ETNOGRAFIA ZONEI CODRULUI

MARE CLAUDIA-cls.XI-a ACoordonator prof. Kiss Izabela

Etnografia şi folclorul judeţului Satu Mare sunt reprezentative în cele trei zone distincte: Ţara Oaşului, Zona Codrului şi Câmpia Someşului

•Zona etnografica “Codru” este asezata intre Valea Somesului, Chioar – jud. Maramures, partea de nord a judetului Salaj, nord-est a judetului Bihor, pana in zona de campie a judetului Satu Mare.

Spatiul codrenesc:• Primele atestari documentare ale localitatilor din

Zona Codrului incep sa apara in secolul XIII: Ardusat, Crucisor si Tamaia, Hodisa, Iegheriste, Homorod (judetul Satu Mare).

• Altele sunt atestate in veacul urmator: Giurtelecul Hododului, Bapta, Solduba, CutaBasesti, Urmenis, Asuaj, (Maramures), si Soconzel in 1424.

• In secolele XV si XVII sunt atestate alte localitati codrenesti (cca 20), printre care si Stana – 1648

-Comuna Socond- Padurea Giurtelecul Hododului

Comuna Socond biserica din lemn (sec. XVIII) – Stana

• Valea raului Maria

• Sat Crucisor

Ocupatiile de baza ale codrenilor

• Locuitorii zonei “Codru” se ocupau cu cresterea animalelor (vite, bivoli, porci, oi), cultura plantelor, a pomilor fructiferi si a vitei de vie, albinaritul, distilarea palincii, vanatoarea, munca de padure (forestier), cultivarea canepii, tesutul, cioplitul in lemn si piatra ori alte mestesuguri utilitare.

• Unelte agricole, lingura pacureasca

Casele zonei Codru• Casele, surile si soproanele se incadreaza in

domeniul arhitecturii din lemn. Se evidentiaza portile din lemn denumite “vrajnite cu boc”, “tarnat” cu stalpi sculptati, biserici vechi din lemn, adevarate monumente istorice (sec. XVIII)

• Casa, fantana,• cuptor casa codreneasca

Urmenis

Mestesugurile codrenilor:

• Mesterii codreni practicau confectionarea lazilor de zestre si a altor piese de mobilier. Femeile teseau la razboiul de tesut panza de canepa, in, bumbac. In Baita de sub Codru s-a dezvoltat si olaritul, remarcandu-se aici un centru de ceramica nesmaltuita (blide, ulcele). Existau si asa-zisii iconari pe sticla.

Poarta de lemn-Baita de sub Codru -icoana pe sticla

- ulcea

Textilele• Textilele decorative au in cadrul interiorului

taranesc al codrenilor, un loc de o importanta deosebita: “sterguri” (stergare), “lipideie” (cuverturi de pat), fete de masa, perdele. Tesute in gospodarie, erau ornamentate cu motive geometrice stilizate: puncte cu coltisori, patratele (colti), motive florale si vegetale, in cromatica vie.

Cromatica este vie, mai ales la “stergura dupa cui”, expusa pe pereti deasupra blidelor ceramice sau in jurul icoanelor. Aceeasi cromatica se observa in portul popular codrenesc. Predomina culorile: rosu, galben, negru, mai putin roz, mov, alb si verde .

• Zona Codru, îşi are denumirea de la pădurile de fag şi de stejar existente aici până spre sfârşitul secolului trecut.

• Elementele etnografice specifice se fac cunoscute prin Festivalul anual al folclorului codrenesc, care are loc la sfârşitul lunii august, într‑un pitoresc decor natural din pădurea Oţeloaia.

Obiceiurile zonei Codrului

• Nunta codreneasca: canta de obicei un taraf compus din ceterasi, cei mai vestiti fiind din Stana (Taraful lui Izidor)

• Inainte cu o saptamana de nunta, “vilfeii” umblau prin case sa anunte evenimentul.

• Exista petrecerea -“Siratrau” care incepea de joia la casa mirelui.

• Fetele fecioare pieptanau mireasa impodobind-o cu “cioaturi”in par.

• Cununa miresei:

Cerutul miresei -de regula cel care cerea mireasa era si

starostele la adunatul darurilor mirilor.

Dupa oratia cerutului miresei, incep prestatia femeilor, “socacitele” , care dau un farmec anume prin “iuituri”” (strigaturi seimicantate):

Iesit-o femeileSi ne vada mireleIesit-o si-l bdiciuleascaNumai si nu mi-l huleasca

- alai de nunta

Alte obiceiuri:• Mersul la “corindat” – in dupa amiaza zilei de 24

decembrie, colindau mai intai copii apoii feciorii si fetele, adultii, de noaptea pana in zori.

• In dimineata zilei de Anul Nou – se merge “a Cucuta”, la “sorcovit” cu o crenguta “instrutata” cu flori de hartie colorata, sau nuiele de “matisoare” pastrata la grinda surii.

• “Sanzienele”. - De sanziene se arunca pe acoperisul casei coronite facute

pentru fiecare membru al familiei. Coronita cel mai sus aruncata va fi a aceluia care va trai cel mai mult.

• La sfarsitul verii, dupa seceris, se face “Cununa de grau gatata”, cu semnul crucii in interiorul ei.

Hora sateasca- este o manifestare in comun, care, pe langa biserica, a dat nastere unei legaturi puternice in cadrul comunitatii locale. Se facea dans de sarbatori si in fiecare duminica.