doar bihorenilor, ci întregii ţări. Sebastian Ferchi

O personalitate care rămâne vie datorită moştenirii lăsate

Atunci când anumite persoane pe care oamenii le-au admirat părăsesc această lume, munca lor de-o viaţă ne determină să îi păstrăm vii în gândurile noas-tre. Atunci când această persoană, care a lăsat această lume în urmă, a încâtat mii de oameni, moştenirea ei rămâne un pilon important în tradiţia şi cultura bihoreană.

cartea sãptãmâniiEdităm şi tipărim cărţi,

nu doar promovăm!0359 401 562

nu doar promovăm!

privire la activitatea celei mai iubite interprete a Bihorului.

Sunt amintite, de asemenea, foar-te multe nume legate, direct sau indirect, de destinul interpre-tei şi de cântecul popular. Cu toate că această carte adună frânturi care au putut fi culese, legătura dintre acestea este una reuşită, spaţiile oferă un moment de respiro în care

expună prin cuvin-tele proprii gândirea şi sensibilita-

31Ediţia 116 (696)

Blăje Mădălina-Oana Foto - Nagy Peti

Fata săptămânii


Documents

Zi de ZI - Ed 116 (24-30 aprilie 2015)