ŞCOALA POSTLICEALĂ
TOXIINFECȚIILE ALIMENTARE
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
STUDENT:
RĂDOI MARIETA
2012
1
CUPRINS
Cap. Pag.
I INTRODUCERE 3
1 Motto 4
2 Motivația lucrării 4
II PARTEA GENERALĂ
1 Definiție. Noțiuni generale 6
2 Aparatul digestiv 12
3 Agenți etiologici 18
4 Clasificare 20
5 Simptomatologie 22
6 Investigații 26
7 Tratament 27
8 Imaginea pacientului cu toxiinfecție alimentară (ancheta alimentară) 31
III PARTEA SPECIALĂ
1 Studiu de caz (prezentarea a minim 3 cazuri cu evaluarea studiului,
respectiv a celor 3 cazuri comparativ)
32
IV Concluzii 74
V Bibliografie 75
2
Cap. I.1
Introducere
Hypocrate spunea acum mai bine de 2.000 de ani că “alimentul să vă fie medicament, iar
medicamentul să vă fie aliment”, dar elaborarea unor produse cu beneficii pentru
sănătate include și protejarea lor de infecțiile cu specii bacterigene ce fac din aliment
“otravă”
3
I.2 Motivația alegerii temei
Este greu de multe ori să ne explicăm nouă înşine de ce facem anumite lucruri şi nu
altele, de ce adoptăm anumite atitudini care uneori sunt greşite.
În general, prin termenul de motivaţie se desemnează starea internă de necesitate a
organismului care orientează şi dirijează comportamentul spre direcţia satisfacerii şi, deci, a
înlăturării ei.
Profesia de asistentă medicală reprezintă pentru mine un angajament de suflet pentru
întreaga viaţă.
În special m-a preocupat pregătirea în domeniul medicinei şi doresc să ajut atât la
educaţia părinţilor privind creşterea şi evoluţia copiilor în vederea evitării îmbolnăvirilor, cât
şi la tratarea corectă a copiilor.
M-a preocupat şi pregătirea practică, pentru a fi pregătită în orice moment să acord
ajutorul de care poate depinde viaţa pacientului.
„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase şi
sǎ recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele sale clipe, prin îndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ ar fi avut voinţǎ, putere şi cunoştinţele necesare sǎ
îndeplineascǎ aceste funcţii, astfel încât acesta sǎ-şi recapete independenţa cât mai repede
posibil.
Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice ale medicului.
Ea este conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi pentru cel ce a gândit la suicid,
membru pentru cel cǎruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de curând, mijloc de
locomoţie pentru copilul mic, încrederea pentru tânǎra mamǎ, vocea celor slabi pentru a se
putea exprima.”
Am ales această lucrare ,,Toxiinfecțiile alimetare” deoarece mi se pare o temă
interesantă, care te poate provoca căutând cât mai multe informații despre această boală care
devine din ce în ce mai răspândită, și poate fi chiar un reper important, util şi eficient în
procesul de formare iniţială şi continuă a asistenţilor medicali.
Întradevăr, pentru sugarul din primele 5-6 luni de viață, singurul aliment ce poate
acoperi nevoile nutriționale, imunologice, psihoafective ale acestuia este laptele de mamă. De
aceea, promovarea alimentațiai naturale, pe de o parte, iar pe de altă parte evitarea, prin
4
măsuri de profilaxie carențiale, constituie primele 2 obiective primordiale ale puericulturii
practice și patologiei pediatrice la vârsta de sugar.
Ca orice manifer, „puiul de om” depinde de laptele mamei lui, care, așa cum
subliniam mai înainte, îi este alimentul ideal. Acest adevăr ușor de verificat de un timp egal
cu viața omului pe Pământ, a cunoscut și a trecut prin numeroase și mereu alte probleme.
Această lucrare este compusă din patru capitole:
Capitolul I – Introducere
Capitolul II – Prezentarea teoretică a toxiinfecțiilor alimentare
Capitolul III – Partea specială (studio de caz)
Capitolul IV – Concluzii
Capitolul V - Bibliografie
Cap II
5
II.1 Definiții. Noțiuni generale
Intoxicația reprezintă starea patologică determinată de acțiunea unei substanțe toxice
ce a pătruns în organism și de reacția organismului la prezența toxicului. Prin substanța
"toxică" se înțelege orice substanță care pătrunsă în organism pe diverse căi, provoacă
tulburări funcționale și/sau alterări structurale, având ca rezultat o stare patologică.
Intoxicațiile pot fi voluntare - în cazul tentativelor de suicid, sau involuntare - accidentale.
Toxicitatea unei substanțe - proprietatea unei substanțe chimice de a produce
modificări patologice în organism și de a declanșa reacții patologice din partea organismului -
depinde de mai mulți factori:
- proprietățile fizice și chimice ale substanței
- concentrația substanței
- viteza de răspândire în organism
- calea de pătrundere în organism a toxicului
- timpul de acțiune al toxicului
- vârsta intoxicatului (vârstnicii sunt mai sensibili)
- greutatea
- starea de sănătate: afecțiunile hepatice, renale și alte condiții patologice cresc toxicitatea unei
substanțe
- toleranța individuală.
Toxicele pot pătrunde în organism pe diverse căi:
- digestivă: toxicele sunt înghițite
- respiratorie: gazele și substanțele volatile
- cutanată și prin mucoase (conjunctivală, nazală): solvenți, pesticide, substanțe caustice,
diverse unguente, droguri
- parenteral: prin injectare intramusculară, intravenoasă, subcutanată
După pătrunderea în organism, substanța toxică este absorbită în sânge și răspândită în
organim, la diverse organe unde este metabolizată: ficat, plămâni, rinichi, piele etc.
Eliminarea toxicelor se face pe cale renală pentru majoritatea toxicelor dar și pe cale
digestivă, plămâni sau prin transpirație.
Toxiinfecţiile alimentare sunt tulburări explozive cu patogeneză şi morfologie
6
cantonate pe tubul digestiv, cu o perioadă de incubaţie de scurtă durată, produsă de agenţii
microbieni sau metaboliţi ai acestora - toxine microbiene.
Nu orice tulburare digestivă poate fi o toxiinfecţie alimentară, alte stări morbide
manifestate ca sindroame digestive ar putea fi:
● stări de incompatibilitate, ca de exemplu, diferite zaharuri consumate de subiecţi umani cu
disfuncţie pancreatică (diabetici) la care determină starea diareică; excesul de proteine la
subiecţi cu disfuncţii renale care se manifestă cu diaree toxică (diareea de iarnă)
● starea alergică: hipersensibilitatea la unele componente alimentare – alergia la albuă de ou,
alergia indusa de consumul de lapte, de căpşuni sau alergia la polen.
● starea idiosincrazică: idiosincrazia este o sensibilizare directă manifestată la primul contact
ca un aliment; imediat dupa ingestia unui aliment apare diareea pasageră (evacuarea acestuia
nedigerată sau semidigerată).
● starea toxică (toxicoza sau intoxicaţia): intoxicaţia cu diferite substanţe (reziduuri, metale
grele, pesticide etc). Diferiţi agenţi fizici şi chimici se pot manifesta şi prin tulburări digestive.
● zoonozele – diferite entităţi morbide care au etiologie bacteriană, nu se transmite numai prin
alimente, au perioadă de incubaţie şi pot include în tabloul clinic şi sindromul digestiv: ex.
leptospiroza. [1,3, 20]
Toxiinfecţiile alimentare se caracterizează prin următoarele aspecte:
afectează una sau mai multe persoane care au consumat acelaşi aliment;
debutează acut, pe fondul unei sănătăţi depline a subiectului;
se manifestă prin cateva sindrome clinice definite: digestiv superioare (greţuri,
vărsături); digestiv inferioare (gastroenterită, enterocolită); neurologice (paralizie,
afectări ale placii neuromotorii etc.);
au o evoluţie supraacută, după care survine vindecarea rapidă (uneori fără perioadă de
convalescenţa) sau moartea;
nu este transmisibilă şi nu generează cazuri secundare de boală.
Practic, a mânca ceva care conține această toxină. Toxina provine de la o serie de
germeni care, în condiții propice, de căldură și umezeală, cresc și intoxică organismul. Iar în
momentul când mâncăm alimente care conțin toxina respectivă încep să apară manifestările
bolii. Cei mai frecvenți germeni care dau toxiinfecție alimentară sunt Staphylococcus Aureus
și Salmonella.
Salmonella este o bacterie care se găsește în carne, preparate din carne, tocături,
mezeluri, preparatele din ouă.
7
Staphylococcus aureus se dezvoltă mai ales în alimentele care conțin proteine și sare
în cantitate mare: brânzeturi sau lactate de orice fel.
Cazul cel mai frecvent de infecție stafilococică este cel al persoanelor care mănâncă
brânzeturi cumpărate din piață de la vânzătorii ambulanți, care le depozitează în condiții
improprii.
Atenția pentru alimentație presupune evitarea consumului de produse și băuturi
alterate, vechi sau de calitate îndoilenică, care sunt contaminate cu bacterii și paraziți ce atacă
organismul.
Toxiinfecțiile alimentare sunt datorate și recipientelor nespălate în care se pregătește
mâncarea. De aceea, prioritare pentru noi trebuie să fie regulile stricte de spălare și curățare a
fructelor, legumelor și, nu în ultimul rând, a veselei.
Majoritatea alimentelor care provoacă toxiinfecții alimentare includ produse animale
nesupuse corespunzător procesului termic, brânză, ouă și pește.
Un alt factor răspunzător de această problemă de sănătate este contactul produsului
alimentar cu mediul înconjurător neigienizat sau contaminat. Fructele pot prezenta risc pentru
o toxiinfecție alimentară, atunci când culturile au fost irigate cu apă contaminată sau când
pentru creșterea lor s-au folosit îngrășăminte chimice ce nu pot fi tolerate de organism.
Cele mai frecvente metode prin care se realizează contaminarea alimentelor,
sunt:
- contaminarea alimentelor pe parcursul procesului de preparare (cel mai frecvent
întâlnite sunt Campylobacter, Salmonella și E. coli)
- în timpul creșterii legumelor și fructelor (mai ales dacă sunt folosite îngrășăminte
naturale sau dacă este folosită o sursă de apă contaminată pentru irigație)
- contaminarea alimentelor de la o sursă infestată (omul bolnav sau purtător cronic al
unui microorganism patogen sau prin adăugarea în compoziție a unor ingrediente
contaminate)
- prin mediul înconjurător (Clostridium perfringens, Clostridium botulinum sau
Cryptosporidium parvum)
Dintre infecțiile care pot fi dobândite prin contactul sau ingestia unor alimente
infestate mai fac parte Toxoplasmoza și Listerioza, care sunt extrem de periculoase mai ales
în rândul femeilor însărcinate (pentru că pot provoca avort spontan sau pot determina
malformații congenitale grave, uneori incompatibile cu viața). [1,3]
8
Toxiinfecțiile alimentare colective (TIAC)
Toxiinfecţile alimentare colective reprezintă obsesia celor care îşi desfăşoară
activitatea în domeniul agroalimentar şi pot uneori, să afecteze şi multe zeci de personae care
au consumat acelaşi aliment contaminat.
O toxiinfecţie alimentară colectivă este definită prin apariţia celor două cazuri grupate
similare cu o simtomatologie în general, gastro-intestinală, a căror cauză se poate lega de
aceaşi origine alimentară. De fapt accidentele sanitare de tip toxiinfecţios nu sunt rare.
Frecvenţa lor e cu multa subestimată din cauza lipsei consultaţiei medicale, atunci cand apare
în mediul familiar, chiar şi în unitaţile de alimentaţie publică şi nu interesează decât indivizii
izolaţi care nu au ocazia de a se revedea dupa luarea mesei responsabile de tulburari.
Pentru bolnavi, TIAC se traduc cele mai adesea printr-o dispoziţie exagerată ale cărei
simptome pot regresa şi dispărea spontan în 12-24 ore. În unele cazuri ele pot antrena pe
parcusul mai multor zile dureri abdominale violente, colici, diaree, vomismente, însoţite
uneori de accese de febră, chiar manifestări nervoase care pot evalua pană la pierderea
cunoștinţei. Dacă acest tablou clinic persistă, se justifică atunci o îngrijire medicală. În urma
unui episod de TIAC, vindecarea intervine cele mai adeseori în câteva zile, chiar în câteva
sămptămâni, cu sau fără tratamenta antibiotic în funcţie de gravitatea afecţiunii şi de agentul
responsabil.
Pentru a explica aceste tulburări, anticii incriminau otrăvurile. Se știe astăzi că
„vinovaţii” sunt microorganismele, mai ales bacteriile (deşi totuşi dacă am neglija rolul
important al virusurilor, cu mai mult subestimată, exemplu virusul NORWALK şi fructele de
mare). Ghinionul nu neglijează se afla cele mai frecvente la originea unui TIAC.
Pentru ca TIAC să fie declarată, este nevoie de o sincronizare a “evenimentelor” sau a
greșelilor. Trei circumstanţe nefavorabile permit variaţia accidentului:
alimentul trebuie să fie contaminat cu un microorganism periculos pentru sănătatea
umană (de ex. Salmonella) sau cu o substanţă chimică produsă de microorganisme
(toxină). Nu toate microorganismele sunt susceptibile de a provoca o TIAC, dar în
schimb microorganismele periculoase sunt ubicuitoare şi majoritatea alimentelor le
conțin, din fericire, cele mai adesea în cantitate foarte redusă, chiar neglijabilă
insuficientă pentu a provoca apariţia simtomelor;
este nevoie într-adevăr de o cantitate minimă de microorganisme pentru a declanşa
boala. În funcţie de bacteria considerate, de tulpină, poate fii necesară atingerea unor
concentraţii de ordinul a 10000 – 100000 de germeni per gram de aliment ingerat.
Această cantitate de microorganisme poate părea enormă, dar ea poate fii atinsă
9
repede dacă microorganimele se pot multiplica în alimente. La temperatura camerei,
o populaţie bacteriană este capabilă să se multiplice cu doi la fiecare jumătate de oră
(ordin de mărime) ca exemplu, timpul de apariţie a unor noi generaţii bacteriene
responsabile de TIAC poate fi decât de 23 de minute la o temperatură de 35ºC.
apoi alimentele trebuie să fie consumate. Un aliment contaminat, chiar cu milioane
de bacterii patogeni, pare absoult normal, fără nici o modificare de culoare, de miros
sau de gust şi va fi, în cosecinţă, consumat cu încredere. Microorganismele
responsabile de TIAC nu degreadează alimentele care-şi păstrează aspectul şi
aceleaşi calităţi gastronomice. Din nefericire, aspectul alimentelor nu poate servi în
nici un caz drept criteriu de salubritate, contaminarea cu microorganisme
responsabile de TIAC nedeterminând alterări.
Respectarea lanţului caloric și frigorific pentru alimente reprezintă cele mai mari șanse
de a evita o TIAC. Dintre cele trei circumstanţe nefavorabile care conduc la aparitaţia unui
TIAC, a două pot fi controlate de către personalul calificat care-şi desfăsoară activitatea în
unităţile de alimentaţie publică. Pentru aceasta este nevoie doar să aibă în vedere păstrarea
alimentelor la temperaturi care să nu permită multiplicarea microorganismelor periculoase,
adică să se evite depozitarea prelungită la 10º-60ºC. Viteza de multiplicare este cu atât mai
rapidă cu cât se situază la mijlocul acestui interval, aproape de ceea ce se numește
temperatura camerei. Mâncarea caldă menţinută „lângă o sursă de caldura” constitue exemplu
tipic a aceea ce trebuie să evite neapărat. În acelaș fel, gustările reci sau produsele de patiserie
care rămân expuse prea mult într-o vitrină frigorifică care funcţionează defectuos, reprezintă
un pericol real pentru consumator. [1,3,4]
Aceste consideraţii justifică din plin rigoarea care este bine a fi respectată în privinţa
„lanţului caloric” şi a „lanţului frigorific” două elemente fudamentale ale controlului
siguranţei sanitare a alimentelor în unitaţile în care se respectă regulile de igienă.
Toxiinfecţiile benigne nu sunt luate în calculi întrucât ele nu sunt responsabile decât de
mici indispuneri pasagere care nu duc la consultaţii medicale. Ceea ce trece cu usurinţă
neobservat în mediul familial capătă o altă dimensiune în unităţile de alimentație colectivă,
mai ales școlar, unde orice episod de tulburări digestive este imediat reproșat unităților de
alimentaţie publică.
Cosecințele sunt rareori grave, dar frecvenţa neplacută. Dacă mortalitatea cauzată de
TIAC este mică, pierderile economice pe care le provoacă sunt totuși considerabile, mai ales
dacă se ţine seama de oprirea lucrului şi luarea unor măsuri care periclitează imaginea acestor
unități. În plus, asupra copiilor sau persoanelor sensibile, intoxiicaţile alimentare se pot dovedi
10
grave. Asta nu înseamnă că se dorește o îngrijorare exagerată, cei mai degrabă vigilentă. Dacă
accidentele sunt din fericire rare trebuie să ţinem cont că alimentele sunt produse, deci sunt
într-o continuă transformare. Este bine să le tratăm ca atare, cu un minim de precauţie şi de
„respect” mai ales în privinţa candidaţilor de depozitare.
Considerând că orice aliment este potenţial contaminat cu o cantitate redusă de
microorganizme considerate periculoase, este evident că singura posibilita de a evita
accidental este concentrarea eforturilor asupra menținerii alimentelor în afara zonei riscante la
temperaturi, situate între 10º-60ºC. Acest lucru ţine de responsabilitatea fie căruia, lan țurile
calorice şi frigirifice nefiind întrerupte în nici un caz .
Toxiinfecţiile alimentare colective de origine bacteriană sau virală sunt accidente de
temut din cauza caracterului adesea spetaculos şi a consecinţelor medicale uneori dramatice.
Cauzate de o succesiune de neglijenţă sau de greşeli, el ar putea fi evitate, respectând regulile
elementare de igienă şi mai ales lanţul caloric şi cel frigorific.
În practică, toxiinfecţiile alimentare colective sunt accidente majore şi constituie
pericolul cel mai important în cadrul controlului siguranţei sanitare. Apărând, de obicei, în
contextul unităţilor de alimentaţie colectivă, favorizează manifestarea mediatică a acestui tip
de accident. Folosirea materiilor prime salubre (controlate) şi respectarea lanţurilor frigorifice
şi calorice reprezintă cea mai bună profilaxie. [3,5]
11
II.2 Aparatul digestiv
Sistemul digestiv (digestia) are loc într-un tub lung de 9 m, în tubul digestiv care
începe cu cavitatea bucală (pe aici intră hrana) și se termină cu rectul (pe aici se îndepărtează
substanțele neasimilate). Părțile principale sunt: cavitatea bucală, faringele, esofagul, stomacul
și intestinele. Gura, prima porțiune a
tubului se află în cavitatea bucală.
Aici au loc cele mai importante
subprocese ale digestiei, începând cu
descompunerea moleculelor mari în
molecule mai mici, dizolvabile.
Cavitatea bucală este separată
de fosele nazale prin bolta palatină,
alcatuită din palatul dur și valul
palatin. Limba este un organ
musculos, alcătuit dintr-o rădăcină și
un corp liber. Dinții sunt organe dure,
fixate în cavitate numite alveole
dentare. Colul face legatura dintre
coroană și rădăcină. În consumarea
alimentelor un rol important îl au
dinții.
În partea din față opt incisivi
(patru în dantura superioară, patru în
cea inferioară), patru canini (câte
unul în partea superioară și inferioară,
pe ambele laturi), opt premolari și
doisprezece molari. Saliva este secretată de trei perechi de glande salivare. În faringe esofagul
se încrucișează cu căile respiratorii. Esofagul este o conductă musculo-membranoasă ale cărei
capete sunt închise de niște inele musculoase. [6,7]
Stomacul este un sac în formă de J, asemănător cu cimpoiul, ce se împarte în trei părți
funcționale: gura stomacului - cardia, fundul stomacului și porțiunea terminală. Aceste parți
12
produc sucuri gastrice diferite. Producerea sucului gastric este controlată în mare parte de
nervi și în parte de hormoni.
Pancreasul exocrin secretă sucul pancreatic (un lichid limpede și incolor), care este
condus prin două canale în duoden. Situat în spatele stomacului, imediat sub acesta, seamănă
cu o sticlă culcată. Pancreasul începe să producă sucul imediat după ce hrana a fost introdusă
în gură. O altă funcție principală a pancreasului uman este producerea celor doi hormoni
pancreatici, insulina și glucagonul.
Vezica biliară este un sac în formă de pară atașată în partea de jos a ficatului, funcția ei
fiind de a depozita bila care se produce în ficat și de a o elimina la nevoie. Bila este un lichid
galben-verzui, având în compoziția sa în cea mai mare parte apă, plus colesterol, săruri biliare
și acizi biliari. Bila se elimină prin canalul biliar comun în duoden unde se amestecă cu
chimul gastric. Corpul uman are nevoie de bilă pentru a digera grăsimile.
Ficatul, cea mai mare glandă (1,5 – 2 kg), fiind situat în partea dreaptă superioară a
abdomenului, sub diafragmă. Pe fața superioară a ficatului se observa lobul drept și lobul
stâng. Lobul drept este mai mare, ocupând toată partea dreaptă de sus a abdomenului. La
exterior există o capsulă conjuctivă - fibroasă din care pornesc spre interior pere ți, care separă
ficatul în lobuli. Ficatul produce zilnic aproximativ 1 litru de bilă, care alimentează în
permanență vezica biliară. Este un adevărat centru de reciclare, în special pentru globulele
sanguine roșii moarte. Durata normală de viață a globulelor sanguine roșii este de aproximativ
100 zile.
Intestinul subțire este partea din tubul digestiv care face legătura dintre stomac și
intestinul gros. Este un tub elastic și moale de mușchi și membrane intestinale, care stă strâns
răsucit în cavitatea abdominală, și care întins poate ajunge la o lungime de 6 m. În intestinul
subțire se disting trei părți: duodenul, jejunul și ileonul. Duodenul are forma literei C și este
așezat în spatele abdomenului prin mușchiul peritoneal, celelalte părti fiind acoperite de
peritoneu numai pe fața lor anterioară.
Intestinul gros are o lungime de 1,5 m și o lățime de 6,5 cm. Este împărțit în 4 secțiuni
principale: cecum, colon, rect și canalul anal. Prima porțiune a intestinului gros este colonul,
care începe în partea dreaptă a abdomenului. Ileonul se varsă în colon deasupra capătului său
inferior. Segmentul închis de sub această joncțiune - cecum, de forma unei pungi din care se
prelungește apendicele. Colonul traversează abdomenul pe sub stomac, înainte să se curbeze
din nou brusc în jos. Partea din colon care ajunge la pelvis se numește rect - o porțiune de
trecere de aproximativ 12 cm lungime, care se termină în canalul anal.
13
Unit cu partea superioară a stomacului, duodenul este porțiunea inițială a intestinului
subțire cu rol în digestia eficientă a hranei. Are o formă de potcoavă ce înconjoară capul
glandei pancreatice. Peretele duodenului are două straturi musculare care se contractă și se
relaxează alternativ, contribuind la deplasarea conținutului alimentar în timpul digestiei.
Deasupra stratului muscular se găsește submucoasa ce conține multe glande care secretă
mucusul protectiv. Aceasta previne autodigestia duodenului sau lezarea lui de către compușii
acizi reveniți din stomac.
Digestia
Hrana parțial digerată care ajunge în duoden conține mult acid clorhidric. În duoden,
aciditatea este neutralizată de către secrețiile proprii ale duodenului și de acțiunea bilei și a
sucurilor pancreatice, care se varsă în duoden din vezicula biliară și pancreas. Duodenul
primește sucurile digestive de la pancreas și cantitățile importante de la bilă, care este produsă
în ficat și stocata în vezica biliară, până când este nevoie de ea.
Secreția sucului pancreatic este declanșată de doi hormoni. Secretina stimulează
producerea unor cantități mari de sucuri alcaline care neutralizează aciditatea chimului par țial
digerat. Enzimele pancreatice se produc ca răspuns la eliberarea unui al doilea hormon,
pancreozimina. Bila este, de asemenea, eliberată în duoden din vezicula biliară, pentru a
fragmenta particulele de grăsimi.
Enzimele pancreatice ajută la digestia hidraților de carbon și a proteinelor pe lângă cea
a grăsimilor. Aceste enzime includ tripsina, care desface peptonele în componente mai mici,
peptidele; lipaza care desface grăsimile în molecule de glicerol și acizi grași; amilaza care
desface hidrații de carbon până la maltoză. Hrana digerată pătrunde apoi în jejun și ileon,
porțiuni ale intestinului subțire situate în continuarea duodenului, unde au loc stadiile finale
ale modificărilor chimice. Enzimele sunt eliberate de celulele unor mici indenta ții numite
criptele Lieberkuhn.
Cea mai mare parte a absorbției are loc în ileon, care pe peretele interior prezintă
milioane de proeminente minuscule, denumite vilozități. Fiecare vilozitate conține un capilar
și o mică ramură limfatică, chilifer. Când hrana digerată vine în contact cu vilozită țile,
glicerolul, acizii grași și vitaminele dizolvate intră în chilifere și sunt transportate în sistemul
limfatic și, apoi, în fluxul sangvin.
Aminoacizii rezultați din digestia proteinelor și zaharurilor din hidrații de carbon, plus
vitamine și minerale importante cum ar fi calciu, fier, iod, sunt absorbite direct în capilarele
vilozităților Aceste capilare duc la vena port-hepatică, care transportă hrana direct la ficat.
14
Acesta, la rândul lui, reține unele substanțe pentru necesitățile proprii și pentru stocare, iar
restul acestora sunt trecute mai departe în circulația generală a organismului.
Mezenterul
Este o membrană care susține jejunul și ileonul. Este alcătuită din două straturi de
peritoneu. Are o lungime de aproximativ 15 cm și este atașată de peretele posterior al
abdomenului. Adâncimea mezenterului, măsurată de la bază până la intestit, este de
aproximativ 20 cm, ceea ce permite atât jejunul, cât și ileonul să se miște relativ liber în
cavitatea abdominală.
Jejeunul
Jejunul reprezintă sediul de absorbție al alimentelor nutritive utilizabile din hrană,
lăsând să treacă apa și produșii de degradare. Procesul de absorbție este finalizat de ileon.
Jejunul are o lungime de aproximativ 2,5 m înainte de joncțiunea cu ileonul. Pentru a îndeplini
acest rol, jejunul are o structură specializată, pentru a asigura o suprafa ță maximă de contact
cu lumenul, astfel încât să poată asigura o absorbție crescută.
Mucoasa jejunală prezintă o serie de pliuri circulare. Observând la microscop
suprafața internă, se vede că întreaga suprafață este alcatuită din mici proeminente
digitiforme, denumite vilozități. Fiecare vilozitate are aproximativ un milimetru. Suprafața de
contact cu hrana digerată crește și mai mult, deoarece învelișul celular al fiecărei vilozități are
o structură specifică, cu "margine în perie".
Absorbția hranei
Întrucât jejunul are rolul de a permite trecerea hranei din intestin în sânge, necesită o
irigație eficientă. Arterele și venele ce transportă sângele către și de la pereții jejunali trec prin
mezenter. Venele care drenează jejunul, ca și venele care drenează restul intestinului, nu
ajung direct la inimă, ele confluează pentru a forma vena portă, care ajunge la ficat.
Aceasta înseamnă că substanțele nutritive absorbite în sânge sunt transportate întâi la ficat,
pentru metabolizare, înainte de a ajunge în restul organismului. Grăsimile din alimente sunt
absorbite în sistemul limfatic concomitent cu absorbția altor substanțe nutritive în sânge.
Fiecare vilozitate are un vas limfatic central sau "chilifer", care face posibilă absorb ția. Acest
tip particular de fluid limfatic ce conține grăsimi și care drenează din intestin este denumit
chil.
Ileonul
Reprezintă porțiunea terminală a intestinului subțire, în care hrana ajunge, în drumul
ei, de la stomac la colon. Are o lungime de 3,5 m conectând duodenul și jejunul cu intestinul
gros și reprezentând aproximativ jumătate din lugimea totală a intestinului subțire. Ileonul are
15
o structură asemănătoare cu celelalte două segmente ale intestinului subțire. Suprafața externă
este protejată de peritoneu - o membrană care căptușește cavitatea abdominală. Peretele este
alcătuit, în principal, din straturi musculare responsabile pentru transportul hranei digerate și
straturi mucoase care delimitează lumenul.
Bila
Este un fluid consistent, amar, de culoare galben-verzuie, produs în ficat și stocat în
vezicula biliară. Este eliberat din veziculă în intestinul subțire, ca răspuns la prezența
alimentelor, și este esențială pentru digerarea grăsimilor. Face parte, de asemenea, din
sistemele excretorii ale corpului, deoarece conține produșii de degradare a celulelor uzate. În
fiecare zi, ficatul produce aproximativ 1 litru de bilă. Deși conține peste 95% apă, are în
compoziție o gamă largă de substanțe chimice ce includ săruri minerale, colesterol și pigmenți
biliari ce îi conferă culoarea caracteristică.
Bila rămâne în vezicula biliară până când devine necesară în procesul de digestie. Pe
măsură ce hrana pătrunde din stomac în duoden, acesta produce un hormon denumit
colecistochinină. Acest hormon ajunge pe cale sangvină la vezicula biliară și determină
contracția pereților acesteia, astfel încât bila este eliminată. După aceea, bila se scurge printr-
un alt duct, ductul biliar comun (coledoc) și printr-un orificiu îngust, sfincterul Oddi, care
permite să pătrundă în intestinul subțire.
Sărurile minerale din bilă, ce includ bicarbonatul, nutralizează aciditatea hranei par țial
digerată în stomac. Sărurile biliare, substanțe chimice denumite glicocolat de sodiu și
taurocolat de sodiu, descompun grăsimile astfel încât enzimele digestive își pot exercita
acțiunea. Pe lângă acțiunea de emulsionare, se crede că sărurile biliare favorizează absorbția
grăsimilor prin peretele intestinal. Ele transportă de asemenea vitaminele A, D, E, K.
Organismul își conservă sărurile biliare. Ele nu sunt distruse dupa utilizare, 80-90%
dintre ele fiind transportate în apoi la ficat prin sânge, unde stimulează secreția de bila și sunt
refolosite de organism. Culoarea bilei se datorează pigmentului denumit bilirubină. În cursul
acestui proces, hemoglobina, pigmentul din eritrocite, este descompus chimic și formează
biliverdina, un pigment verde care este rapid convertit în bilirubină de culoare galben-verzuie.
[6, 7, 10, 17, 22]
16
II.3 Agenți etiologici
În practică precizarea etiologiei toxiinfecţiilor alimentare se poate obţine numai în
40-60% din cazuri. Toxiinfecţiile alimentare apar sporadic când o singură persoană a
consumat un aliment contaminat dar cel mai des apar sub forma de focare epidemice în
familii sau cuprinzând colectivităţi întregi de zece şi sute de persoane, care au consumat
acelaşi aliment contaminat.
Epidemiile au un caracter brusc şi masiv, înscriindu-se grafic cu o pantă rapid
ascendentă, care scade tot atât de rapid, deoarece nu apar cazuri secundare de contact.
Contagierea de la om la om nu se observă în practică. Epidemia de toxiinfecţie
alimentară este deci rezultatul infectării în masă a unui grup de oameni, care au consumat
acelaşi aliment contaminat, amploarea epidemiei depinde de numărul consumatorilor
respectivi. Epidemii de toxiinfecţii alimentare pot apare şi în spitale, avioane, în cursul
voiajelor intercontinentale, după alimentele servite în avion. În ultimul timp apariţia
toxiinfecţiilor alimentare este legată mai ales de alimentaţia colectivă sau publică. [10, 12]
Factorii favorizanți ai toxinelor alimentare:
În general, toxiinfecţiile alimentare apar tot timpul anului dar au şi un caracter
sezonier, incidenţa maximă întâlnindu-se vara, anotimpul călduros fiind factor favorabil
pentru dezvoltarea optimă în alimente. Abaterile de la normele sanitar-uzuale, lipsa de
supraveghere sanitar-veterinară a animalelor supuse tăierii, a condiţiilor de igienă din
abatoare şi întreprinderi alimentare, cantine, lipsa unui control medical al personalului din
sectorul alimentar, deficienţa în starea culturală şi educaţia sanitară a populaţiei reprezintă
cauze importante ale apariţiei toxiinfecţiilor alimentare.
Agenţii cauzali ai toxiinfecţiilor alimentare nu modifică întotdeauna proprietăţile
organoleptice ale alimentelor astfel încât alimen-tele contaminate pot fi consumate în cantităţi
mari, neputându-se evita izbucnirea.
Sursa de infecție în toxiinfecțiile alimentare este constituită de animale și oameni,
purtători ai microbilor respectivi. Animalele incriminate mai frecvent sunt păsările (în special
carnea și, ouăle de rață), porcii, rozătoarele (șobolanii și soarecii), bovinele, ovinele, și mai
rar, căinele, pisica sau alte animale. Sursa de infecție umană este reprezentată de omul bolnav
și purtătorii de germeni.
17
Căile de transmitere și modul de contaminare. Toxiinfecțiile alimentare se transmit
prin intermediul alimentelor. Acestea pot fi contaminate direct, ca atare (laptele sau carnea
care provin de la animale bolnave, ouă de rață, etc.), sau pot fi contaminate ulterior, prin
contactul cu dejecții de la animale bolnave sau purtătoare de germeni, prin utilaje sau
ambalaje contaminate, prin insecte sau rozătoare sau prin intermediul personalului (bolnav
sau purtător de germeni) care manipulează animalele.
Alimentele contaminate produc îmbolnăviri când conțin un număr mare de germeni sau
cantități de toxină capabile să declanșeze boala. Acestea sunt posibile în următoarele situații:
- alimentul contaminat este un mediu favorabil dezvoltării germenului respectiv;
- temperatura la care este păstrat alimentul permite o „cultivare” a germenului și
elaborarea de toxină;
- timpul de păstrare a alimentelui în aceste condiții favorabile este suficient de mare
pentru dezvoltarea numărului de germen și a cantității de toxină care să producă
îmbolnăvirea;
- realizarea condițiilor de anaerabioză pentru bacteriile anaerobe (alimente conservate în
recipiente închise ermetic sau substrat de ulei);
- prelucrearea termică insuficientă pentru distrugerea microorganismelor respective.
[14, 25]
18
II.4 Clasificare
Se poate face în raport cu agentul patogen cauzal sau în funcţie de caracterele de
patogenitate a speciilor microbiene.
a) Clasificarea etiologică (în raport cu agentul patogen) germe-nii incriminaţi ca agenti
cauzatori ai toxiinfecţiilor alimentare sunt:
- coci patogeni enterotoxici
- enterobacteriacee
- bacterii formatoare de spori (bacterii care degradează unele substanţe din alimente
până la formarea de substanţe toxice
Această clasificare etiologică poate fi în mod schematic astfel:
Toxiinfecții alimentare:
1. Cocii patogeni eneterotoxici:
- Stafilococi enterotoxici
- Streptococi enterotoxici
2. Enterobacteriaceae
- Salmonella
- Arizona
- Shigella
- Escherichia Coli
- Proteus
3. Bacterii formatoare de spori
- Bacili aerobi formatori de spori: b. subtillis, b. cereus, b. anthracis
- Bacili anaerobi formatori de spori: Clostridium perfringens, Clostridium botulinum.
b) Clasificarea după caracterere de patogenitate a speciilor microbiene
După caracterele de patogenitate a speciilor microbiene taxi-infecţiile alimentare, se
împart în:
Toxiinfecții alimentare de tip infecțios – determinate prin acţiunea directă asupra
organismului a edotoxinelor ela-borate de germenii patogeni , care pătrund în alimentele în
19
care se află în cantitate foarte mare. Microorganismele se multiplică şi în in-testin revărsându-
se apoi în sânge, unde produce bacterii trecătoare (enterobacteriacee şi spiralacee )
Toxiinfecțiile alimentare de tip toxic – determinate de acţiunea directă asupra
organismelor a toxinelor elaborate de unii germeni patogeni şi care se acumulează în cantităţi
suficient de mari pentru a declanşa fenomene morbide (stafilococii, enteroco- cii şi
clostridium botulinum).
Toxiinfecțiile alimentare provocate de anumite alimente - al căror rol patogen în
provocarea acestor afecţiuni este condiţionat de calităţi foarte mari din aceşti germeni în ali-
mentul consumat pentru a produce toxiinfecţii alimentare (b.cereus, b.proteus, streptococus
fecalis).
În general prin toxiinfecţiile alimentare se înţeleg numai acele boli produse fie de
bacterii patogene, fie de toxinele lor, în urma ingestiei unor alimente masiv contaminate,
deosebindu-se de intoxicaţiile alimentare produse prin toxinele minerale sau vegetale.
Din punct de vedere clinic, toxiinfecțiile alimentare pot îmbrăca două forme în funcție
de predominanta caracterului infecțios sau a celui toxic sau a celui infecțios: forma
infecțioasă, ce se datorează multiplicării germenilor din alimentele consumate și se
caracterizează printr-o incubație mai lungă, cu evoluție febrilă, dureri de cap, grață, vărsături,
diaree, dureri abdominale și poate duce chiar la moarte. Acest tip de boală este provocat, mai
ales, de germenii din familia Enterobacteriaceae. Durata bolii, dacă este la timp și crect
tratată, este de 3-5 zile, după care urmează dispariția simptomelor; forma toxică este cauzată
de toxinele elaborate de germeni (stafilococ, b. botulinic, etc) în alimentele contaminate și se
caracterizează printr-o perioadă de incubație foarte scurtă, cu vărsături, diaree, stare de
intoxicație și febră moderată sau chiar absentă. Durata bolii este scurtă, de 24 de ore sau mai
puțin, cu excepția botulismului, în care boala se prelungește foarte mult.
Datorită evoluției scurte a bolii și a variabilității germenilor incriminați, în toxiinfecțiile
alimentare nu se instalează o instalează o imunitate solidă fa ță de agenții patogeni respectivi.
[8, 9, 13, 25]
II.5 Simptomatologie
20
Simptomele gastro-intestinale sunt principalele semne care apar în intoxicația
alimentară. Primul simptom care apare este de obicei, diareea. Alte simptome pot include
greață, vărsături și durere abdominală (crampe intestinale). Timpul necesar pentru apariția
simptomelor, severitatea acestora precum și durata acestora, depind de mai mulți factori și
anume: tipul microorganismului care a determinat infecția, vârsta pacientului și starea
generală de sănătate. Persoanele cel mai frecvent afectate de toxiinfecții alimentare sunt copiii
și vârstnicii. Simptomele acestora pot dura mai mult și chiar și infecțiile care în mod normal
nu sunt grave, în aceste cazuri pot fi uneori fatale. Acest lucru este valabil de asemenea și în
cazul femeilor însărcinate, în cazul persoanelor cu imunosupresie și în cazul celor cu boli
cronice asociate. Nu toate toxiinfecțiile alimentare au aceste simptome "clasice" și anume
diaree, greață, vărsături și crampe intestinale. Unele intoxicații alimentare au alte simptome
mult mai grave: intoxicația alimentară cu Clostridium botulinum, bacterie care
provoacă botulismul și care conține o neurotoxină capabilă să provoace paralizie nervoasă și
musculară. Simptomele apar la aproximativ 18-36 ore de la infecție și include slăbiciunea
generalizată și vederea dublă. Paralizia progresează din regiunea capului (nervii cranieni) și
cuprinde apoi întreg corpul - toxoplasmoza, o infecție produsă de un parazit, toxoplasma
gondi, nu are deobicei simptome sau are doar simptome minore precum cele apărute în
răceală. Uneori se pot identifica adenopatii (inflamația ganglionilor limfatici), dureri și
crampe musculare, care pot dura de la câteva zile la câteva săptămâni. [5, 6, 25]
Toxoplasmoza este extrem de gravă dacă apare la femeile însărcinate, pentru că
poate afecta fetusul
- listerioza, este o boală infecțioasă care poate provoca febră, dureri musculare și
câteodată greață și diaree. Dacă infecția se răspândește la nivelul sistemului nervos și în
special la nivelul creierului, apar simptome precum cefaleea (durerea de cap), redoarea de
ceafa (înțepenirea cefei cu durere accentuată la mobilizarea acestui segment), confuzie,
pierderea echilibrului sau chiar convulsii. Femeile însărcinate cu listerioza pot prezenta
simptome ușoare pseudogripale (asemănătoare celor din virozele respiratorii) dar în anumite
cazuri pot provoca leziuni la nivelul placentei și fătului cu avort spontan sau infecția nou-
născutului;
21
- toxiinfecția alimentară cu E. coli (tulpina înalt patogenă, extrem de agresivă) poate
provoca o infecție grava cu complicații sangvine și renale severe și apar mai frecvent în rândul
copiilor sub 5 ani precum și a persoanelor cu vârste peste 65 ani
- salmoneloza, este o toxiinfecție alimentară cu diaree severă care uneori poate dura
mai mult de o săptămână și necesită de asemenea spitalizare.
Simptome gastro-intestinale precum diareea, greața sau vărsăturile pot apărea și în
cazul infecției cu unele microorganisme din mediul înconjurător și nu neaparat din alimente.
Acești agenți patogeni se răspândesc prin contact interpersonal (de la om la om) sau prin apa
contaminată.
Giardia lamblia, este un parazit care trăiește în rezervele de apă și provoacă diaree și
crampe intestinale mai ales în rândul copiilor. [2, 12, 19]
22
Tabel 1. Principalele toxiinfecții alimentare și bacteriile patogene [5]
Boala și bacteria
patogenă
Surse alimentare Simptome Perioada de apariția
a simptomelor
Botulism
(Clostridium
botulinum)
Conserve, miere
de albine (la copii)
Amețeală, stare de
vomă, dureri de cap,
slăbiciune, dificultate
de înghițiere și de
vorbire, slăbiciune
musculară și paralizie,
oboseală, vedere
încețoșată și dublată.
18-36 ore
Campylobacterioza
(Campylobacter
jejuni)
Carne de pasăre
crudă sau
insuficient gătită,
lapte crud, apă
neclorinată
Diaree apoasă sau cu
sânge, stare de vomă,
febră, amețeală, durere
musculară, crampe
abdominale
2-5 zile
Holera (Vibrio
cholerae)
Crustacee, apă
contaminată
Crampe abdominale,
diaree, vomă,
deshidratare, coma,
colaps cardiocascular
6 ore – 5 zile
Infecție cu E. coli
(Escherichia coli)
Carne de vită în
sânge, lapte crud,
suc de fructe
nepasteurizat, apă
contaminate,
fructe, legume,
zarzavaturi
Diaree apoasă sau cu
sânge, crampe
abdominale, blocaj
renal
12-72 ore
Listerioza (Listeria
monocytogenes)
Lapte crud,
brânzeturi moi
Febră, greață, vomă,
diaree, enecefalită,
dureri de cap, infecție a
sângelui, pierderi de
sarcină sau naștere
premature
Simptome
gastrointestinale mai
mult de 12 ore;
simptome grave în 2
zile – 3 săptpmâni
Intoxicație Carne și produse Diaree, crampe 8-24 ore
23
(Clostridium
perfringens)
din carne
impropriu gătite
abdominale
Salmonelloza
(Salmonella)
Ouă crude sau
insuficient gătite,
lapte crud, carne
sau pește
Greață, crampe
abdominale, diaree,
febră, frisoane, vomă,
dureri de cap
6-48 ore
Shigelloza (Shigella) Salate (cartofi,
creveți, pui)
legume crude,
carne de pasăre,
apă contaminate
Diaree apoasă cu sânge,
crampe abdominale,
vomă
5-50 ore
Intoxicație cu
stafilococi
(Staphylococcus
aureus)
Carne, pește, ouă,
salate cu paste,
produse de
patisserie cu
cremă
Greață, vomă, crampe
abdominale, dureri
musculare, dureri de
cap, oboseală
2-6 ore
Febra tifoidă
(Salmonella typhi)
Apă contaminate,
crustacee, fructe și
legume crude,
lactate
Febră, frisoane, durere
abdominală, constipație,
splină mărită, erupții
cutanate, perforații
intestinale sau
hemoragie internă
II.6 Investigații
24
Din moment ce majoritatea toxiinfecțiilor alimentare se vindecă de la sine, fără a
necesita un tratament medicamentos, nu este necesar întotdeauna un consult medical.
Medicul poate formula diagnosticul de toxiinfecție alimentară pe baza istoricului
medical, al simptomelor și examenului clinic general. Este important ca pacientul să relateze
ce alimente a consumat și dacă și ceilalti membrii ai familiei sau anturajului au dezvoltat
simptome asemănătoare.
De cele mai multe ori sunt efectuate următoarele teste și investigații:
- coprocultura, poate fi cerută de medic în cazul în care este suspectată ingestia unor
alimente contaminate bacteriene (virusurile și paraziții care pot de asemenea determina
toxiinfecții alimentare, nu cresc în cultură) și care provoacă simptome grave cu o evoluție
severă a bolii. Experții recomandă efectuarea unei coproculturi în cazurile de intoxicație
alimentară cu diaree cu durată mai mare de o zi, mai ales dacă aceasta este însoțită de
febră, scaun sanginolent, deshidratare severă sau în cazul în care pacientul a efectuat de
curând un tratament antibiotic, a fost internat în spital sau are grija de un copil mic.
- examenul microscopic al scaunului, poate identifica parazitul responsabil de
intoxicația alimentară cu giardia
- testele de sânge (hemoleucograma completă și biochimia sângelui) sunt utile în
determinarea etiologiei intoxicației alimentare (virale sau bacteriene) sau în cazul evaluării
severității sindromului de deshidratare
- teste pentru toxoplasmoză (anticorpii antitoxoplasma), în cazul persoanelor cu sistem
imun deficitar (în special cele cu infecție HIV-SIDA) sau în cazul femeilor însărcinate, unde
există suspiciunea expunerii la parazit (pisica este purtator al acestui parazit și poate
contamina direct femeia însărcinată)
Medicul trebuie să raporteze boala (toxiinfecția alimentară este o boală infecțioasă),
pentru a identifica un posibil focar și a elimina posibilitatea apariției unei epidemii. [16, 18]
II.7 Tratament
25
a) Reechilibrarea hidroelectrolitică și acidobazică reprezintă primul gest terapeutic.
Trebuie începută din momentul depistării bolnavului. Se face pe cale orală în
deshidratările ușoare și medii și pe cale intravenoasă în deshidratările severe sau
atunci când administrarea orală nu se poate practica (intoleranță digestivă, vărsături
incoercibile).
Pentru administrarea orală se folosesc sărurile de reechilibrare orală (Gesol). Ele sunt
compuse din 3,5 g clorură de sodiu, 2,5 g bicarbonat de sodiu, 1,5 g clorură de potasiu și 20
g glucoză. Glucoza are rolul de a favoriza absorbția intestinală de apă și electroliți. Unele
preparate conțin, în loc de bicarbonat de sodiu (care este instabil), 2,9 g citrat trisodic.
Sărurile și glucoza se găsesc ambalate în plicuri din folie de staniol. Se dizolvă, în momentul
folosirii, într-un litru de apă sau ceai de mentă.
Soluția de administrat intravenos, cunoscută sub denumirea de Soluția 541, conține la 1
litru de apă distilată, 5 g clorură de sodiu, 4 g bicarbonat de sodiu și 1 g clorură de potasiu.
Când nu este disponibilă, se poate înlocui cu soluția Hartman sau cu soluția Ringer-lactat.
În deshidratarea ușoară se administrează săruri de reechilibrare orală în cantitate de
50ml/Kgc în decurs de 4 ore. În deshidratarea medie se administrează săruri de reechilibrare
în cantitate de 80ml/kgc în decurs de 4 ore.
În caz de intoleranță la glucoză (prezentă mai ales la copiii cu malnutriție protein-
calorică) administrarea de Gesol accentuează diareea. În aceste cazuri se folosește soluția
541 administrată i.v. sau pe cale orală diluată cu apă sau ceai de mentă (2 păr ți soluție 541, 1
parte apă).
În deshidratarea severă se administrează soluția 541, în cantitate de 100ml/kgc în
decurs de 2 ore. Această perioadă este de 4 ore la copii, vârstnici și persoane cu insuficiență
renală cronică sau cardiopatii. La copii, în special sugari și copiii mici, necesarul de lichide
va fi format din 2/3 soluție 541 și 1/3 soluție glucoză 5%.
Corectitudinea reechilibrării hidroelectrolitice și acido-bazice se apreciază prin
îmbunătățirea stării generale, revenirea la normal a TA și a pulsului, normalizarea turgorului
cutanat, reluarea diurezei. [10, 21, 24]
În aprecierea eficientei reechilibrării hidro-electrolitice, parametrul cel mai fidel este
pulsul (ritm și amplitudine). TA se poate normaliză și după administrarea a jumătate din
necesar. Diureza se reia după 6 - 12 ore.
26
După obținerea reechilibrării se va proceda, în continuare, la menținerea echilibrului
hidroelectrolitic și acido-bazic. Pentru aceasta, se vor măsura pierderile de lichide (scaun,
vărsături, urină), produse în perioada de 4 ore (respectiv 2 ore), în care s-a facut
reechilibrarea hidroelectrolitică și acido-bazică. Aceste pierderi, exprimate în ml, se vor
înmulți cu o constantă (1,5) și rezultatul obținut reprezintă cantitatea de lichide (soluție
Gesol sau 541), care se va administra în următoarele 4 ore (respectiv 2 ore). Aceste
determinări se vor efectua pe toată durata bolii diareice, pe perioade de 4 ore (respectiv 2
ore). În practica curentă, în special atunci când există un numar mare de cazuri care trebuie
tratate și personalul sanitar este insuficient, se poate folosi o metodă mai simplă. După ce s-a
obținut reechilibrarea hidroelectrolitică și acido-bazică se recomandă bolnavului să bea
cantitatea de Gesol care îi asigură o diureză normală și lipsa senzației de sete. În cazul
copiilor, mai mici de 24 luni se administrează 100 ml Gesol pentru fiecare scaun diareic, iar
pentru copiii de 2 - 9 ani, 200 ml Gesol pentru fiecare scaun diareic.
b) Tratamentul dietetic. Este util în toate cazurile. Alimentele recomandate inițial sunt
supa de zarzavat strecurată, orezul fiert, sucul de morcovi, brânza proaspătă de vacă,
pesmetul, grisinele, biscuiții simpli. Foarte rapid (24 - 48 ore) se introduc în
alimentație carnea fiartă, brânză telemea, urdă, pâine.
c) Tratamentul simptomatic. Greața și voma se pot combate prin administrare de
antiemetice iar colicile abdominale prin aplicarea pe abdomen de comprese calde
uscate sau umede (ușor alcoolizate). Este bine să nu folosim medicamente care
încetinesc tranzitul intestinal deoarece se încetinește și eliminarea din intestin a
bacteriilor și toxinelor implicate în producerea toxiinfecțiilor alimentare.
d) Tratamentul etiologic. Formele ușoare și medii de toxiinfecții alimentare nu
necesită tratament etiologic. Tratamentul etiologic este indicat în formele severe și
potențial severe (sugari, vârstnici, persoane cu afecțiuni cronice, cu terapie citostatică
sau imunosupresoare, etc.). Antibioticele indicate sunt acidul nalidixic,
fluorochinolonele (ciprofloxacina), colimicina (la sugari), în doze uzuale, timp de 3 -
5 zile.
La administrarea tratamentului în toxiinfecţiile alimentare trebuie să se ţină seamă de
numeroşi factori , printre care cei mai importanţi sunt:
- agentul patogen;
- forma clinică a bolii şi studiul ei evolutiv;
27
- mecanismul patogenic;
- factorul individual -vârsta bolnavului şi starea lui fizică;
Tratamentul variază în funcţie de forma clinică şi constă în medicaţii simptomatice în
formele uşoare şi terapia intensivă în formele severe . Formele medii şi severe se tratează în
spital , iar cele uşoare la domiciliu. [6, 7, 10, 13]
1) Tratamentul în formele uşoare şi medii constă în repaus, dietă şi medicaţie
simptomatică. Dieta este hidrică în prima zi de regim alimentar (supă de zarzavat strecurată,
zeamă de orez, ceaiuri de mentă uşor îndulcite, apă) urmată apoi de introducerea treptată de
alimente bine tolerate (orez, făinoase, brânzeturi, supe de carne). Se recomandă evitarea
pentru câteva zile a alimentelor cu conţinut bogat celulozic a laptelui şi a dulciurilor
concentrate
Medicaţiile simptomatice urmăresc calmarea vărsăturilor cu Emetirl, Clordelazin şi
calmarea colicilor intestinali cu picături de beladonă sau cu spasmolitice de sinteză
(Metroclopramid, Scobultil) şi comprese calde pe abdomen.
Antibioticele nu sunt indicate în toxiinfecţiile alimentare, excepţii fiind admise numai
pentru cazurile când se bănuieşte o invazie sangvină şi fenomene sistemice, recuperându-se
astfel la Cloramfecicol şi Ampicilină.
2) Tratamentul în forme severe cu şoc endotoxinic constă în perfuzii intravenoase
cu soluţii fiziologice cu NaCl şi glucoză şi soluţii Ringer sau dextran cu moleculă mică şi
administrarea intra-venoasă de corticoizi (Hidrocortizon hemisuscinat 200-300 mg în primele
24 h).
Pentru favorizarea circulaţiei periferice sunt indicate substanţe vasoactive tip
Izoprenalină, Hydergyne, Dibenzilen sub controlul pulsului.
Tratamentul impune, alături de măsuri de rehidratare, şi administrare de antibiotice
antistafilococice, de preferat pe cale orală (conform antibiogramei).
Manipularea neigienică, nerăcirea imediată după tratarea termică măreşte riscul de
contaminare a produselor respective cu stafilococi. În condiţiile prielnice de mediu şi
temperatură, mai ales în condiţiile unui laborator de cofetărie sau bucătărie, se poate secreta
toxine care pot declanşa îmbolnăviri. Secretarea toxinelor se face intr-un interval de 6-12 h. În
formele uşoare şi comune, restabilitatea se obţine rapid în 24h. [7, 9, 21]
II.8 Imaginea pacientului cu toxiinfecție alimentară (anchetă
epidemiologică)
28
Ancheta epidemiologică este obligatorie în toate cazurile de apariție a toxiinfecțiilor
alimentare, în familii sau colectivități. Această anchetă oferă indicații pretențioase pentru
precizarea cauzei care a declanșat îmbolnăvirea și dă posibilitatea de a se lua măsuri
immediate pentru limitarea cazurilor și de a se aplica tratament adecvar, chiar înainte de
obținerea rezultatelor de laborator.
Toxiinfecțiile alimentare produse de germenul Salmonella sunt frecvent întâlnite,
salmonelele fiind e primul loc dintre agenții etiologici ai toxiinfecțiilor (30-60%).
Microorganismele ce cauzează toxiinfecții alimentare pot proven din surse diferite în
cazul toxiinfecțiilor alimentare cu germe din genul Salmonella, principalul rezervor fiind
animalul, Excretorii umani bolnavi, convalescent sau cronici (se întâlnesc rar), deși prezintă
un potential izvor de infecție, acționează numai prin ntermediul alimentelor. Incidența
purtătorilor sănătoși variază între 0,2-5%, iar în abatoare poate ajunge la 7-8%. Numeroase
observații au arătat că salmonelele care determină toxiinfecții alimentare constituie un slab
stimulant în producerea de anticorpi. Totuși, un grad crescut de imunitate a putu fi pus în
evidență chiar la cazurile reinfectate după intervalul de 8 și 9 luni. Aspectul clinic atât de
complex și variat al toxiinfecțiilor alimentare produse de Salmonella face ca diagnosticul
bazat numai pe simptomatologie să dea rezultate puțin satisfăcătiare.
Colaborarea datelor obținute prin examenul clinic cu acelea dobândite prin investigații
epidemiologice și examenul de laborator este absolut necesară pentru stabilirea unui
diagnostic corect, meni să indice tratamentul și profilaxia adecvată.
Investigația urmărește stabilirea condițiilor în care a izbucnit toxiinfecția, stabilirea
unei evidente complete a cazurilor și contacților, notarea perioade de incubație, a simptomelor
generale și particulare, eventual stabilirea probelor de alimente, care trebuie examinate
bacteriologic, stabilirea modului de infectare a alimentului incriminate prin corectarea
alimentelor a modului de păstrare și preparare, urmărirea izvorului de infecție, a vehiculului.
O anchetă epidemiologică bine condusă oferă deseori largi posibilități pentru a lua
măsuri de profilaxie și tratament, înainte de a avea la îndemână rezultatele examenelor de
laborator.
Principiile generale care stau la baza anchetei epidemiologice în izbucnirile de
toxiinfecții alimentare sunt:
1. Efectuare de vizite la spitale, une bolnavii au fost internați, precum și la domiciliile,
instituțiile consumatorilor, în scopul circumscrierii ariei focarului. Acest principiu cere
29
o organizare completă și adecvată în raport de mărirea izbucnirii, care implică uneori
crearea unui comandament tehnic ad-hoc, care să urmărească cazurile de boală, să
centralizeze informațiile primite în raport cu izbucnirea și să coordoneze întreaga
operație de asanare a focarului;
2. Notarea datei și orei ingestiei alimentului incriminate pentru fiecare consummator,
care la efectuarea anchetei se află bolnav;
3. Notarea peroanelor, care au căzut bolnave, dar care nu au consemnat alimentul
incriminat
4. Notarea datei și orei de apariție a bolii la fiecare pacient
5. Descrierea principalelor caracteristici clinice ale toxiinfecției alimentare
6. Recoltarea probelor de vărsături, urină și sânge, în vederea examenelor de laborator.
Se va tine seama de condițiile de expediere a acestor probe, pentru a putea aprecia
corect eficența examenelor de laborator efectuate.
7. Recoltarea probelor de alimente suspectate sau incriminate precum și a ingredientelor
care au servit la prepararea lor
8. Recoltarea probelor, și anume, materii fecale, urină, exudate rino-faringiene, apa de
spălare a mâinilor celor care au servit la prepararea alimentelor (bucătar, ajutor de
bucătar).
Pe baza acestor principia au fost effectuate tipuri de chestionare care ușurează în mod
neîndoielnic munca epidemiologului.
Aceste chestionare conțin următoarele date:
- date asupra bolnavului (nume și prenume, vârstă, sex, profesie, loc de muncă,
domiciliul, data îmbolnăvirii și a depistării);
- stabilirea numărului de consumatori și a numărului de îmbolnăviri pe grupe de vârstă
și sex;
- locul unde s-a produs toxiinfecția alimentară (industria alimentară, unitatea
alimentară);
- locul de unde s-a izolat agentul pathogen (bolnav, personal, aliment).
Pentru izolarea agentului pathogen trebuie cercetate următoarele probe:
1) Probe din produse patologice (vărsături, materii fecale, urină, sânge) recoltate de la
bolnavi;
2) Probele din alimentele incriminate sau din apă;
30
3) Probe din produsele patologice recoltate de la suspecți, contacți, personalul mânuitor
de alimente, foști bolnavi;
4) Exudate rino-faringiene, puroi din leziunile deschise, infecții ale pielii ori mucoaselor,
prezentate de personalul mânuitor de alimente;
5) Probe de organe recoltate de la cadavru (ficat, splină, ganglioni mezenterici, fragment
de intestine, sânge din inimă și creier). [17, 18, 24]
CAZ I
31
CULEGEREA INFORMAȚIILOR
Unitatea sanitară: Spitalul Județian Argeș
Localitate: Pitești
Secția: Boli contagioase adulți Nr. F.O. 13275
Salon 10
INFORMAȚII SOCIALE
Nume: H Prenume: S
Data nașterii: 18.06.1952
Ocupația: pensionar
Religia: ortodox
B.I/C.I. Seria AS Nr. 287860
Data internării 28.04.2012 Data externării 03.05.2012
Domiciliul: Bulevard Petrochimiștilor Bl. B5/B 127
Motivele internării: greață
vărsături
diaree cu sânge
durere abdominală
Temperatură 380C
dureri musculare
frisoane
Diagnostic la internare: intoxicație alimentară
Medicul care îngrijește: Moisescu Tincuța
Istoricul bolii: vărsături, care durează mai mult de două zile, imposibilitatea de a se hidrata și
alimenta, diaree care durează de mai mult de trei zile, febră 380C.
Antecedente hertero-colaterale: -
Neagă boli infecțioase cum sunt: TBC, SIDA, DZ
Antecedente personale: fiziologice: nu își mai amintește momentul instalării pubertății și
tulburările apărute.
patologice: infecție streptococică, hepatite virale cu virus B și C
INFORMAȚII FIZICE
G: 76 I: 1,72
Aspectul și culoarea tegumentelor:
32
Aspectul și culoarea gurii: uscată buzelor: uscate limbii: normală
Aspectul dinților: neîngrijiți nasului: normal părului: îngrijit
Probleme vizuale: Da
Probleme auditive: Nu
TRUNCHI
Aspectul și culoare tegumentelor: tegumente uscate de culoare roșie
Semne particulare: nu prezintă
Aparatul respirator: torace normal, sonoritate pulmonară R = 19r/min
Aparatul cardiovascular: bătăi cardiace ritmice, TA: 120/60 mmHG
Aparatul digestiv și glande anexe: limbă umedă, faringe intens hiperemic, abdomen suplu,
inapatență.
Sistemul ganglionar limfatic: nu prezintă
Țesutul adipos subcutanat: aspect normal
Sistem osteo-articular: mobil
S.N.C: amețeli
ROT: -
MEMBRE
Aspectul și culoarea tegumentelor: calde, roșii
Semne particulare: nu prezintă
Mobilitatea articulațiilor: durere spontană la mișcare
Se scoală singur: nu Ajutat: da
Probleme în legătură cu mersul: nu Teren plat: da
Scări: nu
Stângaci: nu Dreptaci: da
ELEMENTE DE ALIMENTAȚIE
Regim: dietă hidrică în primele 24-48 h
Apetit: inapatență
Alimente preferate: alimentele hipercalorice
Băuturi preferate: nu are
Regimul a fost înțeles: da Urmat: da
Servește singur masa: nu În salon: da În sala de mese: nu
OBICEIURI DE IGIENĂ PERSONALĂ:
Toaleta: da Singur: da Ajutat: nu
33
Se spală pe dinți: da Se îmbracă: da
Se piaptănă: da Se dezbracă: da
Se rade: da
OBICEIURI ÎN LEGĂTURĂ CU ELIMINĂRILE
Scaun: da
Frecvență: 3-4/săptămână, culoare închisă
Aspect: omogen, cu miros de varză stricată
Urină: da
Cantitate: 1400 ml/24 h, miros caracteristic, culoare alb-gălbui
OBIȘNUINȚE PRIVIND ODIHNA
Probleme provind somnul: da Utilizează sedative: nu
Activitate fizică: redusă
Modul de petrecere a timpului: TV
Activitate sexuală: absentă
COMPORTAMENT
Îi place să fie singur: nu
Atitudinea persoanei în timpul culegerii datelor: cooperant
Atitudinea familiei față de bolnav: îngrijorare
INFORMAȚII MEDICALE
Grupa sanguină: IV Rh:+
Alergii alimentare: alimente care conțin nichel animale: nu
medicamente: nu altele: nu
Tratament prescris înaintea spitalizării: da
Urmat, înțeles: da
Tratament actual: da
Urmat, înțeles: da
Analiza situației:
Manifestări de dependență Diagnostic de nursing
Tegumente calde, frisoane, T = 380C - hipertermie cauzată de procesul infecțios
34
manifestată prin tegumente calde și frisoane
Grețuri și vărsături, diaree - din cauza procesului inflamator intestinal
Durere abdominală - durere abdominală din cauza procesului
inflamator intestinal, manifestată difuz, uneori
sub formă de colici
Imposibilitatea de a se alimenta și
hidrata
- dificultatea și incapacitatea de a se alimenta și
hidrata cauză apărută în urma infecției
intestinale
Inapatență - alimentație insuficientă calitativ și cantitativ
Obiective de atins:
Menținerea temperaturii în limite normale
Să prezinte un apetit normal
Să fie echilibrat din punct de vedere nutrițional
Combaterea constipației
Resurse:
Bolnavul: persoană cu dependență majoră
Dotarea cu echipamente și instrumente necesare
Familia: suport fizic și psihic
35
Nevoia
fundamentală
Diagnostic de
nursingObiective
Intervenții
Evaluare
Intervenții proprii
Intervenții delegate
Investigații Tratament
1.Nevoia de a
menține T0 în
limite normale
2. Nevoia de a
respira și a avea
o bună circulație
Hipertermie
cauzată de
procesul infecțios
manifestată prin
tegumente calde,
frisoane
Obstrucția căilor
respiratorii
Pacientul H.S
trebuie să își
mențină temperatura
corpului în limite
fiziologice
Pacientul să-şi
menţină ritmul
respirator în limite
normale în decurs
de 2-3 zile.
Am măsurat și notat în
F.O. T0. Febră ridicată
380C. Încălzesc pacientul
în caz de frison cu pături
multe, perne cu aer cald.
Asigur îmbrăcăminte cât
mai lejeră. Schimb des
lenjeria de pat și corp.
Mențin igiena
tegumentelor.
Urmăresc respirație, și
ajut pacientul în
dezobstruaarea căilor
respiratorii de cheaguri
Examen
coprobacteriologic
Examen
coproparazitologic
Proteine totale:
7,96 mg/dl
TGO = 18,6 UI/I
TGP = 12,8 UI/I
Electroforeza
proteinelor serice:
Albubumine: 27,8
%
Alfa 1 – 3,3 %
Alfa 2 – 12 %
Beta-globuline –
37,5%
Gamma-
globuline:24,5%
Paracetamol 1
tb/6 ore;
Ampicilină fl
250 mg/6 ore
i.m.
Fenobarbital 1
diviziune / kgc
Metoclopramid
1x1 fiolă i.v.
Diazepan
1x 1 fiolă
i.v.perf.
Vitamina C
1x1 fiolă i.v
Vitamina B12
Vitamina B6
VitaminaB1
În urma tratamentului
administrat, febra a
scăzut progresiv de la
380C la 36,60C.
În urma recomandărilor
şi efectuarea exerciţiilor
de respiraţie pacientul
respiră normal după 2
36
3. Nevoia de a fi
curat, îngrijit și
de a proteja
tegumentele și
mucoasele
Alterarea
tegumentelor și
mucoaselor
datorită
procesului
infecțios
manifestată prin
piele uscată
Pacientul nu trebuie
să devină sursă de
infecție
În primele zile am ajutat
pacienta să își efectueze
toaleta pe regiuni; ajut
pacienta să își faca
baie/duș în funcție de
starea generală; asigur
temperatura camerei și a
apei de 37-380C;
conștientizez pacienta în
legătură cu importanța
menținerii curate a
tegumentelor pentru
prevenirea îmbolnăvirilor
Raport A/G: 0,31
La indicaţia
medicului
administrez
antiemetic;
metoclopramid
zile.
Pacintul nu mai are
nevoie de ajutor în
efectuarea toaletei;
Prezintă tegumente
curate și integre iar
cavitatea bucală se află
într-o stare bună.
4. Nevoia de a
bea și mânca
Dificultate în a se
alimenta din
cauza greţurilor
şi a vărsăturilor
manifestată prin
inapetenţă şi
Pacientul să
demonstreze
adaptarea
alimentaţiei la
situaţia actuală, să
știe să evite
Notez vărsăturile în foaia
de observaţie după
încetarea lor
Învaţ pacientul să evite
mâncărurile grase şi
mirosurile care-i
determină greaţă; să
În urma intervenţiilor şi
a medicaţiei pacientul
nu mai prezintă greţuri
şi vărsături.
37
anorexie. deshidratarea.
mănânce 5 mese pe zi, în
cantităţi mici, bogate în
proteine şi carbohidrați
bine tolerate; să bea
suficientă apă (deoarece
pierde prin vărsături),
mai ales apă minerală; să
consume alimente
bogate în fier şi vitamine;
să evite mişcările bruşte
5. Nevoia de a
elimina
Alterarea
eliminărilor
intestinale şi
urinare din cauza
anorexiei
manifestată prin
diaree și pierderi
de lichide
Pacientul trebuie să
cunoască cauzele
diareei şi să nu
prezinte complicații.
Ajut și încurajez
pacientul să consume cât
mai multe lichide; fac
zilnic bilanțul hidric,
măsurând ingestia și
excreția; notez atât
intrările cât și ieșirile, iar
pentru fiecare grad peste
370C calculez o pierdere
suplimentară de 500 ml
de lichide; asigur ingiena
corporală riguroasă și
După 24 de ore
pacientul este
reechilibrat hidro-
electrolitic.
38
schimb lenjeria de pat și
corp; aerisesc salunul,
menținând o atmosferă
caldă și primitoare
6. Nevoia de a se
odihni
7. Nevoia de a
evita pericolele
Dificultatea de a
se odihni din
cauza insomniei.
Proces
inflamator,
posibile
complicații
Ajut pacientul să
adoarmă.
Combaterea
posibilelor
complicații și
infecții
Evaluez numărul orelor
de somn; îi explic că în
urma îngrijirilor acordate
somnul îi va reveni; îi
asigur lenjerie de corp şi
de pat curate. Aerisesc
salonul şi asigur o
temperatură de 22° C.
Amplasez pacientul în
funcție de stare, afecțiune
și receptivitate; urmăresc
și apreciez corect
potențialul infecțios; aplic
măsuri de izolare;
aerisesc salonul; asigur o
poziție adecvată; țin sub
Penicilina G 1
fl 400000 U.I.
/6 h
După îngrijirile
acordate pacientul
doarme 7-9 ore pe
noapte. Pacientul are un
somn liniştit,
neîntrerupt simţindu-se
în siguranţă ştiind că
sunt în permanenţă în
salon.
Pacientul are o evoluție
mai bună datorită
tratamentul administrat
și nu a dezvoltat
complicații.
39
control toate funcțiile
vitale ale pacientului
(temperatură, puls,
respirație)
40
Evaluarea cazului
Pacientul H.S. în vârstă de 60 ani, domiciliat în județul Argeș, a fost internat la
Spitalul Județian Argeș la data de 28.04.2012 pentru următoarele motive:
- greață
- vărsături
- diaree cu sânge
- durere abdominală
- Temperatură 380C
- dureri musculare
- frisoane
Analizele sângelui:
Examen coprobacteriologic
Examen coproparazitologic
Proteine totale: 7,96 mg/dl
TGO = 18,6 UI/I
TGP = 12,8 UI/I
Electroforeza proteinelor serice:
Albubumine: 27,8 %
Alfa 1 – 3,3 %
Alfa 2 – 12 %
Beta-globuline – 37,5%
Gamma-globuline:24,5%
Raport A/G: 0,31
Toxiinfecție alimentară cu salmonella având următoarele diagnostice de nursing:
- Hipertermie cauzată de procesul infecțios manifestată prin tegumente calde, frisoane
- Obstrucția căilor respiratorii
- Alterarea tegumentelor și mucoaselor datorită procesului infecțios manifestată prin piele uscată
- Dificultate în a se alimenta din cauza greţurilor şi a vărsăturilor manifestată prin inapetenţă şi anorexie.
- Alterarea eliminărilor intestinale şi urinare din cauza anorexiei manifestată prin diaree
și pierderi de lichide
- Dificultatea de a se odihni din cauza insomniei.
- Proces inflamator, posibile complicații
41
Pe perioda spitalizării a urmat un tratament cu:
- Penicilina G 1 fl 400000 U.I. /6 h
- Paracetamol 1 tb/6 ore;
- Ampicilină fl 250 mg/6 ore i.m.
- Fenobarbital 1 diviziune / kgc
- Metoclopramid 1x1 fiolă i.v.
- Diazepan 1 x 1 fiolă i.v.perf.
- Vitamina C 1x1 fiolă i.v
- Vitamina B12
- Vitamina B6
- Vitamina B1
I s-au acordat următoarele îngrijiri de nursing:
- Măsurarea și notarea în F.O. temperatura
- Încălzirea pacientului în caz de frison cu pături, și perne cu aer cald
- Schimbarea lenjeriei de pat și corp
- Menținerea igienei tegumentelor
- Umezirea aerului din încăpere cu apă alcoolizată
- Recomandarea repauzului absolut
- Asigurarea poziției șezând sau semișezând pentru a favoriza respirația
- Luarea măsurilor în caz de prevenire a infecțiilor
- Explorarea preferințelor paciente asupra alimentelor permise și interzise
- Servirea pacientului cu alimente ușor de mestecat și înghițit
- Urmărirea și notarea în F.O. frecvența scaunelor la 1-2 zile
- Măsurarea permanentă a funcțiilor vitale și vegetative
- Pregătirea materialelor și intrumentelor necesare efectuării tratamentului
- Recomandarea dietei hidrice în primele 24-48 h
- Măsurarea bilanțului hidric zilnic măsurând ingestia și excreția
După o săptămână de spitalizare se externează cu o stare generală bună cu următoarele
recomandări:
- Să respecte fizic și psihic
- Să continue tratamentul prescris de medic
- Să se prezinte la controale periodice.
42
DIALOG LA EXTERNARE
Data externării: 03.05.2012
Destinația la extarnare: domiciliul său din jud. Argeș
Mijloc de transport: mașina proprie
Situația de acasă: modestă
Capacitatea de a se îngriji: dependență majoră
Recomandări la externare:
- Să evite mâncărurile de la fast-food și alimentele de origine animală
- Să respecte repausul fizic și psihic
- Să continue tratamentul prescris de medic
S-a discutat cu pacientul despre recomandări: da
Au fost atinse scopurile propuse: da
43
44
Nr.
crt.
Nevoia
fundamentală
Ziua Nivel dependent
total punctaj
Ziua Nivel dependent
total punctaj
Ziua Nivel dependent
total punctaj
N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4
1 A respira x 21 + 14 + 16 = 51
p
Persoană cu
dependență
majoră
x 18 + 14 + 13 = 45 p
Persoană cu
dependență majoră
x 19 + 12 = 31 p
Persoană cu
dependență
majoră
2 A bea și mânca x x x
3 A elimina x x x
4 A se mișca x x x
5 A dormi x x x
6 A se îmbrăca și
dezbrăca
x x x
7 A menține
temperatura
normală
x x x
8 De a fi curat,
îngrijit
x x x
9 De a evita
pericolele
x x x
10 De a comunica x x x
11 De a acționa
după credințe
x x x
45
12 De a fi
preocupat în
vederea
realizării
x x x
13 A se recreea x x x
14 De a învăța x x x
N1 = persoana independentă (14 p)
N2 = persoană cu dependență moderată (15-28 p)
N3 = persoană cu dependență majoră (29-42 p)
46
CAZ II
Unitatea sanitara: Spitalul Județian Argeș
Localitate: Pitești
Secția: Boli contagioase adulți
Nume: G Prenume: A.I. Nr. F.O. 12563
Salon 7
Data nașterii: 26.09.1977
Ocupația: salariat
Religia: ortodox
B.I/C.I. Seria AS Nr. 371057
Data internării 23.04.2012 Data externării 30.04.2012
Domiciliul: Bulevard Petrochimiștilor Bl. B32/E/21
Motivele internării: febră
diaree
tegumente uscate
inapetență, stare generală alterată
crampe abdominale
oboseală
insomnie
Diagnostic la internare: toxinfecție alimentară
Medicul care îngrijește: Moisescu Tincuța
Diagnostic la extermare: toxiinfecție alimentară cu bacilul botulinic
Istoricul bolii: debut brusc, cu 1 zi în urmă a prezentat febră ridicată 390C, diaree (4-6
scaune/zi), imposibilitatea alimentării și hidratării.
Antecedente hetero-colaterale:
Mama: vârsta 53 ani Pregătire profesională: Postliceal Ocupație: asistentă
Sarcini: 1 Nașteri: 1 Avorturi –
Starea sănătății: afirmativ sănătoasă
Tata: vârsta 55 ani Pregătire profesională: liceul Ocupația: mecanic
Starea sănătății afirmativ sănătos
Frați/surori: vârstă - Pregătire profesională - Ocupația: -
Starea sănătății –
47
Neagă boli infecțioase cum ar fi TBC, SIDA, SIFILIS, etc
Antecedente personale: fiziologice: a avut o sarcină normală, la termen, în greutate de 3800 g,
cu alimentație naturală la sân, până la 6-7 luni alături de o alimentație diversificată de la 6
luni, având un scor Apgar 10, vaccinat BCG și alte vaccinări conform calendarului,
patologice: -
Impresii de la spitalizările anterioare: bune
INFORMAȚII FIZICE
G: 69 I: 1,60
Aspectul și culoare tegumentelor: uscate buzelor: palidelimbii: normală
Aspectul și culoarea gurii: normală nasului: normal părului: îngrijit
Probleme vizuale: nu prezintă
Probleme auditive: nu prezintă
TRUNCHI
Aspectul și culoarea tegumentelor: uscate
Semne particulare: nu prezintă
Aparatul respirator: torace normal, sonoritate pulmonară normală
R = 21 r/min
Aparatul cardio-vascular: TA: 140/70 mmHg
Aparatul digestiv și glande anexe: limbă umedă, faringe normal, abdomen „grăsos” mobil
dureros, inapetență.
Sistemul ganglionar limfatic: normal
Țesut adipos subcutanat: bine reprezentat
Sistem osteo-articular: integru, mobil
S.N.C: -
ROT: -
MEMBRE:
Aspectul și culoare tegumentelor: uscate
Semne particulare: nu prezintă
Mobilitatea articulațiilor: normală
Se ridică singură: da ajutată: nu
Probleme în legătură cu mersul: nu teren plat: da
Scări: nu
48
Stângaci: nu dreptaci: da
ELEMENTE DE ALIMENTAȚIE
Regim: dietă hodrică în primele 24-48h
Apetit: inapetență
Alimente preferate: fast-food
Băuturi preferate: sucurile carbogazoase
Regimul a fost înțeles: da urmat: da
Servește masa singură: da în salon: da în sala de mese: nu
OBICEIURI DE IGIENĂ PERSONALĂ:
Toaleta: da singură: da ajutată: nu
Se spală pe dinți: da se îmbracă: da
Se piaptănă: da se dezbracă: da
OBICEIURI ÎN LEGĂTURĂ CU ELIMINĂRILE
Scaun: da Urină: da
Frecvență: 4-6/zi culoare: galben aurie frecvență: 6-7 mic/zi aspect: clar
Aspect: asemănător cu zeama de orez Cantitate: 1400 ml/24h miros: caracteristic
Miros: acid, putred culoare: galben
Cantitate: mărită
OBIȘNUINȚE PRIVIND ODIHNA
Probleme provind somnul: da Utilizează sedative: nu
Activitate fizică: activă
Modul de petreceere a timpului: TV, citit, grtădinărit
Activitate sexuală: redusă
COMPORTAMENT
Îi place să fie singură: nu Cu alții: da
Atitudinea persoanei în timpul culegerii de date: cooperantă
Atitudinea familiei față de bolnav: îngrijorare
INFORMAȚII MEDICALE
Grupa sanguină: Rh
Alergii alimentare: nu Animale: nu
medicamente: nu Altele: nu
Tratament prescris înaintea spitalizării: da
Urmat: da Înțeles: da
49
Tratament actual: da
Urmat: da Înțeles: da
Diverse: probleme ce se pun la persoana spitalizată
Așteptările sale: este foarte optimistă
Analiza situației:
Manifestări de dependență Diagnostic de nursing
- Tegumente uscate, frisoane = 390C - - Hipertermie cauzată de procesul infecțios,
manifestată prin tegumente și mucoase
uscate, frisoane
- Diaree, crampe abdominale - Dezechilibru hidroelectrolitc din cauza
unor greșeli alimentare sau cauze
inflamatoare
- Durere abdominală - Durere abdominală din cauza procesului
inflamator intestinal, manifestată difuz,
uneori sub formă de colici
- Imposibilitatea de a se alimenta și
hidrata
- Dificultatea și incapacitatea de a se
alimenta și hidrata cauză apărută în urma
infecției intestinale
- Inapatență - Alimentație insuficientă calitativ și
cantitativ
Obiective de atins:
- Menținerea temperaturii corpului în limite fiziologice
- Să prezinte mucoase respiratorii umede și integre
- Să prezinte un apetit normal
- Să fie echilibrat nutrițional
- Combaterea diareei, vărsăturilor
Resurse:
- Ale bolnavului: persoană cu dependență majoră
- Dotarea cu echipamente și instrumente necesare
- Ale familiei: suport fizic și psihic
50
51
Nevoia
fundamentală
Diagnostic de
nursingObiective
Intervenții
Evaluare
Intervenții proprii
Intervenții delegate
Investigații Tratament
1.Nevoia de a
menține T0 în
limite normale
Hipertermie
cauzată de
procesul infecțios
manifestată prin
tegumente uscate
Pacienta A.I. trebuie
să își mențină
temperatura
corpului în limite
fiziologice
Am măsurat și notat în
F.O. T0. Febră ridicată
390C. Încălzesc pacientul
în caz de frison cu pături
multe, perne cu aer cald.
Asigur un climat
corespunzător: prin
aerisirea salonului,
temperatură
corespunzătoare (18-
200C) umidtate
corespunzăroare.
Asigur lenjeria de pat și
de corp curată și uscată
pe care le-am schimbat de
câte ori a fost nevoie;
Am servit pacienta cu
ceaiuri îndulcite și
Examen
coprobacteriologic
Examen
coproparazitologic
Proteine totale:
7,80 mg/dl
TGO = 17,9 UI/I
TGP = 13,2 UI/I
Electroforeza
proteinelor serice:
Albubumine: 27,5
%
Alfa 1 – 4,1 %
Alfa 2 – 11 %
Beta-globuline –
38,2%
Gamma-
Paracetamol
1 tb/6 ore;
Ampicilină fl
250 mg/6 ore
i.m.
Fenobarbital
1 diviziune /
kgc
Ca Gluconic
1 fiolă a 5 ml
/ zi per os
Vitamina B1,
B12 1 fiolă/zi
Algocalmin 1
fiolă i.m.
Vitamina C
200 mg 1
Pe parcursul spitalizării
febra s-a menținut la
valori ridicate timp de 3
zile:
- în prima zi: dimineața
T = 38,60C, seara T =
390C
- a doua zi: dimineața T
= 37,90C, seara T =
38,50C
- a treia zi: dimineața T
= 37,50C, seara T =
37,20C
52
2.Nevoia de a
evita pericolele
3. Nevoia de a fi
curat, îngrijit și
de a proteja
Tulburări
hidroelectrolitice,
risc de
complicații
Alterarea
tegumentelor și
mucoaselor
Combaterea
procesului infecțios
și a anxietății
Pacienta să nu
devină sursă de
vitaminizante pentru a
compensa pierderile apei
din organism.
Amplasez pacinta în salon
în funcție de stare și
afecțiune; urmărec corect
potențialul infecțios al
pacientei, și aplic măsuri
de izolare a surselor de
infecție; aerisesc salonul
în fiecare dimineață și
seară; îndepărtez sursele
cu miros dezagrabil;
asigur pacientei o poziție
adecvată; țin sub control
funcțiile vitale; respect
normele de tehinică
aseptică în efectuarea
manevrelor de îngrijire.
În primele zile am ajutat
pacienta să își efectueze
toaleta pe regiuni; ajut
globuline: 25,8% comprimat/zi
În urma tratamentului
administrat, pacienta și-
a revenit într-un timp
foarte scurt, dispărând
starea de agitație,
prezentând o evouție
foarte bună, și nu a
prezentat complicații.
Pacinta A.I. nu mai are
nevoie de ajutor în
53
tegumentele și
mucoasele
4. Nevoia de a
elimina
datorită
procesului
infecțios
manifestată prin
piele uscată
Diaree cauzată de
o alimentație
inadecvată
manifestată prin
crampe
abdominale,
scaune moi,
frecvente
infecție
Pacienta A.I. să i se
combată diareea în
timp cât mai scurt,
și să i se asigure o
hidratare
corespunzătoare
pacienta să își faca
baie/duș în funcție de
starea generală; asigur
temperatura camerei și a
apei de 37-380C;
conștientizez pacienta în
legătură cu importanța
menținerii curate a
tegumentelor pentru
prevenirea îmbolnăvirilor
Fac zilnic bilanțul hidric,
măsurând ingestia și
excreția; notez atât
întrările cât și ieșirile
pentru a urmări bilanțul
hidric; pentru fiecare grad
peste 370C calculez o
pierdere suplimentară de
500 ml lichid; asigur
igiena corporală riguroasă
și schimb lenjeria de pat
și corp; aerisesc salonul,
efectuarea toaletei;
Prezintă tegumente
curate și integre iar
cavitatea bucală se află
într-o stare bună.
Pacienta A.I a prezentat
transpirații abundente pe
toată perioada febrilă;
nu mai prezintă semne
ale deshidratării; diureza
și echilibrul hidro-
electrolitic se
normalizează
54
5. Nevoia de a
bea și mânca
Dificultatea și
incapacitatea de a
se alimenta și
hidrata cauzată de
durere;
alimentație
insuficientă
cantitativ dar și
calitativ cauzată
de procesul
infecțios
Pacienta să prezinte
un apetit normal, să
fie echilibrată din
punct de vedere
nutrițional într-un
timp cât mai scurt
menținând o atmosferă
caldă și primitoare;
hidratez pacienta cu
lichide călduțe, ceaiuri
îndulcite, sucuri de fructe,
compoturi, supe; măsor
zilnic diureza și scaunul
pe care îl trec în foaia de
observație.
În periada febrila pacienta
va beneficia de un regim
hidro-lacto-zaharat
constând în ceaiuri
îndulcite și vitaminizate,
sucuri naturale, fructe
proaspete, supe, brânză și
iaurturi proaspete,
dulciuri pentru refacerea
aportului caloric; am
verificat dacă alimentele
trimise de la bucătărie
corespund cu indicațiile
În primele zile pacienta
este încă inapetentă,
începând din a 3-a zi să
fie hidratată și
alimentată conform
etapei de boală; după
normalizarea
temperaturi apetitul este
stabilit.
55
6. Nevoia de a
dormi și odihni
7. Nevoia de a
respira și a avea o
bună circulație
Difcultate de a
dormi și a se
odihni
manifestată prin
oboseală și
insomnie
Alterarea vocii
datorată
procesului
infecțios
manifestată prin
Pacienta să doarmă
și să se odihnească
corespunzător
Dezobstruarea căilor
respiratorii și
ușurarea respirației
medicului; explic
pacientei importanța
consumului de lichide în
cantități mici și repetate
pentru a se rehidrata și
favoriza fluidificarea
secrețiilor.
Am sigurat orele de somn
necesare vârstei, am creat
un microclimat
satisfăcător somnului prin
aerisirea salonului
aigurând o temperatură și
umiditate corespunzătoare
am aigurat lenjerie de pat
și de corp curată și uscată
Umezirea aerului din
încăpere cu apă
alcoolizată; aigur aport
suficient de lichide pe 24
h; am măsurat și notat în
foaia de observație
Îm a 3-a zi am
administrat Fenobarbital
la indicația medicului
iar pacienta a dormit 6-7
ore: somn superficial; în
cea de-a 4-a zi pacienta
doarme 8 ore
odihnindu-se
corespunzător.
În a 4-a zi respirația este
normală, iar eliminarea
56
obstrucția căilor
respiratorii
frecvența respirațiilor; am
aerisit frecvent în cursul
zilei salonul, ferind
pacienta de curenți de aer,
frig, umezeală.
este ușurată.
57
Evaluarea cazului
Pacienta G.A.I. în vârstă de 23 ani, domiciliată în județul Argeș, a fost internată la
Spitalul Județian Argeș la data de 23.04.2012 pentru următoarele motive:
- febră
- diaree
- tegumente uscate
- inapetență, stare generală alterată
- crampe abdominale
- oboseală
- insomnie
Analizele:
Examen coprobacteriologic
Examen coproparazitologic
Proteine totale: 7,80 mg/dl
TGO = 17,9 UI/I
TGP = 13,2 UI/I
Electroforeza proteinelor serice:
Albubumine: 27,5 %
Alfa 1 – 4,1 %
Alfa 2 – 11 %
Beta-globuline – 38,2%
Gamma-globuline: 25,8%
Botulism determinat de bacilul botulinic și toxina lui, prin ingestia unor alimente care conțin
această toxină, care a apărut după ingestia unor preparate din ciuperci consevate fără
prelucare termică corectă, având următoarele diagnostice de nursing:
- Hipertermie cauzată de procesul infecțios manifestată prin tegumente uscate
- Tulburări hidroelectrolitice, risc de complicații
- Alterarea tegumentelor și mucoaselor datorită procesului infecțios manifestată prin
piele uscată
- Diaree cauzată de o alimentație inadecvată manifestată prin crampe abdominale,
scaune moi, frecvente
- Dificultatea și incapacitatea de a se alimenta și hidrata cauzată de durere; alimentație
insuficientă cantitativ dar și calitativ cauzată de procesul infecțios
58
- Difcultate de a dormi și a se odihni manifestată prin oboseală și insomnie
- Alterarea vocii datorată procesului infecțios manifestată prin obstrucția căilor
respiratorii
Pe perioda spitalizării a urmat un tratament cu:
Paracetamol 1 tb/6 ore;
Ampicilină fl 250 mg/6 ore i.m.
Fenobarbital 1 diviziune / kgc
Ca Gluconic 1 fiolă a 5 ml / zi per os
Vitamina B1, B12 1 fiolă/zi
Algocalmin 1 fiolă i.m.
Vitamina C 200 mg 1 comprimat/zi
I s-au acordat următoarele îngrijiri de nursing:
- Măsurarea și notarea în F.O. temperatura
- Încălzirea pacientului în caz de frison cu pături, și perne cu aer cald
- Schimbarea lenjeriei de pat și corp
- Menținerea igienei tegumentelor
- Umezirea aerului din încăpere cu apă alcoolizată
- Recomandarea repauzului absolut
- Asigurarea poziției șezând sau semișezând pentru a favoriza respirația
- Luarea măsurilor în caz de prevenire a infecțiilor
- Explorarea preferințelor paciente asupra alimentelor permise și interzise
- Servirea pacientului cu alimente ușor de mestecat și înghițit
- Urmărirea și notarea în F.O. frecvența scaunelor la 1-2 zile
- Măsurarea permanentă a funcțiilor vitale și vegetative
- Pregătirea materialelor și intrumentelor necesare efectuării tratamentului
- Recomandarea dietei hidrice în primele 24-48 h
- Măsurarea bilanțului hidric zilnic măsurând ingestia și excreția
După o săptămână de spitalizare se externează cu o stare generală bună cu următoarele
recomandări:
- Să respecte fizic și psihic
- Să continue tratamentul prescris de medic
- Să se prezinte la controale periodice.
59
DIALOG LA EXTERNARE
Data externării: 30.04.2012
Destinația la extarnare: domiciliul său din jud. Argeș
Mijloc de transport: mașina proprie
Situația de acasă: modestă
Capacitatea de a se îngriji: dependență majoră
Recomandări la externare:
- Să evite mâncărurile de la fast-food și alimentele din conserve dar și cele de origine
animală
- Să respecte repausul fizic și psihic
- Să continue tratamentul prescris de medic
S-a discutat cu pacienta despre recomandări: da
S-a discutat cu familia: da
Au fost atinse scopurile propuse: da
60
Nr.
crt.
Nevoia
fundamentală
Ziua Nivel dependent
total punctaj
Ziua Nivel dependent
total punctaj
Ziua Nivel dependent
total punctaj
N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4
1 A respira x 18 + 14 + 16 = 48
p
Persoană cu
dependență
majoră
x 16 + 13 + 13 = 42 p
Persoană cu
dependență majoră
x 20 + 12 = 32 p
Persoană cu
dependență
majoră
2 A bea și mânca x x x
3 A elimina x x x
4 A se mișca x x x
5 A dormi x x x
6 A se îmbrăca și
dezbrăca
x x x
7 A menține
temperatura
normală
x x x
8 De a fi curat,
îngrijit
x x x
9 De a evita
pericolele
x x x
10 De a comunica x x x
11 De a acționa
după credințe
x x x
61
12 De a fi
preocupat în
vederea
realizării
x x x
13 A se recreea x x x
14 De a învăța x x x
N1 = persoana independentă (14 p)
N2 = persoană cu dependență moderată (15-28 p)
N3 = persoană cu dependență majoră (29-42 p)
62
CAZ III
Unitatea sanitara: Spitalul Județian Argeș
Localitate: Pitești
Secția: Boli contagioase copii
Nume: P Prenume: A.A. Nr. F.O. 14853
Salon 11
Data nașterii: 02.11.2001
Ocupația: elevă
Religia: ortodox
Certificat de naștere, Seria NL. Nr. 029703
Data internării 02.05.2012 Data externării 08.05.2012
Domiciliul: Str. Câmpineanu Nr. 37
Medicul care îngrijește: Neculcea Cristina
Motivele internării: febră
diaree
dureri musculare
stare generală alterată
greață
confuzie
oboseală
insomnie
durere de cap
Diagnostic la internare: suspiciunea unei toxiinfecții alimentare
Medicul care îngrijește: Moisescu Tincuța
Diagnostic la extermare: toxiinfecție alimentară stafilococică
Istoricul bolii: debut brusc, cu 1 zi în urmă a prezentând febră ridicată 39 0C, diaree, stare
generală alterată, imposibilitatea alimentării și hidratării.
Antecedente hetero-colaterale:
Mama: vârsta 39 ani Pregătire profesională: universitate Ocupație: asistentă
Sarcini: 2 Nașteri: 2 Avorturi –
Starea sănătății: afirmativ sănătoasă
Tata: vârsta 42 ani Pregătire profesională: universitate Ocupația: mecanic
Starea sănătății: afirmativ sănătos
63
Frați/surori: 1 frate cu vârsta de 5 ani Pregătire profesională: preșcolar
Ocupația:-
Starea sănătății: afirmativ sănătos
Neagă boli infecțioase cum ar fi TBC, SIDA, SIFILIS, etc
Antecedente personale: fiziologice: ambele sarcini au fost normale, la termen, în greutate de
3200 g respectiv 3600 g, cu alimentație naturală la sân, până la 6-7 luni alături de o
alimentație diversificată de la 6 luni, având un scor Apgar 10, vaccinați conform calendarului.
patologice: -
Impresii de la spitalizările anterioare: bune
INFORMAȚII FIZICE
G: 29 I: 1,40
Aspectul și culoare tegumentelor: uscate buzelor: palidelimbii: palidă
Aspectul și culoarea gurii: normală nasului: normal părului: îngrijit
Probleme vizuale: nu prezintă
Probleme auditive: nu prezintă
TRUNCHI
Aspectul și culoarea tegumentelor: uscate
Semne particulare: nu prezintă
Aparatul respirator: torace normal, sonoritate pulmonară normală
R = 19 r/min
Aparatul cardio-vascular: TA: 140/70 mmHg
Aparatul digestiv și glande anexe: limbă umedă, faringe normal, abdomen normal.
Sistemul ganglionar limfatic: normal
Țesut adipos subcutanat: normal
Sistem osteo-articular: integru, mobil
S.N.C: -
ROT: -
MEMBRE:
Aspectul și culoare tegumentelor: uscate
Semne particulare: nu prezintă
Mobilitatea articulațiilor: normală
64
Se ridică singură: da ajutată: nu
Probleme în legătură cu mersul: nu teren plat: da
Scări: nu
Stângaci: nu dreptaci: da
ELEMENTE DE ALIMENTAȚIE
Regim: dietă hidrică în primele 24-48 h
Apetit: scăzut
Alimente preferate: dulciuri
Băuturi preferate: sucurile dulci
Regimul a fost înțeles: da urmat: da
Servește masa singură: da în salon: da în sala de mese: nu
OBICEIURI DE IGIENĂ PERSONALĂ:
Toaleta: da singură: da ajutată: nu
Se spală pe dinți: da se îmbracă: da
Se piaptănă: da se dezbracă: da
OBICEIURI ÎN LEGĂTURĂ CU ELIMINĂRILE
Scaun: da Urină: da
Frecvență: 3-5/zi culoare: galben aurie frecvență: 4-5 mic/zi aspect: clar
Aspect: asemănător cu zeama de orez Cantitate: 1000 ml/24h miros: caracteristic
Miros: acid, putred culoare: galben
Cantitate: mărită
OBIȘNUINȚE PRIVIND ODIHNA
Probleme provind somnul: da Utilizează sedative: nu
Activitate fizică: activă
Modul de petreceere a timpului: atletism, citit
Activitate sexuală: -
COMPORTAMENT
Îi place să fie singură: nu Cu alții: da
Atitudinea persoanei în timpul culegerii de date: cooperantă
Atitudinea familiei față de bolnav: îngrijorare
INFORMAȚII MEDICALE
Grupa sanguină: Rh
Alergii alimentare: nu Animale: păsări de companie
Medicamente: nu Altele: nu
65
Tratament prescris înaintea spitalizării: da
Urmat: da Înțeles: da
Tratament actual: da
Urmat: da Înțeles: da
Diverse: probleme ce se pun la persoana spitalizată
Așteptările sale: este foarte optimistă
Analiza situației:
Manifestări de dependență Diagnostic de nursing
- Tegumente uscate, frisoane = 390C -Hipertermie cauzată de procesul infecțios,
manifestată prin tegumente și mucoase
uscate, frisoane
- Diaree, crampe abdominale -Dezechilibru hidroelectrolitc din cauza unor
greșeli alimentare sau cauze inflamatoare
- Slăbiciune, oboseală -Incapacitatea de a se odihni
- Ingerarea alimentelor nu satisface
nevoile organismului
- Alimentare insuficientă calitativ și cantitativ
- Durere abdominală -Durere abdominală din cauza procesului
inflamator intestinal, manifestată difuz,
uneori sub formă de colici
- Imposibilitatea de a se alimenta și
hidrata
-Dificultatea și incapacitatea de a se alimenta
și hidrata cauză apărută în urma infecției
intestinale
Obiective de atins:
- Menținerea temperaturii corpului în limite fiziologice
- Să prezinte mucoase respiratorii umede și integre
- Să prezinte un apetit normal
- Să fie echilibrat nutrițional
- Combaterea diareei, vărsăturilor
Resurse:
- Ale bolnavului: persoană cu dependență majoră
- Dotarea cu echipamente și instrumente necesare
- Ale familiei: suport fizic și psihic
66
67
Nevoia
fundamentală
Diagnostic de
nursingObiective
Intervenții
Evaluare
Intervenții proprii
Intervenții delegate
Investigații Tratament
1.Nevoia de a
menține T0 în
limite normale
MD frisoane,
tegumente uscate,
T = 390C
Hipertermie
cauzată de
procesul infecțios
manifestată prin
tegumente uscate
Pacienta A.I. trebuie
să își mențină
temperatura
corpului în limite
fiziologice
Am măsurat și notat în
F.O. T0. Febră ridicată
390C. Încălzesc pacienta
în caz de frison cu pături
multe, perne cu aer cald.
Asigur un climat
corespunzător: prin
aerisirea salonului,
temperatură
corespunzătoare (18-
200C) umidtate
corespunzăroare.
Asigur lenjeria de pat și
de corp curată și uscată
pe care le-am schimbat de
câte ori a fost nevoie;
Am servit pacienta cu
ceaiuri îndulcite și
Examen
coprobacteriologic
Examen
coproparazitologic
Proteine totale:
8,80 mg/dl
TGO = 18,7 UI/I
TGP = 15,2 UI/I
Electroforeza
proteinelor serice:
Albubumine: 29,2
%
Alfa 1 – 4,6 %
Alfa 2 – 10,8 %
Beta-globuline –
39,7 %
Gamma-
Drenajul
colecțiilor
purulente,
îndepărtarea
țesuturilor
necrozate și a
corpurilor
străine
Paracetamol 1
tb/3 ore;
Ampicilină fl
250 mg/6 ore
i.m.
Oxacilină
Nafcilină
Vitamina B1,
B12 1 fiolă/zi
Vitamina C
Pe parcursul spitalizării
febra s-a menținut la
valori ridicate timp de 4
zile:
- în prima zi: dimineața
T = 38,70C, seara T =
390C
- a doua zi: dimineața T
= 38,40C, seara T =
38,80C
- a treia zi: dimineața T
= 37,60C, seara T =
37,40C
- a patra zi: dimineața T
= 37,20C, seara 370C
68
2. Nevoia de a se
odihni
3. Nevoia de a
mânca și bea
4. Nevoia de a
elimina
5. Nevoia de a
evita pericolele
Odihnă
insuficientă,
oboseală,
slăbiciune
Alimentare
insuficientă atât
calitativ cât și
cantitativ
Hidratare
insuficientă,
anxietate
Risc de
complicații
Asigurarea odihnei
suficiente
Alimentare
suficientă
Combaterea diareei
Combaterea
procesului infecțios,
anxietății
vitaminizante pentru a
compensa pierderile apei
din organism.
Creearea unui climat
corespunzător,
psihoterapie
Administrarea de apă,
ceaiuri îndulcite, supe de
legume, sucuri naturale,
compoturi, pentru a
combate deshidratarea
Mobilizarea pacientei
Amplasez pacienta în
salon în funcție de starea,
afecțiunea și
receptivitatea ei;
globuline: 24,7 % 200 mg 1
comprimat/zi
Pacienta nu doarme,
datorită anxietății,
necesită îngrijiri pentru
satifacerea nevoii de a
se odihni
Pacienta este parțial
dependentă în
satisfacerea nevoii de a
mânca și bea
Bolnava parțial
dependentă în
satisfacerea nevoii de a-
și păstra o bună postură
și a se deplasa
În urma tratamentului
administrat, pacienta și-
a revenit într-un timp
69
6. Nevoia de a-și
menține
tegumente integre
și curate
Dificultate în
efectuarea igienei
proprii
Pacienta să prezinte
o stare de igienă
corespunzătoare
urmăresc și apreceiz
corect potențialul
infecțios aplicând măsuri
de izolare a surselor de
infecție; asigur o
temperatură în salon (18-
200C) fără curenți de aer;
îndepărtez sursele cu
miros dezagreabil; asigur
pacientei o poziție
adecvată.
În primele 2 zile efectuez
toaleta pacientei pe
regiuni iar în următoarele
zile de spitalizare ajut
pacienta să își facă
baie/duș; conștientizez
pacienta și familia
acesteia în legătură cu
importanța menținerii
curate a tegumentelor
pentru prevenirea
destul de scurt; a avut o
evoluție bună, și nu a
dezvoltat complicații
Pacienta nu mai are
nevoie de ajutor în
efectuarea toaletei;
prezintă tegumente
curate și integre.
70
7. Nevoia de a
respira și a vea o
bună circulație
Proces infecțios,
obstrucția căilor
respiratorii
superioare
Calmarea dispneii
într-un timp cât mai
scurt și
dezobstruarea căilor
respiratorii
îmbolnăvirilor; am
inspectat zilnic mucoasa
bucală.
Umezesc aerul din
încăpere cu apă
alcoolizată; asigur un
aport suficient de lichide
pe 24 h; măsor și notez în
foaia de observație
frecvența respirațiilor;
învăț pacienta să facă
gimnastică respiratorie;
hidratez pacienta cu
ceaiuri calde de tei.
În prima zi: respirație
incă dificilă
A 2 zi: respirație
favorabilă în poziție
semișezândă
A 3 a zi: respirația este
normală, iar eliminarea
ușurată.
71
Evaluarea cazului
Pacienta P.A.A. în vârstă de 11 ani, domiciliată în județul Argeș, a fost internată la
Spitalul Județian Argeș la data de 02.05.2012 pentru următoarele motive:
- febră
- diaree
- dureri musculare
- stare generală alterată
- greață
- confuzie
- oboseală
- insomnie
- durere de cap
Analizele:
Examen coprobacteriologic
Examen coproparazitologic
Proteine totale: 8,80 mg/dl
TGO = 18,7 UI/I
TGP = 15,2 UI/I
Electroforeza proteinelor serice:
Albubumine: 29,2 %
Alfa 1 – 4,6 %
Alfa 2 – 10,8 %
Beta-globuline – 39,7 %
Gamma-globuline: 24,7 %
Toxiinfecția alimentară stafilococică are următoarele diagnostice de nursing:
- Hipertermie cauzată de procesul infecțios manifestată prin tegumente uscate
- Odihnă insuficientă, oboseală, slăbiciune
- Alimentare insuficientă atât calitativ cât și cantitativ
- Hidratare insuficientă, anxietate
- Risc de complicații
- Dificultate în efectuarea igienei proprii
- Proces infecțios, obstrucția căilor respiratorii superioare
Pe perioda spitalizării a urmat un tratament cu:
- Drenajul colecțiilor purulente, îndepărtarea țesuturilor necrozate și a corpurilor străine
- Paracetamol 1 tb/3 ore;
- Ampicilină fl 250 mg/6 ore i.m.
- Oxacilină
- Nafcilină
- Vitamina B1, B12 1 fiolă/zi
- Vitamina C 200 mg 1 comprimat/zi
I s-au acordat următoarele îngrijiri de nursing:
- Măsurarea și notarea în F.O. temperatura
- Încălzirea pacientului în caz de frison cu pături, și perne cu aer cald
- Schimbarea lenjeriei de pat și corp
- Menținerea igienei tegumentelor
- Umezirea aerului din încăpere cu apă alcoolizată
- Recomandarea repauzului absolut
- Asigurarea poziției șezând sau semișezând pentru a favoriza respirația
- Luarea măsurilor în caz de prevenire a infecțiilor
- Explorarea preferințelor paciente asupra alimentelor permise și interzise
- Servirea pacientului cu alimente ușor de mestecat și înghițit
- Urmărirea și notarea în F.O. frecvența scaunelor la 1-2 zile
- Măsurarea permanentă a funcțiilor vitale și vegetative
- Pregătirea materialelor și intrumentelor necesare efectuării tratamentului
- Recomandarea dietei hidrice în primele 24-48 h
- Măsurarea bilanțului hidric zilnic măsurând ingestia și excreția
După o săptămână de spitalizare se externează cu o stare generală bună cu următoarele
recomandări:
- Să respecte fizic și psihic
- Să continue tratamentul prescris de medic
73
- Să se prezinte la controale periodice.
DIALOG LA EXTERNARE
Data externării: 08.05.2012
Destinația la extarnare: domiciliul său din jud. Argeș
Mijloc de transport: mașina familiei
Situația de acasă: modestă
Capacitatea de a se îngriji: dependență majoră
Recomandări la externare:
- Să evite mâncărurile de la fast-food, cofetării, deserturile pe bază de lactate, mâncărurile
pe bază de carne
- Să respecte repausul fizic și psihic
- Să continue tratamentul prescris de medic
S-a discutat cu pacienta despre recomandări: da
S-a discutat cu familia: da
Au fost atinse scopurile propuse: da
74
Nr.
crt.
Nevoia
fundamentală
Ziua Nivel dependent
total punctaj
Ziua Nivel dependent
total punctaj
Ziua Nivel dependent
total punctaj
N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4
1 A respira x 21 + 16 + 13 = 50
p
Persoană cu
dependență
majoră
x 19 + 13 + 12 = 45 p
Persoană cu
dependență majoră
x 25 + 11 = 36 p
Persoană cu
dependență
majoră
2 A bea și mânca x x x
3 A elimina x x x
4 A se mișca x x x
5 A dormi x x x
6 A se îmbrăca și
dezbrăca
x x x
7 A menține
temperatura
normală
x x x
8 De a fi curat,
îngrijit
x x x
9 De a evita
pericolele
x x x
10 De a comunica x x x
11 De a acționa
după credințe
x x x
12 De a fi x x x
preocupat în
vederea
realizării
13 A se recreea x x x
14 De a învăța x x x
N1 = persoana independentă (14 p)
N2 = persoană cu dependență moderată (15-28 p)
N3 = persoană cu dependență majoră (29-42 p)
76
IV. CONCLUZII
Lucrarea prezentată s-a bazat pe studiul a trei cazuri diferite, pacienții provenind din
medii diferite şi având condiţii de muncă diferite. În lucrarea de faţă problemele majore ale
pacienților pe care le-am subliniat sunt legate de alimentaţie, digestie, eliminare, îngrijiri de
igienă şi anxietate; toate aceste probleme conduc spre o stare de disconfort general cu care s-au
internat, atunci când au apărut fenomene patologice care au determinat dezechilibre în organism.
Echilibrarea fizică şi psihică intră în conduita terapeutică principală deoarece dezechilibrele
hidroelectrolitice din organism şi stările emoţionale necontrolate constituie factori de risc
potenţiali. În acest sens am insistat pe satisfacerea securităţii pacienților, prin intervenţii care să
nu le aducă prejudici fizice sau psihice, am respectat regulile de asepsie şi antisepsie, am
îndeplinit rolul delegat în conformitate cu prescripţia medicului şi mi-am îndeplinit toate
atribuţiile în limita competenţelor mele. Am fost atentă cu fiecare paciet în parte şi am stabilit o
relaţie de comunicare şi încredere care au avut efect benefic asupra evoluţiei generale.
Rezultatele obţinute în munca cu pacineții s-au materializat datorită faptului că aceștia au
cooperat bine cu echipa de îngrijire şi mai ales cu asistenta medicală.
În urma studiului efectuat asupra celor trei cazuri am ajuns la concluzia că Toxiinfecțiile
alimentare sunt datorate și recipientelor nespălate în care se pregătește mâncarea. De aceea,
prioritare pentru noi trebuie să fie regulile stricte de spălare și curățare a fructelor, legumelor și,
nu în ultimul rând, a veselei.
Educaţia sanitară are și ea un rol important în prevenirea toxiinfecției alimentare.
Nedepistarea şi netratarea la timp a complicaţiilor poate duce la chiar la deces.
V. Bibliografie
1. AZOICAI D.:”Ancheta epidemiologică în practica medicală”, ed. Polirom, Iasi, 2008,
pag.22-26
2. BARZOI D., MECA S., NEGUT M.: ”Toxiinfecţiile alimentare”, ed. Diacon Coresi,
Bucuresti, 2000, pag. 4
3. BEAN N.H., P. GRIFFIN.:”Foodborne disease outbreaks in the United States 1973-1987:
pathogens, vehicles, trends”, J.Food Prot, 1990, 39, 53 (9), 804
4. BEAN .N.H si colab.:” Foodborne disease outbreaks, 5-year summary, 1983-1987”,
MMWR, 1990, 38(1), 15
5. BISHAI W.R.,C.L. SEARS :”Food poisoning syndromes(Review)”, Gastroenterol Clinics of
North Amer., 2004, 22(3),579
6. BRÂNZANIUC KLARA: „Anatomie și fiziologie”, Ed. University Press, Tg. Mureș, 2009:
54-67
7. BĂȚAGĂ SIMONA:, „Patologia tubului digestiv”, Ed. University Press, Tg. Mureș, 2009:
22-36
8. BLACK R.E. si colab.:”Incidence and severity of rotavirus and E.coli diarrhea in rural
Bangladesh infections for vaccine development”, Lancet, 2004, 1,141
9. BREORT G., BOWYER J.:”Methodes epidemiologiques en evaluation”, rev. Epidem Sante
Publ, 1991, 39, pag.5 – 14
10. BUISSON Y.:”Food poisoning outbreakes: an epidemiological study”, Ann Gastroent
Hepatol, 2003, 28, 6-7, 268
11. BUIUC D.:”Microbiologie”, ed.Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2005, pag.78 – 82
12. CABELOF D.C.: ”Preventing infection from foodborne pathogens in liver transplant
patients”, J Am Diet Ass, 2004, 94(10), 1140
13. GABRIELA NEGRIȘANU: Tratat de nutriție, Ed. Brumar , Timișoara, 2005: 434-435
14. COWDEN J.M si colab.:”Outbreakes of foodborne infections intestinal disease in England
and Wales: 1992 and 1993”, CDR Review, 1995, 5(8), R109-17
15. DAVID A., SAVITZ A.:”Multiple comparisons and related issues in the interpretation of
epidemiologic data”, Am J Epidemiol, 2005, 142, pag.904-909
78
16. DESENDOS J., MARINIERE B.:”Les CDC d’Atlanta .La surveillance et la recherche
epidemiologique au service de la prevention”, Rev Prot, 2007, vol.5, pag.1397-1402
17. DUDA R., ENE L. şi colab.: ” Monitorizarea TIA in Moldova – România (1998)”, a XXXIII
a Sesiune Ştiinţifică Anuală a ISP Iaşi, 2001, vol.rez.pag.57 - 58
18. DUMITRESCU H., MILU C.:”Controlul fizico–chimic al alimentelor”, ed.Medicală,
Bucureşti, 2003
19. ENE L., MINEA L.: Evaluări epidemiologice şi de laborator privind prezenţa Listeriei
monoytogenes la animale, unele produse alimentare şi relaţia cu infecţia umană (2002-
2004)”, a XXXIII a Sesiune Ştiinţifică Anuală a ISP Iaşi, 2006, vol.rez.pag.55 – 56
20. FANG G. şi colab.: ”Enteric infections associated with exposure to animals or animal
products (Review)”, Inf Dis Clinics of North Amer, 2003, 5(3), 681
21. GAFENCU C.: ”Toxiinfecţiile alimentare – o problemă de sănătate publică”, Modus
Vivendi, Piatra Neamţ, 2003, nr.6, pag.8-9
22. GAVAT V., INDREI L.: ”Alimentaţia omului sănătos”, ed.Contact, Iaşi, 1995
23. GRANUM P.E.: ”Bacilus cereus and its toxins”, J Appl Bact., 2006, 76, 61
24. GUERRANT R.L. si colab.: ”Prospective study of diarrheal illness in north-heastern Brasil:
patterns of disease, nutritional impact, etiologies and risk factors”, J Inf Dis, 2005, 148, 986
25. GYLES C.L.: ”Escherichia coli cytotoxins and enterotoxins”, Can Microbiol Review, 1992,
38, 734
79