Upload
iulicamail
View
40
Download
4
Embed Size (px)
Citation preview
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 2 2/28/2007
1
1
TEHNICA ZIDĂRIEI
„Ca toate dispozitivele sau instrumentele simple, u nitatea de zid ărie este un element ingenios al vie Ńii de zi cu zi”
(Rolf Ramcke: Masonry in Architecture, in Masonry Construction Manual, Basel/Boston/Berlin, 2001)
MODULUL
2
MODULUL
Forma şi mărimea elementelor de zid ărie fac parte dintr-un sistem ordonator de dimensiuni. CĂRĂMIDA – fecvent indentificată ca primul element de construc Ńie standardizat – este o parte esen Ńială a întregului. Unitatea (elementul de zid ărie) determin ă legile construirii din zidărie, Ńeserea şi dispunerea în asize cu distribu Ńia regulat ă a rosturilor. Indată ce am ales elementul – cărămida sau blocul, cu raportul său predefinit lungime/l ăŃime/în ălŃime – stabilim un inevitabil şi dominant SISTEM DE COORDONARE MODULAR Ă propriu fiecărui proiect, ce determin ă o anumit ă rela Ńie între p ărŃi.
Grosimea zid ăriei, lungimea, în ălŃimea, pozi Ńia şi dimensiunile golurilor sunt definite ca rezultant ă a multiplilor modulului de baz ă.
TEHNICA ZIDĂRIEI
3
FORMATUL ELEMENTULUI DE BAZ Ă
Elementele de zid ărie au de regul ă form ă prismatic ă.
Pe parcursul istoriei, dimensiunile c ărămizii au variat de la regiune la regiune.
Dimensiunile c ărămizii arse au dep ăşit îns ă rareori 35cm în lungime şi lăŃime, şi 11cm în în ălŃime - pentru a garanta arderea corespunz ătoare şi a preveni deformarea excesiv ă în timpul arderii.
In plus, elementele de zid ărie trebuie s ă fie u şor de manipulat (cu o mână). Cu pu Ńine excep Ńii, aceast ă regul ă este valabil ă şi azi.
TEHNICA ZIDĂRIEI
4
Formatele sunt diverse, dar în general se respect ă o regul ă de bază ce asigur ă Ńeserea:
Dimensiunile elementelor sunt întotdeauna indicate î n aceast ă ordine:
Ex. 240 mm = 2 x 115 + 10 mm
lungimea = 2 x l ăŃimea + 1 rost
Lungime x l ăŃime + înălŃime (în mm)
TEHNICA ZIDĂRIEI
FORMATUL ELEMENTULUI DE BAZ Ă
5
TEHNICA ZIDĂRIEI
APAREIAJUL
Zidăria este un MATERIAL COMPOZIT format din c ărămizi (blocuri)
+ mortar. Construc Ńia peretelui ( şi implicit capacitatea sa portant ă)
se subordoneaz ă unui concept de baz ă intrinsec zid ăriei:
APAREIAJUL.
Decalarea rosturilor în asizele succesive
Apareiajul înseamn ă un sistem de reguli de
compunere (“ Ńesere”) a elementelor de baz ă,
asigurând „leagarea” peretelui pe 3 direc Ńii.
Apareiajul este lizibil la nivelul paramentului;
dacă acesta nu este tencuit (parament
aparent) el joac ă şi rol decorativ prin
desenul creat.
6
APAREIAJ: modul de a a şeza elementele legate în manier ă coordonat ă şi specific ă, astfel încât s ă formeze un element monolitic: zidul.
ASIZĂ: un rând orizontal de elemente din compunerea unui zid.
Asiză de cărămizi cu latura lungă paralelă cu axa zidului.
Ex. Zidării de 1 cărămidă.
Asiză de cărămizi cu latura lungă paralelă cu axa zidului.
Apareiaj utilizat la zidării simple de 1/2 cărămidă
Asiză de cărămizi dispuse perpendicular pe axa zidului.
Apareiaj utilizat în zidării aparente.
Asiză de cărămizi perpendiculare pe axa zidului, aşezate pe cant.
Apareiaj utilizat în zidării aparente, în principal ca terminaŃie superioară a pereŃilor sau ca asiză decorativă.
TEHNICA ZIDĂRIEI
APAREIAJUL
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 2 2/28/2007
2
7
DIFERITE TIPURI DE ASIZE
TEHNICA ZIDĂRIEI
8
TEHNICA ZIDĂRIEI
APAREIAJUL
Apareiajele răspund unor cerinŃe structurale şi/sau estetice şi s-au consolidat, în cadrul tradiŃiei regiunilor unde cărămida a fost/este folosită, cu diverse moduri de dispunere în alternanŃa din cadrul unui rând şi în rânduri suprapuse.
Realizarea de zidării cu anumite apareiaje este o operaŃiune care cere măiestrie în meserie şi râmâne încredinŃată abilităŃii zidarului.
Dar şi proiectul trebuie să respecte restricŃiile care decurg din opŃiunea pentru o anumită Ńesere a zidăriei, evitând printr-o corectă dimensionare nevoia de a tăia cărămizi şi de a folosi elemente cu dimensiuni speciale.
9
TEHNICA ZIDĂRIEI
APAREIAJUL
Zidărie de 1/2 cărămidă(Stretcher bond)
10
TEHNICA ZIDĂRIEI
APAREIAJUL
Zidărie de 1/2 cărămidă(Stretcher bond)
11
TEHNICA ZIDĂRIEI
APAREIAJUL
Zidărie de o c ărămidă(Header bond)
12
TEHNICA ZIDĂRIEI
APAREIAJUL
Zidărie de o c ărămidă(Header bond)
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 2 2/28/2007
3
13
TEHNICA ZIDĂRIEI
APAREIAJUL
Zidărie de 1 1/2 c ărămizi. łesere englezeasc ă (English bond) 14
TEHNICA ZIDĂRIEI
APAREIAJUL
łesere englezeasc ă(English bond)
15
APAREIAJUL
TEHNICA ZIDĂRIEI
Zidărie de 2 c ărămizi. Detaliu de col Ń(English bond) 16
TEHNICA ZIDĂRIEI
APAREIAJUL
Zidărie de 2 c ărămizi. Intersec Ńie în T(English bond)
17
TEHNICA ZIDĂRIEI
APAREIAJUL
Zidărie de 2 c ărămizi. Intersec Ńie în cruce(English bond) 18
TEHNICA ZIDĂRIEI
ALTE TIPURI DE APAREIAJE
łesere flamand ă(Flamish bond)
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 2 2/28/2007
4
19
TEHNICA ZIDĂRIEI
ALTE TIPURI DE APAREIAJE
łesere flamand ă(Flamish bond) 20
TEHNICA ZIDĂRIEI
ALTE TIPURI DE APAREIAJE
łesere c ălugăreasc ă(Monk bond)
21
TEHNICA ZIDĂRIEI
ALTE TIPURI DE APAREIAJE
łesere c ălugăreasc ă(Monk bond) 22
TEHNICA ZIDĂRIEI
ALTE TIPURI DE APAREIAJE
łesere englezeasc ă încruci şată (English cross bond)
23
TEHNICA ZIDĂRIEI
ALTE TIPURI DE APAREIAJE
łesere englezeasc ă încruci şată (English cross bond) 24
TEHNICA ZIDĂRIEI
ALTE TIPURI DE APAREIAJE
łesere olandez ă(Duch bond)
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 2 2/28/2007
5
25
TEHNICA ZIDĂRIEI
ALTE TIPURI DE APAREIAJE
łesere olandez ă(Duch bond) 26
In cazul zid ăriilor tencuite, elemente de dimensiuni mai mici po t fi ob Ńinute prin t ăierea piesei de baz ă în şantier.
Submultipli ai c ărămizii: 3/4, 1/2, 1/4
TEHNICA ZIDĂRIEI
DIMENSIUNILE ELEMENTULUI DE BAZ Ă; MODULAREA
Orice zid ărie – şi îndeosebi cea aparent ă – trebuie să Ńină cont de coordonarea dimensional ă a elementelor de baz ă, pentru raŃionalizarea proiect ării şi execu Ńiei, dar şi pentru ob Ńinerea unui aspect corespunz ător, în cazul zid ăriilor aparente
In cazul zid ăriilor aparente se folosesc elemente speciale cu dimensiuni mai mici (submultipli) standardizate.
27
���� Dimensiunile nominale
Sunt dimensiunile utilizate în comer Ń pentru a desemna un anumit format de c ărămid ă sau bloc.
Sunt determinate în raport cu sistemul modular – rezultă scăzând grosimea rostului vertical din dimensiunea modular ă.
In general rostul este considerat 10 mm. Luând în c onsiderare rostul de 12 mm, rezultă dimensiuni de fabrica Ńie ceva mai mici.
���� Dimensiunile modulare (sau dimensiuni tehnice de coordonare)
Se refer ă la elemente de zid ărie ‘puse în oper ă’.
Se bazează pe un sistem modular cu baza 10 cm. Inseamnă că fiecare dimensiune a c ărămizii majorat ă cu 2 semi-grosimi de rost (10 mm) este multiplu de 100 mm. Sunt utilizate şi semi-module (50 mm).
TEHNICA ZIDĂRIEI
DIMENSIUNILE ELEMENTULUI DE BAZ Ă; MODULAREA
28
Dimensiune nominal ă
(mm)
65
90
140
190
240
290
Dimensiune de fabrica Ńie
(mm)
63
88
138
188
238
288
Dimensiune modular ă
(mm)
75
100
150
200
250
300
TEHNICA ZIDĂRIEI
DIMENSIUNILE ELEMENTULUI DE BAZ Ă; MODULAREA
29
Zidărie de ¼ c ărămidă
75cm (65+10 mm)
Zidărie de ½ c ărămidă
125 cm (115 +10 mm)
Zidărie de 1 c ărămidă
25cm (240+10 mm)
TEHNICA ZIDĂRIEI
GROSIMI DE ZIDURI (DIMENSIUNI MODULARE)pentru c ărămida cu dimensiuni nominale 240 x 115 x 65
Zidărie de 1 1/2 c ărămizi
375cm (240+115+10+10mm)
Zidărie de 2 c ărămizi
50cm (240+240+10+10)30
TEHNICA ZIDĂRIEI
Stabilirea dimensiunilor în plan func Ńie de dimensiunile modulare ale elementului de baz ă
M = MODULUL = dimensiunea nominal ă a blocului + grosimea rostului de mortarJ = grosimea rostului = 5 mm (grosimea optim ă pentru asocierea blocurilor)
A = exterior-exterior = (n.M) – J = (n.module) - 0.5 cmB = interior-interior = (n.M) + J = (n.module) + 0.5 cmC = exterior-interior = (n.M) = (n.module)
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 2 2/28/2007
6
31
TEHNICA ZIDĂRIEI
Stabilirea dimensiunilor în eleva Ńie func Ńie de dimensiunile modulare ale elementului de baz ă
32
TEHNICA ZIDĂRIEI
COORDONAREA MODULAR Ă
In general, coordonarea modular ă este un mod de a defini dimensiunile spa Ńiilor arhitecturale şi ale elementelor din care ele sunt realizate, pentru a asigura intercorelarea ele mentelor în cadrul unui sistem ordonat, bazat pe anumite ‘m ăsuri’ repetabile şi cumulabile - modulul (M).
In antichitate: modul (M) = piciorul = măsur ă antropomorfic ă
In contemporaneitate, modularea este aplicat ă îndeosebi în vederea prefabric ării unor elemente de construc Ńie şi mobilier care s ă fie “combinabile” între ele şi înlocuite.
Coordonarea modular ă se aplic ă la proiectarea construc Ńiilor de orice fel, la proiectarea şi producerea componentelor de cl ădiri, precum şi la execu Ńia cl ădirilor.
33
Valorile multimodulelor standardizate pe plan inter naŃional pentru coordonarea dimensiunilor în plan orizontal sunt:
3 M, 6 M, 12 M, 30 M and 60 M
respectiv 30 cm, 60 cm, 1.20 m, 3.00 m, 6.00 m
TEHNICA ZIDĂRIEI
COORDONAREA MODULAR Ă
Valoarea standardizat ă pe plan interna Ńional a modulului de baz ă este
1 M = 100 mm.
34
TEHNICA ZIDĂRIEI
PROIECTAREA MODULAR Ă
Se refer ă la sisteme de proiectare bazate pe re Ńele modulare care permit folosirea unor componente standardizate prod use industrial.
Proiectarea modular ă şi folosirea de componente standardizate creşte construibilitatea şi reduce risipa.
Simplific ă proiectarea şi execu Ńia.
Simplific ă între Ńinerea - componentele cu dimensiuni standardizate putând fi înlocuite.
In general se recomand ă un num ăr minim de dimensiuni preferate, pentru a realiza economii în proiectare, detaliere, produc Ńie, execu Ńie.
Coordonarea modular ă trebuie utilizat ă atunci când exist ă premize de beneficii în întocmirea documenta Ńiilor, execu Ńie şi între Ńinere, dar nu elimin ă proiectarea curent ă nemodulat ă.