Upload
buikiet
View
235
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Centrul Naţional de Evaluare
şi Promovare a Stării de
Sănătate
Institutul Naţional de Sănătate
Publică
Centrul Regional de Sănătate
Publică IaşiMinisterul Sănătăţii
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE
PUBLICĂ HUNEDOARA
Compartimentul Evaluarea Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate
ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII ORALE
20 Martie 2018
Spune rdquoAaardquo
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Ziua Mondială a Sănătăţii Orale 20 martie
Ziua Mondială a Sănătăţii Orale se sărbătoreşte icircn fiecare an pe data
de 20 martie Cu această ocazie se promovează icircn lumea icircntregă importanţa igienei
orale pentru icircntregul organism şi sunt menţionate beneficiile unei sănătăţi orale foarte
bune la orice vacircrstă
De ce este importantă Ziua Mondială a Sănătăţii Orale
Deoarece conform OMS 90 din populaţia lumii suferă icircn cursul vieţii de afecţiuni orale
şi multe dintre acestea ar putea fi evitate prin programe de prevenţie detecţie şi
tratament finanţate de guvern asociaţii şi societăţi de promovare a sănătăţii
Icircn ciuda marilor progrese icircn domeniul sănătăţii orale a populaţiei la nivel mondial
problemele privind sănătatea orală rămacircn icircn continuare importante icircn multe comunităţi
din icircntreaga lume - icircn special icircn racircndul grupurilor defavorizate din ţările dezvoltate şi icircn
curs de dezvoltare
Rolul semnificativ al factorilor socio-comportamentali şi de mediu icircn bolile orale este
evidenţiat icircntr-un număr extins de anchete şi studii epidemiologice
Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale Federaţia Dentară Internaţională
icircndeamnă toate părţile interesate să recunoască şi să sublinieze importanţa sănătăţii
orale pentru o societate sănătoasă
a fost adoptată de Adunarea Generală a Federaţiei Dentare Internaţionale
reprezentată de mai mult de un milion de dentişti şi chirurgi buco-maxilo-faciali din
icircntreaga lume pe 26 octombrie 2007
a fost celebrată pentru prima dată pe 12 septembrie 2008
a fost aleasă şi sărbătorită iniţial pe 12 septembrie
icircn onoarea fondatorului Federaţiei Dentare Internaţionale Dr Charles
Godon care s-a născut pe 12 septembrie 1854 şi
pentru a celebra totodată aniversarea Conferinţei Internaţionale a Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii pentru Icircngrijirile Primare de Sănătate de la Alma Ata
Kazakhstan care a avut loc pe 6-12 septembrie 1978
Mai tacircrziu din motive practice legate de posibilităţile deplanificare şi organizare a campaniilor Federaţia Dentară Internaţionalăa modificat data la care se sărbătoreşte Ziua Mondială a SănătăţiiOrale aceasta fiind acum 20 martie
Istoric al Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale
SPUNEAaa
Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea ta de bine şi desănătateEvită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase de igienă orală şivizitează regulat medicul dentist pentru a-ţi proteja cavitateaorală şi organismulwwwworldoralhealthdayorg
Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare
a Stării de Sănătate
Institutul Naţional de Sănătate Publică
Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi
Ministerul Sănătăţii
Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare
a Stării de Sănătate
Institutul Naţional de Sănătate Publică
Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi
Ministerul Sănătăţii
Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare
a Stării de Sănătate
Institutul Naţional de Sănătate Publică
Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi
Ministerul Sănătăţii
TEMA CAMPANIEI - 2018Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
bull importanţa efectuării controalelor stomatologice periodice alături de atenţia deosebită ce trebuie acordată icircncă de la vacircrste mici igienei orale corecte şi alimentaţiei sănătoase
bull programe educaţionale pe tema igienei orale şi cu un puternic apel la acţiune către consumatori adresat copiilor părinţilor şi educatorilor
SCOPUL SI OBIECTIVELE CAMPANIEI
bull Sensibilizarea populaţiei cu privire la sănătatea orală şi a factorilor de risc
bull Icircmbunătăţirea utilizării măsurilor eficiente de prevenţieatacirct la nivel individual cacirct şi la nivelul comunităţii
Formarea unor deprinderi sănătoase şi icircncurajarea tratamentului
precoce al potenţialelor probleme dentare pentru a evita icircngrijirile
tardive mai dificile şi mai costisitoare
bull Icircncurajarea tuturor membrilor asociaţiilor guvernelororganizaţiilor neguvernamentale mass-mediei şi altor entităţisă folosească ocazia oferită de Ziua Mondială a Sănătăţii Oralede a organiza activităţi la nivel comunitar naţional regional şiglobal pentru icircmbunătăţirea sănătăţii orale
Sănătatea orală include capacitatea de a vorbi zacircmbi
mirosi gusta atinge mesteca icircnghiţi şi de exprima o serie de
emoţii prin intermediul expresiei faciale cu icircncredere şi fără
durere discomfort sau boli cranio-faciale complexe(Definiţia
Federaţiei dentare internationale)
bull este o componentă fundamentală a sănătății și fizică și
mentală a bunăstării Ea există un proces continuu influențat
de valorile și atitudinile indivizilor și comunităților
bull reflectă atributele fiziologice sociale și psihologice care
sunt esențiale pentru calitatea vieții
bull este influențată de experiențele individului icircn schimbare
percepții așteptările și capacitatea de a se adapta la
circumstanțehttpwwwfdiworldentalorgoral-healthvision-2020fdis-definition-of-oral-healthaspx
Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta
bull Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea
ta de bine şi de sănătate
bull Evită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase
de igienă orală şi vizitează regulat medicul dentist
pentru a-ţi proteja cavitatea orală şi organismul
ALCATUIREA DINTELUI
Fii in formaMananca sanatos
DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se
asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor
Evita alcoolul si bauturile acidulate
CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa
fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor
Spala-te pe dinti de doua ori
IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază
cu afecţiuni gingivale şi carii dentare
Nu fuma
FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian
afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor
NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme
faciale
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr
Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc
important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi
băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante
Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente
sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate
DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR
Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =
aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru
beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare
Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de
patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă
de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn
alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de
zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese
Consumul de tutun
Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor
ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare
pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului
MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI
Cu fum Fără fum
ţigarete prizat uscat și umed
bidis tutun de mestecat
kreteks snus-tabac umed
pipă dizolvabil
trabucuri
narghilea
Consumul de alcool
Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale
şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de
zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte
riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Igienă orală deficitară
Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de
placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la
reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii
Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau
tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă
asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi
tratate cacirct mai curacircnd
Niciodată nu e prea tacircrziu
Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală
Spune rdquoAaardquo
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă
Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd
alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă
bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi
o pastă de dinţi cu fluor
bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi
icircn exces
bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr
bull Renunţaţi la fumat
bull Reduceţi consumul de alcool
bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de
contact
Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu
aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi
Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi
periaj
Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală
Aveţi mai multă
grijă icircn timpul
sarcinei
Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată
dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn
timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care
pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule
mai predispose la gingivită Netratată gingivita
poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu
un risc crescut de naştere prematură sau cu copil
cu greutate mică la naştere
Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe
toată perioada sarcinei
bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora
actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume
bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu
stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr
alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară
bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de
atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la
racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi
educaţiaşi veniturile
bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa
dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar
netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane
Afecţiunile orale
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
Ziua Mondială a Sănătăţii Orale se sărbătoreşte icircn fiecare an pe data
de 20 martie Cu această ocazie se promovează icircn lumea icircntregă importanţa igienei
orale pentru icircntregul organism şi sunt menţionate beneficiile unei sănătăţi orale foarte
bune la orice vacircrstă
De ce este importantă Ziua Mondială a Sănătăţii Orale
Deoarece conform OMS 90 din populaţia lumii suferă icircn cursul vieţii de afecţiuni orale
şi multe dintre acestea ar putea fi evitate prin programe de prevenţie detecţie şi
tratament finanţate de guvern asociaţii şi societăţi de promovare a sănătăţii
Icircn ciuda marilor progrese icircn domeniul sănătăţii orale a populaţiei la nivel mondial
problemele privind sănătatea orală rămacircn icircn continuare importante icircn multe comunităţi
din icircntreaga lume - icircn special icircn racircndul grupurilor defavorizate din ţările dezvoltate şi icircn
curs de dezvoltare
Rolul semnificativ al factorilor socio-comportamentali şi de mediu icircn bolile orale este
evidenţiat icircntr-un număr extins de anchete şi studii epidemiologice
Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale Federaţia Dentară Internaţională
icircndeamnă toate părţile interesate să recunoască şi să sublinieze importanţa sănătăţii
orale pentru o societate sănătoasă
a fost adoptată de Adunarea Generală a Federaţiei Dentare Internaţionale
reprezentată de mai mult de un milion de dentişti şi chirurgi buco-maxilo-faciali din
icircntreaga lume pe 26 octombrie 2007
a fost celebrată pentru prima dată pe 12 septembrie 2008
a fost aleasă şi sărbătorită iniţial pe 12 septembrie
icircn onoarea fondatorului Federaţiei Dentare Internaţionale Dr Charles
Godon care s-a născut pe 12 septembrie 1854 şi
pentru a celebra totodată aniversarea Conferinţei Internaţionale a Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii pentru Icircngrijirile Primare de Sănătate de la Alma Ata
Kazakhstan care a avut loc pe 6-12 septembrie 1978
Mai tacircrziu din motive practice legate de posibilităţile deplanificare şi organizare a campaniilor Federaţia Dentară Internaţionalăa modificat data la care se sărbătoreşte Ziua Mondială a SănătăţiiOrale aceasta fiind acum 20 martie
Istoric al Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale
SPUNEAaa
Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea ta de bine şi desănătateEvită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase de igienă orală şivizitează regulat medicul dentist pentru a-ţi proteja cavitateaorală şi organismulwwwworldoralhealthdayorg
Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare
a Stării de Sănătate
Institutul Naţional de Sănătate Publică
Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi
Ministerul Sănătăţii
Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare
a Stării de Sănătate
Institutul Naţional de Sănătate Publică
Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi
Ministerul Sănătăţii
Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare
a Stării de Sănătate
Institutul Naţional de Sănătate Publică
Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi
Ministerul Sănătăţii
TEMA CAMPANIEI - 2018Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
bull importanţa efectuării controalelor stomatologice periodice alături de atenţia deosebită ce trebuie acordată icircncă de la vacircrste mici igienei orale corecte şi alimentaţiei sănătoase
bull programe educaţionale pe tema igienei orale şi cu un puternic apel la acţiune către consumatori adresat copiilor părinţilor şi educatorilor
SCOPUL SI OBIECTIVELE CAMPANIEI
bull Sensibilizarea populaţiei cu privire la sănătatea orală şi a factorilor de risc
bull Icircmbunătăţirea utilizării măsurilor eficiente de prevenţieatacirct la nivel individual cacirct şi la nivelul comunităţii
Formarea unor deprinderi sănătoase şi icircncurajarea tratamentului
precoce al potenţialelor probleme dentare pentru a evita icircngrijirile
tardive mai dificile şi mai costisitoare
bull Icircncurajarea tuturor membrilor asociaţiilor guvernelororganizaţiilor neguvernamentale mass-mediei şi altor entităţisă folosească ocazia oferită de Ziua Mondială a Sănătăţii Oralede a organiza activităţi la nivel comunitar naţional regional şiglobal pentru icircmbunătăţirea sănătăţii orale
Sănătatea orală include capacitatea de a vorbi zacircmbi
mirosi gusta atinge mesteca icircnghiţi şi de exprima o serie de
emoţii prin intermediul expresiei faciale cu icircncredere şi fără
durere discomfort sau boli cranio-faciale complexe(Definiţia
Federaţiei dentare internationale)
bull este o componentă fundamentală a sănătății și fizică și
mentală a bunăstării Ea există un proces continuu influențat
de valorile și atitudinile indivizilor și comunităților
bull reflectă atributele fiziologice sociale și psihologice care
sunt esențiale pentru calitatea vieții
bull este influențată de experiențele individului icircn schimbare
percepții așteptările și capacitatea de a se adapta la
circumstanțehttpwwwfdiworldentalorgoral-healthvision-2020fdis-definition-of-oral-healthaspx
Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta
bull Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea
ta de bine şi de sănătate
bull Evită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase
de igienă orală şi vizitează regulat medicul dentist
pentru a-ţi proteja cavitatea orală şi organismul
ALCATUIREA DINTELUI
Fii in formaMananca sanatos
DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se
asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor
Evita alcoolul si bauturile acidulate
CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa
fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor
Spala-te pe dinti de doua ori
IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază
cu afecţiuni gingivale şi carii dentare
Nu fuma
FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian
afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor
NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme
faciale
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr
Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc
important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi
băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante
Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente
sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate
DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR
Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =
aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru
beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare
Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de
patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă
de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn
alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de
zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese
Consumul de tutun
Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor
ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare
pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului
MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI
Cu fum Fără fum
ţigarete prizat uscat și umed
bidis tutun de mestecat
kreteks snus-tabac umed
pipă dizolvabil
trabucuri
narghilea
Consumul de alcool
Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale
şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de
zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte
riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Igienă orală deficitară
Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de
placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la
reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii
Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau
tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă
asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi
tratate cacirct mai curacircnd
Niciodată nu e prea tacircrziu
Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală
Spune rdquoAaardquo
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă
Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd
alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă
bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi
o pastă de dinţi cu fluor
bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi
icircn exces
bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr
bull Renunţaţi la fumat
bull Reduceţi consumul de alcool
bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de
contact
Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu
aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi
Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi
periaj
Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală
Aveţi mai multă
grijă icircn timpul
sarcinei
Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată
dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn
timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care
pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule
mai predispose la gingivită Netratată gingivita
poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu
un risc crescut de naştere prematură sau cu copil
cu greutate mică la naştere
Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe
toată perioada sarcinei
bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora
actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume
bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu
stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr
alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară
bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de
atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la
racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi
educaţiaşi veniturile
bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa
dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar
netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane
Afecţiunile orale
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
a fost adoptată de Adunarea Generală a Federaţiei Dentare Internaţionale
reprezentată de mai mult de un milion de dentişti şi chirurgi buco-maxilo-faciali din
icircntreaga lume pe 26 octombrie 2007
a fost celebrată pentru prima dată pe 12 septembrie 2008
a fost aleasă şi sărbătorită iniţial pe 12 septembrie
icircn onoarea fondatorului Federaţiei Dentare Internaţionale Dr Charles
Godon care s-a născut pe 12 septembrie 1854 şi
pentru a celebra totodată aniversarea Conferinţei Internaţionale a Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii pentru Icircngrijirile Primare de Sănătate de la Alma Ata
Kazakhstan care a avut loc pe 6-12 septembrie 1978
Mai tacircrziu din motive practice legate de posibilităţile deplanificare şi organizare a campaniilor Federaţia Dentară Internaţionalăa modificat data la care se sărbătoreşte Ziua Mondială a SănătăţiiOrale aceasta fiind acum 20 martie
Istoric al Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale
SPUNEAaa
Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea ta de bine şi desănătateEvită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase de igienă orală şivizitează regulat medicul dentist pentru a-ţi proteja cavitateaorală şi organismulwwwworldoralhealthdayorg
Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare
a Stării de Sănătate
Institutul Naţional de Sănătate Publică
Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi
Ministerul Sănătăţii
Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare
a Stării de Sănătate
Institutul Naţional de Sănătate Publică
Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi
Ministerul Sănătăţii
Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare
a Stării de Sănătate
Institutul Naţional de Sănătate Publică
Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi
Ministerul Sănătăţii
TEMA CAMPANIEI - 2018Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
bull importanţa efectuării controalelor stomatologice periodice alături de atenţia deosebită ce trebuie acordată icircncă de la vacircrste mici igienei orale corecte şi alimentaţiei sănătoase
bull programe educaţionale pe tema igienei orale şi cu un puternic apel la acţiune către consumatori adresat copiilor părinţilor şi educatorilor
SCOPUL SI OBIECTIVELE CAMPANIEI
bull Sensibilizarea populaţiei cu privire la sănătatea orală şi a factorilor de risc
bull Icircmbunătăţirea utilizării măsurilor eficiente de prevenţieatacirct la nivel individual cacirct şi la nivelul comunităţii
Formarea unor deprinderi sănătoase şi icircncurajarea tratamentului
precoce al potenţialelor probleme dentare pentru a evita icircngrijirile
tardive mai dificile şi mai costisitoare
bull Icircncurajarea tuturor membrilor asociaţiilor guvernelororganizaţiilor neguvernamentale mass-mediei şi altor entităţisă folosească ocazia oferită de Ziua Mondială a Sănătăţii Oralede a organiza activităţi la nivel comunitar naţional regional şiglobal pentru icircmbunătăţirea sănătăţii orale
Sănătatea orală include capacitatea de a vorbi zacircmbi
mirosi gusta atinge mesteca icircnghiţi şi de exprima o serie de
emoţii prin intermediul expresiei faciale cu icircncredere şi fără
durere discomfort sau boli cranio-faciale complexe(Definiţia
Federaţiei dentare internationale)
bull este o componentă fundamentală a sănătății și fizică și
mentală a bunăstării Ea există un proces continuu influențat
de valorile și atitudinile indivizilor și comunităților
bull reflectă atributele fiziologice sociale și psihologice care
sunt esențiale pentru calitatea vieții
bull este influențată de experiențele individului icircn schimbare
percepții așteptările și capacitatea de a se adapta la
circumstanțehttpwwwfdiworldentalorgoral-healthvision-2020fdis-definition-of-oral-healthaspx
Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta
bull Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea
ta de bine şi de sănătate
bull Evită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase
de igienă orală şi vizitează regulat medicul dentist
pentru a-ţi proteja cavitatea orală şi organismul
ALCATUIREA DINTELUI
Fii in formaMananca sanatos
DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se
asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor
Evita alcoolul si bauturile acidulate
CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa
fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor
Spala-te pe dinti de doua ori
IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază
cu afecţiuni gingivale şi carii dentare
Nu fuma
FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian
afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor
NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme
faciale
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr
Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc
important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi
băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante
Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente
sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate
DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR
Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =
aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru
beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare
Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de
patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă
de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn
alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de
zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese
Consumul de tutun
Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor
ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare
pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului
MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI
Cu fum Fără fum
ţigarete prizat uscat și umed
bidis tutun de mestecat
kreteks snus-tabac umed
pipă dizolvabil
trabucuri
narghilea
Consumul de alcool
Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale
şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de
zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte
riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Igienă orală deficitară
Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de
placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la
reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii
Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau
tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă
asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi
tratate cacirct mai curacircnd
Niciodată nu e prea tacircrziu
Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală
Spune rdquoAaardquo
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă
Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd
alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă
bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi
o pastă de dinţi cu fluor
bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi
icircn exces
bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr
bull Renunţaţi la fumat
bull Reduceţi consumul de alcool
bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de
contact
Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu
aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi
Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi
periaj
Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală
Aveţi mai multă
grijă icircn timpul
sarcinei
Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată
dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn
timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care
pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule
mai predispose la gingivită Netratată gingivita
poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu
un risc crescut de naştere prematură sau cu copil
cu greutate mică la naştere
Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe
toată perioada sarcinei
bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora
actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume
bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu
stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr
alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară
bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de
atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la
racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi
educaţiaşi veniturile
bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa
dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar
netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane
Afecţiunile orale
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
SPUNEAaa
Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea ta de bine şi desănătateEvită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase de igienă orală şivizitează regulat medicul dentist pentru a-ţi proteja cavitateaorală şi organismulwwwworldoralhealthdayorg
Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare
a Stării de Sănătate
Institutul Naţional de Sănătate Publică
Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi
Ministerul Sănătăţii
Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare
a Stării de Sănătate
Institutul Naţional de Sănătate Publică
Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi
Ministerul Sănătăţii
Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare
a Stării de Sănătate
Institutul Naţional de Sănătate Publică
Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi
Ministerul Sănătăţii
TEMA CAMPANIEI - 2018Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
bull importanţa efectuării controalelor stomatologice periodice alături de atenţia deosebită ce trebuie acordată icircncă de la vacircrste mici igienei orale corecte şi alimentaţiei sănătoase
bull programe educaţionale pe tema igienei orale şi cu un puternic apel la acţiune către consumatori adresat copiilor părinţilor şi educatorilor
SCOPUL SI OBIECTIVELE CAMPANIEI
bull Sensibilizarea populaţiei cu privire la sănătatea orală şi a factorilor de risc
bull Icircmbunătăţirea utilizării măsurilor eficiente de prevenţieatacirct la nivel individual cacirct şi la nivelul comunităţii
Formarea unor deprinderi sănătoase şi icircncurajarea tratamentului
precoce al potenţialelor probleme dentare pentru a evita icircngrijirile
tardive mai dificile şi mai costisitoare
bull Icircncurajarea tuturor membrilor asociaţiilor guvernelororganizaţiilor neguvernamentale mass-mediei şi altor entităţisă folosească ocazia oferită de Ziua Mondială a Sănătăţii Oralede a organiza activităţi la nivel comunitar naţional regional şiglobal pentru icircmbunătăţirea sănătăţii orale
Sănătatea orală include capacitatea de a vorbi zacircmbi
mirosi gusta atinge mesteca icircnghiţi şi de exprima o serie de
emoţii prin intermediul expresiei faciale cu icircncredere şi fără
durere discomfort sau boli cranio-faciale complexe(Definiţia
Federaţiei dentare internationale)
bull este o componentă fundamentală a sănătății și fizică și
mentală a bunăstării Ea există un proces continuu influențat
de valorile și atitudinile indivizilor și comunităților
bull reflectă atributele fiziologice sociale și psihologice care
sunt esențiale pentru calitatea vieții
bull este influențată de experiențele individului icircn schimbare
percepții așteptările și capacitatea de a se adapta la
circumstanțehttpwwwfdiworldentalorgoral-healthvision-2020fdis-definition-of-oral-healthaspx
Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta
bull Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea
ta de bine şi de sănătate
bull Evită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase
de igienă orală şi vizitează regulat medicul dentist
pentru a-ţi proteja cavitatea orală şi organismul
ALCATUIREA DINTELUI
Fii in formaMananca sanatos
DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se
asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor
Evita alcoolul si bauturile acidulate
CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa
fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor
Spala-te pe dinti de doua ori
IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază
cu afecţiuni gingivale şi carii dentare
Nu fuma
FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian
afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor
NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme
faciale
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr
Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc
important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi
băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante
Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente
sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate
DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR
Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =
aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru
beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare
Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de
patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă
de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn
alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de
zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese
Consumul de tutun
Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor
ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare
pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului
MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI
Cu fum Fără fum
ţigarete prizat uscat și umed
bidis tutun de mestecat
kreteks snus-tabac umed
pipă dizolvabil
trabucuri
narghilea
Consumul de alcool
Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale
şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de
zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte
riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Igienă orală deficitară
Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de
placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la
reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii
Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau
tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă
asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi
tratate cacirct mai curacircnd
Niciodată nu e prea tacircrziu
Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală
Spune rdquoAaardquo
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă
Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd
alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă
bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi
o pastă de dinţi cu fluor
bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi
icircn exces
bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr
bull Renunţaţi la fumat
bull Reduceţi consumul de alcool
bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de
contact
Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu
aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi
Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi
periaj
Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală
Aveţi mai multă
grijă icircn timpul
sarcinei
Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată
dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn
timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care
pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule
mai predispose la gingivită Netratată gingivita
poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu
un risc crescut de naştere prematură sau cu copil
cu greutate mică la naştere
Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe
toată perioada sarcinei
bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora
actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume
bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu
stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr
alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară
bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de
atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la
racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi
educaţiaşi veniturile
bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa
dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar
netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane
Afecţiunile orale
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
bull importanţa efectuării controalelor stomatologice periodice alături de atenţia deosebită ce trebuie acordată icircncă de la vacircrste mici igienei orale corecte şi alimentaţiei sănătoase
bull programe educaţionale pe tema igienei orale şi cu un puternic apel la acţiune către consumatori adresat copiilor părinţilor şi educatorilor
SCOPUL SI OBIECTIVELE CAMPANIEI
bull Sensibilizarea populaţiei cu privire la sănătatea orală şi a factorilor de risc
bull Icircmbunătăţirea utilizării măsurilor eficiente de prevenţieatacirct la nivel individual cacirct şi la nivelul comunităţii
Formarea unor deprinderi sănătoase şi icircncurajarea tratamentului
precoce al potenţialelor probleme dentare pentru a evita icircngrijirile
tardive mai dificile şi mai costisitoare
bull Icircncurajarea tuturor membrilor asociaţiilor guvernelororganizaţiilor neguvernamentale mass-mediei şi altor entităţisă folosească ocazia oferită de Ziua Mondială a Sănătăţii Oralede a organiza activităţi la nivel comunitar naţional regional şiglobal pentru icircmbunătăţirea sănătăţii orale
Sănătatea orală include capacitatea de a vorbi zacircmbi
mirosi gusta atinge mesteca icircnghiţi şi de exprima o serie de
emoţii prin intermediul expresiei faciale cu icircncredere şi fără
durere discomfort sau boli cranio-faciale complexe(Definiţia
Federaţiei dentare internationale)
bull este o componentă fundamentală a sănătății și fizică și
mentală a bunăstării Ea există un proces continuu influențat
de valorile și atitudinile indivizilor și comunităților
bull reflectă atributele fiziologice sociale și psihologice care
sunt esențiale pentru calitatea vieții
bull este influențată de experiențele individului icircn schimbare
percepții așteptările și capacitatea de a se adapta la
circumstanțehttpwwwfdiworldentalorgoral-healthvision-2020fdis-definition-of-oral-healthaspx
Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta
bull Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea
ta de bine şi de sănătate
bull Evită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase
de igienă orală şi vizitează regulat medicul dentist
pentru a-ţi proteja cavitatea orală şi organismul
ALCATUIREA DINTELUI
Fii in formaMananca sanatos
DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se
asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor
Evita alcoolul si bauturile acidulate
CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa
fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor
Spala-te pe dinti de doua ori
IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază
cu afecţiuni gingivale şi carii dentare
Nu fuma
FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian
afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor
NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme
faciale
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr
Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc
important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi
băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante
Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente
sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate
DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR
Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =
aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru
beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare
Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de
patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă
de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn
alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de
zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese
Consumul de tutun
Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor
ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare
pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului
MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI
Cu fum Fără fum
ţigarete prizat uscat și umed
bidis tutun de mestecat
kreteks snus-tabac umed
pipă dizolvabil
trabucuri
narghilea
Consumul de alcool
Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale
şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de
zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte
riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Igienă orală deficitară
Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de
placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la
reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii
Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau
tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă
asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi
tratate cacirct mai curacircnd
Niciodată nu e prea tacircrziu
Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală
Spune rdquoAaardquo
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă
Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd
alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă
bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi
o pastă de dinţi cu fluor
bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi
icircn exces
bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr
bull Renunţaţi la fumat
bull Reduceţi consumul de alcool
bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de
contact
Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu
aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi
Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi
periaj
Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală
Aveţi mai multă
grijă icircn timpul
sarcinei
Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată
dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn
timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care
pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule
mai predispose la gingivită Netratată gingivita
poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu
un risc crescut de naştere prematură sau cu copil
cu greutate mică la naştere
Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe
toată perioada sarcinei
bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora
actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume
bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu
stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr
alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară
bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de
atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la
racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi
educaţiaşi veniturile
bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa
dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar
netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane
Afecţiunile orale
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
bull Sensibilizarea populaţiei cu privire la sănătatea orală şi a factorilor de risc
bull Icircmbunătăţirea utilizării măsurilor eficiente de prevenţieatacirct la nivel individual cacirct şi la nivelul comunităţii
Formarea unor deprinderi sănătoase şi icircncurajarea tratamentului
precoce al potenţialelor probleme dentare pentru a evita icircngrijirile
tardive mai dificile şi mai costisitoare
bull Icircncurajarea tuturor membrilor asociaţiilor guvernelororganizaţiilor neguvernamentale mass-mediei şi altor entităţisă folosească ocazia oferită de Ziua Mondială a Sănătăţii Oralede a organiza activităţi la nivel comunitar naţional regional şiglobal pentru icircmbunătăţirea sănătăţii orale
Sănătatea orală include capacitatea de a vorbi zacircmbi
mirosi gusta atinge mesteca icircnghiţi şi de exprima o serie de
emoţii prin intermediul expresiei faciale cu icircncredere şi fără
durere discomfort sau boli cranio-faciale complexe(Definiţia
Federaţiei dentare internationale)
bull este o componentă fundamentală a sănătății și fizică și
mentală a bunăstării Ea există un proces continuu influențat
de valorile și atitudinile indivizilor și comunităților
bull reflectă atributele fiziologice sociale și psihologice care
sunt esențiale pentru calitatea vieții
bull este influențată de experiențele individului icircn schimbare
percepții așteptările și capacitatea de a se adapta la
circumstanțehttpwwwfdiworldentalorgoral-healthvision-2020fdis-definition-of-oral-healthaspx
Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta
bull Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea
ta de bine şi de sănătate
bull Evită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase
de igienă orală şi vizitează regulat medicul dentist
pentru a-ţi proteja cavitatea orală şi organismul
ALCATUIREA DINTELUI
Fii in formaMananca sanatos
DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se
asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor
Evita alcoolul si bauturile acidulate
CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa
fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor
Spala-te pe dinti de doua ori
IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază
cu afecţiuni gingivale şi carii dentare
Nu fuma
FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian
afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor
NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme
faciale
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr
Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc
important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi
băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante
Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente
sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate
DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR
Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =
aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru
beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare
Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de
patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă
de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn
alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de
zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese
Consumul de tutun
Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor
ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare
pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului
MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI
Cu fum Fără fum
ţigarete prizat uscat și umed
bidis tutun de mestecat
kreteks snus-tabac umed
pipă dizolvabil
trabucuri
narghilea
Consumul de alcool
Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale
şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de
zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte
riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Igienă orală deficitară
Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de
placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la
reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii
Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau
tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă
asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi
tratate cacirct mai curacircnd
Niciodată nu e prea tacircrziu
Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală
Spune rdquoAaardquo
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă
Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd
alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă
bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi
o pastă de dinţi cu fluor
bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi
icircn exces
bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr
bull Renunţaţi la fumat
bull Reduceţi consumul de alcool
bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de
contact
Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu
aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi
Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi
periaj
Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală
Aveţi mai multă
grijă icircn timpul
sarcinei
Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată
dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn
timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care
pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule
mai predispose la gingivită Netratată gingivita
poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu
un risc crescut de naştere prematură sau cu copil
cu greutate mică la naştere
Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe
toată perioada sarcinei
bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora
actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume
bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu
stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr
alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară
bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de
atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la
racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi
educaţiaşi veniturile
bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa
dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar
netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane
Afecţiunile orale
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
Sănătatea orală include capacitatea de a vorbi zacircmbi
mirosi gusta atinge mesteca icircnghiţi şi de exprima o serie de
emoţii prin intermediul expresiei faciale cu icircncredere şi fără
durere discomfort sau boli cranio-faciale complexe(Definiţia
Federaţiei dentare internationale)
bull este o componentă fundamentală a sănătății și fizică și
mentală a bunăstării Ea există un proces continuu influențat
de valorile și atitudinile indivizilor și comunităților
bull reflectă atributele fiziologice sociale și psihologice care
sunt esențiale pentru calitatea vieții
bull este influențată de experiențele individului icircn schimbare
percepții așteptările și capacitatea de a se adapta la
circumstanțehttpwwwfdiworldentalorgoral-healthvision-2020fdis-definition-of-oral-healthaspx
Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta
bull Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea
ta de bine şi de sănătate
bull Evită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase
de igienă orală şi vizitează regulat medicul dentist
pentru a-ţi proteja cavitatea orală şi organismul
ALCATUIREA DINTELUI
Fii in formaMananca sanatos
DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se
asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor
Evita alcoolul si bauturile acidulate
CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa
fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor
Spala-te pe dinti de doua ori
IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază
cu afecţiuni gingivale şi carii dentare
Nu fuma
FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian
afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor
NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme
faciale
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr
Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc
important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi
băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante
Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente
sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate
DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR
Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =
aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru
beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare
Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de
patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă
de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn
alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de
zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese
Consumul de tutun
Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor
ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare
pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului
MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI
Cu fum Fără fum
ţigarete prizat uscat și umed
bidis tutun de mestecat
kreteks snus-tabac umed
pipă dizolvabil
trabucuri
narghilea
Consumul de alcool
Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale
şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de
zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte
riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Igienă orală deficitară
Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de
placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la
reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii
Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau
tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă
asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi
tratate cacirct mai curacircnd
Niciodată nu e prea tacircrziu
Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală
Spune rdquoAaardquo
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă
Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd
alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă
bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi
o pastă de dinţi cu fluor
bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi
icircn exces
bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr
bull Renunţaţi la fumat
bull Reduceţi consumul de alcool
bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de
contact
Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu
aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi
Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi
periaj
Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală
Aveţi mai multă
grijă icircn timpul
sarcinei
Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată
dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn
timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care
pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule
mai predispose la gingivită Netratată gingivita
poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu
un risc crescut de naştere prematură sau cu copil
cu greutate mică la naştere
Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe
toată perioada sarcinei
bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora
actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume
bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu
stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr
alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară
bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de
atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la
racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi
educaţiaşi veniturile
bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa
dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar
netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane
Afecţiunile orale
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta
bull Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea
ta de bine şi de sănătate
bull Evită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase
de igienă orală şi vizitează regulat medicul dentist
pentru a-ţi proteja cavitatea orală şi organismul
ALCATUIREA DINTELUI
Fii in formaMananca sanatos
DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se
asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor
Evita alcoolul si bauturile acidulate
CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa
fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor
Spala-te pe dinti de doua ori
IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază
cu afecţiuni gingivale şi carii dentare
Nu fuma
FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian
afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor
NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme
faciale
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr
Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc
important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi
băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante
Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente
sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate
DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR
Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =
aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru
beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare
Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de
patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă
de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn
alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de
zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese
Consumul de tutun
Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor
ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare
pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului
MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI
Cu fum Fără fum
ţigarete prizat uscat și umed
bidis tutun de mestecat
kreteks snus-tabac umed
pipă dizolvabil
trabucuri
narghilea
Consumul de alcool
Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale
şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de
zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte
riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Igienă orală deficitară
Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de
placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la
reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii
Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau
tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă
asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi
tratate cacirct mai curacircnd
Niciodată nu e prea tacircrziu
Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală
Spune rdquoAaardquo
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă
Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd
alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă
bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi
o pastă de dinţi cu fluor
bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi
icircn exces
bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr
bull Renunţaţi la fumat
bull Reduceţi consumul de alcool
bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de
contact
Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu
aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi
Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi
periaj
Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală
Aveţi mai multă
grijă icircn timpul
sarcinei
Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată
dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn
timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care
pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule
mai predispose la gingivită Netratată gingivita
poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu
un risc crescut de naştere prematură sau cu copil
cu greutate mică la naştere
Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe
toată perioada sarcinei
bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora
actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume
bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu
stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr
alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară
bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de
atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la
racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi
educaţiaşi veniturile
bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa
dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar
netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane
Afecţiunile orale
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
ALCATUIREA DINTELUI
Fii in formaMananca sanatos
DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se
asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor
Evita alcoolul si bauturile acidulate
CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa
fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor
Spala-te pe dinti de doua ori
IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază
cu afecţiuni gingivale şi carii dentare
Nu fuma
FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian
afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor
NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme
faciale
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr
Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc
important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi
băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante
Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente
sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate
DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR
Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =
aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru
beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare
Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de
patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă
de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn
alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de
zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese
Consumul de tutun
Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor
ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare
pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului
MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI
Cu fum Fără fum
ţigarete prizat uscat și umed
bidis tutun de mestecat
kreteks snus-tabac umed
pipă dizolvabil
trabucuri
narghilea
Consumul de alcool
Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale
şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de
zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte
riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Igienă orală deficitară
Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de
placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la
reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii
Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau
tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă
asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi
tratate cacirct mai curacircnd
Niciodată nu e prea tacircrziu
Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală
Spune rdquoAaardquo
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă
Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd
alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă
bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi
o pastă de dinţi cu fluor
bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi
icircn exces
bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr
bull Renunţaţi la fumat
bull Reduceţi consumul de alcool
bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de
contact
Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu
aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi
Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi
periaj
Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală
Aveţi mai multă
grijă icircn timpul
sarcinei
Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată
dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn
timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care
pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule
mai predispose la gingivită Netratată gingivita
poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu
un risc crescut de naştere prematură sau cu copil
cu greutate mică la naştere
Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe
toată perioada sarcinei
bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora
actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume
bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu
stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr
alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară
bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de
atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la
racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi
educaţiaşi veniturile
bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa
dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar
netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane
Afecţiunile orale
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
Fii in formaMananca sanatos
DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se
asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor
Evita alcoolul si bauturile acidulate
CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa
fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor
Spala-te pe dinti de doua ori
IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază
cu afecţiuni gingivale şi carii dentare
Nu fuma
FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian
afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor
NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme
faciale
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr
Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc
important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi
băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante
Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente
sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate
DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR
Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =
aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru
beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare
Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de
patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă
de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn
alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de
zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese
Consumul de tutun
Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor
ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare
pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului
MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI
Cu fum Fără fum
ţigarete prizat uscat și umed
bidis tutun de mestecat
kreteks snus-tabac umed
pipă dizolvabil
trabucuri
narghilea
Consumul de alcool
Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale
şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de
zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte
riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Igienă orală deficitară
Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de
placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la
reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii
Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau
tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă
asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi
tratate cacirct mai curacircnd
Niciodată nu e prea tacircrziu
Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală
Spune rdquoAaardquo
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă
Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd
alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă
bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi
o pastă de dinţi cu fluor
bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi
icircn exces
bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr
bull Renunţaţi la fumat
bull Reduceţi consumul de alcool
bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de
contact
Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu
aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi
Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi
periaj
Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală
Aveţi mai multă
grijă icircn timpul
sarcinei
Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată
dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn
timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care
pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule
mai predispose la gingivită Netratată gingivita
poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu
un risc crescut de naştere prematură sau cu copil
cu greutate mică la naştere
Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe
toată perioada sarcinei
bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora
actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume
bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu
stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr
alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară
bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de
atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la
racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi
educaţiaşi veniturile
bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa
dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar
netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane
Afecţiunile orale
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr
Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc
important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi
băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante
Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente
sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate
DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR
Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =
aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru
beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare
Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de
patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă
de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn
alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de
zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese
Consumul de tutun
Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor
ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare
pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului
MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI
Cu fum Fără fum
ţigarete prizat uscat și umed
bidis tutun de mestecat
kreteks snus-tabac umed
pipă dizolvabil
trabucuri
narghilea
Consumul de alcool
Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale
şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de
zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte
riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Igienă orală deficitară
Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de
placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la
reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii
Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau
tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă
asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi
tratate cacirct mai curacircnd
Niciodată nu e prea tacircrziu
Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală
Spune rdquoAaardquo
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă
Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd
alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă
bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi
o pastă de dinţi cu fluor
bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi
icircn exces
bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr
bull Renunţaţi la fumat
bull Reduceţi consumul de alcool
bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de
contact
Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu
aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi
Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi
periaj
Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală
Aveţi mai multă
grijă icircn timpul
sarcinei
Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată
dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn
timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care
pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule
mai predispose la gingivită Netratată gingivita
poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu
un risc crescut de naştere prematură sau cu copil
cu greutate mică la naştere
Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe
toată perioada sarcinei
bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora
actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume
bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu
stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr
alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară
bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de
atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la
racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi
educaţiaşi veniturile
bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa
dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar
netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane
Afecţiunile orale
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de
patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă
de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn
alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de
zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese
Consumul de tutun
Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor
ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare
pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului
MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI
Cu fum Fără fum
ţigarete prizat uscat și umed
bidis tutun de mestecat
kreteks snus-tabac umed
pipă dizolvabil
trabucuri
narghilea
Consumul de alcool
Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale
şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de
zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte
riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Igienă orală deficitară
Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de
placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la
reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii
Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau
tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă
asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi
tratate cacirct mai curacircnd
Niciodată nu e prea tacircrziu
Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală
Spune rdquoAaardquo
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă
Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd
alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă
bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi
o pastă de dinţi cu fluor
bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi
icircn exces
bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr
bull Renunţaţi la fumat
bull Reduceţi consumul de alcool
bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de
contact
Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu
aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi
Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi
periaj
Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală
Aveţi mai multă
grijă icircn timpul
sarcinei
Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată
dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn
timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care
pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule
mai predispose la gingivită Netratată gingivita
poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu
un risc crescut de naştere prematură sau cu copil
cu greutate mică la naştere
Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe
toată perioada sarcinei
bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora
actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume
bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu
stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr
alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară
bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de
atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la
racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi
educaţiaşi veniturile
bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa
dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar
netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane
Afecţiunile orale
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
Consumul de alcool
Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale
şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de
zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte
riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale
Igienă orală deficitară
Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de
placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la
reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii
Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau
tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă
asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi
tratate cacirct mai curacircnd
Niciodată nu e prea tacircrziu
Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală
Spune rdquoAaardquo
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă
Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd
alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă
bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi
o pastă de dinţi cu fluor
bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi
icircn exces
bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr
bull Renunţaţi la fumat
bull Reduceţi consumul de alcool
bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de
contact
Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu
aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi
Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi
periaj
Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală
Aveţi mai multă
grijă icircn timpul
sarcinei
Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată
dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn
timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care
pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule
mai predispose la gingivită Netratată gingivita
poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu
un risc crescut de naştere prematură sau cu copil
cu greutate mică la naştere
Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe
toată perioada sarcinei
bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora
actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume
bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu
stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr
alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară
bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de
atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la
racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi
educaţiaşi veniturile
bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa
dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar
netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane
Afecţiunile orale
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
Spune rdquoAaardquo
Gacircndeşte-te la gura ta
Gacircndeşte-te la sănătatea ta
Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă
Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd
alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă
bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi
o pastă de dinţi cu fluor
bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi
icircn exces
bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr
bull Renunţaţi la fumat
bull Reduceţi consumul de alcool
bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de
contact
Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu
aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi
Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi
periaj
Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală
Aveţi mai multă
grijă icircn timpul
sarcinei
Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată
dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn
timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care
pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule
mai predispose la gingivită Netratată gingivita
poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu
un risc crescut de naştere prematură sau cu copil
cu greutate mică la naştere
Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe
toată perioada sarcinei
bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora
actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume
bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu
stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr
alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară
bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de
atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la
racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi
educaţiaşi veniturile
bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa
dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar
netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane
Afecţiunile orale
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu
aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi
Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi
periaj
Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală
Aveţi mai multă
grijă icircn timpul
sarcinei
Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată
dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn
timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care
pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule
mai predispose la gingivită Netratată gingivita
poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu
un risc crescut de naştere prematură sau cu copil
cu greutate mică la naştere
Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe
toată perioada sarcinei
bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora
actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume
bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu
stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr
alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară
bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de
atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la
racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi
educaţiaşi veniturile
bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa
dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar
netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane
Afecţiunile orale
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora
actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume
bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu
stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr
alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară
bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de
atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la
racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi
educaţiaşi veniturile
bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa
dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar
netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane
Afecţiunile orale
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi
economic considerabil
ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei
orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita
ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra
indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii
ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de
sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter
pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot
ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca
tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral
meningită cronică abces cerebral
afecţiuni ale pielii
complicaţii ale sarcinii
ulcer gastric
dureri articulare
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
CARIA DENTARA
bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor
bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului
bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul
bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor
bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)
Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială
a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita
implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest
sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn
şcoli cum ar fi
Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor
inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot
parcursul vieţii
Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale
Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de
igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui
la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare
Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale
o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra
calității vieţii şi stării generale de sănătate
Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru
dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi
aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de
exemplu servicii de prevenire şi curative
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
STRATEGIILE DE PREVENŢIE
ŞI CONTROL
Vizează icircn principal
reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
a deprinderilor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
MĂSURI DE PREVENIRE
Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie
Nutriţie echilibrată
Consum de fructe şi legume
Renunţarea la fumat
Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma
Reducerea consumului de alcool
Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate
fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată
precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
Igienă orală corectă
Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi
o igienă orală corespunzătoare
Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor
Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru
prima vizită la medicul dentist
Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru
formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă
Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin
implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de
screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor
factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara
inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj
Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va
limbao dat pe zi
Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara
Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale
Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate
deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave
Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti
o problema cu dintii
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a
sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza
capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor
bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind
sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali
prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au
declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală
fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum
ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul
dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni
dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)
bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă
de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De
asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi
traumatisme dentare
bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute
sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de
sănătate
bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea
comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi
băuturi dulci consumul de tutun şi alcool
bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii
de prevenire şi curative
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii
Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu
realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă
următoarele
O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul
este de 30
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu
mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o
proteză detaşabilă
- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă
cauzate de dinţii lor
1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau
dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32
104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor
10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -
primul loc icircn Europa)
1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale
icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
FORMA DE
PROPRIETATE PUBLICĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice școlare 440 438 2
Cabinete stomatologice
studențești
36 36 0
Cabinete stomatologice
independente
32 30 2
FORMA DE
PROPRIETATE PRIVATĂ
Total Urban Rural
Cabinete stomatologice
independente
14847 12770 2077
Societăți stomatologice civile
medicale
192 172 20
Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică privind
asigurarea populaţiei cu personal
medical şi mediu sanitar numărul
medicilor dentişti a fost de 16442
persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul
precedent) Ponderea personalului
sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor
dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2016pdf)
STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA
2008 2009 2010 2011 2012 20132014
Nr consultaţii
şi tratamente
stomatologice
(icircn mii)
75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669
Nr consultaţii
şi tratamente
ce revin pentru
un locuitor
037 026 021 007 003 004 002
Numărul consultaţiilor şi tratamentelor
stomatologice icircn Romacircnia
Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul
2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe
dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar
cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l
ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul
icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo
(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-
Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2
015pdf)
Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin
de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori
pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de
o datăsăptămacircnă)
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa
cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur
item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite
copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna
dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au
fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe
dinţi mai des de o dată pe zi
Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se
spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13
ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că
odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404
dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem
observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică
cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai
ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)
Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani
fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe
dinţi
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
COPII SI ADOLESCENTII
bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil
bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care
bull 202parintii le-au facut o programare
bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi
bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor
bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA
bull 50 consuma fructe o data pe zi
bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi
bull 50 consuma sucuri zilnic
bull 6313 consumă dulciuri zilnic
bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi
bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape
bull 10 fumeaza
ADULTII
bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi
bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă
bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali
bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist
icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă
Vizite la medicul dentist
bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare
bull 31 tratamentul de rutină
bull 40 tratamentul de urgenţă
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara
Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii
faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat
şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua
de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul
Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci
medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un
medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele
afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ
95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din
cadrul patologiei orale
Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in
registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de
medicina dentara
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara
Cancer Cavitate
Bucala
2014 2015 2016 2017
11 12 2 1
Cancer Buza 1 4 5 3
MEDICI
DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII
STOMATOLOGICE
INCIDENŢA CARIEI
DENTARE
2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017
10044 11083 11236 12049 90 85 86 70
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției
afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-
2015
Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi
Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave
Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de
cultură şi civilizaţie
Consultaţii preventive de medicină dentară
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Promovare a Stării
de Sănătate
Institutul Naţional de
Sănătate Publică
Centrul Regional de
Sănătate Publică IaşiMinisterul
Sănătăţii
Spune AAAAA
Gacircndește-te la sănătatea ta
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia
BIBLIOGRAFIE
WHO Health for All Data Base
Anuarul de statistică sanitară 2015
Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică
httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf
Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp
Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf
Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012
ttpwwwegohideu
httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3
httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf
httpwwwccssropublic_html
Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu
International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome
httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml
httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf
httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf
httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children
Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM
study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9
httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study
Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D
Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network
National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500
Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal
of Public Health 25(suppl 2) 20-23
Special Eurobarometer 330Oral health
httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330
httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro
Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral
Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69
doi101186s12903-016-0223-y
Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle
Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21
httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA
DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia