Știri expresŞi totuşi, secţia de hemodializă va fi

Veşti bune pentru suferinzii de insuficienţă renală. În scurttimp, nu vor mai trebui să meargă la sute de kilometri distanţăpentru hemodializă. Procedura va putea fi efectuată şi la Ungheni.După ce a vizitat, pe 26 februarie curent, clădirea în care urmeazăsă fie deschisă secţia de hemodializă, ministrul Sănătăţii, AdrianUsatîi, a exclamat: „Extraordinar! Voi trebuie să vă mîndriți căaveți asemenea consiliu raional. Cînd faceți deschiderea?”. Dînsula dat asigurări că atît conducerea spitalului din Ungheni, cît şifondatorul acestuia, Consiliul raional, vor avea toată susţinereanecesară pentru ca secţia de hemodializă să înceapă, în sfîrşit, alucra. Potrivit medicului-şef al spitalului, Lidia Crăciun, la finelelunii aprilie, va veni la Ungheni președintele Asociației dehemodializă din Franţa, însoţit de specialişti în domeniu. În scurttimp, va fi transmis şi aparatajul necesar – o donaţie din Franţa,graţie AO „Degeţel” condusă de Philippe Chaudier. De notat căpînă în prezent, Consiliul raional Ungheni a investit în secția dehemodializă 1 milion 600 mii lei.

De Dragobete, ovaţii în sala de şedinţe a Consiliului raional

Înainte de începerea şedinţei ordinare, cei 29 de consilieriraionali din Ungheni, prezenţi la şedinţa din 24 februarie, au fostfelicitaţi de către secretarul Consiliului raional, Irina Golubcov,cu ocazia zilei dragostei la români, Dragobetele. Cuvintele dînseiau fost întîmpinate cu aplauze şi chiar cu ovaţii. Şedinţa a decurs,ulterior, într-o atmosferă mult mai calmă şi prietenoasă. Cele 23de chestiuni incluse în ordinea de zi au fost examinate în maipuţin de două ore, fiind aprobate şi deciziile de rigoare, relateazăExpresul.com.

În curînd, un salon de carte pentru tineret

Pentru luna mai se preconizează la Ungheni un salon de cartepentru tineret. Va fi o premieră absolută. Ideea a venit urmare aîntîlnirii de săptămîna trecută a sciitoarei Claudia Partole cu pub-licul cititor de la Biblioteca „Dimitrie Cantemir”. „Trebuie să fa -cem astfel, ca să vină cartea şi la noi”, a subliniat Svetlana Ciobanu,consilier raional. Ideea a fost susţinută şi de preşedintele raionului,Ion Harea. „Vom apela la editurile din Chişinău, vom colabora cuBiblioteca naţională pentru copii „Ion Creangă” din capitală, careare deja o experienţă frumoasă în acest sens. Avem asigurări şi dinpartea Claudiei Partole că ne va susţine în această încercare anoastră de a organiza la Ungheni un salon de carte”, a subliniatVictoria Bernic, directoarea bibliotecii „Dimitrie Cantemir”. Pen-tru că Ungheniul a fost declarat capitală a tineretului pentru anul2011, s-a decis ca şi salonul să fie dedicat cărţii pentru tineret.

Un spital regional, un nou bloc spitalicesc

Spitalul raional Ungheni se va transforma într-un spital re-gional. Acest lucru se va întîmpla într-un timp foarte scurt, de trei-patru ani. Declaraţia îi aparţine ministrului Sănătăţii, AdrianUsatîi, şi a fost făcută în cadrul vizitei sale la Ungheni, pe 26 feb-ruarie. „Va fi un spital regional, un spital de înaltă specializare.S-ar putea să fie construit, cu această ocazie, şi un bloc nou”, a ac-centuat dînsul. Urmează ca în scurt timp domnul ministru să aibăo întrevedere cu preşedintele raionului, pentru a discuta în detaliirealizarea proiectului respectiv. În altă ordine de idei, Adrian Us-atîi a remarcat că una dintre preocupările principale ale domnieisale este, la ora actuală, descentralizarea serviciului de asistențămedicală primară. „Nu este atît de departe ziua cînd vom avea înrepublică 260 de centre de sănătate autonome, mult mai eficientedecît actuala structură”, a spus dînsul.

Anabolizante în loc de ciocolate la Vama Sculeni

Vameşii de la punctul de frontieră Sculeni au depistat într-unmicrobuz de pe ruta Chişinău-Iaşi 1800 de tablete şi 26 de fiolecu steroizi, anunţă site-ul StireaZilei.md. Anabolizantele erau as-cunse în două cutii de ciocolate şi urmau să ajungă în România.Întrebat de vameşi de unde a făcut rost de medicamente, şoferulmicrobuzului s-a jurat că prima dată le vede. Bărbatul a declaratcă nu ştia ce se află în cutii, întrucît acestea au fost transmise de opersoană necunoscută la Gara auto din capitală. Hormonii sin-tetici erau aşteptaţi la Iaşi. Cazul este cercetat de ofiţerii Servici-ului Vamal.

Ziarul de care ai nevoie!

Vineri, 4 martie 2011 Anul IV, nr. 9 (164)

Expresulde Ungheni ISSN 1857-422X

Aici se formează valori, aici profesorii ştiu a susţine examene

Liceul „Gheorghe Asachi” din Ungheni şi-a sărbătorit 20 de ani de la fondare. Evenimen-tul s-a produs pe 1 martie, de ziua naşterii protectorului spiritual al instituţiei, marelecărturar Gheorghe Asachi. De dimineaţă, instituţia a fost sfinţită, după care a adunat înincinta sa oaspeţi de marcă, printre care: ministrul Tineretului, Ion Cebanu, preşedinteleraionului, Ion Harea, primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, vicedirectorul DirecţieiÎnvăţămînt, Tineret şi Sport, Galina Gheorghiţă.

„E un liceu cu tradiții, iar meritul actualei administrații estecă a asigurat continuitatea acelor începuturi frumoase, care autransformat instituţia în una de elită”, a subliniat primarul deUngheni, Alexandru Ambros. Deşi lipsă de la eveniment, pri -mul director al Liceului, Boris Zugravu, a fost elogiat de foştiicolegi. „Personalitate de excepție, mentorul de onoare al liceu-lui”, astfel a fost caracterizat dînsul în zi de sărbătoare. „Sîntemcu gîndul la dumneavoastră, maiestre. Ne închinăm pînă lapămînt, ne închinăm cu venerație și vă mulțumim pentru fru -musețea sufletească, sacrificiul și marea dumneavoastră dărui -re”, au răsunat în sala de festivităţi cuvinte spuse din sufletpen tru cel care a pus bazele instituţiei respective, sub oblă du -i rea căruia a pornit activitatea acestui liceu.

„Afirm cu certitudine că aici, în Liceul „Gheorghe Asachi”,

se implementează corect politicile educaționale în contextulmodernizării învățămîntului, aici se formează valori. Aiciactivează o echipă de profesori care știu a susține examene. Iaracolo unde susțin examene și profesorii, rezultatele nu întîrziesă apară”, a subliniat Galina Gheorghiţă.

Care este secretul succesului? Răspunsul a fost dat de cei ceînvaţă la Liceul „Gheoghe Asachi”: „Suma muncii rodnice, lacare se adaugă pasiune, dragoste pentru cunoaștere, ambiție șidorința de autoperfecționare”. Actualul director al liceului,Gheorghe Primac, a asigurat asistenţa de faptul că instituţia pecare o conduce va promova şi în continuare adevăratele valori.

Iar cea mai mare răsplată va fi, potrivit preşedintelui raionu-lui, Ion Harea, recunoştinţa celor ce au învăţat cîndva aici.

Pag. 2Nu-i stătea bine unui sat ca Pîrliţa fără un centru de sănătate performantUn eveniment mult așteptat. Cel mai bun lucru pentru oamenii din localităţile rurale. Un eveniment cu adevărat frumos. E un centrumodel, un edificiu-tip, elaborat în colaborare cu specialiștii de la Banca Mondială și MinisterulSănătății.

Pag. 3E linişte şi pace în sat la noi, dar frica şi umilinţa nu se ştie cînd ne va părăsi Azi sîntem martori, noi, cei care trăim în satele de frontieră, că fetele noastre nu au fost şi nici nu sînt violate de flăcăii de peste Prut, aşa cum ne speriau unii şefi de pichete de grăniceri. Şi nici rufele de pe funiile de uscat nu au fost furate.

Pag. 5La o şezătoare cu... multă dragosteCu toţii l-au sărbătorit pe Dragobete aşa cum se cuvine. Cei vîrstnici şi-au adus aminte de cele mai plăcute momente din tinereţea lor, au cîntatdragostea, au spus glume despre dragoste, au făcutdescîntece. Cei tineri au ascultat, ca pe vremuri, cu atenţie.

Alegerile locale generale din acest an vor avea loc în Republica Moldova până la sfârşitul lunii iunie. Despre aceasta a comunicat premierul Vlad Filat în cadrul unui interviu acordat postului de radio „Europa Liberă”. Filat a spus că alegerile vor avea loc „după data de 3 iunie. Cred că este necesar ca pînă la sfîrşitul lunii iunie să finalizăm şi turul doi al scrutinului pentru alegerile locale generale”. (Hotnews.md)

Expresul de UngheniVineri, 4 martie2

Oaspetele vesel

În UE fără AIENea Volodea, miliţianulCu secera şi ciocanulVrea să intre în UE,Însă fără... AIE.

Expresul de UngheniVineri, 20 noiembrie

PP Expresul de UngheniPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRL, IDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Cristian Jardan, Natalia ChiosaContabil-şef: Angela CovaliovTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Esențialcu Lucia Bacalu

Mărţişoare, mărţişoare

Colegul nostru de la „Gazeta de vest” din Nisporeni,Dumitru Mititelu, le-a făcut o surpriză extraordinară citi-torilor săi. A aplicat, pe fiecare ziar, cîte un mărţişor. Unmărţişor adevărat, executat de micile meşteriţe nispore-nene. Au lucrat împreună timp de o zi întreagă, ca să lefacă celor ce vor primi ziarul o bucurie.

Ne-am dorit să-i urmăm exemplul şi să oferim şi noimărţişoare – este adevărat, virtuale - cititorilor noştri. Tu-turor. Dar nu putem să nu-i menţionăm pe unii dintre eiîn mod special.

Primele noastre mărţişoare se îndreaptă spre profesoriişi elevii Liceului „Gheorghe Asachi” din Ungheni. Ştim că„Expresul de Ungheni” este aici un ziar solicitat şi citit defoarte şi foarte multă lume. În plus, mai ştim că Liceul„Gheorghe Asachi” îşi sărbătoreşte, din an în an, pe 1 mar-tie, hramul. La mulţi ani şi multe primăveri înainte!

Mărţişoarele noastre se îndreaptă şi spre tinerii din Un-gheni, mulţi dintre care ne sînt alături şi ne-au devenitprieteni adevăraţi. De la ei ne alimentăm cu energie şi op-timism, cu ei mergem înainte. Pentru ca să dovedim şicelor mai pesimişti şi neîncrezători că avem un viitor sigurîn persoana tinerei generaţii, vom inaugura în scurt timp orubrică nouă – „Tineri de Ungheni”. Să vedeţi ce tineriavem!

Oferim din suflet mărţişoare şi celor mai în vîrstă,oameni care au trecut prin multe greutăţi şi nevoi, dar nus-au lăsat învinşi, nu şi-au pierdut demnitatea şi astăzi rep -rezintă adevărate modele demne de urmat.

Mărţişoarele noastre-s şi pentru cei ce muncesc în învă-ţămînt, în medicină, în cultură, oameni frumoşi la chip şila suflet.

Trimtem cîte un mărţişor, din toată inima, spre Pîrliţa,spre Costuleni, Măcăreşti, Corneşti, Sculeni şi tot aşa maideparte. Trimitem cîte un mărţişor tuturor unghenenilor.Fie ca aceste două fire, alb şi roşu, să vă aducă în sufletmultă speranţă, multă căldură şi optimism.

Primiţi în dar aceste mărţişoare, mărţişoarele noastrevirtuale. Cine ştie, poate la anul, vom veni cu mărţişoareadevărate, aşa cum a făcut-o colegul nostru de la Nispo-reni. Oricum, le oferim din toată inima şi asta, credem,contează cel mai mult.

Este vorba despre Centrulde Sănătate Pîrliţa, iar califica-tivele aparţin celor prezenţi ladeschiderea oficială a insti tu -ţiei, pe 26 februarie curent.„A fost un vis pentru Pîrlițacare, iată, a devenit realitate”,a subliniat medicul-şef al Cen -trul de Sănătate Pîrliţa, AlexeiChirică. „Nu-i stătea bine unuisat ca Pîrliţa, cu o casă de cul -tu ră impunătoare, cu un mu -zeu care şi-a făcut deja un nu -me, cu agenți economici pu -ternici, să nu aibă un centrude sănătate performant”, a maiadăugat dînsul.

„Azi e o sărbătoare pentrutoată lumea. Nu e simplu de -loc să construiești, în tim-purile noastre, un asemeneaedificiu din temelie, conformstandardelor europene”, a re-marcat Lilia Scurtu, direc-

torul Centrului Medicilor deFamilie Ungheni.

Construcţia edificiului adurat opt luni, fiind investitecirca 2 milioane 800 mii delei. Acum, potrivit ministru-lui Sănătăţii, Adrian Usatîi,prezent şi dînsul la eveni-ment, Centrul de sănătate dinPîrliţa este unul de referinţă șipentru alte localități. „Rămî -ne ca oamenii să conștien ti ze -ze faptul că trebuie să intre aicinu doar atunci cînd sînt bol-navi, ci, mai ales, cînd sînt să -nătoşi, pentru a întreba doc - torul: vreau să știu ce trebuiesă fac ca să fiu sănătos şi încontinuare”, a subliniat mi -nistrul. Potrivit dînsului, Cen -trul de sănătate de la Pîrlițaare toate capacitățile pentru aasigura cel puțin 80% dinnecesitățile populației în ceea

ce priveşte consultul, profi-laxia, tratamentul.

„Să-l păstrați, să-l ame na -jați şi să vă canalizați toate ac -tivitățile spre profilaxie”, li s-aadresat lucrătorilor medicalide aici preşedintele raionului,Ion Harea.

La ora actuală, sectroul Pîr - lița este unul foarte mare, cuo populație de 12 mii de per-soane, la dispoziţia cărora staupatru medici de familie şi 28de asistente medicale. Rămî -ne doar ca acest centru de să -

nă tate să devină unul auto nom,a subliniat şi ministrul Sănă -tăţii, şi directorul CompanieiNaţionale Asigurări în Medi -cină, şi preşedintele raionului.

Lucia Bacalu

În fotografie: MinistrulSănătăţii, Adrian Usatîi,însoţit de preşedintele raionu-lui, Ion Harea şi directorulCentrului Medicilor deFamilei Ungheni, Lilia Scurtu,inaugurează noul centru de sănătate de la Pîrliţa

Nu-i stătea bine unui sat ca Pîrliţa fără un centru de sănătate performant

Potrivit lui Valeriu Botnari,director executiv al FundaţieiComunitare Ungheni, obiec-tivul acestui eveniment a fostde a crea o interacţiune întreorganizaţiile neguvernamen-tale, administraţia publică lo -cală, mass-media şi cetă ţeni.„La sigur, asemenea partene-

riate duc la lucruri frumoase”,a menţionat Ludmila Guzun,vicepreşedintele raionului şi,totodată, preşedinte al consi -li ului de administrare al Fun -daţiei Comunitare Ungheni.

În cadrul evenimentului a fostlansată o galerie foto a pro -iectelor de succes implemen-

tate de Fundaţia Comu ni tarăîn parteneriat cu Pri mă riaUngheni, dar şi cu alţi actoricomunitari. A fost ver nisatăexpoziţia „Mărţişor-2011” cuvînzarea articolelor de arti-zanat. A fost organizată şi otombolă de caritate, o loterieîn care toate biletele au fostcîştigătoare.

„Acest eveniment va fi în-scris în şirul evenimentelorpreconizate în cadrul Proiec-tului „Ungehni – Capitala Ti -neretului 2011”, a subliniatAlexandru Ambros, primarulde Ungheni.

Potrivit Svetlanei Cio ba nu,

directorul Centrului de Re -sur se Agenda Locală 21, sco -pul Tîrgului ONG-urilor afost de a scoate în evidenţăorganizaţiile neguvernamen-tale şi grupurile de iniţiativăcare sînt încă la început decale, de a le promova şi a le în-curaja. „Intenţionăm să facemo tradiţie, să organizăm acestTîrg în fiecare an, înainte de 1martie. Sper că vor participacît mai multe organizaţii ne -guvernamentale şi grupuri deiniţiativă”, a menţionat dînsadupă eveniment.

Natalia Chiosa

Împreună pentru comunitateFundaţia Comunitară Ungheni, în parteneriat cu Primăria oraşului Ungheni şi Alianţa ONG-uriloractive „Pro Agenda Locală 21” Ungheni, a organizatun eveniment de zile mari. La 25 februarie, în holulprimăriei a avut loc Tîrgul ONG-urilor „Împreunăpentru comunitate”.

Un eveniment mult așteptat. Cel mai bun lucru pentru oamenii din localităţile rurale. Un evenimentcu adevărat frumos. E un centru model, un edificiu-tip, elaborat în colaborare cu specialiștii de la BancaMondială și Ministerul Sănătății.

Nu a putut fi o excepţie niciacest an, mai ales că o fostăabsolventă a acestei instituţii,Rodica Guţu, a decis să susţi -nă financiar concursul. Timpde mai bine de o oră, con-curentele şi-au demonstrat şicapacităţile intelectuale, şi cîtde bine ştiu să prepare o sala -tă din legume, şi ce gusturi au

în ceea ce priveşte prăjiturile.„Aţi demonstrat că sînteţi ade -vărate gospodine. Şi asta, da -to rită profesoarei Elena Rudi -co, dar şi mamelor voastre”, lis-a adresat la final pre şedintajuriului, Eugenia Prepeliţă, di-rector adjunct al liceului.

Pentru prestaţia lor, foartebună de altfel, toate cele cinci

concurente s-au ales doar cucuvinte de laudă, cu diplomeşi cadouri. „Au avut emoțiimaxime, dar au arătat ce pot,ce au învățat”, a subliniat di-

rectorul adjunct. Titlul „Miss Mica Gospo -

di nă” i-a revenit Cristinei Ru -su, care a reuşit să acumulezepunctajul maxim. (L.B.)

S-au întrecut pentru titlul „Miss Mica Gospodină”Cinci domnişoare frumoase, deştepte, curajoase din satul Costuleni – Mihaela Rusu, Cristina Rusu,Maria Gaitur, Adela Găluşcă şi Maria Zdrobău –s-a întrecut, la finele săptămînii trecute, pentru titlul„Miss Mica Gospodină”. „A devenit deja o tradiţie să organizăm, în primele zile ale lunii martie, acestconcurs”, a subliniat Elena Rudico, profesoară de educaţie tehnologică la Liceul din Costuleni.

De data aceasta, doarîntrebări retorice Ion Harea, preşedintele raionului

Spuneți, vă rog, cine este fondatorulinstituției medico-sanitare publice Cen-trul Medicilor de Familie Ungheni?

De ce nici un reprezentant al presei

nu a dorit să afle şi părerea fondatorului,adică a reprezentanţilor Consiliului rai -o nal, cu privire la deschiderea Centruluide sănătate din Pîrliţa, eveniment ce s-aprodus săptămăna trecută? De ce nimeninu a dorit să ştie care a fost şi rolul nos-tru, contribuţia noastră la realizarea aces-tui proiect de importanţă majoră pentrusatul Pîrliţa, dar şi pentru raion în ansam-blu? De ce nimeni nu a adresat nici o în-trebare nici președintelui raionului, nicivicepreședintelui, nici președintelui co -

mi siei de specialitate din cadrul Consili -ului raional? De ce s-a întîmplat acestlucru? Toate aceste întrebări le adresezdoamnei prese din Ungheni. Aşa arată opresă independentă, echidistantă şi pro -fesionistă?

De ce au fost neglijaţi cei trei factoridecizionali din cadrul Consiliului raional(președintele raionului, vicepreședinteleși președintele comisiei de specialitate)?

Răspunsul e la suprafaţă. Există inte -re se, inclusiv de ordin politic.

ÎNTREBAREA VINĂ N-ARE

Azi sîntem martori, noi,cei care trăim în satele defrontieră, că este linişte şipace şi că fetele noastre nu aufost şi nici nu sînt violate deflăcăii de peste Prut, aşa cumne speriau unii şefi de pichetede grăniceri. Şi nici rufele depe funiile de uscat nu au fostfurate, şi nici păsările din co -teţ nu au fost vizitate de ni-meni de peste Prut. Nici co -piii noştri, şi nici vitele noas-tre nu s-au înecat în apele tul-buri ale Prutului.

De fapt, au avut loc şotii detot felul, dar ca şi în prezenţagardului de sîrmă ghimpată,căci în satele noastre mai sîntşi amatori de coteţe străine.Poate şi violuri au fost, căci nuducem lipsă de nesăbuiţi. Darun lucru se evidenţiază totmai mult – se simte schimba -rea în mentalitatea cetăţenilornoştri. A crescut responsabili -tatea faţă de comportamentulşi acţiunile lor în zona defrontieră. Toţi cei care trec fî -şia de marcaţie plecînd la pes-

cuit, la odihnă sau la muncileagricole, au permise speciale,eliberate de către pichetele degrăniceri. Cetăţenii cunosc le -gislaţia, cunosc ce-i aşteaptă,dacă o încalcă.

Principalul însă este că adispărut frica de necunoscut,căci decenii la rînd am fosteducaţi că sîntem ameninţaţide un mare pericol ce ar puteaveni de peste Prut. Mereu nis-a cultivat dezacordul cu ade -vărata obîrşie, ba mai mult, nis-a insuflat ură faţă de popo -rul român, incriminîndu-l fas-cist. Această practică se maifoloseşte şi-n zilele de azi decătre activiştii PCRM, carecontinuă să ne spele creierii şisă ne otrăvească sufletele.

Neocomunismul moldo ve -nesc rămîne promotorul ide-ologiilor imperiale ruse carepersistă în psihologia retro-grad-mancurtistă şi şovinistă,care văd în Republica Mol do -va o rezervaţie de materii pri -me agricole ieftine, precum şide braţe de muncă ieftine pen -

tru Rusia. Va mai curge încămultă apă pe Prut, pînă cîndcetăţenii noştri simpli vorînţelege adevărul istoric real,nu cel spus de mancurţii nea-mului, adevăr al unui poporaflat în sclavie slavă de douăsecole.

Veni-va ziua şi vremea ilu -minării noastre şi atunci nevom aprecia locul nostru ade -vărat în istorie şi pe harta Eu-ropei. Dar pînă atunci, va maipersista graniţa (gardul) psi -ho logică şi frica de audeter-minare, de autoafirmare na ţi -o nală. Noi, cei umiliţi şi do -cili, trebuim „velicoruşilor”întru implementarea proiec-tului lor multisecular de do -minaţie geopolitică în zonelestrategico-economice ale lu -mii. Pentru a ne menţine înţarcul de garduri cu sîrmă

ghimpată, ne toarnă în con -ş ti inţă otrava dezacordului cuobîrşa noastră, ne frustreazănumai la gîndul că sîntemromâni, ne ameninţă cusancţiuni economice că vremîn UE.

E linişte şi pace şi în sat lanoi, dar frica şi umilinţa nu seştie cînd ne va părăsi. Poateodată cu aderarea RepubliciiMoldova la UE, dacă se va re-aliza vreodată. Primul pas s-afăcut destul de îndrăzneţ –gardul de sîrmă ghimpată dela Prut nu mai este. Rămînesă-l demolăm şi pe cel dinconştiinţa noastră.

Vasile Jantuan, Măcăreşti

În fotografie: Acum un an,gardul de sîrmă ghimpată

de la Prut este demolat.

3Expresul de UngheniVineri, 4 martie

Știri din Primăria Ungheni

Noi tehnologii de energie în şcolile şi grădiniţele din oraş

Liceul „Gheorghe Asachi” va avea în curînd un sistem de încălzire pe bază de biomasă, iar la grădiniţa nr. 11 va fi montat un colector solar ce va încălzi apa menajeră. Şi asta, graţie unui proiect al Fondului de Investiţii Sociale din Moldova (FISM).

Datorită prestaţiei anterioare a Primăriei Ungheni în rea-lizarea proiectelor derulate cu suportul financiar al FISM,finanţatorul a selectat şi de data aceasta Ungheniul pentruinstalarea a două unităţi de utilizare a energiei regenerabile.A fost ales Liceul „Gheorghe Asachi” şi grădiniţa nr. 11, de-oarece cheltuielile pentru încălzirea acestor două instituţiisînt cele mai mari.

„Instalarea sistemelor respective aici va reduce costurilecu circa 30-40%. Pe lîngă beneficiul imediat - economisireaa peste 300 mii lei anual, vom obţine şi o reducere a depen-denţei de gazele naturale care devin din ce în ce maiscumpe, vom contribui la reducerea emisiilor de CO2 în at-mosferă, precum şi vom crea noi locuri de muncă prin sti-mularea businessului de producere a bio-combustibiluluiautohton”, a subliniat primarul Alexandru Ambros.

Implementarea noilor tehnologii, bazate pe energie re-generabilă, este o continuare, dar la un nivel mai înalt, a pro-iectelor de termoficare eficientă a instituţiilor publice,iniţiate de primărie odată cu reorganizarea sistemului de in-calzire a Palatului de Cultură din Ungheni. Potrivit prima-rului, acest nou proiect va fi unul pilot. În baza rezultatelorobţinute, se va decide cît de oportună este continuarea dez-voltării acestor sisteme de încălzire în şcoli şi grădiniţe.

Primăria oraşului Ungheni va căuta şi în continuare so-luţii inovatoare şi finanţări externe pentru alinierea sisteme-lor de încălzire a instituţiilor publice la cele mai înaltestandarde de eficienţă energetică şi, cel mai important, pen-tru reducerea costurilor de întreţinere a lor.

Deocamdată, nu se cunoaşte valoarea exactă a proiecte-lor ce vor fi implementate la Ungheni. Se ştie doar că FISMva derula în întreaga ţară un proiect de implementare a teh-nologiilor de energie regenerabilă solară şi din deşeuri agri-cole pentru încălzirea apei menajere şi a spaţiilor în clădiride menire socială din Moldova, suma totală al căruia estede 2 milioane de euro, dintre care 1,5 milioane sînt fondurieuropene sub formă de grant.

De notat că Primăria oraşului Ungheni se află în perma-nentă căutare de finanţări externe pentru proiecte socialeşi de infrastructură. Au fost depuse cereri, practic, la toţi fi-nanţatorii autohtoni şi străini. Administraţia oraşului îşi ex-primă disponibilitatea de a se implica mai ales în proiectece ţin de eficientizarea energetică, pentru că le considerăfoarte importante în contextul creşterii permanente a cos-turilor pentru resursele energetice actuale: gazele naturaleşi cărbunele.

Primăria oraşului Ungheni anunţă concurs pentru ocuparea funcţiilor publice va-

cante: 1. Specialist în probleme construcţie, gospodărie co-

munală şi drumuri;2. Specialist în probleme de arhitectură şi urbanism.Informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursu-

lui este plasată pe panoul informaţional la sediul Primărieioraşului Ungheni şi pe pagina web www.ungheni.md

Relaţii la tel: 0 (236) 23181, e-mail: primaria_ungheni@yahoo.com

Stimate doamne şi domnişoare!

Cu ocazia Zilei de 8 Martie, vă transmitcele mai sincere felicitări, urări de sănătate,bucurie, multe realizări, viaţă lungă şi îm-belşugată. 8 Martie este o zi plină de femi-nitate, zîmbete şi căldură sufletească. Fie ca renaştereanaturii să vă aducă lumină şi duioşie în suflet, pace şi linişteîn casă, cît mai multe flori şi ocazii de bucurie.

Vă doresc o viaţă plină de iubire, credinţă, speranţă şi îm-pliniri. Să fiţi apreciate şi respectate de cei ce vă înconjoară.Fie ca pacea şi înţelegerea să domine mereu în familiiledumneavoastră.

Cu respect, Alexandru Ambros,primarul oraşului Ungheni

P

Fiul regretatului poet Grigore Vieru, Călin, s-a supărat pe organizatorii festivalului „Mărţişor-2011”.Deşi fundaţia sa sponsorizează în proporţie de 75% ediţia din acest an, omul de afaceri susţine căacest lucru a fost practic trecut în tăcere atît la deschiderea festivalului, cît şi la conferinţa de presă din ajun. Fundaţia „Nica” a contribuit cu peste 2 milioane de lei, în timp ce Ministerul Culturii a alocat 500-600 mii de lei. (ŞtireaZilei.md)

Cu un an în urmă, se făcea mare zarvă în jurul unui eveniment care a pus capătul unei ere sovieto-comuniste: demolarea gardului de sîrmă ghimpată de la Prut. Închistaţi în vechea mentalitate de „gulag”(puşcărie), demnitarii comunişti şi procomunişti de tot felul aduceau „cu lopata” argumente bizare şi preziceau o catastrofă apocaliptică pentru Republica Moldova şi populaţia ei, dacă gardul de la frontieră va fi înlăturat.

E linişte şi pace în sat la noi, dar fricaşi umilinţa nu se ştie cînd ne va părăsi

Pe 27 februarie, aici s-a depla-sat Episcopul Petru de Unghenişi Nisporeni, unde a avut o în-trunire cu localnicii. La adu -na re a fost prezent şi primarulcomunei, Mihail Burlacu, şiprotopopul de Ungheni, Li -viu Barbu. S-a discutat o sin -gu ră chestiune: construcţia

unei biserici.Satul Zagarancea nu a avut

niciodată un lăcaş sfînt. Pen-tru prima dată, problemă înăl -ţării unei biserici aici a fostpusă cu un deceniu în urmă.Acum patru ani, a fost nimitşi un paroh al satului – preo-tul Pavel Musteaţă. Dar lucru -

rile nu s-au mişcat din loc, căciautorităţile publice locale nuau oferit teren pentru zidireabisericii. „Nu era momentul”,a explicat Mihail Burlacu.

La întrunirea din 27 febru-arie, cei prezenţi au decis săconstituie Consiliul parohial,a fost ales şi preşedintele aces-tuia. Viitoarea biserică va pur -ta hramul „Sf. Cuv. Parasche -va”. Acum, Consiliul parohialurmează să depună o cerere

în adresa consiliului local, so-licitînd alocarea unui terenpentru construirea bisericii.

Fiind întrebat cît de realăeste posibilitatea înălţării uneibiserici la Zagarancea în ur -mătorii ani, primarul MihailBurlacu a menţionat: „Cu gîn -dul la Dumnezeu cred că vomreuşi. Oamenii la Zagaranceasînt gospodari şi cred că vorcontribui la înălţarea acestuilăcaş sfînt”. (L.B.)

Satul Zagarancea îşi doreşte o biserică a saDeşi în preajma satului Zagarancea, la doar cîteva sute de metri, există două biserici – una la Semeni şi alta la Bereşti, locuitorii satului vor o biserică a lor.

„Am avut o discuţie sin ce -ră, călduroasă, înţelegătoare”,a menţionat Ion Harea dupăeveniment. Timp de două ore,cei doi oficiali au vorbit des -pre situaţia politică din Repub -lica Moldova în preajma ale ge-rilor locale, despre relaţiilemoldo-chineze. În acest con-text, ambasadorul Fang Li apromis că va veni la Ungheni învara anului curent, cu un grupde agenţi economici chinezicare sînt interesaţi de a investisau a găsi parteneri aici.

La cina oferită de Ambasa -dorul Chinei în RepublicaMol dova s-au servit doar bu-cate tradiţionale chinezeşti,unicul produs din Moldovafiind... vinul.

Reamintim că Excelenţa sa,Fang Li, a vizitat Ungheniul pe27 octombrie 2010, la invi ta -ţia preşedintelui raionului IonHarea, aceasta fiind prima savizită în afara Chişinăului.Ambasadorul a optat atuncipentru o mai bună cunoaşterereciprocă. (Expresul.com)

La o cină cu Ambasadorul Chinei la Chişinău Preşedintele raionului Ungheni, Ion Harea, a fost invitatul oficial la o cină oferită vineri, 25 februarie,de către ambasadorul Chinei în Republica Moldova,Fang Li. Aceasta s-a desfăşurat în reşedinţa Excelenţei sale din Chişinău.

La o şezătoare cu... multă dragosteDe Dragobete, pe 24februarie, la CasaLimbii Române dinUngheni a fost maresărbătoare. RodicaToma, directoareainstituţiei, i-a adunatla o şezătoare şi pe ceimari, şi pe cei mici.Dragostea a fost ceacare s-a instalat con-fortabil în acea zi în sufletele tuturor.Cu toţii l-au sărbătorit pe Dragobete aşa cum se cuvine.

Cei vîrstnici şi-au adus aminte de cele mai plăcute momentedin tinereţea lor, au cîntat dragostea, au spus glume despredragoste, au făcut descîntece. Cei tineri au ascultat, ca pevremuri, cu atenţie şi nu au putut să să abţină ca să nu-şiamintească de vechile obiceiuri pentru a-şi afla ursiţii.

„Este o sărbătoare de suflet, iar noi ne-am adunat aici casă cîntăm dragostea”, a menţionat Rodica Toma. Dînsa a re-marcat că anume Dragobetele trebuie să ne intre în case şiîn inimi, căci ţine de tradiţiile noastre strămoşeşti, încomparaţie cu „Sfîntul Valentin” care se sărbătoreşte mainou şi care nu este altceva decît o sărbătoare comercială, încare nu se pune suflet.

„Ne bucură mult faptul că revenim la tradiţiile noastrestrăvechi, că reuşim să reînviem asemenea sărbători cum arfi Dragobetele, care a stat prea mult timp în umbră”, a accen-tuat Rodica Toma.

Natalia Chiosa

Un seminar potrivit la timpul potrivitPe 22 februarie, Liceul „Vasile Alecsandri” dinUngheni i-a adunat pe profesorii de limbă românădin raion la un seminar al „timpului potrivit”, organizat de către Olga Răilean, inspector şcolar responsabil pentru predarea limbii române,metodist principal la Direcţia Raională GeneralăÎnvăţămînt, Tineret şi Sport.Subiectul de discuţie – „Carenţele stilului limbii româ -

ne” – m-a determinat să numesc evenimentul respectiv„seminar la timpul potrivit”.

Ca „preludiu”, cu alocuţiuni în baza tematicii propuse, auvenit profesoarele: Lionora Filipovici (Liceul „Vasile Alec-sandri”), Eudochia Sasu (Liceul „Alexei Mateevici”, Pîrliţa),Nina Burlacu (Gimnaziul „Ion Vatamanu”, Pîrliţa).

Profesorii au activat în laboratoare de creaţie, contribuindla realizarea obiectivelor propuse. Moderatori au fost pro-fesorii: Eugenia Cugut, Vera Burlacu, Lionora Filipovici,Vera Mihăilă, Oxana Lopateţchi.

E lăudabil faptul că doamna inspector Olga Răilean apropus spre discuţie în cadrul seminarului respectiv unsubiect al cărui „miez” rămîne încă sub „coajă”. Noi, vor-bitorii de limbă română din Basarabia, „avem nevoie demultă exersare a vorbirii corecte”. Cine să ne-o dea?

Să ne facem timp pentru cultivarea limbii noastre. Limbanoastră cea română!

Tatiana Cigoreanu, profesoară de limbă română,gimnaziul „Grigore Vieru”, Ţîghira

„Sînteţi nişte mici celeb ri -tăţi, pentru că trăiţi aproapede locurile unde au trăit mariicelebri: Ion Creangă, MihaiEminescu, Vasile Alecsandri.De aceea sînteţi cu totul deo -sebiţi”, li s-a adresat dînsa co -piilor care o priveau cu marecuriozitate. ”Dintotdeaunami-am spus că Ungheniul estecapitala spirituală a basarabe-nilor”, a mai adăugat scriitoa -rea.

Copiii au rămas profundimpresionaţi de discuţiile pe

care le-au avut cu oaspetelechişinăuean. Pe lîngă interviulpe care l-a acordat ClaudiaPartole unei mici „jurnaliste”,au urmat zeci de întrebări dinpartea celorlalţi copii, curioşisă afle cît mai multe desprescriitoare.

„Sfătoşii” din Humuleşti,„nepoţeii” compozitoarei Da -ria Radu, „şcolăreii” lui AlexeiMateevici, admiratorii Clau -di ei Partole, „luceferii” lui Mi -hai Eminescu au prezentatfragmente din operele aces-

tora. Iar pe arborele celebri tă -ţilor au mai rămas încă multefrunze libere. Cine ştie, poatecîndva pe ele vor fi scrise şinumele actualilor elevi ai cla-sei a doua de la Şcoala „AlexeiMateevici”.

„Noi organizăm asemenea

întîlniri ori de cîte ori avemposibilitatea. Ne străduim, caatunci cînd vorbim despre opersoană celebră, s-o aducemaici, în faţa copiilor noştri”, amenţionat Stela Tofan, direc-tor adjunct al şcolii.

Natalia Chiosa

Expresul de UngheniVineri, 4 martie4

Pînă în prezent, au fost exectuate 40% din volumul total al lucrărilor de reconstrucţie a clădirii Parlamen-tului. Mijloacele financiare alocate în acest scop au fost în sumă de 79 milioane de lei, iar costul total al lucrărilor se vor ridica la 209 milioane lei, comunică Serviciul de Presă al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcțiilor. Lucrările de reconstrucţie au început în luna mai 2009, iar finalizarea acestora depinde de suma alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2011. (Unimedia.md)

(1) CINE ESTE ADEVĂRATUL BENEFICIAR AL REGIMULUI PRECEDENT?

Cum se întâmplă că BENEFICIAR al majorităţii exproprie -ri lor din perioada regimului anterior, de care erau învinuiţi Vla -di mir sau Oleg Voronin, astăzi se dovedeşte a fi un singur om– Vladimir Plahotniuc, tot el fiind recunoscut ca „investitor”şi „manager” al televiziunilor, băncilor, hotelelor, fluxurilor fi-nanciare ale întreprinderilor statului, traficului de importuri şiexporturi? Pătimiţii, care au mărturisit fărădelegile şi au adusprobe documentare ce indică la Plahotniuc, crezând naiv căMoldova se democratizează, s-au ales cu dosare penale imediatdupă aceste mărturisiri publice. Cum se întâmplă că aceste ca -zuri nu au fost investigate nici până astăzi, adică, nici până as -tăzi nu se cunoaşte CUM, peste noapte, a ajuns Plahotniuc săfie „investitor” şi „administrator” al celor menţionate mai sus?

(2) CINE CONTROLEAZĂ ORGANELEREPRESIVE ALE MOLDOVEI?

Cum se întâmplă că organele represive ale statului (în carenici până astăzi nu s-a schimbat nimeni şi nimic, toţi călăiiregimului anterior nu numai că şi-au păstrat funcţiile, dar chiarau şi fost promovaţi) deschid dosare lui Voronin (şi altoroponenţi, inclusiv „colegilor din AIE”), şi nu au deschis niciunul lui Plahotniuc. Dacă ar fi la Procuratură şi CCCEC "oa-menii lui Voronin", cei care nu s-au schimbat nici până astăzi,s-ar întâmpla oare asta? Nu indică oare asta asupra faptuluicine este şi cine a fost în perioada anterioară adevăratul stăpânal organelor represive? Şi o imediată continuare a acesteiîntrebări: pentru ce, cu ce obiectiv „strategic sau doctrinar” PD(Plahotniuc) a luptat ULTIMATIV pentru controlul său mo-nopolist asupra Procuraturii Generale şi Centrului deAnticorupţie, şi cum vedem că sunt folosite aceste organe?

(3) CINE CONTROLEAZĂ ECONOMIA MOLDOVEI?

Cum se întâmplă că Partidul Democrat (Plahotniuc), acumu -lând doar 12% din voturi (şi acestea ale amăgiţilor şi nein for ma -ţilor), să controleze aproape 100% din toate resursele, instru men-tele şi poziţiile-cheie ale statului? Pentru ce „scop nedeclarat”a luptat ULTIMATIV PD (Plahotniuc) pentru Ministrul Eco -no miei, în subordinea căruia se află Moldtelecom-ul, Banca deEconomii, MoldovaGaz, Franzeluţa, Air Moldova, Aeroportul,importurile şi exporturile Moldovei, telefonia mobilă, întreprin -derile monopoliste şi alte domenii vitale conduse de „directoriiroşii”, toţi fără excepţie instalaţi în timpul regimului precedentşi care în timpul AIE se simt încă mai bine decât în acel regim?Când am dansat şi am cântat pe la concertele PD din campaniaelectorală, oare nu ne-am aşteptat la noile facturi majorate, carene vor veni imediat după instalarea PD la putere, sau am crezutcă "carnavalul electoral este gratis pentru popor"?

(4) PETRU CINE S-A VOTAT, DE FAPT? Cum poate explica PLDM propriului său electorat şi mem-

brilor săi de partid de ce, luând cel mai mult din AIE şi de 3ori mai mult ca PD (Plahotniuc), PLDM-ul în negocieri acedat totul PD-ului (lui Plahotniuc)? Reiese că, de facto, şielectoratul PLDM a votat pentru Plahotniuc? Nu nimereşteoare într-adevăr Filat în poziţie de marionetă, lui revenindu-iRESPONSABILITATEA pentru guvernare, iar FRUCTUL şitoate pârghiile efective ale guvernării fiind concentrate la PD(Plahotniuc)?

(5) CE ESTE AIE CU ADEVĂRAT? Dacă AIE este scutul personal al lui Plahotniuc contra răz -

bunării PCRM, folosit şi ulterior trădat de acesta pentru a-şipăstra acaparările şi pentru a-şi ascunde fărădelegile, atuncipentru ce şi pentru cine a votat partea democrată a Moldoveila ultimele alegeri, crezând că votează pentru AIE? Cum sesimt cei care au suferit în urma persecutărilor şi torturilor, ceicare au fost deposedaţi şi puşi pe la dube, cei care au sperat sin-cer în democratizarea Moldovei, cei care şi-au riscat viaţa înpiaţă, când l-au văzut pe Plahotniuc urcându-se în vârful Par-lamentului ca stăpân de fapt al acestuia? Ce este AIE cuadevărat, dacă este pe deplin la cheremul unei persoane cu maimulte identităţi, una din care a fost folosită şi pentru a intra înultima zi pe lista de partid aşa încât electoratul să nu aibă timpsă observe pentru cine votează? Să întoarcem această întrebareşi către resursele mediatice, în mare parte controlate de aceeaşipersoană: de când LUPTA CU COMUNISMUL însemnăPROTECŢIA TÂLHARILOR, aşa cum ni se impune de cătreaceastă mass-media? Oare asta-i "alianţa" pe care şi-a dorit-opartea democrată a societăţii noastre?

CONCLUZIA ESTE EVIDENTĂ: avântul sincer al electoratului democrat şi REVOLTA aces-

tuia contra fărădelegilor şi persecutărilor regimului anterior afost mişeleşte FOLOSITĂ pentru a instala la putere anumeMOTORUL acelui regim - cardinalul obscur, tartarul, inspi-ratorul, organizatorul şi executorul atacurilor raider şi depo -sedărilor, persecutărilor, ilegalităţilor, torturilor şi fărădelegilorperioadei precedente, marele şi UNICUL PROFITOR alregimului comunist. Dacă regimul anterior era o amestecăturăde „statalism” şi banditism, acum avem banditism curat. Cumse spune, fugind de Dracu' dăm de tat-su!

Înţelegând că am fost fraieriţi în cel mai perfid mod, parteanesatanistă a societăţii moldoveneşti acum îşi doreşte numaiuna: SĂ REPARE CUMVA SITUAȚIA! Din păcate, datatrecută electoratul a votat fără a cunoaşte cele mai importantelucruri despre candidaţii electorali.

Viorel Ţopa, membru al Mişcării Antimafie

5 întrebări, o singură concluzie Nu voi spune nimic nou, ci doar puţin mai structurat, formulând 5 întrebări evidente şi o singură concluzie:

Asigurarea medicală este obliga-torie pentru fiecare!În atenţia persoanelor neangajate în cîmpulmunciiDoar pînă la 31 martie 2011 beneficiaţi de redu-cere de 50% şi cu numai 1239 lei puteţi procurapoliţa de asigurare la oricare oficiu poştal din locali-tate.Proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolăbeneficiază de 75% reducere şi cu numai 619,50lei pot procura poliţa la AT Ungheni a CNAM (orUngheni, str. Romană 27A, bir.12, tel: 22736).Dacă nu veţi procura poliţa pînă la data de 31 mar-tie 2011, riscaţi să achitaţi suma integrală – 2478lei plus penalităţi şi sancţiuni contravenţionale.Profitaţi de oportunitatea unică de preţ şi vă veţibucura de beneficiile tratamentului medical gratuit.Telefon AT: 22758, 23461.Linia fierbinte: 080099999 (apel gratuit).

P

Scriitoarea Claudia Partole în ospeţie la „Alexei Mateevici”Micuţii din clasa a doua de la Şcoala primară „AlexeiMateevici” din Ungheni, discipoli ai învăţătoareiMaria Toma, au avut parte de o supriză de zile mari.La ora publică din 24 februarie, întitulată „Oamenicelebri. Modele de urmat”, în faţa lor a apărut... scriitoarea Claudia Partole.

Expresul de UngheniVineri, 4 martie 5

După lansarea Catalogului Naţional de Preţuri, medicamentele s-au ieftinit în medie cu 14,7%. Declara-ţia aparţine directorului Agenţei Medicamentului, Maria Cojocaru-Toma. Totodată, dînsa a subliniat că, în primele două luni ale anului, importul medicamentelor a scăzut cu 36% în comparaţie cu aceeaşiperioadă a anului trecut. Nu există însă pericolul să avem un deficit de medicamente. (Unimedia.md)

Ce impresie v-a lăsat spi-talul din Ungheni şi, în modspecial, secţia de neurologie?

Aşa arătau spitalele din Ger-mania cu 30 de ani în urmă. Doarcă aveau computer tomograf.Saloanele arătau cam la fel şi pa -cienţii tot rămîneau mult timpîn spital pentru a putea fi diag -nosticaţi. Cred însă că aici sis-temul sanitar se da dezvolta multmai rapid decît în Germania,astfel că aveţi toate şansele săajungeţi într-un timp mai scurtla un stadard înalt al medicinei.

Ce vă face să credeţi că va fiaşa?

Faptul că lumea e mai infor -ma tă. Oamenii au înţeles dejacă au dreptul la asistenţă me -dicală de calitate. Iar aceasta arputea stimula dezvoltarea sis-temului sanitar. Cred că ceicare deţin fonduri, care pot săadministreze aceste fonduri osă vadă că-i cu mult mai efi-cient să investeşti în sănătate.Astfel, va scădea severitatea bo-lilor şi atunci o să scadă şi cos-

tul de întreţinere a pacienţilor,sistemul de sănătate devenindunul mai eifcient.

Cum vi s-au părut mediciide la Ungheni?

Sînt foarte dedicaţi munciilor. Cu resursele pe care le aufac o treabă foarte bună. Îşi dautot interesul ca să fie bine.Mulţi cred că în Germania toţiau foarte mulţi bani – aşa şieste. Dar şi în Germania existăanumite lacune în sistemul desănătate.

Care ar fi acestea?Problema e că în Germania

se cheltuie foarte mult pentrupacient, chiar şi atunci cîndacesta nu are nevoie de toateinvestigaţiile, chiar şi atuncicînd nu mai există nici o şansăpentru pacient. Familiile facpresiuni, insistă să se facă totulpentru a-l menţine în viaţă. Înasemenea cazuri se uită de par -tea umană. Poate că ar fi maibine să fie lăsat în pace şi să nui se prelungească chinurile.

Care ar trebui să fie, dinpunctul dumneavoastră devedere, acţiunile de mai de-parte pentru a dezvolta şi aîmbunătăţi sistemul de sănă -tate de la noi?

În primul rînd, trebuie sta-bilite contacte cu ţările undemedicina este dezvoltată, pen-tru a prelua experienţele deacolo. Sistemul de sănătate dinaceste ţări trebuie să fie unmodel pentru Moldova.

Cu ce ar putea să contribuiepartea germană în acest sens?

Cu un schimb de expe rien -ţă. Sîntem gata să primim me -dici din Moldova pentru stagii,pentru perfecţionare.

Să presupunem că pleacămedicii noştri în Germania,preiau experienţa de acolo.Dar, revenind acasă, se con -fruntă cu lipsa aparatajuluiperformant, a condiţiilor nece-

sare pentru a pune în practicătot ce au învăţat acolo. Ce săfacă atunci?

Da, e posibil să lucreze o pe -rioadă aşa cum au şi lucrat. Încazul în care se poate investiceva, trebuie stabilite prio ri tăţi -le: de ce este nevoie urgentă?Nu are rost să se achiziţionezeutilaj doar de dragul achizi ţio -nării. În plus, cred că aparatajulperformant nu ar trebui să mear -gă doar la clinicile universitare,în spitalele mari din Chişinău,ci ar trebui să fie concentrat înspitalele regionale, cum este,de exemplu, spitalul din Un -gheni. E nevoie să fie schim-bate politicile din domeniulmedicinei.

Nu pot să închei fără a văadresa o întrebare deja tradi -ţi onală: ce impresie v-au lăsatoamenii de aici?

Moldovenii sînt foarte prie -te noşi şi foarte deschişi.

Lidia Crăciun, medic-şef al Spritalui raional Ungheni: „Sperăm să putem realiza un vis al nostru – să obţinem un computer tomograf ”

Spitalul din Ungheni a intrat în atenţia unei clinici dinGermania. Vă legaţi careva speranţe de acest eveniment?

Sperăm să încheiem un acord de colaborare şi acest lucrueste posibil. Am fost invitată, săptămîna trecută, şi la oconferinţă din cadrul proiectului „Capacităţile migranţilorpentru dezvoltarea sistemului sănătăţii din R.Moldova”, lacare au participat medici germani şi medici originari din Mol-dova, care activează în Germania. La acea conferinţă s-a vor-bit şi despre unele proiecte ce ar putea fi implementate în R.Moldova. Spitalul din Ungheni a fost unicul din afara Chişi -nă ului, ce a ajuns în vizorul oaspeţilor germani. Trebuie săspun că acest fapt se datorează doctorului unghenean Mi-haela Jardan, care lucrează în prezent într-o clinică germană.

Ce ar presupune acordul de colaborare despre care aţipomenit?

Sperăm să putem realiza un vis al nostru – să obţinemun computer tomograf pentru diagnosticarea şi tratamentulbolnavilor neurologici. În al doilea rînd, medicii noştri neu-rologi vor avea posibilitatea să efectueze stagieri în Germa-nia, de unde să preia cele mai avansate metode de tratament.Am discutat deja în acest sens cu domnul doctor RalphDeymann, şeful Departamentului de neurologie al StrokeUnit MediClin Krankenhaus Plau am See. Toate acestea arduce, indiscutabil, la creşterea calităţii serviciului neuro-logic din raion.

Într-un interviu pe care l-am realizat cu puţin timp înurmă cu dr. Deymann, dînsul afirma că spitalul dinUngheni îi aminteşte de spitalele germane de acum 30 deani, doar cu o singură diferenţă: la acea vreme ele aveaudeja un computer tomograf.

Mă bucur că sîntem în urmă numai cu 30 de ani, şi nu cu50 sau 100. Deci, avem şanse ca în scurt timp să neapropiem de nivelul german în medicină. În domeniul neu-rologic, căci despre acesta e vorba, mai sînt foarte şi foartemulte de făcut. Medicii noştri neurologi au, la ora actuală,un singur instrument de diagnosticare – ciocănaşul. I-amarătat domnului Deymann doi pacienţi internaţi în secţiaterapie intensivă. Dînsul a spus exact ceea ce cred şi mediciinoştri despre ei, dar a accentuat că, pentru a stabili diagnos-ticul exact, e nevoie de rezonanţă magnetică sau, cel puţin,de o tomografie computerizată, ceea ce nu avem la moment.Vă daţi seama cum muncesc doctorii noştri? Sînt mult preabuni şi obţin rezultate chiar şi în condiţiile pe care le au.

V-aţi întîlnit, aţi discutat. Ce urmează?Proiectul cu referire la spitalul din Ungheni a fost inclus

într-un pachet de proiecte moldo-germane, care vor fi înain-tate Guvernului Republicii Moldova, apoi vor ajunge laLeipzig, pentru a găsi potenţiali finanţatori. Urmează sădepunem un proiect la firma Bosch, pentru a obţine uncomputer tomograf. Îmi doresc din toată inima să reuşim.

Şi în ceea ce priveşte stagierea medicilor?Domnul Deymann ne-a dat asigurări că va face tot posi-

bilul ca medicii noştri să poată merge la clinica din Plau amSee pentru stagieri de scurtă durată. E foarte bine. Mai alescă secţia neorologie din cadrul Spitalului raional Unghenieste unica din regiune, nu există nici la Călăraşi, nici la Nis-poreni, nici în Făleşti. E o secţie cu 40 de paturi, unde setratează anual 1200-1400 bolnavi.

Lucia Bacalu

„Medicii ungheneni sînt foarte dedicaţi muncii lor”Interviu cu Ralph Deymann, şeful Departamentuluide neurologie al Stroke Unit MediClin KrankenhausPlau am See, Germania

Pe 24 februarie curent, la Spitalul raional din Ungheni s-a aflat în vizită Dr. Ralph Deymann, şeful Departamentuluide neurologie al Stroke Unit MediClin Krankenhaus Plau am See din Germania, însoţit de ungheneanca Mihaela Jar-dan, în prezent medic-neurolog în aceeaşi clinică.

Dînsul a vizitat secţia de neurologie, s-a întreţinut cu medicii neurologi din Ungheni. Vizita respectivă a fostposibilă, graţie Proiectului „Capacităţile migranţilor pentru dezvoltarea sistemului sănătăţii din R.Moldova”, realizatcu suportul Comisiei Europene şi al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.

Care au fost impresiile oaspetelui german? Ce va urma şi care vor fi beneficile pentru Spitalul raional din Ungheni?

Citiţi interviurile alăturate.

Care este diferenţa între sis-temul de sănătate din Germa-nia şi cel din R. Moldova?

Sistemul de sănătate dinGermania are bani şi investeştefoarte mult în sănătatea popu -laţiei. La noi, din păcate, nu seobservă acest lucru. Diferenţaeste, în primul rînd, în spital,nemaivorbind de condiţiilepentru pacient: patul, camera,televizorul, hrana etc. În Ger-mania toată populaţia are accesla servicii medicale de calitate,se face absolut tot pentru pa-cient. Eu lucrez într-un dome-niu în care o bună parte dintrepacienţi rămîn cu handicapurimajore. Sistemul social dinGermania este atît de bine pusla punct încît, după externare,pacientul se direcţionează la re-cuperare, pe o lună, două sauchiar pentru un an. În Moldovace se întîmplă? După externare,

pacientul este trimis acasă, ru -dele trebuie să îngrijească depacienţii paralizaţi.

În Germania se întîmplă capacienţii să meargă la mediccu „mulţumire”, aşa cum seobişnuieşte în R. Moldova?

Singura chestie pe care amvăzut-o în Germania este capacienţii să mulţumească asis-tentelor medicale. Am văzut şibani, sume mici, de 5-10 euro,care se dau în fondul departa-mentului, un „mulţumesc fru-mos”, un coş cu fructe sauprăjituri la sfîrşit. Nu am văzutniciodată să i se dea ceva doc-torului.

Să vorbim despre proiectulprin care încercaţi să ajutaţimedicii din R. Moldova...

Este un proiect care încear -că să scoată un beneficiu dinmigraţia medicilor moldoveni

în Germania. Acum sîntem lastadiul de a facilita stagii deperfecţionare pentru mediciidin Moldova. Personal, am fa-cilitat cooperarea clinicii încare lucrez cu Institutul de Ne -u rologie şi Neurochirurgie dinChişinău şi cu Spitalul raionaldin Ungheni.

Ceea ce înseamnă că medi -cii din Ungheni şi Chişinăumerg în Germania?

Da, înseamnă că ei vin la noi,înseamnă că noi le acordăm totsprijinul necesar. Adică, ceea ceputem să le propunem la mo-mentul dat este creşterea nive -lului profesional. Acum, a fostpornit un alt proiect, prin carene dorim deschiderea unei uni -tăţi de urgenţă în cadrul Insti-tutului de Neurologie şi Neu -rochirurgie. Este o unitate spe -cializată de tratament al acci-dentelor vasculare-cerebraleacute. În prezent, nu există aşaceva în R. Moldova. Dacă reu -şim, ar însemna scăderea mor -talităţii, ar creşte şi calitateavieţii pacientului.

Pe dumneavoastră ce v-afăcut să vă implicaţi în acestproiect?

Eu am vrut să-mi ajut co le -gii şi să contribui la ameliorareacalităţii serviciilor prestatepopulaţiei din R. Moldova. Amvrut ca şi pacienţii noştri săbeneficieze de un tratamentcalitativ şi să li se ofere o şansăpentru o viaţă mai bună.

Cum credeţi că poate fi ruptacest cerc vicios, cînd medicinaparcă este gratuită, pentru căavem poliţă de asigurare, daroamenii, mergînd la medic, in-formal, plătesc.

Trebuie investit mai mult însistemul de sănătate. În mo-mentul în care medicii vor aveasalarii decente, sigur că o săscadă şi darea de bani la medic.Acum nu îmi pot imagina ca undoctor să trăiască cu 150-200de euro pe lună, mai ales atuncicînd are o familie. E şi normalcă trebuie să trăiască cumva şie normal că va încerca să iaaceşti bani de la pacienţi. Vreausă zic că medicii moldoveni aucunoştinţe bune şi sînt pregă -tiţi, însă, dacă nu ai cu ce lucra,nu ai cum să ai performanţă.

Diana Răileanu, Radio „Europa Liberă”

25.02.2011

Mihaela Jardan: „Am vrut să-mi ajut colegii medici din Moldova”

Originară din Ungheni, Mihaela Jardan lucrează de aproape doi ani în calitate de medic-neurolog în Germania, într-o clinică de urgenţă neurologică din Plau am See. Plecarea medicilor moldoveni în străinătate poate avea şi efecte bune pentru sistemul de sănătate din R. Moldova? Cum îşi potajuta doctorii din diasporă colegii din ţara de baştină?Sînt doar cîteva întrebări la care vom afla răspunsuldin interviul ce urmează.

În fotografie: Ralph Deymann (primul din stînga) şi Mihaela Jardan (a doua din stînga) la o conferinţă de presă la Chişinău.

6UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂEste foarte trist că adesea, pentru a fi considerat un bun patriot, trebuie să-i duşmănesti pe toţi ceilalţi oameni. François-Marie Arouet de Voltaire

PROGRAME TV

Firma de audit “UNSERV-AUDIT” SRLprestează: Servicii de audit şi contabilitate, inclusiv:• Auditul general al agenţilor economici, confirmarea dărilor de seamă fi-nanciare, verificarea şi certificarea evidenţei contabile şi bilanţului contabil (financiar) pentru constatarea autentificării acestora şi confirmării operaţiu -nilor economico-financiare cu actele legislative şi cu alte acte normative;

• Restabilirea, organizarea şi ducerea evidenţei contabile;

• Consultaţii privind evidenţa contabilă, calcularea şi achitarea impozitelor;

• Estimarea situaţiei financiare, analiza activităţii economico-financiare.

• Cursuri şi seminare metodologice ale evidenţei contabile şi a impozitării.

Relaţii la telefon: (236) 2 06 16; 2 06 17

Mob. 079515499; 068733177

Luni 20.45 „Cabinetul din umbră” (Jurnal TV)20.00 „Любовь в большом городе-2”. Film (ТНТ)Marţi17.00 Doar iubirea ne mai ţine.Spec tacol muzical (Moldova 1)18.15 Бриллиантовая рука (Пер-вый Канал)22.10 „Asfalt de Moldova” (Jurnal TV)Miercuri21.00 „Однажды в Вегасе”. Film (ТНТ)21.30 „Притяжение”. Film (СТС)Joi21.00 „Бандитки”. Film (ТНТ)21.30 „Городской пейзаж”. Film (СТС).Vineri20.30 „Удиви меня”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)Sîmbătă21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)21.00 „Женская работа с рискомдля жизни”. Film (СТС).

Duminică21.00 „Дни надежды”. Film (СТС)21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).

În atenţia bolnavilor de cataractăÎn perioada 15-17 martie, în oraşul Ungheni se va afla un grup de medici nor-vegieni care va opera cataracta, folosind metode moderne şi utilaj modern - fa-coemulsicare. Pacienţii care doresc să fie operaţi sînt rugaţi să se adreseze medicului oftalmologDumitru Gaibu, în secţia de ORL-oftalmologie a Spitalului raional Ungheni, întreora 8.00-15.00, sau în cabinetul medical oftalmologic de pe strada Naţională 10(între ora 15.00-17.00).

Tel. 069004557

VĂ RECOMANDĂM!

Internet Adevărat

Ofertă specială pentru doamne şi domnişoare!

Tel.: 30222www.starnet.md

Ungheni, str. Vasile Alecsandri 8Doamnele şi domnişoarele ce se vor conecta

în perioada 1 februarie – 31 martie vor beneficia de 500 de lei pe contul personal

CURSURI PROFESIONALEFundaţia Muncii anunţă înscrierea tinerilorla specialităţile:

- SECRETAR-REFERENT- VÎNZĂTOR- CUSĂTOR- FRIZER- MANICHIURĂ/PEDICHIURĂ- CHELNER-BARMEN- BUCĂTAR

Eşti tînăr? Cauţi loc de muncă, dar nu ai studii, nici experienţă? Eşti dispus să înveţi ceva nou şi să lucrezi în oraşul tău?

Informează-te şi înregistrează-te la tel.: 20288, sau pe adresa str. Lacului 3, Fundaţia MunciiPagina web: www.fundatiamuncii.mde-mail: fundatiamuncii@yahoo.com

Oferim suport în angajare!

Dacă eşti o persoană motivată, activă, doreşti să începi o carieră într-un mediu prietenos şi interesant –

informează-te şi înregistrează-te!

Comisariatul raional de poliţieUngheni transmite sincere con -doleanţe lui Sergiu Postolachi,şeful secţiei de poliţie a oraşuluiUngheni, în legătură cu moarteatatălui său, Mihail Postolachi,veteran al Ministerului Afaceri -lor Interne. Dumnezeu să-l odih -nească în pace.

CONDOLEANŢE

Vînd apartament

cu 3 odăi, în Ungheni.

Telefon: 27974, 25334,

069454566

Cu prilejul zilei de 8 Martie,colectivul Centrului de Sănă-tate Corneşti transmite celemai sincere felicitări LilieiScurtu, directorul CentruluiMedicilor de Familie Un-gheni, Tatianei Morari, vice-directorul CMF Ungheni, şiNataliei Chirinciuc, medic-şefal Centrului de Sănătate Corneşti. Vă dorim, stimatedoamne, multă sănătate,succese mari în munca dumneavoastră nobilă.

Ziua internaţională a Femeii îmi oferă prilejul de a văadresa cele mai frumoase şi sincere felicitări. Fie ca toaterelizările frumoase, sănătatea şi spiritul acestei zile să văînsoţească pretutindeni. Fie ca primăvara iubirii să vă inunde sufletul cu bucurie şi cu parfumul tuturor florilor.Viaţa, arta, chiar şi energia se declină la feminin. Ideea, ca şi lupta, şi pîinea sînt tot la feminin.

Vă urez, cu ocazia zilei de 8 martie, să fiţi frumoase, deosebite, fericite şi înconjurate de cei dragi, să aveţi zîmbetul pe buze pînă la următoarea zi a femeii.

Cu respect, Ion Harea, preşedintele raionului

Vînd apartament cu 2 camere, în cartierul Tineretului

din Ungheni, în casă eurostil.

Urgent. Telefon:

078054231

Frizeria „Irina”anunţă completarea unei noi grupe pentru

FRIZERI. Studiile se fac în baza licenţei Ministerului Educaţiei din Republica Moldova.

Durata cursurilor – 5 luni.Tel.: 24697, 069232326

Vînd casă în Pîrliţa. Tel.: 069509161Precizare la anunţul de licitaţie din nr. 8, din 25 februarieLot nr. 1 – suprafaţa 0,05 ha.

Vînd casă în Zagarancea.

Tel.: 069507341,068537744

Renunţă la fumat. Ginecologii sînt depărere că tabagismul activ creşte riscul de cancercu 30%, mai ales dacă fumătoarele au începutînainte de 20 de ani şi fumează cel puţin 20 deţigări pe zi. Dacă eşti fumătoare pasivă, riscul deîmbolnăvire este de aproximativ 3%.

Prima sarcină înainte de 30 de ani. Pentrucă o sarcină precoce creşte enorm nivelul de es-triol, un hormon care reduce cu 50 pînă la 70%riscul de cancer de sîn, se recomandă naştereaprimului copil înainte de 30 ani. De asemenea,fiecare naştere contribuie la scăderea cu 10% ariscului de a face cancer la sîn.

Consumă mai multe fibre. Beneficiile con-sumului de fibre au fost descoperite în urma maimultor studii la care au participat mii de femei.Cele care au consumat 5 fructe şi legume pe ziau prezentat un risc cu peste 20% mai mic să seîmbolnăvească de cancer. Alimentele bogate înfibre sînt: prunele, caisele, curmalele,smochinele, fasolea albă, lintea, năutul.

Mănîncă legume crucifere: varză albă,varză de Bruxelle, brocoli, guliile sînt legumebogate în glucosinolaţi, substanţe despre care secrede că ar avea proprietăţi anticancerigene. Unconsum ridicat de legume din categoria crucifer-elor ar putea reduce incidenţa cancerului de sîncu 20-40%.

Renunţă la grăsimile saturate. Biscuiţii,pizza, produsele de patiserie sînt pline de gră -simi saturate despre care s-a descoperit că ar creş -te riscul de cancer la sîn. Deaceea se recomandălimitarea aportului de grăsimi saturate (grăsimianimale: unt, untura de porc, slănina).

Supraveghează-ţi greutatea. În perioadamenopauzei, creşterea cu 10% a greutăţii corpu-lui măreşte riscurile de îmbolnăvire între 30-50% de cancer la sîn. Excesul de zaharuri şi degrăsimi de la nivelul glandelor mamare duce laformarea hormonilor cancerigeni.

Aveţi grijă la medicamente. Antidepre-sivele, diureticile, anxioliticile sînt cîteva dintremedicamentele care pot creşte riscul de a facecancer de sîn.

Atenţie la deodorante. Aluminiul şi parabe-nul sînt două substanţe chimice prezente în ma-joritatea deodorantelor, care pot perturbafuncţia hormonală. În 2003, un studiu americanefectuat pe un eşantion de aproximativ 500femei afectate de cancer a arătat că boala a sur-venit în medie după 8 ani, mai mult la femeilecare au utilizat deodorant şi antiperspirant.

Alcoolul stimulează supraproducţia de es-trogen. Excesul de alcool stimulează supra pro -ducţia de estrogen (hormoni feminini) care fa -vorizează înmulţirea necontrolată a celulelormamare, mecanismul care stă la baza apariţieicancerului de sîn. Odată ingerat, alcoolul setransformă în acetaldehidă, o substanţă cunos -cută ca fiind cancerigenă.

Alăptează-ţi copilul. Riscul de a face cancerpoate fi diminuat cu peste 4%. Cercetătoriiprecizează că, dacă femeile ar alăpta cu 6 lunimai mult, se pot evita peste 25 mii de îmbol nă -viri de cancer de sîn.

Ion Gheaţă, medic-profesor la

Colegiul de Medicină din Ungheni

10 metode prin care îţi poţi acorda o nouă şansă la viaţă

7Designerii de bijuterii români Mirela Harris şi Adrian Haiduc au creat cel mai lung mărţişor din lume - de 584,6 metri. Cei doi au folosit pentru acesta perle, coral roşu, agate, cristale, mărgele de sticlă, scoici, dantelă, puse pe pene de struţ şi păun. Recordul a fost validat luni, fiind inclus în Cartea Recordurilor. (Jurnal.md)

Expresul de UngheniVineri, 4 martie

Transfer bombă, de la „Empoli” la FC „Costuleni”

Patronul echipei de fotbal FC „Costuleni”, IurieChirinciuc, a început ceea ce el numeşte pregătireade cupele europene din viitorul sezon. După ce, în pauza competiţională, a schimbat întreg lotul de jucători, Chirinciuc a mai adus la echipă treinume sonore. Este vorba despre antrenorul Sergiu Botnăraş, fundaşul

central Dima Mircea şi portarul Vladimir Livşiţ.În vîrstă de doar 18 ani, Dima Mircea a semnat un con-

tract pentru trei ani cu FC „Costuleni”. Fundaşul a fosttransferat din Italia, de la FC „Empoli”. Mircea a plecat la„Empoli” în anul 2008, la 16 ani, de la FC „Naţional-Pro-gresul” Bucureşti. Anul trecut a evoluat în echipa naţionalăde juniori Under 17 a României, fiind căpitanul acesteia. Înanul 2008, cînd Mircea s-a transferat la „Empoli”, presa ro-mână scria despre o sumă record pentru vîrsta lui, 25000de euro şi alte bonusuri care reveneau bucureştenilor dineventualele ulterioare transferuri ale fotbalistului.

Şi portarul moldovean, Vladimir Livşit, în vîrstă de 26de ani, a semnat un contract pe o durată de trei ani cu FC„Costuleni”, după ce portarul titular al „leilor”, AlexandruMereuţă, a părăsit formaţia. Livşit s-a transferat la FC „Cos-tuleni” de la FC „Pandurii” Tîrgu Jiu (România). Portarula mai evoluat la formaţiile FC „Tiraspol”, „Tiligul” Tiraspolşi FC „Cork City” (Irlanda).

În vîrstă de 47 de ani, tehnicianul Sergiu Botnăraş şi-aînceput cariera de antrenor la “Constructorul” Chişinău, înfuncţia de antrenor de portari, a urmat apoi în postul de an-trenor secund la “Zimbru” Chişinău. În perioada 2003-2009 a lucrat ca antrenor de portari la echipele “Pegah”Rasht (Iran), “Iskra-Stal” Rîbniţa şi “Rapid” Ghidighici. Înanul 2009 a ajuns în funcţia de antrenor principal la “Dacia”Chişinău, ca în acelaşi sezon 2009-2010, să ajungă pe bancacelor de la “Găgăuzia” Comrat.

(După www.jurnalsportiv.md)

Primul unghenean cu o medalie la luptele sambo

Directorul tehnic al SA „Cereale-Prut” din Ungheni, Stepan Duşcov, s-a clasat pe locul III la ediţia I-a a Campionatului naţional la luptesambo, categoria +90 kg. “Am avut mare noroc”, a recunoscut proaspătul medaliat cu bronz. În prima con-

fruntare, unghe-neanul l-a întîlnitpe favoritul cam-pionatului, PavelDoroftei. „Practic,es te imposibil săcîştigi în faţa aces-tui tînăr. Este foarteputernic şi ai im-presia că loveştiîntr-un perete debe ton”, spune Ste-pan Duş cov. Dupăce a nimerit sub oadevărată ploaie delovituri, meciul afost întrerupt, ast-fel că Doroftei şi-a adjudecat victoria.

Au urmat momente foarte curioase. Următorul adversaral lui Stepan Duşcov a refuzat să lupte. Nu a avut curajul săintre în luptă nici cel de-al doilea adversar al ungheneanului.Astfel, Stepan Duşcov s-a urcat pe treapta a treia a podiu-mului, devenind primul unghenean care a obţinut o medalieîn cadrul Campionatului naţional la luptele sambo.

„Nu pot să spun de ce nu au intrat în luptă adversarii mei. Poa -te că din cauza unor traume. Sau poate că nu au avut curajuldupă ce au văzut meciul între mine şi Doroftei”, a menţionatDuşcov, după care a subliniat că i-au fost de mare ajutor ti-nerii din secţia de lupte condusă de Radu Baranov. „Trebuiesă recunosc că nu sînt foarte puternic la elementele de box,au antrenîndu-mă mai mult la lupte libere. Cu cîteva săptă-mîni înainte de campionat, sportivii ungheneni mi-au oferitsusţinerea lor, învăţîndu-mă cum să lovesc în lupta sambo”.

Campionatul naţional la luptele sambo a avut loc pe 25februarie, la Chişinău. Este vorba de o probă de sport careîntruneşte la un loc mai multe ramure din familia luptelorşi care adună adepţi ai mai multor genuri de lupte.

Iurie Luciţchi

Din 4 martie 2011, Fondul Provocările Mileniu-lui Moldova lansează concursul de selectare amembrilor Grupului consultativ care reprezintăsocietatea civilă şi sectorul privat. FondulProvocările Mileniului Moldova este instituţiapublică, creată de Guvernul Republicii Moldovaprin Hotărîrea Guvernului nr. 161 din04.03.2010 ”Cu privire la crearea FonduluiProvocările Mileniului Moldova” cu scopul de aimplementa, în perioada 2010-2015, ProgramulCompact al Corporaţiei Provocările Mileniului.

Programul Compact a fost iniţiat în Republica Moldovaurmare a unui Acord semnat în ianuarie 2010 de GuvernulRepublicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii.Valoarea Programului este de 262 mln. de dolari acordaţi caajutor nerambursabil în perioada 2010 – 2015 pentrucreşterea veniturilor populaţiei prin dezvoltarea infrastructuriidrumurilor, renovarea sistemelor de irigare şi stimularea tre-cerii la o agricultură de performanţă.

Programul Compact include două proiecte: Tranziţia laagricultura performantă şi Reabilitarea drumurilor. ProiectulTranziţia la agricultura performantă îşi propune să reabilitezepînă la 11 sisteme centralizate de irigare (Blindeşti, Cahul,Chircani-Zîrneşti, Coşniţa, Criuleni, Grozeşti, Jora de Jos,Leova, Lopatna, Puhăceni şi Roşcani), să reformeze sectorulde irigare prin crearea Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă pen-tru irigare (AUA) şi să susţină transferul legal al managemen-tului sistemelor de irigare reabilitate de la autorităţile publicela AUA, să faciliteze accesul la finanţare în agricultură prinlansarea unei linii de creditare de pentru agricultorii ce in-vestesc în infrastructura post-recoltare, să contribuie lacreşterea vînzărilor în agricultura performantă prin acordareade asistenţă în accesarea pieţelor de produse de valoare înaltă.

Proiectul reabilitarea drumurilor prevede finanţarea lucră -rilor de reabilitare şi îmbunătăţire a unei porţiuni de 93 km atraseului naţional M2 care duce spre Soroca, începînd de lîngăSărăteni pînă la intersecţia cu drumul R7 la vest de Drochia(intersecţia “Drochia”). Lucrările preconizate includ reabili -tarea sistemului rutier, îmbunătăţirea securităţii rutiere, în-locuirea sau modernizarea structurilor asociate, aşa ca podurişi podeţe, sisteme de drenaj etc.

Conform statutului FPM Moldova, Grupul consultativîntruneşte 7 membri aleşi pentru un mandat de 2 ani, dintrecare 3 membri reprezintă societatea civilă, 2 membri – sec-torul privat şi 2 membri – autorităţile publice locale. ConformRegulamentului privind selectarea membrilor Grupului con-sultativ al FPM Moldova, prin concurs vor fi aleşi 5 membriai Grupului consultativ, care reprezintă societatea civilă şi sec-torul privat. Concursul se va desfăşura în perioada 4-14 martiecurent. Sunt invitate să participe la concurs toate organizaţiileşi instituţiile interesate, care sunt înregistrate conformlegislaţiei naţionale, nu sunt în conflict de interese, iar per-soanele delegate de organizaţie în Grupul consultativ suntdisponibile să activeze neremunerat.

În cadrul concursului de selectare, organizaţiile interesatevor prezenta următoarele documente:

a) certificatul de înregistrare a organizaţiei;b) statutul organizaţiei;c) descrierea activităţilor (CV-ul) organizaţiei, care pre zin -

tă experienţa organizaţiei în domeniile de competenţă, pre-cum şi experienţa în diseminarea informaţiei privind acti vi-tăţile organizaţiei;

d) declaraţia ce confirmă lipsa conflictelor de interese aleorganizaţiei în raport cu FPM Moldova (conform modeluluistabilit);

e) CV-ul persoanei înaintate în calitate de candidat pentrufuncţia de membru al Grupului consultativ;

f) declaraţia ce confirmă lipsa conflictelor de interese alecandidatului pentru calitatea de membru al Grupului consul-tativ (conform modelului stabilit);

g) declaraţia de disponibilitate a candidatului de a participa laşedinţele Grupului consultativ (conform modelului stabilit).

Organizaţiile şi instituţiile participante la concursul de selec -tare a membrilor Grupului consultativ al Fondului Provo că -rile Mileniului Moldova vor fi evaluate conform următoarelorcriterii:

a) perioada de activitate a organizaţiei (vechimea);b) experienţa de activitate a organizaţiei, în domeniile de

activitate vizate de Programul „Compact” (transport, con s -trucţia de drumuri, agricultura, inclusiv irigarea, protecţiamediului, mediul de afaceri);

c) experienţa organizaţiei în derularea proiectelor, altoractivităţi în regiunile acoperite de Programul „Compact”;

d) experienţa organizaţiei în elaborarea politicilor publice,preferabil în domeniile vizate de Programul „Compact”;

e) experienţa de activitate a candidatului propus în do me -niile de activitate vizate de Programul „Compact” (transport,construcţia de drumuri, agricultura, irigarea, protecţia medi-ului, mediul de afaceri);

f) experienţa şi instrumentele (pagină web, buletine infor -ma tive, publicaţii etc.) pe care le deţine organizaţia pentru infor-marea altor părţi interesate despre implementarea progra me-lor şi proiectelor Fondului Provocările Mileniului Moldova.

Dosarele organizaţiilor interesate pot fi prezentate peadresa Fondului Provocările Mileniului Moldova: str. N. Iorga,21, MD-2012, mun. Chişinău, Republica Moldova sau peadresa electronică (actele solicitate fiind scanate)office@mca.gov.md.

Regulamentul integral, precum şi modelele declaraţiilor so-licitate, sunt disponibile pe pagina web a FPM Moldova(www.mca.gov.md, rubrica Documente), sau accesînd link-ulhttp://mca.gov.md/file/documente/Proiect%20Regula-ment%20selectare%20Grup%20Consultativ.pdf .

Mai multe informaţii despre FPM Moldova şi concur-sul lansat puteţi obţine la numerele de telefon: (22) 85 22 99, 85 22 91.

Vînd apartament cu 2 camere, în

Ungheni (Dănuţeni). Telefon:

079459800.

În atenţia amatorilor jocului de damePe 19-29 martie, la Ungheni se va desfăşura Campionatul oraşului la jocul de dame. Sînt invitaţi să participe toţi amatorii jocului de dame. Relaţii la tel.: 27508, Serghei Nicul, preşedin-tele Asociaţiei raionale a jocului de dame

La 25 martie, în sala de şedinţe aPrimăriei Ungheni, va avea locadunarea de dare de seamă şialegeri a conducerii AsociaţieiRaionale de Fotbal. Începutul laora 15.00.Relaţii la tel/fax: 28326.

Vînd casă la Dănuţeni, sarai,garaj, beci, 6 ari teren. Gaz natural, încălzire

autonomă. Tel.: 069647097, 34-614

A demarat concursul pentruselectarea membrilorGrupului consultativ al Fondului ProvocărileMileniului Moldova

FRAGMENTARIUMCU NATALIA CHIOSA

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂÎn salata de morcovi cruzi puneţi o lingură de ulei de măsline sau de floarea-soarelui. În acest fel, vitamina A din morcovi va fi mai uşor de asimilat. Evitaţi să puneţi zeama de lămîie, deoarece aceasta distruge vitamina A, care este foarte valoroasă în nutriţie.

BerbecO lovitură neaşteptată venită din partea unei persoane din an-

turaj vă va întuneca începutul săptămînii. Este vorba de un act deipocrizie sau de o bîrfă. Vă veţi simţi trădaţi.

TaurNu vă veţi bucura de o sănătate perfectă. Dar, deoarece în ce-

lelalte aspecte, mai ales în dragoste, totul se arată frumos şi lumi-nos, veţi găsi energie să depăşiţi rapid problemele de sănătate.

GemeniStarea uşor melancolică nu poate avea decît o singură cauză:

dragostea. Să fiţi foarte atenţi şi la celelalte aspecte, căci puteţitrece cu ochii închişi pe lîngă nişte oportunităţi profesionale.

RacRiscaţi să provocaţi situaţii conflictuale. Veţi avea o perioadă

în care nu veţi străluci prin diplomaţie şi veţi spune multe lucrurifără să vă gîndiţi. Profesional, veţi primi propuneri incitante.

LeuVeţi fi predispuşi la visare, vă faceţi planuri măreţe şi vă veţi răz-

gîndi în aceeaşi zi. Pe scurt, veţi fi cu capul în nori. Nu e nimic rău,dar există riscul unor pierderi materiale din cauza neglijenţei.

FecioaraMunca va fi în centrul preocupărilor voastre, cu rezultate bune

şi destul de prompte, mai ales în plan financiar. Relaţia de cuplustă sub semnul liniştii şi al armoniei casnice.

BalanţaVeţi acorda foarte multă atenţie planurilor de carieră, veţi ana-

liza în detaliu şansele şi alternativele şi nu veţi scăpa nici o ocaziesă avansaţi. Norocul e de partea voastră.

ScorpionVeţi avea cîteva discuţii mai dificile. Discuţii dificile nu în-

seamnă neapărat certuri, ci doar că se va ajunge la un consensdupă negocieri îndelungi, ezitări şi chiar erori de comunicare.

SăgetătorVă pregătiţi intens pentru nişte evenimente din viitorul apro-

piat. Energie aveţi destulă. Eforturile nu vor fi lipsite de roade şisimiţi acest lucru, asa că nu vă abateţi de la scopul propus.

CapricornPreocuparea pentru nişte probleme sentimentale va trece în

prim-plan şi vă va afecta capacitatea de muncă. Randamentul vafi scăzut, căci veţi consuma toată energia gîndindu-vă la relaţiadvs.

VărsătorAcum e momentul să analizaţi foarte serios dacă sînteţi gata

să luaţi careva hotărîri importante care vor avea consecinţe pe ter-men lung. Sfîrşitul săptămînii va fi marcat de o surpriză.

PeştiVeţi fi un pic lipsiţi de energie, mai împrăştiaţi şi cu mai puţin

chef de muncă. O atenţie mai mare a partenerului v-ar puteascoate din letargia, care afectează domeniul profesional.

Horoscop 7 – 13 martie

7-13 martieLuni Începutul Postului Mare. Sf. Mc. Mauriciu; Cuv. AtanasieMarţi Sf. Mc. Policarp, Ep. Smirnei; Cuv. Alexandru.Miercuri Întîia şi a doua aflare a Capului Sf. Pr. Ioan Bote-

zătorul. Cuv. ErasmJoi Sf. Irh. Tarasie, Arhiep. Constantinopolului.Vineri Sf. Irh. Porfirie, Ep. Gazei; Sf. Mc. Sebastian.Sîmbătă Sf. Mare Mc. Teodor Tiron; Cuv. Procopie De-

capolitul; Cuv. Tit, Talaleu.Duminică Duminica I din Post (a Ortodoxiei). Cuv.

Vasile Mărturisitorul; Cuv. Casian Romanul; Sf. Mc. Te-octirist; Sf. Mc. Arsenie, Nestor.

Expres ortodoxPrazul şi virtuţile sale terapeutice

Prazul, numit şi ceapa blîndă, este olegumă de sezon. Dezinfectant, diges-tiv şi anti-anemic, coboară colestrolul,întăreşte articulaţiile şi reintinereştepielea. În plus, înlătură oboseala speci-fică începutului de an.

Prazul este cunoscut şi utilizat ca legu -mă. Partea comestibi lă este porţiunea albă a plantei, în timp cepartea verde a aceloraşi frunze este înlăturată.

Prazul este o legumă bogată în apă (peste90%), puţin calorică,deci utilă în aceste momente, dacă dorim să urmăm o dietă de-zintoxicantă. Este bogat şi în vitaminele A, C. Mai conţine fier,magneziu şi acid fosforic (utili sistemului nervos), sodiu, sulf şisiliciu (favorizează elasticitatea articulaţiilor şi a pielii), magneziu,potasiu şi calciu (util pentru oase).

Prazul este indicat pentru persoanele ce suferă de anemie, reu-matism, artrită, pentru cele ce au nevoie să slăbească şi pentrumenţinerea prospeţimii tenului. Este recomandat pentru scădereanivelului colesterolului din sînge, pentru stimularea sistemuluiimunitar şi pentru a dezvolta o acţiune preventivă împotriva can-cerului. Prazul este recomandat şi persoanelor care suferă de con-stipaţie, balonări, dureri abdominale. Cel mai bine este ca acesteasă mănînce praz crud, în salate, amestecat cu alte legume. Astfelse păstrează întreaga cantitate de fibre alimentare, iar efectul la-xativ este mai puternic. Datorită proprietăţilor diuretice şi remi-neralizante, sucul de praz este indicat celor care suferă de astenie,hipertensiune arterială, anemie, afecţiuni ale tractului urinar şiobezitate. Decoctul de praz îndulcit cu miere este util în inflama-ţiile căilor respiratorii, răguşeală, tuse, faringită, traheită. Un paharde suc de praz înainte de fiecare masă principală accelerează pier-derea kilogramelor în plus, combate anemia şi previne orice felde raceală. Prazul mărunţit, amestecat cu miere, formează un un-guent destul de folositor în răni deschise, arsuri, înţepături, tăie-turi, deoarece are rol antiseptic şi inflamator

O ultimă recomandare: partea albă a tulpinii prazului conţinefibre foarte delicate, care pot fi consumate de oricine, în timp cepartea verde este mult mai dură: după ce a fost fiartă în apă, vadeveni o sursă optimă pentru favorizarea tranzitului intestinalîntr-un mod lipsit de agresivitate, fiind adaptată pentru organis-mele cele mai sensibile.

Ieftin şi la îndemînă

Fotografia săptămînii

Medic – pacient. La sfat cu domnul ministru. Spitalul raional Ungheni, 26 februarie 2011

Bancuri Dragul meu, în curand

vom fi trei...- Asta e o veste bună! răs-

punse el sarutînd-o.- Mama a obţinut divorţul

şi va veni să locuiască cunoi...

Un ţăran intră într-unmagazin de fero-metal săcumpere o broască Yale. Ise spune ca n-au aşa ceva.

- Atunci, un lacăt sim-plu, încearcă ţăranul.

- N-avem.- Atunci, măcar un

zăvor...- N-avem.- Nici măcar un foraibar

n-aveţi?- N-avem.- Atunci, ce mama dra-

cului mai ţineţi magazinulăsta deschis?

- N-avem lacăt cu ce să-lînchidem!

STELA TOFAN,DOAMNA CĂREIAÎI PLACE IDEALUL

Funcţia actuală: director adjunct laŞcoala primară „Alexei Mateevici” dinUngheni.

Principala trăsătură a mea de carac-ter: generozitatea, exigenţa, perseve-renţa, omenia.

Calitatea pe care o prefer la un băr-bat: să fie romantic, inteligent, tandru,discret, jovial.

Calitatea pe care o prefer la o fe-meie: să fie gingaşă, modestă, inteli-gentă, enigmatică, ospitalieră.

Ce apreciez cel mai mult la priete-nii mei: omenia şi onestitatea.

Ocupaţia mea preferată: să admirnatura şi să colind faimoasele dealuri dinsatul natal, Măcăreşti.

Principalul meu defect: vreau să fietotul ideal atît la serviciu, cît şi acasă.

Visul meu de fericire: orice clipă sănu o trăiesc în zădar, să mă bucur îm-preună cu cei pe care îi iubesc.

Care ar fi cea mai mare nefericire amea: să-i pierd pe cei dragi.

Ce-aş fi vrut să fiu: îmi doream nes-pus de mult să urmez profesia tatăluimeu – contabil, dar nu am reuşit. Acummă bucur de ceea ce sînt, pentru că îmiplace ceea ce fac.

Ţara în care aş vrea să trăiesc: îmi

place Moldova, are locuri pitoreşti. Spercă vom avea un trai mai bun, mai decentpentru a nu fi nevoiţi să plecăm la muncipeste hotare.

Culoarea preferată: violetul şi culoa-rea cerului.

Floarea preferată: îmi plac toate flo-rile, şi cele decorative, şi cele de cîmp.Am şi o mare colecţie de cactuşi.

Pasărea preferată: toate păsările sîntfrumoase, dar prefer rîndunica, pe careo admiram de mică la casa părintească.

Scriitorii preferaţi: Ion Creangă,Mihai Eminescu, Grigore Vieru.

Eroul preferat: Mihai Volontir.Eroina preferată: Svetlana Toma.Eroii din viaţa reală: Nicolas Cage. Băutura şi mîncarea preferată: mă-

măliga cu friptură şi vinul de casă.Ce detest cel mai mult: trădarea, fă-

ţărnicia, invidia. Calitatea care aş vrea s-o am din

naştere: nu ştim ce ne aşteaptă în şuvo-iul straniu al vieţii, de aceea îmi dorescsă am puterea, cumpătarea şi credinţapentru a trece de toate ispitele care nesînt date.

Cum aş vrea să mor: fără chinuri.Starea de spirit actuală: optimistă.Greşeli care îmi inspiră cea mai

multă indulgenţă: sînt iertătoare, nu ţinură în suflet.

Deviza mea: întreprinde încet, darperseverează în ceea ce ai început. Să fiide folos lumii este singura cale spre feri-cire.

Ziua de 8 martie este o zi deosebităpentru ea. Este o sărbătoare dublă:Ziua internaţională a femeilor şiziua de naştere a scumpului ei soţ,Ilarion. Nu pune accent pe cadouriscumpe în această zi, pune preţ pe ofloare care trezeşte în ea un zîmbetdimineaţa, pune accent pe senti-mente, atitudine, respect reciproc.

A acceptat imediat provocarea noas tră de a răspunde la întrebările“Ches tionarului...”. A venit la noi cu răs punsurile pregătite ca un elev dis ciplinat. Doar e învăţătoare,mereu pregătită pentru ziua carevine.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine